Curs de constructii subterane an III ACH

R. Sarghiuta

CURSURILE 13-14

Introducere
Dezvoltarea activitatii in domeniul constructiilor subterane, in ultimii ani, este reflectata pe de o parte de potentialul structurilor subterane de imbunatatire a unor facilitati urbane, prin asigurarea mijloacelor de transport (tuneluri rutiere si metrouri, galerii hidroedilitare) si suplimentarea unor facilitati supraterane, iar pe de alta parte de progresele tehnologice inregistrate in acest domeniu. Foarte multe dintre aceste proiecte sunt realizate in conditii dificile, atit datorita naturii geologice a terenului, prezentei apei subterane, precum si constringerilor impuse de aglomerarea spatiului urban. Pentru a face fata acestor dificultati trebuiau gasite noi echipamente si tehnologii de executie. Timp de patru secole, tehnologiile de excavare subterana au ramas relativ neschimbate, fiind marcate doar ocazional de salturi neasteptate precum introducerea prafului de pusca la excavarea in roca in 1600, sau folosirea scutului in 1825. In ciuda acestor progrese excavatiile subterane au ramas de-a lungul vremii, o munca foarte periculoasa, plina de risc, foarte scumpa cu multe intgrzieri si costuri suplimentare. In ultimile decenii, activitatea de constructii subterane extinzindu-se la o scara foarte mare, tehnologiile de executie au inregistrat schimbari spectaculoase. Ca in multe alte domenii aparitia unor noi materiale, perfectionarea utilajelor, si nu in ultimul rind beneficiile aduse de IT, au determinat aceste importante modificari. Utilizarea scutului in terenurile slabe nu numai ca a marit viteza de executie, in conditii dificile, dar a facut posibila constructia unor tuneluri care fara aceste mijloace nu ar fi putut fi realizate. Tehnologiile de executie a lucrarilor subterane in terenuri slabe, specifice in general zonelor urbane pot fi grupate in doua mari categorii: 1. Tehnologii de executie in procedeu deschis – sapatura deschisa executata de la suprafata terenului (cut and cover) 2. Tehnologii de executie in procedeu inchis (sapatura inchisa) folosind metode de executie specifice tunelurilor realizate in roca (scut, NATM,..). Alegerea celei mai potrivite metode de executie a constructiilor subterane este deosebit de importanta in conditiile marilor aglomerari urbane si a unor terenuri slabe din punct de vedere geologic. Stabilirea unei solutii economice care sa afecteze cit mai putin zona construita din vecinatatea amplasamentului devine practic o problema de interes public general. Nu pot fi stabilite reguli generale de aplicare a uneia dintre cele dou metode; decizia va fi luata in functie de mai multi factori initiali ca de exemplu: − − − − − − − structura orasului; sistemul de transport; dezvotarea in perspectiva a orasului; geologia si topografia amplasamentului; interferenta cu structurile edilitar-urbane din zona; costurile lucrarilor de constructie; durata de proiectare si executie a constructiei.

Dintre toti acesti factori o importanta hotaritoare o are adesea factorul geologic.

unul dintre criteriile determinante in alegerea solutiei de ansamblu il reprezinta amplasarea lucrarii. si apoi dezvoltata pe parcursul realizarii metrourilor din München si Hamburg.Curs de constructii subterane an III ACH R. − in incinta cu pereti de tip berlinez-hamburghez (Figura 6). de lansare pe verticala a constructiei. eficienta operationala. Cea mai buna solutie nu este optimizare unui subsistem cum ar fi de exemplu costurile. Potrivit acestei clasificari. turnati pe loc sau respectiv lansati in transei excavate sub protectia noroiului bentonitic (Figura 2). − in incinta cu pereti din palplanse metalice (Figura lc). in doua categorii: 1. Tehnologii de executie in procedeu deschis In cazul constructiilor subterane a caror realizare incepe prin sapatura de la suprafata terenului. Metoda berlineza-hamburgheza utilizata prima data in Germania la constructia metroului din Berlin. Metode in care sprijinirea sau elemente ale ei conlucreaza sau fac parte in final din structura definitiva. in prima categorie pot fi incadrate metodele de executie: − in incinta taluzata (Figura 3). de restrictiile ce se pot impune traficului rutier urban pe durata executiei. − pereti din panouri prefabricate. 2. Evaluarea in parte a fiecarui criteriu si conditie initiala este un proces complex in care foarte multe aspecte sunt interdependente. In cea de a doua categorie se incadreaza metodele de executie in incinte protejate cu pereti ingropati de contur (sprijinire) din beton armat: − pereti mulati (Figura 1a). in functie de conlucrarea elementelor de contur (sprijinire) ale incintei cu constructia propriu-zisa (definitiva). . Sarghiuta Criteriile pe care trebuie sa le satisfaca metoda aleasa pot fi rezumate astfel: • • • • fezabilitate. optimizarea intregului sistem. − pereti din coloane forate (Figura lb). siguranta. are o larga raspindire atit in Europa cit si in Japonia. ci evident. metoda berlineza-hamburgheza si metoda peretilor ingropati s-a dezvoltat in strinsa legatura cu extinderea constructiei de metrouri. compatibilitate cu mediul. Metodele de executie in sapatura deschisa pot fi grupate. Din stabilirea amplasamentului si a traseului deriva ulterior intregul flux tehnologic de realizare a lucrarii . Metode in care sprijinirea (elementele de contur ale incintei) este independenta de constructie. Dintre toate aceste metode de executie specifice constructiilor subterane.direct dependent de amprizele disponibile.

10-pasaj rutier subteran. la executia unor pereti ingropati din piloti forati. CAFcotaapelor freatice. 3-suruburi. avantajele acestei tehnologii devenind general recunoscute si in mod special acolo unde conditiile specifice ale zonei reclama viteza mare de executie. 9-sistem de iluminare. Sarghiuta Metoda realizarii peretilor de incinta prin excavarea transeelor sub protectia noroiului de foraj. 8-sistem de aerare. la realizarea unor ecrane de etansare. a fost utilizata pentru prima data in 1938.rgila calcaroasa. 2-Jlate metalice. Figura 2 Notatii:l-perete prefabricat continuu lansat in suspensie autointaritoare. peretii ingropati (mulati sau din piloti forati) sunt utilizati in realizarea celor mai diverse si complexe lucrari din domeniul constructiilor subterane. 4-coloane nearmate. la Milano. C-calcare. AC. 6perete din palplanse. 5-coloane armate. 5-radier. 3-beton monolit. 7-reazeme din betonarmat.Curs de constructii subterane an III ACH R. Primele lucrari importante in tehnica peretilor mulati au fost aplicate tot in Italia in 1950. Rezultatele cercetarilor privind perfectionarea metodei au condus la extinderea aplicarii ei si pe celelalte continente. 6-planseu acoperis. . 2-panou de pereteprefabricat. astfel incit astazi practic in toate zonele globului. 4-dop de etansare. 11-umplutura. Figura I Notatii: 1-perete mulat.

conditionata de structurile deja existente in zona si de distributia lor: amplasamente cu dotari urbane in imediata apropiere pe o latura (drumuri. se utlizeaza de regula taluze pina la nivelul apelor freatice de la aceasta cota in jos sapatura continuindu-se sub protectia peretilor verticali de contur. conducind de regula la un cost redus. retele edilitare) si libere pe celelalte laturi. Pentru obtinerea unor taluzuri mai abrupte decit cele normale in vederea reducerii suprafetelor ocupate la executie si in general pentru imbunatatirea stabilitatii taluzelor. de preferinta sub cota de fund a sapaturii. pentru eliminarea necesitatii epuismentelor − stratificatia terenului din zona sa fie avantajoasa din punct de vedere al etanseitatii si stabilitatii taluzelor (straturi coezive) − constructia subterana sa fie amplasata la mica adancime. . Dintre variantele constructive relative la amenajarea complexa a riului Dimbovita. se poate aplica torcretarea sau stabilizarea chimica. Sunt si situatii in care zonarea celor doua metode combinate se realizeaza in plan. In functie de conditiile locale. metoda poate fi combinata cu solutia cu sprijiniri (elemente de contur) verticale. astfel de cazuri au fost intalnite la constructia metroului din Bucuresti la statiile IMGB si Politehnica (Figura 3). care sa permita ocuparea suprafetelor de teren necesare tehnologiei − coborarea nivelului panzei freatice. Solutia constructiva este simpla si cuprinde doua parti componente: galeria hidrotehnica casetata (cu drenul lateral) si albia betonata. cea din Figura 4 reprezinta o sectiune tipica pentru tronsonul Ciurel-Abator. Solutia permite un inalt grad de mecanizare a excavatiilor si a executiei in general. conducind la incinte mixte partial taluzate si partial sprijinite cu pereti verticali de contur. Figura 3. Aplicarea acestei metode este insa conditionata de o serie de factori precum: − conditii de teren disponibil.Curs de constructii subterane an III ACH R. Sarghiuta Metode de executie in incinte taluzate Cea mai simpla metoda de executie a lucrarilor subterane este cea in sapatura deschisa avind malurile taluzate. In astfel de rezolvari.

6-pereti prefabricati. 9-monolitizari cu beton. la o adancime de circa 8 m fata de cota carosabilului adiacent albiei. Sarghiuta Figura 4 Notatii:. Inaintea fazei de dare in exploatare. jonctiunea tronsoanelor de pereti si plansee adiacente se realizeaza cu benzi de tip BIC.Curs de constructii subterane an III ACH R. lasind forme adincite longitudinale si mustati de armatura pentru solidarizarea prin monolitizare cu peretii. Deasupra stratului-suport s-a tuarnat o sapa de egalizare in grosime de 15-20 cm cu rol de preradier. Caseta este fundata pe un strat prafos sau prafos-argilos. 14-nivel in albie. Dupa excavarea.5 atm) si este executata din beton armat turnat monolit. inchise pe laturile longitudinale . 2-pamant prafos-argilos compactat. 13-pavaj de beton. lucreaza sub presiune (2. 12rost etans. In Figura 5 este prezentata o sectiune transversala prin canalul de evacuare a apei calde (t°=28. 8. 11-prism filtrant. 10-orificii de acces in dren. . 7-monolitizare respectiv. s-a asternut un strat-suport de pietris si nisip grosier in grosime de 30-40 cm. cu beton. se lasa de o parte si de alta cate un rost de circa 20 cm .pentru elasticizarea contactului. Structura se realizeaza in modul urmator: − radierul se toarna monolit. nivelarea si compactarea terenului de fundare.35°C) de la Centrala Nuclearo-Electrica "Cernavoda" . caseta pentru evacuarea apei calde de la Cernavoda. care are si un rol drenant. Intre planseele cuvelor si fundul albiei (turnat monolit). taluzarea.1-taluz de lucru. aceste rosturi se etanseaza cu banda BIC sau cu mastic biturninos. − planseele sunt de tip "predala" cu colturile sicanate si prevazute cu mustati duble. curatirea. . Compartimentul drenant prevazut cu orificii pentru accesul apei este protejat de terenul natural printr-un prism de material filtrant sau cu un invelis geotextil. IS-compartiment drenant: 16-cuve transport apa neepurata.. scliviseala inferioara. − peretii prefabricati se fixeaza si monolitizeaza la baza. Spre deosebire de caseta de ape neepurate de pe Dimbovita.planseu prefabricat. Marca betonului este B300 cu grad de permeabilitate P8. 3-strat suport (nisip). In plan transversal. ca intr-o fundatie de tip pahar.pentru realizarea monolitizarii planseu-pereteplanseu.executat in anii 19851986. avand muchiile inglobate in beton. 5-radier turnat. 4-egalizare de befon.

Metoda de executie in solutie berlineza-hamburgheza Metoda berlineza – aplicata prima data la constructia metroului din Berlin (Figura 6a). prin extragere. hidroizolatia va lucra in conditii mai bune datorita umpluturilor de nisip ce se executa in spatiul lateral dupa cum se poate vedea in Figura 6b. 5-tencuiala sclivisita. 7-umplutura bine compactata.este o dezvoltare a metodei berlineze si consta din utilizarea profilelor Peine indoite.Curs de constructii subterane an III ACH R. precum si inlocuirea baterii pilotilor prin introducerea lor intr-o coloana forata in pamant si baterea lor numai pe ultimii 2 m. − recuperarea. Sarghiuta Figura 5 Notatii: 1-sapa de egalizare. Cateva particularitatile tehnologice de realizare a casetei ce pot fi mentionate. Principalul avantaj al metodei il constitue economicitatea.reprezinta o adaptare a metodei berlineze la conditiile de teren din München (teren mai tare) si consta in inlocuirea profilelor "I" cu profile cu talpa lata (Peine). . 3-structura beton armat monolit. − dupa turnarea radierului executia zidurile de protectie ale izolatiei peretilor si a restului constructiei.50-2. − sclivisirea fundului casetelor si rotunjirea tencuielii la colturi. pentru obtinerea unor conditii cat mai bune de curgere. precum si pierderea dulapilor de lemn ai peretilor de incinta. 4-predale beton armat.50 m si adancimi de circa 2. precum si a dulapilor orizontali.00 m fata de fundul viitoarei sapaturi. din: − baterea unor piloti metalici din profile "I" pe conturul viitoarei constructii la interdistante de 1. .00-3. Varianta müncheneza . consta in principiu. ulterior. din motive de necompromitere a hidroizolatiei. dar are si dezavantajul nerecuperarii in totalitate a pilotilor in cazul anumitor terenuri sau la intalnirea unor obstacole. Metoda hamburaheza. sunt: − folosirea predalelor din beton armat cu dublu rol . a pilotii metalici. − introducerea pe masura avansarii sapaturii a dulapilor orizontali care se prind de profile.de cofraj orizontal la turnarea acoperisului si de element cu fateta interioara neteda. 2-hidroizolatie. 6-evacuare apa calda.

fie in afara acesteia la cca. toate acestea obligind la aplicarea unor solutii tehnologice care sa duca la ocuparea de suprafete cit mai mici posibil. − incinte cu pereti mulati alcatuiti din panouri turnate pe loc. Fata de incintele cu sprijinire berlineza-hamburgheza.Curs de constructii subterane an III ACH R. pas cu pas. urmarindu-se pe parcurs realizarea corespunzatoare a pasuirii si a imbinarii intre palplansele succesive (Figura 1 c). incintele cu pereti din palplanse metalice se utilizeaza la executia constructiilor subterane.00 m. precum si la lucrarile de canalizare pe un tronson a1 colectorului A3. incintele din palplanse metalice prezinta avantajul mentinerii in conditii mai bune a terenului alaturat (neexcavat). De aceea se recomanda aplicarea tehnologiei doar in cazul cind utilizarea palplanselor este inevitabila. prezenta retelelor edilitare si a arterelor de circulatie. Metoda a fost utilizata la noi in tara. Principalele dezavantaje constau in primul rand in costul ridicat a1 palplanselor metalice si in trepidatiile suparatoare pentru riverani produse in timpul baterii. Figura 6 Incinte cu pereti din palplanse Ca si in cazul incintelor realizate dupa metoda berlineza-hamburgheza. Sarghiuta Aceasta metoda. Aceasta solutie a fost aplicata in Bucuresti la constructia metroului pe magistrala 1 tronson I. Peretele de palplanse se poate realiza fie la limita viitoarei constructii. cu variantele sale. ca in cazul metodei hamburgheze. la executia pe portiuni mai restrinse a unor statii de metrou. 0. in zona Gradina Botanica. Incinte cu elemente de contur ce conlucreaza in final cu structura Incintele din aceasta categorie se caracterizeaza prin existenta unor elemente de sprijinire amplasate pe contur.80. Peretii de incinta se realizeaza prin baterea palplanselor (sau batere combinata cu vibrare) in teren. .1. in conditiile impuse de zonele urbane: teren dens construit. se utilizeaza in conditii economice atit in Europa cat si in Japonia. − incinte cu pereti mulati alcatuiti din panouri prefabricate. in Bucuresti. pina la inchiderea completa a incintei. iar in conditii dificile datorate prezentei apelor subterane se impun in fata acestora. formate din pereti ingropati de beton armat. Se disting urmatoarele tipuri: − incinte cu pereti de sprijinire din piloti forati.

Problema prezentei apei subterane se rezolva la executie prin coborirea nivelului pinzei fieatice. calculul si dimensionarea pilotilor armati facindu-se in consecinta (un pilot armat preia impingerile aferente unei lungimi de perete delimitata de interaxul a doi piloti consecutivi nearmati) (Figura 1 b). DEMAG.in faza de excavare a transeei . ICOS. formind o membrana etansa ce o separa de masa pamatului si impiedica apa freatica sa patrunda in transee. in faza de betonare peretele este armat si betonat pe panouri sau pe coloane (piloti) obtinindu-se in final un perete ingropat. in orice fel de pamlnturi. − pereti din piloti secanti (coloane secante) . Instalatiile de foraj utilizate in mod curent la noi in tara la executia peretilor din piloti sunt: instalatii BENOTO. Principalul rol al acestei suspensii de bentonita in apa (noroi bentonitic sau noroi de foraj) este asigurarea stabilitatii peretilor transeii forate. La peretii de incinta din piloti forati secanti betonarea se face in doua faze: − faza I .armarea si betonarea pilotilor forati in faza II. numita bentonita. etansari prin injectii. In cazul peretilor din pereti joantivi impingerea pamintului este preluata. FA12.varianta HOCHSTRASSER-WEISER. a pilotilor ce se vor arma prin "secantarea" primilor. FAN. acestia preiau atit impingerea pamintului cat si presiunea hidrostatica (in cazul executarii lor perfect etanse).varianta BENOTO. CIS. atit la executie cat si dupa realizarea constructiei. transformfindu-se apoi in beton prin injectare cu mortar de ciment. In ceea ce priveste betonarea si armarea peretilor din piloti forati sunt de mentionat. inchis pe conturul incintei Incinte cu pereti din piloti forati Peretii din piloti forati (coloane forate) se realizeaza cu tehnicile specifice pilotilor executati pe loc prin forare si pot fi alcatuiti in doua variante: − pereti din piloti joantivi .a unei suspensii de argila bogata in montmorillonit in apa. − faza IIb .Curs de constructii subterane an III ACH R.forarea si betonarea pilotilor nearmati. Prezenta acestei membrane etanse si presiunea exercitata asupra peretilor transeei excavate sunt cele doua elemente carora li se atribuie capacitatea noroiului bentonitic de a mentine pe verticala peretii transeei. Suspensia colmateaza porii pamintului pe o adancime de cativa centimetri. La incintele cu sprijinire din piloti secanti exista si o varianta PAPROTH. in diversitatea de procedee aplicate in prezent pentru realizarea peretilor ingropati din beton armat (cu exceptia peretilor din piloti forati cu tubaj recuperabil). se poate efectua pilot cu pilot (toti pilotii sunt armati) sau din doi in doi piloti (un pilot armat unul nu) in acest din urma caz. iar in situatia definitiva presiunea hidrostatica generata de pinza de apa subterana va fi preluata de constructia subterana ce se executa in interiorul acestei incinte. Faza de excavare odata incheiata. retete de betoane cu permeabilitate redusa) Metoda incintei cu peretii din piloti joantivi (alaturati) a fost aplicata la metroul din Bucuresti (pereti din coloane cu Ø400 mm precum si la realizarea metroului din Viena). in toate fazele.forarea in interspatiile dintre pilotii betonati in faza I. − faza IIa . etanseitatea asigurindu-se prin masuri specifice (hidroizolatii. iar armarea acestora in functie de impingerile ce trebuiesc preluate. in care peretii forati secanti se umplu la inceput cu pietris. In cazul incintelor din piloti secanti (varianta BENOTO). de catre acestia. . pe tipuri. urmatoarele aspecte: La peretii din piloti joantivi betonarea se face pilot cu pilot. il constituie utilizarea . Sarghiuta Un element comun. Si aceasta metoda a fost aplicata la metroul din Bucuresti pe tronsonul I al magistralei 1.

betonul muladu-se practic pe forma si neregularitatile acestora. Principalele caracteristici functionale ale peretilor mulati pot fi definite astfel: − − − − − de etansare. a caror dimensiuni depind pe de o parte de adancime. blocate la partea superioara (pretransee). Armarea si betonarea transeei astfel excavate duc in final la realizarea unui perete subteran continuu. Sarghiuta Armarea pilotilor in ambele variante se realizeaza cu bare montate in carcase preasamblate ce se lanseaza in coloane. de structura definitiva. de limitare a amprizei lucrarii. Toate aceste considerente au condus la aplicarea larga a acestui tip de incinta. aceasta realizidu-se prin intermediul unui noroi de foraj (bentonitic). de sustinere. Inlocuieste de asemenea in mod avantajos.0 m) ai carei pereti sunt sustinuti de grinzi de ghidaj sau de pretransee de regula prefabricate (Figura 7). alcatuit din panouri betonate pe loc parcurge mai multe etape ce se desfasuara cronologic dupa cum urmeaza: Executia pretranseii . pe linga costul lor ridicat.000 m2. De multe ori este mult mai economic sa se realizeze direct un ecran (perete) definitiv de beton armat care ulterior sa poata fi utilizat ca perete portant in structura viitoarei constructii (Figura 2). se efectueaza pe panouri. iar pe de alta parte de caracteristicile tipului de instalatie de sapa utilizat. evacuadu-se noroiul bentonitic din foraj. 73 km lungime de pereti mulati. . In cazul peretilor mulati. de stabilitate.500. Intr-adevar peretii de palplanse metalice. respectiv o suprafata de circa 1. Procedeul reprezinta o faza superioara in evolutia perdelelor (peretilor) ingropate din piloti forati.constind dintr-o transee preliminara de adancime mica (de regula 1. Incinte cu pereti mulati din panouri betonate pe loc Peretele mulat in teren este o tehnica larg aplicata astazi. constand in realizarea unei transei adanci fara sprijinirea obisnuita a peretilor sai. In tara noastra erau realizati in 1991. cat si armarea si betonarea. puse la punct inca din 1934. Rolul de cofraj necesar turnarii betonului il joaca peretii sapaturii.Curs de constructii subterane an III ACH R. Executia unui perete mulat. pe masura inaintarii betonarii. palplansele metalice in anumite cazuri si mai ales in cazul saparii unor incinte de mari dimensiuni la cote ce se gasesc sub nivelul panzei freatice. numai la Metrou. de unde si denumirea de "perete mulat". Betonarea se realizeaza de jos in sus cu coloana de betonare. prin metoda contractor. atat excavatia (forarea) transeei. de conformarea structurii si de conditiile impuse de calculul de rezistenta a1 incintei. prezinta inconvenientul ca nu sunt etanse si ca de asemenea nu pot fi batute in straturi mai dure in apropierea altor lucrari fragile.

Sarghiuta Figura 7 Notatii: 1-limita excavatiei. 8-viitorul perete mulat. este importanta asigurarea unei bune aderente a peretilor (grinzilor) de pretransee cu terenul. in spatele peretilor de ghidaj si evitindu-se eventuale rupturi si prabusiri de maluri. a1 carui nivel este variabil. sa reziste in bune conditii la sarcinile mari date de presiunea utilajelor si de socurile provenite din lovirea instrumentelor de sapat. In toate cazurile. Excavarea transeei pentru peretele mulat . Excavarea se poate face pe panouri succesive sau panouri alternative in functie de taria terenului. 1bis-umplutura compactata. inscriindu-se intre 0. 4capat infiletat cu piulita. Metodele de excavare pot fi grupate in doua mari categorii: . Grinzile de ghidaj ce bordeaza pretranseea se executa de regula din beton monolit cu dozaj de ciment de 200-300 kg/m3 armat cu retea sudata de armatura usoara. Astfel ea va fi ceva mai mare in cazul procedeelor de sapare cu instalatii de foraj cu circulatie inversa. 3-bara de otel. pereti de caramida. 2-cofraj din tabla groasa. In cazul unui teren cu stabilitate redusa (umpluturi recente. elemente de beton armat prefabricat. elmente metalice. corespunde primului stadiu a1 excavarii si se realizeaza pentru asigurarea ghidarii sculelor de sapa. evitarea surparii transeii la partea superioara datorita barbotarii noroiului de foraj in timpul lucrului si in special pentru siguranta manevrarii mijloacelor de betonare. 6-armaturi.sub protectia noroiului bentonitic. pereti de piatra intre stalpisori de beton armat legati la cap prin grinzi (sau dulapi de lemn) In toate cazurile. Constructia pretranseei bordate cu grinzi de ghidaj. 5-sprait. elemente de beton armat prefabricat. pereti de piatra intre stalpisori de beton armat legati la cap prin grinzi (sau dulapi de lemn). iar lucrarea in ansamblu trebuie sa fie solida. pereti de caramida. taluzarea transeei in care urmeaza a se monta sau turna pe loc grinzile de ghidaj si realizarea ingrijita a rambleelor are o mare importanta in raport cu asigurarea stabilitatii pretranseii. este importanta asigurarea unei bune aderente a peretilor (grinzilor) de pretransee cu terenul.Curs de constructii subterane an III ACH R.80-1. necesitinda o buna circulatie noroiului bentonitic. iar lucrarea in ansamblu trebuie sa fie solida. insuficient consolidate). impiedicind infiltrarea noroiului bentonitic. sa reziste in bune conditii la sarcinile mari date de presiunea utilajelor si de socurile provenite din lovirea instrumentelor de sapat. Grinzile de ghidaj ce bordeaza pretranseea se executa de regula din beton monolit cu dozaj de ciment de 200-300 kg/m3 armat cu retea sudata de armatura usoara.50 m si depinde in primul rind de metoda de excavare utilizata. Adancimea sa este mica. elemente metalice. 7-grinda de ghidaj din beton armat. este realizata pe panouri de lungimi limitate 4-6(8) m in functie de capacitatea de betonare a santierului si de caracteristicile geotehnice ale terenului din zona.

tip cupa sau greifer fixate pe tije de ghidare. rotativ percutant sau mai rar rotativ. singurele ce dau rezultate fiind instalatiile de foaraj. Practica a demonstrat ca diversitatea de conditii geotehnice si hidrogeologice ale amplasamentelor nu poate fi acoperita de un singur utilaj universal valabil. 4-cupa de sapare. 9-suport pentru palnii. 7-carcasa de otel beton. SOLETANCHE sau ALIAKMON. 6-noroi bentonitic. Figura 8 Notatii: 1-grinda de ghidaj. solutia fiind diversificarea parcului de utilaje pentru o adaptare cit mai facila la fiecare situatie concreta. Aceste solutii au fost aplicate frecvent de societati specializate in pereti mulati ca ICOS. 5-zona inca neexcavata. unde primele nu dau rezultate. In Figura 8 sunt prezentate etapele tehnologice caracteristice realizarii peretilor mulati cu instalatii de tip ELSE. ca atunci cind excavarea transeei trebuie sa se faca in terenuri moi sau mobile (nisipuri). − excavarea de-a lungul axului trasat a pretranseei. Sarghiuta − excavare cu instalatii echipate cu bene speciale. in schimb in terenuri cu pietrisuri mari si bolovanisuri. . de regula utilizind circulatia inversa.Curs de constructii subterane an III ACH R. Metodele din prima categorie se aplica pentru terenuri moi avand in aceste conditii rezultate maxime. S-a constatat astfel. 11 -beton proaspat turnat. Din prima categorie fac parte procedeele ELSE. 13-panou betonat. excavatia nu se poate efectua cu utilaje cu bena. 3-catarg. 14stratificatie bazala. se impune realizarea unei impermeabilizari prin injectarea solului. In cazul in care incinta de pereti mulati se executa intr-un teren cu o permeabilitate mare. "SPTC" si "BATILONG". 12-panou neatacat. iar metodele din categoria a doua se aplica cu prioritate in terenuri compacte si mai dure. 10-beton pompat. − excavatii cu instalatii de foraj de tip percutant. in care pierderile de noroi bentonitic prin pori nu ar permite stabilizarea sapaturii. 8-palnii de betonare. COFOR. Principalele faze tehnologice specifice acestei metode pot fi rezumate astfel: − trasarea axului perimetral a1 viitoarei incinte. randamentul instalatiilor cu bena este de cel putin doua ori mai mare decat a1 utilajelor derivate din echipamentul clasic de foraj. 2-utilajul de excavat de tip ELSE.

lansarea carcasei de armatura cu ajutorul unei macarale. stabilite prin proiect peretii au fost executati atat din elemente prefabricate cu dimensiuni de 0. inainte ca betonul sa se fi intarit complet. teren cu caracteristici geotehnice slabe precum si prezenta apei subterane. Toate aceste considerente au determinat adoptarea tehnologiei cu pereti mulati pentru sprijinirea excavatiei. precum si cu gel pe baza de siliciu. montarea palniilor si a tubulaturii de betonare. executia sapaturii in transee sub protectia noroiului bentonitic. Sarghiuta − − − − − − − − − cofrarea. decofrarea grinzilor de ghidaj prin scoaterea spraiturilor si taierea barelor de otel. Un exemplu tipic de executie a unei structuri subterane in incinte cu pereti mulati. realizind o buna conlucrare si continuitate pe toata inaltimea peretelui. caracterizata prin prezenta cladirilor in zona. prin demontarea tronsoanelor succesive. in transeea panoului excavat si instalarea la marginile sale a unor elemente tubulare de rost. preluat cu pompele de la cota superioara a panoului.00 m. In functie de grosimea peretelui si de adincime.00 m. .Curs de constructii subterane an III ACH R. prin dezlocuirea noroiului bentonitic. insotita de masuri speciale de injectare a terenului din amplasarnent. furtune si racorduri.45x2. extragerea elementelor tubulare de rost. grosimea peretelui fiind de 0. prepararea noroiului bentonitic in gospodaria de noroi si instalarea echipamentului de recirculare (pompe. il constituie metroul din Cairo. concomitent cu ridicarea betonului in transee se are in vedere scurtarea tubulaturii pilniior.50x12. montarea utilajului de excavat sau calarea acestuia. Figura 9 La realizarea peretilor mulati s-au utilizat cimenturi speciale cu rezistenta la actiunea apelor agresive avind un dozaj de 400 kg/m3. habe pentru inmagazinare si decantare). cu ciment bentonitic. armarea si betonarea umerilor pretranseei.60-1. cat si prin turnarea betonului la fata locului. in final acestia fiind inglobati in structura prin legarea de planseul acoperisului si radier formind astfel sectiunea casetata a structurii. betonul panoului vecin va patrunde in aceasta concavitate. Figura 9 ilustreaza principalele etape in realizarea uneia dintre galeriile metroului ce strabate o zona specifica conditiilor urbane. ramane astfel in betonul turnat o suprafata verticala cu concavitatea orizontala. turnare betonului in transee. pe pozitia de lucru. La partea inferioara cei doi pereti au fost conectati si solidarizati prin realizarea unui pinten injectat in doua faze. in panouri de 4-6 m. realizati din panouri prefabricate si panouri turnate la fata locului.

2-folie plastic.Curs de constructii subterane an III ACH R. Figura 11 Faza II Notatii: 1. Au fost luate masuri speciale de impermeabilizare constind in membrane hidroizolante la acoperis si radier si drenuri de interceptare in cazul elementelor prefabricate. 5-lansare stalpi metalici Ø600. In continuare. Operatiile de excavare s-au desfasurat atat in spatiu deschis. in Figurile 10-14 se prezinta un exemplu de executie "sub acoperis" aplicata in cazul metroului bucurestean la Pipera. 4-tumare fundatie tip bareta. 2-turnare grinzi de ghidaj. Dimensiunile sectiunii finale a casetei sunt de 6. Figura 10 Faza I Notatii: 1-excavare pretransee. Sarghiuta Realizarea pintenului la partea inferioara a incintei a permis evacuarea apei din interiorul incintei in timpul excavatiilor fara a duce la coborirea brusca a nivelului apei subterane in exteriorul peretilor.80 m.excavatie generala + nivelare si compactare. asigurind astfel siguranta cladirilor din imediata vecinatate. 5-grinda de monolitizare si impermeabilizare . 3-planseu superior. cat si la adapost sub planseul de acoperis.00x8. 3-turnare pereti mulati. 4etansare cu tola sau banda.

5-hidroizolatie. 5-solidarizari intre elemente diferite. 4bis-preradier fisiii turnate in sah). 6-pamant bine compactat. 3-betonarea stilpilor metalici. 4-pereti laterali. 4-preradier complet turnat. 2-excavatie centrala defnitiva. 6-bareta de beton armat. 7-revenirea NAS.Curs de constructii subterane an III ACH R. Figura 13 Faza V Notatii: 1-terminarea tumarii preradierului. Figura 13 Faza IV Notatii: 1-noua coborijre a NAS. 2-excavatie sub planseul superior. 6-stilpi metalici. Sarghiuta Figura 12 Faza III Notatii: 1-coborijrea NAS. 4-planseu intermediar. 5-stilpi metalici (scheletul). excavatie laterala intermediara (bancheta). 3-zid de sprijin. . 2-radier. 7-pereti definitivi.

.12. betonare "in sah" a preradierului in zonele laterale. executia peretilor mulati laterali. turnarea grinzilor de monolitizare sub umerii de rezemare a planseului pe capetele peretilor mulati. armarea si cofrarea peretilor interiori precum si cofrarea stalpilor metalici. armarea peretilor interiori pe portiunea inferioara. trasarea si jalonarea conturului incintei. reamenajarea circulatiei stradale. betonarea peretilor interiori si a stiilpilor pe inaltimea dintre planseul superior si planseul intermediar. coboriea nivelului apei subterane pina la cota "-14 . umplerea cu pamant compact a zonei-suport. turnarea intregului preradier. excavarea pretranseei pe aliniamentele stabilite. completarea cu pamant compactat. coborarea nivelului apei subterane pina la cota "-23.in zona centrala a amprizei. excavarea generala a amplasamentului pina la cota "-3" compactarea suprafetei excavate. pregatirea solidarizarilor dintre planseul intermediar si peretii mulati + stiilpii metalici. turnarea unui zid de sprijin perimetral peste capetele planseului superior. excavatia sub planseul superior pina la cota ". excavatie "in sah" in zonele laterale ale amprizei. pregatirea si betonarea grinzilor de monolitizare de sub planseul intermediar. . lansarea stilpilor metalici in baretele turnate. turnarea completa a preradierului in zona centrala. Sarghiuta − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − − Esalonarea lucrarilor s-a facut dupa cum urmeaza: eliberarea amplasamentului..Curs de constructii subterane an III ACH R. prin confectii metalice. montarea confectiilor metalice care realizeaza solidarizarea capetelor stalpilor cu armatura planseului si etansarea umerilor de rezemare a planseului pe capetele peretilor mulati. armarea si apoi betonarea grinzii de ghidaj.50".. executia si echiparea puturilor forate pentru coboriea nivelului apei subterane.. completarea cu umplutura bine compactata a zonei de deasupra planseului superior. a spatiului din spatele zidului de sprijin. armarea si cofrarea planseului superior.. terminarea intregii excavatii si amenajarea suprafetei. amenajarea suprafetei excavate si asternerea unei folii din material plastic. asternerea unei folii din material plastic peste suprafata nivelata. betonarea planseului superior cu inglobarea confectiilor metalice montate. turnarea planseului intermediar. solidarizarea armaturii peretilor interiori cu armatura peretilor mulati. hidroizolarea planseului superior. excavarea si turnarea fundatiilor de tip bareta. armarea radierului si realizarea solidarizarii cu peretii mulati si stiilpii metalici. armarea si cofrarea planseului intermediar. nivelarea suprafetei compactate. excavatii pina la cota finala .-24". cofrarea si fixarea cofrajelor pentru grinda de ghidaj.15".

Sarghiuta − cofrarea radierului. − betonarea radierului. a peretilor si stilpilor .Curs de constructii subterane an III ACH R.cu inglobarea tolelor de etansare la imbinari de elemente. . − scoaterea din functiune a puturilor forate echipate cu pompe. a peretilor laterali si a stilpilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful