P. 1
Cinel-Cinel Ghicitorile Romanilor

Cinel-Cinel Ghicitorile Romanilor

4.0

|Views: 224|Likes:
Published by liviu

More info:

Published by: liviu on Dec 29, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2014

pdf

text

original

Sections

De=i culese la dat[ relativ recent[, ghicitorile s-au n[scut ]n
timpuri dep[rtate, av`nd alt[ func\ie dec`t cea de ast[zi. Unii
cercet[tori arat[ c[ au fost folosite la oracole, al\ii demonstreaz[
c[ deriv[ din limbajul conven\tional al primitivilor, care evitau a
numi direct animale, plante =i fenomene ale naturii socotite tabu.
}n cele ce urmeaz[ ne vom ocupa de ghicitorile rom`ne=ti, ]n stadiul
]n care se prezint[ la culegerea lor.
Deosebite de enigme, ]ntreb[ri =i r[spunsuri, =arade, aritmogrife
etc., ghicitorile (cimiliturile) reprezint[ un gen aforistic lapidar, ca =i
proverbele, deseori ]n construc\ii simetrice, ca =i acest gen.
Similitudinile dintre ghicitori =i proverbe sunt exterioare:
senten\iozitatea, folosirea de nume proprii etc. Deosebirea e de
substan\[ =i func\ie. Proverbele sunt manifestarea ]n\elepciunii =i
eticii populare. Formule de propor\ii minuscule, numai rareori ele
se spun izolat, pe c`nd ghicitorile au prioritatea fanteziei =i via\a lor
proprie. Intercalarea lor ]n texte populare apar\in`nd altor genuri e
mai curand ]nt`mpl[toare.
Aristot a spus c[ ghicitoarea e “o metafor[ bine compus[”.
Observa\ia lui r[m`ne valabil[, cu oarecare preciz[ri asupra modului
metaforic propriu cimiliturilor. Metaforismului, ]n cazul dat, trebuie
s[ i se confere un sens special. E fundat pe paralelism (uneori
negativ) =i lunec[ spre exprimarea alegoric[, folosind perifraza,
metonimia =i sinecdoca. Obiectului ghicit i se evoc[ prin compara\ie
c`te unul sau mai multe aspecte, indic`ndu-i-se forma, cuprinsul,
sunetul, originea, dezvoltarea, ]ntrebuin\area, fabrica\ia, durata etc.
Metafora ]n cimilitur[ nu e ]n mod necesar logic[, substituirea fiind
f[cut[ pentru a surprinde.
Elementul metaforic face parte deseori dintr-o lume ]ndep[rtat[
de obiectul respectiv. Dac[ ]n ghicitoare se compar[ dou[
vie\uitoare, acestea sunt cu prec[dere din specii c`t mai dep[rtate.
G`ina e comparat[ cu cat`rul, ariciul cu mo=ul, cu purcelul sau cu
motanul, calul cu mo=neagul, c[\elul sau iapa cu broasca, coco=ul
cu g`ndacul, cioc[nitoarea cu \apul, cocost`rcul cu Mo= Neculai,

" #

APRECIERI CRITICE

co\ofana cu iapa, l[custa cu vaca, lupul cu oaia, melcul cu
codobatura, p[duchele cu oaia etc. Acela=i lucru se poate spune =i
despre plantele asemuite ]ntre ele. Bujorul este evocat de stejar,
ceapa de p[dure etc. Nea=teptate sunt =i asocierile la care dau na=tere
obiectele, uneltele, fenomenele naturii. Iat[ c`teva exemple: acul e
comparat cu capra, cu omul sau coco=elul, cuptorul cu bivolul,
calul cu lada, coco=ul cu apa, g[ina cu lingura, morcovul cu popa,
harbuzul cu r`ul, coasa cu c[\elu=a, hulubul cu plugul, gr`ul cu
herghelia de cai, cerul cu pielea de taur, iapa cu sita, focul cu baba,
tigaia cu copilul, moara cu scroafa, cu vaca, cu oaia sau ursoaica,
dopul cu popa, hornul cu ursul, lan\ul cu un copila=, pe=tele cu luna
=i soarele, veveri\a cu briciul, bruma cu cheia.
Spuse pe la =ez[tori sau ]n toiul muncii la c`mp, cimiliturile de
cele mai multe ori au destina\ia de a deruta tocmai prin astfel de
asocieri pe cel care e pus s[ ghiceasc[, spre a provoca hazul. Se d[
na=tere la echivocuri, la dublu sens, deseori cu aluzii obscene.
Ghicitorile uzeaz[ de rime (nu obligatorii), fiind compuse mai
des din dou[ versuri. Rareori sunt mai extinse. Alitera\iile sunt
frecvente: “Peste r`pile r`pite / ciute negre mohorate” (cuptorul).
Onomatopeele abund[, s-ar putea vorbi chiar de ghicitori
onomatopeice: “Treapa, leapa pe c[rare/ hingher, mingher pe spinare”
(calul =i c[l[re\ul), “V`j, v`j/ prin p`iu=/ \ane, \ane/ prin copaci”
(coasa), “Toat[ ziua cioca, cioca/, vine seara: boca, boca” (toporul).
Obiectelor li se atribuie calit[\i umane: “Pe un deal rotat /=ade
mo=u’ umflat” (bostanul), “C`nd merge de-acas[, acas[ cat[; /c`nd
vine din p[dure, ]n p[dure cat[” (toporul pe um[r). “Am un om
mititel, /face gardul frumu=el” (acul). Astfel de personific[ri nu
sunt simple urme de animism, ci denot[, mai cur`nd, afec\iunea
oamenilor muncii pentru obiectele de produc\ie. Fondul vechi al
ghicitorilor este evident ]n imagini legate de timpuri dep[rtate. Dar,
ca orice gen folcloric, cimiliturile au o existen\[ concret-istoric[, =i
ca atare, cu ]ncetul, elimin[ prin variante reminiscen\ele diverselor
stadii parcurse de popor.

" $

CINEL-CINEL

De=i nu se caut[ anume un efect poetic, compara\iile fiind
elementul de surpriz[ =i un mod de ]ncercare a iste\imii, imaginile
poetice nu lipsesc: “Vin oile de la munte /cu stelu\ele ]n frunte”
(z[pada); “Am un crin /la r[d[cini ve=ted/ =i la v`rf ]nflorit” (cerul);
“Sus bat dobele, /jos cad negurile” (sita); “N[fram[ v[rgat[ /peste
mare aruncat[” (curcubeul).
Cimiliturile sunt dovada unei observa\ii directe a lumii
]nconjur[toare: “+ede ]ntr-un v`rf de nuia/ =i nu se teme c-o c[dea”
(aluna); “Vine mo=ul pe porti\[ /=i ]=i scap[ o chei\[,/ vine luna =i
n-o ia, / vin stelele =i n-o ia,/ vine soarele =i-o ia” (bruma); “Dac[
n-ar fi/ lumea ar pieri, / iar dac[ mult[ este/ lumea pr[p[de=te”
(apa).

Utilitatea plantelor cultivate =i a animalelor domestice este evi-
dent[. “Ce pui una,/ g[se=ti dou[,/ ce pui dou[,/ g[se=ti nou[”
(barabula); “C`nd suge,/ c`nd ar[,/ c`nd fac din el ciobote” (boul).
Cimiliturile cuprind un vast registru poetic, tot ce cade sub
ochii, sim\urile =i experien\a \[r[nimii, iar estetica lor reflect[ procesul
de munc[. E o eviden\[ de surprindere a propriet[\ilor =i destina\iei
fenomenelor naturii, a animalelor, plantelor, uneltelor =i a obiectelor
de tot felul v[zute cu ochii produc[torului de bunuri. Universul
ghicitorilor e mai apropiat de via\a practic[ a poporului dec`t al
altor genuri minore (precum recitativele copiilor sau anecdotele).
Istoricul culturii materiale poate g[si am[nunte privitoare la locuin\a
\[r[neasc[ (construc\ie =i mobilier), la unelte casnice, obiecte de
gospod[rie, ]mbr[c[minte, unelte agricole =i de \esut, la animale
domestice =i de v`nat, la instrumente muzicale. Cimiliturile, privite
]n totalitatea lor, nu numai c[ dau imaginea inventarului \[r[nesc =i
a ]ndeletnicirilor oamenilor muncii de la sat, dar =i a mentalit[\ii
populare, ]ntruc`t ]ntreaga perspectiv[ a lumii ]=i g[se=te
coresponden\a ]n metaforele lor concrete, evoc`nd via\a de toate
zilele a poporului. Gen vechi, p[str`nd forme =i imagini ale unor
obiecte desuete, cimiliturile nu evit[ progresul. Pe l`ng[ unele
rudimentare, precum ]mbl[ciul, ]nt`lnim trenul, ceasul etc. Sunt ]n

" %

APRECIERI CRITICE

unele cimilituri urme de supersti\ii, dar ]nt`lnim =i imaginea c[r\ii, a
scrierii etc.
.........................................................................................................
Uneori =i ]n ghicitori se pot recunoa=te influen\e livre=ti.
Cimiliturile ]=i p[streaz[ ]ns[ modul lor specific de oglindire a
ocupa\iilor =i vie\ii oamenilor simpli, alc[tuind, ]ntr-un sens, o
enciclopedie metaforic[ a vie\ii poporului muncitor. Studiul
ghicitorilor pe aria unei \[ri evoc[ via\a material[ a poporului =i
treptele lui de dezvoltare. Expresia artistic[ a cimiliturilor e o =coal[
a metaforei, care nu poate fi nesocotit[ de scriitori.
(Valeriu CIOBANU, Ghicitorile, ]n Istoria literaturii rom`ne, vol. I.
Folclorul. Literatura rom`n[ ]n perioada feudal[ (1400–1780),
Bucure=ti, Editura Academiei, 1964, pp. 190–193).

Chicitoarea este una dintre speciile de literatur[ popular[ cu o
mare vechime =i o considerabil[ varietate de teme. De propor\ii
reduse, cunoscut[ =i sub numele de cimilitur[, ghicitoarea constituie,
sub raportul crea\iei, un joc de metafore =i imagini, care solicit[
agerimea min\ii omului pentru identificarea obiectelor =i no\iunilor,
transfigurate inten\ionat =i ascunse totu=i sub culori =i linii sugestive.
Necesitatea acestui joc al min\ii =i al imaginii a existat din
vremuri vechi, constituind un mod de a fixa obiecte, fenomene,
caractere ]n reprezent[ri vii, metaforice sau perifrastice.
Ghicitoarea este prin excelen\[ de origine folcloric[, iar structura
ei a dus cu vremea la variante de structur[ similar[, ob\in`ndu-
se, la nivel c[rtur[resc, =arada, rebusul, anagrama, logogriful etc. Dintre
toate acestea ]ns[, numai ghicitoarea a ]mbr[cat forme artistic-
literare. Se poate spune c[ p`n[ acum tocmai valoarea de art[
literar[ a ghicitorii, ca oglind[ a lumii =i a concep\iilor omului
despre via\[, nu a fost pus[ mai sus\inut =i =tiin\ific ]n lumin[,
de=i asupra ei s-a atras aten\ia de mult[ vreme =i s-au f[cut tot
mai multe =i interesante culegeri.

" &

CINEL-CINEL

}n a dou[ jum[tate a secolului al XIX-lea a ]nceput s[ se
manifeste interesul pentru ghicitoare1

. V. Alecsandri ]nsu=i atr[gea
aten\ia asupra acestui gen, printr-un num[r de exemple, ]ntr-un
comentariu la Plugu=orul, ]n care creatorul popular nume=te cernutul
de f[in[ cu sita prin frumoasa perifraz[ a ghicitorii:

Pe sus tobele b[tea,
Negurile jos c[dea2
.

Ulterior au fost publicate diferite culegeri, dintre care not[m
pe cele date de I.C. Fundescu la edi\iile volumului s[u de basme3

,

P. Ispirescu4

, G. Dem. Teodorescu5

, Artur Gorovei6

, Tudor

Pamfile7

, Leca Morariu8

, Gh. I. Neagu9

, =i numeroase altele mai
vechi =i mai noi. Ghicitorile au f[cut, de asemenea, obiectul studiilor

1

Vezi T. Stamati, Pepelea sau tradi\iuni na\ionale rom`ne=ti, Ia=i,
1851; Anton Pann, O =ez[toare la \ar[ sau C[l[toria lui Mo= Albu,
Bucure=ti, 1851,1852.

2

V. Alecsandri, Poezii populare ale rom`nilor, ed. a II-a, Bucure=ti,

1866, p. 393.

3

I.C. Fundescu, Basme, ora\ii, p[c[lituri =i ghicitori, Bucure=ti,
1867, 1870, 1875, 1897 (num[rul ghicitorilor cre=te de la prima
edi\ie la cele ce urmeaz[).

4

P. Ispirescu, Legendele sau basmele rom`nilor, Bucure=ti, 1872,
pp. 154–163; Pilde =i ghicitori, Bucure=ti, 1880.

5

G. Dem. Teodorescu, Poezii populare rom`ne, Bucure=ti, 1885,

pp. 216–249.

6

Artur Gorovei, Cimiliturile rom`nilor, Bucure=ti, 1898.

7

Tudor Pamfile, Cimilituri rom`ne=ti, Bucure=ti, 1908.

8

Leca Morariu, Cimilituri, Suceava, 1930.

9

Cg. I. Neagu, Ghicitori din Ialomi\a =i Teleorman, Ro=iorii-de-

Vede, 1939.

" '

APRECIERI CRITICE

de filologie =i folclor1

, iar frumuse\ea lor literar[ n-a sc[pat sim\ul

poetic al marilor no=tri scriitori2

.
}ntr-o vreme c`nd cercet[rile erau mult atrase de c[r\ile
populare =i de r[sp`ndirea lor la diferite popoare, se considera c[
elementele de folclor au o origine c[rtur[reasc[ =i descind din
asemenea c[r\i, cu circula\ie de la un popor la altul. Era o ]ncercare
de a explica, pe calea aceasta, asem[n[rile dintre crea\iile folclorice
a diverse popoare. }n acest sens, M. Gaster g[sea, ]n mod eronat, o
origine c[rtur[reasc[ =i pentru ghicitori3

. Cercet[rile au dovedit
]ns[ c[ ghicitorile sunt indisolubil legate de folclorul popoarelor, =i
din aceast[ form[ de cultur[ au p[truns ]n diferite c[r\i. }ntr-un
stadiu de civiliza\ie =i cultur[, ghicitoarea ]nso\ea anumite practici
=i obiceiuri.
.........................................................................................................
Negre=it, din timpuri ]ndep[rtate, ghicitorile au c[p[tat caracterul
unui gen literar independent =i s-au circumscris tot mai mult ca
atare. Num[rul lor este deosebit de mare la fiecare popor. La sf`r=itul
secolului al XIX-lea, J. Eisen a cules peste 9.000 de ghicitori
estoniene4

, culegerea lui D.N. Sadovnikov, ap[rut[ ]n 1876, singur[
con\ine peste 2.500 de ghicitori ruse=ti5

, cea a lui A. Gorovei,
publicat[ ]n 1898, are peste 2.700 de ghicitori rom`ne=ti (inclusiv
variantele), iar o regrupare a tuturor ghicitorilor din diferite colec\ii
plus noi culegeri sistematice, la fiecare popor, le-ar m[ri num[rul la
multe mii.

La un num[r a=a de mare, universul ghicitorii este excep\ional
de larg, de la tot ce constituie fiin\a uman[ =i tot ce o ]nconjoar[

1

G. Pascu, Despre cimilituri, Ia=i, 1909; Cimilituri rom`ne=ti,
Bucure=ti, 1911 (anex[ la Despre cimilituri).

2

Mihail Sadoveanu, Poezia cimiliturilor, Bucure=ti, 1949.

3

M. Gaster, Literatura poporului rom`n, Bucure=ti, 1883, p. 250.

4

Revue des traditions populaires, IX, p. 32.

5

D.N. Sadovnikov, Zagadki russcogo naroda, ed. a III-a de
V.P. Anikin, Moscova, 1960.

"

CINEL-CINEL

p`n[ la astre =i cosmos: p[r\ile corpului omenesc, calit[\i =i defecte,
profesie, rela\ii sociale, obiecte casnice, elemente din natur[, faun[,
flor[, cer, soare, lun[ =i stele etc. Ghicitoarea este un fel de
enciclopedie popular[ ]n metafore. Formularea prin compara\ie,
metafor[, perifraz[, este un mod plastic de a fixa caracterele no\iunii
respective =i a le imprima mai u=or memoriei omului de cultur[
folcloric[. Ghicitoarea =i ghicirea au constituit astfel un sistem popu-
lar de caracterizare =i percepere a lumii =i a fenomenelor ei.
Formularea caracteristicilor poate s[ fie mai scurt[ sau mai lung[,
dar ea nu este str[in[ de esen\a obiectului sau fenomenului la care
se refer[. C`nd se dep[rteaz[, devine confuz[. Astfel, ghicitoarea
Curelu=[ uns[, sub p[m`nt ascuns[ caracterizeaz[ scurt r`ma, moale =i
umed[, de forma unei curelu=e, sfredelind mereu p[m`ntul reav[n,
]n c[utarea hraniei. Numai eronat caracterizarea ghicitorii poate fi
pus[ ]n unele cazuri pe seama altei vie\uitoare (=arpele).
.........................................................................................................
Imprim`nd etape variate de cultur[ =i via\[ social[, ghicitorile
au p[strat uneori ]n componen\[ =i variate urme de expresie: limba
veche, dialectal[, construc\ii onomatopeice etc., cu toate substituirile
de exprimare pe care le-au suferit de-a lungul timpului. Odat[
]nvechite, aceste urme ]=i pierd claritatea sensului, jocul de cuvinte
devine ininteligibil. O ghicitoare ca:
Dr[gan la noi,
Dr[gan la voi.
pentru “g`t” pare anost[. +i totu=i, c`ndva era probabil u=or
perceput[ schimbarea inten\ionat[ de sunete, ]n cuv`ntul “Dr[gan”
transpun`ndu-se sui generis un cuvant vechi =i dialectal “g`rdan”, cu
sensul de “g`t” =i “g`tlej” provenit dintr-unul slav ]ndep[rtat, g`rtan,
p[strat ]n rus[ =i ucrainean[ sub forma gortan =i ]n alte limbi slave
sub alte forme. Astfel, cuv`ntul “Dr[gan” este o criptogram[ a lui
“g`rdan”. Este de remarcat ]n plus c[ o form[ veche de limb[ este
atestat[ indirect ]n formularea criptic[ a unei ghicitori. Pe de alt[

"

APRECIERI CRITICE

parte, numai analiza ad`ncit[ a termenilor poate duce la l[murirea
pe deplin a ]n\elesului ghicitorii.
}n urmatoarea ghicitoare:
Picuri=ul picur[,
Trep[du=ul treap[d[,
G`dea-al mare
+ede-n cale
+i ar m`nca carne moale.
este vorba de ghinda care cade din stejar, de porcul care o caut[
pentru hran[ =i de lupul care-l p`nde=te pe porc. Termenul care-l
desemneaz[ ]ns[ pe lup este “g`dea”, =i el reprezint[, prin apropiere,
pe “gadin[”, cu sensul popular de “fiar[”, “lup”.
Se ]nt`lne=te destul de des formularea:
P[s[ric[ =uie,
Pe copaci se suie.

dar =i:

P[s[ric[ ruie,
Pe copaci (pe araci) se suie.
Ghicitoarea nu este destul de specific[, =i de aceea este ]n\eleas[
uneori ambiguu: pentru fasole =i pentru ghionoaie. Dac[ ]n prima
formulare, termenul “=uie” este perceptibil, ]n a doua “ruie” este
]ntrebuin\at mecanic. Analizat, nu are un sens, fiindc[ este un rest
dintr-o formulare, ]n care era utilizat[ figura de stil numit[
paranomaz[, adic[ repetarea ]n vers a ultimei p[r\i a cuv`ntului, ca
]n unele c`ntece de ritual:
Caloiene-iene...

sau

Paparud[-rud[...

"

CINEL-CINEL

}n acest caz, formularea veche a avut, negre=it, urm[toarea construc\ie:
P[s[ruie-ruie,
Pe copaci se suie.
dar ]n prelu[rile ulterioare s-a ajuns anormal la “p[s[ric[ ruie”, ]n
loc de p[s[ruie-ruie”, termenul “ruie” fiind luat ca un neindoielnic
epitet, cu un ]n\eles oarecare.
A=adar, parcurgerea unui timp ]ndelungat de c[tre ghicitori
este imprimat[ =i ]n diferite substituiri =i schimb[ri de expresie.
Ghicitoarea este genul care se preteaz[ prin excelen\[ la diferite
figuri poetice =i de stil: metafor[, perifraz[, hiperbol[ etc.
Construc\ia ghicitorii merge de la formularea simpl[ ]n proz[, apoi
]n distih =i catren, p`n[ la descrierea dezvoltat[, cum se ]nt`mpl[,
de pild[, cel mai des cu ghicitoarea capului (at`t ]n folclorul rom`nesc,
c`t =i ]n folclorul altor popoare):
Am o dumbr[vi\[:
Sub cea dumbr[vi\[
Este-o poieni\[;
La cea poieni\[
Sunt dou[ br[zdi\e,
Sub cele br[zdi\e
Sunt doi =oimu=ori,
Sub cei =oimu=ori
E o gaie spurc[cioas[,
Sub cea gaie spurc[cioas[
E o moar[
Rotunjoar[.
Descrierea provine aici din nevoia de a reprezenta metaforic fiecare
parte a capului, mai degrab[ a fe\ei. Este, de fapt, o ]n=iruire de ghicitori
pentru p[r, frunte, spr`ncene, ochi, nas, gur[. La fel se ]nt`mpl[ cu
ghicitorile care au obiective complexe, cum sunt cele despre turma de
oi =i cioban, despre an, luni, s[pt[m`ni =i zile (luate la un loc) etc.

" !

APRECIERI CRITICE

De obicei ]ns[, cele mai tipice ghicitori sunt scurte, cu o
raportare metaforic[ plin[ de culoare, sugestiv[. De exemplu,
reprezentarea grafic[ a casei cu co=, transpus[ ]ntr-o metafor[,
este realizat[ scurt =i cu m[iastr[ ]ndem`nare, provenind dintr-o
ideal[ percep\ie a ]ntregului:
Am o vac[
Cu ugerul (\`\a) ]n spinare.

sau

Am o vac[ mare,
Cu \`\a-n spinare.
Casa veche =i simpl[ de \ar[, cu un singur co=, ie=it adesea din
spinarea acoperi=ului, este prins[, ]n linii pu\ine, de gravur[.
De asemenea, sugestiv[ este ghicitoarea ciupercii:
Am o cas[ v[ruit[,
}ntr-un picior sprijinit[.
}n procesul ghicirii, metafora se desface =i las[ loc obiectului ]n
realitate. }n formularea de mai sus, ciuperca apare ca o naiv[
acuarel[ din c[r\ile de basme.
(I. C. CHITIMIA, Prefa\[ la Cinel-cinel. Ghicitori, edi\ie ingrijit[
de C. Mohanu, Bucure=ti, Editura pentru Literatur[, 1964, pp.
III–IV, V–VI, XVII–XXI).

Bogate ]n mijloace de exprimare dintre cele mai subtile, cimiliturile
constituie un gen ]nc[ foarte gustat de mase, tocmai fiindc[ ele sunt
frumoase =i au con\inut ]nteresant. Alt[dat[ ele se spuneau la cl[cile
de tors l`n[ ori la cur[\at porumbul, ]nso\eau cu hazul lor acele
munci care imobilizau, f[c`ndu-le grele, obositoare. Cei aduna\i ]n
aceste scopuri, ca “s[ nu adoarm[”, introduceau ca tonic ]nvior[tor
cimilitura. Ast[zi, genul este foarte c[utat ]n mediul =colarilor.

" "

CINEL-CINEL

Spun`ndu-se ghicitori sau cimilituri, cei mai iste\i la minte =i
vorb[ formuleaz[ ]ntreb[ri ascunse sub valul metaforei =i al
limbajului poetic ascuns, solicit`nd un r[spuns din partea celor adul\i.
Ei trebuie s[ dovedeasc[ agerime, imagina\ie, o mare putere de
asociere =i disociere =i deci de intuire a realit[\ilor vie\ii. Cel care
pune ]ntrebarea arat[ pricepere =i destoinicie, dar =i cel care dezleag[
enigma dovede=te c[ se m[soar[ cu el, astfel c[ spusul de ghicitori
este o competi\ie: care pe care s[ ]nving[, cel care ghice=te fiind
distins cu semnul respectului =i al admira\iei tuturora. Dac[
ghicitoarea nu este dezlegat[, ]nsu=i cel care a propus-o comunic[
r[spunsul, =i astfel prestigiul lui cre=te =i mai mult. C`nd cimiliturile
sunt prea u=oare, dezam[gesc, iar c`nd altul ]ncearc[ s[ strice jocul,
el este eliminat. Din felul cum se spun, rezult[ c[ cimiliturile s-au
n[scut =i tr[iesc sub specie ludi — ]n virtutea unui joc nu gratuit =i
superficial, ci grav =i cu anumite rosturi sociale. Iar pe c`t de po-
etic[ este ]ntrebarea, pe at`t de concret urmeaz[ s[ fie dar r[spunsul.
Aparent, acesta ar putea fi dat ]n mai multe chipuri, =i totu=i ]ntrebarea
prive=te o anumit[ fiin\[ ori subiect =i fenomen din natur[ sau o
anumit[ latur[ a acestora.
}ntr-o foarte bogat[ colec\ie antologic[, publicat[ de cur`nd,
lumea ghicitorilor o constituie omul cu toate manifest[rile legate
de fiin\a lui fizic[, apoi flora =i fauna, cosmosul etc1

. Din orice
sfer[ a vie\ii ar izvor] aceste crea\ii populare, o bun[ parte dintre
ele constituie admirabile tablouri poetice, imagini tipice care sunt
\inute minte =i sunt cultivate =i ast[zi, deoarece plac. }n maniera
artistic[ a celor clasice sunt create altele noi, care exprim[ esen\e, =i
ele noi, ale realit[\ii sociale de ast[zi.

1

Cinel-cinel. Culegere de ghicitori, edi\ie ]ngrijit[ de C. Mohanu,
cu prefa\[ de I.C. Chitimia, Bucure=ti, Editura pentru Literatur[,
1964, ]n colec\ia “Biblioteca pentru to\i”, nr. 219, 560 p. Culegerea
]ntrune=te 2772 de ghicitori.

" #

APRECIERI CRITICE

*

Expresie a unei arte mai concise, cimilitura exprim[ totu=i ]n
dou[-trei versuri o ]ntreag[ lume, datorit[ mijloacelor poetice pe
care autorii lor le folosesc cu at`ta pricepere. De multe ori, aceste
mijloace variate se ]nt`lnesc mai multe la un loc, iar prin ac\iunea
subtil[ a spiritului popular ele sunt de a=a manier[ topite ]ntr-un tot
artistic, ]nc`t cei care ]ncearc[ s[ le ghiceasc[ ]n\elesul ]nt`mpin[
greut[\i asem[n[toare celor puse de =arade. Academicianul Tudor
Vianu vorbe=te de func\iunea unificatoare a metaforei: “Dincolo
de deosebirile dintre lucruri, sesiz[m unitatea lor profund[, =i aceast[
descoperire, care face din metafor[ un adev[rat instrument de
cunoa=tere, ne ]nc`nt[ ca orice descoperire a spiritului”. +i citeaz[
]n acest scop destule exemple din literatur[. Urm[toarea cimilitur[:
Tinghi-linghi o ia la vale,
=oldu-boldu-i iese-n cale.
suscit[ interes =i destule dificult[\i ]n a fi dezlegat[. Valoarea ei
const[ ]n puterea de abstractizare a maselor a unor realit[\i de
via\[, prin mijloace sintactice =i figurative. “|inghi-linghi” este o
locu\iune verbal[ onomatopeic[, care desemneaz[ turma de oi ]n
timpul p[scutului ori al mersului la vale; “=oldu-boldu” este tot o
locu\iune substantival[, ce desemneaza pe lupul care =ade cinchit,
]n =olduri, =i-=i bolde=te ochii dup[ oi, ie=indu-le ]n cale. Dac[ primul
vers al cimiliturii face parte din sfera unei metonimii onomatopeice
(“\inghi-linghi” exprim`nd efectul clopotelor de la g`tul oilor), cel
de-al doilea exprim[ o parte din ]ntreg, particularul pentru general,
ceea ce-i caracteristic lupului care st[ la p`nd[, fiind astfel o
sinecdoc[.
.........................................................................................................
}n ultimii ani, ]n periodicele noastre literare s-au purtat lungi
discu\ii dac[ ]nceputurile limbii literare sunt legate de ]nceputurile
scrisului ori pot fi ]mpinse cu mult ]n urm[, ele ivindu-se o dat[ cu

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->