P. 1
Cinel-Cinel Ghicitorile Romanilor

Cinel-Cinel Ghicitorile Romanilor

4.0

|Views: 224|Likes:
Published by liviu

More info:

Published by: liviu on Dec 29, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/09/2014

pdf

text

original

]nc`t anevoie ar putea fi dublat ]n condi\ii de real[ exigen\[ num[rul
modest al textelor de referin\[.
S-a scris, cu alte cuvinte, despre ghicitoare considerabil mai rar
dec`t despre alte genuri, =i mai rar dec`t ]n alte p[r\i ]n lume.
Ar fi nepotrivit s[ proced[m aici la cercetarea cauzelor. Cu
toate acestea nu putem s[ nu remarc[m c[ una din pricini pare s[
fi stat ]ntr-un anume sim\[m`nt, mai larg ]mp[rt[=it, de, s[ zicem,
“minus-valoare” ]n fa\a ghicitorilor (“joc de prunci”, “fleac”, “moft”
etc.), stare de spirit incontestabil[ (o poate verifica oricine
]ntreprinz`nd fie =i cel mai rudimentar sondaj de opinie), ]n ciuda
declara\iilor formale de pre\uire care, pe toat[ ]ntinderea r[stimpului
evocat, nu au lipsit.

Pu\in[tatea se afl[ compensat[ totu=i, ]ntr-o anumit[ m[sur[,
de calitatea contribu\iilor ferme.
Oric`te rezerve =i obiec\ii — unele serioase — ar fi de formulat
]n temeiul unei examin[ri severe, monografia din 1909–1911 a lui
G. Pascu r[m`ne prin amploarea analizei =i relevan\a majorit[\ii
concluziilor text fundamental. +i nu numai pentru cercetarea
etnografic[ rom`neasc[. Se adaug[ apoi un num[r de contribu\ii,
mai vechi sau mai recente, de mai mic[ ]ntindere, dar de bun[
\inut[, ]n primul r`nd amplul studiu monografic al lui O. Papadima.
Demn de subliniat ]ntre altele este c[, de=i elaborate ]n general
]n condi\ii de independen\[ de g`ndire fa\[ de bibliografia
interna\ional[, aceste cercet[ri au ajuns la rezultate coincidente sau
echivalente cu cele ob\inute de cercet[ri str[ine pe material str[in.
Se poate, a=adar, vorbi de existen\a unui asamblaj relativ
consolidat de cuno=tin\e acumulate — cu Aristotel din Stagira
]ncep`nd — ]n egal[ m[sur[ valabile =i pentru ghicitorile rom`ne=ti
=i pentru ghicitoare ]n genere.
Aceste cuno=tin\e se refer[ ]ntre altele, desigur, =i la datele a
ceea ce am numi “istoria abstract[” a genului enigmatic — socotit
printre cele mai vechi ale tradi\iei orale ]n general —, istorie a c[rei
reconstituire (origini, itinerarii de difuzare, faze ale varierii ]n timp

"!#

APRECIERI CRITICE

etc.) a fost schi\at[ cu pornire de la repere vechi sau str[vechi —
texte egiptene, Biblia (episodul Samson, episodul Solomon =i Regina
din Saba), texte vedice, texte grece=ti consemn`nd mitul lui Oedip
(ghicitoarea Sfinxului), Edda, Koranul, 1001 de nop\i etc. Dar fondul
lor esen\ial =i totodat[ cel mai impun[tor ca volum deriv[ din efortul
descrierii, clasific[rii =i explic[rii ghicitorii, ca practic[ =i text,
sincronic.

Astfel, o bun[ defini\ie sun[: ghicitoarea “este o descriere
parafrastic[ (sub. n.) a unui obiect de ghicit” (Gaster), obiect adic[
pentru care din principiu nu se comunic[, ci se revendic[ numele.
Descriere deci. +i scurt[, de regul[. Care descriere poate fi (v.
Papadima) nemijlocit[ c`nd se ]ntrupeaz[ ]n denumirea simpl[ de
]nsu=iri (alb, mare, rotund etc.), oferite implicit ca structurale. Poate
fi mijlocit[, c`nd sunt desemnate nu date ale structurii, ci manifest[ri
ale acesteia ]n rama unui “eveniment” prezentat narativ la persoana
I-a ori a III-a (un x s-a dus, a f[cut, a dres etc., respectiv m-am
dus etc.) sau ]n apostrof[ ori dialog (de pild[: — Un’ te duci? —
Ce-ntrebi? etc.) Poate fi simultan =i mijlocit[ =i nemijlocit[, c`nd
]nserierea denumirilor de ]nsu=iri, pe de o parte, mic[ nara\iune =i/
sau fr`ntur[ de text dramatic, pe de alta, se ]mbin[ ]n[untrul unui
aceluia=i context.

Dar, precum se =tie, descrierea constituie una din modalit[\ile
clasice ale defini\iei ca act logic.
Ghicitoarea este prin urmare „o defini\ie“ (Co=buc); ce o
distinge de modelul defini\iilor curente recomandat de logicieni fiind
— cum au ar[tat cercet[rile — discontinuitatea, enun\area de
tr[s[turi ]n chip metodic disparate =i ]n plus, adesea, evocate nu
direct, ci parafrastic.

Ghicitoarea fiin\eaz[, a=adar, nu numai ca parafraz[ nemijlocit[
(etimologice=te parafraza ]nseamn[ „fraz[, enun\, pe l`ng[“) ci, even-
tual, =i ca parafraz[ a parafrazei.
Iar parafraze — au conchis cercet[torii genului — se constituie,
cel pu\in ]n ghicitoarea rom`neasc[ (v. Pascu), prin perifraze, even-

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->