1

2

Cuprinsul

INTRODUCERE CAP. I. CADRUL NATURAL CA PREMISĂ PENTRU DEZVOLTAREA LOCALĂ…………………………………………………………………..4 1. Aspecte generale………………………………………………………..4 1.1 Scurt istoric al comunei………………………………………………..5 1 2 Substratul geologic si relieful……………………………………….....7 1.3 Reţeaua hidrografică...............................................................................9 1.4 Clima………………………………………………………………….11 1.5 Solurile, vegetaţia şi fauna…………………………………………...12 1.6 Resursele naturale…………………………………………………….16 CAP.II CONCEPTUL DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ. FACTORII FAVORABILI SI RESTRICTIVI AI CADRULUI NATURAL ÎN DEZVOLTAREA DURABILA A COMUNEI PIETROSIŢA……………………………….17 CAP.III TURISMUL CA ELEMENT DETERMINANT ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ……………………………………………………………….22 3.1 Conceptul de turism. Turismul rural…………………………………..23 3.2 Resursele turistice naturale din comuna Pietroşiţa……………………25 3.3 Resursele turistice antropice…………………………………………..29 3.4 Structuri de cazare existente…………………………………………..36 3.5 Tendinţe in dezvoltarea durabilă a turismului………………………...40 CAP. IV ANALIZA SWOT A DEZVOLTĂRII RURALE DURABILE DIN COMUNA PIETROŞIŢA…………………………………………………42 CONCLUZII……………………………………………………………....49 ANEXE…………………………………………………………………....50 BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….53

Introducerea Elaborarea lucrării „ Cadrul natural ca suport in vederea dezvoltării durabile rurale în comuna Pietroşiţa” în vederea susţinerii lucrării de dizertaţie la masteratul “ Turism şi activităţi de timp liber” urmăreşte câteva obiective de natură ştiinţifică;

3

- prezentarea caracteristicilor cadrului natural in regiunea studiată identificarea Pietroşiţa Lucrarea a fost realizată în scopul identificării poteţialului real al zonei privind dezvoltarea durabilă şi urmareşte stabilirea vulnerabiltăţilor şi oportunităţilor în stabilirea modului în care societatea omenească işi satisface nevoile actuale fară a pune în pericol generaţiile Lucrarea conţine patru capitole, după cum următoare. urmează: factorilor favorabili şi cei restrictivi ai cadrului natural - realizarea analizei SWOT privind dezvoltarea durabilă in comuna

Capitolul I : „Cadrul natural ca premisă pentru dezvoltarea locală” este un studiu fizico-geografic al comunei Pietroşiţa. Comuna Pietroşiţa este situată in nordul judeţului pe valea râului Ialomiţa. Poziţia sa geografică, în Subcarpaţii interni ai Ialomiţei favorizează existenţa unor condiţii de relief, climă şi hidrografie deosebite. Capitolul II. Poziţia geografică precum si caracteristicile elementelor cadrului natural prezintă in impact deosebit asupra dezvoltării durabile. Cadrul natural reprezintă suportul tuturor activităţilor desfăşurate de către om, iar dacă vorbim despre dezvoltare durabilă aceasta stă sub influenţa factorilor de favorabilitate şi restrictivitate al fiecărui element al acestuia. Deasemenea dezvoltarea durabilă implică o serie de măsuri precum, îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, păstrarea peisajului natural şi cultural, dezvoltări de infrastructură, agricultură şi turism. În capitolul trei este prezentat impactul pe care turismul din zonă il are asupra dezvoltării rurale durabile. Întâi sunt analizate resursele turistice naturale, apoi cele antropice şi în cele din urmă structurile de cazare. Capitolul IV cuprinde analiza SWOT a dezvoltării durabile în care sunt prezentate punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările zonei. Aceasta reprezintă o sinteză a modului in care componentele sistemului fizic şi uman inflenţează dezvoltarea durabilă.

4

Comuna este aşezată in lungul drumului national 71 Bucureşti.Târgoviste.Sinaia. Este strabătută de calea ferată cu ecartament normal Bucureşti-Târgovişte.Aspecte generale Comuna Pietroşiţa de află in partea de nord a judeţului Dâmboviţa pe valea râului Ialomiţa. Theodor Simion sub a cărui atentă indrumare şi sprijin am realizat lucrarea. Deasemenea este străbătută de calea ferată cu ecartament ingust folosită pentru transportul calcarului de la punctul de lucru Lotul 4 la fabrica de ciment Heidellgerg Carpatt Cement Fieni.I CADRUL NATURAL CA PREMISĂ PENTRU DEZVOLTAREA LOCALĂ. 5 . Hotarele comunei: la nord se invecinează cu comuna Moroieni al cărei hotar trece prin vârful Măgurii(1439 m)-Plaiul Cornetului-Valea Seacă-Vârful Leuştean. 26 km de Sinaia şi 70 km de Braşov. la 118 km de Bucureşti. acesta din urmă fiind localitatea unde se termină calea ferată.Plaiul Lupului pâna la vârful lui Dan.Pietroşita. 36 km de Târgovişte. Cap. 1.În încheiere aş vrea să aduc mulţumiri domnului conferenţiar universitar doctor.

Comuna are o suprafaţă de 3319 ha impreună cu satul Dealu Frumos sat care aparţine de comuna Pietroşiţa. realitate argumentată şi de numeroasele Foto 1 comunei Imagine de amsamblu a toponime păstrate în tradiţia orală locală ("Drumul Dacilor". localitatea Pietroşiţa este atestată documentar la finele sec. pâna pe culmea muntelui Măgurii. La răsărit se invecinează cu comuna Bezdead şi hotarul incepe din vârful lui Dan până la Vârful Runcului.) ceea ce reflectă procesul istoric continuu al perenităţii vieţii pe aceste meleaguri. al XVI-lea.Valea Măgurii. cu linia ce trece prin vârful Brăţii până in Ialomiţa şi apoi pe Ialomiţa în sus pâna la gara Pietroşiţa şi padurea Dăscăleşti.La sud se invecinează cu Comuna Buciumeni şi satele Valea Leurzii şi Dealul Mare.(2006) 1. Valea Lupului. păstrat in Muzeul Satului. Documentele vorbesc de intemeieri trainice inca din 6 . atesta documentar existenta localitatii. Comuna Pietroşiţa are o populaţie de 3338 de locuitori şi 1448 de gospodarii .1 Scurt istoric al comunei Străveche aşezare din zona subcarpatică a Munteniei. în vremea domniei lui Alexandru cel Rău. încă din epoca bronzului (vestigii arheologice) şi apoi cea dacică. La apus se invecinează cu comuna Runcu. Hrisovul din 1592. Valea Pietroşiţei etc. Hotarul incepe de la vârful Runcului. cu mărturii atestând locuirea şi activitatea umană. brăzdeaza Pogoanele. iar hotarul incepe din Ialomicioara.

în localitate. toate acestea determină un schimb comercial intens. Situaţia economică prosperă e influenţată şi de poziţia geografică. Brâncoveanu (1704). primul şi cel de al doilea război mondial) locuitorii Pietroşiţei. există sediul administrativ al vatafului Plaiului Ialomiţei. potrivit unei cetăţi existente pe vârful C u m p a n a C i o c a r l a u l u i . vădesc un înalt simţ al datoriei: medaliile. dar cu siguranta ca ele vin din ceaţă si mai adancă a vremurilor de la dacii liberi. 1859. prin adeziune şi participare. prin Strunga pentru a ajunge la Bran. Centru comercial şi meşteşugăresc important. a boierilor. Diaconul Coresii. Muntele Domnesc) sunt stăpâniţi de locuitorii Pietroşiţei. 1772 se desprind particularităţile vieţii economice şi sociale: sistemul proprietăţii asupra pământului. 7 . Pietroşiţa fiind vama catre Ardeal. dulgheri. pe drumul comercial dintre Ţara Românească şi Transilvania. cu case reprezentative. instalaţii de prelucrare a fibrelor animale: pive. La frumuseţile naturale se adaugă pitorescul arhitecturii tradiţionale. cu elemente de decor specifice. al meşteşugurilor săteşti .timpul lui Alexandru cel Rau si Mihai Viteazul. Orastie. La marile evenimente de rezonanţă naţională (1848. pomicultura etc). de pe vremea lui Radu Şerban(1605). dirste etc. cele din 1742. păstoritul. Pietroşiţa se distinge în domeniul industriei casnice textile (ţesutul covoarelor). Grigore Ghica (1673). şi a morilor de apă. viticultura. apoi mai târziu a celor aserviţi. al XVIII-lea a "tovărăşiilor" pentru negoţ. monumentele comemorative ale eroilor glorifică din plin momentele respective. fierari. ocupaţiile de tradiţie (creşterea vitelor. tâmplari. 1877. ce conferă Pietroşiţei caracterul unei staţiuni climaterice originale. Sibiu. aici.rotari. cu tiparniţele in desagi a trecut prin Pietrosita in drumul sau spre Brasov. La Pietroşiţa se organizează bâlciuri moşneneşti (în august şi octombrie) ce duc la apariţia în sec. Curmătura. Radu Leon (1668). De remarcat că o serie de munţi din masivul Bucegi (Gîlma. Matei Basarab(1658). existenţa unui însemnat număr de oameni liberi (moşneni şi plăieşi) organizaţi în obşti. C. Din documentele feudale. Zapisul din 6 august 1592 consfinţea înţelegerea dintre fraţii Ion şi Stan Meleşeşti cu Şerban din Pietroşiţa care cumpără cu 300 aspri turceşti "Funii de loc în capul Ruşeţului de Jos". brevetele. Mihnea III(1656).

dar care mai păstrează şi astăzi culmile impădurite. Valea Ialomiţei este strâmtă in zona muntoasă. abia de la Pietroşiţa incepe să se lărgească făcând loc satelor să se aşeze de o parte şi de alta. se reliefează atât compoziţia solului cât şi forma reliefului. De la conglomeraţiile de calcar se trece la formaţiile de marne şi gresii. 1. asa cum se vede la punctul geodezic de la gara Pietroşiţa. Aproape toată gama formaţiunilor este cutată intr-o succesiune latitudinală de anticlinale puternic faliate.1. Înalţimile scad cu 400-500 m şi o dată cu ele pădurile de fag se răresc in avantajul terenurilor despădurite. Pietroşiţa este situată în zona subcarpatică pe treapta de sus a acestei zone care cuprinde 23% din suprafaţa judeţului şi numai o treime in zona muntoasă . acoperite altadată cu păduri de brad şi fag până la poale. Trecerea de la zona de munte la cea subcarpatică.2 Substratul geologic si relieful Este aşezată la poalele munţilor Bucegi în fâşia internă a Subcarpaţilor Ialomitei dinspre miazănoapte spre zona subcarpatică şi este inconjurată dinspre răsărit şi apus de dealuri subcarpatice înalte. Altitudinea comunei este de 650 m deasupra nivelului mării. Aici Subcarpaţii sunt alcatuiţi din depozite pliocene şi paleogene. datorate argilei şi de eroziunea torenţială. Se trece de la ultima culme inaltă din Bucegi ( Măgurii 1454 m) la o serie de dealuri înalte de 800-900 m. În interiorul ulucului depresionar aşezările omeneşti urcă chiar pe curmăturile mai joase dintre culmi( Valea Ţaţii şi Adunaţi). în care se gasesc pe prima treaptă Moroienii şi Pietroşiţa. peticite cu păduri si păşuni.3 Reţeaua hidrografică 8 . care scot din circuitul agricol suprafeţe apreciabile de teren. a păşunilor şi a livezilor de pomi. Nota dominantă a reliefului o dau fenomenele de alunecare.

Bogat in debit primăvara o data cu topirea zăpezii şi venirea ploilor.Reţeaua hidrografică a comunei Pietroşiţa este reprezentată de râul Ialomiţa. Partea de jos a râului s-a canalizat iar canalizarea apără picioarele podului de peste Valea Lupului şi a largit terenul pentru piaţă. nisip şi pietriş. curge furtunos aducând piatra. din cauza ploilor ce ţin zile intregi iese din albie şi inundă grădinile locuitorilor. Ialomiţa işi are obârşia sub vârful Măgura la 2450 de metri şi işi uneşte apele cu pâraiele Obarşia. pâraiele Valea Tâţii şi Valea Lupului. Doamnele. dezrădăcinând pomii şi stricând gardurile. 9 . În mulţi ani. Albia râului a fost indiguită în anul 1952 şi de atunci casele de pe valea pârâului sunt apărate de inundaţii şi viituri. apele sunt mai mari datorită topirii zăpezilor şi ploilor. Pârâul Valea Ţâţii părăsete satul Dealu Frumos şi se varsă in Ialomiţa după ce udă o parte din satul Dealu Mare Pârâul Valea Lupului. Pe teritoriul comunei Pietroşiţa scurgerea apei are un caracter permanent mai ales al Ialomiţei şi mai puţin Valea Ţâţii şi Valea Lupului. de multe ori intermitente. în trecut erau mari şi aduceau multe pagube. Are apă abundentă primăvara în timpul topirii zăpezilor şi toamna în timpul ploilor. are izvorul in pădurile Dealurilor Subcarpatice Motoafele. Ploile torenţiale umflă apele care ies din matcă şi aduc multe viituri. Erodările ce se făceau cu această ocazie. Pârâul Valea Ţâţii işi aduna apele din zona montană de pe versantul de răsărit al Leaotei şi işi are izvorul sub vârful Măgurii. Primavara. cade printr-o pantă cu stânci prăvălite haotic. şi Sugările. rătăceste în scurte meandre pe teren plan şi prinzând putere despică muntele şi taie cheile Urşilor şi Peşterii unde mai primeşte Foto 2 Râul Ialomiţa izvoarele ce vin dinspre vârful Cocora.

Iarna de puţine ori termometrul scade sub 15 grade şi vara rar trece peste 25 grade. Clima este temperat continentală. când ploile sunt mari şi repezi. Etajarea reliefului atrage după sine în raport cu altitudinea şi a altor elemente climatice cum sunt. Viteza celui mai mare este cea a vântului din N-E. Vânturile frecvente sunt cele din N-E. Valea Brăţii. apele freatice sunt mai puţine. uneori. totuşi sunt câteva izvoare. Valea Pietroşiţei. care dau naştere la izvoare sunt dese la munte şi captate pe şipote. Până să fie alimentată comuna prin conductele de la Răteiu şi Gâlma cu ajutorul cişmelelor. când vegetaţia are nevoie de apă. La Pietroşiţa. Comuna Pietroşiţa vazută de pe Dealul Porumbeilor. unde pădurea s-a îndepărtat de sat. care cad cu regularitate la sfârsitul primăverii şi la inceputul verii. Anual cad cca 900-1000 mm precipitaţii. 1. fiind adăpostită de vânturi şi furtuni.N-V şi V. Apele subterane. Influenţele maselor de aer din regiunea Mediteranei determină in general în acelaşi timp precipitaţii. presiunea şi umiditatea atmosferică.E o parte şi de alta a Ialomiţei dealurile înalte sunt strabătute de văile unor vâlcele furtunoase. Asa se explică faptul ca în timpul anului aici este o clima dulce. mai mult pe versantul de vest al Titanei. de pe Cumpăna sau de pe Titana pare a fi aşezată în mijlocul unei clădiri inconjurată de dealuri subcarpatice inalte de 700-800 m. Direcţia vântului 10 . temperatura medie anuală variind intre 10 grade şi 15 grade. apa potabilă se scotea din puţuri cu roată sau cu furcă şi cumpăna. Şirnea. Izvoarele au fost mai multe la număr când versanţii râului Ialomiţa erau acoperiţi cu păduri sub care depozitele de apa fretică erau mai bogate.4 Clima Varietatea formelor de relief determină o mare varietate de nuanţe climatice. precipitaţiile. spre răsărit şi Valea Voievoda şi Dăscăleşti spre apus. Valea Seacă. nici prea frig iarna nici prea cald vara. evapotranspiraţia.

livezi cu pomi fructiferi şi terenuri de cultură care sunt mai frecvente in lungul principalelor văi. acestea sunt orientate de la Nord la Sud. Imediat de la intrarea în Subcarpaţi văile principale şi in special Valea Ialomiţei se lărgeşte brusc.depinde de orientare văilor. La Pietroşiţa sunt intalnite podzoluri humico-feri-iluviale şi soluri brune şi brune podzolite. datorită apelor şi climei prezintă aspecte variate. în părţile expuse de soare. Acest teren este bun pentru cultura pomilor fructiferi. o omportanţă deosebită o au fenomenele de apariţie şi dispariţie a ingheţului şi precipitaţiilor. În unele locuri sunt regosoluri. pădurilor ce l-au acoperit şi-l mai acoperă şi astazi pe unele locuri. La punctele Ciocârlău şi Făureşti( Moroieni) solul este de culoare brună deschisă pe alocuri bruna roşcată. 1. neraţională a făcut să se limiteze intinderile de 11 . insă exploatarea nemiloasă. Dacă observăm atent coroanele copacilor. argilă. Conţine puţin humus. Vegetaţia Pământul din hotarul comunei Pietroşiţa datorită configuraţiei reliefului. Pădurile masive dispar şi locul lor este luat de paşuni. calcar şi alte materii organice şi săruri. vegetaţia şi fauna Solurile În cuprinsul comunei Pietroşiţa se întâlnesc soluri negre de fâneaţă. a vitei-de-vie. nisip. Pentru lucrările agricole cât şi pentru o serie de activităţi economice.5 Solurile.. Spre Dealu Frumos intalnim soluri brune acide şi podzolice brune. În trecut o mare suprafaţă intinsă din comună era acoperită de păduri de foioase şi conifere. dar în mare parte sunt erodate. Vitezele medii ale vântului variază intre 1-3 m/s.

Dealu Mare. cireş.De partea cealaltă in Adunaţi şi pe versantul de est al Dealului Porumbeilor s-au inmulţit livezile cu pomi( pruni. Aceste terenuri au fost inchise de Ocolul Silvic acum 15 ani şi impădurite cu salcâm. De remarcat este faptul că in aceste păduri incep să apară in pâlcuri mici şi alţi arbori. Sunt multe terenuri in jurul comunei care au fost despădurite intr-un ritm alert. fauna se întâlneşte pe toate treptele de relief. se extinde subzona pădurilor de raşinoase (versanţii Măgurii şi ai Gâlgoiului) insă acestea se amestecă cu pădurile de fag. Etajul inferior al vegetaţiei de munte este ocupat de pădurile de fag Fagus silvatica. Cea de-a treia zonă de vegetaţie caracteristică este vegetaţia de dealuri. Pietroşiţa fiind o zonă intermediară. Astăzi. 12 . speciile. Aici. Fieni şi mai departe de la altitudinea de 650 m pâna la 250 m. care se dezvoltă la peste 1000 de m altitudine.Ciocârlăul este plantat azi cu pomi roditori ca şi pe Titana. iar versanţii impăduriţi nu mai dau ca altădată aspectul de pamânt ars pârjolit. pe aceste locuri este un lăstăriş des. locuri înierbate şi o viitoare pădure ar creşte dacă zona ar fi ingrijită şi ocrotită. meri peri) Fauna În nordul judetului. ca frasinul . gorunul apare mai jos. iar în pajişti predomină asociaţiile de Festuca rubra şi Agrostis tenuis. Pe culmile inalte se întâlneşte o alternanţă de păduri de fag pe versanţii umbriţi. salcia şi alunul. O parte din Valea Lupului. Eroziunile datorate apei s-au impuţinat.păduri şi ceea ce a mai rămas se exploatează numai pentru necesarul comunei. Pe mică parte din hotarul comunei din zona nordică. limita sudică a acestei subzone. socul. plopul tremurator. care astfel au au fost supuse producerii alunecărilor de teren din această cauză şi pe care cresc numai mărăcini buni pentru păscutul caprelor.ulmul. dar în acelaşi timp continuă să se intinerească. în comuna Buciumeni. nuci şi alte esenţe. arţarul. iar dintre arbuşti apar la marginea pădurilor. Picea excelsa sunt asociate cu Fagus silvatica şi Abies alba. cu gorun pe versanţii însoriţi.

oile din gospodăriile localnicilor. răspândită in pădurile montane. coboară şi ea în pădurile zonei subcarpatice. iar in perioada de toamnă coboară in zona subcarpatică pentru a se hrani cu fructele din zonele Valea Lupului. se întâlneşte jderul de scorbură( Martes martes) care de multe ori â fost vânat şi la Pietroşiţa. iar in pădurile de fag cinteza de iarna. Caprioara ( Caprealus caprealus). În pădurile de răşinoase din nordul comunei intâlnim cocoşul de munte( Tetrao urogalus). oaspete aşteptat cu mult drag de cuibul vechi. cioara. Mistreţul ( Sus scroaffa). care tăieşte în zona pădurilor montane. porumbac. păşuni şi fâneţe si apele de suprafaţă.Ursul ( Ursus arctos). Atât in pădurile montane cât şi in cele de deal. Fauna ihtiologică din acestă regiune nepoluată in partea muntoasă cu ape cu pante mari şi oxigenate este reprezentată de pastrăv( Salmo brutta fario) mreana( Barbus barbus) şi cleanul( Lenciscus cephallus) 1. Un alt mamifer pe care îl intâlnim in Pietroşiţa având o mare valoare cinegetică este iepurele ( Lepus europaeus).6 Resursele solului şi ale subsolului Resursele naturale ale solului sunt reprezentate de păduri. coţofana. Pasările mai întâlnite in această zonă sunt. Toamna. foarte răspândit în zona pădurilor de fag. mierla . Valea Ţâţii şi altele. Începând din luna aprilie apare rândunica. coboară după hrană de foarte multe ori până în zonele dealurilor subcarpatice. după ce oile au coborât din munte apare în acestă zona lupul pentru a căuta hrană. În acestă zona pericarpatică întalnim şi veveriţa( Scirus vulgaris) alte rozătoare mici cu care incheiem fauna de mamifere sunt şoarecii. vrabia . urcă in timpul verii pâna in zona subalpină. cel mai feroce carnivor al Carpaţilor nostri. guguştiucul. Valea Seacă. ciuhurezul. După cum am analizat in capitolul de vegetaţie cea mai mare parte a 13 . piţigoiul. Tot in zona padurilor de răşinoase apare şi râsul( Linx linx).

În anul 2007 pe râul Ialomiţa au fost construite microhidrocentrale in sectorul Moroieni. vişini şi piersici. Se numeşte Titana după fosta fabrică de ciment Titan din Bucuresti. pruni. în cea mai mare parte şi cireşi. iar prin depozitul de la Pietroşiţa.suprafeţelor de pădure a fost exploatată. mai puţini. în balastiera. buştenii sunt îndreptaţi spre fabricile de mobilă din ţară.Buciumeni folosite pentru obţinenerea energiei electrice. unde se aducea piatră de calcar de aici. 14 . Cealaltă jumătate este plantată cu pomi roditori. varul negru era mult cautat. Păşunile şi fâneţele din hotarele comunei ocupă jumatate din suprafaţa agricolă a comunei şi favorizează creşterea animalelor. Valea Ialomiţei din Pietroşiţa. Bogăţia de conifere şi foioase a ramas pe teritoriul comunei Moroieni. Pe teritoriul comunei sunt două cariere de calcar care au fost exploatate în trecut de fabrica de ciment Fieni şi pentru cuptoarele de var ale fabricii Poligora ( Titana). Apele de suprafaţă reprezentate in special de râul Ialomiţa sunt valorificate atât din punct de vedere turistic cât şi pentru hidroenergie. care se exploatează pe plan naţional. Cariera de pe Titana avea calcar negru şi deci. meri peri. La altă carieră de piatră în Vârful Cumpăna roca este exploatată în piatră spartă şi cuburi.

rezultatul este acelaşi scopul este unic şi menţinerea echilibrului în cadrului ansamblului relaţional de componente care alcătuiesc ruralul. se află însă. prin evoluţii stabile.cu formele sale specifice din cadrul subsistemului economic). Acţiunile conjugate de dezvoltare rurală. economică. II CONCEPTUL DE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ. industria din mediul rural sau turismul rural. evidenţiază in multitudinea lor. socială. acestea constituind. previzibile şi monitorizabile. în fond scopul ultim al devenirii ruralului. la care fiecare componentă –fizică. al posibilităţilor şi al limitelor.Cap. diverse aspecte ale acestui echilibru. agricultura. Experţii Uniunii Europene în probleme de dezvoltare rurală au analizat în ultimele decenii o serie de aspecte legate de asigurarea echilibrului sistemelor rurale. Prin această declaraţie se solicită factorilor de decizie sa conştientizeze opinia publică despre importanţa politicilor de dezvoltare rurală. aprofundeaza anumite elemente (cum ar fi. Abordările dezvoltării rurale durabile. intitulată Europa Rurală-perspective de viitor. să deruleze acţiuni de consolidare a atractivităţii mediului rural. Irlanda. 15 . să lanseze o declaraţie în zece puncte denumită Declaraţia de la Cork. FACTORII FAVORABILI SI RESTRICTIVI AI CADRULUI NATURAL ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNEI PIETROŞIŢA Dezvoltarea rurală durabilă Dezvoltarea rurală durabilă este privită ca o stare de echilibru dinamic a sistemului rural. sub impactul elementelor de favorabilitate şi restrictivitate. în primul rând. fiind imperios necesar să se ţină seama de conţinutul acestora. asupra comunităţilor umane. pentru ca în noiembrie 1996 cu ocazia Conferinţei privind Dezvoltarea Durabilă de la Cork.işi aduce propriul aport. Oricare ar fi direcţia de abordare a dezvoltării rutale durabile. Dezvoltarea rurală durabilă se va concentra. să participe ca membrii în sprijinirea celor zece principii enunţate coordonându-şi politicile in vederea atingerii acestor obiective şi sa joace un rol activ în promovarea dezvoltării rurale durabile într-un context internaţional.

  Dezvoltarea identităţii comunităţilor şi sporirea simţului de implicare şi responsabilizare a locuitorilor în domeniul administrării locale. dezvoltarea rurală durabilă. stabilitatea sistemelor sociale şi culturale) protecţia biodiversităţii şi a resurselor naturale ( elasticităţii şi a capacităţii dinamice).. care trăieşte în spaţiul rural. învăţământul. agricultură. care se consumă în cadrul unor teritorii bine definite spaţial. în contextul imperativelor geo-economice şi de organizare a spaţiului rural. creştere stabilitate) echitatea socială ( echitate intre generaţii.. Protejarea valorilor societăţii rurale. Velcea (2006) a determinat factorii potenţiali şi indicatori restrictivi ai dezvoltării rurale durabile. dezvoltarea comunităţii”. fără poluarea sau degradarea autenticităţii acestora. inteprinderi mici şi mijlocii. dar şi idei privind . culturală şi ecologică) urmărind. de penetrare a unor sisteme noi de infrastructură şi logistică in centrele de cultură a populaţiilor locale. Dintr-o altă perspectivă. dezvoltări de infrastructură. 16 . Crearea de facilităţi de diversificare a relaţiilor rural-urban. cu privire la creşterea tinerilor şi integrarea lor în spiritual comunităţilor respective. I. De asemenea.Abordând realitatea antagonică a celor două categorii de elemente determinante pentru dezvoltarea comunităţilor. turism. protecţia mediului . diminuarea şi chiar eliminarea săraciei.păstrarea peisajului natural şi cultural.   Localizarea trebuinţelor locuitorilor din mediul rural in centrul obiectivelor şi a deciziilor cu privire la desfăşurarea programelor. socială . va ţine seama de setul de principii de bază ale durabilităţii ecologice. dezvoltarea rurală durabilă implică o gamă foarte variată de măsuri menite să asigure între altele. politicile de dezvoltare rurală durabilă trebuie să fie elaborate şi în raport de funcţiile multiple ale spaţiului rural( economică. respectiv eficienţa economică (eficienţă.. tradiţiile ei. precum şi crearea unor noi locuri de muncă. “îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei. În acest sens.. mai cu seamă viaţa familială.

Subsistemul fizic prin componentele sale joacă rol de susţinere in cadrul sistemului natural. În cadrul depresiunii Pietroşita există o serie de areale in care se remarcă diverse tipuri de procese geomorfologice cu diferite grade de impact in dezvoltarea rurală 17 . aspecte restrictive precum procesele de versant care introduc dezechilibre în cadrul relaţiilor dintre celelalte elemente componente ale subsistemului fizic pe de o parte şi intre acestea şi cele ale celorlalte subsisteme cel macrosocial şi cel economic.Aşadar. echilibru dinamic şi armonie în funcţionarea componentelor sistemicedin cadrul întregului. cu toată diversitatea modurilor de abordare. este relieful prin variabilele sale morfometrice. a resurselor naturale disponibile. fapt pentru care menţinerea sa la parametrii optimi reprezintă un deziderat al al dezvoltarii rurale durabile din Comuna Pietroşiţa. Favorabilitatea şi restrictivitatea cadrului natural Departe de a funcţiona fară influenţe din exterior mediul natural stă sub impactul elementului antropic şi al acţiunilor înteprinse de acesta în vederea utilizarii economice. înseamna stabilitate. Cel mai adesea intervin in buna funcţionare a intregului. dezvoltarea rurală durabilă. Elementul care prezintă atât favorabilitate cât şi retrictivitate in cadrul sistemului rural.

etc. vile turistice). au dus la manifestarea formelor de risc prin trepte mici de alunecare. unde există condiţii de apariţie a acestora. cabane. ravene ogaşe torenţi. O altă direcţie de acţiune şi optimizare a relaţiilor existente se referă la fondul forestier o componentă fundamentală a mediului inconjurător în vederea devenirii societăţii umane. De asemenea sunt necesare demersuri de evitare a depozitării deşeurilor in cadrul albiilor de râuri sau chiar pe cursurile acestora prin acţiuni de conştientizare a populaţiei rurale asupra impactului negativ asupra mediului. cele mai mari dezechilibre.durabilă acestui spaţiu. defrişarea unor areale forestiere. Defrişarea coroborată cu păşunatul excesiv. rezultate ale activitaţii antropice. Ar trebui implementate asadar. Este vorba de degradări de teren. 18 . manifestate în principal prin degradări de teren ( alunecări . in special terenuri agricole şi livezi sistemul a suferit dezechilibre şi evoluţii de tip prag depăşindu-se limitele de rezistenţă şi ajungându-se la evoluţii haotice din partea altor componente. practic.). Un element care necesită o atenţie specială îl reprezintă apele in special Ialomiţa si afluenţii acesteia care mijlocesc fluxuri importante de materie şi energie. procese de eroziune laterala.. acţiuni conjugate de stopare a evoluţiilor prag prin efectuarea unor lucrări de amenajare a malurilor(consolidari de maluri) şi o reorientare a procesului de extracţie a pietrişurilor şi nisipurilor din balastiere pt a reduce funcţionarea haotică a acestui component al sistemului fizic. cum sunt exploatările de albie. generate de potecile turmelor. eroziune lineară. prin distrugerea covorului vegetal…. unele acţiuni antropice. modificari de albii. au condus în timp la dezechilibre şi la evolutii de tip prag cu rezultat în producerea de inundaţii. ele antrenând procese in lanţ. cu formare si adâncire. precum alunecări . încărcarea versanţilor cu gospodării ( a doua rezidenţă. prin instalarea de stâne in apropierea izvoarelor prin supraumectarea haotică a solurilor. Defrişările au produs. În acest caz se cuvin o serie de măsuri de gestionare a degradărilor de teren deja existente şi de evaluări a arealelor de risc. în multe cazuri cu efect negativ asupra habitatului rural. Deşi defrişările s-au realizat în vederea obţinerii unor noi suprafeţe agricole. Astfel. In acest sens sunt necesare acţiuni de diminuare a defrişărilor şi operaţiuni de impădurire mai ales acolo unde există posibilitatea reactivării unei alunecări de teren. de ravene şi ogaşe. cum sunt suprapaşunatul.

fluxuri de capital. antrenând persoane.1 Conceptul de turism. acţiuni 19 . reprezintă un fenomen spatial economic şi social de mare complexitate. Turismul rural. Cap III TURISMUL CA ELEMENT DETERMINANT ÎN DEZVOLTAREA DURABILA 3. Turismul. mijloace fixe şi mobile.Creşterea animalelor pe seama unui păstorit parţial organizat a produs un impact negativ asupra solurilor din regiune conducând la scăderea fertilităţii acestora. in ansamblul sāu.

cum este şi cel pe care îl abordăm in lucrarea de fata. intr-o dinamică tot mai amplă. amplifica funcţiile de bazā ale spaţiului rural:  Funcţia economicā (prin valorificarea durabilā a produselor agricole în cadrul consumului fenomenului turistic.de promovare si dezvoltare locală şi regională. a obţinerii de venituri suplimentare. Turismul rural. apropierea de municipiul Târgovişte şi acţiunile de diseminare a informaţiei turistice reprezintă elemente care constituie tot atâtea pârghii in dezvoltarea turismului rural în depresiunea Pietroşiţa. în creaţii de artă populară şi folclor. spiritual.Turismul rural prin formele sale agroturismul şi turismul ecologic reprezintă un vector de prim rang al devenirii mediului rural din spaţiul analizat. în obiceiuri şi datini. psihologia şi idealurile de viaţa ale poporului roman. economici. de la an la an. a diversificārii pieţelor economice)   Funcţia ecologică ( prin ocrotirea biodiversitaţii. calitatea vieţii rurale. demografici. economic. cultural. care exprimă caracterul. social. componentā a fenomenului turistic. existenţa căilor de acces. uneori. atmosferă cu un scazut grad de poluare) localizarea comunei la contactul dintre domeniul montan şi cel subcarpatic. a mediului inconjurator şi a valorilor peisagistice ale ruralului) Funcţia socio-culturalā (prin pāstrarea şi conservarea valorilor tradiţionale şi prin schimbarile in structura socio-profesionala a locuitorilor mediului rural. Mai mult turismul rural valorizeaza şi. Oferta ruralului in materie de turism are marea calitate de a rāscumpăra pe moment efortul si strādania depuse pentru a cunoaşte şi consuma in toatā puritatea sa” deoarece universul rural “aduce din trecut permanentizeazā astāzi şi promoveazā spre viitor tradiţiile noastre în întruchipări edilitare. Condiţiile favorabile ale cadrului natural( relief deluros accesibil. isi aduce un aport semnificativ in cadrul dezvoltarii durabile. Evoluţia şi dezvoltarea turismului rural se materializeazā prin grefarea pe un ansamblu de factori sistemici ( naturali.mijlocind un plus de calitate în cadrul sistemelor teritoriale. prin efectele pozitive reflectate in cadrul unei palete largi de domenii de acţiune-environmental. de conjunctura si de 20 .

vanatoarea. Prezenţa acestor caracteristici au favorizat dezvoltarea agroturismului. mic dejun inclus. pregatirea mesei de catre turişti etc). Resursele turistice naturale din zona studiată se leaga in special de domeniul montan care străjuieşte la nord depresiunea Pietroşita. Motivatiile principale pentru practicarea agroturismului in arealul studiat se referă la reintoarcerea la natura. case de oaspeti. rotunjite.ce se imbină armonios cu potenţialul antropic (obiective cultural-istorice si obiective economice). la activităţile de comerţ pentru comercializarea produselor agro-alimentare specifice si la activităţile de agrement sau tratament balnear. Potenţialul de atractivitate al reliefului este dat..vulnerabilitate) intercondiţionaţi cauzal într-un tot unitar funcţional care conduc.cura de aer etc. demipensiune. ape.ca si la modalităţile de alimentaţie publică diferite (pensiune completă.Munţii Bucegi. odihna.2 Resursele turistice naturale din comuna Pietroşiţa. la atingerea obiectivului de dezvoltare durabilā. impădurite. complexe turistice campinguri . pensiuni agroturistice. atât de culmile domoale. utilizate agricol şi presarate cu o serie de gospodarii sezoniere (colibe). clima.Comuna Pietroşiţa reprezintă si principala cale de acces catre zona montană. Dintre avantajele agroturismului practicat in comuna Pietroşiţa mentionăm creşterea numărului locurilor de muncă. oferite de potentialul turistic natural. vegetaţie si faună). prin componentele sale (relief. diversificarea economiei locale printr-o cerere mai mare de produse agricole. extinderea unor amenajari turistice rentabile si adecvate 21 . Componentele activităţii agroturistice se referă la structuri de cazare diverse:. sportul. în final. cu extinse pajişti naturale. ascensiunile si drumetiile. 1.

Schitul Peştera a suferit 2 incendii. se constituie într-un veritabil potenţial pentru turismul cinegetic remarcânu-se în acest sens. si nu in ultimul rând mobilizarea autorităţilor pentru ameliorarea infrastructurii in materie de transport. a fost reconstruit de fiecare dată de proprietarii din Pietroşiţa.creşterea interesului general pentru protecţia mediului. Potenţialul de atractivitate al apelor din cadrul Comunei Pietrosita şi a zonelor limitrofe este dat atât de râul Ialomiţa. lupul ( Canis Lupus). Oferta turistică este pusă în valoare in anotimpul cald sub forma turismului de week-end dar şi a turismului de pescuit. au fost in mare parte sacrificaţi. Atat în cadrul acestor păduri cât şi în alternanţa cu pădurile si cu terenurile arabile se intâlnesc areale populate de specii ierboase folosite de localnici pentru cresterea animalelor. este dată de pădurile de foioase cu păduri de făgete precum şi de pâlcurile de conifere.. Bătrâna şi Obârşia-erau ai proprietarilor din Pietroşiţa. Scropoasa ). La Pietroşiţa au existat câtiva arbori de fag şi alte esenţe care prin vechimea şi dimensiunea lor ar fi putut fi celaraţi monumente ale naturii. tehnico-edilitare. comunicaţii. Elementele climatice creează condiţii optime dezvoltării turismului în general şi al turismului rural în toate formele sale. care srăbate zona studiată cât şi de lacurile antropice situate în zona montană pe raza comunei Moroieni(Bolboci. viezurele (Meles Meles). iepurele (Lepus Europeus). creează condiţii optime pentru practicarea turismului de recreere şi refacere in anotimpul cald. în 1818 şi în 1936. ursul brun(Ursus Arctos).munţii Colţi. care i-au urmat lui 22 . a ariilor protejate in special. Deşi se află pe teritoriul comunei Moroieni pestera Ialomiţei poate fi infaţişată deoarece mult timp stăpânii munţilor din jurul peşterii. Atracţia turistică exercitată de vegetaţia depresiunii Pietroşiţa. mistreţul(Sus Scrofa). vulpea(Vulpes Vulpes). Deasemenea topoclimatul local cu temperaturi mai coborâte vara şi arealul de adăpost creeza premisele dezvoltarii unui turism de sfarşit de săptamana realizat în cadrul pensiunilor agroturistice. cu avantaje pentru populaţia locală. Bogăţia şi diversitatea elementelor faunistice. dar nimeni nu a intervenit pentru aceştia şi rămaşi neocrotiţi de lege. Poziţia sa de adăpost la poalele Munţilor Bucegi.spaţiului turistic rural .

un pârâiaş firav ieşit din străfundurile întunecoase se strecoara afară varsându-se în Ialomiţa. care odinioară impodobeau peştera. blocuri de calcar prăbuşite din tavan şi din loc în loc pot fi recunoscute stalactite şi stalacmite mutilate. Printr-o mică galerie se ajunge la grota Sfânta Maria a cărei denumire a fost dată de o stalagmită care sugerează imaginea fecioarei biblice. la intrarea în peşteră. în inima muntelui Bătrâna. De aici se coboară spre vest. 23 . pe partea draptă. Peştera se desfăşoară pe o lungine de 804 km alcătuită dintr-o succesiune de grote şi galerii dispuse pe două etaje. erau scrişi cu vopsea neagră.Până acum câţiva ani pe peretele din dreapta. Se trece prin galeria Pasaj şi se ajunge în grota Bolta lui Decebal ce poate fi comparată cu bolta unei catedrale. În această sală se găsesc cele mai mari denivelări. unde calcarul a depus cu migală concreţiuni de forma unei biserici. prin galeria Calea apelor şi se continuă pe o galerie seacă pâna la punctul La Altar. Deschiderea intrării în peşteră orientată spre est. Aici. al cărei mod de formare nu este cunoscut nici în literatura speologică străină. în peştera Ialomiţei. este o arcadă naturală de 40 m lăţime şi 20 de metrii înalţime. Temperatura in peşteră variază între 9-12 0 C. care par să obtureze galeria. Tot din grota Decebal. Peştera Ialomiţei este cea mai importantă formă carstică a munţilor Bucegi situată pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei. la altitudinea de 1600 m şi 10 km depărtare de izvoarele râului. pe sub care se intră in grota Mihnea Vodă. Tot în aceeaşi perioadă a fost construit şi hotelul Peştera.Fusea. Cercetările întreprinse în iarna anului 1953. urcând scările de lemn ale unei galerii de 6 m se intră in grota La răspântie aşezată desupra intrării peşterii. Gura de intrare în această peşteră şe gaseşte cu 18 km mai sus de albia râului cu acelaşi nume. iar umiditatea intre 85-100%. au dus la descoperirea unei noi formaţiuni stalagmitice pentru literatura de specilalitate. Din grota La Răspântie se ajunge în cel mai spaţios compartiment al peşterii Grota Mare â Urşilor unde s-au găsit cele mai numeroase resturi de Ursus spelacus. este vorba de o stalagmită geamăna. După ultimul incendiu din 1961 schitul a fost reconstruit între anii 1993-1996 de catre fabrica de ciment Romcif Fieni. moşnenii din Pietroşiţa care au reconstruit schitul.

17/ 18 iulie si Toamna literara 1/ 3 octombrie) sau resursele de natura etnografică de felul meşteşugurilor.3 Resursele turistice antropice Resursele turistice antropice se înscriu în originalitatea şi ineditul lumii rurale din depresiunea Pietroşita. ocupaţiilor. 24 .3. portului.Obiectivele turistice sunt urmatoarele:      Biserica Joseni-monument istoric Muzeul Satesc “Dumitru Ulieru” Biserica “ Adormirea Maicii Domnului” Tunelul secret al nemţilor Casa memorială Ion Eliade Radulescu Pe langa zestrea turistica a acestor edificii. precum festivitaţile cultural artistice ( Ziua localitatii. jocului si cantecelor populare sau ale arhitecturii si instalaţiilor tehnice ţaraneşti. se remarca şi activitaţile umane cu funcţie turistica.

Foto 3 Biserica Joseni-monument istoric Biserica din Joseni După cum rezultă din documentele vremii. ca şi relatiile speciale cu o parte din negustorii vremii au constituit premizele construirii acestei biserici. facutu-s-au aceasta sfantă si dumnezeiască biserică. in timp ce Radu Vataful de plaiul ot Pietrosiţa pomeneşte intr-un document din 1793 ca a slujit domniei 40 de ani ca vataf de plaiu.. spune pisania ei: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu indemnarea Sfantului Duh.. Pietroşiţa a deţinut in secolul al XVIII-lea rolul predominant in administrarea plaiului ot Ialomita. Statornicia unei familii intr-o slujbă. veniturile aferente acestei slujbe Iata ce importante. a avut această slujbă timp de 20 de ani (document din 746). Urmaşii lui Bordea Vatasescu. Marin Vataful plaiu ot Pietrosita. cu rezidenţa la Pietroşiţa. ce iaste hram Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu si a Prea Doamnei Paraschivii. a s-au facut din temelie pana la sfârşit dupa 25 .

lucru demonstrat de o bârnă de blocare existentă in spatele micuţei uşi de acces in clopotniţă. iar catapeteasma şi materialul lemnos au fost duse la Moroieni. ctitorirea unei biserici. In locul celei de lemn s-a construit in 1767. unde s-a construit prima biserica din această localitate. ca sa fie de pomenire dumnealoi parinţilor. Deasemenea legendele spun că în biserică se ascundeau averile bogătaşilor. impodobită si cu zugravitu.cum se vede. in stil brancovenesc tarziu. atunci cand domnii fanarioţi se succedau la domnia ţarilor române. pe locul unde se gaseste si astăzi biserica Joseni. in zilele prealuminatului domn Ion Alexandru Scarlat Ghica voevod. insă a fost stricată. Din bătrâni se spune că biserica avea rol de adăpost la vreme de restrişte. Atunci satenii fugeau. prin osteneala si toata cheltuiala dumnealui Negoita." Prima biserică din Pietroşiţa a fost de lemn. aici. 1767. care dadea alarma trăgând clopotele. i a dumnealui Radu vataf la plaiu Ialomiţei din Bordea Vatasescu ot Pietroşiţa. constituie o dovadă incontestabilă a importanţei localităţii Pietrosiţa in istoria acelor vremuri. la graniţa cu "Tara Nemteasca". Şi s-au inceput la leat 1765 iunie 7 ani si s-au savarsit la anul de la Hs. uşă uneori mascată. declarată monument istoric. fiind ostenitor si Marin brat vat. fiind mitropolit a toata Ungrovlahia chiriu chir Grigore. Tot din bătrâni se spune că în clopotniţă. 26 . La o jumatate de secol de la moartea lui Constantin Brancoveanu si a fiilor săi ca martiri. sin Serban Fust cupet ot Targoviste. cu o parte din agoniseală prin păduri iar cei instăriţi se ascundeau în biserică. exista un pândar. iar de la Adam 7275 octombrie 10 zile.

obiecte de etnografie. Casa are planul dezvoltat pe două nivele. În anul 1974 comuna Pietrosita dispunea de un muzeu satesc amenajat intr-o cladire-monument de arhitectura ţărănească de la mijlocul secoului al XIX-lea . când etnografii şi folcloriştii au organizat un muzeu mixt (1942) al comunei. Muzeul are suficient spaţiu pentru ilustrarea prin exponate a ocupaţiilor si meştesugurilor traditţionale. La parterul clădirii se află expuse obiecte de uz 27 Foto 6 Costum popular . iar spre exterior este prevazută cu prispe si foişoare decorate cu parmalac si traforaj.Muzeul satesc Dumitru Ulieru Foto 4 Muzeul satesc « Dumitru Ulieru ‘ Încercările de înfiinţare la Pietroşiţa a unui muzeu de istorie şi etnografien au existat încă de la începutul secolului al XXlea. din acest perimetru. ce cuprindea documente. Muzeul a fost reorganizat in vara anului 1998 in acelasi spaţiu. dovezi materiale şi spirituale ale poporului roman.casa Serb Popescu si conţinea o importantă colecţie de artă populară strânsă de pasionatul Foto 5 Vase şi unelte din lemn din zo n ă pro fes o r D u mitru Ulieru.

în diverse locuri din ţară.casnic. Casa memoriala Ion Eliade Radulescu din Pietroşiţa. pomicultură. cioplitul pietrei. păstorit. Obiectiv strategic. Tunelul secret al nemţilor. dar şi poduri pot fi admirate şi azi. cobiliţe. ploşti. Biserica “ Adormirea Maicii Domnului” Biserica se mai numeşte şi sfânta Paraschiva şi este localizată pe strada Joseni. care ilustrează aspecte referitoare la creşterea vitelor. sanii pentru cărat lemne. Puţini ştiu că nemţii au avut ambiţii mari în România în perioada lor de ocupaţie. 28 . Este de rit ortodox şi a fost ctitorită în 1767. dulgherie. în arhiva CFR au fost descoperite planurile tunelului secret al germanilor. Muzeul prezintă pe lângă colecţia profesorului Dumitru Ulieru. Unul dintre ele este cel al tunelului dintre Sinaia şi Moroieni. Urme ale drumurilor şi şoselelor moderne. iar legătura ar fi fost directă. prelucrarea lemnului . scoarţe. care leagă judeţele Prahova şi Dâmboviţa pe sub muntele Păduchiosul. tanjale pentru cai si boi. etc. ar fi scurtat distanţa dintre Braşov şi Târgovişte cu 100 de km. Pentru descongestionarea nodurilor de cale ferată Bucureşti şi Ploieşti şi pentru scurtarea rutei dintre vestul şi nordul ţării prin Predeal. ceramică populară si buciume.sitărit . Pietroşiţa şi Moroieni. dacă ar fi fost terminat. şei de cal si de măgar. care. ştergare. atestă faptul ca acesta prins de vataful de plai Serb Popescu a fost tinut inchis trei zile si eliberat de primarul de atunci. nu au mai putut fi duse până la capăt. Au contribuit din plin la îmbunătăţirea infrastructurii. De asemenea sunt prezente in această expoziţie permanentă obiecte ilustrand transportul si carauşia: un car cu osii de lemn. Se regăsesc aici piese de port.Printre acestea au existat şi proiecte care. torsul si ţesutul fibrelor vegetale si animale. interioare ţaraneşti.În 1968. din motive obiective.tâmplărie. care vorbesc vizitatorului despre specificul vieţii ţaranului român în contextul civilizaţiei naţionale. coşuri. buhaie. în anul 1913 conducerea CFR a stabilit să se execute o legătură directă între staţiile Titu şi Sinaia prin Târgovişte.

peste care se ajungea la tunel.În acest scop. fiind executate galerii de bază şi de creştet pe 800 m lungime. Podul de lemn. fiindcă lemnăria de susţinere a putrezit. iniţiat de directorul general al CFR din acea vreme. Contractată în anul 1913 şi având un termen de execuţie de 28 de luni – reţineţi. pentru realizarea căruia s-a făcut în 1914 un împrumut intern de 480 milioane de lei în aur. ceea ce permitea. Cottescu. Cu toate acestea. În timpul Primului Război Mondial şantierul a fost părăsit. care urma să lege între ele staţiile Sinaia şi Pietroşiţa. În acest timp s-au realizat 400 m de tunel complet. chiar dacă în aparenţă i s-a încredinţat executarea altor lucrări. 29 . a fost încheiat un contract cu firma inginerului Julius Berger pentru construirea integrală a liniei de cale ferată. iar lucrările executate n-au fost preluate de nicio unitate a CFR. este faptul că această linie făcea parte dintr-un mare program de investiţii. iar accesul prin gura tunelului devenise greoi. socotite la acea vreme mai urgente. Aceasta era situaţia în august 1914. Al.918 m. altfel nu se explică faptul pentru care firma ce a început lucrarea. Dacă era finalizat. de origine austriacă. acesta ar fi fost astăzi cel mai lung tunel din ţară. a fost rechemată în ţară. Galeriile de bază şi de creştet sunt prăbuşite. se afla şi cea de pe ruta Moroieni – Sinaia. o oarecare folosinţă. pentru a constata starea lucrării. a câte opt ore. o analiză. Pe lungimea de 170 m. Tot ce se mai ştie despre acest proiect este că germanii l-au continuat în secret. Ceea ce puţini ştiu. fiind posibil doar pe nişte poteci aproape inaccesibile. deci. s-a cercetat capătul dinspre Sinaia al tunelului. În ceea ce priveşte starea lucrării la capătul dinspre sud nu s-a reuşit. Gura tunelului era mai mult de jumătate astupată cu grohotiş căzut de pe munte. în 1968. cămăşuiala şi radierul. A fost demarată în ianuarie 1914 şi s-a continuat în ritm susţinut până în luna august a aceluiaşi an. secţiunea tunelului era liberă. Printre liniile prevăzute a fi executate. se deteriorase. inclusiv portalurile. din cauza izbucnirii războiului. era necesară străpungerea versantului printr-un tunel. Traseul fiind amplasat în zona sudică a Munţilor Bucegi. care urma să aibă o lungime de 5. realizarea lucrării tunelului dintre Sinaia şi Moroieni era condiţionată de un program de lucru în trei schimburi. În 1968. zidăria din căptuşeală se menţinuse foarte bine. lucrările au fost sistate. putându-se circula cu uşurinţă. doar doi ani şi patru luni! –. când.

în perioada comunistă. 3. Tunelul.de două plutoane ale securităţii statului. Tunelul a fost construit la dimensiunile de 5 metri înălţime şi de 4. Complexul turistic Satul Prunilor 2. care era betonată şi armată la fel ca aceea din capătul opus. din motive necunoscute nici în prezent şi. În spatele zidului de delimitare se află o locomotivă şi un vagon de construcţie. Sunt reprezentate de.4 Structurile de cazare in comuna Pietroşiţa. după unele mărturii . intrarea. care leagă Valea Ialomiţei de Valea Prahovei.8 metri lăţime. La etajul fiecărei case. 1. dar se bănuieşte că ar fi tot de circa 400 . Chiar daca ies puţin din specificul arhitecturii tradiţionale din zonă prin faptul ca toate cele şapte case sunt gemene. se află trei dormitoare cu băi proprii. facilitează accesul din zonă spre platoul Bucegi. care face legătura între Târgovişte şi Sinaia.Turismul din zona adiacentă oraşului Târgovişte ar putea fi relansat în cazul în care ar fi finalizată construcţia tunelului Păduchiosu. Accesul din DN71 se realizează pe un drum asfaltat iar distanţa dintre Pietroşiţa şi Dealu Frumos este de 3 km.    Pensiunea Bănescu Cireşica Pensiunea Alecsander Pensiunea Clinciu Bogdan Complexul turistic Satul Prunilor este situate in comuna Pietroşiţa sat Dealu Frumos pe drumul national 71 Târgovişte -Sinaia. atrag cu siguranţa formele şi elementele folosite pentru a păstra nota de 30 . Pensiuni turistice. Toate cele şapte case au parte şi un etaj.500 de metri.. În partea tunelului dinspre punctul Cărpiniş (Dâmboviţa). Poartă denumirea de “sat” deoarece este format din şapte vile plus o clădire destinată primirii oaspeţilor( recepţie). la aproximativ 26 de km de Sinaia şi 36 km de Târgovişte. a fost închisă cu depuneri de pământ probabil în anul 1985. nu se cunoaşte lungimea sa. Capătul tunelului din partea către Sinaia este complet finalizat pe o porţiune de 480 de metri şi a fost folosit ca magazie de ambalaje a ICIL Prahova-Ploieşti. în consecinţă.

telefon. Fot o 7 Im agi ni cu vile din Complexul turistic Satul Prunilor Complexul turistic are numeroase plusuri. deal. trasee prin Cheile Ialomiţei până la vizitarea unor obiective turistice MINUSURI ● Recepţia este disponibilă între orele 8:00 – 20:00 ● Dacă se doreşte a se aduce animalul de companie. drumeţii. toate acestea aduc un aer primitor. complexul inregistreaza un flux mare de turişti în special în weekend şi în sezonul de iarnă . va trebui închiriată o vilă întreagă (regulă stabilită din respect pentru toţi oaspeţii) Complexul turistic Satul Prunilor este clasificat de Ministerul Turismului ca fiind de patru stele. natural. 31 . turiştii fiind atraşi de posibilitatea petrecerii timpului liber în zonele montate din apropierea complexului. ● aşezarea într-o zonă retrasă. câmpie ● dorinţa de a păstra elemente din arhitectura tradiţională a zonei ● condiţiile excelente de cazare: tot confortul este asigurat ● în toate dormitoarele. în sălbăticia creată de perfecta armonie dintre munte. balustradele. Lemnul lăcuit de la streşini. Modalitate de servire a mesei: Bucătărie la dispoziţia turiştilor Stil: Contemporan Datorită condiţiilor excelente de cazare. există televizor LCD. duşumelele din dormitoare. aerul curat şi spectaculozitatea naturii ● posibilităţile de petrecere a timpului în funcţie de preferinţe: de la escaladă. internet ● liniştea. placajele cu dale de piatră la terase.autentic. relaxant.

la numarul 19. încălzire centrală. Pensiunea are. 10 p e strada Lunca. terasă.    total etaje. bucătărie tradiţională muntenescă în care se remarcă sarmaluţele cu mămăliguţă şi ţuica de Pietroşiţa. cu terase leagăne. camerele spaţioase Foto 8. 5 total locuri. Pensiunea Bănescu Cireşica racoroase vara şi calduroase iarna. Pensiunea Bănescu Cireşica a fost catalogată de Ministerul Turismului ca pensiune de 2 margarete. bucătărie utilată. la numai 16 km de Muncii Bucegi şi se şi remarcă prin î n com Foto 9 Pensiune Clinciu Bogdan 32 . Dotările pensiunii sunt reprezentate de.Pensiunea Bănescu Cireşica Este s it u ată una Piet roşiţ a grădina de flori. 1 total camere.

bucatăria utilată modern şi terasă pensiunea oferă loc de joacă pentru copii şi parcare.Majoritatea turiştilor care preferă acest tip de cazare sunt de obicei familii cu copii care încearcă integrarea acestoră în viaţa de la ţară. Este situată pe strada Joseni şi dispune pe langă dotările care definesc confortul ( încalzire centrală. fiind unul dintre motoarele creşterii economice. Foto. dacă ea corespunde principiilor durabile. parcare. Un alt element important este utilizarea produselor din curtea proprie. cu implicaţii majore atât la nivel global cât şi la nivelul regional. Pe lângă incălzirea centrală. 3. teren de joacă) şi de o intinsă suprafaţă cu spaţiu verde care completează cu succes liniştea desăvârşită din zonă.5 TENDINŢE ÎN DEZVOLTAREA DURABILĂ A TURISMULUI Degradarea calităţii mediului a devenit una din problemele importante cu care se confruntă omenirea.Pensiunea Alecsander Pensiunea Alecsander a fost catalogată de Ministerul Turismului la fel ca şi celelalte doua pensiuni ca pensiune de doua margarete şi a fost în fiinţată in anul 2006. bucătărie utilată. unul dintre proprietari fiind de parere că acest lucru se datorează gradului scăzut de informare a populaţiei turistice ( lipsa informaţiilor pe internet. Principala problemă o constituie maniera în care se produce această dezvoltare.Pensiunea Clinciu Bogdan este situată pe strada Lunca la numarul 617 şi are o capacitate de 10 locuri şi 5 camere. În cadrul celor trei pensiuni fluxul de turişti este destul de scăzut. lipsa unor panouri publicitare) şi datorită orientării turiştilor catre structurile de cazare din zona montană. sectorul turismului a cunoscut o dezvoltare rapidă în numeroase state de pe toate continentele. 33 . În cursul ultimului deceniu. indiferent de stadiul de dezvoltare economică şi socială al fiecărui stat în parte. 10.

Studiul de faţă reprezintă o sinteză a rezultatelor cercetărilor de teren. acordarea unui sprijin real unor astfel de activităţi. El poate cauza o presiune ridicată asupra resurselor locale care pot fi încă din faza anterioară dezvoltării turismului în cantităţi insuficiente. respectarea cerinţelor de protecţie a mediului. Conform tendinţelor actuale aceste efecte vor creşte considerabil. Cap IV Analiza SWOT a dezvoltării durabile din comuna Pietroşiţa. Trebuie totuşi remarcat că turismul nu este decât una dintre activităţile cu impact asupra mediului iar contribuţia sa la degradarea acestuia este greu de cuantificat. generează mai multe forme de poluare. Deoarece presiunea exercitată de transportul turistic asupra mediului depinde de distanţa până la destinaţia turistică. realizarea unor colaborări multidisciplinare pot deschide calea dezvoltării durabile a oricărei forme de turism. este interesant de studiat şi modul în care a evoluat comportamentul turiştilor şi dacă ei preferă să-şi petreacă vacanţele mai aproape de localitatea de reşedinţă Încercările de reducere a impactului negativ. transporturilor revenindu-le circa 90% din acest procent. Principiul director al dezvoltării turismului într-o regiune trebuie să fie acela de exploatare echilibrată a tuturor resurselor naturale. Turismul ar putea fi responsabil de 5. într-un mod care să asigure satisfacţii deosebite turiştilor şi posibilităţi de dezvoltare echilibrată şi durabilă a aşezărilor turistice. ştiut fiind faptul că turismul este un consumator de spaţiu şi îndeosebi de spaţii ce se constituie în peisaje deosebite. Transportul turistic poate exercita o presiune asupra mediului iar prezenţa turiştilor în destinaţiile turistice poate afecta calitatea vieţii comunităţilor locale şi conservarea patrimoniului cultural şi natural. În al doilea rând. umane şi culturale. indiferent de mijlocul de transport utilizat. transporturile aeriene fiind cele care vor fi răspunzătoare pe viitor de cea mai intensă poluare cu gaze cu efect de seră.Activitatea turistică are un impact major asupra mediului natural. circulaţia turistică intensă.3% din emisiile antropice de gaze cu efect de seră. ale interpretărilor statistice şi ale relecţiilor geografice privind universul rural din comuna 34 .

demarat odată cu înţelegerea de către factorii de decizie locali şi regionali că de menţinerea echilibrului între om şi mediul în care s-a adaptat depinde de calitatea vieţii rurale. deoarece este caracterizată de o dinamică continuă. au putut fi trasate principalele coordonate de acţiune. de evoluţii prag şi de continue ajustări. departe de praguri şi haos. Puncte slabe. proces care va continua să se desfăsoare permiţând ajustarea dinamică a valorilor variabilelor societăţii. şi deci.Pietroşiţa. dar în acelaşi timp unic. cu schimburi şi transferuri de masă. S-a început prin sublinierea rolului complementar. Mai departe s-a abordat conceptul de dezvoltare durabilă cu componenta de dezvoltare rurală durabilă. finalitatea dezvoltării durabile coincide cu păstrarea echilibrului dintre om şi mediu o relaţie caracterizată prin fluctuaţii şi variabilitate. Ruralul reprezintă o stare de fapt mult mai complexă decât pare la prima vedere deoarece implică structuri şi funcţii dintr-o plajă largă de opţiuni. nu o ţintă de atins şi în acest context a fost evidenţiat acest lucru în finalul abordării de faţă prin utilizarea analizei SWOT (Strengths. Threats. -Puncte tari. energie şi informaţie în contextual funcţionării şi evoluţiei sistemelor către stările de echilibru dinamic. Pe baza informaţiilor obţinute. pe componente. ) Puncte tari     peisaj natural variat aşezare privilegiată la poalele Munţilor Bucegi desfăşurare altitudinală optimă existenţa spaţiului depresionar cu un potenţial ridicat de umanizare. pe care cadrul natural îl joacă în dezvoltarea durabilă dintr-o anumită regiune. Finalitatea oricărui sistem este echilibrul. necesare funcţionării sistemului spre echilibru dinamic. de aliniere la noile standarde comunitare. 35 . În urma acestui act investigativ s-a cristalizat adevărul că dezvoltarea durabilă in comuna Pietroşiţa este un act in plină desfăşurare. Dezvoltarea rurală durabilă nu se poate încheia niciodată. Oportunităţi şi Ameninţări. în deplină concordanţă cu starea de fapt a noilor condiţii geopolitice şi economice. De aceea durabilitatea este o stare de fapt. Opportunities. Weaknesses.

lipsa unei strategii locale. calitatea apelor este superioară.. grad de poluare a solului şi a aerului scăzut.               acces la surse de apă importante. lipsa de coordonare la nivel local cu privire la promovarea potenţialului natural. existenţa de arii. a unui mediu local plăcut pentru locuitori şi pentru vizitatori (creşterea calităţii vieţii). Puncte slabe      structură geologică din depozite friabile in cadrul dealurilor cu risc de producere a degradărilor de teren. prezenţa unor areale joase în lunca Ialomiţei cu surplus de umiditate. exploatarea economică a Ialomiţei prin existenţa a unor micohidrocentrale. etc. ( Râul Ialomiţa) caracteristica de zonă cu risc seismic redus. practicarea pescuitului de agrement. turismul şi agroturismul. existenţa unui grad ridicat de biodiversitate.posibilitatea extinderii acestora. 36 . existenţa unei comunităţi primitoare.generatoare de locuri de muncă pentru comunitatea locală şi nu numai. monumente. cu mare potenţial de atracţie turistică. existenţa unor suprafeţe considerabile de zone verzi care pot îmbogăţi microclimatul . promovarea comunei prin intermediul internetului agroturism dezvoltat prin prezenţa pensiunilor ce practică preţuri convenabile şi oferă servicii de calitate. fragmentarea accentuată a reliefului în anumite areale cu influenţă asupra repartiţiei spaţiale a gospodăriilor. potenţial turistic semnificativ. preocuparea şi deschiderea autorităţilor locale pentru stimularea şi sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri.

posibilitatea exploatării caracteristicii de zonă submontană ce dispune de spaţii verzi şi de zone de agrement cu peisagistică deosebită ( posibilitatea de a atrage investiţii pe diverse activităţi (turism.           lipsa de fonduri pentru dezvoltarea zootehniei. îmbunătăţirea politicilor locale de promovare a turismului. slaba diversificare a sectoarelor economice şi dependenţa celor dezvoltate de silvicultură şi turism.în mod special în direcţia formării profesionale pe segmentul turism şi activităţi conexe turismului. agroturism. istorică sau arhitecturală. politici guvernamentale de sprijin în turism.     punerea în valoare a unor obiective cu valoare turistică. Oportunităţi     înfiinţarea unei asociaţii intercomunitare. agricultură) care să contribuie la îmbunătăţirea permanentă a situaţiei comunităţii locale prin menţinerea unei infrastructuri de acces în condiţii optime.valorilor de patrimoniu istoric şi cultural. 37 . nevalorificarea corespunzătoare a potenţialului cultural. practicarea unei agriculturi de subzistenţă. defrişare excesivă. lipsa cursurilor locale de management destinate micilor întreprinzători. infrastructură insuficientă pentru protecţia naturii şi a peisajului. slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici în problematica protecţiei mediului. în special în sectorul turism şi servicii conexe. deschiderea furnizorilor de instruire antreprenorială faţă de iniţierea de programe de formare profesională specializate pe meserii legate de turism şi servicii conexe. sportiv. oferta de instruire redusă ca varietate . politici naţionale de promovare a turismului montan. lipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii şi centre de cultură.

pomicultură. disponibilitate de fonduri a Uniunii Europene alocate pentru sectorul de mediu. prin stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme familiale cu caracter commercial     încurajarea parteneriatului public/ privat pentru valorificarea corespunzatoare a produselor agricole.         dezvoltarea sectorului agricol prin horticultură. forţa de muncă disponibilă.        posibilitatea aplicării unor măsuri de conştientizare a populaţiei cu privire la dezvoltarea durabilă şi la protecţia mediului. înfiinţarea unui centru de informare turistică. carne. integrarea agriculturii şi dezvoltării rurale în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene. reabilitarea muzeului satesc dezvoltarea componentei de suvenir şi produse unicat. eroziunea eoliană şi pluvială etc. vizând astfel protecţia mediului împotriva unor factori dăunători precum degradarea terenurilor agricole.. lactate). posibilitatea exploatării resurselor naturale (piatra). posibilităţi de comercializare a produselor rezultate în urma creşterii animalelor (lână. 38 . revitalizarea prestigiului zonei. grad ridicat de utilizare al factorilor de mediu în scopuri practice. disponibilitate de fonduri a Uniunii Europene pentru protecţia naturii. oportunităţi de valorificare a energiei alternative. posibilitatea dezvoltării de activităţi economice variate în raport de condiţiile optime oferite de cadrul natural. oportunitatea adoptării unor măsuri ce vizează împăduriri pe anumite suprafeţe de teren. valorificarea produselor specifice şi ecologice.. dezvoltarea sectorului de valorificare a plantelor medicinale. legumicultură în mod ecologic. dezvoltarea sustenabilă a turismului. îmbunătăţirea imaginii.

Ameninţări  posibilitatea ca localitatea Pietroşiţa să rămână fixată într-o percepţie simplistă. 39 .       sporirea circulaţiei şi crearea de blocaje în zonele de interes turistic. care limitează viziunea asupra dezvoltării altor ramuri economice. lipsa unei coordonări de atragere a investiţiilor străine. orice formă de poluare poate avea consecinţe economice creşterea economică poate avea ca rezultat creşterea presiunii asupra biodiversităţii. parcări). premise de protejare a factorilor naturali prin intermediul dezvoltării activităţilor agroturistice. valorificarea oportunităţile date de caracterul de zonă montană. datorită unei infrastructuri de transport necorespunzătoare (străzi secundare. menţinerea unui aspect dezagreabil a zonei turistice a comunei. atracţiile turistice potenţiale necesită investiţii importante externe pentru a fi puse în valoare. trotuare.

are la bază numeroase puncte tari. Din interpretarea analizei SWOT rezultă că dezvoltarea durabilă în comuna Pietroşiţa. se urmăreşte şi ocrotirea biodiversităţii. favorizat de poziţia geopgrafică la poalele Munţilor Bucegi. desfăşurarea altitudinală . şi are ca scop menţinerea echilibrului în cadrul ansamblului relaţional de componente care alcătuiesc ruralul. Totuşi în cadrul consumului fenomenului turistic. industria. într-o zonă puţin poluată. ) Oportunităţile şi riscurile se află sub directa incidenţă a omului acesta stand la comanda conştientă a procesului dezvoltării rurale durabile. creerea de noi locuri de muncă. Turismul din zona studiată cuprinde ca formă principală agroturismul. precum. condiţii climatice propice. peisajul natural. a mediului înconjurător şi a valorilor peisagistice. dar şi vulnerabilităţi( degradări de teren generate de despaduririle accentuate.Omul este cel menit a gestiona întregul din care face parte. fragmentarea accentuată a feliefului. După cum s-a stabilit şi în prezenta lucrare dezvoltarea rurală durabilă reprezintă un proces îndelungat în care sunt implicate numeroase elemente( agricultura. de al ţine pe linia echilibrului dinamic departe de praguri şi 40 . biodiversitate ridicată. Acesta are ca scop obţinerea de venituri suplimentare. turismul).Concluzii. valorificarea produselor agricole din gospodăriile localnicilor şi păstrarea şi conservarea valorilor tradiţionale din comună.

Anexe Podul care trece peste Râul Ialomiţa calea ferată Bucucureşti –Pietroşiţa. 41 . Lumea rurală studiată îşi continuă devenirea şi evoluţia în strânsă legătură cu relaţiile dintre mediul natural pe de o parte şi mediul social şi economic pe de altă parte.haos.

Una din ocupaţiile localnicilor. –creşterea animalelor Război de ţesut la Muzeul Dumitru Ulieru 42 .

Academiei Române. 1974 43 . ZĂVOIANU. Bucureşti: Edit. Dragoş. Judeţul Dâmboviţa. Ion.Şcoala cu clasele I-VIII “ Sfântul Nicolae ” P ietroşiţa Bibiliografie selectivă BUGA.

Irina. ISPAS Ştefan Pedologie Manual Practic Editura Domino(1997) PLEŞIA Nicolae Dezvoltarea rurală durabilă în Deptresiunea Sibiului şi în zonele limitrofe Universitatea din Bucureşti (2008) România: enciclopedie turistică. Ed. FLOREA Ristache. Bucureşti: Corint. 1969.. Bucureşti: Edit. Coord. Melinda. Universităţii din Bucureşti. Alex. Tehnică. Geografia aşezărilor rurale. Geografia Turismului. Bucu-reşti: Edit. Câmpia înaltă a Târgoviştei: Studiu de geografie umană şi economică. Bucureşti: Edit. Ştiinţifică.om-economie. I. 1980 Ghidul turistic al României = The tra-vel guide of Romania. Resursele de ape subterane ale României. Târgovişte: Edit. Târgovişte: Edit. CIMPOIERU Irina-Organizarea. Coord. Cetatea de Scaun. Judeţele României Socialiste. NEGUŢ S. George. 2001. Dezvoltarea durabilă în România Editura Agir (2006) PEHOIU. Geografia mediului înconjurător. SIMON Tamara. Bucureşti: Universitatea din Bucureşti. OTIMAN P. 2003. Victor. Studiu de caz Comuna Moroieni judeţul Dâmboviţa. Melinda. 2000. Gică. Modelarea actuală a reliefului şi degradarea terenurilor în bazinul Ialomiţei. Didactică şi Pedagogică. 1974. Bucureşti: Edit. Politică.1990. CUCU. Mihai Ielenicz. ROŞU. COCEAN P. CÂNDEA. Vasile. Bucureşti 2003 Congresul anual al Societăţii de geografie din România Deva 2009 Mihăescu Mariana Agroturismul un factor important în dezvoltarea durabilă. 1977 TUFESCU. Florentina Iorga Din şi Dan Ioan Sovar. GICA Chira şi MARIN Iliescu Dâmboviţa: monografie Bucureşti: Sport-Turism. ERDELI. UNGUREANU.CÂNDEA. Domino. Bucureşti: Publirom Advertising. Vasile V. amenajarea şi dezvoltarea durabilă a spaţiului geografic Editura Univ. a 2-a. România: natură. PUIU Ştefan. 44 . Edit. România: Potenţial turistic şi turism. Bucuresti (2006) CINETI. Geografia Turismului Bucureşti (2003). LOGHIN. BRAN Florina. 2002. Adrian F.. 2001. Bucureşti.

ghidulprimariilor.infoturism.4. http://agentiideturism.htm 45 . Monografia Comunei Pietroşiţa.muzee-dambovitene.php/PRIMARIA-PIETROSITA/59398/ http://search.ro/cazare-pietrosita/complex-satul-prunilor/ http://www.ro/ro/satesc_pietrosita_istoric.php http://www.ro/satul-prunilor-pensiuni-turistice_2682/ http://carta. Sibiu (2008) Revista “Lumea Satului ” nr.ULIERU Dumitru. BRATU Ion. Editura Lucia Blaga.yahoo.traditiigorj. Turismul rural în România -Valoarea şi calitatea patrimoniului turistic în sinteze de geografie generală şi regională. 16-18 februarie 2009 http://www.ro/biblioteca/U.com/search.ro/business. Editura Bibliotheca Târgovişte ( 2002) VELCEA I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful