Manipularea prin mass-media

2311929.doc

Sumar introducere informarea informaţia efectele comunicării în masă tematici majore caracteristicile efectelor comunicării de masa tipologia efectelor avantajele comunicării în masă dezavantajele comunicării în masă manipularea definitie formele si modurile generale de manipulare persuasiunea dezinformarea definiţie comanditarii specialiştii controlorii agenţii de influenţă dezinformatorul ţintele minciuna zvonul definitie funcţiile zvonurilor legile de circulaţie ale zvonurilor condiţiile de circulaţie ale zvonurilor bârfa modurile de manipulare specifice televiziunii
2

doc tipuri de manipulare elementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune moderatorul compozitia platoului manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor scenariul manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare forma si caracteristicile mobilierului din studio modul de asezare a participantilor. ca o asimilare de informaţii false. Informaţia.2311929. dezinformarea nu vizează cunoaşterea şi poate fi nedeliberată. 3 . Ca prim pas. începand de la instaurarea televiziunii de masa. sursele de mesaje sunt deservite de neprofesionişti. într-un mod foarte elegant. implicând o strategie care are ca efect transmiterea unor mesaje parţial sau total neadevărate. dezinformarea putând fi percepută ca o “negare” a informării sau.) sau deliberată. Sub aspect neintenţional. mai bine spus. Valeitarismul acestora sau diletantismul celor ce transmit aceste mesaje pot servi la colorarea senzaţională a conţinuturilor. precum si la o dezvoltare exuberanta si multivoca a tehnicilor si tehnologiilor de comunicare. suntem martorii unei extraordinare prevalente a practicilor de comunicare în toate domeniile societatii. În ultimul timp. tocmai acest aspect de “coborâre” a senzaţionalului în cotidian. e bine să ne oprim asupra cuplului informare-informaţie. cu intenţia de a stârni curiozitatea şi interesul unor segmente cât mai largi de opinie. exemple de manipulare prin mass media in modernitate si în contemporaneitate în loc de concluzii bibliografie resurse web Introducere. Bourdieu surprinde. atunci când mesajele sunt transmise către public de către neprofesionişti (amatorism jurnalistic etc. o intoxicare informaţională. În opoziţie cu informarea. îndreptate spre anumite ţinte relevante.

putem intui faptul ca primele patru forme pot fi manipulate iar încărcătura informativă poate fi “gestionată”. sumar Informarea. fenomene sau acţiuni sociale. New York. Persuasion: An interactive dependency approach. Tratat de semiotică. procese. ca bun de baza în societatea comunicarii generalizate. Codurile pot fi exprimate prin limbaj natural. cu atat mai mult cu cat practica de folosire a consumatorului devine imperativul dupa care se structureaza productia. informaţia nulă – redundantă • • În acestă clasificare se pot regăsi astfel toate nivelurile invocate de Lassewell şi. limbaj non-verbal. Combinarea acestor coduri conduce la crearea unui nivel metacomunicativ care poate să decontextualizeze mesajul în sensul dorit de sursa de 1 2 Jowett O’Donnell. a consistenţei informaţionale ) : • informaţia deţinută de sursă – ceea ce emite sursa în plus faţă de ceea ce cunoaşte receptorul. p. practica uzuală mass-media (distorsionare a mesajelor) pot duce la dezinformare. deci inevitabilitatea unei selecţii a mesajelor. scopul oricărui act comunicaţional este de a transmite informaţie. Saussoure. fără a intra în detaliile legate de fiecare tip de analiză propus de autor. Cf. fie că e generată de un sistem de decodificare şi reprezintă o variabilă direct cuantificabilă a acestui proces. diversitatea enunţurilor. Umberto Eco spune despre informaţie ca este cantitatea de noutate ce poate fi transmisă prin comunicare. în cadrul tripletelor semnal-semnmesaj2 sau emiţător-mesaj-receptor.1 După cum am văzut. fie că e deţinută implicit de către o sursă. 4 . Informarea se poate defini ca procesul de transmitere a conţinutului unui mesaj dinspre un emiţător individual sau colectiv înspre un receptor individual sau colectiv prin care se sporeşte nivelul acestuia de cunoaştere asupra unor obiecte. 19. Random House.2311929. informaţia generată de sistemul de codificare – plusul de informaţie datorat tratarii în cheia proprie emiţătorului a unor evenimente cunoscute atât de receptor cât şi de emiţător. în mod premeditat. • • informaţia transmisă mecanic – prezenţa mesajului ca atare prin prezenţa implicită a mesajului. simboluri concrete şi simboluri abstracte. informaţia datorată traducerii în semne a unui semnal (eveniment). prin corelarea cu un spaţiu (canal de comunicare) limitat de inserare într-o situaţie informaţională. 1982. Se pot distinge cinci tipuri de informaţie (în funcţie de localizarea. si modul de transmitere a acesteia duc la subsumarea comunicarii categoriei serviciilor si la o conlucrare a producatorului cu utilizatorul. Informatia. de către emiţător.doc Gradul de pertinenţă cu care sunt prelucrate insuficient “ştirile”. Paris.

informatia poate fi multiplicata. informatia este partial substituibila. De asemenea. codificarea polisemantică a unui mesaj. poate genera o diversitate de opinii ce se va răsfrânge într-o diversitate de atitudini care poate merge de la adeziune până la refractarism. sumar Efectele comunicării în masă.2311929.doc emisie. sumar Tematici majore privind efectele comunicării în masă • • • • • puterea de influenţare asupra anumitor tipuri de publicuri direcţiile de influenţare clasificarea variantelor de efecte mecanismele de funcţionare a efectelor condiţiile efective ce se afla la fiecare nivel al procesului de comunicare sumar Caracteristicile efectelor comunicării de masa • • • • • efectele sunt identice cu consecinţele manifestarea efectelor se raportează la orizontul temporal : certitudini şi probabilităţi se produc la diferite niveluri ale realităţii sociale efectele acţionează asupra : opiniei sau convingerii individuale sau de grup. informatia nu este un bun indefinit divizibil (mai multe exemplare diferite dintr-o revista si acelasi numar de informatii identice nu dau aceeasi cantitate de informatie) si nu raspunde principiului aditionarii (utilitatea nu creste prin posesia a doua exemplare ale aceluiasi ziar). retelele telefonice si retelele de transmitere de date. caruia autorul îi indexeaza urmatoarele caracteristici: pretul informatiei poate sa nu aiba nimic de-a face cu valoarea sa de folosire. facilitării sau întăririi unei opinii sau convingeri efectele sunt complexe si relative sumar • 5 . copiata. societăţii sau culturii efectele au sens de acţiune în vederea modificării. Consecintele comunicarii se datoreaza unor efecte de prag care dau nastere unei convergente a tehnicilor si tehnologiilor alta data bine delimitate: retelele de cablu TV. organizării instituţionale. prevenirii. sustinute de traductibilitatea cvasi-totala a culturii în informatie digitala. în sensul unei multitudini de semnificaţii imanente a enunţului. ducând la o tensionare a relaţiilor intrapersonală a celor care primesc mesajul. revanduta.

potenţiale • după nivelul manifestării o o prima grupare • individuale – modificări la nivel personal de grup – modificarea sau alegerea reprezentărilor comune societale – resimţite la nivel general instituţionale – schimbare în existenţa sau funcţionarea unei instituţii sociale • • • o a doua grupare • • • microefecte mezoefecte – la nivelul grupurilor macroefecte – la nivelul societăţii • după durata manifestării o termen scurt .> o lună • după modul de acţiune o directe – expunere nemijlocită o indirecte – prin intermediul terţilor (lideri.< 6 zile o termen mediu – 6 – 30 zile o termen lung .doc Tipologia efectelor • după momentul manifestării o certitudini – sesizabile o probabilităţi .2311929. membrii grupului de apartenenţă etc) • după orientarea acţiunii o efecte de activare a atitudinilor latente o efecte de întărire – confirmare a atitudinilor existente o convertire – schimbare de atitudine sau comportament • după natura acţiunii o de ordin cognitiv – schimbarea sistemului de cunoştinţe 6 .

doc o de ordin comportamental – influenţare.) Mesajul. evaluează. oricât de obiectiv se vrea. Publicul este aflat sub controlul direct al comunicatorului Conţinuturile comunicării sunt generate de nevoile publicului. a conţinututrilor valorice etc.2311929. este distorsionat încă de la sursă (subiectivitatea creatorului) 7 . „proaste”. creşte viteza cu care un mesaj se propagă Este o modalitate de a lega părţi discontinue ale vieţii sociale Alimentează nevoia de reducere a certitudinii Diminuează stressul cotidian Compensează anumite frustrări Sprijină efortul de autoidentificare Are rol de supraveghere publică Denunţă şi sacţionează formele de devianţă socială Raspunde unor aşteptări specifice cu grade diferite de satisfacţie Mesaje complexe. alterarea percepţiilor. dar care nu are capacitatea de a selecta şi prelucra informaţia (copiii. deoarece instituţiile furnizoare de mesaje sunt ghidate de criteriul eficinţei Transformă cotidianul în senzaţional Deformează percepţia asupra lumii reale Crează (uneori involuntar) modele false. selectează. deci informaţia va fi prelucrată cât să satisfacă aceste nevoi Profesionalizarea substanţială a specialiştilor din mass-media are şi efecte negative. facilitează împrăştierea informaţiei. sumar • • • • • • • Dezavantajele comunicării în masă (din perspectiva destinatarului) • • • • • • • Relaţionarea între sursă şi receptor este de obicei univocă. sumar Avantajele comunicării în masă • • • • • • • Facilitează un schimb de ganduri sau idei Prin dimensiunea sa. pentru publicul care se expune. prezintă evenimente etc. bolnavii etc. cantitate mare de date Oferă alternative substanţiale Mediază raporturi dintre stat şi public şi dintre individ li mass-media Reperează.

la îndemână totuşi puterii. care distorsionează intenţionat adevărul. cu efecte uneori peste ateptări (Ex: experimentul lui Milgram. iar nu cu interesele sale. Poate manipula publicurile prin modificarea. intenţiile reale ale celui care transmite mesajul rămân insesizabile celui manipulat. grup. ştire etc. El evidenţiază formele particulare pe care manipularea le ia în diferite sfere ale vieţii sociale. criza artificială de pâine – facilitarea importurilor – comisioane) Manipulare medie – modificări importante ale situaţiilor sociale. schimbarea contextualităţii unui evenimet.2311929. ci inculcarea unei înţelegeri convenabile. În cazul manipulării. Spre deosebire de influenţa de tipul convingerii raţionale. recurgându-se la inducerea în eroare cu argumente falsificate. începând cu cea politică şi sfârşind cu cea economică. sumar Manipularea Conform Dicţionarului de Sociologie. grup. colectivităţi nu prin mijloace coercitive. dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex: România 1992. prin manipulare nu se urmăreşte înţelegerea mai profundă a situaţiei. prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea. cât şi la apelul palierelor emoţionale sau non-raţionale. Ficeac. Clasificarea manipularilor (cf. Herbert Marcurse (şcoala de la Frankfurt) este autorul unei ample analize a manipulării.) să gândească şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele iniţiatorului. manipularea reprezintă o formă de impunere a intereselor unei clase. Revoluţia din decembrie 1998 – disiparea responsabilităţii prin fragmentarea actelor genocide – neputinţa detectării vinovaţilor) 8 • . 1997) : • Manipulare mică – modificari mici. colectivitate etc. considerată a fi un instrument esenţial al „societăţii industriale de masă”. Din punct de vedere politic. manipularea fiind un instrument mai eficient şi mai puternic decât utilizarea forţei. ci prin inducere în eroare.doc • • • • Crează efecte de dependenţă de natură cognitivă. recurgerea la această cale în situaţii de divergenţă de interese devine tot mai frecventă în societatea actuală. facilitări sau întăriri a unor opinii sau convingeri ce pot fi greşite. lăsând impresia libertăţii de gândire şi decizie. afectivă şi comportamentală Poate induce uşor dezinformarea pentru anumite tipuri de public Produce modificări. Din acest motiv. manipularea reprezintă acţiunea de a determina un actor social (persoană. periculoase social etc.

Este stiut ca oamenii simt nevoia de a rasplati favorurile care le-au fost oferite. De asemeni. Principiul reciprocitatii consta in nevoia de a rasplati un favor. intoxicarea (prin minciună. asocierea de imagini placute cu folosirea timpului trecut face ca propunerea sa fie irezistibila. Pentru a realiza aceasta eliberare. imediat dupa acceptarea acestuia.doc • Manipularea mare – influenţarii culturi în care trăieşte individul (Ex: învăţământul – instrument de perpetuare si înrădăcinare a conformismului.2311929. ca si cum ar fi deja facuta. Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente decât cele logice sau cele logico-corecte. Este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee. dezinformarea. expresivitatea miscarii). Acest principiu este usor de folosit: 9 . vorbeste-i ca si cum ti-ar fi acceptat deja propunerea. de modul in care acesta este capabil sa-si puna intr-o lumina cat mai buna ideea sustinuta. si ca i-ar fi facut chiar si placere. fie el cerut sau nu. care imbina forta cuvantului cu atuurile artei actoricesti (tonul. chiar unul mai mare decat cel pe care l-a primit. potrivit ideologiilor curente). de puterea de convingere a vorbitorului. de la un simplu zambet pana la munca fizica sau mici atentii). indiferent si de natura respectivului favor (care poate fi orice. Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific. fiind convinsa de „necesitatea” sau „importanta” aparenta a acţiuni sau lucrului respectiv. zvon etc. Aceasta caracteristica umana transcede orice diferente culturale sau rasiale. apare la subiect o mare nevoie de a se elibera de povara psihologica a datoriei. Una dintre cele mai simple tehnici este cea a distorsiunii temporale. Este foarte util ca sa te referi la o decizie pe care respectivul incearca sa o ia. Cateodata cel mai bun mod de a influenta persoana-tinta este ca sa te comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii de la aceasta. oamenii devin mai doritori sa intoarca favorul. s-a si intamplat. Prin persuasiune înţelegem acţiunea de a convinge intr-un mod sau altul pe cineva sa facă sau sa aleagă un lucru. Persuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte ci le evidentiaza doar pe cele favorabile). incercand sa convinga auditoriul. si ca rezultat. Un favor poate declansa sentimente de indatorire.) sumar Persuasiunea. sumar Formele si modurile generale de manipulare : persuasiunea. ea tine de forta argumentarii. televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masa. mimica.

Acest principiu este folosit de metoda "piciorului in prag". iar tu nu ii ingreunezi gandirea cu un nor de ceturi verbale. p.2311929. este nevoie doar sa lansezi mai inainte o serie de doua-trei alte cereri mai mici. Cătălin Zamfir (coord. va face tot ceea ce este specific unui om care are acea caracteristica.). deci va face orice ca sa se arate solidar cu actiunile sale anterioare. dar in acelasi timp si cea care necesita cel mai mult timp pentru a fi realizata. Oamenii fac frecvent unele lucruri pentru ca ei cred intr-un anumit adevar despre ei insisi. angajatul isi va atribui inconstient caracteristica de om care lucreaza mult. Uneori este considerată ca fiind echivalentă cu propaganda neagră deoarece vehiculează informaţii false. Un atribut intern al felului lor de a fi cauzeaza anumite tipuri de comportament. Editura Babel. O alta modalitate eficienta de folosire a acestui principiu este metoda "usii-n nas". intervenţie ce modifică deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina în receptori anumite atitudini. acţiuni dorite de un anumit agent social3. reacţii. 167. Spre deosebire de celelalte metode. Este cea mai etica dintre toate tehnicile de persuasiune discutate anterior. Un alt principiu util este cel al angajamentului si concordantei. 10 . de aceeasi natura cu cea reala. Comportamentele neconcordante produc tensiuni psihice. Ea functioneaza pentru ca in mod deschis oferi concesii. Cand vor lua public o atitudine. Etimologia cuvântului vine şi susţine această legătură. Bucureşti. Daca cineva isi atribuie intern o caracteristica. Acesta are libertatea de a decide. manifesti dorinta de a asculta si validezi ideile subiectului-tinta. nu are mai multe etape si nu se bazeaza pe acrobatii verbale. si se va comporta ca atare. 1998. pe care individul incearca sa le evite cu orice cost. Dicţionar de Sociologie. Desinformation (< rusă dezinformatsia “numele unei divizii KGB răspunzătoare cu propaganda neagră”). 3 Cf. si asteapta-te (sau da o idee despre cum) sa fii rasplatit. Oamenii vor face aproape orice incercand sa pastreze ideile care sunt in concordanta cu cele pe care le-au avut anterior. Principiul atribuirii. toate actiunile ulterioare vor fi in concordanta cu atitudinea manifestata anterior.doc ofera ceva. Pentru a obtine realizarea unei cereri. sumar Dezinformarea Dezinformarea reprezintă orice intervenţie asupra elementelor de bază ale unui proces de comunicare. Iata cum pana si o simpla declaratie poate conduce la surprize! Metoda sarmantului. Daca seful ii va spune angajatului ca il considera o persoana competenta si care lucreaza mult.

incomplete. Sunt aleşi dintre persoanele ce stabilesc o relaţionare eficientă între comanditari şi agenţii de influenţă. instituţia care doreşte dezinformarea. grupul. un grup sau o ţară. • Controlorii – nivelul de legătură. alimentate. datorită statusului de prestigiu. Shultz şi R. vor ajunge să propage mesajul cu eficienţă sporită. Dezinformarea desfăşurată prin mass-media are 11 . care sunt îndreptate. • Comanditarii – formează nivelul de decizie. atitudinile şi comportamentele dezirabile care se caută a se obţine. persoane cu prestigiu academic. în tehnicile de influenţare socială. intermediari (agenţii de influenţă) şi relee. Aceştia sunt recrutaţi din rândul liderilor de opinie. Au ca misiune racolarea subiecţilor interesanţi din perspectiva derulării operaţiunilor de dezinformare şi de a comunica cu regularitate “efectele dezinformării” • Agenţii de influenţă – nivelul de propagare penetrantă. Tintele pot fi atât grupuri sau segmente ale societăţii.) sau ofensive (angajarea într-o dezinformare). • Specialiştii (experţii) – nivelul de elaborare strategică. Indivizi care se bucură de prestigiu în grupul lor şi care. Ei sunt “binevoitorii” care sugerează cine şi în ce condiţii ar fi dispus să participe la dezinformare. Aceştia sunt factori de decizie (guverna. partide politice. dar întotdeauna lideri. analişti politici etc. psihologi sociali.doc O altă definiţie acceptată şi destul de influentă este cea dată de R. 41. sociologi. confirmate către o ţintă ce reprezintă un individ. p. cultural. eronate. În această categorie găsim specialişti în comunicare. 2002. firme influente. Sunt cei care concep şi proiectează conţinutul mesajului. p. stabilesc ţintele. structura. mascarea propriilor eşecuri etc. Godson (1986. apud A. organizaţii economice etc. state majore militare. Dezinformatorul este cel care dezinformează receptorul (ţinta). specialişti (planificatori şi controlori).) care pot solicita acest gen de operaţiuni defensive (replică la atacurile adversarilor. oameni ce pot influenţa decizional grupul în care se află. Tehnicile uzuale în vederea racolării lor sunt : şantajul (“fiecare are ceva de ascuns”) sau cumpărarea (“fiecare are preţul lui”) .280) “conceptul descrie ansamblul informaţiilor false. releele. ştiinţific.” De regulă. În cea mai mare parte cele două tipuri de operaţiuni se întrepătund şi se autoalimentează reciproc într-o banală logică circulară. cât şi indivizi. dar acesta poate să fie diferit de individul.2311929. acţiunea de dezinformare presupune existenţa unei structuri sistemice alcătuită din : unul sau mai mulţi comanditari. Gavreliuc. Reprezintă planificarea profesionistă a secvenţelor tactice ale dezinformării.

manipulate strict de un grup de specialişti etc. 4 Cf. dar cladite pe baza unor convenţii sociale acceptate. Comunicarea televizuală.doc cele mai eficiente rezultate la nivel social. Poate fi o componentă a propagandei. dar totuşi real în procesele comunicaţionale contemporane de masă. analiza canalelor de comunicare (media analysis). Efectele dezinformării depind. nedorit. modificarea mesajului etc. aspect ce ţine de componenta socială a procesului comunicaţional. a conţinutului mesajului. aspiraţii etc. iar pe de altă parte. se pot intui alte căi de dezinformare : manipularea contextelor receptorului prin modificarea. frontal. nivel intelectual. analiza receptorului sau a destinatarului (audience analysis) şi analiza efectelor comunicării (effect analysis). în general. Editura Eficient. Acest set de modele va fi înbunătăţit de P. Lassewell : analiza sursei sau a emiţătorului (control analysis). Dezinformarea. Plecând de la dimensiunile informaţiei (sintactică. 12 . Bucureşti. de posibilitatea sau imposibilitatea de verificare a informaţiilor vehiculate. organizarea. reglarea efectului conţinutului informativ asupra receptorului prin dozarea. construite. distorsionare semantică. cum zvonul poate fi o subspecie a dezinformării. Lazarsfeld. toate segmentele de opinie ale spaţiului social. Structura sistemului social în societăţile moderne este puternic influenţată de raportul dintre informare şi dezinformare aferent mesajelor care se vehiculează în spaţiul social respectiv. semantică (intenţională sau realizată) şi pragmatică). Berelson şi H. circulaţia unor informaţii false. Gaudet (1948) care aduc amendamentul luării în considerare şi a contextului social (nuclee organizatoare de opinii – teoria celor doi paşi în comunicare). ca fenomen malign. prin apelul la moduri de decodificare neadecvate. Dezinformarea are deci un caracter deliberat (în comparaţie cu zvonul) şi presupune. Nu trebuie ignorat aspectul legat de gradul de valabilitate a informaţiei4.). L. adică verosimilitate (caracterul plauzibil sau absurd) şi/sau autoritatea sursei (prestigiul cunoscut de către receptor). Haineş Rosemarie. pe de o parte. sumar Intoxicarea. poate fi surprinsă şi din perspectiva analizei tipurilor de informaţie şi a mijloacelelor de alterare ale acesteia. Dezinformarea este practicată de toate marile puteri şi reflectă o realitate a politicii internaţionale pe parcursul istoriei schimbându-se doar mijloacele. 2000. la nivel sintactic.2311929. create deliberat. personalitate. de caracteristicile tintelor (atitudine critică. analiza mesajului (content analysis). mizele şi strategiei acesteia. respectând nivelurile de abordare propus de H. Cercetările de teren au demonstrat că rezultatele cele mai eficiente se înregistrează în domeniul mass-mediei. unde se poate atinge.

doc Forma de dezinformare.101. Prin intermediul televiziunii. până acum câţiva ani. iar după cum consideră Ruskin (1905. teologi. peste care scria Criminali de Razboi. p. Madeleine Albright. subiectul nu a interesat. in paralel cu rememorarea atrocitatilor comise evreilor in lagarele de concentrare de la Auschwitz. În 1991. fie pentru a discredita un mesaj corect asteptat. La grecii antici sentimentul de admiraţie pentru cei care reuşeau să păcălească un străin era uzual. Bradlee afirma “am impresia că în ultimii ani minciunile au luat proporţiile unei epidemii faţă de care am devenit cu toţii imuni”5. Exemplul cel mai apropiat in acest sens il reprezinta modurile in care au fost mediatizate de catre combatanti conflictele etnice si razboaiele din fosta Iugoslavie. Deoarece este un concept cu puternice amprente morale şi culturale.A. aliatii au prezentat dramele refugiatilor albanezi. p. J. antropologi şi pe psihologi (s-au făcut studii cu precădere pe copii). Sociologia minciunii. Instrumentele sale de baza sunt zvonurile. (Televiziunea sarba a produs un clip in care portretele lui Bill Clinton.Barnes. diversioniste fie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii. La randul lor. ostil in fata unui adevar care urmeaza a fi comunicat. in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase. Editura Institutului European.2311929. de mesaj deliberat fals. Este ciudat deşi putem spune că întâlnim minciuni pretutindeni. A minţi este pentru oameni un obicei care durează de milenii şi nu o lamentabilă inovaţie de ultimă oră. barfele si comunicatele tendentioase. intoxicarea poate produce adevarate razboaie ale imaginii. intoxicarea consta in suprasaturarea surselor cu informatie falsa.) sumar Minciuna O specie mai puţin tratată. ca efect al epurarii etnice. Intoxicarea este operatia de "anesteziere" a publicului in scopul acceptarii unei diversiuni majore sau pentru a-l face neincrezator. din care iese invingator cel care a investit cel mai mult in propria sa imagine si care a sabotat cel mai bine imaginea celuilalt. 351-352) inducerea în eroare nu a fost considerată întotdeauna şi oriunde un act condamnabil. cât şi în viaţa privată. Iaşi. Tony Blair.Un ziarist britanic spunea că anii ’80 reprezintă decada minciunilor (Lott. 1990). este minciuna. 13 . atât în public. decât pe filosofi. sumar Zvonul Zvonul reprezintă o afirmaţie prezentată drept adevărată fără a exista posibilitatea să i se verifice corectitudinea. la orice nivel social şi în toate socităţile trecute sau prezente. 5 apud. Hitler erau mixate pe fondul zvasticii naziste.

propunând alte realităţi. dobândind loc central în semnificaţia acestuia legea asimilării – informaţia se conservă şi se reorganizează în jurul unor motive centrale. Kapferer (1987) a arătat că circulaţia zvonurilor se bazează pe trei condiţii esenţiale : - credibilitatea zvonului (poate şi a sursei etc. de trăsăturile de personalitate ale indivizilor şi de nevoile psihosociologice ale indivizilor. ei trebuie să le adapteze şi să le structureze conform modelului lor de înţelegere şi în funcţie de interesele personale. Circulaţia zvonului apare ca un sistem de canalizare a fricii şi a incertitudinilor în faţa unei situaţii ambigue. el tinde să fie tot mai scurt. anticipare sau prin stereotipuri verbale. mai uşor de înţeles şi de relatat. există posibilitatea blocării lui) - Pentru public. Aşa se explică faptul că mediile de informare (n. Zvonurile. legea accentuării – anumite detalii se vor întări. Lucrările lui Allport şi Postman (1965) au pus în evidenţă trei legi de transmisie a zvonurilor: - legea sărăciei (a nivelării) – pe măsură ce zvonul circulă. „Zvonul nu este neapărat fals. incompletă sau puţin credibilă. Editura Humanitas. în schimb este mereu neoficial. Zvonurile cresc. circulă. - - Zvonurile tind să se ajusteze intereselor individului. Individul care propagă zvonul se loveşte de dificultatea de a sesiza şi de a reţine în obiectivitatea lor elemente ale lumii exterioare.284.2311929. 1993. cantitatea. Din acest motiv în societăţile totalitare zvonurile au o mare răspândire (informaţia oficială este gestionată strict). 6 Jean – Noel Kapferer.doc Zvonurile care sunt lansate în circulaţie au o funcţie dublă : - funcţie explicativă funcţie de atenuare a anumitor tensiuni emoţionale. zvonul o contestă. apartenenţei sociale sau rasiale. Asimilarea se poate face la tema centrală. 14 . Pentru a putea să le utilizeze. Ea este corelată cu forma. Circulaţia zvonurilor se restrânge atunci când există posibilitatea verificării rapide a adevărului unei informaţii. prin condensare. cu atât se intensifică propagarea zvonului. zboară. serpuiesc. mass media) nu l-au desfiinţat” 6. zvonul evocă ceva misterios.) aparenţa de adevăr (ca un zvon să circule mai mult trebuie să aibă totuşi un miez important de adevăr) dezirabilitatea conţinutului informaţional (dacă zvonul este indezirabil. aproape magic. mocnesc. Paralel sau uneori în opoziţie cu informaţia oficială. Circulaţia lor este dependentă de contextele societale. grupurilor sau comunităţilor. Bucureşti. Cu cât cea din urmă este mai săracă. prejudecăţilor personale ale celui care le transmite. calitatea şi credibilitatea informaţiei oficiale sau formale.a. p.

ca aproape identificându-se cu zvonul. În aceste cazuri nu se poate neglija implicarea unor actori care urmăresc sa profite de pe urma unui eveniment. În spaţiul cultural românesc trebuie amintită. frustrare. putând fi percepută ca un laborator de producţie a zvonurilor. furie. sumar Modurile de manipulare specifice televiziunii. Autorul amintit determină 6 tipuri de zvonuri (o matrice ce are pe o latură sursa zvonului – un eveniment. lipsa controlului denotă lipsa cenzurii şi accesul la o realitate obscură sau ascunsă. Din perspectiva analizei noastre ne interesează tipurile de zvonuri provocate cu un anumit scop. Pentru cetaţean şi pentru omul politic. Astfel se pot obţine efecte care se întind pe o gamă larga (panică. modificari nefavorabile de imagine pentru persoanele publice etc. afective.).2311929. bârfa. iar pe cealaltă latură modul de apariţie a zvonului – spontan sau provocat). aşadar necontrolată. Pentru profesioniştii din media lipsa de control a zvonului evoca spectrul unei defecţiuni a fiabilităţii informaţiei. Aceasta are aceleaşi motivaţii psihologice (emoţionale. dar şi o informaţie paralelă. un detaliu sau imaginaţia pură-. sumar Micul ecran are o forta manipulatoare cu atat mai mare cu cat se bazeaza pe credibilitatea conferita de imagine (ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este considerat a fi veridic).doc El va reprezenta un mijloc de comunicare complementar. Tipuri de manipulare televizată • • • • • • • • • • • Manipularea prin imagine Manipularea prin filmare Manipularea prin montaj Manipularea prin comentariul din off Manipularea prin paginatie Manipularea prin omisiune Manipularea prin zvonuri mediatice Manipularea prin cenzura Manipularea prin procedeul "a ascunde aratind" Manipularea prin charisma Manipularea prin jurnalisti 15 . cognitive). a căror apariţie este premeditată. defecţiune ce trebuie eliminată.

2311929. acordarea acestora a dreptului de a avea interventii mai lungi si intr-un spatiu de prezentare mai larg. da si ia cuvantul invitatilor.doc • Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare Elementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune sumar Manipularea opiniei publice intr-un talk-show. documentar. de multe ori. ancheta in scopul partinirii uneia dintre partile implicate se poate face prin darea cuvantului in majoritatea timpului reprezentantilor acelei parti. pune intrebari care sa-i satisfaca doar propria curiozitate sau interesele sale. el se foloseste de ceas pentru a lua cuvantul invitatilor sau pentru a-i intrerupe tocmai cand se ajunge in miezul problemelor. numarul de relatii cu VIP-uri etc). astfel pierzandu-se esenta si chiar scopul dezbaterii. auto-definindu-se drept purtatorul de cuvant al publicului. sumar Compozitia platoului Al doilea nivel la care se poate realiza manipularea in cazul productiilor de televiziune . cu atat discrepanta dintre el si un invitat mai putin cunoscut. Moralismul moderatorilor este in multe cazuri discutabil. Exista 16 . Studii facute de sociologi au demonstrat faptul ca. Cu cat un moderatori sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare si un statut social mai ridicat (conturat de nivelul de salarizare. chiar daca este expert intr-un domeniu. Interventiile acestuia sunt vazute ca fiind constrangatoare. Exista trei elemente principale care concura la realizarea manipularii in cazul diverselor productii de televiziune: a)Moderatorul b)Compozitia platoului c)Scenariul (discutiei/emisiunii) Moderatorul Primul nivel la care poate incepe manipularea este cel al moderatorului. moderatorul. politicos. le acorda acestora o importanta diferita ce poate fi observata prin elemente de comunicare non-verbala (tonalitate: ton respectuos. agasat etc). O alta strategie de manipulare care poate fi abordata de moderator este mimarea lipsei de timp. chestiunile ridicate nefiind interesante pentru majoritatea telespectatorilor. sublinierea actiunilor lor pozitive si minimalizarea faptelor benefice ale partii adverse etc. este mai mare. deoarece moderatorul impune subiectul/tematica de discutie. dezbatere.este determinant pentru modul de abordare al problemelor. dispretuitor. frecventa participarilor la talk-show-uri.compozitia platoului .

Nici cealalta optiune nu este. distorsiune influentata nu de calitatea ci de numarul invitatilor sustinatori. sa ofere imaginea unui echilibru democratic intre parti. fie pe parcursul ei se aduc mai multi invitati si sustinatori de una dintre parti). pe baza caruia moderatorul conduce dezbaterea/emisiunea si arbitreaza partile poate sa fie stabilit inaintea inregistrarii (caz in care calitatea discutiei poate fi afectata. se produce o deformare a perceptiei in favoarea uneia dintre grupari. sumar Manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor Compozitia platoului ar trebui. lipsita de riscuri. starea sufleteasca. care pot capata un nivel de variatie diferit in functie de modul in care la folosim: -ritmul (ce poate alterna de la incet la rapid) -volumul (care poate varia de la mic la mare) 17 . pozitia corpului (postura). distanta si buzele. privirea. precum si persoane care refuza orice invitatie. Modul in care este alcatuit cercul de invitati influenteaza inconstient modul de perceptie al telespectatorilor. incorsetata de rigiditatea scenariului). absenta unuia sau a altuia dintre reprezentantii vreunei parti aflate la discutii avand o mare importanta in constructia perceptiei privitorilor. vocea este un element principal al comunicarii non-verbale deoarece poate fi modulata pe o scara foarte larga. iar daca aceste doua parti nu sunt egal reprezentate (fie la inceputul emisiunii. gesturile. Oricum. prin care lasa loc si improvizatiei sau exprimarii libere in timpul emisiunii. teoretic. nu trebuie uitata una din regulile tacite ale jocului si anume mentinerea limbajului in limitele politetii sumar Manipularea prin mijloace non-verbale de comunicare Comunicarea non-verbala este un proces complex care include omul. mesajul. Desi pare contradictoriu.doc indivizi care nu sunt invitati de nimeni. discutia poate sa devieze intr-un mod periculos. Principalele instrumente ale manipularii in dialoguri si negocieri sunt vocea. Uneori insa. fie politicieni. sumar Scenariul Scenariul. in cazul in care moderatorul isi traseaza scenariul in linii mari in urma discutiilor pregatitoare cu participantii prezumtivi.2311929. dreapta si stanga prezentatorului sunt folosite in scopul de a simboliza Dreapta si Stanga politica. vedete de cinema sau de televiziune). Informatiile legate de aceasta comunicare foarte complexa au ajuns sa fie studiate si insusite de aproape toate persoanele publice sau aflate in functii de conducere (fie manageri de intreprinderi. miscarile trupului si cei cu care se intra in relatie. Vocea se compune din 3 elemente esentiale. insa.

Se spune ca noi auzim jumatate din ceea ce se spune. Asezarea -in pozitia competitiva fata in -diminueaza mult prestigiul interlocutorului 18 . tonul vocii are un impact mai mare in cadrul procesului de comunicare iar posibilitatea de control este medie. Impactul pe care elementele comunicarii il au in cadrul unui dialog sau al unei dezbateri este urmatorul: cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control. senzatia de putere este data de libertatea de miscare intr-un scaun rotitor -in cazul in care nu exista.2311929.doc -tonul (a carui gama oscileaza de la ascutit la grav). fapt ce dezvaluie atitudini si sentimente ale intervievatului -este proportionala cu rangul si puterea ocupantului si are un efect psihic deosebit de puternic. Inaltimea scaunului 4. presimtirea ca vorbitorul nu spune ceea ce gandeste. cu cresterea numarului de gesturi. efectul maxim al cuvintelor nu depaseste 7%. insa au impact mai scazut fata de celelalte elemente. amplasarea unui invitat pe un scaun mai jos decat cel al moderatorului va induce publicului o reactie psihologica inconstienta de a-l desconsidera pe acel individ. In conversatiile directe. Atat limbajul trupului cat si metalimbajul (cuvintele si expresiile care pot releva adevaratele atitudini si ganduri ale unei persoane) pot trezi instinctul. Inaltimea spatarului 2. scazandu-i din prestigiul sau -creaza presiune asupra interlocutorului (mai ales asupra celor neobisnuiti sa dea interviuri la televiziune) 3. intuitia. simbolurile non-verbale au impactul cel mai mare in desfasurarea comunicarii interpersonale dar si posibilitatile cele mai reduse de control. ascultam cu atentie jumatate din ce am auzit si ne amintim jumatate din ce am ascultat sumar Un element de o mare importanta intr-o dezbatere televizata il reprezinta forma si caracteristicile mobilierului din studio. Jocul de putere cu scaune dintre moderator-invitati Caracteristica 1. Metalimbajul permite indivizilor sa ii manipuleze pe altii fara ca acestia sa-si dea seama. "al 7-lea simt". ea va fi compensata cu mobilitatea trupului. Mobilitatea Semnificatia -este proportionala cu rangul si puterea ocupantului -in cazul in care exista.

fara ceremonii -invitatii sunt persoane de acelasi rang dreptunghiulara -ordoneaza clar influenta Ce sugereaza si scopul Observatii folosirii ei -convorbiri scurte.2311929. in centrul atenteie sunt moderatorul si opusa acestuia eficienta a interlocutorilor invitatul amplasat in pozitie modul de asezare a participantilor. bazate -partea dreapta este mai cooperanta decat stanga -opusul este partea exemple) superior-subordonat -folosita pentru convingerea interlocutorilor -atmosfera de discutie destinsa -folosita pentru influentarea cu maxima -tinta reala este invitatul amplasat exact de cealalta parte a moderatorului competitivitate si defensive pe dovezi (fapte. . -scoate in evidenta relatia rezistenta -persoana de reng mai mare polarizeaza puterea (dreapta are mai multa putere decat stanga) -in general.doc fata -mai departe de masa de dezbateri Jocul de putere dintre moderator-invitati in functie de forma mesei sumar Forma patrata Caracteristici -mijloceste relatii de intre indivizi cu acelasi statut social rotunda -determina o atmosfera relaxanta. Jocul de putere dintre moderator-invitati in functie de amplasarea la masa dezbaterilor sumar Pozitia "de colt" in coltul mesei) Tipul de dialog Caracteristici sugerat -conversatie spontana Intentiile moderatorului -coltul biroului este -realizarea unui dialog o bariera potentiala amical -grad bun de colaborare -impartirea 19 (interlocutorul este amplasat prieteneasca.

regimul nazist) – căi de a controla minţile oamenilor: o Controlul comunicaţiilor umane – atât a informaţiilor primite din exterior. cultul personalităţii o Cerinţa de puritate – delimitarea strictă între pur şi impur.2311929.ar putea ramane "independenta" -in care nu se nici unui tip de raport doreste stabilirea -posibil ostilitate Exemple de manipulare prin mass media în modernitate şi în contemporaneitate sumar • Remodelarea gândirii în sistemele totalitare (Revoluţia Franceză. regimurile comuniste.doc "de cooperare" (invitatul sta -similitudini in langa moderator) orientare si in gandire teritoriala inutila -atat moderatorul cat -realizarea unui dialog ca si invitatul sunt de aceeasi parte a barierei -grad ridicat de de la egal la egal -uneori poate fi o violare mascata a teritoriului invitatului "de atragere a unei a treia persoane" (moderatorul sta unul dintre interlocutori sta exact de cealalta parte a mesei "competitiv-defensiva" -similitudini in orientare si colaborare -strategia de "a tine -moderatorul pune partea adversarului este invitat intrebari persoanei ceilalti in interesul unuia dintre invitati ". cât si a intracomunicării (situaţii disonante cognitiv) o Manipularea mistică – crearea unei aure mistice în jurul grupului conducător. între bine şi rău o Cultul confesiunii – confesiunea purifică sufletul 20 . in care adversarul amplasate diferit de langa alte persoane in timp ce gandire -competitie -defensiva -autoritate verbal -masa este o bariera -competitie de orice solida intre oameni natura -admonestare -relationare superioara fata de invitat -nu se doreste nici un fel de dialog real -nu se doresc discutii sincere -punctele de vedere -conflict deschis de idei neclintite -indiferenta -granitele nu sunt incalcate manifestata non.

o Schimbarea – inocularea nouii identităţi – ritualizare. curăţate de nuanţe – limba de lemn o Doctrina mai presus de oameni – ideologia ca adevăr absolut o Delimitarea socială – împărţirea indivizilor in două categorii distincte : cei al căror drept de a exista este recunoscut şi cei care nu au nici un drept • Remodelarea individului se realizează prin: o Remodelarea comportamentului o Restructurarea gândirii o Redefinirea structurii emoţionale • Spălarea creierului o Dezgheţarea – distrugerea totală a vechiului element de identitate – prin hipnoză. o Reîngheţarea – fixarea noii personalităţi • • Programarea neuro-lingvistică – prin mesaje subliminale. strict delimitate.2311929. confuzie etc.doc o Ştiinţa sacră – aură de sacralitate în jurul dogmelor de bază ale ideologiei totalitariste o Remodelarea limbajului – condensarea întregii complexităţi a problematicii umane într-un nr redus de categorii. 21 . dorinţe de a fi asemănător etc. manipulări subtile Strategii de influenţă cu grad mare de sofisticare ale mass-mediei Exemple actuale de manipulare prin mass media în România • • Greva profesorilor din noiembrie 2005 – unele posturi TV şi o anumită parte a presei Semnarea acordului de amplasare de baze americane pe teritoriul RO În loc de concluzii Un amplu sondaj international realizat de Gallup in 1986 a relevar urmatoarele fapte: • doar 1 din 4 subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen BBC sau NBC) sunt credibile.

sumar 22 . peste doua treimi dintre ei (68%) au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict. a indicat anumite modificari in perceptia publicului asupra modului in care televiziunea informeaza: • • • • • doar 54% dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod obiectiv. doar 33% erau de parere ca presa este independenta. majoritatea considerand ca ea este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice. 44% considerau ca presa este frecvent neobiectiva. Un sondaj similar.2311929.doc • 79% dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si ca se preocupa sa-si faca cat mai bine treaba. 77% blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea. realizat cu 3 ani mai tarziu (1989).

Bucureşti. Zamfir. Nemira.). 6. Ed. K. Pierre. Editura Eficient. Bucureşti. Iaşi. Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate. Iaşi. Zvonurile. Aries.doc Bibliografie 1. Bucureşti. 1997. Modernitate şi modernizare socială. Jean – Noel.L. J. 5. 3. Dicţionar de Sociologie. Konrad. 1997. 7. Ed. 8.php/Formele_si_modurile_de_manipulare_prin_t eleviziune_-_partea_5/14/ 23 . O’Donnell. 4. Lorenz. Resurse web 1. Ed. Andrei. Joule. Ştefan. Societatea cucerita de comunicare. Haineş. Serge. 1998.leadercommunications. Philippe & Duby. Editura Polirom. Iaşi. Ed. Despre televiziune. Kapferer. Bucureşti. 2004 13. Meridiane. Ed. Barnes. 2000. ED. 1998. Tehnici de manipulare. Alex. 2000. Andre de (coord. Random House. Ed. & Beauvois. Editura Babel. Tehnici de comunicare. Dicţionar de sociologie. New York. Buzărnescu. J. Muchelli. 2000. Editura Institutului European. 1997. Sociologia minciunii. Sociologia Opiniei Publice.V. Polirom. Psihanaliză şi societate postmodernă. Psihologia socială sau maşina de fabricat zei. http://www. 2001 Roth. 2002. Timişoara. Iasi. Polirom. Bernard.stopcalomnia. Bucureşti. Ed. Oradea. 1998. Didactică şi pedagogică. Bourdieu. Editura Antet..php?name=Content&pa=showpage& pid=33 – legile manipularii 2. Iaşi. 16. Ed. 2002.). Bucureşti. Polirom. Amarcord. Persuasion: An interactive dependency approach. Peretti.). 15.A.2311929. Bruner. Moscovici. Cătălin (coord. Jowett. Bucureşti. 9. Bogdan. Bucureşti..com/modules. 1997. Ficeac. 12. Georges (coord. Iaşi.. Ed. 1982. Ed. Iaşi. 1998. 2. Polirom. http://www.). Miège. Istoria vieţii private. Rosemarie. Meridiane. 1993. Tehnici de manipulare. Humanitas. 18. 17. 1996. Comunicarea televizuală. 10. Gilles (coord. 11.Mic tratat de manipulare. Polirom.ro/product. Editura Humanitas. 14. Ferreol. Roland.

uk/media/index. http://www.aber.uk/media/Studen ts/rtf0401.php?url=http://www.ac.doc 3.Fowler.The media and Communications Studies Site 4.aber.ac. Oxford: Oxford University Press 5.2311929. Joshua Meyrowitz (1986) : No Sense of Place : The Impact of Electronic Media on Social Behavior.ac.uk/media/sections/go.php .aber.doc&f=1 . Rhys (2004) 'Electronic Media: Changing Social Behaviour?' sumar 24 . http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful