BIBLIOTECA



ªCOLARULUI

Cinel-cinel Ghicitorile rom`nilor

LITERA
CHIªINÃU 1998

Biblioteca =colarului CINEL-CINEL GHICITORILE ROM~NILOR Antologie, note, bibliografie =i aprecieri critice alc[tuite de CONSTANTIN MOHANU DAVID * LITERA Bucure=ti Chi=in[u 2000 Coperta de I.S.B.N. 

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

Omul
1 Ce vie\uitoare Umbl[ diminea\a ]n patru picioare, La pr`nz ]n dou[, +i seara ]n trei? 2 Am un pom Cu ramurile-n jos, +i cu r[d[cina-n sus. 3 Spune\i-mi acum anume: Ce pom e acel ]n lume Care ramurile sale Toate le are la vale +i vinele, r[d[cina }i stau ]n sus, cu tulpina? 4 Tare ca cri\a1 =i slab ca oul; Ghici, cine este?

1

Cri\[ — o\el.

"

CINEL-CINEL

Trupul omului
5 Sunt dou[ sc[unele; Pe sc[unele — Un polobocel; Pe polobocel — Un bost[nel; Pe bost[nel — P[dure, Prin p[dure Umbl[ lupii. 6 Am o cr[can[; Pe cr[can[ — un poloboc; Pe poloboc — o cobili\[; Pe cobili\[ — o t[rt[cu\[1; Pe t[rt[cu\[ — o p[dure, +i ]n p[dure r`m[ porcii. 7 Am dou[ cr[c[nu\e; Pe cr[c[nu\e — Un =tiubeia=2; Pe =tiubeia= — O c[p[\`n[; +i pe c[p[\`n[ — Un huci3.

T[rt[cu\[ — fructul unei plante cu aceea=i denumire din familia curcubitaceelor. 2 +tiubeia= — diminutiv de la =tiubei (aici cu sensul de trunchi scobit). 3 Huci — huceag (p[dure t`n[r[; cr`ng, stufi=).
1

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

Capul
8 La o margine de cr`ng — Dou[ bl[ni de blid; L`ng[ dou[ bl[ni de blid — Doi luceferei; L`ng[ doi luceferei — O moar[ ferecat[. 9 Un dovleac Cu =apte g[urele. 10 Sus p[dure, Jos p[dure; Sub p[dure — dou[ lacuri; }ntre lacuri — o muchiuli\[; Sub muchiuli\[ — un bordei; }n bordei sunt dou[ \arcuri. 11 Am o p[durice; L`ng[ p[durice — Dou[ poienice; L`ng[ poienice — Dou[ luminice; L`ng[ luminice — |arc[ spurc[cioas[; L`ng[ \arc[ spurc[cioas[ — Moar[ pietroas[; L`ng[ moar[ pietroas[ — |ap-\aparig.

#

$

CINEL-CINEL

Firul de p[r, p[rul
12 }n p[dure m[ dusei, O nuia ]mi t[iei; C`nd locul c[utai, Eu nu-l mai aflai.

Urechile
13 La o c[p[\`n[ de vultur — Dou[ jum[t[\i de blid. 14 Pe-o margine de z[voi Stau dou[ bliduri moi.

Ochiul, ochii
15 Dou[ bobileie de argint: C`t le arunci, at`t se duc. Ce e? 16 Am dou[ pietre nestemate: }ncotro le-arunc, acolo se duc. 17 Doi luceferei, Privesc lumea cu ei. 18 Am dou[ lumini De ajung p`n[ la cer.

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

19 Dou[ ape-aprinse Sub dou[ p[duri ]ntinse. 20 Am doi berbecei: Acum sunt ]n curte, Acum sunt ]n munte. 21 Am dou[ turturele Mici =i frumu=ele. C`t le-arunc, At`t se duc. 22 Am doi porumbei, Toat[ lumea se-oglinde=te-n ei. 23 Am doi pui de greiera=, Joac[ sub un p[ltina=.

%

Ochii =i nasul
24 Am dou[ ferestre: Diminea\a se deschid, +i seara se ]nchid. 25 Sunt doi fra\i gemeni: Vor s[ se vad[, Dar un munte ]i desparte.

&

CINEL-CINEL

Genele
26 P[dure deasupra, P[dure dedesupt.

Spr`ncenele
27 Am dou[ surori gemene, Ce dorm de-a-n picioarele. 28 Pe coasta castelului — Frunza p[trunjelului.

Ochii =i spr`ncenele
29 Iepura= Sub nozora=. 30 Pe dou[ delu=ele Stau dou[ s[ge\ele; Sub dou[ s[ge\ele Sunt doi luceferei; Te vezi mereu ]n ei. De vrei ca s[-i ghice=ti, Cite=te-n ochii mei, +i-i vei vedea pe-ai t[i. 31 Sub dou[ p[duri ]ntinse — Dou[ ape-aprinse.

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

Obrajii
32 Am doi fra\i, Care nu se pot vedea.

'

Gura
33 O c[su\[ Plin[ cu osu\[. 34 Am o r`=nicioar[: Toat[ ziua r`=ne=te, +i noaptea se opre=te.

Gura =i din\ii
35 Am o co=[ri\[1 Plin[ de oi\e. 36 Am un co=erel2 Plin cu mielu=ei. 37 Sus mas[, Jos mas[, La mijloc Fasole-aleas[.
1, 2 Diminutive de la co=ar[, co=ar (aici cu ]n\elesul de ]ngr[ditur[ de nuiele pentru ad[postirea vitelor). 

CINEL-CINEL

38 Am un obora= Plin cu iepura=i. 39 Am o poie\ic[1 Plin[ de c`rlani albi. 40 }ntr-o poian[ Pasc dou[ herghelii de cai albi. 41 }n jurul lacului mic, Pietre albe stau chitic. 42 Am o f`nt`n[ larg[ Plin[ de pietricele albe.

Gura =i limba
43 Am o sob[ Cu cociorb[.

Gura, ochii =i urechile
44 Unul numai cuv`nteaz[, Doi se uit[ =i vegheaz[, Iar al\i doi, care-au r[mas, Stau =i-ascult[ f[r[ glas.
1 Diminutiv de la poiat[ (ad[post pentru p[s[rile de curte sau pentru vite).

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

Din\ii
45 Dou[ r`nduri de solda\i }n straie albe ]mbr[ca\i. 

Din\ii =i buzele
46 S[cu=ori albi Sub stre=ini ro=ii. 47 }ntre dou[ maluri ro=ii Stau mo=negi b[tr`ni la sfat.

Din\ii =i limba
48 Albi=orii treier[, Ro=ioara m[tur[. 49 B[lan treier[, Ro=a-ntoarce. 50 Am o vac[ ]ntr-o lunc[, St[-ntre lupi, =i n-o m[n`nc[. 51 Am un grajdi cu cai albi, +i numai unul ro=u, +i cel ro=u Bate pe to\i cei albi. 

CINEL-CINEL

Limba
52 Ghici ghicitoarea mea: Ce =ade-n ap[ f[r’ s[ putrezeasc[? 53 Ce =ade-n ap[ +i tot se adap[, Omu-mb[tr`ne=te, Ea nu putreze=te? 54 Am un butuca= de tei; Umbl[ prin bordei +i strig[: Maftei, Maftei. 55 Am o c[\elu=[ ro=ie, Care bate totuna Printr-un gard alb de os. 56 Ce-i mai dulce +i totodat[ mai amar pe lume? 57 Oase n-are, nici aram[, Dar =i pietrele le sfarm[.

Cerul gurii
58 Care cer n-are stele?

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

Nasul
59 Am un cioc[na= de piele Cu dou[ g[urele. 60 Cioc[nel cu dou[ borte1: F[r[ el, rar ai p[reche. 61 Am un fluiera= Cu dou[ borticele. 

!

Nara
62 Toat[ lumea Nare are, Dar =i popa Are nare.

Mucii
63 Ie=i, Ilie, Din chilie, C[ te-a=teapt[ cinci la u=[.

Musta\a
64 Sub muche de deal — Dou[ cozi de cal.
1

Bort[ — gaur[, scorbur[. 

"

CINEL-CINEL

65 Sub c[lc`iul unui deal — Dou[ cozi de cal moscal.

Barba
66 Fetele =i femeile n-au +i nici doresc s[ aib[; B[rba\ii o \in de o podoab[, Iar c`nd o au Cearc[ s[ se cur[\easc[ de ea.

G`tul
67 Dr[gan la noi, Dr[gan la voi.

|`\ele
68 Am doi saci de secar[, Ei pot s[tura o \ar[. 69 Am doi saci de n[gar[: Dac[ n-ar fi sacii de n[gar[, N-ar mai fi lumea ]n \ar[. 70 Pere nu-s, =i-s dulci; Cu ele te culci.

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

Pieptul =i \`\ele
71 Am un munte; Pe munte sunt dou[ dealuri, +i pe dealuri sunt doi nasturi. 

#

Inima
72 Bate f[r[ ]ncetare, }ncep`nd de la n[scare; Iar c`nd ceasul a sosit, Atunci =i ea a t[cut! 73 Am o iconi\[ ro=ie +ade lipit[-n perete. Nimeni n-o =tie Numa’ eu =i Dumnezeu.

Buricul
74 Alun[ pe tob[. 75 Cuibul cioc`rlanului }n mijlocul B[r[ganului. 76 }n mijlocul Prutului St[ cuibarul cucului. 

$

CINEL-CINEL

77 Cuibul berzei }n mijlocul b[l\ii. 78 }n mijlocul lacului Este cuibul dracului.

M`na, m`inile
79 Furculi\[ cu cinci din\i, C[p[tat[ din p[rin\i. 80 Am o greblu\[ cu cinci din\i=ori, Pe zi ]mi trebuie de-o mie de ori.

V`na
81 Balaur v[rgat, }n p[m`nt b[gat.

Pielea
82 Ce se coase singur[, Dup[ ce se rupe?

Degetele
83 Am zece copila=i Cu c`te-o jum[tate de c[ciul[-n cap.

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

84 Peste tot g[se=ti ]n lume Cinci fra\i cu acela=i nume. 85 Dou[ mame au C`te cinci feciori. 

%

Degetele m`inii =i unghiile
86 Am zece cai Albi, To\i Cu post[vile-n cap.

Palma
87 Am O latnic[ Platnic[ Ghiscovatnic[ Cu cinci L[tnicele Pl[tnicele Chiscov[tnicele. +i f[r-acea Latnic[ Platnic[ Ghiscovatnic[ Nimic nu se poate L[tnici 

&

CINEL-CINEL

Pl[tnici Ghiscov[tnici. +i f[r-acele cinci L[tnicele Pl[tnicele Ghiscov[tnicele Nimic nu se poate L[tnici Pl[tnici Ghiscov[tnici.

Picioarele
88 Am doi c[lu=ei Cutreier lumea cu ei. 89 Am doi c[lu=ei Tineri sprintenei, Numai s[ m-arunc pe ei.

C[lc`iele
90 Am dou[ vaci ro=ii: C`nd le duc la ap[, Se uit[ acas[; C`nd le duc acas[, Se uit[ la ap[.

OMUL (ASPECTUL FIZIC)

91 Am doi boi: C`nd m[ duc la f`nt`n[, Ei cat[ acas[; C`nd m[ duc acas[, Ei cat[ la f`nt`n[. 

' 

CINEL-CINEL

MANIFEST{RI UMANE, SL{BICIUNI, BOLI

Mintea
92 Cimilig[1-cimilea2, Ocolesc lumea cu ea. 93 Ce-i mai scump ]n lume, +i ce pre\uie=te Mai mult ca toate? 94 Ce nu po\i c`nt[ri?

Cimilig[-cimilea — diminutive de la cimilitur[ cu care ]ncep, uneori, ghicitorile. Tot ca formule introductive se ]nt`lnesc ]n general, fiind prezente =i ]n culegerea de fa\[, urm[toarele prescurt[ri, deriva\ii =i construc\ii: cimilic[; cimilinga-blinga; cimileaga; cimiliga-liga; cinghili\[; cing[lie; cinga, linga-linga; cinel-cinel (]n modul cel mai frecvent); cinelu=; cinelu=-cinel; =inel-=inel; =ichilinga-binga; cimel-cimel; cimila=-la=; cimile-i, ce-i, ce-i; cimu, ce-i, ce-i; cimurcei, ce-i, ce-i; ciumel-ciumel; ciumile-i; ce-i, cei; =iumel, =ie-i, =ie-i; culmeciu-culmeciu. Toate aceste forme provin de la cuvintele: cimilitur[ =i a cimili cu variantele =i respectiv pronun\iile lor regionale.
1, 2

MANIFEST{RI, SL{BICIUNI, BOLI

G`ndul (cugetarea)
95 Nuia V`jia, Ocolii \ara cu ea; Mai r[mase un cr`mpei, De-l f[cui obor de miei. 96 Nuielu=[ argirea, Coprinsei lumea cu ea +i-o pusei tot acolea. 97 Nuielu=[ v`nj[\a1, }nconjor lumea cu ea. 98 Am un cal sprintenel +i-nconjor lumea cu el. 99 P[s[ric[ minunat[, Ocole=te lumea toat[. 100 Ce fuge mai repede dec`t toate? 101 Ce trece prin perete, +i nu-l sparge? 102 Cine zboar[ f[r[ umbr[ +i se-ntoarce f[r[ zgomot?
1 

V`nj[\a — neast`mp[rat[.

CINEL-CINEL

103 Ce-i nev[zut, De al\ii ne=tiut, C`nd ]i dai drumul, }nconjoar[ p[m`ntul?

Vorba
104 Ce se leag[ cu gura, +i nu se dezleag[ cu m`na? 105 Dac[-i dulce, mult aduce, Dac[-i rea, fug to\i de ea.

Somnul
106 Ce-i mai dulce dec`t dulce, +i pe talger nu se duce? 107 Ce e dulce =i mai dulce, +i pe taler nu se taie? 108 Ce e dulce =i mai dulce, }l alungi =i nu se duce? 109 Ce e dulce, foarte dulce, +i nu poate s[ se-mbuce?

MANIFEST{RI, SL{BICIUNI, BOLI

Visul
110 M[ vede\i =i nu m[ vede\i, Nu m[ pute\i vedea dec`t nev[z`nd; Eu vorbesc f[r[ ca s[ vorbesc, F[r[ s[ mi=c, m[ mi=c, alerg; Sunt mincinos =i totu=i uneori spun adev[r; Ce sunt dar[?

!

R`sul
111 R`s[-mi-se, }ng`mf[-mi-se, M[r se face, N-ai ce-i face.

Pl`nsul
112 Un butucel de jele Cu dou[ g[urele.

Lacrima
113 Ce ap[ este-n lume f[r[ nisip? 114 Apa cea mai lin[ +i mai f[r-de tin[.

"

CINEL-CINEL

Foamea

115 La mas[ f[r’ de mine nu stai, Totu=i nu vrei s[ m[ ai; C`nd m[ ai, chiar te gr[be=ti De mine s[ te lipse=ti.

Necazul
116 Ce e mai amar =i mai amar?

Surdul
117 Care om Nu ascult[ c`ntece? 118 Cine are urechi +i nu aude?

Microbul
119 Ce e cel mai mic ]n lume?

Junghiul
120 Restei rece, Prin inim[ trece.

NA+TEREA, CUNUNA, MOARTEA

NA+TEREA, CUNUNIA, MOARTEA

#

Via\a
121 Cinel-cinel: De ce-o lunge=ti, De ce mai scurt[-o faci.

Anii vie\ii
122 Dou[zeci de frumo=i, Patruzeci de voinici, +aizeci de ]n\elep\i, Optzeci de nebuni.

Zorile, oamenii =i soarele
123 Negurile se ridic[, Viermii capete ridic[, Talger de-aur se despic[.

$

CINEL-CINEL

Zorile, coco=ii =i oamenii

124 Mun\ii se revars[, Diblele1 c`nt[, Viermii se mi=c[.

Timpul (vremea)
125 Trece nev[zut, Repede de necrezut, Nu fuge, nu sare, Rost mare ]n lume are. 126 Fuge f[r[ de picioare De n-o prinzi Nici de-a c[lare. 127 Ce fuge f[r[ picioare? 128 Ce trece pe dinaintea ochilor +i nu-l po\i vedea?

Timpul pierdut
129 Ce nu po\i cump[ra Cu toate bog[\iile din lume?
1

Dibl[ — vioar[.

NA+TEREA, CUNUNA, MOARTEA

Cununia
130 Nodurel legat cu gura, Te-nnoad[ pe totdeauna. 131 Ce nod cu gura se-nnoad[, +i cu m`ini nu se deznoad[?

%

B[tr`ne\ea
132 C[r[ruie-ruie1, Peste umeri suie, Peste umeri pleac[, Umerii s-apleac[...

Bastonul b[tr`nilor
133 }n p[dure fusei, Al treilea picior ajunsei.

1 Ruie — repetarea ultimelor sunete de la cuv`ntul precedent din cerin\e de versifica\ie. Este un procedeu des folosit ]n alc[tuirea ghicitorilor. Procedeul va fi ]nt`lnit =i la alte ghicitori din culegerea prezent[.

&

CINEL-CINEL

Sufletul

134 Am o l[di\[ Cu o porimbi\[: Dac[ zboar[ porumbi\a, N-ai ce face cu l[di\a.

Moartea
135 Cine nu mai ]ntreab[ Dac[ vrea s[ mearg[ Sau dac[-i preg[tit Pentru c[l[torit? 136 Am un iepura= Cu urechile de ca=: Eu vreau s[ i le m[n`nc, El m[ apuc[ de g`t.

Mortul =i cei care-l duc la groap[
137 Pe cea gur[ de vale Vine-o matahal[ mare, Cu cinci capete, Patru suflete +i-o sut[ de degete.

NA+TEREA, CUNUNA, MOARTEA

Co=ciugul (sicriul)
138 Cine ]l face nu-i trebuie, Cine ]l cump[r[ nu e pentru el, +i cui ]i trebuie Nu-l =tie =i nu-l vede.

'

Clopotul la ]nmorm`ntare
139 Sus c`nt[, Jos pl`nge.

Toaca la ]nmorm`ntare
140 |[ndurica bradului — Jalnica p[m`ntului.

Cimitirul (\intirimul)
141 Care-i satul Unde c`inii nu latr[, Coco=ii nu c`nt[ +i oamenii nu lucreaz[?

!

CINEL-CINEL

MEDIUL FAMILIAL

Copilul ]n fa=[
142 Sufle\el nevinovat, Mai r[u ca un ho\ legat.

Leag[nul
143 Suflet \ine, Suflet n-are.

Femeia
144 Am o floare-aleas[, +ade singur[ ]n cas[, M-adast[1 s[ vin la mas[.

Femeia ]ns[rcinat[
145 Merge dada pe c[rare: Patru m`ini, patru picioare, Patruzeci de unghioare.
1

A ad[sta — a a=tepta.

MEDIUL FAMILIAL

Omul cu femeia, fiul =i fiica
146 — Ivaivas, Ivaivas, Unde-ai mas? — La un cap de ora=. — Ce-ai v[zut, Ce-ai auzit? — Ce s[ v[d, Ce s[ aud? Am v[zut un coco= +-o g[in[, C-un pui +-o puic[.

!

Tat[l cu fiica
147 — Bun[ ziua, omul cu omoaia! — Mul\umim dumitale, Dar nu sunt omul cu omoaia; Muma lui e soacra mumei mele. Ghici, ce rud[ sunt?

P[rin\ii
148 Este un lucru Pe care unii ]l au ]ntreg, Al\ii jum[tate, Iar al\ii deloc.

!

CINEL-CINEL

UNELTE GOSPOD{RE+TI

Toporul (securea)
149 Toat[ ziua: cioca-cioca; Vine sara: boca-boca. 150 Pac, pac, Prin copac. 151 Am o fat[ mare, Cu capul de fier, Cu coada de lemn: Intr[ ]n v`lcele, Scoate la nuiele.

Securea c`nd love=te lemnul
152 Am un pui de grec, Face-ndec, }ndec, }ndec.

UNELTE GOSPOD{RE+TI

Toporul pe um[r
153 C`nd merge de-acas[, Acas[ cat[; C`nd vine din p[dure, }n p[dure cat[.

!!

Barda
154 Cam a=a, cam a=a, Cam para\atachi=tea.

Ferestr[ul (joag[rul)
155 Pe p`r[ul din Cioatc[-Boatc[, Este-o vulpe h`rc[ moart[; D[ din coad[ h`r-poc[r, Vulpe albastr[ ]n p[r. 156 Ardelean taie-n deal, A=chiile cad ]n vale. 157 G`nj1 g`njuit, +arpe potcovit.

1 G`nj - ]mpletitur[ f[cut[ din nuiele sau din scoar\[ de tei, ]ntrebuin\at[ ]n loc de funie.

!" 158 Are din\i mul\i =i mititei +i nu sufer[ niciodat[ de ei1. 159 Boulean O\[lean, }mpungaci +i scurmaci, A m`ncat, S-a b[legat, +i pe dat[-a m[turat. 160 Am un bou: Intr[-n co=ar +i las[ coarnele-afar’. 161 Am un junc, ce cu gura rumeg[ +i cu coarnele flutur[. 162 Am un berbec negru, +i scoate mi\e albe. 163 Cinel-cinel: Am un god[cel, Cu r`tul de o\el. 164 Cinel-cinel: Picior de purcel, }nvelit ]n cojocel.
1

CINEL-CINEL

O form[ pu\in diferit[ pt. grebl[, ghicit. nr. 1162.

UNELTE GOSPOD{RE+TI

Rindeaua (geal[ul)
165 Am un purcel Cu trupul de lemn, Cu limba de o\el: }nainte cur[\e=te, +i ]n urm[ neteze=te.

!#

Cle=tele
166 Cui cu cui Se scoate-afar[.

Lan\ul
167 Am un copil: De-i dau pace, St[ =i tace; De-l iau ]n bra\e, Pl`nge1. 168 C`nd ]l iau, \ip[ =i suspin[; C`nd ]l las, s-alin[.

1

Foarte asem[n[toare pt. vioar[, ghicit. nr. 1613.

!$ 169 Am o scroaf[ cu purcei: Unu-n m`n[ dac[ iei, To\i gui\[.

CINEL-CINEL

Menghina
170 Ce e mic[ =i umflat[, +i la f[lci st[ mereu dreapt[?

Tocila
171 Pe p[m`nt – lemn, Pe lemn – ap[, Pe ap[ – piatr[, Pe piatr[ – fier, Pe fier – carne.

Pivele b[ie=ilor (=teampurile)
172 Trei dau, Trei stau, Trei se uit[, Trei ascult[.

CASA, LOCUIN|A

CASA, LOCUIN|A

!%

Casa
173 Sub p[dure gr[m[dit[ +ade lumea ]nvelit[; Ziua de soare fugit[, Noaptea de lun[ pitit[. 174 Am o gr[din[ din patru pere\i, }mp[r\it[-n[untru ]n mai multe p[r\i, +i deasupra pus[ o p[l[rie. 175 Am o vac[ n[zdr[vanc[ +i-i vorbesc ma\ele din ea. 176 Am o clo=c[: Noaptea str`nge puii, +i ziua-i risipe=te. 177 Puii – vii, Clo=ca – moart[.

Casele
178 Mo=inoi l`ng[ mo=inoi, Numai bune pentru noi.

!&

CINEL-CINEL

Cortul

179 Ce cas[-i pe care }ntr-o clip[ o f[cea, }ntr-o clip[ o str`ngea, +i pe cal o punea?

Bordeiul
180 Cas[ cu dou[ r`nduri: Sus c`inii, Jos st[p`nii.

Casa cu co=
181 Am o vac[ mare Cu \`\a-n spinare1. 182 Am o bivoli\[, }n frunte c-o \`\[.

Casa =i u=a
183 Ursul =ade, Urechea ]i bate.
1 Foarte asem[n[toare pt. ulcior, ghicit. nr. 484, =i pt. butoi, ghicit. 505 (primele dou[ versuri).

CASA, LOCUIN|A

184 Am un bou ce =ade, +i urechea-i bate.

!'

Pere\ii casei
185 Patru fra\i stau fa\[-n fa\[, +i nu vorbesc.

Col\urile camerei
186 Patru fra\i se v[d ]n fa\[, Dar nu pot ca s[ se prind[.

Grinda, grinzile (m`rtacii) casei
187 Vac[ breaz[: Cu coarnele ierneaz[, Cu trupul v[reaz[. 188 Am o vac[: Cu trupul ]n cas[, Cu coada =i coarnele-afar[. 189 Am doisprezece boi: To\i se culc[ p-un c[p[t`i, +i nicidecum nu se-mpung.

" 190 Am nou[ fra\i, To\i pe-un c[p[t`i culca\i.

CINEL-CINEL

Cr[p[tura ]n cas[
191 Ce e f[cut la cas[ F[r[ m`n[ de om?

Cuiul
192 Ho\ul intr[ ]n cas[, +i capul afar[-=i las[. 193 Am un om mic: Eu ]l bag ]n cas[, El numai trupu-l v`r[. Capu-l las[-afar[. 194 Trupu-mi v[reaz[, +i capu-mi ierneaz[.

Cuiul, cuiele de at`rnat
195 Jum[tate e ]n cas[, Jum[tate e afar[. 196 Am un mo= ]ntr-un picior. Ghici, ce e?

CASA, LOCUIN|A

197 Pui cucuie\i, La cum[tra ]n pere\i.

"

Acoper[m`ntul casei
198 Am o manta larg[, mare +ade pe patru picioare +i rabd[ =i la ploaie, =i la soare.

Acoperi=ul =i peretele casei
199 Dou[ surate Se-ntrec care de care S[ fie mai curate: Una — c`t se spal[ +i se-mbal[, +i-i tot cioar[; Alta — o dat[-n an sp[lat[, Ca ghiocu-i de curat[1.

+indrila
200 O mie ]ncheiate, O mie descheiate, O mie s[ fi\i, O mie nu ghici\i!
1

O form[ asem[n[toare pt. ro\ile morii, ghicit. nr. 1193.

"

CINEL-CINEL

Strea=ina casei

201 La Ilie — P[l[rie +i pe var[ +i pe iarn[.

Pragul casei
202 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui; Acas[ dac[ m-aduse, V[taf de curte m[ puse. 203 Nici ]n cas[, nici afar[; Talpa mea e drum de \ar[. 204 Orice musafir vine Trece peste mine.

U=a
205 Eu la orice cas[ Sunt slug[ aleas[. Eu pe ori=icine }nt`mpin c`nd vine; C`nd pleac[ afar[, Eu ]l petrec iar[.

CASA, LOCUIN|A

206 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui; Acas[ dac[ m-au adus, Primitorul casei m-au pus. 207 Toat[ ziua: huhuri la deal, Huhuri la vale, Iar[ sara: huhuri[-hohoar[. 208 Tilic afar[, Tilic ]n cas[, Titilic cine m[ las[. 209 +i afar[, =i ]n cas[. Ghici, ce e?1 210 Am o fat[: Cine vine ]i d[ br`nci. 211 Ursul st[, Urechea-i bate, R[m`n scorburi destupate.

"!

U=a =i v`ntul
212 Leica \ufudeica, Nea Stan fluier[torul.
1

Form[ asem[n[toare pt. fereastr[, ghicit. nr. 234 (primul vers).

""

CINEL-CINEL

U=a =i masa

213 Am dou[ fete: Una umbl[ =i nu m[n`nc[, Alta st[ =i mereu m[n`nc[.

U=a =i patul
214 Unul zice: “De-ar veni Noaptea, s[ m[ hodinesc!” Altul zice: “De-ar veni Ziua, s[ m[ u=urez!”

U=a =i cuierul
215 Avem o bab[ =i-un mo=neag: Baba umbl[ toat[ ziua, +i nu-i ]mbr[cat[, Iar mo=neagul st[ pe loc, +i-i ]mbr[cat.

Clan\a (cleampa) u=ii
216 C[\elu=e Juc[u=e, Toat[ ziua latr[-n u=[.

CASA, LOCUIN|A

217 Intr[-n cas[, ies afar[, Tot pe mine m[ omoar[. 218 Cine vine, cine pleac[, }i d[ m`na doar oleac[!

"#

Broasca u=ii
219 Ziua ]n plimbare Mereu m[ pornesc Noaptea m[ pun iar[ Casa s[ p[zesc. 220 Ce =ade la u=[ +i pl`nge din gu=[?

Zarul (z[vorul)
221 Am un frate cu buricu-n spate: Cum ]l prind de buric, Face uic-uic! 222 C`nd ]l bagi iese, C`nd ]l sco\i intr[.

"$

CINEL-CINEL

Veriga pentru lac[t

223 Ziua sunt uitat[, Stau =i mo\[iesc. Noaptea m[ pun straj[, Casa s[ p[zesc.

Lac[tul
224 Am un dul[u b[tr`n, +ade cu u=a l`ng[ s`n. 225 Tortel-bortel, }i scurmi ma\ele c-un surcel. 226 Am o c[t[nu\[ tare, |ine u=a ]n spinare. 227 Coco= berg1, Legat de gard. 228 Cercelu= cu toart[, Nime’ nu m[ poart[, Da’ m[ tot aca\[ La u=a din fa\[. 229 Am o g[in[ buhuiat[, }n c[mar[ ]ncuiat[;
1

Berg, berc — cu coada t[iat[, ciont.

CASA, LOCUIN|A

C`nd o descui, Ha\ cu m`na de cucui! 230 Nu latr[, nu mu=c[ +i nici nu ]mpu=c[. }n cas[ Pe nimeni nu las[! 231 Mutul de la u=[?

"%

Cheia
232 Am o purcicu\[ vijnea\[: C`nd o prinzi de urechi Face f`=ti ]n co=tirea\[1. 233 Cine intr[ mai ]nt`i ]n cas[?

Fereastra, ferestrele
234 Nici ]n cas[, nici afar[; Ia, a=a, o d`rd`ial[. 235 Nici ]n cas[, Nici afar[, Nici ]n cer, Nici ]n p[m`nt.
1

Co=tirea\[, co=terea\[ — cote\.

"& 236 Jum[tate e ]n cas[, Jum[tate e afar[! 237 La m[tu=a ]n perete Sunt trei g[ini boghete. 238 Sunt at`t de apropiate, Le-ai crede al[turate; Una cu-alta nu-i certat[, Dar nu se v[d niciodat[. 239 Ghici ghicitoarea mea: Care sunt ochii casei?

CINEL-CINEL

Geamul
240 M-a trimis doamna de sus La doamna cea de jos, S[ \es p`nz[ f[r[ de rost1. 241 Lumina prin ce trece +i nu se opre=te?

1

Rost — aici cu ]n\elesul de spa\iu ]ntre fire.

CASA, LOCUIN|A

Scara
242 Dou[ lemne Odolene, La mijloc Un bra\ de vrescurele.1 243 Am dou[ re\e Hodrobe\e, Celelalte — m[run\ele.

"'

C[r[mida
244 Din p[m`nt m[ nasc, }n ap[ mor, La aer m[ ve=tezesc, +i la foc m[ ]nt[resc.

Paratr[snetul
245 Bici de foc cumplit Peste cer zv`rlit, Dar tot focul lui }l prind ]ntru-un cui.

1

O form[ asem[n[toare pt. spat[, ghicit. nr. 646.

#

CINEL-CINEL

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL, ORNAMENTA|IA

Masa
246 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui; Acas’ dac[ m-aduser[, Hor[-mprejur mi se puser[! 247 }n p[dure sunt n[scut[, }n p[dure sunt crescut[, Din p[dure sunt adus[ +i la mare cinste pus[. 248 }n p[dure na=te, }n p[dure cre=te; Vine-acas[, +i e mare jup`neas[. 249 Patru picioare are, Dar s[ =i le mi=te Nu e’n stare!

Masa cu trei picioare
250 Am o g`sc[-n trei picioare.

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL, ORNAMENTA|IA

Picioarele mesei
251 Patru fra\i cu-o p[l[rie1.

#

Scaunul
252 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui; Acas[ dac[ m-aduser[, V[taf pentru stat m[ puser[. 253 Sub un singur coperi= Patru fra\i se \in propti=. 254 Am picioare, dar nu merg, Oboseala o-n\eleg. 255 Am un purcel de tei F`\a-f`\a prin bordei.

Culmea (grinda pentru haine)
256 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui; Acas’ dac[ m-aduser[, Frumos sovon2 ]mi puser[.
1 2

O form[ asem[n[toare pt. st`lpii la oboroc, ghicit. nr. 1141. Sovon - v[l purtat de femei ca podoab[; p`nz[ alb[.

#

CINEL-CINEL

257 Peste zi =ed de=art[, Seara m[ ]ncarc[, Diminea\a m[ descarc[.

Culmea =i u=a
258 Am dou[ surioare: Una a=teapt[ seara, s[ se odihneasc[, Alta — diminea\a, s[ se primeneasc[.

Culmea, u=a =i fereastra
259 Am trei fete ]ntr-o cas[: Una zice c[ de-ar veni duminica, S[ se g[teasc[, Alta zice c[ de-ar veni noaptea, S[ se odihneasc[, +i alta zice: „Ori vie, ori nu vie, C[ mie totuna-mi face“.

Patul
260 Ce-i gata, +i tot trebuie g[tit?

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL, ORNAMENTA|IA

Patul, u=a =i poli\a
261 Trei f[rta\i }ncertura\i; Unul zice: “Bun[-i ziulica!” Altul: “Ba-i mai bun[ nopticica!” Da’ mezinul totdeauna: “Ba mie, z[u, mi-i totuna!”

#!

Patul, u=a =i culmea
262 Am trei surori; una zice: „De-ar veni ziua, s[ m[ u=urez!“ Alta: „De-ar sosi noaptea, s[ m[ odihnesc!“ A treia: „Vie zi =i vie noapte, totuna mi-este“.

Perina
263 +ichilinga-binga, Tatanica puf1. 264 Cine are pene, +i nu zboar[?

1

O form[ asem[n[toare pt. \igar[, ghicit. nr.1516.

#"

CINEL-CINEL

Fa\a de perin[ =i perina

265 Pielea vacii-i la p`r[u, Vaca st[ unde dorm eu.

Lai\a1, u=a =i fereastra
266 Trei surori din ceea cas[ stau la sfat; Una care-i mai lene=uc[ zice: „Bine hodinesc eu ziua!“ Alta, h[rnicu\[ foc: „Ba hodina mea-i la noapte!“ Iar mezina: „Titiri-pitiri, mie totuna mi-i!“

Lada cu haine
267 Iau iepei =aua din spate, I se v[d ma\ele toate. 268 Am o vac[ sur[, Cu ma\e de p`nz[tur[.

1 Lai\[, lavi\[ — sc`ndur[ lat[ fixat[ de-a lungul unui perete ]n casele \[r[ne=ti, care serve=te drept banc[ sau chiar pat.

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL, ORNAMENTA|IA

M[tura
269 Ocolica-ocolea, Ocolii casa cu ea +i-o pusei mai acolea. 270 Cuturu=[ Dup[ u=[. 271 T[f[log-t[f[log, De la u=[ p`n’ la foc. 272 Nu-s frumoas[, Fac frumos, Stau posomor`t[-n jos. 273 }nv`rtit[ +i legat[ +i \epoas[, Noduroas[, D[ ocol mereu prin cas[. 274 Str`ns prea tare, Doroftei Geme, bietul, sub curmei.

##

Gunoiul din cas[
275 }mprejur m[ ]nv`rtii +i-n ungher m[ gr[m[dii.

#$

CINEL-CINEL

Oglinda

276 |`ndr[1 m`ndr[, St[ ]n grind[ +i arat[ la oricare Chipul, fa\a, cum o are. 277 Eu n-am, din f[ptur[, Nici limb[, nici gur[, Dar spui la oricare Cusurul ce are, +i-oric`t se m`nie, Tot va s[ m[ \ie. 278 Eu sunt anasur[ F[r[ ochi =i gur[. Eu orice-oi vedea, |ie \i-oi spunea. 279 Am o surioar[-n lume, +i drept ca ea nimeni nu spune. 280 N-are limb[ =i nici gur[, +i-arat[ orice f[ptur[. 281 Lipie pe lipie, Foaie ververichie.

1

|`ndr[ — de la ]n\`ndrat, ]n\undrat (]mpodobit).

INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL, ORNAMENTA|IA

282 Te-am v[zut ]ntr-un loc Unde n-ai fost +i nici nu puteai s[ fii vreodat[.

#%

Ulcica ]n cui
283 Mo=ul cela din perete, Cu m[tu=a de-o ureche.

#&

CINEL-CINEL

C{LDURA +I LUMINA

St`lpii vetrei
284 Am doi unche=i la un loc, Stau cu spatele la foc. 285 Timofei =i Doroftei Stau ]n vatr[ mititei.

Soba
286 Alb[ =i sulemenit[, C`nd ur`t[, c`nd iubit[; Vara nu vor s[ m[ vaz[, Iarna to\i m[-mbr[\i=eaz[. 287 Iarna to\i gr[mad[ La tine venim, Vara dac[ vine, De tine fugim. 288 Baba mea cu p[rul breaz, Numai iarna are haz.

C{LDURA +I LUMINA

289 C`nd viscole=te =i-nghea\[, Eu str`ng pe muta mea-n bra\[. 290 Am o vac[ b[laie, Care m[n`nc[ =i lemne, =i paie. 291 M[n`nc[ toat[ ziua, +i tot fl[m`nd[ r[m`ne.

#'

Casa =i soba
292 Am o cas[, +i-n ea o fat[. C`nd lipse=te fata, }nghea\[ casa.

Soba =i lemnele
293 Am un grajd ]mp[r[tesc, Unde caii se topesc.

Soba, burlanul, focul =i sc`nteia
294 Mama lata, Tata lungu, Ion fluier[torul, +i soru-mea: Uite-o, nu e.

$ 295 Mama lata, Tata lung, Nenea fluiericiul, +i lelea zup[iat[.

CINEL-CINEL

Co=ul casei (hornul, hogeacul, cahli\a1)
296 Am un sac Plin de mac; +ade-n jos cu gura, Nu-=i vars[ str`nsura. 297 Am un sac cu mac, La am`ndou[ capetele dezlegat. 298 Am un sac rotund, F[r[ nici un fund. 299 Ursu’ pe bordei. 300 Cine zi =i noapte tutun fumeaz[, +i nu se mai satur[? 301 Sus pe cas[ a=ezat +i fumeaz[ ne-ncetat. 302 Ciutur-mutur cel b[tr`n +ade sus =i bea tutun.
1

Cahli\[ — diminutiv de la cahl[ (co=).

C{LDURA +I LUMINA

Co=ul, vatra =i para focului
303 Tata lung, Mama lat[, +i cumnata f`lf`iat[.

$

Co=ul, vatra =i fumul
304 Tata lungul, Mama lata, Nenea fluier[torul. 305 Mama lat[ =i tata gros, C`nt[-n fluiera= frumos.

Co=ul =i fumul
306 — Unde te duci, str`mbule? — Ce m[ ]ntrebi, g[unosule? 307 — Unde mergi tu, r[sucitule? — La ce m[-ntrebi, g[uritule? C[ la coad[-a aurit, Nu ca tine, tot c[nit1.

1

C[nit — vopsit ]n negru.

$

CINEL-CINEL

Co=ul, focul, cuptorul =i p`inea

308 Tata ]nalt, Ginerele turbat, Maica milostiv[, Surioar[ alb[.

Fiarele co=ului
309 +ade mo=ul pe corlat[1, +i-i at`rn[ nasu-n vatr[.

Corlata =i co=ul
310 Am patru fra\i, P-o m`nec[ de cojoc b[ga\i, +i to\i beau tutun cu lulelele.

Cremenea =i amnarul
311 N[strap[2 din ap[, Ginere din lume.

1 2

Corlat[ — un fel de poli\[ ]n jurul vetrei \[r[ne=ti. N[strap[ - can[, vas, cup[.

C{LDURA +I LUMINA

Iasca, amnarul =i cremenea (sc[p[r[torile)
312 Mireasa-n p[dure, Ginerele-n |arigrad, +i nuna ]n g`rl[. 313 Rage Rujana din p[dure +i cerbana din genune, +i taur De la faur. 314 Mama-i din p[dure, Tata e din t`rg, +i eu dup[ prund.

$!

Amnarul, iasca, cremenea =i sc`nteia
315 Vi\elu-n t`rg, Vaca la munte, +i=taru1-n prund, Laptele se duce-n v`nt.

1 +i=tar — vas de lemn cu gura mai larg[ dec`t baza, folosit pentru muls sau p[strat laptele.

$"

CINEL-CINEL

Sc`nteia

316 Cimilic[ Mititic[, Nici de Vod[ nu-i e fric[. 317 E mai mic[ dec`t un purice +i mai grea dec`t o maj[1. 318 Uite-o Nu-i. 319 Iote-o, nu-i; Dac[ nu-i, Nici eu n-o spui. 320 Cinghili\[ Minghili\[, P`c! P`c! tirichi\[. 321 Cum na=te, mu=c[, Cum mu=c[, moare.

1 Maj[ — unitate de m[sur[ pentru greut[\i, egal[ — dup[ regiuni — cu 50 sau 100 kg; c[ru\[ pentru transportat pe=te.

C{LDURA +I LUMINA

Sc`ntea =i fumul
322 |in\iriga-n fug[, Toroipanu1 — dup[ ea.

$#

Chibritul
323 Be\i=or de tei, F[r[ d`nsul piei.

Focul
324 Am un bour ro=u: Unde pa=te Mult[ vreme Se cunoa=te. 325 Unde se culc[ Boian, Se cunoa=te =i-ntr-un an. 326 Unde doarme boul ro=u, Nu mai cre=te iarb[ verde. 327 Am un giunc ro=u: Unde zace ]ntr-o sar[, Se cunoa=te ]ntr-o var[.
1 Toroipanu — b[\ noduros mai gros la un cap[t; ciomag, m[ciuc[.

$$ 328 C`t a p[scut Bujor ]ntr-o sar[, Nu cre=te iarb[ ]ntr-o var[. 329 Am un bou ro=u: C`nd ]l uzi, moare. 330 Am un bou bujor, +i nu-l pot scoate Cu funia din ocol. 331 Am un arm[sar nebun: Unde se t[v[le=te, Iarba nu mai cre=te. 332 P[s[ric[ mic[, Nu bea, nu m[n`nc[, Pe unde-atinge, frige. 333 Am un copil: Tot m[n`nc[ =i nu se mai satur[. 334 V`ntu-l st`nge, V`ntu-l ]ncinge. 335 C`t de mic, Dar noaptea tot se vede. 336 Ce e mai tare ca fierul =i o\elul?

CINEL-CINEL

C{LDURA +I LUMINA

Para focului =i cahli\a
337 — Unde mergi tu, r[sucit[? — Ce m[-ntrebi tu, g[urit[? Coada mea e-ntraurit[!

$%

J[raticul (c[rbunele aprins)
338 Aur — buc[\ele, }n gura sobei mele. 339 Ce pui ]n ap[ +i moare pe loc? 340 }l bag ro= ]n ap[ +i iese negru.

Focul =i fumul
341 P[rin\ii acum se nasc, +i copiii-s ]n v`rful casei! 342 Ta-s[u nu-i f[cut, +i fi-s[u joac[ pe cas[. 343 Tat[l ]nc[ nu s-a n[scut, +i copilul i-alearg[ prin sat. 344 Popa-n cas[, Pletele-i pe cas[.

$&

CINEL-CINEL

Focul, soba, co=ul =i fumul

345 Sora mea-nfl[c[rat[, Mama groas[, Tata lung +i nenea fluier[tor.

Fumul
346 }n foc s-a n[scut, De foc a fugit, De foc desp[r\it, Iute a murit. 347 Ciut[ mohor`t[, Umbl[ =ov[it[1. 348 Toderel Din firicel, Sus se suie Din c[\uie2. 349 Copil negru-v`n[t, Cioar[ f[r[ aripi, Tata este ro=u-luminos +i zbor ]n rotocoale p`n[ la nori.
1 2

+ov[it — cotit; ]ntortocheat. C[\uie — vas de metal sau de p[m`nt, ]n care se ard mirodenii.

C{LDURA +I LUMINA

350 Mo= Stan lungul M[soar[ cr`ngul. 351 Se suie mo=ul ]n pod F[r[ scar[, F[r[ m`ini +i f[r[ picioare. 352 Iese mo=ul din str`mtori +i se-nal\[ p`n’ la nori. 353 N-are m`ini, nici picioare, nici gur[, Umbl[ singur prin =ur[, Taica-l scuip[ =i-l ]njur[. El nu r[spunde nimica: Suie-n pod, s[ caute purcica. 354 Ori ]i iarn[, ori ]i var[, Suie-n pod f[r[ de scar[. 355 Ce se suie f[r[ aripi?

$'

Fumul, vatra =i corlata
356 Tata lung, Mama lat[, Cumnata =ov`lc[iat[1.
1

+olv`lc[iat — =chiop, =oldit.

%

CINEL-CINEL

V[traiul (cociorva)

357 Am un cal negru: C`nd ]l bag ]ntre cei ro=ii, Pe to\i ]i gone=te +i-i risipe=te. 358 Am un ocol de boi: C`nd bag un taur negru-n el, To\i boii-i ]mpr[=tie. 359 Am un mo= b[tr`n +i st[ cu nasu-n scrum. 360 Undrulas Cu nasul ars. 361 Ispas Cu capul ars.

Jarul =i ujogul (v[traiul)
362 Am un grajd Cu doi boi ro=ii, Numai unu-i negru +i pe to\i ]i d[ afar[.

C{LDURA +I LUMINA

V[traiul, soba =i j[raticul
363 Tata lung =i-nc`rligat, Mama lat[ +i-afumat[, Iar b[ie\ii — m[run\ei, Iese tata-afar’ cu ei.

%

Lemnul de foc, lemnele
364 Cresc departe, Cresc la munte, Iar c`nd acas[ m[ aduce, Buc[\ele m[ face. 365 Prim[vara ]nverze=te, Toamna-ng[lbene=te, +i iarna te ]nc[lze=te.

Vreascul rupt
366 Indoitur[ Cu pocnitur[.

%

CINEL-CINEL

Lemnul =i vatra

367 Rage buha din cenu=[, +i buhaiul din p[dure.

Cr[p[tura lemnelor
368 Ghici una: Ce nu pui la car cu m`na?

Lum`narea
369 Eu ]n toat[ via\a Mereu str[lucesc, Dar cu str[lucirea M[ =i pr[p[desc. 370 Mititeaua Umple-argeaua1. 371 Mic[-mititic[, Bag[ ziua ]n argea. 372 Dobra grasa Umple casa.
1 Argea — construc\ie mic[ de sc`nduri, ]n care se a=az[ vara r[zboiul de \esut.

C{LDURA +I LUMINA

373 Lui Ioan lungul }i pic[ mucul. 374 Trup de s[u +i inim[ de bumbac r[u. 375 Am o fat[ Cu inima de fe=tile1.

%!

Opai\ul
376 Omu=or de lut, Cu p[rul de foc. 377 Ce-i mic c`t pumnul, +i vede-n toat[ casa?

Lampa
378 Sus cas[, Jos cas[, La mijloc fereastr[. 379 |`ndr[ m`ndr[, St[ ]n grind[ +i luce=te, Te orbe=te.
1

Fe=til[ — aici cu sensul de fitil de lum`nare.

%" 380 Am o bab[ burduhoas[, Face casa luminoas[. 381 +ade doamna pe corlat[, Lumineaz[ casa toat[. 382 O lalnic[1-palnic[, P`n[ nu se va l[lnici Nu se va p[lnici. Lalnica-palnica, Ghici covalnica!

CINEL-CINEL

Fitilul l[mpii
383 }ntr-un v`rf de arina= Se z[re=te-un sorina=. 384 Am un =arpe ]n iaz; }n fiecare sar[ ]i arde capul.

Gazul ]n lamp[
385 Stejar verde, V`rfu-i arde2.
Lalnic, lainic — r[t[citor, hoinar, vagabond. Aceea=i form[: pt. bujor, ghicit. nr. 916 =i pt. p[un, ghicit. nr. 1697 (primele dou[ versuri).
1 2

C{LDURA +I LUMINA

386 }n st`nc[ fusesem; Dup[ ce m[ scoaser[, Frumos m[ cur[\iser[ +i s[ luminez m[ puser[.

%#

Curentul electric
387 Pe s`rm[ se-ntinde, +i-n cas[ s-aprinde. 388 Urzitoare-nalte, Fire r[=chirate. Stele aurii Ard =i-n plin[ zi.

Becul electric
389 L-au legat pe nea Ilie C-un curmei de bagdadie1 +i-l hr[nesc printr-o fr`nghie, De ia foc la sc[f`rlie. 390 O pr[sad[2 at`rnat[, Dar nu poate fi m`ncat[.

1 2

Bagdadie — tavan. Pr[sad[ — par[.

%$

CINEL-CINEL

Electrificarea

391 Pe-o colin[ sau pe sat — J[ratic ]mpr[=tiat. 392 +i la badea ]n unghere Ard acuma stele.

Hidrocentrala
393 Un balaur, Solzi de aur, St[ ]n munte priponit, Ap[ b`nd necontenit; +i pe n[ri cum sufl[ para, Lumineaz[ toat[ \ara. 394 Clo=ca-n vad s-a pitulat, Risipindu-=i puii-n sat, }ns[ noaptea, grijulie, }i hr[ne=te pe-o fr`nghie.

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

%%

Vatra cu focul, pirostriile, ceaunul, apa din el, m[laiul =i f[c[le\ul
395 Lat[ patelat[, Peste lat[ — ]mbojorat[; Peste ]mbojorat[ — Cr[c[nat[; Peste cr[c[nat[ — M[ciuc[; Peste m[ciuc[ — Limpezeal[; Peste limpezeal[ — G[lbeneal[; Peste g[lbeneal[ — Hurdule\1. 396 +ade lelea lat[; Peste lelea lat[ — Lelea v`lvoroat[; Peste lelea v`lvoroat[ — Lelea durdulia; Peste lelea durdulia +ade badea burduhoiul.
1

Hurdule\, hudule\, hulude\ — varg[, f[c[le\.

%&

CINEL-CINEL

Vatra, burca1 =i spuza

397 Lat[; Peste lat[ — Bosumflat[; Peste bosumflat[ — Chioara cu ochi.

Vatra =i fumul
398 U\u\ui la C[lm[\ui, Iapa este Murgul nu-i.

Cuptorul
399 Am un mo= b[tr`n: Tot m[n`nc[, =i nu se satur[. 400 Am o c[ma=[: Numai din petice f[cut[, +i nu-i ]mpuns[ niciodat[ cu acul.

Cuptorul ]ncins
401 Din afar[-ntunecos, Din[untru luminos.
1

Burc[ — turt[ de m[lai coapt[ ]n spuz[.

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

402 Pe sub r`pile r`pite — Ciute1 negre, mohor`te. 403 +ade na=ul sub uluc2 +i fumeaz[ din ciubuc; Apoi, dup[ ce-a fumat, }l hr[nesc cu aluat. 404 Ur=ii — }n sat. C`inii nu bat.

%'

Cuptorul cu p`ine
405 Veni titirigile; Lu[ pipirigile, R[mase doctorul gol.

|estul
406 Ce st[ rezemat f[r[ picioare? 407 Am un ciuciulete3 +ade la perete.
Ciut[ — cerboaic[, s[lb[ticiune; fiar[. Uluc — jgheab f[cut din sc`nduri sau din tabl[ =i pus de-a lungul stre=inii casei, pentru scurgerea apei. 3 Ciuciulete — un soi de ciuperc[ comestibil[, cu p[l[ria zb`rcit[, zb`rciog.
1 2

&

CINEL-CINEL

B[\ul \estului

408 Dubas1 Cu capul ars.

Piua =i pilugul (pis[logul)
409 Unul st[, +i unul d[. 410 Lenea d[, +i munca st[.

Piuli\a
411 Am o ra\[ f[rf[rea\[, Numai cu coada se negoa\[: Nici pe mere, Nici pe pere, Numai pe nuci, Bucate dulci.

1

Dubas — om gros ori m`nc[cios.

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

Sita, sita =i cernutul
412 }n p[dure cioca-boca, }n c`mpie mi-ho-ho, Iar acas[ lipa-lipa. 413 A=chiu\[ din p[dure, Mi-ho-ho din c`mp +i liop-liop ]n cas[. 414 Roat[ uscat[, Cu p[r ferecat[, }n cui ac[\at[. 415 Ce nu \ine ap[? 416 Cinel-cinel: Sus bat dobele, Jos curg negurile. 417 Jup ]n deal, Jup ]n cel[lalt deal, }n v`lcea Tot ningea. 418 Icea banc, Icea \anc, Devale ninge.

&

& 419 }n p[dure na=te, }n p[dure cre=te, Vine-n sat =i joac[ neveste. 420 }n p[dure na=te, Pre r`turi1 pa=te; Mama dac[ o suce=te, Ninge de h`ie=te.

CINEL-CINEL

Pirostriile (chirosteile)
421 Ciontei-bontei, Picioare de cotei. 422 Sunt trei fra\i, Numai c-o c[ciul[-n cap.

Pirostriile, ceaunul cu ap[ =i m[lai =i f[c[le\ul
423 Cracaia, Negraia, Albu=, G[lbenu=, Mo= Neculae deasupra.

1

R`t — livad[; paji=te.

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

Ceaunul (c[ldarea, tuciul)
424 Am o vac[ neagr[: C`nd o mulg O ]ntorc cu fundul ]n sus. 425 Am o vac[ neagr[: Cum fat[ vi\elul, }l m[n`nc[ lupii. 426 Am o vac[ neagr[: }n toate zilele fat[, +i b[ie\ii stau ]mprejur gr[mad[. 427 Vac[ b[l\at[, }n toate zilele fat[. 428 Hurbuz-burduz1, Din |arigrad adus, Sub lai\[ pus2, Cu m[m[lig[ uns.

&!

Hurduz-burduz — ca un obiect care st[ at`rnat de ceva =i se b[l[b[ne=te (onomatopee). 2 O form[ asem[n[toare pt. bostan, ghicit. nr. 1022 (primele trei versuri).
1

&"

CINEL-CINEL

Ceaunul (c[ldarea) ciobanului

429 Am o hait[1 neagr[: To\i mun\ii alearg[, +i numai urd[ fat[.

C[ldarea =i toarta
430 Punte str`mb[, Vale-ad`nc[.

C[ldarea la foc
431 Am un bou negru =i altul ro=u, Cel ro=u linge pe cel negru.

C[ldarea =i pirostriile
432 — Scurt[, groas[, un’ te duci? — M[ ]ntreab[ ciorbul, Negru ca corbul! 433 — Scurt[, gras[, un’ te duci? — R[=chirat, la ce m[-ntrebi?

1

Hait[ — c[\ea.

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

C[ldarea =i doni\a
434 — Dobro groaso, un’ te duci? — Arso-n burt[, la ce m[-ntrebi? 435 — Scurto, groaso, un’ te duci? — Arso ]n fund, de ce m[-ntrebi? Unde eu m[ duc, Tot \ie \i-aduc.

&#

C[ldarea =i fedele=ul
436 A plecat hurdu-burdu la f`nt`n[ +i s-a ]nt`lnit cu arsa-n fund.

Com[nacul la c[ldarea de fiert vinars
437 Bute pe bute, Sus coad[ de vulpe.

F[c[le\ul (mestec[ul, melesteul)
438 }ntr-o vale-ad`nc[ Desc`nt[ un pop[ de br`nc[1.
1 Br`nc[ — boal[ contagioas[ la animale, specific[ ]ndeosebi porcilor.

&$ 439 Iese mo=ul din colib[, Cu nasul plin de m[m[lig[. 440 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui, Acas[ dac[ m-aduser[, M[m[lig[ s[ fac m[ puser[.

CINEL-CINEL

Oala
441 Din p[m`nt n[scui, }n lume tr[ii, +i c`nd murii, }n gunoi m[ pomenii. 442 Am fost la s[pat; La palme m-au luat, }n foc am intrat, La t`rg am plecat. Mul\i ani am slujit, Pe to\i am hr[nit, +i c`nd am c[zut, |[nd[ri m-am f[cut. 443 Am o m[tu=[ Cu gu=[: Toat[ ziua horcote=te1, Iar noaptea se odihne=te.
1

A horcoti — a horc[i.

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

444 A tr[it Ne-a hr[nit, A c[zut, S-a pr[p[dit.

&%

Oalele
445 La mama sub perete — Tot g[ini boghete.1

Oala c`nd se ia de pe foc
446 Cinci ]n br`nci2, Neagra-nainte, Tu\uru= pe urm[.

Capacul oalei (fedeul 3)
447 Am un frate Cu buricu-n spate. 448 Clopul tetei Pe gura fetei.
O form[ asem[n[toare pt. blide, ghicit. nr. 453. Br`nc[ — m`n[. 3 Fedeu — capacul de la oala folosit[ pentru fiert.
1 2

&&

CINEL-CINEL

Aburul

449 Cimurcei ce-i? Ce nu st[-n oal[?

Tigaia
450 Am o copil[: C`nd ]i dau m`ncare pl`nge, C`nd nu-i dau, tace. 451 +ade baba ]n cotru\[1 +i-o tot linge-un pui de m`\[.

Gr[tarul
452 C`t am tr[it, Pe foc m-a p`rlit; Iar dac-am murit, }n drum m-a azv`rlit.

Blidele (str[chinile)
453 Pe la noi pe sub perete — Tot g[ini boghete.
1 Cotru\[ — vatr[ mic[; parte sau col\ din vatr[; loc ]ntre cuptor =i perete, unde se a=az[ vasele =i unde stau de obicei m`\ele.

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

Lingura
454 Fat[ mare-n com`ndare1 — Nici colac, nici lum`nare. 455 Buturugu\[ uscat[: O ridici ]nc[rcat[ +i o la=i jos u=urat[. 456 Buturug[ cam prelung[, Cine-o are vrea s-o ung[; O ridic[ ]nc[rcat[ +i o las[ desc[rcat[; C`nd e plin[, To\i se-nchin[; C`nd e seac[, To\i s-apleac[. 457 G[inu=[-nc[rc[\`c[, |u=ti la mo=u-n poie\`c[. 458 Vr[biu\[-nc[rc[\ic[, Hu=tiuluc ]n poie\ic[. 459 Am un cal: C`nd ]l sui la deal ]i s[tul, C`nd ]l scobor la vale-i fl[m`nd.

&'

1

Com`ndare — com`nd (praznic, osp[\ la ]nmorm`ntare).

'

CINEL-CINEL

Lingurile ]n strachin[

460 }ntr-o vale-ad`nc[ Multe ciori s-arunc[. 461 Am o sut[ de g[ini. +i stau toate cu coadele peste gard. 462 De la locul lui Istrate Ies co\ofanele-nc[rcate. 463 Am ni=te boi: Dau s[-i bag ]n obor, +i ei intr[ numai cu capul.

Lingura, lingurile ]n oal[
464 Lupul intr[ ]n moar[, +i coada-i r[m`ne-afar[. 465 Vi\ei mul\i ]ntr-o co=ar[, +i to\i cu coadele-afar[.

Ceainicul
466 }n stomac e ap[, }n nas — o sit[, Are o singur[ m`n[, +i aceea pe spate.

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

Putineiul
467 Buturug[ bulbur[, +ade jos =i tulbur[. 468 Trupinic[ scorbur[, +ade jos =i bolbur[. 469 Am un lemn scorboros, Pe care-l bat fiind jos, El nu tace, Ci tot face: “Diitai geeantai!” 470 Am o bab[ =i-un mo=neag, Buf! ]n oala cu chi=leag1. 471 Ulduc2 — bulduc, De barb[-l duc, De barb[-l aduc.3

'

Putineiul =i b[t[torul
472 Hurdu-burdu prin c[mar[, Ia-l de p[r =i d[-l afar[.
Chi=leag — lapte ]nchegat, care r[m`ne ]n vas dup[ luarea sm`nt`nii; lapte prins; lapte acru. 2 Ulduc — cuv`nt care imit[ zgomotul produs de c[derea unui corp ]n ap[. 3 Forme asem[n[toare pt. ulcior, ghicit. nr. 488.
1

'

CINEL-CINEL

Bota

473 Hurduc-burduc, De must[\i te duc.

Doni\a (cofa)
474 Cinel-cinel: Am o g`sc[, cioant[-boant[, C-un chicior turlui-burlui, Cu pliscul pahar sm`nce=te, Ia poftim =i mi-o g`ce=te! 475 Cimurcei, ce-i? Am o iap[, Tot de coad[-o duc la ap[. 476 Am o vac[ alb[ +i-o duc de coad[ la ap[. 477 Am o iap[ sureap[1: C`nd o duc la ap[ De coad[ o duc, De coad[-o aduc.

1

Surep — sirep (n[r[va=).

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

Cobili\a (corom`sla)
478 Slab[ =i sub\ire, Grei cercei mai \ine! 479 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui; Acas[ dac[ m-aduse, Cercei grei ]mi puse. 480 Este-o bab[-nghebo=at[, +i tot cu cercei se poart[. 481 Mare, lung[,-ncovoiat[, La capete ]nfierat[, +i pe um[r e purtat[. 482 M[ duc c`nt`nd +i vin pl`ng`nd.

'!

Cobili\a cu cofele
483 M[ duc cu cerceii seci, +i vin cu ei plini.

'"

CINEL-CINEL

Ulciorul

484 Am o vac[ Cu \`\a-n spinare. 485 Am o g`sc[ =oait[-boait[ +i cu g`tul =ui-burlui. 486 G`lg[u\-g`lg[u\, Ciu=ti cu tine-n p`r[u\! 487 C`t am tr[it, |i-am fost de toate foloasele; Dup[ ce am murit, Mi-ai aruncat oasele. 488 Burduf-burduf: De barb[-l duc, De barb[-l aduc.

Garafa
489 Am o ra\[ toaip[-boait[, C-un picior turlui-burlui, +i unul p[h[rnice=te. 490 Am o ra\[ goib[ra\[, Cu grumazu =oib[roi.

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

Caucul de b[ut ap[
491 Am o fat[ ur`t[ =i scobit[, Cine vine o s[rut[1. 492 Am un b[iat, Cine vine ]l pup[.

'#

Cana
493 G`lg[u\ }n p`r[u\. 494 Am o feti\[, S[rutat[ de to\i ]n guri\[.

Paharul
495 Retevei umflat, La fund retezat, La cap piperat, +i umbl[ prin sat, Se4 d[ peste cap, Spune c[ e beat.

1

O form[ asem[n[toare pt. can[, ghicit. nr. 494.

'$ 496 Pistornic1 bumburat, Se d[ peste cap.

CINEL-CINEL

+ipul 2
497 +aicula= Baicula=: Cine n-a ghici, Capul i s-a suci.

G`tul sticlei
498 Cine =tie: Care g`t n-are Nici carne, Nici vine?

Dopul
499 Mo=negu\ ]n pielea goal[, |ine vinul de n[val[.

Pistor nic, pristor nic — un fel de piramid[ cu baza dreptunghiular[; serve=te ca sigiliu sau pecete de imprimat pe aluatul precurilor. 2 +ip - sticl[, flacon.
1

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

Fedele=ul
500 Hurdur-burdur, Din p[dure-adus, Sub lai\[ pus. 501 Am un mo= – b[tr`n: De barb[-l duc, De barb[-l aduc. 502 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui; Acas[ de m-a adus, Plin cu ap[ m-a pus.

'%

Butoiul (bolobocul), butea, balerca
503 }ntr-un c`mp ]nrotat +ade vl[dica umflat. 504 Hurduz-burduz, Din |arigrad adus +i-n pivni\[ pus. 505 Am o vac[ mare Cu \`\a-n spinare +i-o mulg pe la coad[.

'& 506 Am o g[in[ cucuiat[. O \in ]n pimni\[-ncuiat[; +i cum ]ntru s-o descui, }i pui m`na pe cucui. 507 Lina Magdalina, Cu smicele pe spinare, La buric, Calabalic, La inim[, veselie; Ghici\i, boieri, ce s[ fie? 508 Lemnu’ \ine balta, +i balta \ine lemnu.

CINEL-CINEL

Cercul pe bololoc
509 Ce-i rotund +i f[r[ fund, +i de vin }i pare bine?

T`lvul 1 (p`lnia)
510 Coada vulpei Pe d[oaga bu\ei.
1 T`lv — fructul tigvei, ]ntrebuin\at la scoaterea prin aspirare a vinului din butoi; unealt[ ]n form[ de p`lnie, folosit[ ]n acela=i scop.

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

Plosca
511 Am o pas[re ro=ioar[, Pe la gu=e g[lbioar[; +i mai are pu\in glas, +i nu m[-ndur s[ i-l las. 512 Am o puic[ cucuiet[, +ede-n c[soaie-ncuiet[; Doar s[ mor s[ n-o descui, S[-i pun m`na pe cucui. 513 Am o ra\[ +oant[-boant[, Din picior \urlui-burlui, Ghici\i-o, c[ eu v-o spui. 514 Am o g`sc[ =oanc[-boanc[: La grumaz e sl[b[noag[, Din clon\ ]mi p[h[rnice=te, Trude=te-te de-o ghice=te! 515 Coco= potcovit, De nunt[ g[tit.1 516 G[inu=[ potcovit[, De nunt[ ]nsovonit[2.

''

O form[ asem[n[toare pt. pistol, ghicit. nr. 1281 =i pt. car, ghicit. nr. 1371 (primele dou[ versuri). 2 }nsovonit — cu sovonul pe cap; g[tit.
1 

517 Am o vac[ de lemn, +i vi\elul e om. Ce e?1 518 Broasc[-\[stoas[, }n cui at`rnat[. 519 Am o fat[ mare +i-o at`rn de plete ]n cui. 520 }n p[dure m-am n[scut, }n p[dure am crescut, Apoi de om sunt f[cut[, Toat[ lumea m[ s[rut[ +i necazurile-=i uit[. 521 Am o toitan[ Dolofan[, C`\i o rotesc Se-nveselesc. 522 Hurduz-burduz, Din |arigrad adus, }n =urub legat, }n cui aninat.

CINEL-CINEL

1

O form[ pu\in diferit[ pt. lulea, ghicit. nr. 1512.

ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ)

H`rd[ul
523 Ciutuc-butuc, De urechi te-apuc. 

Putina
524 Fierul \ine gorunul, +i gorunul — apa.

Putina cu varz[ (cada cu curechi)
525 Alunul \ine gorunul, Gorunul \ine t[ul1, T[ul \ine broa=tele.

1

T[u — lac, balt[; ap[ st[t[toare. 

CINEL-CINEL

HRANA +I B{UTURA

Meiul
526 Soarele-l sore=te, V`ntu-l r[core=te, G[ina-l ]nghi\e=te +i se pr[p[de=te.

M[laiul (=i meiul)
527 Cotcob`na Umple m`na.

F[ina (prin sit[)
528 Ce intr[ prin gr[din[ +i nu face urm[?

Sacul
529 C`nd ]i slab, N-are os; C`ndu-i gras, Totu-i os.

HRANA +I B{UTURA

Sacul cu f[in[
530 Tata gros, F[r[ os. 531 Burtea gros, F[r[ os. 

!

Desagii
532 Am dou[ g`=te }ntr-un g`tlej. 533 Am doi lupi }ntr-un g`t. 534 Doi c`ini g`tui\i Peste poart[ azv`rli\i.

Omul cu desagii
535 Pe vaea lui Berbelu=, Un curcan cu dou[ gu=i.

Traista
536 Am o vac[: C`nd o duc la c`mp 

"

CINEL-CINEL

O duc s[tul[; C`nd o-aduc acas[, O-aduc fl[m`nd[.

Turta (burca)
537 Turtel, Burtel, Buz[ de vi\el. 538 C`nd eu m`na bag ]n spuz[, Pe boanca apuc de buz[.

M[laiul ]n \est
539 Am un bou mare, Care de-abia are loc ]n co=are. 540 Am o vac[, C`nd o bag ]n grajd, E f[r[ piele. C`nd o scot, E cu piele.

P`inea
541 Din p[m`nt ]n soare Din sac ]n dogoare.

HRANA +I B{UTURA

542 Chinuit[ +i muncit[, Peste tot locul bortit[1; Cine-o are ]i bogat, Cine nu, ]i om s[rac. 543 Cu ciomege m-au lovit, }ntre pietre m-au strivit, Chiar ]n jar am fost b[gat[, Cu cu\itul spintecat[, Dar de=i m[ chinuie=te, Lumea-ntreag[ m[ iube=te, Toat[ lumea m[ dore=te. 544 Roat[ rotit[, De om muncit[ +i de lume-nghi\it[. 545 Rotic[, roticea +i m`nc[ lumea din ea. 546 Am o g[in[ Cu creasta de f[in[2. 

#

Bortit — g[urit. Forme asem[n[toare pt. r`=ni\[, ghicit. nr. 1176 =i pt. melc, ghicit. nr. 1765 (primele dou[ versuri).
1 2 

$

CINEL-CINEL

Fr[m`ntatul =i coptul p`inii

547 Uf =i uf! de sco\i sudori, +i-apoi flea\ pe-o rotunjic[; Pe sub bolt[ faci =urhu, Stai, c[ o m[n`nci acu...

M[m[liga
548 Dobra gras[, F[r’ de oas[. 549 Cimel-cimel: Cl[oi pe ap[.

M[m[liga f[cut[ ]n ceaun pe pirostrii
550 Cu cr[caia +i negraia Faci m[laia.

M[m[liga =i p`inea
551 — Bun[ diminea\a, c[lc`ie cr[p[cioase! — Mul\umesc, nesa\iul casei! — Bun[ diminea\a, sa\ul casei! — Mul\umesc, cinstea mesei!

HRANA +I B{UTURA

Sarea
552 Apa m[ na=te, Soarele m[ cre=te, Toat[ lumea m[ iube=te. Iar c`nd mama m[-nt`lne=te, M[ omoar[, m[ tope=te. 

%

Laptele
553 Ce ]nghea\[ vara Mai iute dec`t iarna?

Laptele de mam[
554 Ce se m[n`nc[ +i nu se pune pe mas[?

Ca=ul ]n z[r
555 Am un inel, Care doarme ]n fundul bulboanei. 

&

CINEL-CINEL

Br`nza

556 M-a trimis doamna de sus La cea de jos, S[-mi dea carne burghioas[, Alb[, f[r[ oase.

Ochii din ca=caval
557 Cu c`t am mai multe, Cu at`t c`nt[resc mai pu\in.

Oul
558 Albaie }n paie. 559 M-a trimis doamna de sus La cea de jos, S[-i dea vin =i cu rachiu, Tot ]ntr-un buriu1. 560 +i vin, =i holerc[, Tot ]ntr-o balerc[. 561 Am un butoi necercuit +i \ine =i vin, =i rachiu osebit.
1

Buriu — butoia=, folosit ]ndeosebi pentru \uic[.

HRANA +I B{UTURA

562 Am un poloboc: Dac[ se stric[ Nu-l poate nici un butnar1 tocmi. 563 Am un buglena=2 Cu vin =i cu vinars, +i nu se amestec[. Ghici, ce e? 564 Am o b[rb`n\[3 Cu dou[ feluri de br`nz[: Una ]n[lbe=te, Alta-ng[lbene=te. 565 Vinu’ voivodesei +i cu-a-mp[r[tesei Stau ]ntr-un butoi +i nu se-amestec[ am`ndoi. 566 Am o cas[ v[ruit[, Peste tot este boltit[. 567 Am o c[su\[ Micu\[, V[ruit[, +i p`n[ ce n-o spargi Nu po\i s[ intri-ntr-]nsa. 

'

Butnar — dogar. Buglena= — butoi; vas. 3 B[rb`n\[ — putinic[, f[cut[ din doage de lemn, ]n care se p[streaz[ de obicei br`nza =i laptele.
1 2 

568 Am o c[m[ru=[ Plin[ de m`nc[ru=[, Pe nic[iri n-are u=[. 569 Var v[ruit, Zid zidit, F[r[ u=i, f[r[ ferestre. 570 Sus albu= tare, Jos albu= moale, La mijloc galben[ floare. 571 Cine n-are cap deloc, Coad[ deloc, +i se face dobitoc? 572 Ce se na=te din ]nsufle\it, +i-i ne]nsufle\it? 573 Ce nu po\i s[ pui S[ =az[ ]n cui? 574 Arunci sus, ]i alb. Pic[ jos, ]i galben.

CINEL-CINEL

G[lbenu=ul oului
575 Am spart ghea\a +i-am aflat aurul.

HRANA +I B{UTURA

Coaja oului
576 Am o c[ma=[ f[r[ nici un refec1, F[r[ nici o deschiz[tur[. 

Caltabo=ul (g`lba=ul, c`lba=ul)
577 Am un balaur mare +i-l pun ]n frigare.

G[lu=ca
578 Inelul doamnei }n fundul oalei.

Sl[nina
579 |igan afumat }n cui ag[\at.

Mierea
580 Ce-i mai dulce pentru gur[ +i-i str`ns cu alerg[tur[?
1 Refec — cus[tur[ cu ajutorul c[reia se ]mbin[ dou[ buc[\i de p`nz[. 

581 Ce e mai dulce =i mai dulce +i prin b`z`it s-aduce?

CINEL-CINEL

Untdelemnul
582 Ce st[ ]n umezeal[ +i nu se ud[?

Ardeiul iute
583 T[rt[cu\[ ro=ie, Plin[ de c`rmojie1.2 584 Ro=u ca focul, Uite ca dracul.

Piperul, boabele de piper
585 Cinga, linga-linga, Lega-\i-s-ar limba; C-un fir de m[tase neagr[, Limba-n gur[ \i se leag[. 586 Ghemule\e cre\e Umbl[ prin jude\e.
1 2

C`rmojie, c`rmoaj[ — resturi, firimituri (de m`ncare). O form[ asem[n[toare pt. m[cea=[, ghicit. nr. 1890.

HRANA +I B{UTURA

587 Am un m[r cre\ De la un precupe\. 588 Ce-i din lumea mare-adus +i la mare mas[ pus? 

!

P[tl[gica murat[
589 V`r`i m`na-ntr-o g[leat[ +i scosei pe lelea beat[.

Smochina
590 Sus piele, Jos piele, }n mijloc m[lai cu miere. 591 Sus piei, Jos piei, La mijloc boabe de mei.

Pl[cinta
592 Turt[ peste turt[, +i la mijloc urd[1.
1

Form[ asem[n[toare pt. r`=ni\[, ghicit. nr. 1175. 

" 593 Petec peste petec, Sus pe desuietec.

CINEL-CINEL

Bomboana
594 Ghici, ghicitoare mic[ C`t oul de r`ndunic[: R`ndunica nu-l cloce=te, Iar[-n gur[ se tope=te.

Rachiul
595 Tu m[ faci om! Eu te fac neom.

Vinul
596 S`ngele Domnului }n capul omului. 597 Lie, Lie, Cioc`rlie, C[ la nunta noastr[ joac[ Sf`nta poam[ busuioac[. 598 Cing[lie, Ding[lie,

HRANA +I B{UTURA

Vino de la-mp[r[\ie, C-am s[-\i spun o mare bucurie: C[ s-a m[ritat Novidita, }nflorita, Fe\uiala snopului, Floarea busuiocului, Iar la nunt[ Cine-i joac[? Joac[: Sf`nta poam[ busuioac[. 599 La mesele cele alese Nu lipsesc, +i fac poznele adese Celor ce m[ prisosesc. 600 Cine aduce s[n[tate, bucurie, Dar =i nebunie? 

#

Vinul ]n butoi
601 Merge mo=ul prin sat }n cojoc de brad, C`nii dup[ el nu bat. 602 Nebunul satului, }n c[ma=[ de lemn. 

$ 603 Nebunul satului, }mbr[cat ]n coaja p[catului. 604 Gorunul \ine nebunul, Nebunul nebune=te oamenii. 605 Bolundul1 satului, Cu cojoc de lemn.

CINEL-CINEL

Braga
606 Dobra, sub\irica, Umple putinica.

1

Bolund, bol`nd — nebun, smintit; nerod.

LUCRU DE M~N{

LUCRU DE M~N{ (TORS, |ESUT, CUSUT, MELI|AT etc.) 

%

Pieptenii de l`n[
607 Am doi mo=negi: Toat[ ziua se trag cu din\ii de barb[1. 608 Am doi mo=negi Cu barba =arg[2, C`nd se-nt`lnesc Se trag de barb[. 609 Am doi moroi, Se trag de barb[ Am`ndoi. 610 Am dou[ m`\e, Care se trag de must[\i.

Ragila de l`n[
611 L[t[ru=c[, ru=c[ De bagi degetul Te mu=c[.
1 2

O form[ pu\in diferit[ pt. pieptenele =i barba, ghicit. nr. 743. +arg — galben-deschis. 

&

CINEL-CINEL

Fuiorul ]n furc[

612 Iarna, La toat[ casa Pom ]nflorit.

Furca =i m`inile c`nd torc
613 Cumetri\a sup[rat[ +ade tot nepiept[nat[. C`nd o piepteni, ]i pic[ p[rul. 614 Am o vac[: C`t[-i ziua o mulg, P`n[ r[m`n numai cu coarnele pe ea.

Degetele la tors
615 Cinel-cinel: Cinci sub strea=in[, =i-i plou[, Cinci muncesc, =i n-au nici rou[. 616 Am cinci voinici, +ed sub strea=in[ =i pl`ng, +i cinci alearg[-n vale =uier`nd. 617 Cinci mulg +i cinci alearg[.

LUCRU DE M~N{

Fusul
618 Hur ]n sus, Hur ]n jos, Pic[ noaptea burduhos. 619 Foltea1-n sus, Foltea-n jos, Foltea vine burdios2. 620 Am un purcel, +i-l \in de coad[ P`n[ se-ngra=[. 

'

Furca =i fusul
621 Sub un p[ltina= Joac[-un iepura=. 622 Am un mo=neag burduhos +i o bab[ stren\[roas[; Pe mo=neag ]l sucesc, Pe bab[ o smucesc.

1 2

Foltea — burtos, m`nc[u. Burdios — burduh[nos, bor\os. 



CINEL-CINEL

Ghemul

623 Bete peste bete, O mie-ncheiete. 624 Am un pui de urs, Cu mii de bete-ncins. 625 Motof`lc[ de purcea Aruncat[-ntr-o argea. 626 }l \ii de coad[, Dar el tot fuge de-a dura.

R[=chitorul
627 Hui ]n sus, Hui ]n jos, Hui un pui De m[t[hui.

V`rtelni\a
628 Am un mo=negu\ }ntr-un picioru\.

LUCRU DE M~N{

629 Oaie, oaie, oac[n[1, +ade jos =i deap[n[.2 630 }ntr-un v`rf de plop Joac[ un iepure =chiop. 



Sucala
631 Am o c[\elu=[; C`nd ]i dau cu palma, Face: tudiriu-tudiriu! 632 Toat[ ziua r[cne=te, +i n-o doare gura; Toat[ ziua se-nv`rte=te, +i nu ame\e=te.

Urzitoarea =i \evile
633 Am o iap[ cu doisprezece m`nji: C`nd trag de c[p[stru, Necheaz[ to\i m`njii.

Oac[n[ — neagr[ la cap =i alb[ la corp. Forme pu\in diferite pt. unti=ca, ghicit. nr. 1652 (a se compara cu primele dou[ versuri).
1 2 

CINEL-CINEL

R[zboiul de \esut (stativele), \esutul
634 Hotara —potara, Sairea — boirea, Hop — hop! 635 H`\a-b`\a, Boca-boca; Hodorog! 636 Am o juncu\[, }n frunte cu stelu\[, }n spate Cu p[cate, }n =ale Cu gre=ale, }n p`ntece Cu desc`ntece. 637 Murgu calc[-n vie, Via se-ncovie; Murgu-noat[, Dun[rea ]nghea\[. 638 Treapa-leapa, Apa-nghea\[.

LUCRU DE M~N{

P`nza ]n r[zboi
639 O m[tu=[ ]mbr[cat[, Suveicat[, Tot pe lat =edea culcat[, Dou[ fete-i joac[-n spate: Una sare, =i-alta piere. 

!

Sulurile de la r[zboiul de \esut
640 Am dou[ fete: C`nd una se gole=te, Alta se primene=te. 641 Sunt dou[ fete: Una se tot ]ncinge, Alta se tot descinge. 642 Am doi porci: Unul e slab, =i altul gras. Cel slab se ]ngra=[, Cel gras sl[be=te.

I\ele
643 A\e cre\e Puse-n be\e. 

" 644 Baie1 cre\e Pe cote\e; Eu le-ndes, +i ele ies. 645 Dou[ pl[=i lipite, Pe=tele nu-l prinde.

CINEL-CINEL

Spata
646 Dou[ lemne Codolemne +i mai multe m[run\ele. 647 Dou[ lemne, Dou[ pene +i o mie de surcele. 648 Am o bab[ oarb[, Care-ncheag[ apele. 649 Am o fat[: Pe unde ea calc[, Locul ]nghea\[.

1

Baie — prescurtare de la baier[.

LUCRU DE M~N{

Suveica (suvelni\a)
650 Felie de pepene, Trece sub poduri repede. 651 Felie de pepene, Intr[ pe rost1 repede. 652 Iapa trece, Marea-nghea\[. 653 +aica trece, Dun[rea-nghea\[. 654 P[s[rica ici-colea, M[\igu=ul dup[ ea. 655 Am o p[s[ric[: V`=ti ]n cr`ng, V`=ti afar[. 656 |u=ti, =op`rl[, printre gard, C-un fir de iarb[ Legat de barb[. 657 Peste ghea\[ Pe su-ghea\[ 

#

Rost — aici cu sensul de spa\iu ]n form[ de unghi, format la r[zboiul de \esut ]ntre firele de urzeal[ ridicate de i\e =i cele r[mase jos (prin care se trece suveica ]n timpul \esutului).
1 

$

CINEL-CINEL

Printre ele C`nt-o ra\[.

Andreaua
658 Am o iap[: P`n[ n-o ]nh[mi de coad[, Nu trage.

Acul
659 Ce e mic, mititel, }ngr[de=te frumu=el? 660 Mititel-mititel, Mai lung[-i coada dec`t el. 661 Ce fuge mereu la vale +i-=i las[ ma\ele-n cale? 662 Ilie trece pe vale +i-=i las[ ma\ele-n cale. 663 Todirel, Mititel, Face gardul frumu=el. 664 Alecu\[ mititel, Cu buricul dup[ el.

LUCRU DE M~N{

665 G`nganie f[r[ suflare, Urm[ ]mpletit[ are. 666 Am un coco=: Cu ciocul urze=te, Cu coada-mplete=te. 667 Am o purcelu=[: Cu botul r`m[, +i cu =oldurile astup[. 668 Am un bou: Cu coada sparge, Cu capul drege. 669 Am o capr[ alb[, Ham[t[ de coad[. 670 M`nz de fier, Coad[ de fuior. 671 Luciu-lucior, }i pun coad[ de fuior. 672 Luciu luce=te, Luciu str[luce=te, La gard mereu ]mplete=te. 673 Urechi are, dar n-aude, E micu\ =i tot ]mpunge. 

% 

& 674 Lunecu=, ]nv`rtecu=, }n hain[-=i face culcu=, +i se leag[, =i se-nnoad[ Chiar cu propria sa coad[. 675 Intr[, iese, intr[ iar, +i codi\a-=i las[-n dar! 676 A=chie lucioas[, Coad[ m[t[soas[: Mereu g[ure=te, Nu rupe, urze=te.

CINEL-CINEL

Degetarul
677 Am o c[su\[ Micu\[, +i are mai multe fere=ti Dec`t casele ]mp[ratului. 678 Am un b[\ de carne +i-i pui tichie de fier.

C`rligele pentru ]mpletit ciorapi
679 Am cinci cai: Mu=c[ unul din botul altuia.

LUCRU DE M~N{

Andrelele, firul =i ]mpletitul col\unului
680 Cu cinci pari =i c-o nuia Lunge=ti gardul c`t colea. 

'

Horbota (dantela)
681 Ce-i f[cut f[r[ nivideal[1?

Foarfecele
682 Dou[ r[\i=oare C[lug[ricioare: Pe unde mergea, Malul se surpa. 683 Dou[ surioare Foarte t[ietoare: Pe unde trec ele, Surp[ m[lurele. 684 Dou[ lungi al[turate, Dou[ scurte-nc`rligate.

1 Nivideal[, n[v[leal[ — trecerea firelor urzelii prin i\e =i spat[, ]n ordinea cerut[ de modelul \es[turii. 

! 685 Dou[ o\ele, Dou[ inele, +ade un cui ]ntre ele. 686 Am o vac[, P`n[ nu-i bagi de=tele ]n ochi, Nu pa=te. 687 Dou[ a=chii +-un buric. 688 Dou[ babe-ntr-un buric Fac mereu T`rlic, t`rlic.

CINEL-CINEL

Foarfecele de tuns oi
689 Cine face s`ca-b`ca pe sub strai?

Maiul de rufe
690 }n p[dure na=te, }n p[dure cre=te, Vine la sate, +i sub mal r[cne=te.

LUCRU DE M~N{

B[=ica de s[pun
691 G`rgolic peste colnic, +i-n[untru nu-i nimic. 

!

Meli\a =i meli\atul
692 }n p[dure na=te, }n p[dure cre=te, Vine la \ar[ +i h[p[luie=te1. 693 Merge ]n p[dure, Face cioc-boc, Vine acas[, Face treapa-leapa. 694 Am o c[\elu=[ clu=[, Alatr[ p-o v`lcelu=[2. 695 Pe-o movili\[ n[ltu\[ latr[ o coteicu\[3. 696 Latr[ c[\eaua nevestei ]n b[t[tur[ +i-i sar din\ii din gur[.
1 2 3

A h[p[lui — a m`nca repede, apuc`nd violent. O form[ asem[n[toare pt. lesoi, ghicit. nr. 766. Coteicu\[ — c[\elu=[ de v`n[toare. 

! 697 Latr[ alba la r[scruce, +i din gur[ a\e-i cade. 698 Cinel-cinel: C[\[lus[ Din p[dure-adus[, L[tr[toare ]ntreg satului pus[. 699 Am o c[\ea: P`n’ n-o iau de coad[, Nu latr[.

CINEL-CINEL

VE+MINTE, PIEPT{N{TUR{, ARTICOLE DE TOALET{, PODOABE

VE+MINTE, PIEPT{N{TUR{, ARTICOLE DE TOALET{, PODOABE 

!!

Gluga
700 P[s[ric[ cu cucui, Ce mi-i da s[ nu te spui C-am v[zut izmene-n cui?1

C[ciula
701 Fedele= rotund, Bag[ p[ru-n fund. 702 Bucium rotund, Str`nge p[ru-n fund. 703 Putinei rotund, Bag[ p[ru-n fund.

P[l[ria
704 }n v`rf cuma=2, }n poal[ gurela=.
1 2

O form[ asem[n[toare pt. pu=ca =i geanta, ghicit. nr. 1279. Cuma= — stof[. 

!" 705 Scut pe soare, scut pe v`nt, Trebuie omului numaidec`t. 706 +i-nv`rtit[, =i rotit[, +i se pune cu soarele-n pricin[.

CINEL-CINEL

C[ma=a
707 Am trup, dar n-am corp; Am g`t, dar n-am cap; Am m`neci, dar n-am m`ini. 708 Cine are un g`t f[r[ cap, Dou[ bra\e, +i f[r[ picioare? 709 Am o c[mar[ cu patru u=i: Pe una intri, Pe trei ie=i. +i c`nd te crezi afar[, E=ti tot ]n[untru.

Pantalonii
710 Intru pe-o u=[ =i ie= pe dou[; C`nd am ie=it pe cele dou[, Sunt ]n[untru.

VE+MINTE, PIEPT{N{TUR{, ARTICOLE DE TOALET{, PODOABE

711 Cine nu poate alerga, De=i are dou[ picioare? 

!#

Cureaua
712 Noaptea — =op`rl[, +i ziua — cerc.

Opinca, opincile
713 Am dou[ cov[\ele u=urele. Ziua-s pline, Noaptea-s goale. 714 Am dou[ albioare: Ziua-s pline, Noaptea-s goale. 715 Am dou[ leg[nu\e: Ziua-s plinu\e, Noaptea — golu\e.

Opinca =i noji\ele
716 Am o cas[ Cu c[priori deasupra +i coperi=ul dedesubt. 

!$ 717 Ra\[ Cu ma\ele Pe spate.

CINEL-CINEL

A\a de la opinci
718 M-am dus ]n p[dure +i-am t[iat o nuia lung[, +i-am ]ngr[dit o poiat[ +i-o z[hat[1, +i mi-a mai r[mas o bucat[. 719 Am o nuia vergelea, V[rguii2 \ara cu ea; Mai r[mase un cr`mpei, F[cui ocol la vi\ei.

Cizma (ciobota), cizmele
720 Corb negru, }nghite ciolanul tot. 721 Am dou[ =tiubeie=e: Ziua-s pline, Noaptea-s goale.
Z[hat[ — perete de nuiele ]nvelit cu paie, folosit ca ad[post contra v`ntului (pentru vite). 2 A v[rgui — a vergelui (a ]nt[ri ceva cu vergi ca s[ nu se rup[.
1

VE+MINTE, PIEPT{N{TUR{, ARTICOLE DE TOALET{, PODOABE

722 Am o groap[ P`n[ la genunchi. 723 Am dou[ surori: Toat[ ziua-alearg[, Seara dup[ u=[ se bag[. 724 Ho\, co\, C`nd o sco\, H`r, b`r, C`nd o v`r. 

!%

Bocancii
725 Am doi fra\i, Cu sfori lega\i.

Piciorul ]n cizm[
726 Piele peste piele, La mijloc os. 727 C-un pai de =ovar }nvelii o cas[ =-un co=ar; }nt`i ]l ]nvelii, +i-apoi ]l m[rt[cii1.
1 A m[rt[ci — a pune martacii (st`lpi de lemn ]ntrebuin\a\i ca material de construc\ie). 

!&

CINEL-CINEL

Cizma ]nc[l\at[ cu ciorap de l`n[

728 Oala — piele de juncan, Varza — l`n[ de c`rlan1, +i c[rni\a de mocan.

Ciorapul
729 L`nosul Poart[ c[rnosul.

Cojocul
730 Am o p`nz[ lung[, lat[, Nici prin i\[, nici prin spat[, Numai din cu\it t[iat[. 731 Oaie b[l\at[, }n spinare purtat[.

M[nu=a
732 L`n[ peste l`n[, La mijloc e v`n[; V`na se zg`rce=te, L`na se cl[te=te.
1

C`rlan — miel ]n\[rcat.

VE+MINTE, PIEPT{N{TUR{, ARTICOLE DE TOALET{, PODOABE

733 Ce are forma m`nei +i tot nu-i m`n[? 734 Golu=ic[ ‘Nfloco=ic[ 

!'

Conciul
735 }ntr-un v`rf de deal Este-o potcoav[ de cal.1

Pieptenele
736 |and[r[2 turceasc[, Cine-o gici-o s[ tr[iasc[. 737 B`rnu\[3 de os, Duce porcii ]n jos. 738 Haidos-paidos, M`n[ porcii-n jos. 739 Cine are din\i mul\i, +i nu poate mu=ca?
O form[ asem[n[toare pt. luna nou[, ghicit, nr. 2114. |and[r[ — buc[\ic[ sub\ire =i lunguia\[, care se desprinde sau sare din lemn =i piatr[ ]n timpul cioplitului. 3 B`rnu\[ — diminutiv de la b`rn[.
1 2 

"

CINEL-CINEL

Pieptenele cu din\i la am`ndou[ marginile

740 Sus p[dure, Jos p[dure, La mijloc E loc de joc.

Pieptenele =i barba
741 Am doi unche=i, Ce se trag de barb[.

Peria
742 Gogonea\a de purcea, Fugi de-aicea, vino-ncoa. 743 Motof`lc[ de purcea: |in cu m`na, Dau cu ea. 744 Totolina Umple m`na.

Briciul
745 Cosor de fier, D[ p[durea jos.

VE+MINTE, PIEPT{N{TUR{, ARTICOLE DE TOALET{, PODOABE

746 Cu un plug de fier Ar un munte de os. 747 Cal cu din\i de fier Pa=te muntele de p[r. 748 Am un boulean b[lan, Pa=te p[rul pe ciolan. 

"

Cercelul, cerceii
749 Usturime cu durime, C`nd mi-i pui ]mi pare bine. 750 }nc`rligat =i-ntortocheat, +i de urechi e ag[\at. 751 Drot ]nc`rligat, }n carne b[gat.

Inelul, degetul =i inelul
752 +ade F[t-Frumos Pe un cal de os. 753 Urdel-burdel, B[gat ]n coad[ de vi\el. 

" 754 Frigarea de carne, +i puiul de aur.

CINEL-CINEL

Ochelarii
755 Sunt o =a, Pe care nu c[l[re=te nimeni; Sunt fereastr[, Dar nu la cas[.

Evantaiul
756 Am o g[in[: C`nd bate v`ntul, }ntinde coada.

CURTEA CASEI

CURTEA CASEI 

"!

Gardul
757 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui, Acas[ de m-aduse, P[zitorul cur\ii m[ puse. 758 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui, Acas’ dac[ m-aduse, }n hor[ m[ puse. 759 O sut[ fra\i, Unul l`ng[ altu-n=ira\i, +i unul de altul lega\i.

St`lpii por\ii
760 Doi boi t[v[luci, Nu-i dai nici pe mere, Nici pe nuci. 

""

CINEL-CINEL

+opronul

761 Am patru fra\i, }ntr-o c[ciul[ b[ga\i.1

P[tulul, co=arul
762 C[ciula unchia=ului }n mijlocul b[t[turii. 763 Am o vac[: Iarna-i gras[, Vara-i slab[. 764 Patru oameni Poart[ to\i o c[ciul[.

P[tulul gol
765 Am un bou slab-slab; M[ uitai pe sub coad[-i +i-i v[zui m[selele.

1

O form[ asem[n[toare =i pt. p[tul, ghicit. nr. 764.

CURTEA CASEI

Lesoiul

1 

"#

766 }ntr-o v`lcelu=[ Latr[-o c[\elu=[.

Valeul 2
767 Lung[, cotrovit[, }n ea — nutre\ la vit[.

Pu\ul cu cump[n[ (f`nt`na)
768 Cioc`rlan mo\at Strig[ noaptea-n sat. 769 Sara, l`ng[ sm`rc, Hojma3 \`p[-un cocost`rc. 770 Am o g`sc[ potcovit[, Cu grumajii =oib`rloibi: Cu gura pahar cl[te=te, Multe boale cur[\e=te.
Lesoi — gr[tar de nuiele, pe care se bat =tiule\ii de porumb spre a li se desface boabele. 2 Valeu — jgheab de lemn, ]n care se a=az[ nutre\ul sau apa pentru vite. 3 Hojma — mereu, ]ncontinuu.
1 

"$ 771 Am o ra\[ cioaic[ Boiac[, Cu grumazul cioi B`rloi, +i bea ap[ tulbure=te, Rar voinic care-o g`ce=te. 772 Am o vac[: Toat[ lumea o mulge, +i laptele ei nu se ispr[ve=te. 773 Ce e-nalt[, Cr[c[nat[, }nd[r[t cu juc[rele, +i-nainte cu ghizdele1. 774 Hoha-n sus =i hoha-n jos, Coada hohei c`t hoha. 775 Noaptea odihne=te, Ziua c`nt[re=te. 776 Ion lungu }i sp`nzur[ bumbu. 777 Ivan lungu }i pic[ mucu; Iv[neasa Scorburoasa.

CINEL-CINEL

1 Ghizdea, ghizd — ]mprejmuire care formeaz[ ]ngr[ditura unei f`nt`ni de la p[m`nt ]n sus.

CURTEA CASEI

Ciutura, ciutura ]n f`nt`n[
778 C[ciula mutului }n fundul p[m`ntului. 779 B`zd`b`c... La popa-n gur[! 780 Vine-un cap de vulturoi, Bu=tiubuc ]n fundul apei. 781 Am o vac[: Toat[ ziua bea ap[ +i nu se mai satur[. 782 Am o fat[ de pandur[, Toat[ lumea-o pup[-n gur[. 

"%

Cump[na =i ciutura
783 Urc[ mo=ul =i coboar[ Cu m[tu=a subsuoar[.

G[le\ile pu\ului cu roat[
784 Dou[ ou[ de sitar Intr[ popii-n posunar. 

"&

CINEL-CINEL

F`nt`na, ciutura =i cump[na

785 Una zice: „Ai s[ d[m“, Alta zice: „Ai s[ st[m“, Alta: „Aidi ]n sc`rcium1 s[ ne d[m“.

Apa ]n f`nt`n[
786 Oglinda cerului }n ad[postul p[m`ntului.

1

Sc`rcium — scr`nciob, leag[n.

ANIMALE DOMESTICE

ANIMALE DOMESTICE 

"'

Vita
787 La cap – furc[, La mijloc – cotarg[1 cu f`n, La =ezut – sit[.

Boul
788 C`t a fost mic, }n patru tr`mbi\i tr`mbi\a; Dup[ ce-a crescut mai mare, Dealurile r[sturna; Iar c`nd a ]mb[tr`nit, }n cr`=m[ cu el juca. 789 C`t fusei mic, C`ntai cu patru fluiere; C`nd m[ f[cui mai mare, M[ purtai ]ntre dou[ lemne; Iar c`nd ]mb[tr`nii }mi veni chef s[ joc la hor[.
1

Cotarg[ — co=arc[; p[tul. 

# 790 P`n[-i mic, |[ri cuprinde; Dac[ cre=te, P[m`ntul risipe=te; Dac[ moare, }n joc sare. 791 Abia dup[ ce-am murit, La hor[ m-am veselit. 792 C`nd suge, C`nd ar[, C`nd face din el ciobote.

CINEL-CINEL

Boii ]njuga\i trec`nd r`ul
793 Un mort ]ntre doi vii Trecea printr-un viu ]ntre doi mor\i. +i zice viul dintre cei doi mor\i C[tr[ mortul dintre cei doi vii: „Nu te v`r] a=a avan, C[ dac[ s-ar da viul la vii, R[m`n numai mor\ii!“

Boii =i plugul
794 Doi ]nainte vii, Unul la mijloc mort, +i st[p`nul la urm[;

ANIMALE DOMESTICE

Cel de la mijoc scormone=te, Face p[m`ntul de rode=te. 

#

Boii, sacii cu gr`u =i m[cinatul
795 Patru neteplii Duc patru sute de mii, +i le duc la ]mp[ratul +i le taie-ndat[ capul, +i le schimb[ numele +i r[m`ne albele.

Vaca
796 Patru ]mpl`ntate, Patru sp`nzurate, +i-o pleftur[. 797 Patru-mpinge p[m`ntul, Doi se uit[-n cer, Doi se uit[ ]nainte, Patru d[ datoria. 798 Patru merg, Patru stau +i vam[ dau. 799 }nainte furc[, }napoi m[tur[. 

#

CINEL-CINEL

|`\ele vacii

800 Sunt patru =ipu=oare; Stau cu gura-n jos, +i nu se vars[. 801 Am patru fra\i +i-mpu=c[ ]ntr-un corci1.

|`\ele vacii, g[leata, vi\elul =i =u=tarul
802 Patru fee, Pastafee, +-un fiu, +-un rastafiu.

|`\ele vacii =i ale iepei
803 Caulea are patru, Nihaha — numai dou[.

Mulsul vacii
804 Zece str`ng, +i patru pl`ng.
1

Corci — tuf[; stufi=.

ANIMALE DOMESTICE

805 Sus cr[pat[, Jos cr[pat[, La mijloc cinci trag de patru. 

#!

Vi\elul
806 C`nd eram mic C`ntam din patru cavale. Acum, c`nd sunt mare, Nu mai c`nt din nici unul.

Vi\elul din p`ntecele vacii
807 Opt picioare trec prin ap[ Patru numai mi se-adap[.

Calul
808 }n p[dure Cioca-boca, }n t`rg Mi-ho-ho +i acas[ Teapa-leapa. 809 M`ndru, ]nalt =i frumos, La ochi este luminos; 

#"

CINEL-CINEL

Urechi are, coarne n-are +i te poart[ ]n spinare.

Calul =i =aua
810 Teleleaua pe c[rare, Cuciu-muciu pe spinare.

+aua (tarni\a)
811 G`sculi\[ chepto=ea, Bine te mai \ii pe ea! 812 }i =a, +i-i a=a, +i \i-oi ar[ta-o, +i tot nu-i afla-o! 813 Hop pe =a =i lat-a=a, +i \i-o spun =i n-o ghice=ti. 814 Pe s`nge st[, S`nge poart[, +i-n ea nu-i s`nge deloc!

ANIMALE DOMESTICE

Calul =i c[l[re\ul
815 Treapa-leapa Pe c[rare, Hingher-mingher Pe spinare. 816 Suflet — sus, Suflet — jos. 817 Pe drum merge =i gr[be=te, Unde ]ncet, unde mai iute; Urechi patru =i ochi patru, Iar[ unghii dou[zeci =i patru. 818 +ase am, }n patru umblu. 819 Patru fug +i dou[-at`rn[. 

##

Calul, c[l[re\ul =i =aua
820 Deasupra suflet, Dedesubt suflet, +i-n mijloc lemne uscate. 

#$

CINEL-CINEL

Calul =i c[ru\a

821 Dupa-dupa pe podele, Tata ursu Dup[ d`nsu’. 822 Tropa-tropa pe c[rare, Enghel-menghel pe spinare, Tetea ursu Dup[ d`nsu’.

Iapa =i m`nzul
823 Stropa-stropa pe c[rare, Slatauzul dup[ d`nsul.

Caii =i oi=tea
824 Un mort }ntre doi vii.

Cuiul din potcoav[
825 Ce se propte=te ]n cap, Ca s[-\i intre-n t[lpi?

ANIMALE DOMESTICE

M[garul
826 E un dobitoc Foarte n[t`ntoc: Urechi lungi Minte nu are, Are cruce pe spinare. 827 E sur, dar nu-i lup, Are urechi, dar nu-i cal, Are copite, dar nu-i bou. 

#%

M[garul cu desagi
828 Pe valea lui Iv[nu=, O curc[ cu dou[ gu=i.

Oaia
829 Patru resteie Duc un car de f`n +i nu se f[r`m. 830 De pe deal pe deal — C`nd ]n =ub[, C`nd ]n caftan. 831 Am un car cu teie-teie +i curmeie }n patru resteie. 

#& 832 Am o manta mare; St[ pe patru picioare +i ]n v`nt, =i ]n ploaie. Ghici, ce e?

CINEL-CINEL

Oile =i ca=ul
833 Am o mie de lebede +i fac toate un ou.

Berbecul
834 Trece badea m`nios Cu cojocu-ntors pe dos.

Coarnele berbecului
835 }nc`rligate, }mb`rligate, Pe v`rf de munte-a=ezate.

Berbecii c`nd se bat
836 Opt opintele +i patru izbele.

ANIMALE DOMESTICE

837 Patru bat, Opt opintesc, Mii =i sute se cl[tesc. 838 Dou[-n dou[ se lovesc, Patru-n patru s-opintesc, Mii =i sute se cl[tesc. 839 Butur[ Pe butur[, Mii de mii Se scutur[. 

#'

Ciobanul =i oile
840 Ciogu-mogu-n cap cu stogu, C`nd a stat =i-a chiuit, C[ciuli mii s-au ]mbulzit. 841 Ciugurele m[run\ele, Tot pe drum ]n=ir[\ele. Ciugur-mugur cel b[tr`n +ade jos =i bea tutun. 842 Ciugur-mugur-mugurele, Merg pe drum ]n=ir[\ele. Ciugur-mugur [l b[tr`n, Merge-n urma lor c`nt`nd. 

$ 843 Alunele ciugurele, C`nt[ mo=ul dup[ ele.

CINEL-CINEL

Oile, ciobanul =i c`inele
844 Ciugurele m`n`n\ele Merg pe drum ]n=ir[\ele, Ciugur-mugur Dup[ ele; Ciugur-mugur Bea tutun, Ciugurele-m`n`n\ele Stau =i dorm, Halea1 — palea |ine calea.

Clopotul la oaie =i la vac[
845 Ce merge la ap[ +i nu se adap[? 846 Merge la ap[ c`nt`nd. Vine-nd[r[pt iar c`nt`nd, +i ap[ nu bea. 847 Ce se ]nchin[ la ap[ =i nu bea?
1

Halea, hal[ — dihanie, monstru.

ANIMALE DOMESTICE

848 Strig[ ragur[ din m[gur[ +i gorgan1 din gaur[, S-aduc[ c[ld[rile. S[ mulg[ m`nz[rile. 

$

Capra
849 Barb[ are, Pop[ nu-i, Coarne are, Vac[ nu-i.

Iedul
850 Am un pui de drac Cu doi din\i De grebl[-n cap.

|apul
851 Ce are barb[. +i totu=i nu e b[rbat?

1

Gorgan — movil[. 

$

CINEL-CINEL

Capra, varza, omul =i chirosteiul

852 Cinelu=-cinel, Cinel piciorel: Cel cu patru picioare D[ s[-l m[n`nce pe cel cu un picior; Cel cu doau[ picioare }l apuc[ pe cel cu trei picioare +i-l arunc[ dup[ cel cu patru picioare, Ca s[-l scape pe cel cu un picior.

Porcul
853 Unu ar[, Doi se miar[, Patru-mping, +i-un co\ofling. 854 Patru opintoi +-un t`rn[cop. 855 Unul ar[, Patru umbl[, Doi se uit[, Doi ascult[, Unul d[ cu biciul ]napoi. 856 Patru opintitoare, Dou[ bourate +i-o f`\[itoare.

ANIMALE DOMESTICE

857 +indil, mindil; La bot ca pitacul, La p[r ca acul; Vara — ]n glod, Iarna — ]n pod. 858 Unul ar[, Doi se miar[, Doi ful[i, Patru umbl[i +i-un fi\ai-fi\ai. 859 Turt[-n nas, C`rlig ]n coad[, Butoi la mijloc: Uit[-te =i te mir[, G`nde=te-te =i ghice=te. 860 Boier cu sapa-n bot Cat[ peste tot. 861 A gemut, Nu l-a durut; Caut[ ce n-a pierdut. 862 Cine geme nebolind +i caut[ nepierz`nd? 

$! 

$"

CINEL-CINEL

Untura ]n porc

863 Iepura= Gola=, Cum de nu e=ti crunt1 +i c`t e=ti de-afund? 864 — Cimila=-la=, De unde e=ti isda=? — De pe cei mun\i Crun\i. — Tu de ce nu e=ti crunt? — De ce? C[ eu sunt afund.

Purceii scurm`nd
865 M-am suit ]n scai, Ca s[ v[d de cai; Dar nu v[zui cai, Ci oastea lui Mihai, Tot umbl`nd ca v`ntul +i r[scolind p[m`ntul.

Scroafa =i purceii
866 Beau boierii pe-ntrecute, Geme butea pe nevrute.
1

Crunt — plin de s`nge, ]ns`ngerat.

ANIMALE DOMESTICE

867 Beau boierii p`n’ se moaie, Geme butea-n paie. 868 Am o butie mare, Care tot se sparge, +i c`nd este la soare, Se adun[ o gr[mad[ de buticele. 

$#

Porcul =i lupul
869 H`ra1 baba Cutreier[ dumbrava, Vicleanul t[lh[ros Se pune jos +i r[pune Capul babei jos, +i-=i face cin[ din el, Ca dintr-un miel.

Porcul =i mu=tele
870 Titiri=c[ sf`rl[ Geme ]n mocirl[; Titiri=cu\ele pi=cu\ele Se dau de-a u\ele Peste titiri=c[ sf`rl[; Dar titiri=c[ sf`rl[
1

H`ra — boal[ lung[. 

$$

CINEL-CINEL

Nu se poate da de-a u\ele Peste titiri=cu\ele pi=cu\ele.

C`inele
871 Am un doroban\ Ferecat ]n lan\.

C`inele ciob[nesc
872 Prin v[i, c[tre st`nci, +ade mo=u-n br`nci.

C`inele =i m`\a
873 Prietenii de cas[ Umbl[ pe sub mas[; C`nd se ]nt`lnesc, R[u se mai sf[desc.

C[\eaua
874 Are tata o oaie laie +i-a f[tat doi miei ]n paie; Eu zic b`rr! Ea face h`rr! Eu zic b`rr! oaie la st`n[, +i ea face hap! de m`n[.

ANIMALE DOMESTICE

875 Este-o cuconi\[: }n piept poart[ noduri +i sare gardul Cu m`inile-n =olduri. 

$%

Pisica
876 Mihai Sfarancioc +ade l`ng[ foc, }=i unge curelile, Suce=te must[\ile. 877 Care-i dobitocul Ce p[ze=te focul +i-=i spal[ cojocul? 878 Opinc[ neras[ Zoap[n[ prin cas[. 879 Labe moi, trec pe oriunde; }n l[bu\e gheare-ascunde! 880 Toarce, toarce, Ghem nu face. 881 Nici tu furc[, nici tu fus, +i cic[ la tors s-a pus! 882 Giup`neas[ torc[toare, Nici fus =i nici caier n-are. 

$& 883 +ade baba l`ng[ sob[ }mbr[cat[ ]ntr-un cop1, +i tot toarce: horc-horc-horc. 884 Cine toarce, +i ciorapi nu face?

CINEL-CINEL

Pisica =i =oarecele
885 +oldic[-boldic[ Bate pe st`rcea-cot`rcea, Dar st`rcea-cot`rcea Nu poate s[ bat[ pe =oldic[-boldic[. 886 Hodoli\[ Pe poli\[ +i m`\[ Pe cameni\[2. 887 Iese timturugul Din huliup cacancea +i-ntreab[ de clopo\el.

Cop — m[sur[ de capacitate de aproape un litru. Cameni\[ — vatr[ b[tr`neasc[, format[ dintr-o platform[ de piatr[.
1 2

ANIMALE DOMESTICE

Motanul, cuptorul =i =oarecele
888 Vine buhosul +i-ntreab[ pe grosul: Unde-i sprintenelul? Facere-i-a= felul! 

$'

+oarecele, hornul =i motanul
889 A venit ochiosu’ +i-a-ntrebat pe grosu’: — Acas[-i musteciosu? — }mi pare r[u c[ toarce, Cojoace \-ar face. 

%

CINEL-CINEL

P{S{RI DOMESTICE

Coco=ul
890 La trup — pepene, La cap — pieptene, La coad[ — secere, La picioare — r`=chitoare, }mpunge cu clon\u-n soare. 891 La cap — pieptene, La grumaz — co= cu gr[un\e, +i la coad[ — secere. 892 C`nt[ badea-n zori de zi, De r[sun[ to\i c`mpii. 893 |up-\up-\up pe sub perete, F`\a-f`\a printre fete. 894 Rege nu-i — coroan[ poart[, N-are ceas, dar ora =tie.

G[ina
895 Vine f`=na pe c[rare, Culeg`nd la pietri=oare.

P{S{RI DOMESTICE

G[inile =i coco=ul
896 De la noi +i p`n’ la voi Merge nunta Cu cimpoi. 

%

G[ina =i oul
897 Ce se na=te ne]nsufle\it din ]nsufle\it, +i ]nsufle\it din ne]nsufle\it? 898 Viul na=te pe mort, Mortul na=te pe viu.

Pipota g[inii
899 }n[untru piele. +i carnea afar[.

Puiul
900 Ce iese din lucru +i se face fiin\[?

Puiul ]n ou
901 Am spart ghea\a +i am sflat aurul. 

%

CINEL-CINEL

Clo=ca =i motanul

902 Tandalica are mere, Tandalic vine =i cere; Tandalica nu se-ndur[, Tandalic vine =i fur[. 903 Gungulica fierbe pere, Motoloi vine =i cere; Gungulica nu se-ndur[, Motoloi vine =i fur[.

Ra\a =i r[\u=tele
904 Am o puic[ lainic[, b[lainic[, Chiscopainic[, +i face ni=te pui=ori lainici, B[lainici, chiscopainici, Ca =i m[-sa: lainic[, b[lainic[, Chiscopainic[.

Curcanul
905 La cap — ciucurene, La trup — pepene, La picioare — r`=chitoare. 906 Am o pas[re rotat[, St[ cu coada-nvolburat[.

GR{DINA CU FLORI

GR{DINA CU FLORI 

%!

Floarea
907 Ce tr[ie=te dup[ moarte, +i-altul vrea ca s-o tot poarte?

Trandafirul
908 Am o m`\[ verde Cu ghearele ro=ii.

Macul
909 Oastea unui crai }ntr-un v`rf de pai1. 910 S-a suit ]n v`rf de plai M`ndra oaste-a lui Mihai. 911 Oastea lui sultan-t[tar — }ntr-un v`rf de par.
1

O form[ asem[n[toare pt. spicul de gr`u, ghicit. nr. 1014. 

%" 912 Ciutc[ Butc[, La v`rf m[ciuc[. 913 }ntr-un v`rf de be\i=or Am un frumos t`rgu=or. 914 T`rgu\ }ntr-un v`rf de m[c[u\1. 915 Sub o m[ciulie Locuiesc o mie.

CINEL-CINEL

Bujorul
916 Stejar verde, V`rfu-i arde.

Zorelele
917 Coco\ate sus, pe sfori, Noaptea ne ascundem fa\a, +i c`nd ne trezim ]n zori, Spunem: “Bun[ diminea\a!”

1

M[c[u\ — diminutiv de la m[c[u (b[\, ciomag).

GR{DINA CU LEGUME

GR{DINA CU LEGUME 

%#

Ceapa
918 Ca=u-i, Albu-i; P[turi sunt, Pl[cint[ nu-i. 919 Ro= e, M[r nu e; P[turi sunt, Pl[cint[ nu-i. 920 }i un m[r ca m[rul, +i nu-i m[r; }i cu p[r ca omul, +i nu-i om; }i cu p[turi ca pl[cinta, +i nu-i pl[cint[. 921 Sus p[dure, Jos prescure, La mijloc miezure. 922 Am o g[in[ verde, Cu ou-n p[m`nt. 

%$ 923 La coad[ verde, +i la cap b[laie. 924 Feti=oar[ Cu rochi\a ro=ioar[, C`nd prind a te dezbr[ca N-am de ce m[ bucura, C[ ]ncep a l[cr[ma! 925 Am o doamn[ ]n c[mar[, Cu cosi\ele afar[. 926 Sus plete, Jos muste\e, La mijloc c[ma=e cre\e. 927 Cu picioarele ]n v`nt +i cu barba ]n p[m`nt.

CINEL-CINEL

Usturoiul (aiul)
928 Ciumel-ciumel: Albu-mfomoiat, G`=, ce-i acel? 929 Chele pe chele, Alb ca zaharul, +i ustur[ ca \ipirigul.

GR{DINA CU LEGUME

930 }n p[m`nt clocesc, }n p[m`nt scot pui. 931 Capu-i alb, +i coada-i verde. 

%%

Funia de usturoi
932 Capuri sp`nzurate, La v`nt ]n=irate. 933 Plete ]mpletite, Capete sp`nzurate, }n pod aruncate.

Morcovul
934 Popa ]n c[mar[, +i pletele-afar[. 935 Coad[ ro=ie sub p[m`nt, P[ru’ verde joac[-n v`nt.

P[trunjelul
936 +ede popa-n stran[, Cu pletele-afar[. 

%&

CINEL-CINEL

Cimbrul

937 Am o sit[ Rotosit[, Umbl[ vara prin gr[din[.

Ardeiul, chiperu=ul
938 Curtea — verde, Domnul — ro=u. 939 }ntr-un pomu=or Arde-un focu=or. 940 Stejar verde, V`rfu-i arde. 941 Ro=u ca focu’, Iute ca dracu’.

Castravetele
942 V`r m`na prin frunze +i-apuc pe mo=u’ de buze1. 943 La o r[d[cin[ de lipan, +apte b`te de mocan.
1

O form[ asem[n[toare pt. bostan, ghicit. nr. 1028.

GR{DINA CU LEGUME

944 Ce se na=te cu =treangul de g`t1? 

%'

P[tl[gelele, ro=iile
945 Bucle cre\e Pe cote\e. 946 Poame cre\e Stau pe be\e.

Varza (curechiul)
947 Am o fat[ tren\[roas[, +ade cu Vod[ la mas[. 948 Anghelu= C-un picioru=, Haine verzi P`n[-n p[m`nt. 949 Am un miel alb, Cre=te-ntr-un picior. 950 De aici p`n[-n hotar Tot g[ini ]ntr-un picior.

1

O form[ asem[n[toare pt. bostan, ghicit. nr. 1017. 

& 951 Hotrocol Prin ocol, G`sc[ alb[-ntr-un picior. 952 Trupul, capul mi-e totuna, P-un picior stau totdeauna; C[m[=i am nenum[rate +i le port toate-mbr[cate. 953 +ade baba pe r[stoace1 }ntr-o sut[ de cojoace, Priponit[ pe r[zor, Ca o barz[-ntr-un picior. 954 Rostogol }ntr-un ocol, Curte verde-ntr-un picior. 955 Ulcioru=, Bulcioru=, +ade ]ntr-un picioru=. 956 Culmeciu-culmeciu: |ur\urel ]ntr-un picior. 957 +aptezeci de haine are F[r[ vreo ]ncheietoare.

CINEL-CINEL

1 R[stoac[ — loc unde o ap[ este pu\in ad`nc[; g`rl[. bra\ de r`u ab[tut =i secat.

GR{DINA CU LEGUME

958 C`rpitur[-n c`rpitur[ +i nu-i nici o-mpuns[tur[! 959 }nfoiat[ +i umflat[, Dar o taie +i-o despoaie +i-o a=az[ ]n copaie, La un loc cu seu de oaie. 

&

Varza, omul =i capra
960 Strig[ cel c-un picior Pe cel cu dou[, s[ vin[, C[-l m[n`nc[ cel cu patru.

Ridichea
961 Alb[-i albuie, dar ca= nu e, Coad[ are, =oarece nu e. Frunz[ are, pom nu e, Limb[ n-are, sare linge.

Sfecla
962 Ce-i ro=u, — m[r nu-i; Cre=te-n p[m`nt, — ceap[ nu-i? 

& 963 +ade Iuda ]n c[mar[, Cu flendurile afar[.

CINEL-CINEL

Cartofii (barabulele)
964 M[ dusei ]n p[durice; Aflai ou[ de bobice; Luai nou[, L[sai dou[, Ca bobicea s[ mai ou[1. 965 Pusei una, G[sii dou[; Pusei dou[, G[sii nou[; Pusei dou[, Pusei nou[, G[sii nou[zeci =i nou[. 966 G[ina verde, +i ou[le galbene. 967 Am o clo=c[ — }n p[m`nt cloce=te }n p[m`nt scoate pui.

1 Forme asem[n[toare pt. butucul de vi\[ c`nd se taie, ghicit. nr. 1057 =i pt. tufa cu nuiele, ghicit. nr. 1891.

GR{DINA CU LEGUME

968 Sus — p[dure, Jos — prescure. 

&!

Fasolea
969 P[s[ruie-ruie, P[ copaci se suie. 970 Alb[ p[s[ruic[, Pe arac se urc[; N-are aripioare, N-are nici picioare. 971 Rasca1 Prasca S-ar sui la cer, Dar n-are scar[. 972 T[nd[li\a M[nd[li\a C`rcei Toboli\a. 973 +ade baba pe arac +i-=i \ine boabele-n sac, +i-i at`ta de b[tr`n[, C[-i cad din\ii ]n \[r`n[.
1

Rasca — de la rasc, rascote, rancote (vreascuri). 

&" 974 P`n[ s[ se coac[ miezul, De ce-i m[n`nci coaja? 975 }n buzunarul Stoichii Stau cerceii Voichii. 976 Cercelu=ul doamnei, St[ ]n fundul oalei.

CINEL-CINEL

P[st[ile de linte
977 Pungi Nu prea lungi Cu b[nu\i Tot m[run\i.

Livada
978 Mireas[ frumoas[ +ade l`ng[ cas[; }nt`i cu flori se g[te=te +i pe urm[ rode=te.

Pomul
979 Prim[vara te vesele=te, Vara te umbre=te, Toamna te nutre=te,

GR{DINA CU LEGUME

Iarna te-nc[lze=te, Poftim de ghice=te. 980 Este-un om ciudat, Vara-n cojoace-mbr[cat, +i iarna gol despuiat. 981 Jos sub\ire, Sus tufos Face dem`ncat gustos. 

&#

Altoiul
982 Un om cu capul t[iat |inea p-un mort ]n bra\e. Cel mort striga: „Vai de mine, am s[ mor!!...“ Iar cel cu capul t[iat ]i zice: „S[ nu te temi, c`t eu tr[iesc“.

Pruna (perja)
983 Murgana o fat[ pe Rujana; Rujana — pe B[lana. 984 Ghici ghicitoarea mea: Am o vac[ cu vi\el, +i-n vi\el — alt vi\el. 

&$ 985 Am o vac[ a f[ta; Dar cum s[ nu fie a f[ta, C`nd =i vi\elul ]n ea, }nc[ e a f[ta? 986 Am un cal, Care c`nd ]l bag ]n grajd }i smulg coada.1

CINEL-CINEL

M[rul
987 Jos sub\ire, Sus tufos, +i mai multe m[run\ele, Frumu=ele, Ro=iele, +i mai multe g[lbinele.

Para (pr[sada)
988 Am o iap[ gras[: P`n[ c`nd nu-i rup coada, Nu intr[ ]n grajd.

1

O form[ asem[n[toare pt. par[, ghicit. nr. 988.

GR{DINA CU LEGUME

Cirea=a
989 Ro=ior +i mic=or, Rotunjor, Lucitor, }n[untru un oscior, }n m`n[ un be\i=or. 

&%

Nucul
990 Ce e nalt c`t casa, Verde ca m[tasa +i amar ca fierea, +i dulce ca mierea? 991 }nalt c`t casa, Verde ca m[tasa, }n toat[ creanga ou, }n tot oul pui. 992 Am un p[un, Cu penele-n drum.

Nuca, miezul nucii
993 Patru fra\i, gemeni n[scu\i, Tot ]mbr[\i=a\i crescu\i; 

&&

CINEL-CINEL

Oric`nd ]i vezi la un loc, }nveli\i ]ntr-un cojoc.

994 Patru fra\i }ngem[na\i, Prin=i la joc }ntr-un cojoc. 995 Patru fra\i ]ntr-o c[ma=[, Dinl[untru ]ndulcit[, Iar afar[ am[r`t[. 996 Am un bordei Cu patru vi\ei; P`n[ nu spargi bordeiu, Nu vezi vi\eii. 997 Am un t[buie\1, Cu patru b[ie\i.

Nucile-n sac
998 Hurduc, hurduc, }ntr-un burduh.

1

T[buie\ — t[b`ltoc (s[culte\).

C~MPUL

C~MPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE +I TEXTILE) 

&'

Porumbul (p[pu=oiul, cucuruzul)
999 Cum ]i rupi \oalele, El r`de. 1000 Cum ]i rupi hainele, }\i arat[ din\ii. 1001 Cine se na=te-nf[=at? 1002 Este un om cam ciudat: Vara-n cojoace-mbr[cat, +i iarna gol, despuiat. 1003 }i ]nalt — dar nu-i copac, }i verde — dar nu-i brad, Are copii — dar nu-i om. 1004 Iese mo=ul din r[goz, Cu cojocu-ntors pe dos. 1005 Tinerel — Cu must[\i albe, B[tr`nel — Cu must[\i negre. 

' 1006 +inel-=inel: Merg pe drum, ]ns[ nu e drum, Prind un pui, ]ns[ nu-i pui, }i smulg penile, ]ns[ nu-s peni, }i m[n`nc carnea, nu-i carne.1 1007 Trei sute de fra\i Galben-ro=ca\i, Pe-un b[\ aduna\i. Din ei peste noapte |i-o da vaca lapte, +i ou[ g[ina, Iar porcul — sl[nina.

CINEL-CINEL

+tiuletele de porumb
1008 Deasupra h`rtie, }n mijloc praf, +i dedesubt p`rhai\[2. 1009 Bot[3 mazarat[, }n pod aruncat[. 1010 B[\ aurit, }n pod azv`rlit.
O form[ asem[n[toare pt. pe=te, ghicit. nr. 1744. P`rhai\[, prahai\[ — ciuperc[ av`nd carnea alb[ c`nd e t`n[r[, mai t`rziu m[slinile =i brun-ro=cat[; dup[ coacere se deschide la v`rf l[s`nd s[ ias[ un praf brun-ro=cat sau g[lbui-]nchis. 3 Bot[ — b`t[.
1 2

C~MPUL

1011 Am o furc[ cu fusele pline: Fusele de n-ar fi Oamenii ar pieri. 

'

Gr`ul
1012 }nalt c`t casa, Verde ca m[tasa, +i-n v`rful spicului Firul m[rg[rintului. 1013 De pe c`mp eu vin ]n =ur[, +i din =ur[ ]n hambar; Afar[ dac[ ies, via\a mi se duce.

Spicul de gr`u
1014 }ntr-un v`rf pe pai +ade oastea unui crai. 1015 Am dou[zeci =i patru de purcei: Suge unul de la altul, +i cel de pe urm[ e cel mai gras.

S[m`n\a
1016 Cinel-cinel: Se-ngroap[ ]n p[m`nt, Ca s[ scape de morm`nt. 

'

CINEL-CINEL

Dovleacul (bostanul)

1017 Ce se na=te cu =treangul ]n cap? 1018 Pe dealu’ rotat +ade mo=u’ bosumflat. 1019 Pe valea lui Baibarac +ade Vlad mort =i umflat. 1020 Trece mo=ul peste gard +i r[m`ne sp`nzurat. 1021 Pe un v`rf de deal Stau mo=negii de m`n[. 1022 Hurduz-burduz, Din |arigrad adus, Sub lai\[ pus. 1023 Cine se t`r[=te ca =arpele +i-=i face cuib ca iepurele? 1024 Am o cas[: F[r[ u=i, f[r[ fere=ti, }nl[untru plin[ de b[ie\i. 1025 Am un butoia= Plin cu copila=i.

C~MPUL

1026 Am un bordei. Plin de vi\ei; P`n[ nu sparg bordeiul, Nu se v[d vi\eii. 1027 Am un coticior Plin cu m`nzi=ori +i n-are u=[ nic[ieri. 1028 Bag m`na prin frunze +i-apuc pe mo=ul de buze. 1029 Baba-n vale, Ca o floare, Mo=u-n deal, Ca un bu=tean. 1030 Am un bou galben-ro=cat, Toat[ vara ]l \in legat, +i toamna se sparge de gras. 1031 Din surcea — nuia, Din nuia — butuc, De nu pot s[-l duc. 1032 Ce este: Aduni ghemele +i r[m`n a\ele? 

'! 

'" 1033 Hop ]ndop, Bl[ni1 ]ngrop, A\e-ntinse, Gheme str`nse, Urdubela2 priponit[. 1034 Bl[ni ]ngrop, Tei ]ntind, Gheme-adun. 1035 Pui pan[ +i iese ghem. 1036 Sub o foaie de lipan St[ ascuns un moc`r\an.

CINEL-CINEL

Pepenele (harbuzul, lubeni\a)
1037 Hop-hop, Surcele-ngrop, Ghemuri str`nse, A\e-ntinse, Malul ro=u, Ghizduri verzi.

1 2

Blan[ — sc`ndur[. Urdu-belea — pacoste, belea.

C~MPUL

1038 Str[chinu\[ verde, Untul nu se vede. 1039 Am o f`nt`n[: Apa e ro=ie, Pere\ii — verzi, +i pietrele — negre. 1040 Este o balt[ Cu malurile verzi, Cu apa ro=ie, +i cu pe=tii negri. 1041 Sus — verde, Jos — verde, La mijoc — flac[r[ de foc. 1042 Hurdubel[ Priponit[. 1043 Pielea verde, Carnea ro=ie, +i oasele negre. 1044 Ciumel-ciumel: M[ dusei la t`rg, +i de un crucer Cump[rai, M`ncai =i b[ui, +i-n cap — comanac. 

'# 

'$ 1045 Am o ulcicu\[ cu miere La cumetri\a ]n buruiene. 1046 Capul, trupul mi-i totuna, La p[m`nt ]s totdeauna. 1047 Am o m[n[stire verde, F[r[ u=i, f[r[ ferestre, +i-n[untru — o mul\ime de c[lug[ri. 1048 Cimu ce-i, ce-i? Am un bou: }n funie na=te, }n funie cre=te: De nu l-]i cl[ti, Acolo-a putrezi.

CINEL-CINEL

Floarea-soarelui
1049 Care floare Parc[-i soare? 1050 }ntr-un v`rf de g`rni\[1 — Un ocol de r`=ni\[. 1051 P[l[rie-mbumburat[ Numai c[tre soare cat[.
1

G`rni\[ — varietate de stejar.

C~MPUL

Vi\a de vie
1052 Pe valea lui Terteleat Legai verde pe uscat. 1053 Butucel frumos, Curge din el =i s[n[tate, +i veselie, +i nebunie. 1054 A vorbit un ]mp[rat C-un alt ]mp[rat S-adune la p[dure Copaci usca\i cu frunza verde. 1055 Am o ciotu\[ De tei +i-amiroas[ A bumburei. 1056 Am =apte fete, +i fiecare fat[ are =apte fuste, +i fiecare fust[ are =apte buzunare, +i fiecare buzunar Are c`te =apte bani =i jum[tate. 

'% 

'&

CINEL-CINEL

Butucul de vi\[ c`nd se taie

1057 M[ dusei ]n deie, S[ caut dou[ resteie; Nu g[sii resteie, +i g[sii un chenar cu ou[. Luai nou[, L[sai dou[, Ca chenarul s[ mai ou[.

Strugurele, poama
1058 Dimirlie1 Cu dimirlie, Mare veselie; Siminoc Cu siminoc, Crengu\[ de busuioc. Ce-i? 1059 Chipul meu e tot bubos, +i nu-s la nimeni sc`rbos; Chiar de-mp[ra\i sunt cinstit, +i la mas[ sunt primit. 1060 Am o fat[ buboas[-buboas[, +ade cu Vod[ la mas[.
1

Dimirlie — veche m[sur[ pentru cereale; bani\[.

C~MPUL

1061 Am o g`sc[ buboas[ +ede cu Vod[ la mas[. 1062 Vacii mele-i a f[ta, +i vi\elei — tot a=a. 1063 Ciumel-ciumel: G[in[ borzoas[1, La domni pe mas[. 1064 G[inu=[ porumbac[, De coad[ sp`nzurat[. 1065 Soarele o coace, M`na o rupe; Piciorul o calc[, Gura o bea. 

''

Haragul, frunza vi\ei =i strugurii
1066 Mama verde, Tata uscat, Pruncii cre\i la cap. 1067 Mama-i verde, Tata-i uscat, +i copiii — dulci.
1

Borzos — zb`rlit, zbor=it (despre p[s[ri). 

CINEL-CINEL

Haragul, vi\a, strugurele =i vinul

1068 Tata lung, mama lat[, Sor[-mea ]mb`rligat[, Frate-meu, nebunul satului, +ade la masa-mp[ratului. 1069 Nenea lungu, mama lat[, Sora mea zgrimburat[, Frate-meu nebunul satului, Cu cojoc de lemn ]mbr[cat, +ade cu ]mp[ratul la mas[.

C`nepa
1070 Ce ]nfloare =i nu se coace +i ]nfloare =i se coace? 1071 Strig[ Petri=or Din coti=or, S[-l apere de g[ini, C[ de c`ine Nu se teme1.

1 Forme asem[n[toare pt. nev[stuic[, ghicit. nr. 1678 =i pt. r`m[, ghicit. nr. 1789.

C~MPUL

H`ldanul de c`nep[
1 

1072 +ade mo=ul f[c[le\ Cu c[m[=ile pe b[\. De c[ma=[ s[-l dezbrac, }l murez pe mo= ]n lac.

1 H`ldan — firul de c`nep[ plantat =i recoltat special pentru s[m`n\[. 

CINEL-CINEL

MUNCI AGRICOLE

Sapa
1073 La o margine de lunc[ Nedelcu\a se arunc[. 1074 Lelea Safta cea buzat[ E-o d[dac[ minunat[: Cre=te-n \arin[ =i-n lunci Zeci =i zeci de mii de prunci.

Oticul 1
1075 Cum e el a=a de mic, Face treab[ de voinic, +i din lanurile toate Buruienile le scoate.

1 Otic — aici cu ]n\elesul de s[p[lig[ (sap[ de propor\ii mici folosit[ la t[iatul buruienilor din lan).

MUNCI AGRICOLE

Plugul
1076 Opt opintele, Dou[ sc`r\`iele, +-un \u\ui1 dup[ ele. 1077 Opt ]mping[tori, Doi fluier[tori, Ghelbuia gogoa=[ }naintea lui Musta\[. 1078 Ce hiar[ ]ncornorat[ Umbl[ cu gura c[scat[ +i numai cu limba r`m[, Tot r[stoarn[ =i d[r`m[? 1079 Ce fiar[ cu limba r`m[, +i cu spatele d[r`m[? 1080 Am un bou: Trupu-afar[ Limba-n p[m`nt, +i coarnele-n aer. 1081 Am un bou-bourel, La f[ptur[ frumu=el, Are coarnele-napoi, Abia-l mi=c[ al\ii doi. 

!

1 |u\ui, \ugui — v`rf de deal sau de munte; cre=tet, pisc; v`rful ascu\it al unor obiecte. 

" 1082 Am un pe=te: }n =ezut sclipe=te, Patru boi abia-l cl[te=te. 1083 Porumb v`nat, Cu clon\u-n p[m`nt. 1084 Iepure-mp[nat1, +arpe potcovit, Porunc[ de domn, Me=te=ug de om. 1085 Un v`n[tor, Un strig[tor +i doi tr[g[tori.

CINEL-CINEL

Aratul
1086 M[ suii ]n deal, S[ v[d al meu cal. Nu v[zui calul, Ci v[zui v`ntul, R[sturn`nd p[m`ntul. 1087 M[ suii ]n deal ]n cuc[2, M[ uitai ]n vale-n lunc[, V[zui v`ntul R[sturn`nd p[m`ntul.
1 2

}mp[nat — ]mpodobit. Cuc[ — deal ]nalt =i izolat.

MUNCI AGRICOLE

Boldul str[mur[rii
1088 }ntr-un v`rf d-anin — Pu\inel senin.

1 

#

Biciu=ca
1089 Am o g`sc[ cioant[-boant[ Cu grumajii ciob`rlan.

Brazdele
1090 Pe valea lui Marmarac Se dau porcii peste cap.2 1091 Pe valea lui Maimarac Se dau turcii peste cap.3

Tractorul
1092 Am un cal rotund, bordoc4 +i m[n`nc[ numai foc,
Str[murare — b[\ ascu\it sau pr[jin[ cu v`rf de fier, cu care se ]ndeamn[ vitele la mers; nuia lung[, varg[. 2,3 Forme asem[n[toare pt. t[v[lug, t[v[lugi, ghicit. nr. 1105, 1107; pt. moar[, ghicit. nr.1189 =i pt. sacii la co=ul morii, ghicit. nr. 1201. 4 Bordoc — ro=iatic-]nchis.
1 

$

CINEL-CINEL

Iar c`nd ]l pornesc la drum Sfor[ie =i-arunc[ fum.

1093 Bivol negru a sc[pat Diminea\a de la sat, Pan[ seara-n lung =i-n lat Dealul mare l-a zg`rmat. 1094 R`m[ porcul f[r[ via\[ Cu trei r`turi dintr-o dat[. 1095 Badea Ghi\[, c`nd lucreaz[, Sufl[-n pip[ =i fumeaz[. Nici nu-l po\i urni din loc P`n[ nu-i ia pipa foc. 1096 Iarb[ nu pa=te, Bici nu cunoa=te, Da’ c`nd ar[ +apte pluguri car[. 1097 F`n la iesle n-a m`ncat, +i c`t zece a lucrat. 1098 Duduie ca aeroplanul, Dar ]n nori nu se ridic[, +i r[stoarn[ b[r[ganul. Ia ghici\i, cine-i vultanul?

MUNCI AGRICOLE

Tractoristul pe tractor
1099 F[r[ =a, pe-un cal c[lare, Diha-diha pe ogoare. 

%

Sem[n[toarea
1100 Diminea\a c`nd se scoal[ Ia un sac de boabe-n poal[ +i porne=te pe ogoare S[ dea brazdelor m`ncare. 1101 Leli\a c-un sac ]n bra\[ A plecat de diminea\[, S[ hr[neasc[ pe v`lcea Cu gr[un\e o tarla.

Grapa (boroana)
1102 Un arici s[lt[re\, Umbl[ dup[ plugule\.

Plugul =i grapa
1103 R[stoarn[ str`mbul, Piapt[n[ din\atul. 

& 1104 Lup t[p[l[gos Coboar[ pe munte-n jos.

CINEL-CINEL

T[v[lugul (v[l[tucul, valul), t[v[lugii
1105 Pe valea lui G`nsac Se d[ ariciul peste cap. 1106 Mo=u Gheorghe-nceti=or Se d[ tumba pe ogor. 1107 }n valea lui pitpalac Se dau ur=ii peste cap.

Ogorul
1108 Am un =arpe cu ciulini, Doarme furi=at ]n spini, }nvelit p`n[ la br`u, +i-mi m[n`nc[-un stog de gr`u.

Roata de udat
1109 Hurduc, burduc, Umplu s`nu’ +i m[ duc.

MUNCI AGRICOLE

Bulg[rele de p[m`nt
1110 Bumburel rostogol, N-are stare pe ogor. 

'

Holdele
1111 De aici =i p`n’ la munte — Numai p[turi a=ternute.

Secera
1112 Retevei de tei Pe miri=te de mei. 1113 M[tu=ic[ chercheri\[, Cu din\ii de veveri\[, Cu mijlocu-nc`rligat, Cu coada de lemn uscat. 1114 G`rni\[-pov`rni\[, Cu din\i ca de ceperi\[1. 1115 Am o c[\ea cu gura de fier +i cu trupul de lemn. 1116 Og[rcu\[ neagr[, Peste c`mp alearg[.
1

Ceperi\[, cepar — sfredel mic pentru dat cep la butoaie. 

1117 Am o scroaf[ mangoli\[ Cu din\ii de veveri\[, Cu coada de lemn uscat. 1118 Cinci ]n br`nci, R`njita-nainte.

CINEL-CINEL

Snopul
1119 Nou[zeci =i nou[ de fra\i, C-un singur br`u lega\i. 1120 Am un om mic, gros =i scurt +i str`ns pe l`ng[ p[m`nt.

Miri=tea
1121 Mii de mii de ochiurele Se uit[ noaptea la stele.

Aria
1122 }ntr-o tav[ spoit[ +ade-o nuc[ cur[\it[.

MUNCI AGRICOLE

Parul ariei (=teaj[rul)
1123 Slav[ Sf`ntului |ine =i el umbr[ p[m`ntului. 

Aria =i parul
1124 Strachin[ sp[lat[, }n fund un cui poart[. 1125 }ntr-un taier sp[lat — Un par ]mpl`ntat. 1126 Nalt =i sub\irel, Lat[ l`ng[ el.

}mbl[ciul 1 (]mbl[ceul)
1127 Dou[ lemne-hodolemne, Cu grumazul tot de piele. 1128 Dou[ lemne-hodolemne, +i la mijloc br`u de piele.
}mbl[ciu — unealt[ agricol[ rudimentar[, format[ dintr-un b[\ gros, articulat cu o pr[jin[, cu care se b[tea recolta de p[ioase pentru a ob\ine semin\ele.
1 

1129 Dou[ noaje-ngenuncheate, Un ciocan =i jum[tate.

CINEL-CINEL

}mbl[titorii
1130 Unu’ \ine, Unu’ st[, Unu’-n cump[n[ se d[. 1131 Doi stau, Doi dau, Doi se mir[, Doi se-nchin[. 1132 Doi izbesc, Doi lovesc, Iar o mie p[timesc.

Batoza
1133 Am o vi\[ n[zdr[van[, St[ culcat[ ]n poian[; Nu-i nici vac[ =i nici taur, Iar pe n[ri ]i curge aur.

Combina (combaina)
1134 Cose=te, dar nu e coas[, Taie-taie, aur vars[.

MUNCI AGRICOLE

1135 Cine-i oare, cine este Fl[m`nzil[ din poveste? De i-ai da un c`mp de gr`ne, Tot fl[m`nd mereu r[m`ne. 

!

Gr`ul =i pleava, v`nturatul
1136 Cimurce-i, ce-i? Am dou[ ra\e: Una zboar[ peste cas[, Una nu poate de gras[! 1137 B[lana sare peste gard, Dar b[lan nu vrea. 1138 B[lan sare peste gard, Dar galben r[m`ne. 1139 Am ni=te cai gra=i +i ni=te iepe slabe: Iepele slabe sar gardul, Caii gra=i cad jos.

Dimerlia (bani\a)
1140 A=chiu\a bradului, M`ndruli\a satului. 

"

CINEL-CINEL

St`lpii la oboroc 1

1141 Sunt patru fra\i, +i to\i stau sub un clop2.

Coasa, cositul
1142 C[\elu=a livera Pa=te c`mpul otova3. 1143 I\a-i\a Prin p[i=, F`\a-f`\a Prin costi=. 1144 C[\[lu=[ =arg[, Mult f`na\ alearg[. 1145 Cinel-cinel: Tot c`mpul alearg[; C`nd ajunge-n drum, st[. 1146 Am o vi\elu=[ pag[4, Care tot c`mpul alearg[, Numa-n tufi= nu se bag[.
Oboroc — vas mare, care serve=te ca unitate de m[sur[ pentru cereale sau pentru transportatul =i p[strarea acestora. 2 Clop — p[l[rie. 3 Otova — uniform; oblu; tot ]ntr-un fel; monoton. 4 Pag — cu pete albe pe cap sau pe trup; \intat.
1

MUNCI AGRICOLE

1147 N[p`rc[ neagr[, Vara pe c`mp alearg[. 1148 Mi=-mi= Prin p[i=, Haci-haci Prin copaci. 1149 F`=-f`= Prin p[i=, Paci-paci Prin copaci. 1150 Curelu=[ brav[ Peste c`mpul de otav[. 1151 +tiuca din balt[ s-arunc[, Dumbrava o culc[. 1152 O pornir[ =tiucile Ca s[ pasc[ luncile. 1153 Luce=te, sclipe=te, Pe c`mpii gone=te, Reteaz[ tot ce-nflore=te. 

#

Urma coasei pe cosiri=te
1154 De la noi +i p`n’ la voi — 

$

CINEL-CINEL

Tot cu\ite R[scu\ite.

Coasa =i grebla
1155 Tata rage Prin p`rloage, Mama-ng`n[ Prin gr[din[1.

Gresia (cutea)
1156 Ghici ghicitoarea mea: Cine d[ la altu’ ce n-are el? 1157 Dau Ce n-am.

Pologul
1158 De la noi +i p`n’ la voi — P[sat V[rsat.
1 Forme asem[n[toare pt. clopotul =i toaca, ghicit. nr. 1486 =i pt. ecou, ghicit. nr. 2030.

MUNCI AGRICOLE

F`nul
1159 Iarna sus, +i vara jos. 

%

Furca la f`n
1160 Cumetri\[ Nepiept[nat[ +ade mereu sup[rat[. Eu o piept[n +i p[ru-i cade.

Grebla
1161 La o cas[ cu trei r[chi\i Este-o fat[ cu trei ghim\i1. 1162 Din\i frumo=i =i zdraveni are, +i nicic`nd gura n-o doare!

|[poiul
1163 N-are cap, Dar are coarne de \ap; Vulpe nu-i, Dar are coad[.
1

Zim\i. 

&

CINEL-CINEL

Stogul (claia, c[pi\a, boghia)

1164 La un deal rotilat1, +ade-un mo=neag bor\o=at. 1165 Pe dealul rotat +ade mo= Mohor umflat. 1166 Am un mo=: De tare ce s-a umflat, C`t casa s-a ridicat. 1167 Nenea cel gros, Numai cu un os. 1168 }n cap[tul satului — +licul2 f`rtatului. 1169 }n mijocul c`mpului — C[ciula voinicului.

Stogul cu br`u
1170 Pe cel c`mp rotat +ade mo=ul bosumflat.
Rotilat — ]n form[ de roat[, rotund; ]ncovoiat, ]ndoit. +lic, i=lic — c[ciul[ de blan[ sau de postav, purtat[ de domni =i boieri, iar mai t`rziu de negustori =i l[utari.
1 2

MUNCI AGRICOLE

C`rligul de smuls paie
1171 Am un bou, dar tare, Iarna tot cu nasul ]n paie =ade, +i de gras e ca un par, +i burt[ n-are nici un dram. 1172 Am un bou c-un dinte, Smulge =`ra toat[. 

' 

CINEL-CINEL

MOR{RIT

R`=ni\a
1173 Lat[ peste lat[, Maz[re v[rsat[. 1174 Turt[ peste turt[, +i la mijoc urd[. 1175 Turt[ peste turt[, +i la mijloc bort[. 1176 Am o g[in[ Cu mo\ul de f[in[.

Moara
1177 Me=te=ug de om. Porunc[ de domn, Cas[ ]ncheiat[, Pe mare aruncat[. 1178 Sus chisc1, Jos chisc,
1

Pisc.

MOR{RIT

Printre chisc, Mo\ochisc, Pui de ra\[ motocea1; Voi zice\i c[ nu-i a=a? 1179 F`\a-f`\a Cotof`\a, Pe la n[ri Cu lum`n[ri, Pe la p`ntece Cu desc`ntece. 1180 Am o g`sc[ =oaic[ Boaic[, Cu grumazii =ob`rloi, }n clon\ Cu nou[ core\e2 de orz. 1181 Mere3 de c`ndu-i, +i tot pe locu-i! 1182 Cu ap[, cu v`nt =i cu foc tr[iesc, M`ncarea pe limb[ eu nu o primesc, Pentru ori=icine preg[tesc. 1183 Merge =i nu merge, De ascultat te ascult[, 

De la motocel — canaf, ciucure; ghemule\. Core\ — unitate de m[sur[ pentru capacitate, echivalent[ cu aproape un hectolitru =i un sfert, ]ntrebuin\at[ mai ales la cereale. 3 Merge.
1 2

CINEL-CINEL

Face vorb[ mult[, Ce-i dai ]\i d[, Cu talpa-n ap[ st[. 1184 Am o vac[ priian[1, La tot satul d[ hran[. 1185 Am o vac[. De ce-o m`i, De-aia se baleg[. 1186 Am o vac[ neagr[ Cu \`\ele-n spate: Toat[ \ara }i m[n`nc[ zara2. 1187 Am o vac[ pl[vi\[: Pe la coade cu iscoade, Pe la p`ntece Cu desc`ntece. 1188 G[in[ sein[3, Mo\ul de f[in[, Ra\[ potcovit[, G`sc[-nsovonit[.
Priian — cu pete sau dungi albe; f[tat ]n luna aprilie. Zar[ — lichid albicios =i acri=or care r[m`ne dup[ ce s-a ales untul din sm`nt`n[. 3 Sein — de culoare cenu=ie.
1 2

MOR{RIT

1189 Pe valea lui Baibarac Se d[ ciuta peste cap. 1190 Baba Rada st[-n p`r`u Scufundat[ p`n’ la br`u +i m[n`nc[ saci cu gr`u.

!

Moara de v`nt
1191 Am o ursoaic[ cenu=ie, Ce se-nv`rte=te-ntr-un picior; }n gur[-i curg boborate +i le scoate pe urechi pisate. 1192 D[ din aripi, Dar nu zboar[.

Ro\ile morii
1193 Ghici ghicitoarea mea: Am dou[ fete; Una toat[ ziua se spal[, +i totdeauna e murdar[; Alta nu se spal[ niciodat[, +i tot e m`ndr[ =i frumoas[.

"

CINEL-CINEL

Aripile morii de v`nt

1194 +ase surori se ]nv`rtesc, +i de ajuns nu se ajung.

Cureaua de la moar[
1195 G`nj ]ng`njuluit, +arpe potcovit, Sudoare de om, Porunc[ de domn.

M[cinatul
1196 Sute nesutite, Mii nesocotite, Merg la judele1, S[-=i schimbe numele. 1197 Pe poduri ferecate Trec mii nenum[rate, +i le taie capetele, +i le schimb[ numele. 1198 Pe poduri ferecate Trec mii nenum[rate, Str[i\ele rup`ndu-=i +i numele schimb`ndu-=i.
1

Jude — judec[tor.

MOR{RIT

1199 Sus bat dobele, Jos cad negurile; Care cum ajunge, Capul =i-l rupe, Numele-=i schimb[. 1200 Pe o vale-ncornurat[ St[ un podi=or de piatr[, +i trec mii nenum[rate, Ce-s din sil[ aruncate: Care cum trece, Capul =i-l rumpe, Numele-=i schimb[.

#

Sacii la co=ul morii
1201 }n r`pa lui Mo= Harap Se dau popii peste cap.

P`rpeli\a1
1202 Am o c[\elu=[ v`n[t[ +i face numai urd[.

1

P`rpeli\[ — jgheabul morii prin care curge f[ina de sub pietre.

$

CINEL-CINEL

Moara cu motor

1203 Bubuie, nu-mpu=c[, H`r`ie, nu mu=c[.

Moara =i morarul
1204 Cine-i slab[ Ca o scoab[, +i ]nghite p`n’ sughi\[, Dar se-ngra=[ nenea Ghi\[?

Morarul
1205 C`nd am ap[ beau vin, C`nd n-am ap[ beau ap[.

STUP{RIT

STUP{RIT

%

Albina
1206 Am o v[cu\[ stearp[, De la care mulg dulcea\[. 1207 Uite m[ciuchi\a glava Cum ]nconjur[ dumbrava. 1208 M[riu\a graba St[ cu z[bava +i vine cu graba. 1209 Cimileaga grava }ncunjur[ dumbrava +i face ciu=ti ]n nas la Sava. 1210 B`z ]n sus, B`z ]n jos, B`z ]n toate p[r\ile. 1211 Mititeaua Umple-argeaua. 1212 La cap — limb[ cu miere, La coad[ — limb[ cu venin.

& 1213 Coarne n-are =i ]mpunge, Buz[ n-are =i suge. 1214 Elig[-melig[1, Merge la biseric[; }nchin[-se, Mir[-se, Vine-acas[ vaiet[-se, De cap trage-se.

CINEL-CINEL

Stupul (=tiubeiul)
1215 Jos un dop, Sus un dop, +i la mijloc iarmaroc. 1216 Cinel-cinel: Butucul de tei, Limb[ de cotei. 1217 |[nd[lu= M[nd[lu= +ade ]ntr-un picioru= +i-arunc[ s[ge\ile Mai ]n toate p[r\ile.

1 Prescurtare deformat[ de la cimilig[ — formul[ introductiv[ la unele ghicitori.

STUP{RIT

1218 Am o cas[ }ntr-o gr[din[, Mul\i voinici }n ea s-adun[. 1219 Sub perete Ciuciulete, Cu must[\i }n toate p[r\i. 1220 Ciuciulit pe sub perete, Pap[ miere de la zeci de fete.

'

Roiul
1221 Mii =i mii de c[lug[rei Pe-o creang[ de tei.

Fagurele cu miere
1222 Ce cre=te de sus ]n jos?1

1 Forme asem[n[toare pt. \ur\urele de ghea\[, ghicitorile nr. 1941 =i 1943 (primul vers).

!

CINEL-CINEL

Ceara

1223 Am o rochi\[: O sp[l ]n foc +i-o usuc ]n ap[. 1224 M-a trimis doamna de sus La cea de jos, Ca s[-i sp[l iia ]n ap[ cald[ +i s-o usuc ]n ap[ rece. 1225 Ce moi ]n foc, +i ]n ap[ se-nt[re=te?

V~NAT, PESCUIT

V~NAT, PESCUIT

!

Capcana
1226 N-are minte, Dar te prinde.

Fierul de prins p[s[ri
1227 Am o g[in[ cu gheb ]n spate: C`nd pui m`na s[-l iei, D[ cu ciocul.

V`n[torul
1228 Tunsul, Unsul, C`inii Dup[ d`nsul.

Iepurele ]ntre v`n[tor =i c`ine
1229 +o=oi }ntre doi.

!

CINEL-CINEL

Undi\a

1230 Stanca lunga, g`rbova, Prinde caii ne-nv[\a\i. 1231 Am o bab[ oarb[, Prinde caii speria\i. 1232 Inelu= rupt Scoate h[rm[sarii din fund.

Plasa (n[vodul)
1233 O O O O mie ]nnodate, mie deznodate, mie s[ vorbe=ti, mie nu ghice=ti.

Pe=tele ]n plas[
1234 }ntru-n cas[ s[ scap, +i casa-mi iese pe fereastr[.

Mreaja
1235 G[in[-g[in[ Cu ciocul de f[in[, Talpa de nac, +erpe-n=irat.

DIVERSE }NDELETNICIRI

DIVERSE }NDELETNICIRI

!!

Frizerul
1236 }naintea cui Trebuie s[-=i scoat[ fiecare p[l[ria?

Birjarul
1237 Cine st[ cu spatele la rege?

Croitorul
1238 Cine face toate cu m[sur[?

Ciobotarul, scaunul, c`inele =i cizma
1239 Dou[ picioare =edea pe trei picioare +i se juca cu un picior de ra\[; Patru picioare o venit =i o luat piciorul de ra\[; Atunci, dou[ picioare o luat pe trei picioare +i o azv`rlit dup[ patru picioare. Atunci patru picioare o c[zut jos. Dou[ picioare o luat piciorul de ra\[

!"

CINEL-CINEL

+i l-o pus iar[=i pe trei picioare, }ncep`nd a se juca cu el.

Fr`nghierul
1240 P[=ind tot ]napoi, Lucreaz[ pentru vaci =i boi.

Foiul 1 (foalele)
1241 Dou[ g`=te-ntr-un b`tlau2, Suflet au, dar ma\e n-au. 1242 Am un coco=, Toat[ ziua sufl[-n co=. 1243 I\ele-momi\ele, Zdranca, fedele=ele.

Ciocanul =i nicovala (sau toporul =i lemnul)
1244 Un mo= d[, +i altul st[.
Foi — foale (aparat rudimentar pentru pomparea aerului la forj[, folosit de fierari. 2 B`tl[u, b`tlag[ — butoia=.
1

INDUSTRIE, MA+INI

INDUSTRIE, MA+INI

!#

Uzina
1245 La margine de ora= Am un stup care-i frunta=, Iar albinele din el Fac miere din o\el.

Uzina siderurgic[
1246 Am aici, sub deal, un zmeu, Care fumeg[ mereu. +i cu limba op[rit[ Mestec[ font[ topit[.

Strungul
1247 Roade toat[ ziua-n fier, +i nu se-ngra=[ defel; C`nd de ros a terminat, Iese lucrul drag, curat.

!$

CINEL-CINEL

Ciocanul automat

1248 Mo=u Ghi\[, furios, C`nd se d[ cu capu’-n jos +i pe sine se pr[vale, Sar sc`ntei din nicovale.

Borma=ina
1249 Am aicea ]n uzin[ O sprin\ar[ balerin[, Ce danseaz[-ntr-un picior C`nd ]i c`nt[ vreun motor.

OBIECTE DE AP{RARE, ARME

OBIECTELE DE AP{RARE, ARME

!%

Ciomagul (m[ciuca, b`ta, bastonul)
1250 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui, Acas[ dac[ m-aduse, Judec[torul satului m[ puse. 1251 Nu mi-e fric[, Nu mi-e team[, C[ am capul de aram[ +i piciorul plumbuit. 1252 Am un mo=: P`n[ nu-l iei de barb[, Nu merge nic[iri. 1253 Pe b[tr`ni sprijinesc, Pe c[l[tor ]nso\esc, Pe cei r[i ]i pedepsesc. 1254 Cine face urma ca paraua?

!&

CINEL-CINEL

Nuiaua

1255 Ce e verde, Dar face dungi vinete?

Varga
1256 C[\elu=[ Pestrilu=[1, P`rai-p`rai Printre u=[, S-a p`r`t para-napoi.

Cu\itul
1257 Am o frunz[ Care te omoar[. 1258 Putinei De tei, Limb[ de balaur.2 1259 Barb[ are, Pop[ nu-i; Gur[ are,
Pestrilu=[ — de la pistreal[ (s[geat[). O form[ asem[n[toare pt. sabie, ghicit. nr. 1267, =i pt. clopot, ghicit. nr. 1479.
1 2

OBIECTE DE AP{RARE, ARME

Capr[ nu-i; Oase are, Om nu e; Scris este, H`rtie nu e.

!'

Cu\itul ]n teac[
1260 Ie=i, Anghelu=, Din l[c[tu=, C[ te cheam[ Cinci afar[. 1261 Ie=i, Iov[nic[, din c[scioar[, C[ te cheam[ cinci afar[. 1262 Coad[ de pe=te, F[r[ cinci de=te, Nu se dezlipe=te.

S[geata
1263 Suflet n-are, suflet duce, +i de p[m`nt nu s-atinge.1

1 Forme asem[n[toare pt. corabia, vaporul, ghicit. nr. 1416 (ultimele dou[ versuri).

"

CINEL-CINEL

Arcul =i s[geata

1264 Coard[ str`ns[, A\[-ntins[, B[\ ]n picioare, }ndreptat ]n zare.

Sabia
1265 }ntr-o scorbur[ uscat[ +ade o c[\ea turbat[. 1266 Limba dracului }n pielea =arpelui. 1267 Retevei De tei, Limb[ de balaur.

Pu=ca
1268 Am o vac[ br`ncovanc[: C`nd se pune br`ncele, Se r[sun[ luncile. 1269 Am o juncu\[ Zb`rn[cu\[, La mijloc Par[ de foc.

OBIECTE DE AP{RARE, ARME

1270 Cinel-cinel: M-am suit ]n pod s[ caut i\[-cotroi\[; N-am g[sit i\[-cotroi\[, Ci-am g[sit o berbeli\[, Pe la p`ntece Cu desc`ntece, Pe la n[ri Cu lum`n[ri, Pe la =ele Cu d`rjele1. 1271 |[nduric[, lemn uscat, Face larm[-n |arigrad. 1272 Am un porumb Cu pene de plumb, Cu oase de o\el, Ai grij[ de el! 1273 Co\ofan[ breaz[, }n munte necheaz[, }n Dun[re r[sun[. 1274 Am o noatin[2 neagr[, Pe dealuri r`ncheaz[. 1275 Rage murga ]n cetate +i r[sun[ mai departe.

"

D`rjal[ — b[\, b`t[, m[ciuc[; pr[jin[; miner. Noatin, noaten: aici cu ]n\elesul de m`nz de la =ase luni p`n[ la doi sau trei ani.
1 2

" 1276 Am o puic[ cucuiat[, St[-n c[mar[ ]ncuiat[; Doar s[ mor, s[ n-o descui, S[-i pui m`na la cucui. 1277 Ce n-are suflet +i suflet fur[? 1278 Unuma, Dunuma, Zaia, Paia, Chicura, Cucura, Hurduc, Burduc, Sacalie, Pic, Poc.

CINEL-CINEL

Pu=ca =i geanta
1279 G[inu=[ cu cucui, Ce-mi mai dai s[ nu te spui C-am v[zut izmene-n cui?

Pu=ca =i glon\ul
1280 Vaca muge, Vi\elul fuge.

OBIECTE DE AP{RARE, ARME

Pistolul
1281 Coco= potcovit, De oaste g[tit. 1282 Scurt =i gros, +i frumos, +i te d[ jos. 1283 Am un rac Zbiar[ ca un drac.

"!

Glon\ul
1284 Ce fuge +i muge, +i-napoi nu se mai uit[? 1285 Ce fuge =i muge, +i moarte aduce? 1286 Sus zboar[ =i nu-i pas[re, Fier duce =i nu-i faur.

Tunul
1287 Nu vorbesc =i nu sunt via\[ Dar fac zgomot de te-nghea\[; Stau de paz[ la hotar[, V[rs prin gur[ foc =i par[.

""

CINEL-CINEL

UNIT{|I DE TIMP, INSTRUMENTE DE M{SUR{

Ziua
1288 Vara se m[re=te, Da’ iarna se mic=oreaz[. 1289 Dou[ fete-mi poart[ salb[: Una-i neagr[, alta-i alb[; Ne-ncetat se tot alung[, +i nu pot s[ se ajung[. 1290 Sunt dou[ surori ]n lume, Neasemenea la nume: Una-i alb[, luminat[, +-alta neagr[-ntunecat[; Se gonesc prin lumea lung[, +i nu pot s[ se ajung[.1 1291 Am o clo=c[, C-o arip[ neagr[ =i una alb[: Cu cea neagr[ ]=i adun[ puii, Iar cu cea alb[ ]i ]mpr[=tie. 1292 Eu nasc pe mama, +i mama m[ na=te pe mine;
1

O form[ pu\in diferit[ pt. soarele =i luna, ghicit. nr. 2100.

UNIT{|I DE TIMP, INSTRUMENTE DE M{SUR{

+i totu=i, una =i alta Suntem c`nd mari, c`nd mici... 1293 Vaca alb[ lumea scoal[, Vaca neagr[ lumea culc[. 1294 Vaca neagr[ intr[-n sat, Toat[ lumea s-a culcat; Vaca alb[ c`nd sose=te, Toat[ lumea se treze=te. 1295 Una alb[, Alta neagr[; Neagra adun[, Alba ]mpr[=tie.

"#

Noaptea
1296 Aruncai cheile +i se-nchise \[rile.1

Noaptea, v`ntul =i ziua
1298 Surioar[ oarb[, Ginere turbat, Maic[ luminoas[.
1

O form[ asem[n[toare pt. cea\[, negur[, p`cl[, ghicit. nr. 1996.

"$

CINEL-CINEL

+ase zile =i duminica

1299 +ase potcoave-ncheiate, De me=ter mare lucrate, +-o m`n[ de bucurie. Ghici\i, copii, ce s[ fie?

S[pt[m`na
1300 Sunt =apte surori, +i toate domnesc }n lumea mare, +i nu au nici o schimbare.

Luna cu 30 de zile
1301 Un frunzi= ]ntre v`lcele, Cu treizeci de r[murele.

Lunile anului
1302 Doisprezece fra\i alearg[, Anul c`t este de lung; Fug de zor prin lumea-ntreag[, Niciodat[ nu se-ajung.

UNIT{|I DE TIMP, INSTRUMENTE DE M{SUR{

Anotimpurile
1303 Floare =i soare, Ploaie =i ninsoare Se laie1 pe r`nd, Zile, nop\i fur`nd.

"%

Iarna
1304 Cine vine cu stelu\e Albe-n frunte Dinspre munte?

Anul cu subdiviziunile lui
1305 Am un copaci Cu dou[sprezece ramuri, Jumate verzi, jumate uscate; }n fiecare ramur[ — c`te patru cuiburi, }n fiece cuib — c`te =apte ou[, Jum[tate albe, jum[tate negre. 1306 Am un copaci Cu dou[sprezece cr[ngi: }n toat[ cranga — patru cuibare, }n tot cuibul — =apte ou[, }n tot oul — doi pui, Unul alb =i unul negru.
1

A se la — a se sp[la, a se ]mb[ia.

"& 1307 Am un pom Cu dou[sprezece cr[ngi: }n toat[ cranga — patru l[muri1, }n toat[ lamura — =apte frunze. 1308 Am un pom. De=i e mare, Numai patru ramuri are: Una florile-nflore=te, Alta fructele rode=te, Alta frunza-ng[lbene=te, Alta prinde strai de-argint s[ \eas[. 1309 Am un pom ]naurit, Cu flori dalbe-acoperit: C`nd e vreme cam frumoas[, Crengile lumin[ vars[; C`nd e timp posomor`t, Crengile-arat[ ur`t; Cu doisprezece cr[cu=ori, Cu doisprezece bujori; }n tot cracul cu treizeci R[murele Mititele +i mai m`ndre, +i mai h`de; }n tot cracul — c`te =apte Cuiburele Frumu=ele; }n tot cuibul —
1

CINEL-CINEL

Lamur[ — aici cu ]n\elesul de ramur[, creang[.

UNIT{|I DE TIMP, INSTRUMENTE DE M{SUR{

C`te dou[zeci =i patru de pui gol[=ei. Cici, f`rtate, asta ce-i?

"'

Ceasornicul
1310 Nichidu\[ mititel, Se ia lumea dup[ el. 1311 G`nganie f[r[ suflare, Umbl[ f[r-ast`mp[rare; N-are duh, nici nu vieaz[, Toat[ lumea ]ndrepteaz[. 1312 Minte are, Suflet n-are, Umbl[ f[r[ st`mp[rare, Ce nu =tii te-nva\[. De-i g`ci |i-oi frige-o ra\[. 1313 Cine bate +i nu e b[tut? 1314 Am o cas[ mic[, De tot mititic[, Cu pitici, Cu firfirici1; Ziua c`nt[,
1

Firfiric — moned[ mic[ de argint; b[ncu\[.

#

CINEL-CINEL

Noaptea c`nt[, N-are nicidecum ast`mp[r.

1315 +ede dracu’ ]n p[rete +i tot d[ din dou[ degite. 1316 Am aici o juc[rie, Care c`t e vremea =tie, Dar nu face nici un pas Dac[ n-o ]nv`rt de nas. 1317 Gur[ n-are, Nici picioare, C`teodat[ amu\e=te, Dar c`nd merge =i vorbe=te }l ascul\i ca la porunc[: Sai din pat =i mergi la munc[. 1318 Olog, umbl[ ne-ncetat; Mut, r[spunde r[spicat.

C`ntarul (balan\a)
1319 Am o p[s[ric[ bie-bie, Din coad[ adie. 1320 |a-n sus, |a-n jos, Tandi-mandi Hop!

UNIT{|I DE TIMP, INSTRUMENTE DE M{SUR{

1321 Am o puicu\[ Cu codi\[, Cu capul b[s[r[gel, Cu picioare h`rja-v`rja. 1322 Am un pi\igoi =chiop, |ine-un bou ]n cioc. 1323 Am un coco=: Cu picioarele c`rj[-m`rj[, +i cu capul =oc-mondoc. 1324 G[inu=[-ciu=[ Cu minciunele-n gu=[ +i cu dreptatea-n spinare. 1325 Unghie de gaie1, Cap de udubaie2. 1326 Unghie de gaie, Coad[ de tigaie, Creast[ de coco=. 1327 Ghearele uliului, Capul vulturului, Coada co\ofenii.

#

1 2

Gaie — pas[re r[pitoare. Udubaie, hudubaie — pas[re monstruoas[; monstru.

# 1328 Sus c`rlig, Jos c`rlig, La mijloc un basalig1. 1329 Tandalic[-n sus, Tandalic[-n jos; Dac[ nu m[ crezi, Uite pe cristez. 1330 Logoli\[-loga Sp`nzur[-n Moldova. 1331 Pisicu\[ M[t[cu\[, Cu picioare Mot[cele, Cu capul G[urele. 1332 Am o capr[ g[g[u\[ Cu ghearele ca de m`\[, Face m[runt din codi\[: “Na, t[icu\[, na, t[icu\[!” 1333 M[ suii ]n pod S[ caut i\e-cotroi\e; Nu g[sii i\e-cotroi\e, Ci g[sii o m[g[ri\[: La coad[
1

CINEL-CINEL

Basalig, basalic — porcoi (gr[mad[), de obicei de f`n.

UNIT{|I DE TIMP, INSTRUMENTE DE M{SUR{

Cu iscoad[, La p`ntece Cu desc`ntece. 1334 Sus bot[, Jos bot[, +i la mijloc ha\a a=a: Zice\i to\i c[ nu-i a=a!

#!

Greutatea de la c`ntar
1335 De-abia-i c`t un ou, +i trage c`t un bou.

Metrul
1336 Ce se fr`nge +i se str`nge +i se bag[-n buzunar?

#"

CINEL-CINEL

C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE

C[r[rile, potecile
1337 Toat[ casa — +i f[=ia. 1338 De la noi +i p`n’ la voi — Tot f[=ii de tei +i capete de curmei. 1339 De la noi P`n[ la voi — Tot =f[ru\[ tras[. 1340 De aici p`n[ la munte Tot pr[jini m[runte. 1341 De la cas[ La cas[ — Vi\e de bostan trase.

C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE

C[r[rile din jurul pu\ului
1342 Am un bou m`ncat de lup: Pe la toate casele }nainte i-s ma\ele.

##

P`rtia de z[pad[
1343 Br`ule\ul iernii }n marginea poienii.

Drumul (=oseaua)
1344 S-a f[cut de c`nd e lumea +i va fi c`t va fi lumea. 1345 Dobra lung[, F[r[ umbr[. 1346 P`nz[-ntins[ peste deal, Ce sare din mal ]n mal. 1347 De s-ar ridica-n picioare, Ar ajunge p`n’ la soare. 1348 Am un pop[ lung +i n-am p`nz[ s[-l ajung.

#$ 1349 Am un giune, C`t lumea de lung. 1350 Ce se afl[ pe p[m`nt, Care dac[ s-ar scula Ar ajunge p`n[ la cer, Iar dac[ ar avea ochi, Multe ar putea vedea?

CINEL-CINEL

Drumul =i c[rarea (poteca)
1351 +tefan lungul |ine drumul, +tef[neasa Intr[-n cas[. 1352 Toader lungul Ocole=te p[m`ntul; Todereasa }=i g[se=te casa. 1353 Mama lat[ — Scof`ndat[, Nenea grosul — Terfegosul1.

1

Terfegos — zdren\os.

C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE

Drumul prunduit
1354 Pietricele M[run\ele, Cianga Langa Dup[ ele. 1355 De la noi =i p`n’ la voi Sunt tot c[\ei de usturoi.

#%

Pietrele de pe =osea
1356 S`ngurele-s`ngurele, Se-mbulzesc pe drum =i ele.

+an\urile
1357 Cine =tie s[-mi spuie: Doi drugi, C`t drumul de lungi.

St`lpii de telegraf
1358 Stan Lungu Cu luleaua-n gur[.

#& 1359 De la mare p`n’ la munte — Numai \[nd[ri ]nfipte.

CINEL-CINEL

Puntea
1360 }n p[dure n[scui }n p[dure crescui, Acas[ de m-au adus, C[lc[toarea satului m-au pus. 1361 Fie scurt[ ori ]ngust[, Fie lat[ ori bal\at[, Po\i s-o-ntorci Dac[ po\i: Nimic ei nu-i pas[, C[ci te trece-acas[.

Puntea, nuiaua =i =arpele
1362 M[ dusei pe haiá, V[zui o ghebreá; Luai o regeá, D[dui ]n ghebreá, Ghebreaua fuge ]n haiá.

Podul
1363 Cine trece peste g`rl[, Dar tot pe loc st[?

C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE

T`njala
1364 E cu clon\, =i nu-i pas[re; Cu coarne, =i nu-i bou, Cu ochi, =i nu-i fereast[.

#'

Sania
1365 Picioare am patru; T[lpi — numai dou[. 1366 Patru picioare, Le-ncal\ cu dou[ opinci. 1367 Cu\ita=, Toat[ iarna Taie ca=. 1368 Iarna fuge, Vara zace. 1369 Am o vietate, Duce-n spate O greutate, }nc[rcat[ cu bucate, +i d`nsa nu poate gusta.

$

CINEL-CINEL

|[ranul =i sania

1370 Cinel-cinel: Cel cu dou[ opinci }ncal\[ cu dou[ opincioaie Patru picioroaie.

Carul
1371 Coco= potcovit, De oaste g[tit; G[ina c`rc`ia, S[ mearg[ =i ea.

Hamurile =i c[ru\a
1372 Teleag[, beleag[, +apte co\i de a\[ neagr[.

V`rtejul c[ru\ei
1373 Chiv[r cu Tichie Duce ]n spinare-o mie.

Carul cu nuiele
1374 Am pe un munte Oi mii =i sute; Toate sunt \intate-n frunte.

C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE

Carul cu f`n
1375 Lup t[p[l[gos, Merge pe cale frumos.

$

Carul =i sania
1376 Sunt dou[ surioare: Una a=teapt[ iarna s[ se odihneasc[, +i cealalt[ — vara. 1377 Am dou[ surioare: Una roade vara, +i alta iarna. 1378 Am dou[ surori: Una-i oloag[ vara, Alta-i oloag[ iarna.

Carul, sania =i calul
1379 Am trei lucruri laolalt[: Unul zice: „Tare mi-i bine vara!“ Altul zice: „Tare mi-i bine iarna!“ Al treilea zice: „Cum mi-i vara, mi-i =i iarna“.

$

CINEL-CINEL

Carul, sania, boii =i jugul

1380 Am patru fra\i: Unul zice: „Vin[, var[!“ Altul zice: „Vin[, iarn[!“ Doi zic: „Ori vii, Ori nu vii, Nou[ tot at`ta ni-i.“

Bri=ca
1381 Am o vac[ N[zdr[vanc[, +i prin =olduri }i tot bolduri.

Pro\apul, oi=tea
1382 Un mort }ntre doi vii. 1383 +otoroag[ Botoroag[1, Nou[ co\i de lemn ]ntreag[.

1

Botorog — lemn t`mp, f[r[ v`rf.

C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE

Pro\apul =i leuca
1384 Postrung[1 Lung[, Pozn[ cucuiat[.

$!

Leuca2
1385 Cosoroab[3 str`mb[, Surl[ coco=at[. 1386 N[s[r`mb[4 str`mb[, Pozn[ cucuiat[, La capete legat[.

Roata
1387 Cinci c`rligate, Zece b[gate, +i una ]ndreptat[.
Postrung[ — p[strug[ (pe=te de Dun[re =i de mare, ]nrudit cu cega, cu corpul lung =i sub\ire, cu botul ]n form[ de spad[). 2 Leuc[ — accesoriu al carului const`nd dintr-un lemn ]ncovoiat cu un cap[t ]mbucat ]n osie =i cu cel[lalt servind de sprijin pentru loitr[ (parte lateral[ a c[ru\ei, a=ezat[ deasupra ro\ilor). 3 Cosoroab[ — b`rn[ a=ezat[ orizontal deasupra pere\ilor casei, pentru a sus\ine c[priorii. 4 N[s[r`mb — prost, greu de cap.
1

$" 1388 Cinci cotite, Zece-nfipte, +i una d-a curmezi=.

CINEL-CINEL

Ro\ile c[ru\ei
1389 Am patru surioare, Dou[ mari, dou[ mic=oare: Una pe-alta se alung[, +i nu pot s[ se ajung[. 1390 Patru surori gemene Scap[r[ din cremene; Toat[ ziua se alung[, +i nu-i chip s[ se ajung[. 1391 Cimu ce-i, ce-i? Am patru fra\i }ntr-o c[me=e, +i tot fug, +i nu se mai agiung.

Spi\ele ro\ii
1392 Sunt zece fra\i, }ntr-un pat culca\i, +i nici unul nu-i pe margine.

C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE

1393 Am zece fra\i, }ntr-o c[ciul[ b[ga\i.

$#

+ina ro\ii
1394 Ce-i rotund +i f[r[ fund?

Urma ro\ii de car (f[ga=ul, v[ga=ul, hoga=ul, rotaia)
1395 Am un drum: Lat c`t p[=e=te g[ina, Iar de lung, c`t vezi cu ochii.

P[corni\a1 (dihoni\a)
1396 Ploscu\[ cu ap[ neagr[ Unge muta =i alearg[.

Bicicleta
1397 Are coarne, dar nu-i \ap; C`nd merge, merge la trap;
1 P[corni\[ — vas de lemn sau de scoar\[ de copac, ]n care se \ine p[cura pentru uns osiile c[ru\ei.

$$

CINEL-CINEL

O alearg[ mic =i mare, Dar nu cere de m`ncare.

Ro\ile bicicletei
1398 Dou[ surioare, Iu\i =i sprinteioare, Toat[ ziua fug, +i nu se ajung.

Automobilul
1399 Ce fuge iute, Trosne=te =i pute?1

Calea ferat[ (drumul de fier)
1400 De aici p`n’ la Bra=[u — Tot un ma\ de-a’ t[u. 1401 De la noi P`n[ la voi — Dou[ funii de tei.

1

Publicat[ ]n 1915.

C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE

Trenul
1402 Pe drum drept =i ]n[l\at Trece-un =arpe ]nfocat; La =es fuge nebune=te, Iar la deal cam g`f`ie=te. 1403 Din deal gonesc, }n vale c[l[toresc, Ca moara gr[iesc, Pe la c`rciumi m[ opresc, Pe unii ]i primesc, Pe al\ii ]i gonesc +i pe cale lung[ c[l[toresc. 1404 N-am avut nici eu, Nici neam de neamul meu... Iar dac[ l-am pierdut, Z[u c[-mi pare r[u!

$%

Locomotiva
1405 Am un cal, Nici nu-i cal. De vreu, Un sat duce-n spinare1.

1

Publicat[ ]n 1891.

$&

CINEL-CINEL

Drumul pe ap[ Dun[rea (c`nd apele se umfl[, =i pe=tele n[p[de=te ]n jep=i1)

1406 Care drum e f[r[ pulbere?

1407 Tulbure, tulbure. Drum f[r[ pulbere; C`nd se ridic-apele, Umplu porcii jep=ile.

Pluta
1408 Am un uliu care zboar[, +i nu s-atinge de p[m`nt.

Luntrea, barca
1409 Am o ra\[: Cu ciocul b[l[ce=te, Cu coada primite=te2.

Jap=[ — loc mai scufundat, umplut cu ap[ ]n timpul rev[rs[rii unui r`u; balt[. 2 A primiti, a primeti — a m[tura; a v`ntura.
1

C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE

1410 Am o ra\[ F[r[ via\[, Trece apa c`t de mare, Ba te duce =i-n spinare. 1411 ’Noat[ ra\a-n hele=teu +i m[ cheam[ s-o port eu. 1412 G`sca-n balt[, +i penele-n p[dure. 1413 Am o vac[, O trag de urechi la ap[. Ce e? 1414 Am o cutiu\[, +i-n cutiu\[ — o r[\u=c[; R[\u=ca cu aripele felezuia1, Cu coada v`nt tr[gea }n nasul cui nu g`cea.

$'

Corabia, vaporul
1415 Pan[-mp[nat[, Pe ap[ l[sat[, Cu m`n[ de om, Cu voie de domn.
1 A felezui — a m[tura pleava cu felez[ul (m[turic[ f[cut[ din nuiele de mesteac[n).

% 1416 Pan[-mp[nat[, Pe ap[ l[sat[, De v`nturi m`nat[. Suflet n-are, suflet duce, De p[m`nt nu se atinge. 1417 |[nd[ric[, lemn uscat, Venit[ din |arigrad. 1418 Am o g`sc[ pe ap[, +i cu fulgii ]n p[dure. 1419 Pe cea vale nourat[ Vine-o fiar[-ncornorat[, De me=teri streini lucrat[: Suflet n-are, suflet duce, De p[m`nt nu se atinge. 1420 C`nd eram ]n via\[, Umbream cu mult[ dulcea\[ Pe tot omul ostenit; Acum ]ns[, dup[ moarte, D-alt[ soarte am eu parte: Ca s[ \in necontenit Vii pe mine, Vii sub mine. S[ vedem: ghici-vei bine?

CINEL-CINEL

C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE

Corabia cu zbaturi
1421 G[inu=[ g[lbenu=[ Trece marea-n picioru=[.

%

Farul
1422 Ce vegheaz[ peste mare +i nu-i st[ nimic ]n cale?

Telefonul
1423 Alo, aici Se-aude, ce zici. 1424 Ce e mic =i \[c[ne=te La ureche ne =opte=te? 1425 C`nd eu strig Se aude la marginea m[rii.

Avionul
1426 Pe deasupra satului Merg caii-mp[ratului +i c[ru\a Radului.

% 1427 V`ntul ca g`ndul, Nici cerul, nici p[m`ntul. 1428 P[s[ric[ v`j`ioas[, Zboar[ pe sus, curajoas[. 1429 Suflet \ine, suflet n-are, Umbl[ f[r[ de picioare — Nici pe drum, nici pe c[rare, Nici pe ap[ curg[toare. 1430 Ce pas[re nu st[-n pom, Duce pe spinare om, Zboar[ =i se pierde-n z[ri, Trece peste m[ri =i \[ri?

CINEL-CINEL

Para=uta
1431 Sunt umbrel[ c[l[toare, Nu m[ tem de ploi sau soare. Trec prin nor, Vin ]n zbor, Oameni, lucruri eu cobor.

Racheta ]n lun[
1432 Globule\ul de argint Ce aproape-i de P[m`nt, Dar nici scara cea mai lung[

C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE

N-a putut la el s-ajung[. Numai me=tera luntre A f[cut o punte.

%!

Satelitul
1433 Cine, ]ntr-o clipit[, P[m`ntul ]nconjoar[?

%"

CINEL-CINEL

INSTITU|II, FACTORI SOCIALI

Birul
1434 Ce e greu peste bordei, C`nd n-ai bani de un’ s[ iei? 1435 Ce greu pe bordei Mai mult ca p[m`ntul, dac[ vrei? 1436 Ce e greu pe cas[, +i cu m`na nu se ia?

S[r[cia
1437 }mp[ratul mai rar, Iar badea Stan =i Bran }ntotdeauna.

Primarul
1438 +leap\ul satului, Necazul s[racului. 1439 |iovul ]mp[ratului }n mijlocul satului.

INSTITU|II, FACTORI SOCIALI

Jandarmul
1440 Pana cocost`rcului }n mijlocul t`rgului.

%#

Starostele
1441 Ochiul ]mp[ratului La mijlocul satului.

Prim[ria, pu=c[ria
1442 Cerga dracului }n mijlocul satului. 1443 Inima dracului, Beleaua satului. 1444 Fierea dracului }n mijlocul satului. 1445 Casa dracului, Inima vr[jbilor.1

1 Aceea=i form[ pt. c`rcium[, ghicit. nr. 1501 (a se compara numai primul vers la ambele ghicitori).

%$

CINEL-CINEL

Tr[g[toarea

1446 A=chia bradului, Dreptatea satului!!

Legea
1447 Ce e mare =i mai mare, +i de nimeni team[ n-are?

Banii
1448 Ce-mi cere, le dau; La nimeni nu stau. 1449 Ochii dracului, Moartea omului. 1450 La minte cald, La m`n[ rece, }mi schimb st[p`nii — Ca vai de ei, +i n-am odihn[ Nici ]n morm`nt. 1451 Ce v[ trec prin m`ini, F[r’ de-a le fi st[p`ni; Se p[streaz[-n s`n =i-n lad[, F[r[ ei nu face\i treab[?

INSTITU|II, FACTORI SOCIALI

}mprumutul
1452 I\ele, Momi\ele, |i le dau +i \i le iau.

%%

Banul fals
1453 Acel ce m[ face Nu spune, =i tace; C`nd m[ iai, nu m[ cuno=ti. C`nd m[ cuno=ti, nu m[ prime=ti.

Punga
1454 G[inu=[ g[lbenu=[, Cu boabele-n gu=[. 1455 Am o ra\[ +uguba\[, Singur[ coada negoa\[, +i cu ciocul cig[le=te; Pas, b[di\[, de ghice=te!

%&

CINEL-CINEL

Comoara

1456 C[ciula mutului }n fundul p[m`ntului.

Popa
1457 Co\ofan[ faur[, }ntunec[-n gaur[ Se m`nec[1 }nspre duminic[. 1458 La un copac g[unos Url[ lupul b[t[ios. 1459 Rage ursul din cetate, +i vacile nu vin toate, +i vi\eii-n jum[tate.

Popa b[t`nd toaca
1460 Tunica =i punic[ La sf`nta biseric[.

1

A se m`neca — a se scula dis-de-diminea\[ =i a pleca la drum.

INSTITU|II, FACTORI SOCIALI

Biserica, m`n[stirea
1461 Am o vac[ Porumbac[, Pe la coarne Cu icoane, Pe la n[ri Cu lum`n[ri, Pe la buze Buburuze, La b[rbii Cu f[clii, Pe la =olduri Cu bolduri, Pe la p`ntece Cu desc`ntece. 1462 Cire= ]nflorit, +arpe-ncol[cit, Porunc[ de domn, Lucrare de om. 1463 Am un coco= ro=u, potcovit De m`n[ de om, Din fapt[ de domn, Din bard[ =i din topor. 1464 Am o ulcea pestricea, C`nt[-un coco=el ]n ea.

%'

& 1465 C[ciula-mp[ratului }n mijlocul satului. 1466 |uguiul curatului }n mijlocul satului. 1467 Dragostea-mp[ratului +ade-n dricul satului. 1468 La st`na b[tr`n[ Ciutele s-adun[.

CINEL-CINEL

Clopotul
1469 C`nd scutur fr`u-n curte, Necheaz[ murgu-n munte. 1470 Rage Buga1-ntre hotar[, S-aude-ntr-a =aptea \ar[. 1471 Rage murga din cetate +i s-aude-n nou[ sate. 1472 }n mijlocul satului Rage un vi\el de aur. 1473 }n mijlocul satului Rage buhaiul ]mp[ratului.
1

Buga — denumirea clopotului cel mare de la m`n[stirea Putna.

INSTITU|II, FACTORI SOCIALI

1474 Bululumb-bululumb, Din |arigrad adus, +i ag[\at sus. 1475 Hurduz-burduz, Din |arigrad adus, Aice mare vod[, domn l-a pus. 1476 +ade domnul Buzdugan, +ade sus, ]ntr-un divan, +i c`nd porunce=te, Peste tot veste=te. 1477 La Orhei se taie lemne, La noi cad surcele. 1478 Limba cocost`rcului Bate fruntea t`rgului. 1479 Putinei de aur, Limb[ de balaur. 1480 Sun[ din cetate +i s-aude peste sate. Pe cei vii ]i cheam[, Pe cei mor\i ]i pl`nge.

&

Clopotele
1481 Cerbii-zbiar[, Ciutele s-adun[.

& 1482 Am dou[ ulcele, C`nt[ doi coco=i ]n ele.

CINEL-CINEL

Limba de clopot
1483 Sub o foaie de lipan +ade-un pui de moc`r\an.

Clopotni\a
1484 Sp`nzur[toare mare, C[utare are.

Toaca
1485 La noi taie lemne, La voi cad surcele.

Clopotul =i toaca
1486 Badea rage Prin p`rloage, Lelea-ng`n[ Din gr[din[. 1487 Strig[ Dobra din Moldova +i Neaga din Teleaga,

INSTITU|II, FACTORI SOCIALI

S[ vie vacile toate— }mbr[cate, ne-mbr[cate.

&!

Crucea de pe turla bisericii
1488 Pana cocost`rcului Bate fa\a t`rgului.1

Crucea, crucile
1489 De aici =i p`n’ la munte — Numai \[pi ]nfipte.

Plutonul de solda\i
1490 Zece-n lung +i trei ]n lat Bat picioru’ ne-ncetat: C`nd la st`nga, C`nd la dreapta, Azi bunicul, M`ine tata.

1 Forme asem[n[toare pentru steag, ghicit. nr. 1493 =i pt. soarele c`nd r[sare, ghicit. nr. 2084.

&"

CINEL-CINEL

Goarna

1491 Pe deal necheaz[, Pe vale ureaz[.

Steagul
1492 Coarnele sunt din t`rg, Capul — din ograd[, Coada e din p[dure. 1493 Pana cocost`rcului Bate fruntea t`rgului.

Sirena
1494 Nu vede, Nu aude, +i url[.

Pacea
1495 N-are chip =i nici f[ptur[, Unde-i ea nu este ur[; E scump[ =i-at`t de drag[, C-o iube=te lumea-ntreag[.

ELEMENTE DE MORAL{, N{RAVURI, VICII

ELEMENTE DE MORAL{ N{RAVURI, VICII

&#

Be\ia
1496 Fumul dracului }n capul omului.

B[utura
1497 De o cumperi, ea te vinde, }i tot ud[ =i s-aprinde, +i te arde ca un foc, +i de d`nsa n-ai noroc. 1498 Tu m[ faci om, Eu te fac neom.

Hanul
1499 La o margine de drum +ade mo=u’, bea tutun; Bea tutun =i rachiu tare, De cade de pe picioare.

&$

CINEL-CINEL

C`rciuma (cr`=ma)

1500 Ochiul dracului, Ibovnica satului. 1501 Casa dracului }n mijlocul satului.

Tutunul
1502 Buruienu\[ g[lbinu\[, Rar b[rbat care te cru\[. 1503 T[m`ia dracului Pl[cerea b[rbatului.

Luleaua
1504 Oala Necuratului }n gura b[rbatului. 1505 G[inu=[-ciu=[, Str`nge-n nas cenu=[. 1506 G[inu=[ cu gu=[ Poart[ ]n plisc cenu=[.

ELEMENTE DE MORAL{, N{RAVURI, VICII

1507 Am o g[in[ Care r[sufl[ pe coad[. 1508 Am o g[inu=[: Cu trupul de p[m`nt, Cu inima de frunz[, Cu coada de lemn uscat. 1509 Ce e cu trupul de p[m`nt, Cu ma\ul de frunz[, Cu gura de aram[, +i cu coada de lemn? 1510 Ap[ de frunz[, Funie de lemn, +i pu\ul de p[m`nt. 1511 Am un lemn: Lemnul \ine lutul, Lutul \ine frunza, +i frunza \ine focul. 1512 Am o vac[ de p[m`nt, Cu \`\a de lemn, Iar vi\elul — om. 1513 Scobit[, G[urit[, Cu iarba dracului otr[vit[. Ghici\i, ce e?

&%

&&

CINEL-CINEL

|igara

1514 Sus fum, Jos scrum. 1515 Ciucite, Bo\ite, La un cap[t fum, La cel[lalt un nebun. 1516 Cimilinga-blinga: Tananaua, puf. 1517 Bala spurcatului }n gura s[racului.

Ciubucul, tutunul, luleaua =i suvacul 1
1518 }n p[dure m-am dus, Ciubuc mi-am luat, Laptele ]n t`rg, +i vaca ]n gr[din[, Vi\elul ]n \arin[.

1 Suvac — sul[ de metal sau de lemn, ]ntrebuin\at[ la desfundatul lulelei.

ELEMENTE DE MORAL{, N{RAVURI, VICII

C[r\ile de joc
1519 Ce se pune pe mas[, Se taie, Se-mparte la fiecare, Dar nu se m[n`nc[?

&'

Craiul la c[r\ile de joc
1520 Ce crai Nu are \ar[?

Ghiocul
1521 }mi schimb locul, Sar focul +i ghicesc norocul.

Prietenia
1522 N-o po\i cump[ra sau vinde, Nici ]n m`n[ n-o po\i prinde. Dar o po\i lua cu tine, S[ te ai cu lumea bine.

'

CINEL-CINEL

Minciuna

1523 }ntr-o r`m[tur[ de oaie A crescut un corn de porc; Un orb l-a g[sit, Un gol ]n s`n l-a v`r`t. 1524 }n r`m[tur[ de oaie, subt mal, G[sir[m coarne de cal; Orbul le-a v[zut, Ciungul le-a luat, Cel cu pielea goal[ ]n s`n le-a b[gat. 1525 Un orb vede un iepure, Un =chiop alearg[ dup[ el, +i un mut strig[ la un surd s[-l prind[. 1526 Ast[-var[ la Cr[ciun, M`ncam mere dintr-un prun +i cire=e din alun. 1527 Pe un v`rf de deal A ouat o prepeli\[, A clocit o bivoli\[ +i-a scos pui de mangali\[.

ELEMENTE DE MORAL{, N{RAVURI, VICII

Clevetitoarea
1528 Bat ei c`inii, Bat cum bat, Dar c`nd bat c[\elele, Pic[ toate stelele!

'

Ru=inea
1529 Cine m[n`nc[ n[rile omului?

L[comia
1530 De dorul c[p=unilor M[n`nc[ frunza.

Lenea
1531 Ciolane rupte, +ale durute.

Lene=ul
1532 G`ndul mu=tii, Laba g`=tii.

'

CINEL-CINEL

}ng`mfatul

1533 La stat Nu-i ]nalt, Dar la nas N-o s[-i ajungi Nici cu sc[ri Din cele lungi.

Fricosul
1534 Iepuril[ ]nc[l\at St[ ]n margine de sat.

ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{

ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{

'!

Scrisul (scrierea)
1535 C`mpul alb, Oile negre, Cin’ le vede Nu le crede Cin’ le pa=te Le cunoa=te. 1536 Cine m[-n\elege Cuvinte culege. 1537 Ar[tur[ alb[, S[m`n\[ neagr[: Cine poate, Acela seam[n[. 1538 Ce r[m`ne pe veci +i vorbe=te de trecut?

Scrisul cu pan[ de g`sc[
1539 G`sca ar[, Omul m`n[.

'"

CINEL-CINEL

Condeiul (tocul de scris)

1540 D[-mi de b[ut, S[ st[m la vorbit! 1541 Trei m[ \in, trei m[ poart[, Cinci m[ duc de m[ adap[, Din nasul meu curge miere =i otrav[. 1542 Am un bou: De iute ce-i, trei ]l \in; Glas n-are, dar gr[ie=te, S-aude la marginea lumii. 1543 Eu ]s vrajba =i dragostea; De tare ce-s, trei m[ \in; Cu capul t[iat, }n dou[ cr[pat. 1544 Ce sem[n[toare seam[n[ Gr[un\e negre pe p[m`nt alb? 1545 Pitic sunt, de to\i m-ag[\, +i pe toat[ lumea-nv[\. 1546 De iute ce sunt, Trei abia m[ \in. Din gura mea curge Miere =i venin. Glas nu am,

ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{

Dar s[ strig de voi fi pus, M-aude ]n r[s[rit =i ]n apus. Eu lumea o ]mpac +i o ]nvr[jbesc, Pe to\i ]i bucur Sau ]i ]ntristez, Dup[ cum lucrez.

'#

Pana de g`sc[ pentru condei
1547 Din carne e crescut, }n carne a crescut, Capul l-a t[iat, Corpul a-nvelit. La plimbare c`nd a ie=it, Pe st[p`nul lui a servit. 1548 Taie-mi capul, Scoate-mi limba, D[-mi s[ beau +i s[-\i vorbesc. 1549 Omul m`n[, G`sca trage, +i eu fac brazde negre pe p[m`nt alb.

'$

CINEL-CINEL

Degetele, condeiul =i ochii

1550 Trei orbi duc un olog, }ntov[r[=i\i de doi chiori; Ologul seam[n[ pe un c`mp neted s[m`n\a, +i r[sar ]n acela=i timp =i flori, =i s[m`n\[.

Cerneala
1551 Zam[ de boz1, C[rturarilor folos.

H`rtia
1552 Ce este: }ncep[tur[ F[r[ neam de str[m[tur[2? 1553 Buf! din pod, dar nu se stric[, Apa ]ns[ ]l destram[. 1554 Dai de piatr[, nu se stric[; Dai ]n ap[, se despic[.
Boz — plant[ erbacee cu miros nepl[cut, cu flori albe =i fructe negre. 2 Str[m[tur[ — l`n[ toars[ =i vopsit[ ]n diferite culori, folosit[ la \esut, cusut sau brodat.
1

ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{

1555 M-a trimis doamna de sus La a de jos, Ca s[-i dea o cus[tur[ F[r[ pic de tivitur[.1 1556 Fere-m[ de ap[, C[ prea r[u m-adap[!

'%

Sugativa
1557 Nu-i fierbinte, Dar usuc[.

Numele
1558 Ce lucru este ]n toate, +i f[r[ el nu se poate? 1559 Ce ]ntr[ ]n toate +i r[m`ne dup[ moarte? 1560 Ce se pune anume La tot lucrul ]n lume? 1561 Cinel-cinel: St[ pe tine, +i nu-l vede nime.
Pentru ultimele dou[ versuri forme asem[n[toare: coada p[s[rii, ghicit. nr. 1683, ghea\a, ghicit. nr. 1935, z[pada, ghicit. nr. 2011 (la toate ghicitorile a se compara tot ultimele dou[ versuri).
1

'&

CINEL-CINEL

Cartea

1562 R[d[cin[-mpleticin[, Ales voinic o dezbin[. 1563 R[d[cin[ p[tr[cin[, Rar voinic care-o dijghin[. 1564 G[in[ pestri\[ La popa pe poli\[. 1565 Cine m[-n\elege }n\elepciune culege. 1566 Are foi =i scoar\[, Dar nu e copac. Cine o-n\elege Minte are-n cap. 1567 Are foi =i nu e pom, }mi vorbe=te ca un om. +i cu c`t o ]ndr[ge=ti, Tot mai mult te folose=ti.

C[r\ile ]n bibliotec[
1568 Colea-n st`na de la noi Sunt vreo dou[ mii de oi, }ns[-acela le cunoa=te Care vine =i le pa=te.

ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{

Biblioteca
1569 Ghici ]n care =coal[-nve\i P`n’ la ad`nci b[tr`ne\i?

''

+tiin\a
1570 O cetate minunat[ St[ cu poarta descuiat[, Dar nu po\i ]n ea p[=i Dac[ nu =tii a citi; Are-n ea comori potop — Oric`\i iau, nu scade-un strop. 1571 Ce avere este ]n lume, Pe care n-o po\i l[sa altuia?

Clopo\elul de la =coal[
1572 Sus sun[, jos r[sun[, To\i copiii se adun[.

Scrisoarea (epistola)
1573 Veste duce, Veste aduce.

! 1574 Am o g[in[ c`nipie, D[ de veste la domnie. 1575 Am o g[inu=[ pestri\[ Duce vestea la b[di\[. 1576 Limb[ dulce sau amar[: Gr[iesc la r[s[rit, +i se-aude la apus.

CINEL-CINEL

Pecetea (=tampila)
1577 Sunt rotund[ ca un ban +i stau m`ndr[ pe divan.

Timbrul de scrisoare
1578 Ce s[ru\i pe spate +i merge departe? 1579 Ce uzi ]n spate +i face ocolul p[m`ntului?

Ziarul
1580 Am un prieten priceput, De toat[ lumea =tiut;

ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{

}mi d[ sfaturi =i ]mi spune Tot ce se petrece-n lume.

!

Radio
1581 El ]n cas[ locuie=te, +i atuncea c`nd vorbe=te Numai cu un ochi prive=te. 1582 C`nd ]l prive=ti se pare o cutie Sau mai bine zis o juc[rie. }ns[ c`nd vorbe=te, Maic[, te uime=te! 1583 N-are via\[, n-are duh, }ns[ prinde din v[zduh Vorbele care se plimb[, +i vorbe=te orice limb[.

Difuzorul
1584 Sus pe st`lpul [sta mare Prins-am o privighetoare. N-are cap, n-are picioare; Dar de-i zice o c`ntare Satul ciotc[1, lume mult[ St[-mprejurul ei =i-ascult[.
1

Ciotc[ — gr[mad[, mul\ime.

! 1585 O cutie minunat[ Duce-n cas[ lumea toat[.

CINEL-CINEL

Antena
1586 Nu-i ureche, dar aude, Vocea ce-n v[zduh s-ascunde; +i-o culege dup[ ton, Ca s-o bage-n megafon.

Cinematograful
1587 P`nz[ alb[ pe pere\i, O p`nz[ =i doi b[ie\i, +i ]n fiecare sear[ Str`nge lumea ca la moar[.

Televizorul
1588 Hai la noi ca s[ vede\i Numai umbre pe pere\i.

Ghicitoarea (cimilitura)
1589 Lumea o face, Lumea o desface.

ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{

1590 Str[ina cu ochii verzi Ar vrea br`ul s[-i dezlegi, Numai c[ tu... nu-n\elegi.

!!

Culeg[torul de folclor
1591 Poposind din floare-n floare, +apte sate-am colindat, +i din sacul plin din spate +i pe voi v-am ]nfruptat.

!"

CINEL-CINEL

INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI

Cimpoiul
1592 Am o g`sc[ =oait[-boait[, Cu grumazul =oi-b`rloi. 1593 Am o ra\[ Gudurea\[, Grum[jui Cu gudurlui; Cine-a gici +apte sate c-a zg`rci. 1594 Colea-n vale, Colea-n deal, |ip[ porcul Lui Dr[gan. 1595 Str`ns =i umflat, Zbiar[ prin sat. 1596 Ce se na=te f[r[ suflet, C`nt[ jupuit +i moare \ip`nd?

INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI

1597 Am dou[ mere, Dou[ pere, Dou[ fuse de aur. Vai de puiul cel de graur Care se suie ]n nuc +i strig[ la cuc, Din ciubuc tr[g`nd, Din aripi d`nd, Din gur[ =ov`rleag[-leag[, Nimica s[ nu s-aleag[.

!#

Cavalul
1598 Am un lemn de dou[ palme: C`nd r[sufl[, sun[ valea.

Fluierul
1599 }n p[dure na=te, }n p[dure cre=te, Vine-acas[ =i hore=te1. 1600 Sub\irel =i mititel, Joac[ lumea dup[ el.

1 A hori — a c`nta un c`ntec, de obicei o hor[ (din gur[ sau din fluier).

!$

CINEL-CINEL

Tr`mbi\a

1601 Tura-vura neamului }n mijlocul satului.

Toba
1602 B[laie, hurdubaie, Bun[ de b[taie.

Cobza
1603 Doi purcei nego\ei1, Bate g`sca la tiulei2. 1604 Am o vac[ Bandraboac[, Pe la p`nteci Cu desc`nteci, Pe la ii Cu b[c[lii. 1605 Vine g`sca De la B`sca, Cu-aripile mototol, Cu ciocul f[cut pistol.
1 2

Nego\ei — de t`rguit. Tuleu — cotorul penelor de pas[re; puful puilor.

INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI

Vioara (scripca, dibla)
1606 Pe o vale-ntunecoas[ Vine-o bab[ greb[noas[, Pe la =ele Cu d`rjele, Pe la buze, Cu sumuze, Pe la n[ri Cu lum`n[ri. 1607 Am o hait[: +oait[-boait[, Cu grumajii =ov`rnogi1, Pas, voinici, =i mi-o ghici\i! De-\i gre=i +i nu-\i g`ci, +apte ma\e v-oi zg`rci. 1608 Am o sc`ndur[ uscat[, De-un mare me=ter lucrat[, }n cui at`rnat[. C`nd sun[ =i r[sun[, To\i oamenii s-adun[. 1609 C`nt[ un g`ndac Pe o drani\[2 ro=[.

!%

+ov`rnog — care de-abia ]=i t`r`ie picioarele; olog, =chiop. Drani\[ — sc`nduric[ sub\ire din lemn de brad, mai mare dec`t =indrila, cu care se acoper[ casele.
1 2

!& 1610 |[nd[rica bradului, Veselia satului. 1611 G[inu=a mea, C`nd s`s`ie ea, Se str`nge lumea la ea. 1612 Scoic[ uscat[, }n cui aninat[. 1613 Am o fat[: C`nd o iau ]n bra\e, \ip[; C`nd o las, tace. 1614 C`nd se ceart[ calul cu oaia +i oaia cu lemnul?

CINEL-CINEL

Vioara =i arcu=ul
1615 Sub o sabie uscat[ |ip[ purceaua ro=cat[.

Arcu=ul, vioara =i coardele
1616 Tata — g`rbovul, Iv[neasa — scorboroasa, +i copiii — drep\i.

INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI

1617 Calul pe oaie, Oaia pe lemn, Lemnul zbiar[, Oaia c`nt[, Calul tace.

!'

L[utarul =i vioara
1618 Strig[ gagiul1 din p[dure, +i gajgura din gaur[. 1619 Strig[ gagiu’ din copaci, G[giuleasa — de la vaci.

L[utarii =i juc[torii
1620 Unul face tri-li-li, Altul face di-di-ri, Iar o sut[ — T`r\a-p`r\a.

Hora
1621 Ce nu-mb[tr`ne=te niciodat[? 1622 Ce nu piere niciodat[?
1 Gagiu, gagist — instrumentist civil, angajat ]n fanfara unui regiment; aici cu sensul de l[utar.

!

CINEL-CINEL

„Buhaiul“ de Anul Nou

1623 Am un taur }n ograd[ Rage, Dac[-l tragi De coad[.

Scr`nciobul („dulapul“)
1624 Hetica, Petica, Sus cu bizuietica. 1625 Pe valea lui Baibarac Se d[ dracul peste cap.

Zmeul
1626 Voinic v`rtolomete, Cu pipota-ntre spete, Se suie-n slava cerului C`t ai potcovi puricele la un picior.

INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI

Mingea
1627 Sare =i cade hai-hui; Niciodat[ n-are cucui! 1628 Cade =i ]ndat[ sare, Parc[ ar avea picioare. Se love=te =i nu pl`nge. Ce s[ fie oare?

!

!

CINEL-CINEL

ANIMALE S{LBATICE

Iepurele
1629 Cinel-cinel: Ciugule\ C`nipel. 1630 Cimiliga prin tufi=, |u=ti din iarb[-n aluni=. 1631 Ulcelu=[ uns[, Prin buruieni ascuns[. 1632 Am un f[t1 faur, Cu patru cucioaie, Cu coada acaná2, Cu urechile \icmandru +i cu botul fiu-fiu-fiu. 1633 La deal fug de nu m-ajungi, La vale cad ]n br`nci. 1634 Cui ]i pare dealul vale, +i valea deal?
1 2

F[t — fecior, fiu; b[iat, copil. Acaná — mai la o parte, ]n l[turi.

ANIMALE S{LBATICE

1635 Ce st[ ghebos }n rogoz, Strigi o dat[ +i se-ndreapt[? 1636 Trece dracul ghemotoc Pe valea lui O\o\oc.

!!

C`inele =i iepurele
1637 Fuga, b[l\atule, Goana, urecheatule! De-l ajunge b[l\atul, S-a sf`r=it cu urecheatul!

Iepuroaica cu puii
1638 Am o scroaf[ sur[, Pur[, Cu purceii suri, Puri, Sug, Fug, Ciu=ti ]n huci! 1639 Am o purcic[ Suric[, Care moare de fric[.

!"

CINEL-CINEL

Are pui Numi\i v[tui1, Sug =i fug: Uite-i, nu-i; Cine-i purcica Surica?

Cerbul
1640 T[t[nita snop, Pan[ busuioc.

Vulpea
1641 An[ codan[, C`t vrei prin poian[, Da’ prin cotecior Mai ]nceti=or. 1642 Iese puica din cote\, De n-o prinde nici un jude\.

Vulpea =i g[ina
1643 A luat-o Iv[ra Pe Kiv[ra
1

V[tui — pui de iepure.

ANIMALE S{LBATICE

+i a dus-o-n vie S-o-nve\e cojoc[rie.

!#

Lupul
1644 +i codat, +i col\at, +i iste\, +i-ndr[zne\. 1645 Noaptea ochii ]i stecle=te, +i c`nd url[ te-ngroze=te. 1646 Mangu st[ =i-ascult[.

Lupoaica =i puii
1647 Am o c[\ea pl[t[n[gea Cu doisprezece purcei pl[t[n[gei: Vine, suge, fuge-n tufe.

Lupul =i oile
1648 Ciugurele-mugurele, Merg pe drum ]n=ir[\ele, Iar Ciuguru-muguru, Pe br`nci tupilat, S-a pus pe v`nat.

!$ 1649 |inghi-linghi1-o ia pe vale, +oldu-boldu2-i iese-n cale. 1650 Jnapu3-n m[run\ele Face drumurele. 1651 Otrocol Prin ocol; Unul r`de, O sut[ pl`ng.

CINEL-CINEL

Unti=ca4
1652 Am o oaie rap[n[5, +ade-n deal =i deap[n[, +i se-nchin[ rugului, +i se roag[ cucului: — Cucule, m[ria-ta, Am venit la dumneata, S[-mi dai calul dumitale S[ m[ duc la socrul-mare, C-am auzit c-a f[tat Sub un munte rotunzat,
|inghi-linghi — imitarea sunetului de clopo\el. +oldu-boldu — pozi\ia lupului care st[ pe =olduri =i cu ochii holba\i. 3 Jnapu — de la a jn[p[i (a bate, a lovi). 4 Unti=ca — c`ntecul oii referitor la lup. 5 Rap[n — boal[ de piele asem[n[toare cu r`ia, pe care o cap[t[ de obicei caii, c`inii =i porcii.
1 2

ANIMALE S{LBATICE

+i-a f[cut trei feciori, Trei fr[\iori; Unul a murit, Altul a pierit, Unu-n munte s-a suit, Cu s`ngele-ntr-un s[han1, Cu ma\ele-ntr-un pahar.

!%

Ursul
1653 Pe o vale-ad`nc[ Vine un cioban ciob`nc[, +i de =ale e m[t`nc[. 1654 Vine mo=ul pe c[rare Cu cojocul la spinare. 1655 Am un mo= Cu cojoc ]ntors pe dos. 1656 Vara umblu dup[ miere, Iarna dorm s[ prind putere.

Ariciul
1657 Han\ur, Ban\ur,
1

S[han, sahan — vas ad`nc de metal; talger, farfurie.

!&

CINEL-CINEL

Trece pe uli\i Cu o mie de suli\i.

1658 Merge mo=u’ pe c[rare Cu-o mie de ace-n spinare. 1659 G`f`ie mo= S`vu pe c[rare, C-o mie de araci ]n spinare. 1660 Merge pa=a pe uli\[ Cu trei mii de suli\e. 1661 Ce viteaz intr[-n cetate Cu multe suli\i ]n spate? 1662 Am un motan mare, Cu p[rul ca acul, Cu trupul ca dracul. 1663 Pe valea lui Ociocioc Vine dracu’ =omoldoc1. 1664 M[ fac ghem +i de nimeni nu m[ tem. 1665 Cui ]i place s[ se-mbrace }n cojoc cu mii de ace?

1

+omoldoc, =omoltoc — ghemotoc.

ANIMALE S{LBATICE

Liliacul
1666 Zbur[toare Cu patru picioare. 1667 Ce pas[re na=te puii vii? 1668 Am o pas[re Care zboar[-n cer +i sug Puii la ea.

!'

+oarecele
1669 Nuc[ nucoas[, Piersec[ flocoas[, D[ ]n el! D[ dup[ el! Las[-l la focul, C[ =i-a g[sit norocul. 1670 Cimilig[ laur[, |u=ti ]n gaur[! 1671 Moara lui Bubu\[ }mbl[ prin gr[un\e. 1672 Ulcicu\[ plu=at[, Umbl[ noaptea toat[.

!  1673 Ulcicu\[ laur[ |u=ti ]n gaur[. 1674 Puri-nainte, puri-napoi, Pupuri-purea-napoi. 1675 |u\uru\[-pupuru\[, Fuge iute prin gr[un\[. 1676 }ncui, Descui, +i ho\ul r[m`ne ]n cas[.

CINEL-CINEL

+oarecele =i jirul 1
1677 Picuru=u’ picur[, G[v[ru=u-n gaur[.

Nev[stuica
1678 Strig[ Mari\a din deal S-o aperi de g[ini, C[ de c`ini Nu-i e fric[.

1

Jir — fructul fagului.

ANIMALE S{LBATICE

C`rti\a
1679 Ce este: De tr[it tr[ie=te, Dar f[r[ ochi se hr[ne=te?

! 

!

CINEL-CINEL

P{S{RI S{LBATICE

Pas[rea
1680 Cine trece pe l`ng[ pom +i n-o bag[ nime-n sam[? 1681 N-are m`ini, lucru ciudat, Dar cl[de=te minunat!

Coada p[s[rii
1682 Am o carte: V`ntul o-nchide, V`ntul o deschide. 1683 Dou[ gheme de m[tas[ Le-am trimis la Voduleas[, Ca s[-mi fac[ cus[tur[ F[r[ leac de tivitur[.

Pana p[s[rii
1684 Are via\[, n-are via\[, +i tot vine de la via\[.

P{S{RI S{LBATICE

Fulgul
1685 La trup sunt u=or, F[r[ aripi zbor, Dar nu-s nici fum, nici nor. 1686 Ce trece pe ap[, +i valuri nu sap[?1

! !

Pipota
1687 Deasupra carne, }n[untru piele.

Cuibul
1688 F[r[ m`ini, f[r[ b[rdi\[, +i-a f[cut bun[ c[su\[.

R`ndunica
1689 Doamn[ nou[ Cu coada ]n dou[. 1690 O s[geat[ neagr[, Merge pe deasupra lacului.
1

O form[ pu\in diferit[ pt. umbr[, ghicit. nr. 2037.

! " 1691 |int[ m`ndr[ Bate-n grind[, B[s[de=te p[s[re=te, Nime’ nu se n[d[ie=te1.

CINEL-CINEL

R`ndunica =i cuibul
1692 Spilc[ spilcuit[, De grind[ lipit[; Vorbe=te nem\e=te, Se-n\elege fran\uze=te.

Puii =i r`ndunica
1693 Purcelu=[ sur[-pur[, Suie pur[ pe topur[ C-un mald[r de pur2 ]n gur[.

Vrabia, vr[biile
1694 Ciuturele mugurele Stau pe gard ]n=ir[\ele. 1695 Salt[, salt[ =i iar salt[, Nu face un pas o dat[.
1 2

A n[d[i — a se asemui; a imita. Pur — usturoi s[lbatic.

P{S{RI S{LBATICE

P[unul
1696 Am o ra\[ T`rgova\[, Singur[ coada-=i negoa\[. 1697 Stejar verde, V`rfu’-i arde; La trupin[ Are-albin[.

! #

Cucul
1698 Cine-=i c`nt[ numele Prin toate p[durile? 1699 Cine umbl[ mut prin lume +i tot se strig[ pe nume?

Co\ofana
1700 Ce e lung[ C`t o drug[, +i de groas[ C`t o ceap[, +i necheaz[ Ca o iap[?

! $ 1701 Cine-i la cap ca o fat[, +i la coad[ ca o dalt[? 1702 Domnul scurt, +i pu=ca lung[. 1703 Intr[ popa ]n altar +i-=i las[ toiagu-afar’. 1704 Mai mare a=chia Dec`t copacul. 1705 Fata de pandur Cu v`rghea1-n spate.

CINEL-CINEL

Co\ofana =i porcul
1706 Titiri=ca-fri=ca Sare pe \`n\oi-b`n\oi, Dar \`n\oi-b`n\oi Nu poate s[ri Pe titiri=ca-fri=ca. 1707 Mic-pestric Se suie pe moc-mondoc, Dar moc-mondoc Nu se suie pe mic-pestric.
1

V`rghe — par; b`rn[.

P{S{RI S{LBATICE

1708 Anghelu=ca-menghelu=ca +ade c[lare pe angheloi-mengheloi, Dar angheloi-mengheloi Nu poate =edea c[lare Pe anghelu=ca-menghelu=ca. 1709 +ot`nga-mot`nga Duce pe =ot`ngoi-mot`ngoi, Dar =ot`ngoi-mot`ngoi Nu duce pe =ot`nga-mot`nga. 1710 Tulea=ca-flea=ca Se suie pe tule=coi-fle=coi, Dar tule=coi-fle=coi Nu se suie pe tulea=ca-flea=ca.

! %

Co\ofana =i bivolul
1711 |an\a-man\a +ade pe \[n\oi-b[n\oi, Dar \[n\oi-b[n\oi Nu =ade pe \an\a-man\a.

Cioc[nitoarea (gheonoaia)
1712 Suli\[ pestri\[, Caragea1 de os.
1

Caragea — fluier.

! & 1713 Coco= ro=iu, zgaib[-n cap, Toac[ noaptea pe uscat. 1714 Joac[ popa cr[c[nat Cu z[bunul1 c[r[rat, Cu tichie ro=ie-n cap. 1715 |apu’ mamii, \ap, Sare pe copac, Toac[ noaptea lemn uscat.

CINEL-CINEL

Gai\a
1716 Dac[-i alb[, nu-i cocoan[, Dac[-i neagr[, nu-i \iganc[, Dac[-i lung[, nu-i pr[jin[.

Cioara
1717 T[rt[cu\[ neagr[, Peste c`mp alearg[. 1718 Am o \arc[ bulearc[, Tot c`mpul alearg[.

1

Z[bun — hain[ lung[.

P{S{RI S{LBATICE

Cioara =i porcul
1719 |o\oi-mo\oi Duce pe \oa\a-moa\a, Dar \oa\a-moa\a Nu duce pe \o\oi-mo\oi. 1720 Dudulana =ade pe dudulan, Dar dudulan nu =ade pe dudulana. 1721 Dan\a-man\a +ade pe d[n\oi-m[n\oi, Dar d[n\oi-m[n\oi Nu =ade pe dan\a-man\a. 1722 Titiri=cu-pri=cu Poate s[ duc[ Pe titiri=ca-pri=ca ]n ciu=1; Dar titiri=ca-pri=ca Nu poate s[ duc[ Pe titiri=cu-pri=cu ]n ciu=. 1723 Sunt dou[ dobitoace: Unul Tut[l[, +i altul M`ng[l[; Tut[l[ duce-n spate pe M`ng[l[, Dar M`ng[l[ pe Tut[l[, nu!

! '

1

}n ciu= — ]n c`rc[, ]n spinare.

!!

CINEL-CINEL

|arca

1724 Ce-i lung[ +i nu-i dung[, +i-i alb[, +i nu-i doamn[, +i-i neagr[, +i nu-i \iganc[?

Cucuvaia
1725 Strig[ noaptea C[ vine moartea.

Buha (bufni\a)
1726 Noaptea r[cne=te, Ziua se-odihne=te.

Ciuhurezul
1727 G`sc[ titian[, Zboar[ noaptea ]n poian[1.

1

O form[ asem[n[toare pt. lun[, ghicit. nr.2108.

P{S{RI S{LBATICE

Uliul =i g[ina
1728 — Gaie-papagaie, Ce duci ]n tigaie? — Duc papa puiului }n valea plopului, C-a venit vip[ra +i-a luat pe chip[ra, +i-a dus-o-n deal la cet[\uie, Ca s-onve\e bl[n[rie. 1729 A venit mimura +i-a luat pe pipura, +i-o duse-n deal la vie, +i-a-nv[\at-o cojoc[rie. 1730 Vine, vine viura, +i apuc[ piura; +i-o duce pe vene\ie1, +i-o-nva\[ cojoc[rie. 1731 Tuchilu= pe sub perete, Ciu=ti ]ntre cele fete!

!!

1 Vene\ie — vapor, corabie vene\ian[ (reminiscen\[ a rela\iilor comerciale din trecut cu Vene\ia).

!!

CINEL-CINEL

Vulturul

1732 Ce v`n[tor V`neaz[ din zbor?

Ra\a s[lbatic[
1733 Pe cea balt[ lat[ Este-o ciuciur[1 b[l\at[; Cine-o =tie, las’ s-o =tie, C[-i la bot cu sc[f`rlie.

G`sca s[lbatic[
1734 Tigva alb[, titian[, Strig[ noaptea ]n poian[. 1735 Gu=iu, gu=iu, guguian[ Strig[ noaptea prin poian[.

Barza (cocost`rcul)
1736 Mo=ul Niculae Doarme pe cas[-n paie.
1 Ciuciur[, ciuciure — plant[ erbacee, acoperit[ cu peri moi, cu flori violete sau albastre.

P{S{RI S{LBATICE

1737 Badea nostru Nicolae Doarme-n horn pe paie. 1738 Ce s[ fie oare Cu-a=a lungi picioare, Ro=ii peste tot, Ro=u =i pe bot?

!!!

Cucoarele
1739 Singurele, Mititele, Se tot duc ]n=ir[\ele, +i se duc cu mare jele.

Pas[rea c[l[toare
1740 Iarna fuge, Vara vine.

!!"

CINEL-CINEL

PE+TI, T~R~TOARE

Pe=tele
1741 Apa m[ na=te, Soarele m[ cre=te +i c`nd nu v[d pe mama mor. 1742 }n ap[ nasc, }n ap[ cresc, Afar[ dac[ ies, Via\a mi se curm[. 1743 Soldat o\elit, De oaste g[tit. 1744 Merg pe-un drum, dar nu-i drum; Prind un pui, dar nu-i pui; }i smulg penele, dar nu-s pene, +i-i m[n`nc carnea, dar nu-i carne. 1745 Cine secer[ apa? 1746 Mut s-a n[scut, Mut a tr[it, Mut s-a pr[p[dit.

PE+TI, T~R~TOARE

Pe=tii de sub ghea\[
1747 Pe sub podu’ lui Pene=-]mp[rat Umbl[ caii lui Calafat.

!!#

P[str[vul
1748 Ciu=ti prin ap[, Zup sub piatr[.

Racul
1749 M-a trimis doamna de sus La cea de jos S[-i dai cerceii De pe fundul m[rii. 1750 Cercelu=ul m[rii Pe fundul c[ld[rii. 1751 Cercelu= cu coarne, Fierbe-n fundul oalei. 1752 Cu cozoroc la c[ciul[, Cu foarfeci la m`n[, Cu must[\ile ca h[\urile, +i din coad[: lip-lip-lip.

!!$ 1753 }l bagi negru-n ap[ +i iese ro=u. 1754 Pe valea lui Saravac Vine un turc ]narmat. 1755 Ghici: Ce e cu opt picioare +i cu dou[ perechi de coarne? 1756 Cine nu-=i ascute foarfecele niciodat[?

CINEL-CINEL

Melcul (culbecul, culbeciul)
1757 R[sbuc pe c[rare, Cu doba-n spinare. 1758 Coarne are, =i bou nu e, Samar1 poart[, m[gar nu e, M`ini n-are,-n copaci se suie. 1759 Cu coarne ca boul, Cu =a cu un cal, Se urc[ pe copaci ca un =arpe.

1 Samar — =a mare de povar[, f[r[ sc[ri (de-obicei pentru m[gari sau cat`ri).

PE+TI, T~R~TOARE

1760 Am un bou: Cu trupul ]n grajd, Cu coarnele afar[. 1761 De tare ce e — duce o cas[-n spate, De slab ce e — o g[in[-l bate. 1762 Vine mo=ul pe c[rare +i-=i duce casa-n spinare. 1763 Am un ou, =i nu-i ou, +i cu coarne, dar nu-i bou. 1764 Am un bou Cu ochii ]n coarne. 1765 G[in[ sein[, Cu mo\ul de f[in[; Veveri\[ nu e, Pe copac se suie. 1766 Totdeauna sunt acas[ +i de poaie nu ]mi pas[... Merg ]ncet, dar chibzuit: Pe-unde merg las drum albit. Am =i coarne, +i le fac Lungi sau scurte — Dup[ plac.

!!%

!!&

CINEL-CINEL

Scoica

1767 Sus copaie, jos copaie. La mijoc carne de oaie. 1768 Sus cer, Jos cer, La mijloc carne de miel.

Broasca
1769 C[\[lu= de l`ng[ balt[, Salt[, latr[, =i iar salt[. 1770 L`ng[ balta seac[ Mereu bate toaca. 1771 Ce-i goal[-goal[ Ca o oal[, +i necheaz[ ca o iap[? 1772 Nu-i pas[re, dar pe copaci =ade; Nu-i vac[, dar pa=te iarb[ verde; Nu-i pe=te, dar ]n balt[ ]noat[; Nu-i l[utar, dar c`nt[ noaptea toat[.

PE+TI, T~R~TOARE

Brot[celul (buratecul)
1773 Sub o foaie de leu=tean |ip[-un pui de moldovean. 1774 Am un pui de grec Ce se suie pe ceoflec +i face: „Indec... Indec...“

!!'

Broasca-\estoas[
1775 Sus g[van, Jos g[van, La mijloc carne de cal. 1776 Pe o vale nisipoas[ Merge o bab[ greb[noas[. 1777 Sus cas[, Jos mas[, La mijloc carne gras[. 1778 Hoc[ mare, Hoc[ mic[, De sub hoc[ Pui de cioc[, Hoca cu monicu1-n cap, Cu cioricu’1 dup[ cap,
1

Monic — d`mb mic, movil[.

!"

CINEL-CINEL

C-un talger de br`nz[-n buze, Pa=te iarb[ pe costi=[, Na-\i-l \ie de-l sumu\[.

+op`rla
1779 Curelu=[ verde, Prin iarb[ se pierde.

+arpele
1780 Cimurcei ce-i: Cur[lu=[ uns[ }n iarb[ ascuns[? 1781 Pesteu rece, Dun[rea o trece. 1782 Am o b`t[ t[rcat[, Pe c`mp aruncat[.

+arpele =i ou[le de =arpe
1783 M[ dusei ]n p[dure S[ caut dou[ resteie; Nu g[sii dou[ resteie, G[sii dou[ ou[ de hechea-bechea,
1

Cioric — =orici.

PE+TI, T~R~TOARE

Hechi s[ le iau, Hechi s[ nu le iau; Hechi m[ temui De hechea-bechea.

!"

N[p`rca
1784 Cov`l-cov`l Prin iarb[; Lung[-i, +arpe nu-i.

Lipitoarea
1785 Ce e mic, nes[turat, +i suge p`n’ la cr[pat? 1786 Obial[ neagr[ t[t[rasc[, Cine n-o ghici s[ se zg`rceasc[. 1787 Cine te mu=c[ Spre a-\i face bine?

R`ma, r`mele
1788 Strig[ Dobra din Cosoba C[ e mic[-mititic[ +i de g[ini i-este fric[.

!" 1789 Strig[ lelea Anghelina, Ca s-o ap[r de g[in[, +i tot strig[ =i m[ cheam[, C[ de c`ine n-are team[. 1790 Curelu=[ uns[ Pe sub p[m`nt dus[. 1791 Am ni=te fete: C`nd ]\i vin ]n curte, S[ nu le aperi de c`ini, S[ le aperi de g[ini. 1792 Ce tr[ie=te ]n p[m`nt +i n-are oase?

CINEL-CINEL

INSECTE

INSECTE

!"!

Puricele
1793 Cinel-cinel: Mititel Ciup-pipel1. Ce e mic mititel Se tulbur[ Vod[ de el? 1794 Am un c[lu=el Mic =i sprintenel, Negru ca corbul, Iute ca focul: Unde sare, Urm[ n-are, Unde pa=te, Se cunoa=te. 1795 Ce-i mic ca =i-un fir de mac, +i sare-n sus ca =i-un \ap? 1796 Peste-o m[ciuchi\[ Sare-o neghinu\[.
1

Crea\ie spontanee din: ciupe=te piele!

!"" 1797 |up de ici, |up de colea, Pop`rlita Pop`rlea.

CINEL-CINEL

P[duchele
1798 Peste-un t[lerel Trece-un unche=el. 1799 Ce e mic =i mititel +i-=i ia Vod[ c[ciula la el?

Plo=ni\a
1800 Burdujel umflat, Umbl[ noaptea pe sub pat.

P[ianjenul
1801 Mititel, Vine\el, |ese frumu=el. 1802 Ce e mic =i mititel +i umbl[ cu funia dup[ el?

INSECTE

1803 Dumitric[ ghiburel1 +i-mplete=te casa el, +-o-mplete=te frumu=el. 1804 Am un frate: |ese-o p`nz[ minunat[, F[r[ i\e, f[r[ spat[. 1805 }ntr-un v`rf de pai M`n[stire de crai. 1806 Pusei chila2-n poli\[ Fu=tele3 sub poli\[.

!"#

Musca
1807 +ade-n grind[, \it[ie=te, Nu =ti’ nime ce vorbe=te. 1808 Spune\i-mi cum m[ numi\i, +i vara pentru mine De ce v[ p[lmui\i?

Ghiburel — de la ghib, gheb. Pila. 3 Fu=te — b`t[, toiag, suli\[, lance.
1 2

!"$

CINEL-CINEL

|`n\arul

1809 }s mititel =i sl[bu=or, +i m[ hr[nesc cu s`nge de om. 1810 Hidedi=i P’ ]ng[ cri=.

Bondarul
1811 Zboar[, dar nu face ou, +i muge=te, dar nu-i bou.

R[da=ca (rude=i\a)
1812 Am o vac[ neagr[, +i tot prin aer alearg[. 1813 Cerbul nergu Zboar[-n cer.

Furnica, furnicile
1814 La cap d`c, La dos d`c, La mijloc fiu-fiu-fiu!

INSECTE

1815 La cap bob`lc, La mijloc fifichi, +i la coad[ fof`lc. 1816 La cap nod, Dinapoi nod, }n mijloc =ft! 1817 La cap g`lc[, La dos mod`lc[1, La mijloc un fir de a\[. 1818 Ciumile-i, ce-i, ce-i: G`rg`n\e, p`r`n\e, ce-i? 1819 De la noi P`n[ la voi — Tot m[rgele M[run\ele, De fuge m`\a de ele.

!"%

Furnicarul, mu=uroaiele cu furnici
1820 De-aici p`n’ la munte — Tot zale m[runte. 1821 Pe drumul lui Scarlat — Tot mei v[rsat.2
1 2

Mod`lc[ — umfl[tur[; nod pe trunchiul unui copac. O form[ asem[n[toare pt. cerul =i stelele, ghicit. nr. 2068.

!"& 1822 De la Nistru p`n’ la mare — Funduri negre de c[ldare. 1823 De-aici p`n[-n Seleu= — Tot c[ld[ri cu fundu-n sus. 1824 De aci p`n[ la Beci1 — Tot capete de berbeci. 1825 De la noi =i p`n’ la munte Sunt tot c[ciule rotunde. 1826 }ntr-un v`rf de munte Clocote=te-o oal[ de linte.

CINEL-CINEL

Greierele
1827 Am un nepot: Ziua tace, +i noaptea c`nt[. 1828 Cine c`nt[ toat[ vara Prin f`ne\e, cu ghitara?

Viespea
1829 Ce e mic[-mititea, De fuge Vod[ de ea?
1

Beci — numele vechi al Vienei, folosit ]ndeosebi ]n Ardeal.

INSECTE

L[custa
1830 S[ritur[ de ciut[, Urm[ de nimic. 1831 Am o vac[: Unde zace, Strat nu face, Dar tope=te Ce-nfrunze=te.

!"'

C[lu\ul de iarb[ (cosa=ul)
1832 Sare iepure=te C`nt[ scripc[re=te.

Fluturele
1833 Aripi are, Cioar[ nu-i; Trup sub\ire, Vierme nu-i.

Licuriciul
1834 Sc`nteioar[ Alb[strioar[,

!#

CINEL-CINEL

Zboar[ pe-ntuneric, zboar[; Lumineaz[ ici-colea. Ce-i: felin[ra= sau stea? Lic[re=te... lic[re=te... Numele cine-i ghice=te?

FLORA S{LBATIC{

FLORA S{LBATIC{

!#

Ghiocelul
1835 Clopo\el Mititel, Scoate capul din z[pad[, Prim[vara s[ o vad[.

Mura
1836 Pe-o potec[ =ov[it[, Merge mierla-nsovonit[: Suflet n-are, s`nge are. 1837 Am un lucru cu gustare: Suflet n-are, s`nge are.

Rugul cu mure
1838 Lung e, funie nu e; Gheare are, pisic[ nu e; M[rgele are, salb[ nu e. Ce e?

!# 1839 Lung este, =arpe nu e; Verde este, gu=ter nu e; Gheare are, pisic[ nu e; Roade face, pom nu e... Atunci, ce e?

CINEL-CINEL

Rugul
1840 +arpe cu unghioare Se ca\[r[ la soare. 1841 Verde-i, verde, nu-i =op`rl[, Are din\i =i n-are gur[.

Spinul
1842 H`rbuli\ C`rbuli\[, Cu gur[ De h[rp[ri\[.

Fraga
1843 }ntr-o foaie, catrifoaie +ade o oaie oac[n[. 1844 Mic[, ro=ie, parfumat[, +ade pe p[m`nt culcat[.

FLORA S{LBATIC{

Ciuperca, buretele
1845 M`n[stire-ntr-un picior, Ghici, ciuperc[, ce e? 1846 Tatarita-ntr-un ocol, Curte alb[-ntr-un picior. 1847 Cetate alb[, St[ ]ntr-un picior. 1848 G`sc[ alb[-ntr-un picior. 1849 Omu=or ]ntr-un picior, Ghici, rufoaso, ce-i? 1850 Hotrocol }ntr-un ocol, Bab[ alb[-ntr-un picior. 1851 P[l[ria voinicului Pe marginea drumului. 1852 Am o cas[ v[ruit[, }ntr-un picior sprijinit[. 1853 Am o cas[: Pe dinafar[ v[ruit[, Pe din[untru =indrilit[.

!#!

!#" 1854 R[s[ri l`ng[ pro\ap, Pricolici1 cu cu=ma-n cap.

CINEL-CINEL

Iedera
1855 Col[cel, Bol[cel, }ntr-un v`rf de muncel2.

Hameiul
1856 Am un \ur\ar: De-ar avea un par, S-ar sui pe el P`n[ la cer.

Bozia
1857 Ce-i: Mic[ — verdicic[, La mare — floricic[, La b[tr`ne\e — c[lug[ri\[?
Pricolici — (]n supersti\ii) om viu sau mort care se preface noaptea ]n animal, pricinuind rele celor pe care-i ]nt`lne=te. 2 Muncel — munte sau deal mic, care face parte dintr-un =ir de ]n[l\imi asem[n[toare.
1

FLORA S{LBATIC{

Urzica
1858 Ce n-are limb[ +i ciupe=te De pr[p[de=te? 1859 Ce buruian[ O poate cunoa=te =i orbul?

!##

Scaiul
1860 Pe valea lui Handrabac Se d[ ursul peste cap.

Trestia, stuful
1861 Bute peste bute, Sus, coad[ de vulpe. 1862 Jos — copac, La mijloc — poloboc, Sus — coada vulpii smoc.

Copacul
1863 Ce om =ade cu capu-n jos +i cu picioarele-n sus +i n-ame\e=te?

!#$ 1864 Vara ]mbr[cat, +i iarna dezbr[cat.

CINEL-CINEL

R[d[cina copacului
1865 Ulcelu=[ uns[, Pe sub tuf[-ascuns[.

M[duva (inima) copacului
1866 Ce-i ]nalt c`t p[durea +i nu vede defel lumea?

Scoar\a copacului
1867 Ce are =i copacul =i cartea?

Frunza
1868 Ce cade-n ap[, +i nu face stropi? 1869 Vara sus, Iarna jos. 1870 Vara sus Frumos,

FLORA S{LBATIC{

Iarna-n glod Pe jos.

!#%

Putregaiul
1871 Ce trece prin copac +i nu se aude?

P[durea, codrul, cr`ngul
1872 Singur se face, Singur se desface. 1873 Cine se dezbrac[ Tocmai c`nd e frig?

P[durea, cr`ngul f[r[ frunz[
1874 Se vait[ ciocoiul Radu C[ i-a fugit satu’. 1875 Se vait[ coconatu’ C[ i-a perit satu’. 1876 S-a speriat cocoratul C[ i-a fugit satul; Are bucurie C-a=teapt[ s[ vie.

!#&

CINEL-CINEL

M[r[cinele

1877 Ciuta mare =ade-n cale +i a=teapt[ carne moale. 1878 St[-n c[rare, J`nduind m`ncare. 1879 Ce st[ ]n c[lecic[ +i a=teapt[ c[rnicic[?

M[ce=ul
1880 Ce e cu pan[, +i nu-i c[tan[, Zg`rie, +i m`\[ nu e? 1881 Ci=coi ro=iu Cu zgaib[-n cap. 1882 Ce are \`\[, +i nu-i m`\[, +i-i verde, +i nu-i =op`rl[?

FLORA S{LBATIC{

M[cea=a
1883 T[rt[cu\[ ro=ie, Plin[ de g`rbojie1.

!#'

Porumbelele
1884 M[ dusei ]ntr-o p[dure S[ iau o poal[ de mure; Nu g[sii mure, Ci g[sii gr[un\e sure.

Aluna
1885 Memuric[-memur[, +ade-n v`rf =i tremur[. 1886 Cucuiat[, vai de ea, +ade-ntr-un v`rf de nuia. 1887 Domni=oara, vai de ea, +ade-ntr-un v`rf de nuia. 1888 Aulea-aulea, }ntr-un v`rf de nuia; Vin[, bade, =i m[ ia, C[ r[u m[ tem c-oi c[dea.
1 G`rbojie — g`rmojie, c`rmoaj[ (resturile de m`ncare, firimituri).

!$

CINEL-CINEL

Alunul =i aluna

1889 El — lung, ea — scurt[, Frunza-i bate, =i ea-i mut[. 1890 V`j[itul s[rm[nel, Puiu-n v`rf de curcudel1.

Tufa cu nuiele
1891 M[ dusei la p[dure +i g[sii un cuib ochi-bechi; Luai una, l[sai dou[, Ca ochi-bechi s[ se mai ou[, Dar ochi-bechi nu se mai ou[.

Salcia, r[chita
1892 Ce se prinde degrab[ +i nu face road[?

Plopul
1893 La care copac Tremur[ frunzele f[r[ v`nt.
1

Curcudel, curcudu= — corcodu=.

FLORA S{LBATIC{

1894 Frunte alb[, nalt[, An cu an se salt[; Cre=te ]n z[voi, +uier[ din foi!

!$

Ghinda
1895 Lemne-nlemnite, Troace ]ntrocite, P[h[ru\ cu coad[. 1896 Am un lemn — Nici de-o =chioap[, Nici de-o palm[, +i face: Dou[ mese mesuite +i dou[ albii scobite +i-un potcap c[lug[resc. 1897 Am un lemn bun — Nici d-o palm[, Nici d-o =chioap[, +i acela-n dou[ crap[ +i se face dou[ durbace1, Dou[ fe\e de mas[, Un copac de lulea.
1 Durbac[ — cada teascului de struguri; vasul care con\ine serpentina alambicului de \uic[.

!$

CINEL-CINEL

Ghinda, porcul =i lupul

1898 Picuru=ul picur[, Trep[du=ul treap[d[, G`dea-[l mare +ade-n cale +i ar m`nca carne moale. 1899 Picuru=ul picur[, Trep[du=ul treap[d[, Mongea =ade-n dosul tufei.

Bradul
1900 }n p[dure n[scui, }n p[dure crescui; Acas[ de m-aduse, S[ joc ]n hor[ m[ puse. 1901 Iarna-n frig, vara la soare, Neschimbat e la culoare! 1902 Cre=tetu-i ]n nori se pierde +i totdeauna este verde.

FLORA S{LBATIC{

Bradul =i fructele lui
1903 Ce e nalt c`t casa, Verde ca m[tasea +i nu se usuc[ Nici vara, nici iarna, +i sp`nzur[ jar pe m`ini?

!$!

Br[du\ul de nunt[
1904 R[\oi potcovit, Pe bordei suit.

Cetina bradului
1905 Ce-i mai mic dec`t acul +i mai ]nat dec`t bradul?

!$"

CINEL-CINEL

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

P[m`ntul
1906 Oric`t ]i zbura, T[t sub tine-a r[m`nea. 1907 Ce e mai gras Dec`t toate ]n lume? 1908 Cine m[n`nc[, +i nu se mai satur[? 1909 Ia g`nde=te-te =i spune: Cine-i mai bogat pe lume? 1910 Am o b[t[tur[1 ]ntins[ C`t \ine ochii. 1911 Eu la to\i le dau m`ncare, +i ei m[ calc[ ]n picioare. 1912 C`t e iarn[ Bei =i-nghe\i. C`t e var[ Cr[pi =i usci.
1

B[t[tur[ — curte, ograd[.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

Piatra
1913 Ce st[ ]n ap[, +i nu putreze=te? 1914 Eu sunt mititic[ +i ]n p[m`nt cresc, Afar’ de m[ scoate, De to\i m[ lovesc.

!$#

Bolovanul ]n ap[
1915 Am un cal sur, Se v[d din\ii ca prin ciur.

R`pele
1916 De la munte P`n’ la munte — Numai bl[ni ]nfipte.

Dealul
1917 Am un mo= ]nalt, Vede toat[ lumea din sat.

!$$

CINEL-CINEL

Muntele Caraimanul Muntele G[ina

1918 Cine este vecin cu Omul?

1919 Care g[in[ De mai multe sute de ani Tr[ie=te =i acum? N-are cioc, n-are pene; De uliu, de vulpi, nicic`nd se teme?

Groapa
1920 C`nd iei, cre=te C`nd pui, scade. 1921 Eu ]i iau, =i ea tot cre=te, Dac[-i dau, se mic=oreaz[. 1922 De ce o m[n`nci, Se face mai mare.

C[rbunele
1923 Pe ap[ ]noat[, +i-n p[m`nt nu putreze=te.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

Rugina
1924 Cine poate m`nca fierul?

!$%

Apa
1925 Dumbr[, Sumbr[, F[r[ umbr[. 1926 Maic[ lung[, F[r[ umbr[. 1927 Lung[-lung[, lat[-lat[, +i nu mai st[ niciodat[. 1928 Dac[ n-ar fi, Lumea ar pieri, Iar dac[ mult[ este, Lumea pr[p[de=te. 1929 Dac[ nu-i deloc — mori, Dac[-i mult[ — tot mori. 1930 Ce nu st[ ]n ciur? 1931 Ce nu arde-n foc?

!$&

CINEL-CINEL

Apa =i ghea\a

1932 Mama na=te fata, +i fata pe mam[. 1933 Mama o face pe fiic[-sa, +i fiic[-sa o face pe mam[-sa.

Apa =i v`ntul
1934 Rag gioielele-n genuni, R[durenele-n p[duri.

Ghea\a
1935 Am un ghem de m[tas[, +i-l trimit la-mp[r[teas[, S[-mi \eas[ o \es[tur[ F[r’ oleac’ de b[t[tur[. 1936 M-a trimis doamna de sus La cea de jos, S[-i dea un procov1: Neurzit, ne\[sut, necroit. 1937 Tot ]n jos, La vadu’ gros,
1

Procov — v[l, p`nz[; p[tur[; postav.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

Coase lelea cusutur[ F[r[ leac de tivitur[. 1938 M-a trimis doamna de sus La cea de jos, S[-i fac pod peste mare, Dar f[r[ picioare. 1939 Ce pod pe ap[ e aruncat +i de m`n[ nelucrat? 1940 }n ap[ plute=te, }n foc se tope=te.

!$'

|ur\urele de ghea\[ (sloietele)
1941 Ce cre=te cu r[d[cina-n sus? 1942 Este un pom: Cu v`rful ]n jos, +i cu r[d[cina-n sus. 1943 Cre=te-n gios |ur\uros.

Izvorul
1944 Am un purcel Mic-mititel,

!%

CINEL-CINEL

+i c`nd pui m`na pe el Face: „Guic... guic...“

1945 Mic =i bun de gur[, S[-l opre=ti nu po\i; Nu-l adap[ nimeni, I-adap[ pe to\i.

P`r`ia=ul
1946 Ce luce=te, +erpuie=te, +i la vale o porne=te?

R`ul, valea, g`rla
1947 Rud[ lung[, F[r[ umbr[, 1948 F[r[ umbr[, Lung[, lung[. 1949 Ghici ghicitoarea mea: Zi-noapte c[l[tore=te, +i nu se mai obose=te. 1950 Cine-=i roade mereu patul +i alearg[ cu sf[r`miturile-n gur[?

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

1951 Ziua-noaptea fuge, +i tot ]n albie r[m`ne. 1952 Am un bou medelean: Pe unde pa=te Se cunoa=te, Pe unde sare Urm[ n-are +i fuge-n mare.

!%

Malurile =i apa
1953 Am dou[ surori: Se tot uit[ una la alta +i nu se pot ]nt`lni. 1954 Unu’ viu }ntre doi mor\i. 1955 Ruda se duce, Boii stau.

Lacul de munte cu pe=te
1956 }ntr-un v`rf de plai +ade cu oastea un crai.

!%

CINEL-CINEL

Valul

1957 Glie-glie, Ghemul meu Merge-n vale pe p`r[u.

Mocirlele
1958 De la noi =i p`n’ la voi, Numai pl[cinte moi.

Norul, norii
1959 Ce trece peste ap[, +i nu se scufund[? 1960 Ce trece peste ap[, +i nu face valuri? 1961 Gr[mezi de c`l\i, Peste mun\i. 1962 Sute de sacale Trec pe sus agale, Ca s-adape pe aice Turmele de spice!

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

Ploaia, pic[tura de ploaie
1963 Sus bat tobele, Jos curg lacurile. 1964 Ghic[\ica M[run\ica }nverze=te +i-nnegre=te, +i priie=te, +i bele=te. 1965 Multe fire de argint Leag[ cerul de p[m`nt. 1966 De dorit, to\i m[ doresc, +i c`nd vin, to\i fug de mine. 1967 Din p[m`nt =i ape am ie=it, Pe p[m`nt =i ape am c[zut, }n p[m`nt =i ape am intrat.

!%!

Grindina
1968 Strugur nu-s, nici piatr[ nu-s, }ns[ cad din nori de sus; Flori multe pr[p[desc, +i la c[ldur[ m[ topesc.

!%"

CINEL-CINEL

Fulgerul

1969 Sc`nteioar[-ioar[, Pe om ]l omoar[. 1970 |[nd[ric[ lemn uscat, Lumineaz[-n |arigrad. 1971 Eu vin c`nd nici nu g`nde=ti +i mor la na=terea mea; Cine m[ ]nso\e=te Niciodat[ nu vine f[r[ larm[. 1972 S[geata ]mp[ratului Sparge casa dracului.

Tunetul
1973 Url[ lupul la hotar[ +i s-aude-ntr-alt[ \ar[. 1974 Strig[ bica1-ntre hotar[ +i se-aude-ntr-alt[ \ar[. 1975 Am un bou mare-mare, +i c`nd zbiar[, S-aude peste nou[ hotare!
1

Bica — taurul.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

1976 Huhurezul huhureaz[, Peste mun\i ]nal\i necheaz[, +i nimene nu cuteaz[. 1977 Sus ]n munte Se r[spunde, Jos la \ar[ Se resciar[1. 1978 Bate toba la Moldova, +i s-aude la Craiova.

!%#

Tunetul =i fulgerul
1979 Mo=u’ taie lemne-n deal, A=chiile sar ]n vale.

Curcubeul
1980 Cimu, ce-i, ce-i? Lan\ ]nfocat, Peste cas[-aruncat. 1981 +erpe v[rgat, C-un cap peste sat. 1982 Bolbuc ]n genune, Trosc peste p[dure.
1

A se rescira, a se r[schira — a se r[sfira.

!%$ 1983 +erve\el ]ndoie\el, Peste mare-arunc[\el. 1984 +tergar v[rgat, Peste Dun[re-aruncat. 1985 N[fram[ v[rgat[, Peste mare aruncat[. 1986 Un pe=chir1 ]nv[rgat, Peste mare aruncat. 1987 Am un br`u v[rgat, }n cer sp`nzurat. 1988 +apte fete, =apte bete: La izvoare le sp[lar[, +i de nori le at`rnar[. 1989 Pl[ntic[2 colorat[, Peste v[i aruncat[; De g`ce=ti, ]\i dau o ra\[.

CINEL-CINEL

Cea\a, negura, p`cla
1990 Pe o vale cotit[ Vine mierla-nsovonit[.
1 2

Pe=chir — prosop; fa\[ de mas[, n[fram[. Pl[ntic[ — panglic[.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

1991 Am o vac[ Br`ncovanc[: C`nd ]ntinde br`ncile, Acoper[ luncile. 1992 Am o vac[ surie, Vine din pustie, Cuprinde luncile Cu br`ncile. 1993 Am o vac[ br`nc[laie: C`nd sloboade \`\ele, Umple toate luncile. 1994 Ce trece prin vam[, +i nimeni n-o bag[-n seam[?1 1995 M[ suii ]n deal Ca s[-mi v[d de cai, +i nu v[zui caii, Pr[p[dii cheile, Se-ncurcar[ v[ile. 1996 Aruncai cheile +i se-nchise \[rile. 1997 Singur[ se face, Nimeni n-o desface. 1998 Ce merge prin p[dure +i nu sun[?
1

!%%

O form[ pu\in diferit[ pt. v`nt, ghicit. nr. 2046.

!%&

CINEL-CINEL

Roua

1999 Cercelu=ul doamnei Din fundul m[rii. 2000 C`nd ie=ii afar[, Lacrimi jos picar[; Luna le v[zu, Soarele le lu[. 2001 Ziua-i aer, Noaptea-i ap[.

Bruma (=i roua)
2002 Vine mo=ul pe porti\[ +i ]=i scap[ o chei\[; Vine luna =i n-o ia, Vin stelele =i n-o ia, Vine soarele =i-o ia. 2003 M[ suii pe scar[, Cheile-mi picar[; Luna le v[zu, +i s[ le ia nu vru; Dar cum le v[zu soarele, }mi =terpeli cheile. 2004 Ce se na=te cu luna +i piere cu soarele?

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

Z[pada (om[tul, neaua)
2005 Ileana Cos`nzeana C`nd o ]ntins br`ncele O umplut luncele. 2006 De la munte p`n’ la munte Picur[ stele m[runte. 2007 Laptele gerului, Sub strea=ina cerului. 2008 C`te stele logustele, Pic[ pe hainele mele. 2009 De la vale P`n’ la munte, Numai stele m[runte. 2010 Vin oi\ele din munte Cu stelu\e albe-n frunte. 2011 S-a dus Chic[-Vod[ La Vodean, S[-nceap[ un izvor lat, Cu mare cusutur[, F[r[ leac de tivitur[.

!%'

!& 2012 M[ nasc ]mb[tr`nind +i mor ]ntinerind. 2013 Na=terea mi-i sclipicioas[, }ngrop[ciunea mi-i tinoas[. 2014 Nu-i f[in[, dar se cerne; Nu-i covor, dar se a=terne. 2015 Zoroclie1-clie, }ntins[-n c`mpie, Nu sunt borangic, Dar sunt pe colnic, +i pe deal ]n sus Prim[vara nu-s. 2016 Alb ca creta, Moale ca l`na, U=or ca pana, +i piere ca spuma. 2017 Moale, alb[ =i pufoas[, Pentru c`mp e hain[ groas[. 2018 Ce vine ca un domn, Ca un leu, +i c`nd se duce Se duce ca un c`ine Cu coada ]ntre vine?
1

CINEL-CINEL

Zoroclie — c[ma=[ b[rb[teasc[, f[cut[ din p`nz[ groas[.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

Ninsoarea (fulgii de z[pad[) =i soarele
2019 Zboar[-un stol de porumbei: Uliul fuga dup[ ei, +i-i apuc[ f[r[ ghear[; Nu se vede unu-n \ar[! 2020 Mii de p[s[rele zbor: Vine-un om f[r[ picioare, +i le m[n`nc[ f[r[ gur[.

!&

Viscolul
2021 Urlu =i m[ ]nv`rtesc, Pe drume\i ]i ]ngrozesc!

Gerul =i bruma
2022 Sus stele, Jos stele, Vai de picioarele mele; Iar steloiul cel mai mare R[u m[ frige la picioare. 2023 Sus stele, Jos stele, Vai de zilele mele!

!&

CINEL-CINEL

Aerul

2024 De n-a= fi eu, Nime n-ar tr[i pe lume. 2025 N-are culoare, nici miros, Dar la to\i ]i de folos.

Chiotul, sunetul
2026 Cinel-cinel: Trece peste ap[, +i nici nu se-adap[. 2027 Ce trece de-aici la cel[lalt mal, +i nu face nici umbr[, nici val?

Ecoul
2028 Cinel-cinel: Cine aude f[r[ urechi, Vorbe=te f[r[ gur[, Pe orice limb[? 2029 }\i vorbe=te +i turce=te, +i-orce limb[ nimere=te.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

2030 Murgul rage }n p`rloage, Lelea-ng`n[ }n gr[din[. 2031 Cine te-ng`n[ +i nu te superi?

!&!

Apa mor\ilor (Fata Morgana)
2032 Ghici mici: C`t e zare E numai mare.

Umbra
2033 +i eu am. +i tu ai, +i cel mai mic fir de iarb[ are. 2034 M[ vezi, Te vezi, S[ m[ prinzi nu po\i. 2035 Ghici ghicitoarea mea: Ce =ade pe ap[ +i nu s-adap[?

!&" 2036 Pe ap[ merge, Nu strope=te; Prin trestie trece, +i nu l[rmuie=te. 2037 Cine trece g`rla +i nu face talazuri? 2038 Ce trece prin tin[, +i nu se ]ntin[? 2039 Lat[-lat[, N-are urm[ niciodat[. 2040 Fug de tine, +i tu musai dup[ mine. 2041 Ce este mare c`t o biseric[ +i nu c`nt[re=te nici c`t o cirea=[? 2042 Ce nu e nimic, +i tot se vede? 2043 Cu ochii o po\i vedea, Dar ]n m`n[ n-o po\i lua. 2044 Ce n-are corp +i tot se vede? 2045 Ce nu atinge soarele niciodat[?

CINEL-CINEL

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

V`ntul
2046 Cine trece cu miresme prin vam[, +i vame=ii nu bag[ de seam[? 2047 Cine trece pe la poart[, +i c`nii la el nu latr[? 2048 Este un iepure =chiop }ntr-un v`rf de plop, +i v`ntur[ bob. 2049 Nea Stan Fluier[ p-afar’. 2050 Tuchilu= prin p[iu=, Mo= Ilie te-o ajuns. 2051 Am`nar1 de mischiu2, De la Dun[re viu. 2052 Merge tat[-t[u pe drum, +i boieru-i sufl[-n spate. 2053 Ce-i ]n m`n[ +i-i minciun[? 2054 }l sim\i =i nu-l vezi, Te bate =i nu fugi.
1 2

!&#

Am`nar — amnar. Mischiu — o\el tare, din care se fac tocile sau amnare.

!&$ 2055 Ce zboar[ pe sus +i nu-l vezi? 2056 Iliu\[ cu tichie Ridic[ mai mult (mai sus) de-o mie. 2057 Turcheaz[ neagr[, Tot c`mpul alearg[.

CINEL-CINEL

Cerul
2058 Am un ceaun umflat, Peste lume r[sturnat. 2059 Am un pom mare-mare: Noaptea ]nflore=te, +i ziua p[le=te. 2060 Ce-i mai lung dec`t drumurile +i mai lat dec`t m[rile, Mai frumos dec`t florile +i mai ur`cios dec`t babele, Mai drag dec`t icoanele +i mai r[u dec`t tunurile, Mai luminos dec`t lum`n[rile +i mai ]ntunecos dec`t pivni\ele? 2061 Un \ol bortelit Toat[ lumea a acoperit.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

2062 Ziua tav[, +i noaptea d`rmoi1. 2063 Am un crin: La r[d[cin[ ve=ted, +i la v`rf ]nflorit.

!&%

Cerul =i stelele
2064 Am o sucn[2 mirie3, Plin[ de puzderie. 2065 Am o rochioar[ Plin[ de pozdeioar[. 2066 Am o piele de taur |intuit[ cu \inte de aur. 2067 Este-n lume o ghea\[ lat[, Cu maz[re-mpestri\at[. 2068 Pe c`mpul lui Basarab — Numai mei v[rsat. 2069 Foaie mare, alb[strie, Scris de aur pe h`rtie.
D`rmoi, d`rmon — ciur mare pentru cernut cereale, semin\e. Sucn[ — fust[ groas[, simpl[, f[r[ ]ncre\ituri. 3 Miriu, mieriu — alb[striu, albastru-deschis.
1 2

!&&

CINEL-CINEL

P[m`ntul, aerul =i cerul

2070 Am un copac: La r[d[cin[ uscat, La mijloc ]i verde, +i la v`rf ]i cu flori. 2071 La v`rf ]nflorit, La mijloc uscat, La r[d[cin[ verde.

Cerul, p[m`ntul =i v`ntul
2072 Tata — nalt, Mama — groas[, Frate-meu — de la unul la altul. 2073 Nalt e tata, Groas[-i mama, Nebun e frate-meu.

Soarele
2074 Bulg[re de aur, Joac[ pe-o piele de taur. 2075 Bulbuc de aur }n piele de taur.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

2076 Am un ou de aur, Se joac[ pe piele de taur. 2077 Am un m[r aurit, Umbl[ pe sus r[t[cit. 2078 Cimurce-i, ce-i: Talger ]nfocat Peste cas[ aruncat? 2079 Iese Barna de dup[ munte C-un fr`u de aur ]n frunte. 2080 Mic mititel, Joac[ fulgerii pe el. 2081 Am un bru=1 de unt, Cu el toat[ lumea ung. 2082 Ce se scald[ ]n ap[, +i nu se ud[? 2083 Un m[r de argint Leag[ cerul de p[m`nt.

!&'

Soarele c`nd r[sare
2084 Pana cocost`rcului Bate-n fa\a t`rgului.
1

Bru= — bulg[re; cocolo=.

!'

CINEL-CINEL

Soarele =i p[m`ntul

2085 Cine fuge =i n-ajunge; Cine st[ +i treaba-i merge?

Lumina
2086 }nchisei u=ile, L[sai perdelele, +i ho\ul — tot ]n cas[: +ade =i nu vrea s[ ias[.

Soarele ]n amurg
2087 Am o vac[ ro=ie, De se uit[ seara prin leas[1.

Raza soarelui
2088 D[ ]n piatr[, Nu se stric[; D[ ]n ap[, Se despic[.
1 Leas[ — co=ar; desi= mare ]ntr-o p[dure; m[r[cini=: desi=ul ramurilor unui singur copac.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

2089 Trece prin fereastr[, +i n-o sparge.

!'

Pulberea ]n raza soarelui
2090 Ghici ghicitoarea mea: Am o funie de nisip.

}ntunericul
2091 Ce se ascunde sub pat C`nd intru cu lampa-n odaie?

Soarele =i luna
2092 Frate =i sor[ — Nu se-nt`lnesc niciodat[ la hor[. 2093 Dou[ talere-nfocate, Peste cas[ aruncate. 2094 Am dou[ talgere pe m[sur[: Unul arde, Celalt nu. 2095 Am doi bulg[ri de aur, Se joac[ pe-o piele de taur.

!' 2096 Am dou[ gheme de m[tas[, Le azv`rli peste cas[ La crai =i la cr[ias[. 2097 Dintr-un ciurel de alune, Numai dou[ g[sii bune. 2098 Am o strachin[ cu doi pe=ti: Unul cald =i altul rece. 2099 Zi =i noapte c[l[toresc, +i nu se mai obosesc. 2100 Dou[ surioare, Iu\i =i sprintenioare, Toat[ via\a fug, +i nu se ajung. 2101 Ce trece prin p[dure +i nu sun[?

CINEL-CINEL

Luna
2102 Din deal ]n deal +i din vie ]n vie — Floricic[ n[r`ngie1.
1 N[r`ngiu, n[r`nghiu, n[r`mziu — de culoarea naramzei (portocal[ amar[), ro=u-portocaliu.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

2103 Am o vac[ b[laie-b[laie, Joac[ noaptea prin gunoaie. 2104 M`nz[ b[lan[, Pa=te noaptea ]n poian[. 2105 Am o oaie b[l[oaie, Umbl[ noaptea prin p`raie. 2106 Ce st[-n ap[ F[r[ umbr[? 2107 G[inu=[ g[lbinu=[, Trece Dun[rea ]n picioru=[. 2108 G`sc[ tutuian[, Umbl[ noaptea pe poian[. 2109 La marginea satului — C[ciula f`rtatului. 2110 Cine umbl[ noaptea prin sat, +i nu-l latr[ c`inii?

!'!

Luna nou[ (crai-nou)
2111 Uite-i Sp`nzurate-n nour Coarnele de bour.

!'" 2112 Bulg[ra= de aur, Cu coarne de taur. 2113 O secere f[r[ din\i P[=e=te peste mun\i. 2114 }n v`rful dealului — Potcoava calului.

CINEL-CINEL

Luna nou[ oglindit[ ]n ap[
2115 Inelul v[danei }n fundul bulboanei.

Luna =i stelele
2116 Am o clo=c[ cu pui: Seara s-adun[, +i diminea\a se risipe=te. 2117 Am o strachin[ de alune, +i-n v`rf — o nuc[. 2118 Pe valea lui Sgaidarac — O chil[1 de mei v[rsat, Numai unul bobonat.
1 Chil[ — veche m[sur[ de capacitate, egal[ cu circa 500 kg, ]ntrebuin\at[ mai ales pentru cereale.

ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE

Steaua oglindit[ ]n ap[
2119 Cercelul doamnei }n fundul apei.

!'#

Stelele
2120 Peste mun\i, Peste m[ri, Numai ochi lic[ritori. 2121 Licuricii z[rilor }n ad`ncul m[rilor. 2122 De aici p`n[ la munte — Numai zale de aur m[runte. 2123 De aici =i p`n’ la munte Numai \inte sunt b[tute. 2124 De-aicea p`n[ la muncei — Tot c[ru\i de fulgerei.

P[m`ntul, cerul, stelele, soarele =i luna
2125 Am un poloboc, Peste poloboc un prosop, Peste prosop m[z[rele, Printre m[z[rele

!'$

CINEL-CINEL

Dou[ t[lgerele, Ce s-aseam[n[-ntre ele.

Cerul =i p[m`ntul, soarele =i luna, ziua =i noaptea, via\a =i moartea
2126 Ce este: Dou[ stau, Dou[ alearg[, Dou[ se schimb[ +i dou[ se sf[desc?

Soarele =i luna, cerul =i p[m`ntul, focul =i apa
2127 Dou[ merg +i dou[ stau, Dou[ judecat[ n-au. 2128 Dou[ merg, Dou[ stau, Dou[ du=m[nie-=i au.

APRECIERI CRITICE

!'%

APRECIERI CRITICE
Interesul ce se d[ literaturii populare nescrise, ]n toate \[rile =i la toate popoarele, e mai presus de orice ]ndoial[. Feluritele ei p[r\i sunt pretutindeni studiate ca ni=te vechi monumente limbistice =i etnologice. }ntre altele, Ghicitorile au avut din antichitate =i au p`n[ ]n zilele noastre o deosebit[ ]nsemn[tate. „Ele nu numai c[ au dat na=tere unui ]ntreg gen literar, dar au fost epoci c`nd au jucat un rol de c[petenie ]n filozofie, ba chiar ]n politic[. De la enigmele vedice p`n[ la lupta prin ghicitori a zeilor scandinavi sau minnesingerilor germani, de la faimoasa ]ntrebare a Sfinxului p`n[ la Filozofia enigmelor scris[ de p[rintele Menetrier, de la regina din Saba p`n[ la publica\iunea intitulat[ Mercure galant, de la ghicitoarea despre care se spune c-a f[cut pe Homer s[ moar[ de necaz la cele ce at`t de mult desfat[ pe wolofii din Senegal“, de la petrecerile copil[roase ale fetelor =i fl[c[ilor no=tri la „=ez[toare“ p`n[ la ad`ncile cuget[ri ale b[tr`nilor octogenari, c`t[ varietate, c`te contraste =i totu=i c`t[ analogie fundamental[ nu se ]nt`lne=te ]n nesf`r=itele ghicitori ale popoarelor. Enigmele de cuvinte trebuie distinse de enigmele de lucruri: numai cele din urm[ sunt ]n adev[r populare =i adesea p[streaz[ urmele celei mai vechi concep\iuni umane. E numai un pas de la metafor[ la enigm[ =i se cunoa=te imensul rol pe care l-a avut metafora ]n dezvoltarea limbajului =i ]n formarea mitologiilor. Enigma, ghicitoarea sau cimilitura e o metafor[ sau o grup[ de metafore, a c[ror ]ntrebuin\are n-a trecut deloc ]n uzul comun =i a c[ror explicare nu este evident[. Multe din ele ]ns[ dateaz[ dintr-o epoc[

!'&

CINEL-CINEL

c`nd obiectele exterioare impresionau spiritul omenesc altfel dec`t ast[zi, =i prin urmare ]l ]mboldeau la metafore care, la prima vedere, par ne]n\elese, dar care ne ]nc`nt[, ]ndat` ce le g[sim cheia, pentru c[ de=teapt[ ]n noi ]ntip[ririle ]nv[lm[=ite ale unor perioade disp[rute ]n marea dezvoltare la care am luat parte prin str[mo=ii no=tri. „Ca =i basmele, ca =i c`ntecele, ca =i proverbele, ghicitorile adesea se g[sesc aproape identice la popoare =i ]n timpuri foarte dep[rtate. Toate ipotezele imaginate pentru explicarea acestui fapt se pot reduce la dou[: originea comun[ =i transmisiunea. Dup[ unii, ]ntreaga literatur[ popular[ a popoarelor indoeuropene se suie p`n[ la o epoc[ anterioar[ desp[r\irii lor, epoca c`nd ]nc[ nu cuno=teau ]ntrebuin\area metalelor, nu v[zuser[ marea =i duceau o via\[ p[storeasc[. Dup[ al\ii, monumentele acestei literaturi, n[scute ]ntr-un loc determinat, s-au propagat de la un popor la altul prin mijlocirea indivizilor izola\i. O a treia ipotez[, seduc[toare la prima vedere, nu place dec`t celor ce nu s-au ocupat ]n special cu asemenea studii: e vorba despre identitatea procederilor spiritului uman. Mai la vale se va citi o ghicitoare cu patru forme franceze, una german[, alta sco\ian[ =i dou[ ruse, ]n compara\iune cu cea rom`n[, despre pe=tele care st`nd ]n casa lui (apa), se vede ]mpresurat (]n plas[) =i casai iese pe ferestre, iar d`nsul r[m`ne prins. Cum se va explica existen\a acestei ghicitori ]n cinci limbi? Zice-se-va oare c-a fost inventat[ deosebit de germani, englezi, francezi, ru=i =i romani?...“ Este foarte pu\in probabil. Negre=it, se va presupune c[, englezii =i germanii fiind de aceea=i ras[, enigma e germanic[ =i c[ francezii au ]mprumutat-o. Fie, dar aceea=i ghicitoare se g[se=te sub dou[ forme ]n ruse=te (=i sub o form[ ]n rom`ne=te). Atunci trebuie s[ admitem c[ prima form[ dateaz[ din perioada c`nd slavii =i germanii formau un singur popor =i aveau o singur[ limb[, c[ ]n acea limb[ va fi fost compus[ =i c[ a trecut ]n idioma german[ =i ]n cea ruseasc[, suferind transform[rile

APRECIERI CRITICE

acestor dialecte. Dar pe atunci se cuno=tea plasa?... Nimic n-o dovede=te ]n vocabularul acelor limbi.”1 (G. Dem. TEODORESCU, Ghicitori, ]ntreb[ri =i poeme numerice, ]n vol. Poezii populare rom`ne. Culegere de G. Dem. Teodorescu, Bucure=ti, Tipografia Modern[, 1885; Edi\ie nou[ la Editura Litera, 1982, pp. 251, 252). }ntocmai ca proverbele =i zic[torile, sunt =i ghicitorile o expresiune figurat[ sau mai bine o descriere parafrastic[ a unui obiect de ghicit. Patria ghicitorilor este Orientul, c[ruia ]i place expresiunea enigmatic[ tot at`ta c`t =i cea aforistic[. Expresiile cele mai vechi de ghicitoare le g[sim ]n Biblie, unde Samson ]ntreba pe filisteni o ghicitoare, nerezolvat[ p`n[ ast[zi, c[ci dezlegarea ce se d[ acolo nu explica cu totul ghicitoarea pus[ de Samson. Din antichitatea greceasc[ e cunoscut[ ghicitoarea ce o pune Sfinxul la to\i trec[torii l`ng[ cula sa, p`n[ c`nd vine Oedipus =i o dezleag[. Cu toate c[ au trecut at`tea zeci de secole de atuncea, totu=i reg[sim aceast[ ghicitoare ]n literatura popular[ rom`n[. Aci sun[: „Ce vie\uitoare umbl[ diminea\a ]n patru picioare, la pranz ]n dou[ =i seara ]n trei?“ [R[spuns]: „Omul, c`nd e mic umbl[ de-a bu=ile, c`nd e mare ]n dou[ picioare, =i c`nd ]mb[tr`ne=te mai ia =i un toiag“. Literatura etic[ [fabula, pove=tile, ghicitorile] este f[r[ ]ndoial[ partea cea mai original[ din literatura popular[, cu toate c[ nu se poate t[g[dui nici aci o ]nr`urire literar[. Dar ea a dat mai mult na=tere unor produse originale, servind ca model fanteziei populare, care a imitat =i a variat o form[ dat[ ]n multe chipuri, asimil`ndu-=i-o astfel ]ntr-at`ta ]nc`t uneori devine greu de a ajunge la prototipul original. (M. GASTER, Ghicitori, ]n vol. Literatura popular[, Bucure=ti, Ig. Haimanu, 1883, pp. 224, 250). 1 Gaston Paris, Prefa\[ la Devinettes ou enigmes populaires de la France; par E. Roland, Paris, 1877.

!''

Cimilituri sau ghicitori? Deosebirea dintre ghicitoare =i cimilitur[ e aceea=i ca ]ntre gen =i specie: fiecare cimilitur[ e o ghicitoare, nu ]ns[ orice ghicitoare e cimilitur[, dup[ cum orice om e o fiin\[, f[r[ ca orice fiin\[ s[ fie om. C`nd ]n lungile nop\i de iarn[, b[tr`ni =i tineri se adun[ la =ez[toare, =i un mo=neag sf[tos, purtat prin lume =i ]nvechit ]n zile rele, ]ntreab[ cu viclenie: „Cine, dup[ moartea lui, a intrat ]n p`ntecele maic[-sii?“, aceasta e o ghicitoare, la care se r[spunde c[, dup[ moartea lui, Adam a intrat ]n p`ntecele maic[-sii, adic[ ]n p[m`ntul din care a fost alc[tuit. Aceste ghicitori sunt cunoscute =i sub numele de }ntreb[ri =i r[spunsuri. C`nd, din un alt ungher al =ez[torii, un fl[c[u sprinten =i voios va striga: Cimel, cimel: La trup pepene, La cap pieptene, La picioare R`=chitoare. aceasta e o cimilitur[, care se t[lm[ce=te prin: Coco=ul. Aceast[ specie de ghicitori, cimiliturile, sunt cunoscute ]n toate p[r\ile locuite de rom`ni, afar[ de Macedonia, cu aceea=i numire: cimilitur[, cu mici diferen\e de rostire. }n Moldova se numesc cimilituri sau cinghilituri, ]n Bucovina =imilituri, ]n Ardeal ciumelituri; iar ac\iunea de a spune o cimilitur[ se exprim[ prin verbul a cinili sau a cinghili ]n Moldova, a simili ]n Bucovina =i a ciumeli ]n Ardeal, de unde =i formula ini\ial[ obi=nuit[ a cimiliturilor: cinel-cinel, =imel-=imel, ciumelciumel sau ciumelei ce-i. La arm`ni sau arom`ni, adic[ rom`nii din Macedonia, se numesc angu\itori, de unde verbul a angu\i, sau ñg[l\itori, ñngu\itori, ku\itori. Cimiliturile se ]ncep sau cu formula cinel-cinel ori ghici ghicitoarea mea, sau se intr[ de-a dreptul ]n descrierea parafrastic[ a obiectului de ghicit, sau se ]ncep cu o vorb[ derivat[ direct din expresiunea

"

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

cimilitur[. Aceste vorbe sunt variate, ceea ce constituie o dovad[ despre generalitatea expresiunii cimilitur[. A=a putem cita urm[toarele exemple: Sc`nteia se cimile=te: Cimilic[ Mititic[ Nici de Vod[ n-are fric[, sau, precum roste=te \[ranul din Moldova: Cinghilic[ Mititic[... ......................................................................................................... Care e originea cimiliturilor? Cum se explic[ faptul c[ aceea=i cimilitur[ se g[se=te, uneori, exprimat[ mai prin acelea=i cuvinte la popoare a=a de ]ndep[rtate unele de altele =i ]n spa\iu =i prin origine? S-au ]ncercat mai multe explic[ri. Cred ]ns[ c[, ]n starea actual[ a folcloristicii, este a umbla pe dibuitele cerc`nd s[ dai solu\iuni unor probleme a=a de grele. Deocamdat[ ceea ce trebuie de f[cut mai cu folos este de a aduna cu s`rguin\[ tot materialul folcloristic, a-l coordona, a-l studia ]n compara\iune cu folclorul popoarelor str[ine, =i numai c`nd nu va mai fi nimic ascuns =i c`nd unele enigme istorice vor fi rezolvate, numai atunci va fi sosit timpul pentru desc`lcirea acestor cestiuni. (Artur GOROVEI, Prefa\[ la Cimiliturile rom`nilor. Edi\iunea Academiei Rom`ne, Bucure=ti, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, 1898, pp. V-VII). Spiritul =i puterea de a p[trunde a poporului nu se poate studia mai cu ]nlesnire nici ]ntr-un gen de literatur[ popular[ ca ]n ghicitoare.

"

}n fondul ei, ori=icare ghicitoare este o defini\iune a unui lucru, de aceea unei ghicitori i se cere, pe l`ng[ spirit =i ingeniozitate, o logic[ str`ns[. Nu toate ghicitorile, c`te circul[ prin popor, sunt de aceea=i valoare; multe nu numai c[ n-au valoare, dar n-au nici m[car un rost de a exista =i sunt absurdit[\i... Altele ]ns[ ]ntr-adev[r sunt sc[p[r[ri geniale pline de spirit =i de fantezie =i dau o puternic[ dovad[ de echilibrul puterilor intelectuale ale creatorului lor. Asupra originii ghicitorilor nu se poate spune nimic hot[r`t. Cei mai mul\i dintre creatorii folclorului cred c[ =i ghicitoarea, ca =i basmele, desc`ntecele, colindele etc., ]=i are originea ]n cultul religios al popoarelor primitive, deci au origine mitic[. }ntr-adev[r, =i ast[zi multe ghicitori ale neamurilor, =i chiar =i la noi, ]=i tr[deaz[ originea mitic[ at`t prin fondul c`t =i prin forma lor. Dovedit este c[ poezia popular[ =i poezia religioas[ stau ]ntr-un raport direct la popoarele care sunt ]nc[ pe treptele inferioare ale dezvolt[rii culturale, c[ adic[ pe c`t e mai dezvoltat =i mai complicat cultul religios, cu at`t e dezvoltat[ mai mult poezia ]n toate genurile ei (basme, desc`ntece, tradi\iuni, imn religios) =i prin urmare ghicitoarea, ca parte integrant[ a poeziei poporale, ]=i are =i ea originea ]n mit =i cult. La felul acesta de ghicitori ne vom opri mai t`rziu. E greu lucru =i poate =i zadarnic s[ cau\i ghicitorile originale ale unui popor, adic[ acele ce s-ar fi creat de un anumit popor =i ]ntr-o anumit[ vreme. Ghicitorile sunt un bun comun al tuturor popoarelor =i multe dintre ele sunt foarte vechi, fie c[ au origine comun[, fie c[ s-au transmis de la popor la popor. Tradi\iunile grece=ti spun c[ Sfinxul punea o ghicitoare tuturor trec[torilor: “Cine umbl[ diminea\a pe patru picioare, la amiaz[ pe dou[, =i seara pe trei?”, =i numai Edip a fost ]n stare s-o dezlege. Aceast[ ghicitoare a omului circul[ =i ast[zi la felurite popoare =i are o vechime de vreo trei mii de ani. Despre Homer se spune c[ a murit de ciud[ =i de necaz c[ n-a putut s[ dezlege o ghicitoare.

"

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

Ast[zi ghicitorile =i-au pierdut ]nsemn[tatea lor =i au ajuns simple ]ntreb[ri al c[ror scop e mai ales s[ produc[ ilaritate. F[r[ ]ndoial[, ele pentru poporul de la \ar[ =i ast[zi sunt cea mai inteligent[ petrecere, pentru c[ dezlegarea lor cere spirit =i putere de observa\iune sau „b[taie de cap“, cum zice \[ranul. Dar ghicitorile, ]n antichitate =i p`n[ ]n evul mediu, au avut o deosebit[ ]nsemn[tate =i au jucat un rol important nu numai ]n religiune =i filozofie, dar chiar =i ]n via\a social[ =i politic[ a popoarelor. Multe chestiuni, nu numai ]ntre doi r[zboinici, dar =i chestiuni politice ]ntre dou[ popoare, s-au aplanat nu prin sabie, ci prin ghicitori, prin puterea min\ii. Lupta cu ]ntreb[ri =i r[spunsuri, cu ghicitori, a fost ]n vechime foarte frecvent[ ]n tot felul de ]mprejur[ri ale vie\ii. Orice motiv de ceart[ da prilej unei lupte intelectuale =i astfel cei ce se certau ]=i c[utau dreptatea prin puterile min\ii, nu printr-ale fierului. Lupta aceasta avea tot aceea=i valoare ca =i lupta cu armele, cel biruit ]=i pierdea ori libertatea, ori averea, ori chiar =i via\a, dup[ cum erau condi\iunile luptei. Dac[, de exemplu, doi se luptau pe via\[ =i moarte, ei ]=i puneau ghicitorile =i-=i d[deau r[spunsurile ]n fa\a poporului. Cel ce biruia avea dreptul s[ ucid[ pe cel biruit, iar acesta ]=i pleca el singur capul ca s[ i-l taie biruitorul. E probabil c[ felul acesta de lupt[, adic[ duelul intelectual, este forma cea mai veche a duelului, mai ales c[ motivul cel mai obi=nuit al luptei era ofensa. Cam de felul acesta este =i ghicitoarea lui Samson despre care vorbe=te Biblia ]n Cartea Judec[torilor. Samson afl[, ]n co=ul unui leu pe care-l ucise el mai ]nainte, un roi de albine =i faguri. Ajung`nd la filisteni — cu care iudeii tr[iau ]n ceart[ — Samson propune acestora o ghicitoare: „Din cel ce m`nca a ie=it m`ncare =i din cel puternic a ie=it dulcea\[!“ Samson se g`ndea la leu =i la fagure. Dac[ filistenii ]i vor dezlega ghicitoarea, ]n timp de 7 zile, Samson le va da 30 de c[m[=i =i 30 de haine de schimbat; iar dac[ nu, s[-i dea filistenii lui Samson acelea=i lucruri. Filistenii n-au putut ghici dec`t cu ajutorul nevestei lui Samson, care =i-a am[git b[rbatul s[-i spun[ ghicitoarea.

"!

""
II

CINEL-CINEL

Ghicitorile sunt de dou[ feluri. Unele sunt simple ]ntreb[ri glume\e, al c[ror r[spuns e bazat ori pe vreun joc de cuvinte, ori pe vreo asem[nare ]nt`mpl[toare ]ntre dou[ obiecte, ori pe vreun fapt particular =i altele de acestea. Acest soi de ghicitori, afar[ de spirit, n-au alta nimic — nici fantezie, nici inteligen\[, nici putere de observa\iune =i nici mai ales de logic[. Ele fac uz nelimitat de ]mprejurarea c[ inteligen\a caut[ r[spuns demn de seriozitatea ]ntreb[rii =i deci alearg[ departe dup[ el, pe c`nd r[spunsul e aproape =i nu e serios. De aceea r[spunsurile de multe ori ofenseaz[ inteligen\a =i sup[r[ pe omul serios. A=a, de exemplu, la ]ntrebarea: „De ce st[ cioara pe par?“ inteligen\a caut[ raspuns serios, vreo cauz[ oarecare natural[, un obicei al ciorilor etc. Iar r[spunsul e o p[c[leal[: „Fiind-c[ nu poate =edea ]n par.“ Tot a=a: „C`te ou[ putea s[ m[n`nce Goliat, uria=ul, pe nem`ncate?“ Desigur, foarte multe, ca uria= ce era. Nu, unul singur, c[ci al doilea =i celelalte erau pe m`ncate. ......................................................................................................... Adev[ratele ghicitori ]ns[ sunt altele, cele descriptive. Ghicitoarea descriptiv[ este ]n fondul ei o alegorie. Ea descrie un obiect oarecare d`nd multe ]nsu=iri ale lui, f[r[ s[-l numeasc[. Ca s[ fie ghicitoarea corect[, ea trebuie s[ ne dea c`t de multe predicate ale subiectului ce este de a se ghici. Forma ]n care se exprim[ aceste predicate poate s[ fie serioas[ ori glumea\[; predicatele au dublu scop, ori s[ l[mureasca subiectul, ori s[-l scoat[ din mul\imea de subiecte asemenea, ori dimpotriv[, s[-l ]ntunece =i s[-l amestece cu alte subiecte, deci cum zic, scopul lor e ori s[-\i deschid[ capul, ori s[ te z[p[ceasc[. Fiindc[ ghicitoarea e o defini\iune a subiectului, predicatele toate trebuie s[ fie precise.

APRECIERI CRITICE

"#
III

Compara\ia ]ns[ nu se face numai ]n ]nsu=iri ale lucrurilor, ci =i ]n ac\iuni ]ntregi. Acestea, dup[ cercet[rile folclori=tilor, sunt cele mai vechi ghicitori, prototipul lor ]=i are o origine mitologic[. Forma acestor ghicitori este epic[, narativ[. Ele descriu o ]nt`mplare oarecare; de multe ori chiar fac genealogia lucrului, ]i arat[ p[rin\ii =i fra\ii, ursita lui, luptele etc. Lucrurile ]n ele sunt personificate, iar folcloristul vede ]n ac\iunea descris[ faptele vreunui zeu sau vreunui fenomen din natur[, care a fost zeificat, ale naturii personificate. Ceea ce e lucru v[dit ]ntr-acest fel de ghicitori, este c[ toate se ocup[ cu fenomene ale naturii, cu puteri elementare, au un subiect cosmic =i caut[ s[ explice oarecum legile naturii ]ntr-un chip, se ]n\elege, foarte naiv. Se poate cunoa=te ]ntr-]nsele =i partea religioas[. Apa m[ na=te, Soarele m[ cre=te, Toata lumea m[ iube=te, +i c`nd pe mama ]nt`lnesc Eu cad jos =i m[ topesc. (Sarea) +i-a pierdut doamna cheile: Vine luna, nu le ia, Vine soarele, le ea. (Roua) Mai amintim, ]n treac`t, c[ ghicitorile au dat na=tere multor snoave, tradi\iuni, basme etc. E o tr[s[tur[ caracteristic[, ]n basmele popoarelor, c[ un uria=, bun[oar[, \ine prin=i pe doi fra\i, pe care ]i scap[ al treilea frate prin ingenioasele r[spunsuri ce d[ la ghicitorile ce le pune uria=ul. De multe ori acest fapt e denaturat =i, ]n loc de a r[spunde la ghicitori, eroul vorbe=te ]n pilde (tot un fel de ghicitori). Sau spune absurdit[\i =i biruie pe uria=... Morarul face o azim[ =i o coace spun`nd c[ o va da aceluia dintre \[rani, care va spune o minciun[ mai mare.

To\i spun, dar f[r[ folos. }n urm[ un b[iat c`=tig[ azima prin absurdit[\ile ce le spune. Fondul pove=tii e denaturat, numai tipul a r[mas. }ntr-adev[r, morarul avea s[ spun[ ghicitori, iar azima avea s[ fie a aceluia ce le va dezlega. E tipul Sfinxului. }ntr-alte basme ori snoave, fondul pove=tii a r[mas nealterat. De exemplu, bogatul =i s[racul au judecat[. }mp[ratul le caut[ dreptatea prin ghicitori: Ce e mai iute? Ce e mai dulce? +i ce e mai gras pe lume? (sau alte asemenea ]ntreb[ri.) Bogatul raspunde: iepurele, marea, un porc ]ngr[=at; s[racul: soarele, somnul =i p[m`ntul. S[racul c`=tig[ procesul. Tot pe tema ghicitorilor e bazat[ povestea Fata cea cuminte. }mp[ratul, auzind c[ este o fat[ istea\[ ]ntr-un sat, ]i trimite un fuior, s[-i fac[ din el haine pentru toat[ oastea. Fata trimite ]mp[ratului un b[\ =i f[g[duie=te c[ va face haine pentru oastea ]ntreag[ dintr-un fuior, dac[ el ]i va face ]nt`i din b[\ r[zboiul ]ntreg =i toate uneltele de \esut etc. (G. CO+BUC, Ghicitorile poporale, ]n „Albina“. Foaie enciclopedic[ popular[, Bucure=ti, anul VI, nr. 42, 43, 20–27 iunie 1903, pp. 1104–1106 =i nr. 50, 14 septembrie 1903, pp. 1289, 1290). }n ]n\elesul adev[rat al cuv`ntului, ghicitoare (g`citoare) sau cimilitur[ ]nseamn[ o descriere scurt[ a unui obiect, o ]n=irare de c`teva note particulare cuv`ntului. Acul e mic, acul coase (care prin parafraz[ ]ngr[de=te a\a ]n \es[tura p`nzei) sunt dou[ propozi\ii din care rezult[ dou[ note sau ]nsu=iri despre ac. Ghicitoarea acului poate fi deci: ce e mic =i ]ngr[de=te. Ea =i este la temelie. Tot astfel =i cu altele. Chiar din exemplul de mai sus se vede c[ notele unui cuv`nt pot fi sau calificative, sau predicative. Cimilitura coco=ului: „La trup pepene, la cap pieptene, la picioare r`=chitoare“ cuprinde numai note calificative: „Voinic sunt, haine port, nef[cute de m`ini de om; strig noaptea pe la miezul nop\ii =i ]nviez mor\ii“ e tot cimilitura coco=ului, alc[tuit[ ]ns[ numai din note predicative, afar[ de ]nt`ia.

"$

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

Ghicitoarea e cu at`t mai u=or de dezlegat, cu c`t con\ine ]nsu=iri =i predicate mai multe. „Sunt cercel cu toart[, dar om nu m[ poart[, dec`t m[ aga\[, la case ]n fa\[“ e ghicitoarea lac[tului; ea e complet[ prin con\inutul ei =i prin urmare u=or de aflat. Dimpotriv[, cu c`t notele enun\ate sunt mai pu\ine, cu at`t dezlegarea sau aflarea este mai grea: s[ ne uit[m la cea a lac[tului, dac[ ar lipsi jum[tatea din urm[. }n=irarea sau excluderea c`tor mai multe note din notele totale ale unui obiect constituie un defect de construc\ie al ghicitorii. }n primul caz dezlegarea este u=oar[, evident[, ]n al doilea caz e grea =i neprecis[. O ghicitoare bine alc[tuit[ e cea care \ine mai mult pe g`nduri pe cei ce vor s-o dezlege... Poate s[ aib[ mai multe solu\ii. Exemplu: “Am un colac plin cu petece” se zice c[ ]nsemneaz[: varza (curechiul). Tot astfel poate ]nsemna =i cerul cu nori, c`mpul cu deosebite sem[n[turi, etc., =i chiar cojocul plin cu petece. Prin urmare, ca cuprins, o ghicitoare bun[ e cea care este descris[ prin c`t mai pu\ine ]nsu=iri ale obiectului, dar aceste ]nsu=iri s[ fie cele mai esen\iale, mai particulare. Ca fond, ghicitorile nu se refer[ numai la obiecte, ci =i la raporturi dintre obiecte care constituie un sistem, un obiect mai mare. Ex.: “mo=ul suie =i coboar[ cu m[tu=a sub\ioar[” (cofa =i c`rligul); aceast[ ghicitoare se mai poate numi =i ghicitoare dubl[... * Ghicitorile fiind ni=te produc\ii ale graiului =i sim\irii unui popor, ele trebuie s[ tr[iasc[, s[ circule prin urmare =i s[ fie memorizate. Pentru a fi memorizate se cer dou[ lucruri: a) s[ fie interesante prin con\inutul lor =i b) s[ aib[ o form[. }nt`ia cerin\[ atrage dup[ sine faptul c[ multe dintre ghicitori sunt sc`nteieri geniale, simboluri de descrip\ii inteligente, iar altele pic[turi de humor ales. Forma cea mai u=oar[ de memorizat e versul rimat sau versul ritmat: Iat[ c`teva exemple:

"%

"&

CINEL-CINEL

Macul: Oastea unui crai, }ntr-un v`rf de pai. Pro\apul: Un mort ]ntre doi vii. Purecele: Am un cal C`t un mal: Unde sare, Urm[ n-are; Unde pa=te, Se cunoa=te.

Umorul ghicitorilor devine c`teodat[ prea exagerat, c[p[t`nd nuan\[ pornografic[. (Tudor PAMFILE, Introducere la Cimilituri rom`ne=ti, Bucure=ti, Academia Rom`n[, 1908, “Din via\a poporului rom`n. Culegeri =i studii”, pp. 5–7). CLASIFICAREA CIMILITURILOR Dup[ ]ns[=i natura lor, cimiliturile sunt de dou[ mari categorii: proprii =i improprii. Cimiliturile propriu-zise sunt care provin din considerarea direct[ a unui lucru =i sunt de urm[toarele feluri: metaforice, perifrastice, metaforico-perifrastice, metonimice, metonimicometaforice, metonimico-perifrastice =i sinecdochice. Cimiliturile improprii nu provin din considerarea direct[ =i imediat[ a unui lucru, ci au o origine cu totul special[, =i pot fi: cimilituri-“]ntreb[ri =i r[spunsuri”, deceuri, cimilituri-=arade. VALOAREA ETNOLOGIC{ A CIMILITURILOR Cimiliturile, ca orice produs folcloric, sunt reflexul poporului ]nsu=i care le produce. Cimiliturile rom`ne=ti arat[ pentru poporul nostru spirit observator, inventiv, poetic, sarcast =i pornograf.

APRECIERI CRITICE

Rom`nul observ[ bine lucrurile cu care vine ]n contact, at`t ca ]ntreg c`t =i ca p[r\i, =i ]ntre ele surprinde asem[n[ri =i deosebiri uneori nea=teptate. Spiritul s[u inventiv produce ne]ncetat cuvinte noi, uneori extrem de interesante. Spiritul s[u poetic produce figuri, mai ales metafore, adeseori foarte ingenioase. Spirit sarcast, el nu pierde ocazia de a plasa, sub forma unei cimilituri ]n aparen\[ nevinovat[, o zeflemea la adresa aproapelui. }n sf`r=it, num[rul considerabil de cimilituri pornografice arat[ pentru rom`n o predilec\ie pentru genul pornografiei. Dar pe de o parte aceste ]nsu=iri se v[d la rom`ni =i din alte produse folclorice, a=a c[ ele nu constituie ceva specific cimiliturilor, iar pe de alta aceste ]nsu=iri se ]nt`lnesc, ca rezult`nd din cimilituri, =i la alte popoare. Pentru a afla deci care este valoarea calitativ[ a ]nsu=irilor rom`ne=ti, c`te rezult[ din cimilituri, ar trebui ]ntreprins un vast studiu prin care s[ se studieze comparativ cimiliturile la popoarele romanice, germanice, slave, balcanice, ural-altaice (turci, unguri). Pe l`ng[ anumite lucruri care ar trebui puse pe seama fondului comun omenesc, se vor g[si, desigur, =i lucruri specifice pentru fiecare din categoriile de popoare ]n=irate mai sus, =i ]n s`nul fiec[rei categorii se vor g[si, desigur, lucruri specifice pentru fiecare din popoarele respective. Un astfel de studiu ar ar[ta deci =i anumite ]nsu=iri specifice rom`nilor. }n s`nul ]nsu=i al poporului nostru s-ar putea g[si lucruri specifice pentru moldoveni, munteni, transilv[neni, macedoneni. Un asemenea studiu prezint[ greut[\i considerabile. Pe l`ng[ cuno=tin\e vaste =i profunde, obiectivitate des[v`r=it[ ]n cercetare, ar trebui s[ dispun[ =i de un material respectiv, dac[ nu complet cel pu\in aproape complet, ceea ce tocmai ne lipse=te ]n starea actual[ a =tiin\ei. (G. PASCU, Despre cimilituri. Studiu filologic =i folcloric. Extras din Analele Academiei Rom`ne, Seria a II-a, Tom XXXIII, 1909, Memoriile Sec\iunii Literare; tip[rit ]n volum 1911, Bucure=ti, Leipzig, Viena, pp. 1, 193).

"'

O ghicitoare frumoas[ ]n versuri =i ]n proz[ nu e ceva la ]nt`mplare aruncat, pentru a c[uta doar numai dezlegarea. Ca material de chintesen\[ tehnologic[-estetic[ are o valoare nespus de mare. Nu-s luate metaforele sau perifrazele la ]nt`mplare, ci ele prezint[ un constructivism bine ]nchegat cu anumite criterii. Nu numai dezlegarea s[ fie punctul distractiv pentru cititor, ci ]ns[=i ghicitoarea cum e croit[ ca valoare literar[ poporan[. }n alte capitole de estetic[ ]n folclor m-am re\inut cu preciz[ri multiple. Aci voi r[m`ne ]n cadrul ghicitorilor. Un exemplu: Pe cea vale-nrourat[ Vine o fiar[-ncornorat[ De me=teri str[ini lucrat[, Suflet n-are, suflet duce, De p[m`nt nu se atinge. Lu`nd fiecare vers ]n analiz[, vom avea de cercetat din ce valori e croit[ ghicitoarea. “Pe cea vale-nrourat[”. N-ar crede nimeni c[ aci e vorba de corabia ]ntre valurile spumeg`nde ale m[rii. Elementele deghizate sunt “valea-nrourat[”. Alt criteriu: din versul al 2-lea “vine o fiar[ncornorat[” vedem localizarea ac\iunii prin analogie, astfel “dintr-o vale-nrourat[ vine o fiar[-ncornorat[” ne d[ imediat impresia unei localiz[ri sincere. Cu versul al 3-lea “de me=teri str[ini lucrat[” ie=im din aceste elemente deghizante =i ne apropiem de obiectiv — din “fiar[ de me=teri str[ini lucrat[” ne apropiem progresiv de factorul principal, c[ nu e o fiar[ lucrat[ de me=teri, ci o alt[ substituant[ trebuie c[utat[: esen\ialul. Din nou nu ne abate de obiectiv versul al 4-lea “Suflet n-are, suflet duce”. Iat[ elemente de circumstan\[, ce deghizeaz[ din nou esen\ialul (dezlegarea). C[ci “suflet n-are, suflet duce”, de unde s[ ]ncepem =i cum s[ travers[m acest nou mediu? C[ci n-are fiara suflet — duce fiara

"

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

suflet, imediat trebuie s[ ne oprim, p`n[ ce ne salveaz[ din nou ultimul vers “De p[m`nt nu se atinge” adic[ tot dibuind dup[ esen\ial d[m =i de corabie, c[ aceasta trebuie s[ fie. Rezum`nd analiza acestei ghicitori, avem urm[toarele valori, care indic[ esen\ial: “De me=teri str[ini lucrat[, De p[m`nt nu se atinge”. }n ghicitoarea aceasta avem elemente regresive =i progresive (ca ]n multe altele). Cele regresive deghizeaz[ =i declan=eaz[ ac\iunea ]n alt mediu prin intermediul analogiei (rolul metaforelor, perifrazelor etc.) Cele progresive sunt factorii inductori ca “De me=teri str[ini lucrat[ — de p[m`nt nu se atinge”; prin progresiune ne apropiem p`n[ ce ne oprim ]naintea esen\ialului (dezleg[rii). Arunc`nd o nou[ perspectiv[ asupra ghicitorii, ne apare aceasta ca un farmec deosebit al estetismului localizat =i deghizat de frumoasele elemente constructive: substantive, adjective, verbe, elemente circumstan\iale etc. (Lucian COSTIN, Ghicitori b[n[\ene. Studii asupra folclorului b[n[\ean, vol.III, Craiova, Tipografia „Unirea“, [1941], p. 4). De obicei, oamenii ]nva\[ pe de rost ghicitorile cu dezlegarea lor. Bune, rele, ghicitorile sunt ]n num[r m[rginit, a=a c[ cei cu \inere de minte ]nva\[, cu vremea, s[ dea raspuns la toate cele cunoscute. Dar se afl[ printre s[tenii no=tri oameni iste\i care pot alc[tui ghicitori noi. Schimb`ndu-se ]mprejur[rile ]n \ar[, se schimb[ =i via\a. Ies la iveal[ ma=in[rii, unelte, n[scociri pe care p[rin\ii no=tri nu le-au cunoscut: de pild[, trenul, aeroplanul, tractorul, moara cu aburi sau benzin[. Oamenii iste\i ]ncearc[ s[ alc[tuiasc[ ghicitori

"

"

CINEL-CINEL

=i pentru aceste scornituri noi. Nu le nimeresc totdeauna, dar c`teodat[ le potrivesc. Cele bune r[m`n =i-=i fac drum ]n lume; celelalte se uit[, a=a cum s-a ]nt`mplat =i cu ghicitorile de demult. Ghicitorile noi pe care le alc[tuiesc pricepu\ii =i iste\ii caut[ s[ aib[ haz, piper =i, dac[ se poate, potrivire de stihuri. ......................................................................................................... Sunt =i unele ghicitori ]n\elepte. Oric`t or fi de ]n\elepte, dac[ n-au pu\in[ glum[, sunt ca m`nc[rile nes[rate... Mai sunt =i alte ghicitori, unele cu dou[ ]n\elesuri =i cam lipsite de ru=ine. }=i au c`teodat[ =i acestea vremea lor. Dar la =ez[torile cu mame =i copile e bine s[ p[str[m cuviin\a =i ne putem lipsi de ele. ... Cimiliturile bune sunt adev[rate poezii mici =i vesele, care bucur[ pe om ca vremea bun[, ca prim[vara ]nflorit[, aduc`ndu-i desf[tare dup[ munc[. (Mihail SADOVEANU, Poezia cimiliturilor, Bucure=ti, Editura pentru Literatur[ =i Art[, [1949]; pp. 4,5,15). Fabula =i parabola sunt ]ns[ alegorii ]nchise, cei doi termeni ai compara\iei sub]n\elese care le constituie fiind deplin cristaliza\i, astfel c[ spiritului ]i este cu u=urin\[ posibil s[ recunoasc[ pe cel dint`i sub ]nveli=ul sensibil al celui de al doilea. Exist[ ]ns[ =i cazul unor alegorii deschise, adic[ al unora ]n care termenul neexprimat al compara\iei sub]n\elese este oarecum acoperit de termenul exprimat, a=a ]nc`t ]i revine spiritului nostru sarcina de a-l descoperi =i de a-l articula. Acesta este cazul ghicitorilor: „Cine este animalul — ]ntreba Sfinxul pe Oedip — care umbl[ diminea\a ]n patru picioare, la pr`nz ]n dou[ =i seara ]n trei?“ Oedip ghice=te c[ este omul, care umbl[ de-a bu=ilea ]n pruncie, pe dou[ picioare mai t`rziu =i sprijinit ]n toiag c[tre b[tr`ne\e. C`t[ vreme r[spunsul ei n-a fost g[sit, ghicitoarea r[m`ne o alegorie deschis[, adic[ una pentru care termenul neexprimat al compara\iei sub]n\elese care o constituie trebuie ]nc[ aflat. Dar pl[cerea efortului eliberat, care se ]nso\e=te cu percep\ia

APRECIERI CRITICE

oric[rei metafore, este aici tocmai din aceast[ pricin[ mai mare. O precizare trebuie ad[ugat[ ]n ce prive=te caracterul finit, de=i deschis al ghicitorilor. De=i deschise, deoarece compara\iile care le constituie sunt numai completabile, dar nu complete, ghicitorile sunt totu=i compara\ii virtualmente finite, deoarece termenul reg[sit al compara\iei completate ]n cele din urm[ este o idee sau o impresie bine constituit[, perfect cristalizat[, capabil[ de a fi denumit[ printrun cuv`nt propriu, a=a cum se ]nt`mpl[ ]n cazul tuturor alegoriilor, din categoria c[rora fac =i ele parte. (Tudor VIANU, Fabula, parabola =i ghicitoarea, ]n vol. Problemele metaforei =i alte studii de stilistic[, Editura de Stat pentru Literatur[ =i Art[, Bucure=ti, 1957, pp. 115-116). Primele ghicitori rom`ne=ti (cimilituri) se public[ la mijlocul secolului trecut, de c[tre T. Stamati, ]n „Foiletonul Zimbrului“ (Ia=i, 1851, =i brosur). Concomitent, Anton Pann colporteaz[ cimilituri ]n dou[ volume intitulate evocativ: O =ez[toare la \ar[ sau Povestea lui Mo= Albu (partea I, Bucure=ti, 1851; partea a II-a, Bucure=ti, 1852) care aveau s[ reapar[ ]n mai multe edi\ii. Culegeri de circumstan\[, de tradi\ii =i variate manifest[ri de literatur[ popular[, semnate de George Baronzi (Limba rom`n[ =i tradi\iunile ei, Gala\i, 1872) sau anonime, cum e Romanul glume\, 1874, dac[ nu notau ghicitorile cu migala pedant[ a textologilor, atr[geau aten\ia =i asupra acestui gen literar, c[ruia Vasile Alecsandri ]i atribuie mai pu\in[ importan\[. G. Dem. Teodorescu, ]n culegerea sa de poezii populare, d[ cimiliturilor locul cuvenit, fie reproduc`nd unele publicate anterior, fie ad[ug`nd altele culese de el. La sf`r=itul secolului, Artur Gorovei d[ la iveal[ o colec\ie remarcabil[ (Cimiliturile rom`nilor, Bucure=ti, 1898), alc[tuit[ din ghicitori r[sp`ndite ]n diverse publica\ii, precum =i inedite. Contribu\iile de mai t`rziu1 completeaz[ lumea cimiliturilor f[r[ a-i modifica perspectiva general[.
1

"!

Ale lui Tudor Pamfile, Giorge Pascu etc.

De=i culese la dat[ relativ recent[, ghicitorile s-au n[scut ]n timpuri dep[rtate, av`nd alt[ func\ie dec`t cea de ast[zi. Unii cercet[tori arat[ c[ au fost folosite la oracole, al\ii demonstreaz[ c[ deriv[ din limbajul conven\tional al primitivilor, care evitau a numi direct animale, plante =i fenomene ale naturii socotite tabu. }n cele ce urmeaz[ ne vom ocupa de ghicitorile rom`ne=ti, ]n stadiul ]n care se prezint[ la culegerea lor. Deosebite de enigme, ]ntreb[ri =i r[spunsuri, =arade, aritmogrife etc., ghicitorile (cimiliturile) reprezint[ un gen aforistic lapidar, ca =i proverbele, deseori ]n construc\ii simetrice, ca =i acest gen. Similitudinile dintre ghicitori =i proverbe sunt exterioare: senten\iozitatea, folosirea de nume proprii etc. Deosebirea e de substan\[ =i func\ie. Proverbele sunt manifestarea ]n\elepciunii =i eticii populare. Formule de propor\ii minuscule, numai rareori ele se spun izolat, pe c`nd ghicitorile au prioritatea fanteziei =i via\a lor proprie. Intercalarea lor ]n texte populare apar\in`nd altor genuri e mai curand ]nt`mpl[toare. Aristot a spus c[ ghicitoarea e “o metafor[ bine compus[”. Observa\ia lui r[m`ne valabil[, cu oarecare preciz[ri asupra modului metaforic propriu cimiliturilor. Metaforismului, ]n cazul dat, trebuie s[ i se confere un sens special. E fundat pe paralelism (uneori negativ) =i lunec[ spre exprimarea alegoric[, folosind perifraza, metonimia =i sinecdoca. Obiectului ghicit i se evoc[ prin compara\ie c`te unul sau mai multe aspecte, indic`ndu-i-se forma, cuprinsul, sunetul, originea, dezvoltarea, ]ntrebuin\area, fabrica\ia, durata etc. Metafora ]n cimilitur[ nu e ]n mod necesar logic[, substituirea fiind f[cut[ pentru a surprinde. Elementul metaforic face parte deseori dintr-o lume ]ndep[rtat[ de obiectul respectiv. Dac[ ]n ghicitoare se compar[ dou[ vie\uitoare, acestea sunt cu prec[dere din specii c`t mai dep[rtate. G`ina e comparat[ cu cat`rul, ariciul cu mo=ul, cu purcelul sau cu motanul, calul cu mo=neagul, c[\elul sau iapa cu broasca, coco=ul cu g`ndacul, cioc[nitoarea cu \apul, cocost`rcul cu Mo= Neculai,

""

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

co\ofana cu iapa, l[custa cu vaca, lupul cu oaia, melcul cu codobatura, p[duchele cu oaia etc. Acela=i lucru se poate spune =i despre plantele asemuite ]ntre ele. Bujorul este evocat de stejar, ceapa de p[dure etc. Nea=teptate sunt =i asocierile la care dau na=tere obiectele, uneltele, fenomenele naturii. Iat[ c`teva exemple: acul e comparat cu capra, cu omul sau coco=elul, cuptorul cu bivolul, calul cu lada, coco=ul cu apa, g[ina cu lingura, morcovul cu popa, harbuzul cu r`ul, coasa cu c[\elu=a, hulubul cu plugul, gr`ul cu herghelia de cai, cerul cu pielea de taur, iapa cu sita, focul cu baba, tigaia cu copilul, moara cu scroafa, cu vaca, cu oaia sau ursoaica, dopul cu popa, hornul cu ursul, lan\ul cu un copila=, pe=tele cu luna =i soarele, veveri\a cu briciul, bruma cu cheia. Spuse pe la =ez[tori sau ]n toiul muncii la c`mp, cimiliturile de cele mai multe ori au destina\ia de a deruta tocmai prin astfel de asocieri pe cel care e pus s[ ghiceasc[, spre a provoca hazul. Se d[ na=tere la echivocuri, la dublu sens, deseori cu aluzii obscene. Ghicitorile uzeaz[ de rime (nu obligatorii), fiind compuse mai des din dou[ versuri. Rareori sunt mai extinse. Alitera\iile sunt frecvente: “Peste r`pile r`pite / ciute negre mohorate” (cuptorul). Onomatopeele abund[, s-ar putea vorbi chiar de ghicitori onomatopeice: “Treapa, leapa pe c[rare/ hingher, mingher pe spinare” (calul =i c[l[re\ul), “V`j, v`j/ prin p`iu=/ \ane, \ane/ prin copaci” (coasa), “Toat[ ziua cioca, cioca/, vine seara: boca, boca” (toporul). Obiectelor li se atribuie calit[\i umane: “Pe un deal rotat /=ade mo=u’ umflat” (bostanul), “C`nd merge de-acas[, acas[ cat[; /c`nd vine din p[dure, ]n p[dure cat[” (toporul pe um[r). “Am un om mititel, /face gardul frumu=el” (acul). Astfel de personific[ri nu sunt simple urme de animism, ci denot[, mai cur`nd, afec\iunea oamenilor muncii pentru obiectele de produc\ie. Fondul vechi al ghicitorilor este evident ]n imagini legate de timpuri dep[rtate. Dar, ca orice gen folcloric, cimiliturile au o existen\[ concret-istoric[, =i ca atare, cu ]ncetul, elimin[ prin variante reminiscen\ele diverselor stadii parcurse de popor.

"#

De=i nu se caut[ anume un efect poetic, compara\iile fiind elementul de surpriz[ =i un mod de ]ncercare a iste\imii, imaginile poetice nu lipsesc: “Vin oile de la munte /cu stelu\ele ]n frunte” (z[pada); “Am un crin /la r[d[cini ve=ted/ =i la v`rf ]nflorit” (cerul); “Sus bat dobele, /jos cad negurile” (sita); “N[fram[ v[rgat[ /peste mare aruncat[” (curcubeul). Cimiliturile sunt dovada unei observa\ii directe a lumii ]nconjur[toare: “+ede ]ntr-un v`rf de nuia/ =i nu se teme c-o c[dea” (aluna); “Vine mo=ul pe porti\[ /=i ]=i scap[ o chei\[,/ vine luna =i n-o ia, / vin stelele =i n-o ia,/ vine soarele =i-o ia” (bruma); “Dac[ n-ar fi/ lumea ar pieri, / iar dac[ mult[ este/ lumea pr[p[de=te” (apa). Utilitatea plantelor cultivate =i a animalelor domestice este evident[. “Ce pui una,/ g[se=ti dou[,/ ce pui dou[,/ g[se=ti nou[” (barabula); “C`nd suge,/ c`nd ar[,/ c`nd fac din el ciobote” (boul). Cimiliturile cuprind un vast registru poetic, tot ce cade sub ochii, sim\urile =i experien\a \[r[nimii, iar estetica lor reflect[ procesul de munc[. E o eviden\[ de surprindere a propriet[\ilor =i destina\iei fenomenelor naturii, a animalelor, plantelor, uneltelor =i a obiectelor de tot felul v[zute cu ochii produc[torului de bunuri. Universul ghicitorilor e mai apropiat de via\a practic[ a poporului dec`t al altor genuri minore (precum recitativele copiilor sau anecdotele). Istoricul culturii materiale poate g[si am[nunte privitoare la locuin\a \[r[neasc[ (construc\ie =i mobilier), la unelte casnice, obiecte de gospod[rie, ]mbr[c[minte, unelte agricole =i de \esut, la animale domestice =i de v`nat, la instrumente muzicale. Cimiliturile, privite ]n totalitatea lor, nu numai c[ dau imaginea inventarului \[r[nesc =i a ]ndeletnicirilor oamenilor muncii de la sat, dar =i a mentalit[\ii populare, ]ntruc`t ]ntreaga perspectiv[ a lumii ]=i g[se=te coresponden\a ]n metaforele lor concrete, evoc`nd via\a de toate zilele a poporului. Gen vechi, p[str`nd forme =i imagini ale unor obiecte desuete, cimiliturile nu evit[ progresul. Pe l`ng[ unele rudimentare, precum ]mbl[ciul, ]nt`lnim trenul, ceasul etc. Sunt ]n

"$

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

unele cimilituri urme de supersti\ii, dar ]nt`lnim =i imaginea c[r\ii, a scrierii etc. ......................................................................................................... Uneori =i ]n ghicitori se pot recunoa=te influen\e livre=ti. Cimiliturile ]=i p[streaz[ ]ns[ modul lor specific de oglindire a ocupa\iilor =i vie\ii oamenilor simpli, alc[tuind, ]ntr-un sens, o enciclopedie metaforic[ a vie\ii poporului muncitor. Studiul ghicitorilor pe aria unei \[ri evoc[ via\a material[ a poporului =i treptele lui de dezvoltare. Expresia artistic[ a cimiliturilor e o =coal[ a metaforei, care nu poate fi nesocotit[ de scriitori. (Valeriu CIOBANU, Ghicitorile, ]n Istoria literaturii rom`ne, vol. I. Folclorul. Literatura rom`n[ ]n perioada feudal[ (1400–1780), Bucure=ti, Editura Academiei, 1964, pp. 190–193).

"%

Chicitoarea este una dintre speciile de literatur[ popular[ cu o mare vechime =i o considerabil[ varietate de teme. De propor\ii reduse, cunoscut[ =i sub numele de cimilitur[, ghicitoarea constituie, sub raportul crea\iei, un joc de metafore =i imagini, care solicit[ agerimea min\ii omului pentru identificarea obiectelor =i no\iunilor, transfigurate inten\ionat =i ascunse totu=i sub culori =i linii sugestive. Necesitatea acestui joc al min\ii =i al imaginii a existat din vremuri vechi, constituind un mod de a fixa obiecte, fenomene, caractere ]n reprezent[ri vii, metaforice sau perifrastice. Ghicitoarea este prin excelen\[ de origine folcloric[, iar structura ei a dus cu vremea la variante de structur[ similar[, ob\in`nduse, la nivel c[rtur[resc, =arada, rebusul, anagrama, logogriful etc. Dintre toate acestea ]ns[, numai ghicitoarea a ]mbr[cat forme artisticliterare. Se poate spune c[ p`n[ acum tocmai valoarea de art[ literar[ a ghicitorii, ca oglind[ a lumii =i a concep\iilor omului despre via\[, nu a fost pus[ mai sus\inut =i =tiin\ific ]n lumin[, de=i asupra ei s-a atras aten\ia de mult[ vreme =i s-au f[cut tot mai multe =i interesante culegeri.

}n a dou[ jum[tate a secolului al XIX-lea a ]nceput s[ se manifeste interesul pentru ghicitoare1. V. Alecsandri ]nsu=i atr[gea aten\ia asupra acestui gen, printr-un num[r de exemple, ]ntr-un comentariu la Plugu=orul, ]n care creatorul popular nume=te cernutul de f[in[ cu sita prin frumoasa perifraz[ a ghicitorii: Pe sus tobele b[tea, Negurile jos c[dea2. Ulterior au fost publicate diferite culegeri, dintre care not[m pe cele date de I.C. Fundescu la edi\iile volumului s[u de basme3, P. Ispirescu 4, G. Dem. Teodorescu 5, Artur Gorovei 6, Tudor Pamfile7, Leca Morariu8, Gh. I. Neagu9, =i numeroase altele mai vechi =i mai noi. Ghicitorile au f[cut, de asemenea, obiectul studiilor Vezi T. Stamati, Pepelea sau tradi\iuni na\ionale rom`ne=ti, Ia=i, 1851; Anton Pann, O =ez[toare la \ar[ sau C[l[toria lui Mo= Albu, Bucure=ti, 1851,1852. 2 V. Alecsandri, Poezii populare ale rom`nilor, ed. a II-a, Bucure=ti, 1866, p. 393. 3 I.C. Fundescu, Basme, ora\ii, p[c[lituri =i ghicitori, Bucure=ti, 1867, 1870, 1875, 1897 (num[rul ghicitorilor cre=te de la prima edi\ie la cele ce urmeaz[). 4 P. Ispirescu, Legendele sau basmele rom`nilor, Bucure=ti, 1872, pp. 154–163; Pilde =i ghicitori, Bucure=ti, 1880. 5 G. Dem. Teodorescu, Poezii populare rom`ne, Bucure=ti, 1885, pp. 216–249. 6 Artur Gorovei, Cimiliturile rom`nilor, Bucure=ti, 1898. 7 Tudor Pamfile, Cimilituri rom`ne=ti, Bucure=ti, 1908. 8 Leca Morariu, Cimilituri, Suceava, 1930. 9 Cg. I. Neagu, Ghicitori din Ialomi\a =i Teleorman, Ro=iorii-deVede, 1939.
1

"&

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

de filologie =i folclor1, iar frumuse\ea lor literar[ n-a sc[pat sim\ul poetic al marilor no=tri scriitori2. }ntr-o vreme c`nd cercet[rile erau mult atrase de c[r\ile populare =i de r[sp`ndirea lor la diferite popoare, se considera c[ elementele de folclor au o origine c[rtur[reasc[ =i descind din asemenea c[r\i, cu circula\ie de la un popor la altul. Era o ]ncercare de a explica, pe calea aceasta, asem[n[rile dintre crea\iile folclorice a diverse popoare. }n acest sens, M. Gaster g[sea, ]n mod eronat, o origine c[rtur[reasc[ =i pentru ghicitori3. Cercet[rile au dovedit ]ns[ c[ ghicitorile sunt indisolubil legate de folclorul popoarelor, =i din aceast[ form[ de cultur[ au p[truns ]n diferite c[r\i. }ntr-un stadiu de civiliza\ie =i cultur[, ghicitoarea ]nso\ea anumite practici =i obiceiuri. ......................................................................................................... Negre=it, din timpuri ]ndep[rtate, ghicitorile au c[p[tat caracterul unui gen literar independent =i s-au circumscris tot mai mult ca atare. Num[rul lor este deosebit de mare la fiecare popor. La sf`r=itul secolului al XIX-lea, J. Eisen a cules peste 9.000 de ghicitori estoniene4, culegerea lui D.N. Sadovnikov, ap[rut[ ]n 1876, singur[ con\ine peste 2.500 de ghicitori ruse=ti5, cea a lui A. Gorovei, publicat[ ]n 1898, are peste 2.700 de ghicitori rom`ne=ti (inclusiv variantele), iar o regrupare a tuturor ghicitorilor din diferite colec\ii plus noi culegeri sistematice, la fiecare popor, le-ar m[ri num[rul la multe mii. La un num[r a=a de mare, universul ghicitorii este excep\ional de larg, de la tot ce constituie fiin\a uman[ =i tot ce o ]nconjoar[ G. Pascu, Despre cimilituri, Ia=i, 1909; Cimilituri rom`ne=ti, Bucure=ti, 1911 (anex[ la Despre cimilituri). 2 Mihail Sadoveanu, Poezia cimiliturilor, Bucure=ti, 1949. 3 M. Gaster, Literatura poporului rom`n, Bucure=ti, 1883, p. 250. 4 Revue des traditions populaires, IX, p. 32. 5 D.N. Sadovnikov, Zagadki russcogo naroda, ed. a III-a de V.P. Anikin, Moscova, 1960.
1

"'

p`n[ la astre =i cosmos: p[r\ile corpului omenesc, calit[\i =i defecte, profesie, rela\ii sociale, obiecte casnice, elemente din natur[, faun[, flor[, cer, soare, lun[ =i stele etc. Ghicitoarea este un fel de enciclopedie popular[ ]n metafore. Formularea prin compara\ie, metafor[, perifraz[, este un mod plastic de a fixa caracterele no\iunii respective =i a le imprima mai u=or memoriei omului de cultur[ folcloric[. Ghicitoarea =i ghicirea au constituit astfel un sistem popular de caracterizare =i percepere a lumii =i a fenomenelor ei. Formularea caracteristicilor poate s[ fie mai scurt[ sau mai lung[, dar ea nu este str[in[ de esen\a obiectului sau fenomenului la care se refer[. C`nd se dep[rteaz[, devine confuz[. Astfel, ghicitoarea Curelu=[ uns[, sub p[m`nt ascuns[ caracterizeaz[ scurt r`ma, moale =i umed[, de forma unei curelu=e, sfredelind mereu p[m`ntul reav[n, ]n c[utarea hraniei. Numai eronat caracterizarea ghicitorii poate fi pus[ ]n unele cazuri pe seama altei vie\uitoare (=arpele). ......................................................................................................... Imprim`nd etape variate de cultur[ =i via\[ social[, ghicitorile au p[strat uneori ]n componen\[ =i variate urme de expresie: limba veche, dialectal[, construc\ii onomatopeice etc., cu toate substituirile de exprimare pe care le-au suferit de-a lungul timpului. Odat[ ]nvechite, aceste urme ]=i pierd claritatea sensului, jocul de cuvinte devine ininteligibil. O ghicitoare ca: Dr[gan la noi, Dr[gan la voi. pentru “g`t” pare anost[. +i totu=i, c`ndva era probabil u=or perceput[ schimbarea inten\ionat[ de sunete, ]n cuv`ntul “Dr[gan” transpun`ndu-se sui generis un cuvant vechi =i dialectal “g`rdan”, cu sensul de “g`t” =i “g`tlej” provenit dintr-unul slav ]ndep[rtat, g`rtan, p[strat ]n rus[ =i ucrainean[ sub forma gortan =i ]n alte limbi slave sub alte forme. Astfel, cuv`ntul “Dr[gan” este o criptogram[ a lui “g`rdan”. Este de remarcat ]n plus c[ o form[ veche de limb[ este atestat[ indirect ]n formularea criptic[ a unei ghicitori. Pe de alt[

" 

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

parte, numai analiza ad`ncit[ a termenilor poate duce la l[murirea pe deplin a ]n\elesului ghicitorii. }n urmatoarea ghicitoare: Picuri=ul picur[, Trep[du=ul treap[d[, G`dea-al mare +ede-n cale +i ar m`nca carne moale.

" 

este vorba de ghinda care cade din stejar, de porcul care o caut[ pentru hran[ =i de lupul care-l p`nde=te pe porc. Termenul care-l desemneaz[ ]ns[ pe lup este “g`dea”, =i el reprezint[, prin apropiere, pe “gadin[”, cu sensul popular de “fiar[”, “lup”. Se ]nt`lne=te destul de des formularea: P[s[ric[ =uie, Pe copaci se suie. dar =i: P[s[ric[ ruie, Pe copaci (pe araci) se suie. Ghicitoarea nu este destul de specific[, =i de aceea este ]n\eleas[ uneori ambiguu: pentru fasole =i pentru ghionoaie. Dac[ ]n prima formulare, termenul “=uie” este perceptibil, ]n a doua “ruie” este ]ntrebuin\at mecanic. Analizat, nu are un sens, fiindc[ este un rest dintr-o formulare, ]n care era utilizat[ figura de stil numit[ paranomaz[, adic[ repetarea ]n vers a ultimei p[r\i a cuv`ntului, ca ]n unele c`ntece de ritual: sau Caloiene-iene... Paparud[-rud[...

"

CINEL-CINEL

}n acest caz, formularea veche a avut, negre=it, urm[toarea construc\ie: P[s[ruie-ruie, Pe copaci se suie.

dar ]n prelu[rile ulterioare s-a ajuns anormal la “p[s[ric[ ruie”, ]n loc de p[s[ruie-ruie”, termenul “ruie” fiind luat ca un neindoielnic epitet, cu un ]n\eles oarecare. A=adar, parcurgerea unui timp ]ndelungat de c[tre ghicitori este imprimat[ =i ]n diferite substituiri =i schimb[ri de expresie. Ghicitoarea este genul care se preteaz[ prin excelen\[ la diferite figuri poetice =i de stil: metafor[, perifraz[, hiperbol[ etc. Construc\ia ghicitorii merge de la formularea simpl[ ]n proz[, apoi ]n distih =i catren, p`n[ la descrierea dezvoltat[, cum se ]nt`mpl[, de pild[, cel mai des cu ghicitoarea capului (at`t ]n folclorul rom`nesc, c`t =i ]n folclorul altor popoare): Am o dumbr[vi\[: Sub cea dumbr[vi\[ Este-o poieni\[; La cea poieni\[ Sunt dou[ br[zdi\e, Sub cele br[zdi\e Sunt doi =oimu=ori, Sub cei =oimu=ori E o gaie spurc[cioas[, Sub cea gaie spurc[cioas[ E o moar[ Rotunjoar[. Descrierea provine aici din nevoia de a reprezenta metaforic fiecare parte a capului, mai degrab[ a fe\ei. Este, de fapt, o ]n=iruire de ghicitori pentru p[r, frunte, spr`ncene, ochi, nas, gur[. La fel se ]nt`mpl[ cu ghicitorile care au obiective complexe, cum sunt cele despre turma de oi =i cioban, despre an, luni, s[pt[m`ni =i zile (luate la un loc) etc.

APRECIERI CRITICE

De obicei ]ns[, cele mai tipice ghicitori sunt scurte, cu o raportare metaforic[ plin[ de culoare, sugestiv[. De exemplu, reprezentarea grafic[ a casei cu co=, transpus[ ]ntr-o metafor[, este realizat[ scurt =i cu m[iastr[ ]ndem`nare, provenind dintr-o ideal[ percep\ie a ]ntregului: Am o vac[ Cu ugerul (\`\a) ]n spinare. sau Am o vac[ mare, Cu \`\a-n spinare. Casa veche =i simpl[ de \ar[, cu un singur co=, ie=it adesea din spinarea acoperi=ului, este prins[, ]n linii pu\ine, de gravur[. De asemenea, sugestiv[ este ghicitoarea ciupercii: Am o cas[ v[ruit[, }ntr-un picior sprijinit[. }n procesul ghicirii, metafora se desface =i las[ loc obiectului ]n realitate. }n formularea de mai sus, ciuperca apare ca o naiv[ acuarel[ din c[r\ile de basme. (I. C. CHITIMIA, Prefa\[ la Cinel-cinel. Ghicitori, edi\ie ingrijit[ de C. Mohanu, Bucure=ti, Editura pentru Literatur[, 1964, pp. III–IV, V–VI, XVII–XXI). Bogate ]n mijloace de exprimare dintre cele mai subtile, cimiliturile constituie un gen ]nc[ foarte gustat de mase, tocmai fiindc[ ele sunt frumoase =i au con\inut ]nteresant. Alt[dat[ ele se spuneau la cl[cile de tors l`n[ ori la cur[\at porumbul, ]nso\eau cu hazul lor acele munci care imobilizau, f[c`ndu-le grele, obositoare. Cei aduna\i ]n aceste scopuri, ca “s[ nu adoarm[”, introduceau ca tonic ]nvior[tor cimilitura. Ast[zi, genul este foarte c[utat ]n mediul =colarilor.

" !

Spun`ndu-se ghicitori sau cimilituri, cei mai iste\i la minte =i vorb[ formuleaz[ ]ntreb[ri ascunse sub valul metaforei =i al limbajului poetic ascuns, solicit`nd un r[spuns din partea celor adul\i. Ei trebuie s[ dovedeasc[ agerime, imagina\ie, o mare putere de asociere =i disociere =i deci de intuire a realit[\ilor vie\ii. Cel care pune ]ntrebarea arat[ pricepere =i destoinicie, dar =i cel care dezleag[ enigma dovede=te c[ se m[soar[ cu el, astfel c[ spusul de ghicitori este o competi\ie: care pe care s[ ]nving[, cel care ghice=te fiind distins cu semnul respectului =i al admira\iei tuturora. Dac[ ghicitoarea nu este dezlegat[, ]nsu=i cel care a propus-o comunic[ r[spunsul, =i astfel prestigiul lui cre=te =i mai mult. C`nd cimiliturile sunt prea u=oare, dezam[gesc, iar c`nd altul ]ncearc[ s[ strice jocul, el este eliminat. Din felul cum se spun, rezult[ c[ cimiliturile s-au n[scut =i tr[iesc sub specie ludi — ]n virtutea unui joc nu gratuit =i superficial, ci grav =i cu anumite rosturi sociale. Iar pe c`t de poetic[ este ]ntrebarea, pe at`t de concret urmeaz[ s[ fie dar r[spunsul. Aparent, acesta ar putea fi dat ]n mai multe chipuri, =i totu=i ]ntrebarea prive=te o anumit[ fiin\[ ori subiect =i fenomen din natur[ sau o anumit[ latur[ a acestora. }ntr-o foarte bogat[ colec\ie antologic[, publicat[ de cur`nd, lumea ghicitorilor o constituie omul cu toate manifest[rile legate de fiin\a lui fizic[, apoi flora =i fauna, cosmosul etc1. Din orice sfer[ a vie\ii ar izvor] aceste crea\ii populare, o bun[ parte dintre ele constituie admirabile tablouri poetice, imagini tipice care sunt \inute minte =i sunt cultivate =i ast[zi, deoarece plac. }n maniera artistic[ a celor clasice sunt create altele noi, care exprim[ esen\e, =i ele noi, ale realit[\ii sociale de ast[zi. Cinel-cinel. Culegere de ghicitori, edi\ie ]ngrijit[ de C. Mohanu, cu prefa\[ de I.C. Chitimia, Bucure=ti, Editura pentru Literatur[, 1964, ]n colec\ia “Biblioteca pentru to\i”, nr. 219, 560 p. Culegerea ]ntrune=te 2772 de ghicitori.
1

" "

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

*

" #

Expresie a unei arte mai concise, cimilitura exprim[ totu=i ]n dou[-trei versuri o ]ntreag[ lume, datorit[ mijloacelor poetice pe care autorii lor le folosesc cu at`ta pricepere. De multe ori, aceste mijloace variate se ]nt`lnesc mai multe la un loc, iar prin ac\iunea subtil[ a spiritului popular ele sunt de a=a manier[ topite ]ntr-un tot artistic, ]nc`t cei care ]ncearc[ s[ le ghiceasc[ ]n\elesul ]nt`mpin[ greut[\i asem[n[toare celor puse de =arade. Academicianul Tudor Vianu vorbe=te de func\iunea unificatoare a metaforei: “Dincolo de deosebirile dintre lucruri, sesiz[m unitatea lor profund[, =i aceast[ descoperire, care face din metafor[ un adev[rat instrument de cunoa=tere, ne ]nc`nt[ ca orice descoperire a spiritului”. +i citeaz[ ]n acest scop destule exemple din literatur[. Urm[toarea cimilitur[: Tinghi-linghi o ia la vale, =oldu-boldu-i iese-n cale. suscit[ interes =i destule dificult[\i ]n a fi dezlegat[. Valoarea ei const[ ]n puterea de abstractizare a maselor a unor realit[\i de via\[, prin mijloace sintactice =i figurative. “|inghi-linghi” este o locu\iune verbal[ onomatopeic[, care desemneaz[ turma de oi ]n timpul p[scutului ori al mersului la vale; “=oldu-boldu” este tot o locu\iune substantival[, ce desemneaza pe lupul care =ade cinchit, ]n =olduri, =i-=i bolde=te ochii dup[ oi, ie=indu-le ]n cale. Dac[ primul vers al cimiliturii face parte din sfera unei metonimii onomatopeice (“\inghi-linghi” exprim`nd efectul clopotelor de la g`tul oilor), cel de-al doilea exprim[ o parte din ]ntreg, particularul pentru general, ceea ce-i caracteristic lupului care st[ la p`nd[, fiind astfel o sinecdoc[. ......................................................................................................... }n ultimii ani, ]n periodicele noastre literare s-au purtat lungi discu\ii dac[ ]nceputurile limbii literare sunt legate de ]nceputurile scrisului ori pot fi ]mpinse cu mult ]n urm[, ele ivindu-se o dat[ cu

" $

CINEL-CINEL

poezia popular[. Studiul limbajului poetic al cimiliturilor — ca =i al mijloacelor artistice ale baladei sau ale altui gen folcloric — ilustreaz[ c[ acestea posed[ un sistem poetic bine constituit, autorii anonimi folosesc cuvinte =i imagini specifice, c[ ei au fost preocupa\i de o exprimare mai frumoas[ dec`t cea a vorbirii zilnice. +i deci, limbajul poetic al folclorului precede limba artistic[ a literaturii scrise. (Gheorghe VRABIE, Din limbajul poetic al cimiliturii, ]n „Revista de istorie =i teorie literar[,“ tom. 15, 1966, pp. 287–288,295,306). }n determinarea ghicitorii pornim de la criteriul func\ional. Ghicitoarea, ]n forma ei activ[, este un joc de societate care se realizeaz[ dramatic; individul sau colectivitatea popular[ c[reia i se adreseaz[ ghicitoarea este un cop[rta= necesar. Ghicitoarea const[ din dou[ p[r\i: 1. O sugerare sau definire concis[ a unui obiect, a unei fiin\e (sau a mai multor obiecte sau fiin\e aflate ]ntr-o anume leg[tur[), mai rar a unei ac\iuni sau no\iuni, prezentate ]nv[luit prin intermediul perifrazei sau tropilor. 2. R[spunsul prin care obiectul ]nf[\i=at ]n forme deghizate este recunoscut prin viu glas. A=adar, ghicitoarea presupune ]ntotdeauna: un emi\[tor A; un obiect sau o fiin\[ etc., reprezentat ]n ghicitoare O; o persoan[ sau colectivitate B, c[reia i se reclam[ elucidarea sensului ghicitorii — dezlegarea. Raportul necesar ]n economia jocului dintre A—O—B este evident ]n structura ghicitorii. Forma interogativ[ este general[; chiar atunci c`nd nu apare transcris[ grafic, =i c`nd absen\a ei nu se poate atribui neglijen\ei culeg[torului, interoga\ia este implicat[. Ghicitorile presupun de obicei un prilej — o =ez[toare, petrecere etc., deci un auditoriu bogat; ]n asemenea ]mprejur[ri ghicitorile se succed una dup[ alta. Ghicitoarea afirmativ[ inserat[ ]ntre ghicitori interogative

APRECIERI CRITICE

]mprumut[ de la contextul mare semnifica\ia unei interoga\ii. Cel mai adesea ]ns[, interoga\ia este suplinit[ sau accentuat[ prin formule ini\iale (cinel-cinel, cimila=-la=, chici ghicitoarea mea etc.) sau formule finale (cinel ghici, pas, b[di\[, de ghice=te, de-i ghici, \i-oi da o ra\[ etc.) Formulele ini\iale =i finale ]ndeplinesc roluri multiple: previn asupra naturii ]ntreb[rii, anun\[ deci intrarea ]n joc, men\in treaz contactul dintre A =i B, reclam[ o aten\ie m[rit[, o concentrare asupra obiectului O, ]nf[\i=at de ghicitoare. Raportul dintre A—O—B nu se exprim[ ]n ghicitoare doar prin interoga\ie sau prin alipirea unor formule la defini\ie date obiectelor. Spre deosebire de alte genuri, cel liric de exemplu, ghicitoarea are un scop imediat, precis: reprezentarea concret[ a obiectului ]nf[\i=at — dezlegarea ghicitorii. }n vederea acestui obiectiv, ghicitoarea face apel la diverse scheme gramaticale, care prin multiplele lor func\ii stilistice pot fi asimilate tropilor. Aceste scheme subliniaz[ interrela\ia elementelor ghicitorii — men\in viu circuitul A—O—B, sugereaz[ continuitatea obiectului, ]i dau relief, ]ntr-un cuv`nt, stimuleaz[ la g[sirea cheii. Foarte numeroase sunt construc\iile gramaticale care pun ]n lumin[ raportul dintre A (emi\[tor) =i O (obiect). }n construc\iile gramaticale de acest tip, A nu se reduce la rolul de a defini obiectul la persoana a III-a. A, emi\[torul, se prezint[ ca fiind el ]nsu=i ]n str`ns[ leg[tur[ cu obiectul propus spre ghicire. Cele mai frecvente sunt construc\iile gramaticale care debuteaz[ cu persoana ]nt`i a verbului a avea, ca de exemplu: „Am o copili\[/ Cu o ro=ie rochi\[“ (ceapa). Ghicitoarea utilizeaz[ schema foarte simpl[: am, obiect direct, atribut. Stabilind un raport de posesiune de la A la O, schema previne asupra prezen\ei apropiate a obiectului propus spre ghicire. }n unele ghicitori, obiectul este definit printr-o mic[ fabula\ie relatat[ de c[tre A la persoana ]nt`i: A, emi\[torul, se ]nf[\i=eaz[ ca un martor ocular, ca un garant al veridicit[\ii episodului prin care este caracterizat obiectul. Relativ ample, ghicitorile din aceast[

" %

" &

CINEL-CINEL

categorie ]ncep de obicei cu un verb de mi=care (de preferin\[ m[ dusei, m[ luai, m[ suii) urmat de un complement circumstan\ial de loc (]n p[dure, pe munte) etc., care situeaz[ ac\iunea ]n spa\iu; se succed apoi unul sau mai multe versuri constituite din verbe =i complemente directe, ca de exemplu: “M[ dusei ]n p[durice,/ Aflai ou[ de bobice/ Luai nou[,/ L[sai dou[,/ Ca bobicea s[ mai ou[” (cartofii). Raportul dintre A emi\[tor =i O obiect se poate exprima ]n ghicitoare =i prin vocativ =i dialog. „R[d[cin[-mpleticin[,/ Rar voinic ce te deznin[“. „R[d[cin[mpleticin[“ — reprezint[ o substituire metaforic[ pentru carte; prin forma ]nterpel[rii — vocativul — se opereaz[ un nou transfer — „r[d[cin[-mpleticin[“ este introdus[ ]n sfera umanului. ......................................................................................................... Concluzii: 1. Ghicitoarea, ]n forma ei activ[, este un joc de societate care se realizeaz[ dramatic: defini\iile prezentate de ghicitoare presupun totdeauna un emi\[tor =i un adresant care ]ntrege=te ghicitoarea prin r[spuns. Raportul necesar ]ntre emi\[tor, obiectul definit =i adresant se reflect[ ]n forma interogativ[ a ghicitorilor, ]n formulele ini\iale sau finale, ca =i ]n diversele construc\ii sintactice; schemele gramaticale, prin multiplele lor func\ii stilistice, ]ndeplinesc ]n ghicitoare rolul unor tropi. 2. Formularea defini\iilor se subordoneaz[ func\iei ghicitorii: a) Tautologia este ]n general evitat[; apare doar ]n forme deghizate — inutilitatea r[spunsului ar anula jocul. b) Sunt ocolite formul[rile plate, locurile comune, cli=eele frecvente ]n folclor. c) Interesul jocului este men\inut prin dificult[\i, elemente de surpriz[ =i trucuri. }n acest scop, ghicitoarea folose=te: — crea\ii lingvistice de circula\ie redus[; — paradoxul, sub forma paralelismului antonimic; — alternan\a nega\iei cu afirma\ia;

APRECIERI CRITICE

— tropi ]n forme adaptate genului: compara\ia eliptic[, metafora baroc[, metafora obscen[. 3. Dezlegarea ghicitorilor este ]nlesnit[ prin: — antonime tipizate; — metafore de rela\ie; — metafore anatomice; — formule conven\ionale. 4. Rezultat al puterii de p[trundere, al fanteziei =i ingeniozit[\ii, ghicitoarea nu se adreseaz[ totu=i, ]n primul r`nd, inteligen\ei. Dezlegarea ghicitorilor pretinde familiaritatea cu unele inven\ii lexicale, ini\ierea ]n anumite trucuri sau conven\ii, cunoa=terea sensului formulelor. }n mediul folcloric, care mai de\ine prin tradi\ie aceste date, ghicitoarea nu este ermetic[. (Monica BR{TULESCU, Ghicitoarea — elemente de structur[ stilistic[, ]n „Revista de etnografie =i folclor,“ tomul 10, nr. 5, 1966, pp. 441–442, 452). }n folcloristica european[, ca =i ]n cea rom`neasc[, ghicitoarea s-a bucurat de o surprinz[toare aten\ie, at`t ]n ceea ce prive=te editarea de adev[rate corpus-uri ale ghicitorii la diferite popoare, c`t =i ]n ceea ce prive=te publicarea de studii sintetice, cu caracter monografic, asupra aspectelor ghicitorii ]n folclorul unui popor. Sau ]ncercat sinteze ]n care s-a urm[rit nu numai istoria ghicitorii ]n cadrul folclorului fiec[rui popor, ci =i istoria universal[ a speciei. Aceast[ predilec\ie — similar[, ]ntruc`tva, cu aceea ]ndreptat[ asupra basmelor, ]n cercetarea =tiin\ific[ — nu se poate explica numai prin dimensiunile mici ale ghicitorii ca form[ literar[, nici numai prin substratul ei universal =i prin similitudinile de forme pe care le atest[ ea la cele mai diferite popoare. Proverbul ]nf[\i=eaz[ toate aceste caracteristici, f[r[ ca s[ se fi bucurat de un tratament egal ]n folcloristica european[. La crearea acestei situa\ii privilegiate a

" '

"!

CINEL-CINEL

ghicitorii au mai concurat =i al\i factori, istorici =i mai ales sociali. Istorice=te, interesul pentru ghicitoare — ca =i pentru basm — a fost stimulat puternic de romantism, care a c[utat ]n ghicitoare, ca =i ]n poveste, sensuri de cele mai multe ori inexistente, care conveneau atmosferei de taine =i penumbre ]n care se compl[ceau romanticii pasei=ti. Caracterul enigmatic prin excelen\[ al ghicitorii p[rea c[ r[spunde acestei apeti\ii spre visare. Dup[ cum romanticii vedeau ]n cantec primul limbaj al omenirii, tot a=a c[utau s[ explice vechimea ca gen =i structur[ aparte a ghicitorii prin ipoteze tot at`t de enigmatice, pe care le vom urm[ri sumar, la locul cuvenit. Socialmente, interesul =tiin\ific pentru ghicitoare se explic[ prin faptul c[ — cu toat[ vechimea ei impresionant[, ca specie literar[ — ghicitoarea manifest[ =i ]n zilele noastre o surprinz[toare putere de via\[. }n al doilea r`nd, ghicitoarea — specie folcloric[ prin excelen\[ — se ]nt`lne=te, de la primele m[rturii literare scrise =i p`n[ ast[zi, ]ntre preocup[rile timpului liber la cele mai diferite categorii sociale. Paralel cu formele orale, create de popor, s-au dezvoltat, ]nc[ de la apari\ia literaturilor culte — pe l`ng[ similii literari ai ghicitorii propriu-zise, populare, =i pe l`ng[ ]ntreb[rile cu caracter enigmatic, multe de surs[ c[rtur[reasc[ — o sum[ ]ntreag[ de forme ale enigmei, a c[ror existen\[ nici nu se poate concepe f[r[ de inventarea scrisului, precum: rebusul, anagrama, =arada, logogriful etc., p`n[ la cuvintele ]ncruci=ate. Departe de a fi moderne, cum ar putea s[ ne apar[ ast[zi, cele mai multe dintre ele atest[ o mare vechime, care poate fi uneori pus[ ]n leg[tur[ chiar cu ]nceputurile scrierii. Toate acestea au men\inut interesul pentru ghicitoare, at`t al publicului c`t =i al cercet[torilor, =i au concurat ca publicarea culegerilor de ghicitori populare s[ ]nceap[ =i la noi foarte timpuriu, aproape concomitent cu aceea a poeziilor populare, =i s-a dezvoltat =i pe calea publica\iilor cu caracter folcloric, dar mai ales pe aceea a literaturii de colportaj, cu obiective pur comerciale. Aceast[ diversitate =i incertitudine a ]nt`rziat ]ntruc`tva apari\ia culegerilor

APRECIERI CRITICE

fundamentale, care =i-a aflat condi\iile prielnice de ]nf[ptuire deabia la sf`r=itul secolului trecut. }ntr-adev[r, volumul publicat de A. Gorovei ]n 1898, Cimiliturile rom`nilor, e o oper[ fundamental[ pentru cercetarea ghicitorii rom`ne=ti, cuprinz`nd toate textele de ghicitori (tip =i variante) publicate ]n bro=uri =i ]n periodicele care au dat aten\ie literaturii populare, p`n[ la 1897, anul ]ncheierii lucr[rii; ]n plus, o sum[ apreciabil[ de ghicitori culese personal de autor sau comunicate de folclori=ti cunoscu\i, ca S. Fl. Marian, Pericle Papahagi, I. A. Zanne, I. Teodorescu-Kirileanu, V. Sala, precum =i de mode=ti culeg[tori amatori. }n secolul al XX-lea, sinteza lui A. Gorovei a fost completat[ cu o serie de culegeri mai mici, care ne dau posibilitatea s[ urm[rim evolu\ia ghicitorii p`n[ ]n zilele noastre: }n 1939, Gh. I. Neagu public[ o bro=ur[ cu 327 de ghicitori comunicate de elevi, foarte interesant[, pentru c[ unele dintre ele sunt alc[tuite de ei. Cu ceva mai ]nainte, ]n 1930, Leca Morariu adunase 250 de ghicitori din Bucovina. }n 1949, M. Sadoveanu d[ la lumin[ o bro=ur[ cu ghicitori, dintre care multe cu totul noi, precedate de un cuv`nt plin de ]n\elegere pentru arta poetic[ a acestei specii folclorice; ghicitori noi cuprind =i culegerile recente ale lui T. Bal= =i Cicerone Theodorescu. }n ceea ce prive=te cercet[rile =tiin\ifice, primul studiu, ap[rut la scurt timp dup[ colec\ia lui A. Gorovei, nu e dec`t o ]ncercare de diletant. Studiile publicate de G. Pascu, constituind un ansamblu omogen, au la baz[ o munc[ de investiga\ie extrem de minu\ioas[. Din p[cate ]ns[, cercetarea literar[ ]ntreprins[ aici e pur formalist[, structura metaforic[ a ghicitorii fiind m[run\it[ ]n reci categorii, de tipul celor gramaticale. Osatura filologic[ a lucr[rii ]ns[ r[m`ne p`n[ ast[zi solid[, mai ales ]n ceea ce prive=te explic[rile etimologice =i stilistice ale aspectelor de inven\ie verbal[, caracteristice ghicitorii, care dup[ desc`ntec e specia folcloric[ cea mai bogat[ ]n surprize lexicale =i fonetice. Cea mai substan\ial[ scriere asupra ghicitorii rom`ne=ti p`n[ acum r[m`ne cea a lui G. Co=buc: Ghicitorile poporale, articol mai

"!

"!

CINEL-CINEL

amplu, publicat ]n „Albina“ =i reprodus ]n „Telegraful rom`n,“ ]n acela=i an. F[r[ a-=i fi propus un studiu savant, poetul n[s[udean, ajutat de profunda cunoa=tere a folclorului nostru, a izbutit s[ formuleze =i asupra ghicitorii rom`ne=ti o serie de observa\ii fundamentale. (Ovidiu PAPADIMA, Ghicitoarea — formele ei de art[, ]n vol. Literatura popular[ rom`n[. Din istoria =i poetica ei, Bucure=ti, Editura pentru Literatur[, 1968, colec\ia “Studii de folclor”, pp. 231–233). Exist[ o istorie concret[, milenar[, a ghicitorilor, =i ]n lume =i la noi. Ob`r=ia le este imemorial[. }n orice caz substan\ial anterioar[ erei noastre. O sum[ de indicii mai mult sau mai pu\in indirecte atest[ practicarea lor, probabil, f[r[ discontinuit[\i, de cel pu\in 3000 de ani ]ncoace cu func\ii =i semnifica\ii diverse (unele, pare-se, de accentuat[ importan\[ social[), nu totdeauna limpede reconstituibile, ]n spa\iul culturilor europene, asiatice apusene, de miaz[zi =i r[s[ritene, la semin\ii ale Asiei Centrale, ]n vechile culturi siberiene, ]n culturile insulare ale Oceaniei, ]n Africa, sporadic ]n America. Dar, precum se =tie, ]n ultimii 100–150 de ani, transform[ri de rapiditate cresc`nd[ ale structurilor sociale =i culturale dintr-o serie de \[ri ale lumii, ale Europei =i Americii de Nord ]n primul r`nd, au dus, nu f[r[ ]nsemn[tate diferen\e de am[nunt determinate de diversitatea ]mprejur[rilor na\ionale =i locale, la diminuarea ponderii relative a folclorului ]n ansamblul social al culturii =i, totodat[, la restr`ngerea inegal[ — din pricini diverse — ]n[untrul sferei folclorului ]nsu=i, a creativit[\ii =i a amplorii circula\iei active a unora din genuri =i specii ]n raport cu celelalte. Ghicitoarea se num[r[ de regul[ anume printre genurile lovite de pierderi de greutate specific[ mai pronun\ate. }n linii mari aceasta este situa\ia =i ]n folclorul rom`nesc.

APRECIERI CRITICE

Dispari\ia sau — dup[ loc — numai treptata dezarticulare a vechilor cadre sociale (precum =ez[torile de fete =i fl[c[i, cl[cile ]n felurite scopuri etc.), care odinioar[ reclamau ghicitoarea ca ]ngredient necesar ]n complexul úzurilor de grup ce le alc[tuiau con\inutul, apoi modific[rile ]n substan\[ =i l[rgirea gamei op\iunilor culturale ale adolescen\ilor =i ]n general ale tineretului (categorie de v`rst[ prin excelen\[ menit[ potrivit conven\iilor tradi\ionale s[ foloseasc[ =i la rigoare s[ sporeasc[ fondul de ghicitori al comunit[\ii, de=i, ]n aceste privin\e, nici rostul v`rstnicilor nu e neglijabil), interven\ia compact[ a mijloacelor de comunicare de mas[ (a celor audio-vizuale inainte de toate), care exercit[ presiuni modelatoare irezistibile asupra unor forme de baz[ ale sociabilit[\ii (reuniunii de prieteni, vecini etc.), ca =i asupra profilului bugetului de timp al tuturor categoriilor de v`rst[, ]n sf`r=it diverse alte aspecte (culturale, demografice =.a.m.d.) pe care nu le mai am[nun\im ale procesului de urbanizare a mediului rural =i ale industrializ[rii, constituie principalii factori ai declinului ghicitorii ca institu\ie folcloric[. Ghicitorile devin astfel =i la noi, progresiv, bun de tezaur cultural; chiar dac[ circula\ia lor se men\ine ]nc[, ]ndeosebi ]n mediul copiilor, notabil[. ......................................................................................................... +i la noi, asemenea, culegerea =i publicarea de ghicitori, ca activitate folcloric[ spontan[ =i prioritar[ (Cipariu, Stamati, Anton Pann s. a.), de\ine un considerabil avans ]n timp fa\[ de primele studii pe problem[ (G. Dem. Teodorescu, Gaster), studii elaborate abia ]n cel din urm[ p[trar al secolului trecut sub — cel pu\in — ]ndoita ]nr[urire a ecourilor entuziasmului romantic =i a “spiritului de metod[” pozitivist. Asupra ghicitorilor ]n folclorul rom`nesc nu s-a scris mult. Iar dac[ din totalul brut al titlurilor exegezei publicate cam de o sut[ de ani ]ncoace le-am exclude pe cele acoperind debile compila\ii, specula\ii de=arte sau vorb[rie confuz[, ar r[m`ne at`t de pu\in,

"!!

]nc`t anevoie ar putea fi dublat ]n condi\ii de real[ exigen\[ num[rul modest al textelor de referin\[. S-a scris, cu alte cuvinte, despre ghicitoare considerabil mai rar dec`t despre alte genuri, =i mai rar dec`t ]n alte p[r\i ]n lume. Ar fi nepotrivit s[ proced[m aici la cercetarea cauzelor. Cu toate acestea nu putem s[ nu remarc[m c[ una din pricini pare s[ fi stat ]ntr-un anume sim\[m`nt, mai larg ]mp[rt[=it, de, s[ zicem, “minus-valoare” ]n fa\a ghicitorilor (“joc de prunci”, “fleac”, “moft” etc.), stare de spirit incontestabil[ (o poate verifica oricine ]ntreprinz`nd fie =i cel mai rudimentar sondaj de opinie), ]n ciuda declara\iilor formale de pre\uire care, pe toat[ ]ntinderea r[stimpului evocat, nu au lipsit. Pu\in[tatea se afl[ compensat[ totu=i, ]ntr-o anumit[ m[sur[, de calitatea contribu\iilor ferme. Oric`te rezerve =i obiec\ii — unele serioase — ar fi de formulat ]n temeiul unei examin[ri severe, monografia din 1909–1911 a lui G. Pascu r[m`ne prin amploarea analizei =i relevan\a majorit[\ii concluziilor text fundamental. +i nu numai pentru cercetarea etnografic[ rom`neasc[. Se adaug[ apoi un num[r de contribu\ii, mai vechi sau mai recente, de mai mic[ ]ntindere, dar de bun[ \inut[, ]n primul r`nd amplul studiu monografic al lui O. Papadima. Demn de subliniat ]ntre altele este c[, de=i elaborate ]n general ]n condi\ii de independen\[ de g`ndire fa\[ de bibliografia interna\ional[, aceste cercet[ri au ajuns la rezultate coincidente sau echivalente cu cele ob\inute de cercet[ri str[ine pe material str[in. Se poate, a=adar, vorbi de existen\a unui asamblaj relativ consolidat de cuno=tin\e acumulate — cu Aristotel din Stagira ]ncep`nd — ]n egal[ m[sur[ valabile =i pentru ghicitorile rom`ne=ti =i pentru ghicitoare ]n genere. Aceste cuno=tin\e se refer[ ]ntre altele, desigur, =i la datele a ceea ce am numi “istoria abstract[” a genului enigmatic — socotit printre cele mai vechi ale tradi\iei orale ]n general —, istorie a c[rei reconstituire (origini, itinerarii de difuzare, faze ale varierii ]n timp

"!"

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

etc.) a fost schi\at[ cu pornire de la repere vechi sau str[vechi — texte egiptene, Biblia (episodul Samson, episodul Solomon =i Regina din Saba), texte vedice, texte grece=ti consemn`nd mitul lui Oedip (ghicitoarea Sfinxului), Edda, Koranul, 1001 de nop\i etc. Dar fondul lor esen\ial =i totodat[ cel mai impun[tor ca volum deriv[ din efortul descrierii, clasific[rii =i explic[rii ghicitorii, ca practic[ =i text, sincronic. Astfel, o bun[ defini\ie sun[: ghicitoarea “este o descriere parafrastic[ (sub. n.) a unui obiect de ghicit” (Gaster), obiect adic[ pentru care din principiu nu se comunic[, ci se revendic[ numele. Descriere deci. +i scurt[, de regul[. Care descriere poate fi (v. Papadima) nemijlocit[ c`nd se ]ntrupeaz[ ]n denumirea simpl[ de ]nsu=iri (alb, mare, rotund etc.), oferite implicit ca structurale. Poate fi mijlocit[, c`nd sunt desemnate nu date ale structurii, ci manifest[ri ale acesteia ]n rama unui “eveniment” prezentat narativ la persoana I-a ori a III-a (un x s-a dus, a f[cut, a dres etc., respectiv m-am dus etc.) sau ]n apostrof[ ori dialog (de pild[: — Un’ te duci? — Ce-ntrebi? etc.) Poate fi simultan =i mijlocit[ =i nemijlocit[, c`nd ]nserierea denumirilor de ]nsu=iri, pe de o parte, mic[ nara\iune =i/ sau fr`ntur[ de text dramatic, pe de alta, se ]mbin[ ]n[untrul unui aceluia=i context. Dar, precum se =tie, descrierea constituie una din modalit[\ile clasice ale defini\iei ca act logic. Ghicitoarea este prin urmare „o defini\ie“ (Co=buc); ce o distinge de modelul defini\iilor curente recomandat de logicieni fiind — cum au ar[tat cercet[rile — discontinuitatea, enun\area de tr[s[turi ]n chip metodic disparate =i ]n plus, adesea, evocate nu direct, ci parafrastic. Ghicitoarea fiin\eaz[, a=adar, nu numai ca parafraz[ nemijlocit[ (etimologice=te parafraza ]nseamn[ „fraz[, enun\, pe l`ng[“) ci, eventual, =i ca parafraz[ a parafrazei. Iar parafraze — au conchis cercet[torii genului — se constituie, cel pu\in ]n ghicitoarea rom`neasc[ (v. Pascu), prin perifraze, even-

"!#

tual comparative, constituite din inventare de acte sau propriet[\i caracteristice (dimensiuni, forme, culori consistente, savori etc.) ale obiectului de ghicit (de ex. „cine strig[ noaptea?“ sau „ce este lung c`t lumea?“, sau „ce este mai lung dec`t..., mai verde dec`t...?“ etc.), inventare comport`nd adesea, complementar, limit[ri ale c`mpului de referin\[ supozabil, gra\ie unor elimin[ri explicite („ce-i alb, dar nu-i lapte?“)1; prin metonimie (“suflet ]n sus, suflet ]n jos etc.” — c[l[re\ =i cal), prin sinecdoc[ („\inghi linghi \ine calea etc“ — oaia — cu talanga — pe drum) =i, mai cu seam[, prin metafor[, modul precump[nitor al construirii sensului ]n ghicitoare. }n leg[tur[ cu toate acestea au fost propuse scheme ale select[rii =i func\ion[rii termenilor, tipologii de tropi =i de tehnici stilistice de confuzionare, evalu[ri cantitative (boul, de pild[, apare ca reper metaforic de mare frecven\[ =i echivaleaz[ cu cele mai incongruente obiecte, urmarea fiind anemierea =i a semnifica\iei =i a capacit[\ii de expresie.) S-a remarcat de asemenea =i c[ fondul metaforelor uzuale ]n lirica popular[ rom`neasc[ — spre exemplu — nu se reg[se=te dec`t accidental ]n ghicitori (Br[tulescu). Ghicitoarea a tins v[dit, din imperative de gen (consemnul cifr[rii, al insolitului etc.), la elaborarea unui univers de metafore autonom =i — am remarca — de o r[sp`ndire interetnic[ enorm[, paradoxal[, incomparabil mai larg[ dec`t ]n cazul altor genuri tradi\ionale, genuri prin aceasta implicit mai specifice. S-a spus =i s-a scris insistent, poate chiar prea insistent, c[ inventarele de ]nsu=iri, metonimiile, sinecdocele etc., v[desc competen\a ]n privin\a lucrurilor, a propriet[\ilor acestora =i a corela\iilor lor. Li se evoc[ astfel lucrurilor, ]n mod corect, ob`r=ia, timbrul sonor, durata, dezvoltarea, con\inutul, efectul =.a.m.d. Dou[ specimene caracteristice: „Ce se man`nc[ / +i nu se pune pe mas[?“ (laptele de mam[); =i — p[r`nd s[ elimine totul — „Nici ]n cer /Nici pe p[m`nt“ (u=a).
1

"!$

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

Este ]ntru totul adev[rat. +i nu este de mirare. Intimitatea fizic[ cu lumea ambiant[ fiin\eaz[ ca o condi\ie vital[ permanent[ pentru orice societate de tip tradi\ional. Drept urmare ea se instituie acolo ca o constant[ a educa\iei, practicii =i g`ndirii fiec[rui individ. Metafora a fost =i ea deseori explicat[, ]n ghicitoare, ca rod al „perceperii juste“ a analogiilor ]ntre obiecte. De banalitatea unor atare comentarii ne desp[gubesc uneori observa\iile ]n adaos, judicioase, privind distan\a de obicei considerabil[ care separ[ categoriile de lucruri ]ntre care se \es metafore: cioc[nitoarea — se constat[ — este coordonat[ cu \apul, focul cu baba, moara cu scroafa, morcovul cu popa, veveri\a cu briciul etc. Apropierile bru=te sunt desigur menite s[ st`rneasc[ haz, uneori s[ ispiteasc[ pe c[i gre=ite. }nrudite ca func\ie cu „figurile de sens“ mai sus pomenite, abund[ ]n ghicitori onomatopeele (suger`nd specificul unor obiecte prin sunet, capabil s[ sugereze uneori =i volume, densit[\i sau forme), paronomasiile (apropiind cuvinte semantic dep[rtate, dar fonetic asem[n[toare), crea\iile lexicale ad hoc derivate din necesit[\i de simetrie, de ]ncifrare etc. (Br[tulescu; Vrabie). Alitera\ia este frecvent[ (Densusianu). Un num[r ]nsemnat de ghicitori poart[ ]nsemnele vizibile ale versific[rii; rime ori asonante, altern[ri de versuri albe =i rimate, paralelisme, ritm pregnant, forme strofice (Papadima). }n sf`r=it, a atras fire=te aten\ia =i un izbitor detaliu de construc\ie: ]n folclorul rom`nesc, ca =i ]n folclorul european ]n genere, aproape totdeauna ghicitorile sunt, precum basmele, ]ncadrate de formulele institu\ionale, cu o tipologie ]ndeob=te limitat[, folosite, de cel ce le debit[, fie una, fie alta, dup[ loc, gust sau inspira\ie. Fiecare ]n parte ]ns[ cvasifix[. Sunt formule — precump[nitor — de ]nceput: „ghici ghicitoarea mea“, „cinel-cinel“ =.a. +i formule — precump[nitor — de ]ncheiat: „ciumele-i, ce-i?“, „ghici\i, boieri, ce s[ fie?“, „pas, b[di\[, de ghice=te!“ =.a., uneori f[g[duin\e — „de-i ghici, \-oi frige-o ra\[!“, sau amenin\[ri, ecouri de uzuri pierdute.

"!%

Rostul formulelor rezid[, ]n primul r`nd, ]n a sublinia statutul categorial, eminamente interogativ-examinativ, al textelor =i, prin efect, de a sugera mai energic celui c[ruia ghicitoarea ]i este adresat[, un model anume de “a=teptare” =i reac\ie. Aceste detalii canonice de text subliniaz[ solidaritatea intrinsec[ — evident[ — a r[spunsului cu ]ntrebarea pus[ perifrastic, metonimic, metaforic etc. Ghicitoarea este nu numai ]ntrebare, ci ]ntrebare + r[spuns (Chi\imia). }mprejurare ce atrage la r`ndu-i aten\ia asupra dimensiunii sociale a ghicitorii, a statutului sau de obicei sau, poate mai potrivit spus, de uzan\[ (care, ar fi cazul s[ reamintim, poart[ ]n limba rom`n[ numele de ghicit, g`cit, resp. ghicitoare, g`citur[ etc. ]n Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova de miaz[zi, Transilvania sudic[, sporadic ]n C`mpia Transilvaniei, =i cimilit, similit, respectiv cimilitur[ etc. ]n Moldova de nord, restul Transilvaniei, Maramure=, Bihor, Banat). Dar acest „joc de societate tipic pentru societ[\ile patriarhale“ (Vrabie) de\ine o asemenea multiplicitate de sensuri sociale precedente =i actuale ]nc`t cercet[torii, =i la noi =i aiurea, sunt ]nc[ departe de a le fi determinat tuturor cu acurate\e contururile, ponderea =i rela\iile. ......................................................................................................... ... Cum s-a mai remarcat, practicarea ghicitorilor ]nseamn[ plimbarea fascicolului de lumin[ intens[ al spiritului de observa\ie pe obiectele universului familiar \[ranului. Plante =i animale de cas[, c`mp =i p[dure, unelte, gospod[ria, acareturi, notabilit[\i (bir[u, jandarm etc.), ]nconjurimea cu mun\i, ape, v[i, drumuri, marile for\e ale firii etc. se desemneaz[ unele pe altele ]n ghicitori, c`nd ca m[dular de ]ntrebare, c`nd ca „r[spunsuri“. Tradi\ional, a=adar, puterea de p[trundere s-a exercitat ]n formularea — =i s-a exersat ]n dezlegarea — de enigme privind o lume m[rginit[ ca num[r de categorii abordate, dar deschis[ ca m[run\ire a aspectelor.

"!&

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

Exist[ ne]ndoielnic =i ghicitori „de epoc[“. De pild[ ustensile de inventar agricol tehnologic dep[=ite, precum lesoiul sau imbl[ciul, au ie=it ]ndeob=te din ]nzestrarea gosp[d[riilor =i persist[ doar ca obiecte de arheologie cultural[, muzeale. Dac[ existen\a activ[ a ]nsu=i genului enigmatic e ast[zi problematic[, cu at`t mai problematic[ ar trebui s[ fie persisten\a unor ghicitori cit`nd sau ]ncifr`nd atare obiecte. Nimic mai incert. Dincolo de generalit[\i =tim ]nc[ pu\in despre via\a nemijlocit[ a ghicitorii ]n via\a satului. Cercet[ri relevante de sociologie a ghicitorii sunt la noi ca =i inexistente (v. B`rlea), =i nici ]n alte p[r\i lucrurile nu stau cu mult mai bine. Dispunem, cu toate acestea, de suficiente temeiuri s[ presupunem c[ fenomenele de remanen\[ proprii ]n ansamblu folclorului ]n toate fazele =i genurile, au a se manifesta =i aici. Cu at`t mai mult cu c`t ghicitoare ]nseamn[ instituire de dificult[\i, iar ]ntr-o lume din ce ]n ce mai bine informat[ tocmai arhait[\ile pot fi o comod[ surs[ de perplexit[\i fructificabil[. Totu=i majoritatea ghicitorilor se refer[ la clase de obiecte cu durata ]ndeajuns de lung[ pentru ca acestea s[ ]mprumute aparen\ele eternit[\ii. Este o ]mprejurare — altminteri definitorie — care, laolalt[ cu alte determin[ri, confer[ resurse ferme de aderen\[ la actualitate fondului principal de texte al genului enigmatic. Pomenitele alte determin[ri, ce sus\in viabilitatea interesului ghicitorilor chiar =i pentru societ[\i ori grupuri sociale care nu le mai cultiv[ ca joc, au fost st[ruitor semnalate de comentatori, st[ruin\a tr[d`nd nu numai sincerul ata=ament ci, adesea, =i preocuparea de a legitima elogiul (sau numai ini\iativa edit[rii) unui gen cu reputa\ie incert[. „Monument limbistic =i etnologic“, s-a zis (G. Dem. Teodorescu); icoan[ de „via\[ =i civiliza\ie trecute“, pre\ios depozit de „forme de limb[ veche dialectal[“ (Chi\imia); =coal[ a „]mbog[\irii =i ]nml[dierii intelectului prin efortul dezleg[rii“ (Papadima); oglind[ a „concep\iei populare despre lume“, despre munc[, unelte, rela\ii sociale (Val.

"!'

""

CINEL-CINEL

Ciobanu); „pendulare ]ntre lumin[ =i obscuritate“, puternic[ „surs[ de farmec“ (Papadima), ob\inut[ prin aceea c[ orice ghicitoare valid[ trebuie s[ ]mprime, simultan, =i „o anumit[ tensiune dezleg[rii prin dificult[\i, elemente de surpriz[, trucuri, =i s[ ofere puncte de reper suficiente recunoa=terii obiectului“ (Br[tulescu); m[rturie a „puterii de crea\ie a poporului“ (Chi\imia); „model pilduitor de concentrare =i esen\ializare ]n stil“ (Val. Ciobanu); „forma cea mai comun[ ]n care se menifest[ ]n\elepciunea popoarelor, al[turi de proverbe“ (G. Dem. Teodorescu), ]ngem`nare cu ascunse =i, probabil, ad`nci ]n\elesuri deoarece, acolo unde este cultivat[, „expresiunea enigmatic[, tot at`t c`t =i cea aforistic[“, place (Gaster). Sufragiile nu au mers ]ns[ toate ]n acest sens. Credem astfel c[ operarea f[r[ suficiente precau\ii cu criteriul dup[ care un gen tradi\ional se cuvine evaluat ]n conformitate cu m[sura leg[rii sale indisolubile de solul tradi\iei na\ionale — de=i ]ntreprins[ tacit — s-a r[sfr`nt la r`ndu-i eficient, =i nu tocmai favorabil, asupra opiniei medii =i a pre\uirii reale a genului enigmatic, at`t la noi c`t =i aiurea. C[ci toate cercet[rile moderne riguroase de orientare intercultural[, c`te au fost realizate pe plan interna\ional asupra ghicitorilor, au confirmat uimitoarea asem[nare a unui considerabil num[r de tipuri pe imense spa\ii ale geografiei umane, dep[=ind limite de continente =i oceane =i adeverind astfel observa\iile generale ]n aceast[ privin\[ formulate, mai mult deductiv, de un Gaston Paris ]nc[ acum o sut[ de ani. Cercet[ri comparative sistematice asupra fondului rom`nesc de ghicitori tradi\ionale nu au fost ]nc[ ]ntreprinse. Paralele =i comentarii pre\ioase formulate de-a lungul vremii exist[ totu=i (v. G. Dem. Teodorescu, Gaster, Gorovei, Pascu, Chi\imia, Papadima s. a.). ......................................................................................................... Selec\ia ghicitorilor se cere apoi complinit[ de reg`ndirea redact[rii grafice a textelor. Problema grafic[ a textelor de ghicitoare (judicios semnalat[ de O. Papadima) nu a format niciodat[ obiect de studii corespunz[toare. Culeg[tori =i editori au notat cum s-a nimerit. De

APRECIERI CRITICE

obicei, pornindu-se desigur de la faptul c[ versul popular rom`nesc c`ntat este hexa- sau octosilabic ]mperecheat, s-a preluat =i folosit acest tipar metrico-grafic. Se poate ]nt`mpla s[ fie formula potrivit[ uneori. Nu totdeauna. Ghicitoarea tinde v[dit c[tre libertate ]n organizarea discursului poetic. C[tre heterometrie, vers liber, vers alb, cu rime ]ncruci=ate, rime ]mbr[\i=ate, modalit[\i pe care uneori le adopt[, abandoneaz[, alterneaz[, cu o virtuozitate stupefiant[, subliniat[ adesea, ]n paralel, de rolul extraordinar asumat ]n economia contextelor de expresivitatea fiec[rei silabe. Conceptele ]nse=i de vers =i omogenitate prozodic[ sunt drastic repuse ]n chestiune, implicit, ]n =i prin textul poetic, zbucium al formelor pe care metricienii par s[-l ignore. ......................................................................................................... Sinteza, ]ntr-o imagine esen\ial[, a tuturor celor vazute p`n[ acum impune o dubl[ subliniere. Sublinierea, ]n primul r`nd, a locului pe care ghicitorile, ca elaborate culturale, ]l ocup[ ]n limitele folclorului. }n cadrul acestuia, ghicitorile sunt singurul gen c[ruia dintru ]nceput i-a revenit =i ]i revine drept misiune titular[ punerea ]n chestiune a sensului, interogarea =i zg`l\`irea reprezent[rilor ]mp[m`ntenite. Ca atare, ghicitoarea izbute=te s[ existe doar ]n m[sura ]n care ]i descoper[ sau ]i invent[ obiectului s[u conexiuni noi. Ceea ce revine, de fapt, la demonstrarea practic[, nespeculativ[, a caracterului inepuizabil al obiectului ca izvor de sens, chiar =i atunci c`nd e vorba de categorii de mare modestie, ac de cusut sau cui. Dar prin aceasta ghicitorile ]=i arog[, simultan, =i func\ia cea mai ad`nc[ a poeziei, ap[r`nd, astfel, ca modalitatea folcloric[ cea mai apropiat[ de ceea ce am numi „poezie absolut[“. Se cuvine prin urmare subliniat, ]n al doilea r`nd, locul unic al ghicitorii — ca poem — ]n cadrul poeziei. Iscodirea sfredelitoare a realului genereaz[, ]n ghicitori, un discurs discontinuu, dar mereu reluat, lipsit de retoric[, despre eterna incompletitudine a „imaginii lucrurilor“, despre lucrurile ]nse=i =i,

""

mai ales, despre tr[irea tuturor acestora ]n spirit. Iar „discursul“ este poezie. O poezie ce acoper[ o gam[ ]ntins[ de posibiluri, merg`nd de la rime de sau pentru copii, prin bestiarii =i herbarii cu f[pturi himerice figur`nd obiecte aievea =i obiecte aievea figur`nd himere, p`n[ la poeme despre supremele probleme existen\iale, poezie care, ]n ansamblu, nu poate fi anexat[, nu poate fi redus[ la alte modalit[\i. Este ea ]ns[=i. Inconfundabil[. Eliptic[. Abia ]ncep`nd =i brusc oprindu-se, cu rafinata intui\ie, tocmai spre a recupera privilegiul nesf`r=irii, ce revine de drept oric[rei ambiguit[\i nerezolvate. Afinit[\ile ghicitorilor sunt numeroase. Dar s[ nu ne ]n=ele. Ele sunt doar expresia multiform[ a unit[\ii de ad`ncime a culturii. }n plus, ele fiin\eaz[ chiar mai numeroase =i mai complex suprapuse, interferente, contopite, dec`t am putut-o sugera. Mai cu seam[ aparen\a lipsei de prejudec[\i, a dezinvolturii f[r[ margini, recalcitrante, exuberan\a imagina\iei apropie ghicitorile de moduri poetice =i de tipare de g`ndire tipice poeziei =i artei moderne, ]ncep`nd cu romantismul. Semnifica\ia acestor analogii sau identit[\i — pe unele le-am semnalat — e departe de a fi simpl[ =i clar[. Ceea ce pare ]ns[ de pe acum limpede este c[ avem a face nu — sau prea pu\in — cu „influen\e“, ci cu omologii izvor`nd, paralel, din mecanisme ad`nci =i durabile ale spiritului uman, operante dincolo de limitele gustului de epoc[ =i dincolo de preferin\ele individuale. Folclorul, prin vechime, prioritate, statornicie ofer[ astfel poeziei =i artelor moderne =ansa nu numai a unei legitim[ri capitale, ci =i a unei „noi con=tiin\e de sine“. La r`ndul lor acestea din urm[, prin practic[, manifestele =i teoretiz[rile lor, scot implicit ]n eviden\[ sensul valoric imediat, palpabil, a ceea ce altminteri ar r[m`ne neb[gat ]n seam[ veget`nd ]n cotloane de colec\ii de folclor. Din acest unghi v[z`nd lucrurile, o ghicitoare nu este frumoas[ pentru c[ seam[n[ cu Eminescu. Ci seam[n[ cu Eminescu pentru c[ e frumoas[, frumoas[ ]ntr-un fel anume.

""

CINEL-CINEL

APRECIERI CRITICE

Atare antologii sunt ca atare, ghicitorilor, instan\[ a valid[rii „adev[rului imaginii“; al[turi de introspec\ie, al[turi de asumarea nemijlocit[, experien\ial[, a lumii. }ncifrat[ — pe temeiul contempl[rii intense a lucrurilor =i a conceptelor — pentru joc doar, ghicitoarea, ca o piatr[ de ]ncercare a nedomolitei voca\ii umane c[tre pl[smuire spiritual[ ]nalt[, devine poezie ]n sine a lucrurilor =i a conceptelor, tot a=a cum victoria cut[rui potentat ]i era lui Pindar doar prilej de poezie sublim[ despre om, polis, mit, la o parte de orice conjuncturale convenien\e. }n privilegiate cazuri, ghicitorile ]ngem[neaz[ f[r[ efort poezie etern nou[ =i veche ]n\elepciune deschis[ c[tre cele mai largi cruguri ale min\ii. „Dou[/ Merg,/ Dou[/ Stau,/ Dou[/ Du=manie-=i au“ spune ghicitoarea soarelui =i lunii, cerului =i p[m`ntului, focului =i apei. Empedocle nu ar fi zis mai bine. (Radu NICULESCU, Prefa\[ la Bulgare de aur ]n piele de taur. Ghicitori, Bucure=ti, Editura Minerva, 1975, pp. VI–XII, XIV–XV, XX, XLIII–XLIV, colec\ia “Me=terul Manole”). Ghicitorile, aceste produc\ii gnomice ale spiritului popular, pe l`ng[ valoarea lor literar[ =i estetic[ intrinsec[, mai posed[ =i o serie de alte ]nsu=iri. Pe parcursul dezvolt[rii lor istorice, ghicitorile au avut diferite func\ii cognitiv-educative, corespunz[toare epocilor respective. }n trecutul ]ndep[rtat, ghicitorile constituiau m[sura de baz[ ]n pre\uirea omului, ]n aprecierea capacit[\ilor lui spirituale, a ]n\elepciunii lui... Ele jucau un rol important ]n ceremonialul ini\ierii. ......................................................................................................... }n vechime se d[deau adev[rate lupte cu ghicitori. Urme ale unei asemenea “]nfrunt[ri” ]nt`lnim ]n legendele str[vechi. Astfel Sfinxul de pe muntele Fikion, de l`ng[ Teha, propunea trec[torilor ghicitoarea „omului“: „Cine e cel ce are un singur nume =i ajunge, pe r`nd, s[ mearga ]n patru, ]n dou[ =i ]n trei picioare?“ Neferici\ii care nu puteau r[spunde erau m`nca\i de monstru. A dezlegat

""!

"""

CINEL-CINEL

enigma Oedip. De ciud[ =i ru=ine Sfinxul s-a sinucis, arunc`ndu-se ]n pr[pastie. Acest mit a persistat mult timp ]n tradi\ia popular[ greac[. Ea a fost introdus[ de c[tre povestitorii populari ]n basme, d`ndu-i o nuan\[ mai puternic[ de fantastic, o alur[ alegoric[ mai pronun\at[. Motivul ]n cauz[ a fost utilizat =i de slujitorii clerului ]n c[r\ile religioase. Mitropolitul Varlaam spunea ]n Cazania sa: „Diavolul speria cu g`cituri ce g`cea oamenilor“. Fenomenul ghicitului a avut ]n trecut o importan\[ destul de mare ]n via\a social[ a omului. De exemplu, vechii estonieni, condamna\i la moarte, ]=i salvau via\a rezolv`nd corect una sau mai multe ghicitori, propuse de jude. Sunt gr[itoare ]n acest sens =i subiectele unor pove=ti moldovene=ti: povestea despre fata s[racului cea ]n\eleapt[ care-=i scap[ prietenii de furia boierului r[utacios. Conchidem deci c[ ghicitoarea cunoa=te o flexibilitate func\ional[ destul de mare, ]n toate timpurile, ]ns[ a prevalat func\ia sa educativ[, func\ie major[ =i pentru ghicitoarea contemporan[. Anume posibilitatea de a o folosi ]n procesul de instruire i-a determinat pe ]nv[\[tori =i pe alc[tuitorii de manuale =i c[r\i de lectur[ pentru copii s[ apeleze la ghicitoare, acest instrument eficace ce ]nlesne=te ]nsu=irea cuno=tin\elor, a preceptelor morale s[n[toase. Acest fapt a c[l[uzit prezen\a ghicitorilor pe paginile manualelor =colare, ]ncep`nd cu vremurile lui Ion Creang[ =i p`n[ ]n zilele noastre. ......................................................................................................... Nu ]ncape ]ndoial[ c[ ghicitorile populare au parcurs secole =i chiar milenii. Cu toate acestea, ele sunt ]n vie circula\ie. Se poate afirma, cu destul[ convingere, c[ enigmele populare constituie una dintre cele mai viguroase =i active specii ale crea\iei populare moldovene=ti contemporane. (Sergiu G. MORARU, Lumea ghicitorilor, Chi=in[u, Institutul de Limb[ =i Literatur[, Academia de +tiin\e a R.S.S. Moldovene=ti, Editura +tiin\a, 1981, pp. 21–23, 101).

BIBLIOGRAFIE

""#

BIBLIOGRAFIE (volume, periodice =i arhive care au stat la baza alc[tuirii antologiei de fa\[)
A. VOLUME (culegeri, antologii, bro=uri) Alecsandri, V., Poezii populare ale rom`nilor, adunate =i ]ntocmite de..., Bucure=ti, 1866. Alexici, Gheorghe, Texte din literatura poporan[ rom`n[, tom. I. Poezia tradi\ional[, Budapesta, 1899. Bal=, Teodor, Pe-un picior de plai. Folclor poetic contemporan, Bucure=ti, 1957. B[nu\[, Gh. A., Satul Crivina, jude\ul Prahova, Monografie, Bucure=ti, [1936]. Blaga, Aurelia, 165 ghicitori =i cimilituri pentru =ez[tori... Culese de..., Oradea, [1938]. ***Bucurie m`ndr[ floare. Culegere de folclor poetic contemporan din regiunile Suceava, Suceava, 1962. Budul[nescu, Margareta =i G. F. Ciau=anu, Frunz[ verde. Literatur[ popular[ olteneasc[, R`mnicu V`lcea, 1938. Bulg[rescu, George T., Din jurul vetrei. Ghicitori culese de..., Bucure=ti, [1887]. Ciau=anu C. F., G. Fira, C.M. Popescu, Culegere de folclor din jude\ul V`lcea =i ]mprejurimi, Bucure=ti, 1928 (Academia Rom`n[. Din via\a poporului rom`n, XXXV).

Ciubotaru, I. H. =i Silvia Ionescu, V`n[torii. Mahografie folcloric[, Ia=i, 1971 (Casa jude\ean[ a crea\iei populare, Ia=i). ***C`ntece de pe Ialomi\a, Slobozia, 1971 (Inspectoratul =colar al jude\ului Ialomi\a). C`rstean, Stelian, Ion Ani\ei, Vasile Iancu, Folclor literar din jude\ul Boto=ani, 1969 (Casa jude\ean[ a Crea\iei Populare, Boto=ani). Costin, Lucian, Ghicitorile b[n[\ene. Studii asupra folclorului b[n[\ean, vol. III, Craiova, [1941]. Culea, Apostol D., +ez[torile copiilor, Bucure=ti, 1924. Dumitra=cu N. I. =i I. N. Popescu, De la fra\ii no=tri din Muntenia. Snoave, glume =i ghicitori, Sibiu, 1932 (Biblioteca popular[ a Asocia\iunii Astra). Eminescu, Mihai, Literatura popular[, ]n Opere, vol. VI. Edi\ie critic[ de Perpessicius, Bucure=ti, Editura pentru Literatur[, 1963. Flora, Radu, Ghicitori rom`ne=ti [Edi\ie bilingv[ rom`n[-s`rb[], antologie, prefa\[ =i comentarii de Radu Flora; traducere ]n limba s`rb[ de Momcilo D. Savici =i Radu Flora; Belgrad, Academia S`rb[ de +tiin\e =i Arte, „Literature orale des Balkans“, Volumul 5, 1981. Gaster, M, Literatura popular[ rom`n[, Bucure=ti, I.G. Haimann, 1883. *** Ghicitori, Bucure=ti,......1949. Glinsky, Victor Al., 200 ghicitori foarte frumoase, culese de..., Hu=i, 1929. Gorovei, Artur, Cimiliturile rom`nilor, Bucure=ti, Academia Rom`n[, 1898. Ispirescu, Petre, Pilde =i ghicitori, adunate de..., Bucure=ti, 1880. Jucan, Gra\ian, De sub numele Rar[u. Folclor din \inutul C`mpulungului Moldovenesc, Suceava, 1971 (Casa jude\ean[ a Crea\iei Populare Suceava). Jung[nar, Eugenia Macrina, 101 ghicitori, auzite ]n =ez[tori, de la fete =i feciori, Cluj, 1927 (Biblioteca popular[ „Lumea =i \ara“) Manolache, C., Folclor din Prahova, Ploie=ti, 1972 (Comitetul jude\ean de ]ndrumare a crea\iei populare =i a mi=c[rii artistice de mas[, Prahova).

""$

CINEL-CINEL

BIBLIOGRAFIE

Mirea, Ilie I., Colec\ie de ghicitori (cimilituri) pentru =ez[tori, edi\ia a II-a, Bucure=ti, [1943]. Miron, D.G. Ghici\i, copii! [Boto=ani], 1935. Mohanu, C., Cinel-cinel. Culegere de ghicitori, edi\ie ]ngrijit[ de C. Mohanu, prefa\[ de I. C. Chi\imia, Bucure=ti, Editura pentru Literatur[, 1964 (“Biblioteca pentru to\i”) (corpus ]nsum`nd 2772 de ghicitori). Morariu, Leca, Cimilituri, culese de..., Suceava, 1930. Moraru, Sergiu, Ghicitori, antologie, articolul introductiv =i comentariile de S. G. Moraru, sub redac\ia lui E.V. Junghietu, Chi=in[u, Academia de +tiin\e a R.S.S. Moldovene=ti, Institutul de Limb[ =i Literatur[, Editura +tiin\a, 1980. Moraru, Sergiu, Lumea o face, lumea o desface. Ghicitori populare, selec\ie =i articol introductiv de Sergiu Moraru, Chi=in[u, Editura Literatura artistic[, 1982 (colec\ia „M[rg[ritare“). Munteanu, Aurel, Flori de nuf[r, Tulcea, 1973 (Comitetul de Cultur[ =i Educa\ie al jude\ului Tulcea). Mu=lea, I., Timotei Cipariu =i literatura popular[, ]n vol. I. Mu=lea, Cercet[ri etnografice =i de folclor, vol. I, edi\ie ]ngrijit[ de I. Talos, Bucure=ti, Editura Minerva, 1971. Mu=lea, Ion =i Ovidiu B`rlea, Tipologia folclorului ]n r[spunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu, Bucure=ti, Editura Minerva, 1970. Nanu, D. Al., Din literatura popular[ arge=an[, Pite=ti, 1973 (Comitetul de Literatur[ =i Educa\ie al jude\ului Arge=). Neagu, Gh. I., Ghicitori din Ialomi\a =i Teleorman, Ro=iorii de Vede, 1939. Nicoar[, Eug. =i Vasile Netea, Mur[=, Mur[=, ap[ lin[. Literatur[ popular[ din regiunea Mure=ului de Sus, Reghin, 1936 (Din publica\iile Astrei). Pamfile, Tudor, Cimilituri rom`ne=ti, Bucure=ti, 1908 (Academia Rom`n[. Din via\a poporului rom`n.) Pann, Anton, O =ez[toare la \ar[ sau C[l[toria lui Mo= Alhu, edi\ia a II-a, Bucure=ti, 1853.

""%

Popa-Pleni\a, Constantin, Monografia ora=ului Pleni\a-Dolj, Craiova, 1938. Papahagi, Tache, Graiul =i folclorul Maramure=ului, Bucure=ti, 1925 (Academia Rom`n[. Din via\a poporului rom`n). Pascu, Giorge, Cimilituri rom`ne=ti. Anex[ la Despre cimilituri., Bucure=ti, 1911 (Extras din Analele Academiei Rom`ne, 1910–1911). Pavelescu, Gh., Cercet[ri folclorice ]n sudul jude\ului Bihor, 1945 (Extras din Anuarul Arhivei de Folclor, Cluj, Bucure=ti). Pavlov, Paul I., +ez[toarea poporului. Cuprinde cele mai de spirit ghicitori, enigme, probleme, chestiuni de rezolvat, jocuri, fr[m`nt[ri de minte =i de limb[, miracule etc., Pite=ti, 1909. P[sculescu, Nicolae, Literatura popular[ rom`neasc[, Bucure=ti, 1910 (Academia Rom`n[. Din via\a poporului rom`n). Popescu-Cioc[nel, Gh. Patriciu, E.I. Salviu, Bra=oave, Bucure=ti, 1905. Rahmil, Monica, Ghicitori =i proverbe. Culegere alc[tuit[ de..., Bucure=ti, Editura de Stat pentru Literatur[ =i Art[, 1957 (“Biblioteca pentru to\i”). Sadoveanu, Mihail, Poezia cimiliturilor, Bucure=ti, Editura de Stat pentru Literatur[ =i Art[, 1949 (colec\ia „Cartea poporului“). Sima al lui Ion Crigore, Din b[tr`ni. Ghicitori, ]ntreb[ri =i r[spunsuri, fr[m`nt[ri de limb[ de... Edi\ia a II-a, Sibiu, 1886 („Biblioteca poporal[ a Tribunei“). T[nase-Teiu, Constantin, Folclor din \inutul Neam\ului, vol. II, Piatra-Neam\, [1936]. Teodorescu, G. Dem., Poezii populare rom`ne, Bucure=ti, 1885. Theodorescu, Cicerone, Izvoare fermecate. Culegere de folclor, Bucure=ti, 1958. Tocilescu, Gr. C., Materialuri folcloristice, vol. I, partea I =i II, Bucure=ti, 1900. Udrescu D., Pe plaiuri arge=ene, Pite=ti, 1974 (Comitetul de Cultur[ =i Educa\ie al jude\ului Arge=).

""&

CINEL-CINEL

BIBLIOGRAFIE

B. PERIODICE

""'

Albina. Revista enciclopedic[ popular[, Bucure=ti, 1897–1915. Anicul copiilor. C[lindariu comun pe anul 1891, Sibiu. Anuarul Arhivei de folclor, Cluj — Sibiu, 1932–1940; 1941–1945. Buciumul. Foaie pentru str`ngerea folclorului. Organ al cercului folcloric „Buciumul“, Br[diceni-Gorj, 1924–1926; 1936–1938. Calendarul Asocia\iunii 1919, Astra, Sibiu. Calendarul Asocia\iunii 1933, Astra, Sibiu. Comoara satelor. Revist[ literar[ de folclor, Blaj, 1923–1927. Doina. Revist[ de limb[, literatur[ =i art[ popular[, Jor[=ti– Covurlui, 1928–1930, 1935. Duminica poporului. Foaie s[pt[m`nal[, Bucure=ti, 1914–1916, 1918. Familia. Foaie enciclopedic[ =i beletristic[ cu ilustra\iuni, Pesta– Oradea, 1865–1906. F[t-Frumos. Revist[ de literatur[ =i folclor, Suceava, 1926–1933; Cern[u\i, 1934–1941. F[t-Frumos, Revist[ literar[, B`rlad, 1901–1910. Fr`ngurele, +coala normal[ „Al. Vlahu\[“, +endriceni-Dorohoi, 1927–1942. Gazeta poporului. Organ social, economic =i literar, Timi=oara, 1885–1892. Gazeta Transilvaniei, Bra=ov, 1838–1842; 1958–1860; 1918–1945. Ghilu=ul. Revist[ folcloric[, Balota–Gorj, 1912–1914. Gura satului, Revist[ satiric[, Pesta–Arad–Gherla, 1867–1879; 1901–1903. Hazul satului. Revist[ glumea\[, Mu=ete=ti-Arge=, 1901–1916. Ion Creang[. Revist[ de limb[, literatur[ =i art[ popular[, B`rlad, 1908–1921. Izvora=ul. Revist[ muzical[ popular[, Bistri\a-Mehedin\i, 1919–1940. }nsemn[ri sociologice, Cern[u\i, 1935-1941.

Lumini\a. Revist[ pentru =colari, Pa=cani, 1931–1940. Neamul rom`nesc pentru popor, V[lenii de Munte, 1910–1916. Oltenia, Craiova, 1874–1876; 1888; 1896–1897. Opai\ul satelor. Foaie lunar[, Valea Copcii–Turnu–Severin– Mehedin\i,... Revista critic[. Publica\ie de cercet[ri filologice, lingvistice =i literare, Ia=i, 1927–1940. Sc`nteia. Revist[ literar[, =tiin\ific[ =i de folclor a Societ[\ii de lectur[ „Ion Creang[“ a elevilor Liceului „Petru Maior“, Gherla, 1927–1929; 1934–1938; 1940. +ez[toarea (Siedietórea). Foaia poporului rom`n, Budapesta– Oradea, 1875–1882. +ez[toarea. Revist[ pentru literatur[ =i tradi\iuni populare, F[lticeni, 1892–1899; 1901–1905; 1916; 1922–1931. Tinere\e. Revista elevilor +colii normale „Vasile Lupu“, Ia=i, 1936–1943. Tudor Pamfile. Revist[ de limb[, literatur[ =i art[ popular[, Dorohoi, 1923–1928. |ara nou[. Revist[ =tiin\ific[, politic[, economic[ =i literar[, Bucure=ti, 1884–1887. Zorile Romana\iului, Caracal, 1927–1945. C. ARHIVE Arhiva Institutului de Etnografie =i Folclor „Constantin Br[iloiu“, Bucure=ti, Fond Manuscrise =i Fond Informa\ii. Biblioteca Academiei Rom`ne, Bucure=ti, Fond Manuscrise. Biblioteca Na\ional[ (Fosta Bibliotec[ Na\ional[ de Stat), Bucure=ti, Fond Manuscrise.

"#

CINEL-CINEL

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

"#

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR
A - Aburul 88 - Acoper[m`ntul casei 41 - Acoperi=ul =i peretele casei 41 - Acul 126 - Aerul 382 - Albina 227 - Altoiul 185 - Aluna 359 - Alunul =i aluna 360 - Amnarul, iasca, cremenea =i sc`nteia 63 - Andreaua 126 - Andrelele, firul =i ]mpletitul col\unului 129 - Anii vie\ii 25 - Anotimpurile 247 - Antena 302 - Anul cu subdiviziunile lui 247 - Apa 367 - Apa ]n f`nt`n[ 148 - Apa =i ghea\a 368 - Apa =i v`ntul 370 - Apa mor\ilor (Fata morgana) 383 - Aratul 204 - Arcu=ul, vioara =i coardele 308 - Arcul =i s[geata 240

"#

CINEL-CINEL

- Ardeiul, chiperu=ul 178 - Ardeiul iute 112 - Aria 210 - Aria =i parul 211 - Ariciul 317 - Aripile morii de v`nt 224 - A\a de la opinci 136 - Automobilul 266 - Avionul 271 - Banii 276 - Banul fals 277 - Barba 14 - Barda 33 - Barza (cocost`rcul) 332 - Bastonul b[tr`nilor 27 - Batoza 213 - B[=ica de s[pun 131 - B[\ul \estului 80 - B[tr`ne\ea 27 - B[utura 285 - Becul electric 75 - Be\ia 285 - Berbecii c`nd se bat 158 - Berbecul 158 - Biblioteca 299 - Bicicleta 265 - Biciu=ca 205 - Birjarul 233 - Birul 274 - Biserica, m`n[stirea 279 - Blidele (str[chinile) 88 B

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

- Bocancii 137 - Boii ]njunga\i trec`nd r`ul 150 - Boii =i plugul 150 - Boii, sacii cu gr`u =i m[cinatul 151 - Boldul str[mur[rii 205 - Bolovanul ]n ap[ 365 - Bomboana 114 - Bondarul 346 - Bordeiul 38 - Borma=ina 236 - Bota 92 - Boul 149 - Bozia 354 - Bradul 362 - Bradul =i fructele lui 363 - Braga 116 - Brazdele 205 - Br[du\ul de nunt[ 363 - Br`nza 108 - Briciul 140 - Bri=ca 262 - Broasca 338 - Broasca u=ii 45 - Broasca-\estoas[ 339 - Brot[celul (buratecul) 341 - Bruma (=i roua) 378 - Buha (bufni\a) 330 - “Buhaiul” de Anul Nou. 310 - Bujorul 174 - Bulg[rele de p[m`nt 209 - Buricul 15 - Butoiul (bolobocul), butea, balerca 97 - Butucul de vi\[ c`nd se taie 198

"#!

"#"

CINEL-CINEL

C - Caii =i oi=tea 156 - Calea ferat[ (drumul de fier) 266 - Caltabo=ul (g[lba=ul, c[lba=ul) 111 - Calul 153 - Calul, c[l[re\ul =i =aua 155 - Calul =i c[l[re\ul 155 - Calul =i c[ru\a 156 - Calul =i =aua 154 - Cana 95 - Capacul oalei (fedeul) 87 - Capcana 231 - Capra 161 - Capra, varza, omul =i chirosteiul 162 - Capul 5 - Cartea 298 - Cartofii (barabulele) 182 - Carul 260 - Carul =i sania 261 - Carul cu f`n 261 - Carul cu nuiele 260 - Carul, sania =i calul 261 - Carul, sania, boii =i jugul 262 - Casa 37 - Casa cu co= 38 - Casa =i soba 59 - Casa =i u=a 38 - Casele 37 - Castravetele 178 - Ca=ul ]n z[r 107 - Caucul de b[ut ap[ 95 - Cavalul 305 - C[ciula 133

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

- C[lc`ile 18 - C[ldarea la foc 84 - C[ldarea =i doni\a 85 - C[ldarea =i fedele=ul 85 - C[ldarea =i toarta 84 - C[lu\ul de iarb[ (cosa=ul) 349 - C[ma=a 134 - C[r[mida 49 - C[r[rile, potecile 254 - C[r[rile din jurul pu\ului 255 - C[rbunele 368 - C[r\ile ]n bibliotec[ 298 - C[r\ile de joc 289 - C[\eaua 166 - Caucul de b[ut ap[ 95 - C`inele 166 - C`inele ciob[nesc 166 - C`inele =i iepurele 313 - C`inele =i m`\a 166 - C`nepa 201 - C`ntarul (balan\a) 250 - C`rciuma (cr`=ma) 286 - C`rligele pentru ]mpletit ciorapi 128 - C`rligul de smuls paie 219 - C`rti\a 321 - Ceainicul 90 - Cea\a, negura, p`cla 376 - Ceapa 175 - Ceara 230 - Ceasornicul 249 - Ceaunul (c[ldarea) ciobanului 84

"##

"#$

CINEL-CINEL

- Ceaunul (c[ldarea, tuciul) 83 - Cerbul 314 - Cercelul, cerceii 141 - Cercul pe bololoc 98 - Cerneala 296 - Cerul 386 - Cerul =i p[m`ntul, soarele =i luna, ziua =i noaptea 396 - Cerul =i stelele 387 - Cerul gurii 12 - Cerul, p[m`ntul =i v`ntul 388 - Cetina bradului 363 - Cheia 47 - Chibritul 65 - Chiotul, sunetul 382 - Cimbrul 178 - Cimitirul (\intirimul) 29 - Cimpoiul 304 - Cinematograful 302 - Cioara 328 - Ciobanul =i oile 159 - Cioara =i porcul 329 - Ciobotarul, scaunul, c`inele =i cizma 233 - Ciocanul =i nicovala (sau toporul =i lemnul) 234 - Ciocanul automat 236 - Cioc[nitoarea (gheonoaia) 327 - Ciomagul (m[ciuca, b`ta, bastonul) 237 - Ciorapul 138 - Cirea=a 187 - Ciubucul, tutunul, luleaua =i suvacul 288 - Ciuhurezul 330 - Ciuperca, buretele 353 - Ciutura, ciutura ]n f`nt`n[ 147 - Cizma ]nc[l\at[ cu ciorap de l`n[ 138

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

- Cizma (ciobota), cizmele 136 - Clan\a (cleampa) u=ii 44 - Cle=tele 35 - Clevetitoarea 291 - Clo=ca =i motanul 172 - Clopo\elul de la =coal[ 299 - Clopotele 281 - Clopotni\a 282 - Clopotul 280 - Clopotul la ]nmorm`ntare 29 - Clopotul la oaie =i la vac[ 160 - Clopotul =i toaca 282 - Coada p[s[rii 322 - Coaja oului 111 - Coarnele berbecului 158 - Coasa =i grebla 216 - Coasa, cositul 214 - Cobili\a cu cofele 93 - Cobili\a (corom`sla) 93 - Cobza 306 - Coco=ul 170 - Cojocul 138 - Col\urile camerei 39 - Com[nacul la c[ldarea de fiert vinars 85 - Combina (combaina) 212 - Comoara 278 - Conciul 139 - Condeiul (tocul de scris) 294 - Copacul 355 - Copilul ]n fa=[ 30 - Corabia cu zbaturi 271 - Corabia, vaporul 269 - Corlata =i co=ul 62

"#%

"#&

CINEL-CINEL

- Cortul 38 - Co=ciugul (sicriul) 29 - Co=ul casei (hornul, hogeacul, cahli\a) 60 - Co=ul, focul, cuptorul =i p`inea 62 - Co=ul, vatra =i fumul 61 - Co=ul, vatra =i para focului 61 - Co\ofana 325 - Co\ofana =i bivolul 327 - Co\ofana =i porcul 326 - Cr[p[tura ]n cas[ 40 - Cr[p[tura lemnelor 72 - Craiul la c[r\ile de joc 289 - Cremenea =i amnarul 62 - Croitorul 233 - Crucea, crucile 283 - Crucea de pe turla bisericii 283 - Cu\itul 238 - Cu\itul ]n teac[ 239 - Cucoarele 333 - Cucul 325 - Cucuvaia 330 - Cuibul 323 - Cuiul 40 - Cuiul, cuiele de at`rnat 40 - Cuiul din potcoav[ 156 - Culeg[torul de folclor 303 - Culmea =i u=a 52 - Culmea, u=a =i fereastra 52 - Culmea (grinda pentru haine) 51 - Cump[na =i ciutura 147 - Cununia 27 - Cuptorul ]ncins 78 - Cuptorul cu p`ine 79

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

- Cuptorul 78 - Curcanul 172 - Curcubeul 375 - Cureaua 135 - Cureaua de la moar[ 224 - Curentul electric 75

"#'

D - Dealul 365 - Degetarul 128 - Degetele 16 - Degetele, condeiul =i ochii 296 - Degetele la tors 118 - Degetele m`inii =i unghiile 17 - Desajii 103 - Difuzorul 301 - Dimerlia (bani\a) 213 - Din\ii 11 - Din\ii =i buzele 11 - Din\ii =i limba 11 - Doni\a (cofa) 92 - Dopul 96 - Dovleacul (bostanul) 192 - Drumul =i c[rarea (poteca) 256 - Drumul pe ap[ 268 - Drumul prunduit 257 - Drumul (=oseaua) 255 - Dun[rea (c`nd apele se umfl[, =i pe=tele n[p[de=te) 268 - Ecoul 382 - Electrificarea 76 - Evantaiul 142 E

"$

CINEL-CINEL

F - Fagurele cu miere 229 - Farul 271 - Fasolea 183 - Fa\a de perin[ =i perina 54 - F[c[le\ul (mestec[ul, melesteul) 85 - F[ina (prin sit[) 102 - F`nt`na, ciutura =i cump[na 148 - F`nul 217 - Fedele=ul 97 - Femeia 30 - Femeia ]ns[rcinat[ 30 - Fereastra, ferestrele 47 - Ferestr[ul (joag[rul) 33 - Fiarele co=ului 62 - Fierul de prins p[s[ri 231 - Firul de p[r, p[rul 6 - Fitilul l[mpii 74 - Floarea 173 - Floarea-soarelui 196 - Fluierul 305 - Fluturele 349 - Foamea 24 - Foarfecele 129 - Foarfecele de tuns oi 130 - Focul 65 - Focul, soba, co=ul =i fumul 68 - Focul =i fumul 67 - Foiul (foalele) 234 - Fraga 352 - Fr[m`ntatul =i coptul p`inii 106 - Fr`nghierul 235 - Fricosul 292

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

- Frizerul 234 - Frunza 356 - Fuiorul ]n furc[ 118 - Fulgerul 374 - Fulgul 323 - Fumul 68 - Fumul, vatra =i corlata 69 - Funia de usturoi 177 - Furca =i fusul 119 - Furca =i m`inile c`nd torc 118 - Furca la f`n 217 - Furnica, furnicile 346 - Furnicarul, mu=uroaiele cu furnici 347 - Fusul 119 G - Gai\a 328 - Garafa 94 - Gardul 143 - Gazul ]n lamp[ 74 - G[ina 170 - G[ina =i oul 171 - G[inile =i coco=ul 171 - G[lbenu=ul oului 110 - G[le\ile pu\ului cu roat[ 147 - G[lu=ca 111 - G`ndul (cugetare) 21 - G`sca s[lbatic[ 332 - G`tul 14 - G`tul sticlei 96 - Geamul 48 - Genele 8 - Gerul =i bruma 381

"$

"$

CINEL-CINEL

- Ghea\a 368 - Ghemul 120 - Ghicitoarea (cimilitura) 302 - Ghinda 361 - Ghinda, porcul =i lupul 362 - Ghiocelul 351 - Ghiocul 289 - Glon\ul 243 - Gluga 133 - Goarna 285 - Grapa (boroana) 207 - Gr[tarul 88 - Gr`ul 191 - Gr`ul =i pleava, v`nturatul 213 - Grebla 217 - Greierele 348 - Gresia (cutea) 216 - Greutatea de la c`ntar 253 - Grindina 373 - Grinda, grinzile (m`rtacii) casei 39 - Groapa 366 - Gunoiul din cas[ 55 - Gura 9 - Gura, ochii =i urechile 10 - Gura =i din\ii 9 - Gura =i limba 10 H Hameiul 354 Hamurile =i c[ru\a 260 Hanul 285 Haragul, frunza vi\ei =i strugurii 199 Haragul, vi\a, strugurele =i vinul 200

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

-

H`ldanul de c`nep[ 201 H`rd[ul 101 H`rtia 298 Hidrocentrala 76 Holdele 209 Hora 309 Horbota 129

"$!

I - Iapa =i m`nzul 156 - Iarna 247 - Iasca, amnarul =i cremenea (sc[p[r[torile) 63 - Iedera 354 - Iedul 161 - Iepurele 312 - Iepurele ]ntre v`n[tor =i c`ine 231 - Iepuroaica cu puii 313 - Inelul, degetul =i inelul 141 - Inima 15 - I\ele 123 - Izvorul 369 - }mbl[ciul (]mbl[ceul) 211 - }mbl[titorii 212 - }mprumutul 277 - }ng`mfatul 292 - }ntunericul 391 }

J - Jandarmul 275 - Jarul =i ujogul (v[traiul) 70 - J[raticul (c[rbunele aprins) 67 - Junghiul 24

"$"

CINEL-CINEL

L - Lac[tul 46 - Lacrima 23 - Lacul de munte cu pe=te 371 - Lada cu haine 54 - Lai\a, u=a =i fereastra 54 - Lampa 73 - Lan\ul 35 - Laptele 107 - Laptele de mam[ 107 - L[comia 291 - L[custa 349 - L[utarii =i juc[torii 309 - L[utarul =i vioara 309 - Leag[nul 30 - Legea 276 - Lemnul =i vatra 72 - Lemnul de foc, lemnele 71 - Lene=ul 291 - Lenea 291 - Lesoiul 145 - Leuca 263 - Licuriciul 349 - Liliacul 319 - Limba 12 - Limba de clopot 282 - Lingura 89 - Lingura, lingurile ]n oal[ 90 - Lingurile ]n strachin[ 90 - Lipitoarea 341 - Livada 185 - Locomotiva 267

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

- Luleaua 286 - Lum`narea 72 - Lumina 390 - Luna 392 - Luna cu 30 de zile 246 - Luna nou[ oglindit[ ]n ap[ 394 - Luna nou[ (crai-nou) 393 - Luna =i stelele 394 - Lunile anului 246 - Luntrea, barca 268 - Lupoaica =i puii 315 - Lupul 315 - Lupul =i oile 315 M - Macul 173 - Maiul de rufe 130 - Malurile =i apa 371 - Masa 50 - Masa cu trei picioare 50 - M[ce=ul 358 - M[cea=a 359 - M[cinatul 224 - M[duva (inima) copacului 356 - M[garul 157 - M[garul cu desaji 157 - M[laiul ]n \est 104 - M[laiul (=i meiul) 102 - M[m[liga 106 - M[m[liga =i p`inea 106 - M[m[liga f[cut[ ]n ceaun pe pirostrii 106 - M[nu=a 138 - M[r[cinele 358

"$#

"$$

CINEL-CINEL

- M[rul 186 - M[tura 55 - M`na, m`inele 16 - Meiul 102 - Melcul (culbecul, culbeciul) 336 - Meli\a =i meli\atul 131 - Menghina 36 - Metrul 253 - Microbul 24 - Mierea 111 - Minciuna 290 - Mingea 311 - Mintea 20 - Miri=tea 210 - Moara 220 - Moara =i morarul 226 - Moara cu motor 226 - Moara de v`nt 223 - Moartea 28 - Mocirlele 372 - Morarul 226 - Morcovul 177 - Mortul =i cei care-l duc la groap[ 28 - Motanul, cuptorul =i =oarecele 169 - Mreaja 232 - Mucii 13 - Mulsul vacii 152 - Muntele Caraimanul 366 - Muntele G[ina 366 - Mura 351 - Musca 345 - Musta\a 13

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

- Nara 13 - Nasul 13 - N[p`rca 341 - Necazul 24 - Nev[stuica 320 - Ninsoarea (fulgii de z[pad[) =i soarele 381 - Noaptea 245 - Noaptea, v`ntul =i ziua 245 - Norul, norii 372 - Nuca, miezul nucii 187 - Nucile-n sac 188 - Nucul 187 - Nuiaua 238 - Numele 297 O - Oaia 157 - Oala 86 - Oala c`nd se ia de pe foc 87 - Oalele 87 - Obrajii 9 - Ochelarii 142 - Ochii =i nasul 7 - Ochii =i spr`ncenele 8 - Ochii din ca=caval 108 - Ochiul, ochii 6 - Oglinda 56 - Ogorul 208 - Oile =i ca=ul 158 - Oile, ciobanul =i c`inele 160 - Omul 3 - Omul cu desajii 103

N

"$%

"$&

CINEL-CINEL

- Omul cu femeia, fiul =i fiica 31 - Opai\ul 73 - Opinca, opincile 135 - Opinca =i noji\ele 135 - Oticul 202 - Oul 108 P - Pacea 284 - Paharul 95 - Palma 17 - Pana de g`sc[ pentru condei 295 - Pana p[s[srii 322 - Pantalonii 134 - Para (pr[sada) 186 - Para focului =i cahli\a 67 - Para=uta 272 - Paratr[snetul 49 - Parul ariei (=teaj[rul) 211 - Pas[rea 322 - Pas[rea c[l[toare 333 - Patul 52 - Patul, u=a =i culmea 53 - Patul, u=a =i poli\a 53 - P[corni\a (dihoni\a) 265 - P[duchele 344 - P[durea, codrul, cr`ngul 357 - P[durea, cr`ngul f[r[ frunz[ 357 - P[ianjenul 344 - P[l[ria 133 - P[m`ntul 364 - P[m`ntul, aerul =i cerul 388 - P[m`ntul, cerul, stelele, soarele =i luna 395

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

- P[rin\ii 31 - P[st[ile de linte 184 - P[str[vul 335 - P[tl[gelele, ro=iile 179 - P[tl[gica murat[ 113 - P[trungelul 177 - P[tulul, co=arul 144 - P[tulul gol 144 - P[unul 325 - P`inea 104 - P`nza ]n r[zboi 123 - P`r`ia=ul 370 - P`rpeli\a 225 - P`rtia de z[pad[ 255 - Pe=tele 334 - Pe=tele ]n plas[ 233 - Pe=tii de sub ghea\[ 335 - Pecetea (=tampila) 300 - Pepenele (harbuzul, lubeni\a) 194 - Pere\ii casei 39 - Peria 140 - Perina 53 - Piatra 365 - Picioarele 18 - Picioarele mesei 51 - Piciorul ]n cizm[ 137 - Pielea 16 - Pieptenele 139 - Pieptenele =i barba 140 - Pieptenele cu din\i la am`ndou[ marginile 140 - Pieptenii de l`n[ 117 - Pieptul =i \`\ele 15 - Pietrele de pe =osea 257

"$'

"%

CINEL-CINEL

- Piperul, boabele de piper 112 - Pipota 323 - Pipota g[inii 171 - Pirostriile, ceaunul cu ap[ =i m[lai =i f[c[le\ul 82 - Pirostriile (chirosteile) 82 - Pisica 167 - Pisica =i =oarecele 168 - Pistolul 243 - Piua =i pilugul (pis[logul) 80 - Piuli\a 80 - Pivele b[ie=ilor (=teampurile) 36 - Plasa (n[vodul) 232 - Pl[cinta 113 - Pl`nsul 23 - Ploaia, pic[tura de ploaie 373 - Plopul 360 - Plosca 99 - Plo=ni\a 344 - Plugul 203 - Plugul =i grapa 207 - Pluta 268 - Plutonul de solda\i 283 - Podul 258 - Pologul 216 - Pomul 184 - Popa 280 - Popa b[t`nd toaca 278 - Porcul 162 - Porcul =i lupul 165 - Porcul =i mu=tele 165 - Porumbelele 359 - Porumbul (p[pu=oiul, cucuruzul) 189 - Pragul casei 42

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

- Prietenia 289 - Prim[ria, pu=c[ria 275 - Primarul 274 - Pro\apul, oi=tea 262 - Pro\apul =i leuca 263 - Pruna (perja) 185 - Pu=ca 240 - Pu=ca =i geanta 242 - Pu=ca =i glon\ul 242 - Pu\ul cu cump[n[ (f`nt`na) 145 - Puii =i r`ndunica 324 - Puiul 171 - Puiul ]n ou 171 - Pulberea ]n raza soarelui 391 - Punga 277 - Puntea 258 - Puntea, nuiaua =i =arpele 258 - Purceii scurm`nd 164 - Puricele 343 - Putina 101 - Putina cu varz[ (cada cu curechi) 101 - Putineiul 91 - Putineiul =i b[t[torul 91 - Putregaiul 357 Racheta ]n lun[ 272 Rachiul 114 Racul 335 Radio 301 Ragila de l`n[ 117 Ra\a =i r[\u=tele 172 Ra\a s[lbatic[ 332 R

"%

"%

CINEL-CINEL

- Raza soarelui 390 - R[=chitorul 120 - R[d[cina copacului 356 - R[da=ca (rude=i\a) 346 - R[zboiul de \esut (stativele), \esutul 122 - R`ma, r`mele 341 - Rindeaua (geal[ul) 35 - R`ndunica 323 - R`ndunica =i cuibul 324 - R`pele 365 - R`sul 23 - R`=ni\a 220 - R`ul, valea, g`rla 370 - Ridichea 181 - Roata 263 - Roata de udat 208 - Roiul 229 - Ro\ile c[ru\ei 264 - Ro\ile bicicletei 268 - Ro\ile morii 223 - Roua 378 - Rugina 367 - Rugul 352 - Rugul cu mure 351 - Ru=inea 291 - Sabia 240 - Sacii la co=ul morii 225 - Sacul 102 - Sacul cu f[in[ 103 - Salcia, r[chita 360 - Sania 259 S

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

- Sapa 202 - Sarea 107 - Satelitul 273 - S[geata 239 - S[m`n\a 191 - S[pt[m`na 246 - S[r[cia 274 - Sc`nteia 64 - Sc`ntea =i fumul 65 - Scaiul 355 - Scara 49 - Scaunul 51 - Scoar\a copacului 356 - Scoica 338 - Scr`nciobul (“dulapul”) 310 - Scrisoarea (epistola) 299 - Scrisul cu pan[ de g`sc[ 293 - Scrisul (scrierea) 293 - Scroafa =i purceii 164 - Secera 209 - Securea c`nd love=te lemnul 32 - Sem[n[toarea 207 - Sfecla 182 - Sirena 284 - Sita, sita =i cernutul 81 - Sl[nina 111 - Smochina 113 - Snopul 210 - Soarele 388 - Soarele c`nd r[sare 389 - Soarele ]n amurg 392 - Soarele =i luna 391 - Soarele =i luna, cerul =i p[m`ntul, focul =i apa 396

"%!

"%"

CINEL-CINEL

- Soarele =i p[m`ntul 390 - Soba 58 - Soba =i lemnele 59 - Soba, burlanul, focul =i sc`nteia 59 - Somnul 22 - Spata 124 - Spicul de gr`u 191 - Spinul 352 - Spi\ele ro\ii 264 - Spr`ncenele 8 - St`lpii de telegraf 257 - St`lpii la oboroc 214 - St`lpii por\ii 143 - St`lpii vetrei 58 - Starostele 275 - Steagul 284 - Steaua oglindit[ ]n ap[ 395 - Stelele 395 - Stogul cu br`u 218 - Stogul (claia, c[pi\a, boghia) 218 - Strea=ina casei 42 - Strugurele, poama 198 - Strungul 235 - Stupul (=tiubeiul) 228 - Sucala 121 - Sufletul 28 - Sugativa 297 - Sulurile de la r[zboul de \esut 123 - Surdul 24 - Suveica (suvelni\a) 125 - +an\urile 257 - +arpele 340 +

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

- +arpele =i ou[le de =arpe 340 - +ase zile =i duninica 246 - +aua (tarni\a) 154 - +ina ro\ii 265 - +indrila 41 - +ipul 96 - +oarecele 319 - +oarecele =i jirul 320 - +oarecele, hornul =i motanul 169 - +op`rla 340 - +opronul 144 - +tiin\a 299 - +tiuletele de porumb 190 T - Tat[l cu fiica 31 - T[v[lugul (v[l[tucul, valul), t[v[lugii 208 - T`njala 218 - T`lvul (p`lnia) 98 - Telefonul 271 - Televizorul 302 - Tigaia 88 - Timbrul de scrisoare 300 - Timpul pierdut 26 - Timpul (vremea) 26 - Toaca 282 - Toaca la ]nmorm`ntare 29 - Toba 306 - Tocila 36 - Toporul pe um[r 33 - Toporul (securea) 32 - Tr[g[toarea 276 - Tr`mbi\a 284

"%#

"%$

CINEL-CINEL

- Tractoristul pe tractor 207 - Tractorul 205 - Traista 103 - Trandafirul 173 - Trenul 267 - Trestia, stuful 355 - Trupul omului 4 - Tufa cu nuiele 360 - Tunetul 374 - Tunetul =i fulgerul 375 - Tunul 243 - Turta (burca) 104 - Tutunul 286 | - |apul 161 - |arca 330 - |[poiul 217 - |[ranul =i sania 260 - |`\ele 14 - |`\ele vacii 152 - |`\ele vacii =i ale iepei 152 - |`\ele vacii, g[leata, vi\elul =i =u=tarul 152 - |`n\arul 346 - |estul 79 - |igara 288 - |ur\urele de ghea\[ (sloietele) 369 - Ulcica ]n cui 57 - Ulciorul 94 - Uliul =i g[ina 331 - Umbra 383 U

TABLA ALFABETIC{ A GHICITORILOR

- Undi\a 232 - Untdelemnul 112 - Unti=ca 316 - Untura ]n porc 164 - Urechile 6 - Urma coasei pe cosiri=te 215 - Urma ro\ii de car (f[ga=ul, v[ga=ul, hoga=ul, rotaia) 265 - Ursul 317 - Urzica 355 - Urzitoarea =i \evile 121 - Usturoiul (aiul) 176 - U=a 42 - U=a =i cuierul 44 - U=a =i masa 44 - U=a =i patul 44 - U=a =i v`ntul 43 - Uzina 235 - Uzina siderurgic[ 235 V - Vaca 151 - Valeul 145 - Valul 373 - Varga 238 - Varza (curechiul) 179 - Varza, omul =i capra 182 - Vatra =i fumul 78 - Vatra, burca =i spuza 78 - Vatra cu focul, pirostriile, ceaunul, apa din el, m[laiul =i f[c[le\ul 77 - V[traiul (cociorva) 70 - V[traiul, soba =i j[raticul 71 - V`n[torul 231

"%%

"%&

CINEL-CINEL

- V`na 16 - V`ntul 385 - V`rtejul c[ru\ei 262 - V`rtelni\a 120 - Veriga pentru lac[t 46 - Vi\a de vie 197 - Vi\elul 153 - Vi\elul din p`ntecele vacii 153 - Via\a 25 - Viespea 348 - Vinul 114 - Vinul ]n butoi 115 - Vioara =i arcu=ul 308 - Vioara (scripca, dibla) 307 - Viscolul 381 - Visul 23 - Vita 149 - Vorba 22 - Vrabia, vr[biile 324 - Vreascul rupt 71 - Vulpea 314 - Vulpea =i g[ina 314 - Vulturul 332 Z - Zarul (z[vorul) 45 - Z[pada (om[tul, neaua) 379 - Ziarul 300 - Ziua 244 - Zmeul 310 - Zorelele 174 - Zorile, coco=ii =i oamenii 26 - Zorile, oamenii =i soarele 25

CUPRINS

"%'

CUPRINS
OMUL (ASPECTUL FIZIC) ............................................................. MANIFEST{RI UMANE, SL{BICIUNI, BOLI .......................... NA+TEREA, CUNUNA, MOARTEA ............................................ MEDIUL FAMILIAL ......................................................................... UNELTE GOSPOD{RE+TI ............................................................ CASA, LOCUIN|A ............................................................................ INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL, ORNAMENTA|IA ..... C{LDURA +I LUMINA .................................................................... ARTICOLE +I OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ................ HRANA +I B{UTURA ..................................................................... LUCRU DE M~N{ (TORS, |ESUT, CUSUT, MELI|AT etc.) ... VE+MINTE, PIEPT{N{TUR{, ARTICOLE DE TOALET{, PODOABE ...................................... CURTEA CASEI ................................................................................ ANIMALE DOMESTICE ................................................................ P{S{RI DOMESTICE ..................................................................... GR{DINA CU FLORI ...................................................................... GR{DINA CU LEGUME ................................................................ C~MPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE +I TEXTILE) ... MUNCI AGRICOLE ......................................................................... MOR{RIT ........................................................................................... STUP{RIT .......................................................................................... V~NAT, PESCUIT ............................................................................ DIVERSE }NDELETNICIRI .......................................................... INDUSTRIE, MA+INI ...................................................................... 3 20 25 30 32 37 50 58 77 102 117 133 143 149 170 173 175 189 202 220 227 231 233 235

"&

CINEL-CINEL

OBIECTELE DE AP{RARE, ARME ............................................ UNIT{|I DE TIMP, INSTRUMENTE DE M{SUR{ ................ C{I +I MIJLOACE DE COMUNICA|IE ...................................... INSTITU|II, FACTORI SOCIALI .................................................. ELEMENTE DE MORAL{, N{RAVURI, VICII ....................... ELEMENTE DE VIA|{ CULTURAL{ ....................................... INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI ....................................... ANIMALE S{LBATICE .................................................................. P{S{RI S{LBATICE ........................................................................ PE+TI, T~R~TOARE ....................................................................... INSECTE ............................................................................................ FLORA S{LBATIC{ ......................................................................... ELEMENTE +I FENOMENE NATURALE ................................

237 244 254 274 285 293 304 312 322 334 343 351 364

Aprecieri critice ....................................................................................... 397 Bibliografie .............................................................................................. 445 Tabla alfabetic[ a ghicitorilor .................................................................... 451

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful