FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Programul de studii
MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR

CRIZA ECONOMICĂ MONDIALĂ ŞI EFECTELE EI ASUPRA TRECERII ROMÂNIEI LA MONEDA EURO Studiu de caz: Impactul Euro asupra economiei româneşti SC SMERALDA SRL

Conducător ştiinţific: Absolvent:

Braşov, 2011

Trendul crescator in cazul Romaniei a fost amplificat si de trendul crescator in cazul celorlalte state membre. de exemplu.9% in UE 27 si 2. inflatia atingand 7. fata de 2. fata de doar 1.7% in 2008. dobanda de politica monetara inregistrand in 2006 un nivel de 8. . ajungand la valoarea de 4.6% in zona euro sau – 1. situatia s-a deteriorat semnificativ. modificarile au fost in general de diminuare sau de usoara apreciere. in 2007 situatia este putin modificata. In 2008.i se poate remarca ca Banca Centrala Europeana practica o rata a dobanzii semnificativ mai mica decat a BNR-ului.9%. in anul 2000. La aceasta a contribuit si strategia de tintire directa a inflatiei.1% in zona euro.75% in ianuarie 2007 la 8% in martie 2007. de unde reiese ca se promoveaza o politica de stimulare a consumului. La nivelul anului 2007.2% in Letonia). depasind in putine situatii limita de 5% si atunci in cazul imprumutului marginal. ceea ce a evidentiat o restrictionare lenta a consumului. nivelul inflatiei a inceput sa se reduca.5%.1%). Romania avea o rata a inflatiei de 45. rata dobanzii este destul de mare. atat in cazul depozitelor cat si in cazul creditelor. a avut loc un puseu inflationist in Romania. Discutand despre nivelul ratei dobanzi. desi in scadere.25%. In Romania. Din acel moment.1% in Uniunea Europeana. GRAFIC Avandu-se in vedere nivelul de la care s-a pornit (cu perioade de inflatie de peste 200%) se poate spune ca politica de reducere a inflatiei a avut succes. Romania avand cea mai mare rata a inflatiei din Uniunea Europeana (8%. in anul 2010. Romania fiind tara cu cea mai ridicata inflatie din Uniunea Europeana.9% in anul 2007.3% in 2007) si zona euro (3. 1. pe fondul inrautatirii situatiei economice mondiale. valoarea dobanzii de politica monetara este de 6.3%. In prezent. inregistrandu-se o scadere a dobanzii de referinta la 8. care nu trebuie sa depaseasca pe termen lung cu mai mult de 2 puncte procentuale nivelul celor mai performante 3 state membre. fata de 2. Romania se afla intr-o situatie foarte buna in ceea ce priveste atingerea acestui criteriu. De asemenea. dar mai ales in 2009 si 2010. valoare apropiata de nivelul acceptat. fata de 2.7%. dintre tarile central si est-europene care aspira sa adere la zona euro. valori sensibil mai mari decat in anul precedent inregistrandu-se in UE 27 (3.Rata inflatiei – SLIDE Conduita Bancii Nationale in domeniul politicii monetare s-a concentrat pe asigurarea unui proces dezinflationist continuu. adoptata de BNR in anul 2005. in 2008. Din pacate. In ceea ce priveste nivelul inflatiei. doar Cehia inregistra o inflatie mai scazuta (3%). Romania a trebuit sa faca fata celei mai mari provocari. Ratele dobanzilor pe termen lung .SLIDE Un alt indicator de convergenta nominala il reprezinta nivelul dobanzilor. dintre statele central si est europene care urmeaza sa adopte moneda unica europeana in perioada urmatoare.

Aceasta. Indeplinirea acestui criteriu este strans legata de respectarea criteriului privind rata inflatiei.34%). nivelul datoriei publice a Romaniei a fost de 23.69% pe an.Romania poate indeplini acest criteriu in urmatorii ani.75% din PIB pe an. faptul ca aceasta realizare a reprezentat un efort considerabil in rambursarea datoriilor. mult sub limita maxima de 60%. Se mai poate remarca. in anul 2010 doar Letonia a inregistrat o valoare mai ridicata a indicatorului (10. Totusi.9% din PIB (conform metodologiei SEC95). iar in februarie 2010 acest termen a fost prelungit pana in anul 2012. Astfel. . depasind valoarea de referinta de 6. Cresterea cu 2 puncte procentuale fata de nivelul corespunzator anului precedent a reflectat necesitatile sporite de finantare a deficitului bugetar. in absenta unor masuri proactive de reducere sustenabila a deficitelor bugetare. poate compromite in cativa ani si incadrarea in acest criteriu.5%). Relevanta actuala a raportarii la acest criteriu este mai redusa. In iulie 2009. la inceputul anului 2006 a fost de 13%. Deficitul bugetului general consolidat in ultimii ani. La sfarsitul anului 2009. in conditiile in care in 2009 a avut loc o singura emisiune de obligatiuni cu scadenta de 5 ani si nicio emisiune cu scadenta de 10 ani. GRAFIC Comparativ cu celelalte state membre. GRAFIC Datoria publica totala . nivelul mediu al ratelor dobanzilor la obligatiunile de stat pe termen lung s-a situat la 9. Romania ocupa un loc fruntas.0%. recomandand remedierea situatiei bugetare pana in anul 2011. in conditiile in care celelalte tari indeplinesc sau sunt foarte aproape sa indeplineasca acest criteriu de convergenta nominala. incadrandu-se confortabil in plafonul de 60% din PIB prevazut in Tratatul de la Maastricht. Consiliul European a inclus Romania in procedura de deficit excesiv. GRAFIC Dintre celelalte tari central si est europene care aspira la statutul de membru al zonei euro. este preocupant ritmul rapid de crestere a ponderii datoriei publice in PIB (cu circa 10 puncte procentuale intr-un singur an).7%) si Lituania (29. care.SLIDE Un indicator incadrat de Romania in limitele criteriilor de convergenta este datoria publica. Romania trebuie sa intreprinda in perioada 2010-2012 o consolidare fiscala de cel putin 1. in 2009. avand in vedere ca la nivelul anului 2002 se inregistra acelasi indicator la 25%. deficitul bugetului general consolidat s-a plasat semnificativ deasupra plafonului de 3% din PIB prevazut in Tratatul de la Maastricht. singurele state ce reusesc sa atinga un nivel apropiat sau chiar mai scazut fiind Bulgaria (cu un nivel de 14.

creand iluzia unei acumulari de avutie care poate conduce la formarea unor bule speculative. vulnerabilitatea financiara recent vizibila a unor tari din zona euro a intarit nevoia de a demonstra sustenabilitatea indeplinirii criteriilor de convergenta nominala. intrinseci economiei nationale. Liberalizarea contului de capital si noua politica de curs de schimb a permis cresterea pietei valutare interne si conferirea unei adanciri mai mari acesteia. o apreciere accentuata a monedei nationale poate afecta echilibrul macroeconomic. De asemenea. 2009 si 2010. GRAFIC ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Din perspectiva indeplinirii criteriilor de convergenta nominala. fiind dominati de criza financiara si economica mondiala. am asistat la o noua depreciere a monedei nationale. cat si a mentinerii stabilitatii sistemului financiar. obiectivul de reducere a deficitului bugetar sub 3 la suta din PIB in 2012. fluctuatiile ample ale cursului de schimb in sensul deprecierii pot afecta negativ atat performanta inflatiei (ca urmare a efectului semnificativ de passthrough). . Evolutia cursului de schimb al monedei nationale are implicatii majore asupra indeplinirii obiectivelor politicii monetare a BNR atat din perspectiva asigurarii stabilitatii preturilor. dupa care a urmat o perioada de apreciere semnificativa a leului fata de euro (pana in anul 2007). Mai mult.SLIDE Printre criteriile de convergenta la zona euro stipulate prin Tratatul de la Maastricht se afla si o rata de schimb de +/-15%. Pe de alta parte. BNR nu a mai intervenit pe piata valutara. am asistat la deprecierea leului in raport cu moneda unica europeana. Aprecierea reala s-a datorat atractivitatii pentru investitorii externi a evolutiilor economice interne si a pietelor valutare si de capital interne si internationale.Cursul de schimb . lenta in prima parte a anului 2008 si accelerata in partea a doua a anului si inceputul anului 2009. Aceasta nu inseamna ca BNR nu isi rezerva dreptul de a interveni daca va considera ca nivelul cursului de schimb se abate periculos de mult de la nivelul justificat de factorii fundamentali. in vederea respectarii calendarului de adoptare a euro. lasand cursul valutar sa fie determinat liber de fortele pietei. Incepand cu luna octombrie 2005. dublata de un progres masurabil pe linia convergentei reale si de mentinerea stabilitatii financiare. contribuind la supraincalzirea economiei atunci cand nu este insotita de cresteri corespunzatoare ale productivitatii muncii si/sau ale altor factori care sustin competitivitatea externa. cat si stabilitatea sistemului bancar (atunci cand activele acestuia sunt exprimate preponderent in valuta). date fiind nivelurile ridicate atinse in anii 2008. Pe de o parte. a devenit si mai ambitios. Dupa aceasta perioada. in perioada 2001 – 2004. anii 2009 si 2010 nu au consemnat progrese.

) a fost gândit cu scopul de a stabiliza cursurile de schimb ale monedelor nationale si de a contracara inflatia. la 13 martie 1979. care a înlocuit "sarpele monetar" continuându-i principiile. folosind un sistem complex de cursuri valutare. avea ca obiectiv crearea unei zone de stabilitate în Europa de vest si realizarea unei convergente a politicilor financiare si economice ale tarilor membre. Sistemul Monetar European (S. în special. Comunitatea Economica europeana (cu exceptia Angliei care a declarat ca va participa mai târziu) a creat un "spatiu monetar comun" Sistemul Monetar European. Drept urmare. Comunitatea Economica europeana a demarat intense negocieri în vederea realizarii unui sistem monetar mai performant. vizând. sistemul de interventii sustinut prin mecanismele de credit. Deci. Sistemul Monetar European a fost conceput astfel încât sa reziste presiunilor speculative exercitate pe pietele de schimb asupra monedelor comunitare.M. Sistemul Monetar European a fost fondat pe doua piloane : un sistem de interventii pe pietele de schimb si un acord asupra manierei de finantare a acestor interventii . de forme de interventie si de noi facilitati de credit Deci. evitarea asa numitelor "miscari gresite" ale cursurilor de schimb. Sistemul apartine categoriei sistemelor monetare cu flexibilitate limitata. fiind o combinatie între cursurile fixe si fluctuante.SISTEMUL MONETAR EUROPEAN Pentru a pune capat instabilitatii monetare de pe pietele de schimb. generalizata dupa 1971.E.

fie monedele naţionale sunt înlocuite cu o singură monedă. Uniunea Monetară şi circulaţia monedei unice euro au o serie întreagă de avantaje. care să le înlocuiască pe toate celelalte. nu poate fi organizată independent de politica valutară şi cea bugetară. care a necesitat intense negocieri legate de armonizarea politicilor economice. INTEGRAREA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ 2. . eliminarea costurilor implicate de asigurarea riscurilor valutare . EVOLUŢIA SPRE O UNIUNE MONETARĂ EUROPEANĂ Spre deosebire de SME. la folosirea instrumentelor de politică monetară. Stimularea comerţului şi a producţiei prin eliminarea costurilor legate de utilizarea unor monede diferite.1. în unele cazuri. a instabilităţii cursurilor de schimb. unificarea reglementărilor fiscale. politică şi militară. în schimb. O uniune monetară este un spaţiu economic care poate urma aceeaşi politică monetară: ţările respective renunţă la politica monetară proprie. în favoarea unei politici monetare şi de curs comune. iar acestea se manifestă pe mai multe planuri: Funcţionarea optimă a Pieţei Unice prin înlocuirea monedelor europene cu o monedă unică. 2. Eliminarea restricţiilor exercitate de situaţia balanţei de plăţi.4. Ca urmare. “Uniunea Monetară” constituie un parteneriat între ţări suverane şi care sunt. a unui spaţiu în care monedele mai multor ţări sunt fie legate între ele în mod irevocabil sau fiecare monedă se leagă irevocabil de o monedă "ancoră" pe baza unui anumit raport. în jurul căreia să graviteze celelalte monede participante.CAP. eliminarea riscurilor valutare. 2. acestea fiind garante ale stabilităţii valorii monedei.condiţie esenţială a bunei funcţionări a politicii monetare. ca element al politicii economice. Stabilitatea preţurilor. Importante beneficii ale uniunii monetare pot să existe la nivel macroeconomic: mai mare stabilitate a preţurilor şi o sporire a credibilităţii autorităţilor monetare . promotorii acestui proiect au respins ideea unei monede dominante. schimbarea legislaţiilor în domeniu. crearea Sistemului Monetar European şi a unităţii de cont european într-o primă etapă şi în final a monedei unice. ca urmare a uniformizării condiţiilor monetare. să creeze o monedă de un “alt tip”. propunându-şi. O exigenţă a Uniunii Monetare este faptul că politica monetară. care va fi folosită în întreaga zonă. comparabile ca dimensiuni şi forţă economică. A fost o problemă dificilă. APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA IDEII DE INTEGRARE EUROPEANĂ Integrarea monetară este denumirea procesului de formare a unei zone monetare. Dispariţia decalajelor între gradul de dezvoltare economică a diverselor ţări participante. Evoluţia spre Uniunea Europeană a cerut eforturi deosebite din partea ţărilor membre. în special la instrumentul curs valutar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful