1punct tipografic= 0,376mm

CAPITOLUL 1

SCURTĂ ISTORIE
Comunicarea face posibilă coexistenţa oamenilor. Comunicarea directă între
oameni este realizată prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Pentru a face un schimb de idei, sau pentru a împărtăşi cunoştinţe cu persoane aflate la distanţă, este nevoie de anumite mijloace, cu ajutorul cărora informaţiile pot să fie transmise; acestea sunt mijloacele de comunicare în masă sau mass-media. Mijloacele de comunicare în masă sunt reprezentate de diversele suporturi pe care transmiţătorul de informaţie le utilizează: ziare, reviste, cărţi, radio, televiziune, web etc. De-a lungul istoriei, omul a descoperit sau inventat diferite metode de transmitere a informaţiilor: astfel, ei pot vorbi (faţă în faţă, la telefon, la radio), pot scrie cărţi, ziare, reviste sau scrisori, pot face fotografii sau filme, ori pot crea web site-uri. Transmiterea informaţiilor este facilitată şi accelerată de existenţa poştei, faxului şi a reţelelor de calculatoare.

1.1 Scrierea Utilizarea semnelor în scopul comunicării a reprezentat un salt calitativ deosebit
în evoluţia culturală a omului primitiv. Dar, din mulţimea de semne identificate, numai o parte pot fi considerate sisteme de scriere; acestea într-adevăr notează ideile sau limba vorbită de oameni. De altfel, scrierea reprezintă un sistem de semne folosite pentru reprezentarea vizuală a ideilor sau a cuvintelor [DEX]; cu ajutorul ei se transmit informaţii în spaţiu şi timp. Primele tipuri de scriere nu erau alfabetice. Astfel de scrieri mai sunt folosite şi în prezent, de exemplu cea chineză.

1

Se crede că scrierea s-a născut în Sumer, cu aproape 5000 de ani în urmă. Fiind un popor care se ocupa intens cu comerţul, sumerienii au avut nevoie de un sistem de semne cu ajutorul cărora să noteze şi să transmită informaţii. Sistemul de semne inventat de ei, poartă astăzi denumirea de scriere cuneiformă şi avea ca suport "hard", tăbliţe de lut.

Text în sanscrită, limba sacră a Indiei

Aproximativ în jurul anului 3000 î.C., apare în Egipt un alt tip de scriere, ceva mai evoluată, hieroglifele. Această scriere utilizează desene reprezentând fiinţe umane, animale, plante, zei sau obiecte. Decăderea Egiptului antic a condus la încetarea utilizării acestui tip de scriere. Ea a fost însă descifrată în anul 1824 de către un orientalist francez, Jean-Francois Champollion (1790-1832), care a avut şansa de a găsi acelaşi text scris în trei limbi diferite: hieroglifică, demotică (scriere egipteană ulterioară hieroglifelor) şi în greaca veche (piatra La Rosetta). În China, scrierea a apărut în cursul mileniului al II-lea î.C. şi era utilizată cu precădere de către preoţi. În sec. I d.C., scrierea a fost codificată, în prezent ea cuprinzând mii de caractere. Fiecare caracter al scrierii chineze reprezintă o silabă, iar fiecare silabă are un înţeles. Pentru a scrie un cuvânt, de cele mai multe ori este nevoie de asocierea a două, sau mai multe silabe (caractere).

Scriere chinezească

Chinezii nu vorbesc toţi aceeaşi limbă, dar învaţă toţi să citească şi să scrie într-un sistem comun. Ei nu cunosc toate semnele, ci numai cele utilizate în mod curent (de exemplu, pentru a citi un ziar, trebuie cunoscute în jur de 4000 de caractere).

2

1.2 Scrierile alfabetice Alfabetul este totalitatea literelor, aşezate într-o ordine convenţională,
reprezentând sunetele de bază ale unei limbi [DEX]. El permite asocierea unei litere fiecărei consoane şi, uneori, fiecărei vocale. Astăzi, în lume există mai multe alfabete, foarte diferite între ele, inclusiv prin numărul de litere (caractere). Astfel, alfabetul arab numără 28 de litere, cel ebraic 22, iar cel român 31. În jurul secolului al VIII-lea î.C., grecii au adaptat cerinţelor limbii lor alfabetul folosit de fenicieni; acesta conţinea 22 de litere, toate consoane. Marea inovaţie a grecilor a reprezentat-o notarea vocalelor, care din simple indicaţii de pronunţie, au devenit litere de sine stătătoare.

Text scris cu litere greceşti

Alfabetul grec s-a răspândit în întregul bazin mediteranean şi, preluat fiind de romani, a ajuns să fie folosit în întreaga Europă occidentală. De-a lungul secolelor, el a suferit numeroase modificări înainte de a ajunge la noi; acesta poate fi considerat strămoşul alfabetului românesc. În unele ţări slave (Rusia, Bulgaria, Serbia) se foloseşte un alt alfabet numit alfabetul chirilic, a cărui origine datează din secolul al IX-lea î.Hr. Caracterele chirilice sunt fie litere greceşti, fie litere împrumutate din alte limbi. Acest alfabet a fost folosit şi în Ţările Române până prin secolul al XVI-lea. Cifrele au fost inventate tot de sumerieni chiar înainte de introducerea scrierii. Dar, cei care au pus bazele sistemului folosit în prezent au fost indienii. Ei au introdus trei reguli fundamentale: folosirea a doar 9 cifre (sistemul de numeraţie zecimal), inventarea cifrei zero şi
Scriere arabă

3

Odată "tipărite". din secolul al IV-lea d. până în secolul al XIlea. o piele de oaie sau de capră prelucrată special. o invenţie veche de 3000 de ani. 1.3 Cărţile Scrierea este utilizată ca mijloc pentru păstrarea şi transmiterea informaţiei. fiind concurată în prezent doar de suportul magnetic (benzi. În secolul al II-lea î. sigiliile greceşti şi mesopotamiene. Astfel.Hr. Astfel. Foile de pergament erau prinse în coli cusute laolaltă pentru a forma un "codice". grecii şi romanii gravau textele în lemn. În acest fel. …). Chinezii. hârtia. Aceste foi erau obţinute din tulpina plantei cu acelaşi nume.IX. Iniţial. foile erau legate cu fire de mătase sau curele din piele. prin inventarea cernelii şi a hârtiei. grecii inventează pergamentul. arabii au preluat sistemul indian şi l-au răspândit în Europa. cărţile pot fi produse în oricâte exemplare şi răspândite cu uşurinţă. textele erau scrise pe foi de papirus. În mod paradoxal.Hr. În Egiptul antic. De altfel. secretul fabricării hârtiei pătrunde şi în Europa datorită arabilor. cu ajutorul căreia se putea reproduce o imagine. zeci. compact-discuri etc. ei au creat xilografia (gravura pe lemn). aceste simboluri le numim astăzi "cifre arabe". Sursa lor de inspiraţie au constituit-o. Astăzi. probabil. mii. Sigiliu din Mesopotamia 4 . După ce le gravau în relief şi aplicau cerneala deasupra.). Ulterior. aşezau cu mâna o foaie de hârtie pe tăbliţă.. folosite pentru a denumi cartea. semnifică "scoarţă de copac". sau un text. cam cu 2500 de ani î. sute. Chinezii au preluat procedeul. pergamentul devine în Europa suportul cel mai utilizat pentru scris. casete. primele cărţi erau însă departe de a îndeplini aceste condiţii. dar au înlocuit sigiliul cu tăbliţa de lemn. care l-au "furat" de la chinezi. devine principalul suport pentru transmiterea şi păstrarea informaţiei. din acest motiv. arabii nu mai utilizează aceste semne în prezent. În secolele VIII . au contribuit hotărâtor la apariţia tiparului.principiul conform căruia poziţia cifrelor dă ordinea de citire a acestora (unităţi.Hr. cuvântul grecesc "biblos" şi cuvântul latin "liber".

Pentru ca un text să poată fi accesibil unui număr cât mai mare de cititori. chiar aurite. Acest moment reprezintă în fapt. era nevoie de câteva luni pentru copierea unei lucrări. Ei rescriau textele pe pergament şi împodobeau aceste manuscrise cu desene numite "miniaturi". de la mânăstiri. deci şi pe cel al producţiei de manuscrise. în regiunea Germania. coreenii realizau primele caractere mobile metalice. În Europa Evului Mediu. efortul necesar realizării "originalului" se reduce semnificativ. naşterea imprimeriei mecanice. Această activitate se desfăşura în ateliere specializate numite "scriptorium". pe care le realiza din teracotă. care erau oricum. Gutenberg folosea caractere mobile în relief.În secolul al XI-lea. călugării erau cei care se ocupau cu copierea textelor. chinezul Pi Sheng a inventat caracterele mobile. În Antichitate. Unele opere erau bogat ornamentate. 5 . grecii şi romanii foloseau în acest scop sclavi. Gutenberg tiparniţă a având Mainz realizat la din o Johannes bază unui de mijloc mai a reproducere principiul presei cu şurub. acesta trebuie realizat în mai multe exemplare. mănăstirile reprezentând principalele focare de cultură. Totodată. În medie. dezvoltarea înlesneşte comerţului circulaţia infor- maţiilor. din ce în ce mai multe. mai rămânea de rezolvat o problemă tehnică legată de calitatea şi viteza de obţinere a cópiilor. care ştiau să scrie şi să citească. Înfiinţarea şi dezvoltarea primelor universităţi în secolele al XII-lea şi al XIII-lea (Universitatea din Bologna 1212. a determinat o creştere semnificativă a cererii de cărţi şi a deplasat centrul de greutate al vieţii intelectuale. Universitatea din Paris 1215). Între 1436 şi 1444. Aşadar era absolut necesară găsirea rapid textelor. precum şi răspândirea învăţământului laic în afară de universităţi. la universităţi. Pe la anul 1102. Datorită acestor descoperiri.

6 . Ulterior. Prima carte tipărită în ţara noastră datează din 1508 şi a fost un “Liturghier” realizat de călugărul Macarie. el a stimulat formarea limbilor naţionale. Apoi. schimbând radical condiţiile vieţii intelectuale şi creând noi posibilităţi pentru dezvoltarea învăţământului. Fragment din Biblia tipărită de Gutenberg Printre primele tipărituri făcute de Gutenberg începând cu anul 1454 se numără Biblia şi Psaltirea (1457). scrise în limba latină. caracterele textului erau aliniate pe o formă de tipar.Acestea erau realizate dintr-un aliaj de plumb. Pentru a tipări o pagină. acest termen desemnează astăzi toate cărţile foarte vechi şi preţioase. respectând spaţiile dintre cuvinte şi marginile. Tiparul a făcut din limba latină un mijloc de comunicare internaţională care a favorizat răspândirea ideilor umaniste. tiparul s-a răspândit rapid în Europa. cositor şi antimoniu. dovadă a cererii presante la care răspundea. Aceste prime cărţi tipărite înainte de 1500 se numeau "incunabule". Un mare avantaj îl constituia faptul că literele puteau fi folosite de mai multe ori. care nu se întindea. permiţându-le contactul direct. Tiparul are marele merit de a fi pus la dispoziţia cititorilor texte aparţinând autorilor clasici. ortoepia şi gramatica limbii tipărite. cu operele acestora. prin extensie. pergamentul nu putea fi tipărit. silind pe editori să fixeze ortografia. Fiind prea gros. Foaia de hârtie era aplicată pe formă cu ajutorul presei cu şurub. nu prin adaptări sau fragmente. topit şi turnat într-o matriţă care reprezenta litera. Totodată. ele erau unse cu o cerneală grasă şi densă.

atenţionare. un pamflet. Absolut orice element component al unei tipărituri este purtătorul unui mesaj. cu siguranţă. Conceperea şi punerea în pagină a textului Tipăritura are ca element de bază în transmiterea mesajului. Împărţirea acestui proces în etape simple poate ajuta la înţelegerea acestuia. Aplicarea corectă a principiilor designului la compunerea unei pagini de text. o carte sau un web site. în principiu. instigare. Alegerea unui format adecvat Publicaţia poate fi un raport. de asemenea textul trebuie să fie compus în deplin acord cu scopul mesajului. rememorare etc. precum şi a interesului cititorului faţă de acesta. să cuprindă o serie de etape. pentru fiecare tip de document există recomandări cu privire la alegerea dimensiunilor. Cunoaşterea şi înţelegerea potenţialului utilizator/cititor Este esenţial a avea cunoştinţe despre cei cărora li se adresează publicaţia. nu este obligatorie.CAPITOLUL 2 DEBUTUL PROIECTULUI Designul reprezintă un proces extrem de complex. este extrem de utilă. cuvântul scris. ca şi parcurgerea algoritmului în totalitate. Limbajul şi stilul în care este compus textul trebuie corelat cu nivelul de înţelegere a cititorului. un poster/afiş. care poate include şi imagini determină. precum şi despre efectul pe care aceasta trebuie să îl producă asupra cititorilor: informare. schiţa permite 7 . Ordinea acestora. Îmbunătăţirea compoziţiei prin aplicarea unor principii de estetică are drept rezultat creşterea nivelului de înţelegere a acestui mesaj. Schiţarea prealabilă a formatului Realizarea unei schiţe rapide la aranjarea în pagină a textului şi a ilustraţiilor. îmbunătăţirea procesului de comunicare dintre autor şi cititor. Dacă tipărirea se face pe ambele feţe ale unei pagini. Procesul de creare a unui document tipărit trebuie. în sensul facilitării receptării mesajului.

pentru a evita eventualele modificări realizate în criză de timp. Monitorul Pentru un proiectant în domeniul graficii. acest proces trebuie însă încheiat la un moment dat. spaţiere.). subtitlu. Imaginile scanate pot fi ulterior prelucrate prin intermediul unor softuri specializate (Corel Draw. în general. se face cu ajutorul unui scanner. Eludarea etapelor precendente. Este bine de ştiut că… Deşi calitatea unui proiect depinde de creator şi de abilităţile acestuia. Finalizarea lucrării Crearea unei tipărituri reprezintă un proces iterativ. trebuie indicată şi provenienţa imaginii. Transpunerea schiţelor în format electronic Cei mai mulţi creatori (în special cei cu experineţă redusă) încep cu această etapă. când lucrarea este trimisă spre publicare. înălţimea caracterului. o entitate unică. ce implică un număr de revizuiri atât din punct de vedere al calităţilor estetice. Echipamentul clasic Alegerea hârtiei şi a dimensiunilor acesteia. Scannerul Transpunerea diverselor tipuri de imagini fotografice: schiţe.realizarea unui echilibru în ceea ce priveşte paginile privite simultan şi care reprezintă. Photoshop etc. cât şi al nivelului conţinutului. 8 . Imprimanta Calitatea finală a documentului depinde în mare măsură de tipul şi calitatea imprimantei utilizate. aliniere etc) pentru toate elementele documentului: titlu. colaje. Testarea şi revizuirea În cazul documentelor tipărite se recomandă imprimarea lor în scopul realizării unei analize critice a modului de integrare a părţii grafice cu textul şi a verificării compoziţiei. Inserarea şi editarea elementelor grafice ale compoziţiei Ilustraţiile. Momentul acesta trebuie însă planificat din timp. numerotarea paginilor. monitorul este un element esenţial. înregistrări digitale. fotografiile. de fapt. şi în special lipsa unei schiţe preliminare. Dacă este cazul. a creioanelor şi a celorlalte ustensile trebuie făcută în ideea facilitării schiţării rapide şi precise a ideilor. pot fi obţinute rezultatele superioare dacă se dispune de un computer performant şi de un set de soft-uri specializate. Este recomandabilă folosirea unui monitor cu diagonala ecranului de minim 17 inci. antete ş. Alegerea formatului pentru fiecare tip de text Se adoptă stilul/stilurile de text (tip de caractere/font. diagramele trebuie alese cu grijă şi în concordanţă cu textul. poate avea consecinţe profunde privind calitatea finală a tipăriturii.a). calităţile şi dimensiunile acestuia fiind hotărâtoare pentru nivelul final al lucrării. Poziţia elementelor grafice trebuie specificată şi pe schiţele preliminare. citate.

Urmărirea textului determină sensul citirii de la stânga spre dreapta şi de sus înspre josul paginii. Aliniat la această direcţie. G.2. valabilă doar pentru anumite culturi (popoare). 2.2. şi în funcţie de distanţa până la aceasta. Situarea centrului optic sub centrul geometric explică amplasarea titlurilor de cărţi. Din combinarea acestor două sensuri se generează o direcţie globală care porneşte din colţul stânga sus şi continuă până în colţul dreapta jos (fig.1 Dinamica unei pagini tipărite Înşiruirea şi citirea caracterelor de la stânga la dreapta pe rând şi de sus în jos pe pagină reprezintă o convenţie. Unghiul de 30 de grade sugerează poziţia optimă a receptorului vizual în raport cu suprafaţa documentului. 9 . datorită oboselii. care respectă aceste convenţii. Acesta nu coincide cu centrul geometric al formatului. pliante etc. Din acest motiv. Zona IV Diagonala secundară Zona II Zona I Diagonala principală Zona III Zona V Fig. Această diagonală determină o anumită împărţire a suprafeţei paginii din punct de vedere al ponderii vizuale. Această poziţie deplasată se datorează poziţiei (ochiului) cititorului în raport cu pagina.1). precum şi tendinţei de coborâre a pleoapelor. jos (colţul de umbră). fiind situat la circa 1/3 de la marginea inferioară a paginii.. se obţin o serie de zone cu pondere diferită în percepţia imaginii. o parte din regulile următoare sunt valabile doar pentru documentele tipărite care se adresează membrilor acestor grupuri umane. Se constată că zona cu pondere maximă este cea care conţine diagonala principală. informaţiile cel mai greu percepute sunt cele situate în colţul dreapta. notat cu C în figura 2. afişe.1 Un element deosebit de important pentru perceperea corectă a imaginii/compoziţiei este „centrul atenţiei” sau „centrul optic” al paginii. ca şi centrul geometric. aparţin zonei de pondere maximă. sus şi cel din stânga. Centrul optic al paginii. în jumătatea inferioară a paginii.2.

pentru a uşura urmărirea în paralel a celor două elemente. clip art. la textul explicativ. G L/6 L ochi 15 ° G L/2 C L/3 C 30° Titlul spectacolului Figura centrală Figura în plan secund. Din punct de vedere vizual. diagonala principală determină dinamica ordonării textului şi elementelor grafice (fotografii. 10 . în dreapta. iar în zona IV. Figura 2. Astfel. iar graficele sau diagramele. 2. sau figurilor singulare. privirea pendulează în mod firesc de la imagine. eventual cu referire la acestea. 2. elementele de interes maxim se amplasează în zona I. În cazul introducerii unor relaţii matematice.). Fig. semnătura artistului: Henri de Toulouse-Lautrec) Diagonala principală Fig. imaginile se evidenţiază mai bine dacă sunt urmate de câteva rânduri de text. informaţiile cu caracter facultativ. pentru echilibrare Numele artistului (informaţia cea mai importantă) Informaţii secundare (în extremitatea stângă.3 Se va evita amplasarea diagramelor.3 ilustrează orientarea elementelor de interes după diagonala principală. În acest fel. în extremitatea inferioară a paginii.2 Se recomandă ca materialul ilustrativ să fie amplasat în partea stângă a paginii. acestea se amplasează în stânga. diagrame. tabele etc. iar textul în dreapta.Pentru o pagină tipărită.

2. titluri de capitole etc.2. 2. • greutatea Efectul de sporire a greutăţii poate fi obţinut prin alternarea fonturilor sau.4 • forma Contrastul formelor poate fi obţinut fie prin alternarea tipurilor de font utilizate. sau prin introducerea în pagină a unor elemente grafice (figuri). fiind de mare ajutor în clarificarea mesajului transmis.5 11 .5).2.4). realizarea contrastelor cu ajutorul elementelor grafice este adecvată posterelor şi panourilor publicitare de dimensiuni mari (fig. fiind utilizate fonturi diferite pentru titluri.2 Utilizarea contrastelor Contrastul între diversele elemente ale compoziţiei are ca efect major atragerea atenţiei cititorului. Pentru tipărituri de dimensiuni reduse (cărţi. Dimensiunea infinită a spaţiului Dan Petru îşi prezintă cele mai recente descoperiri ştiinţifice Fig. • mărimea Utilizarea unor elemente puternic contrastante din punct de vedere al mărimii înregistrează efectul maxim în domeniul posterelor şi afişelor publicitare. Utilizarea contrastelor face pagina mai atractivă. Ford Fusion Ford Fusion Fig..2. dacă se utilizează acelaşi tip de caractere. greutatea sau forma. Se poate utiliza unul sau mai multe tipuri de contrast în ceea ce priveşte mărimea. reviste) se utilizează cu precădere prima metodă. prin îngroşarea caracterelor (bold) (fig.

de culoare neagră. o influenţă deosebită o au proprietăţi ale imaginilor vizuale. 2. compoziţie de sine stătătoare. încât nici o schimbare nu pare posibilă. de o suprafaţă mai mică.6). pentru contrabalansare. Asupra echilibrului. elementele au tendinţa de a-şi schimba locul sau forma. direcţie şi amplasare sunt astfel determinaţi reciproc. plus pete de culoare/tonuri de gri). iar întregul capătă un caracter de "necesitate". este acea stare de distribuţie a elementelor. pentru a crea o senzaţie mai armonioasă cu structura totală. Omul timpurilor sale Povestea vieţii lui D. este necesară realizarea unui echilibru vizual al compoziţiei. O compoziţie este echilibrată.7 se referă la o singură pagină. cum ar fi: ponderea vizuală.8 prezintă două cazuri de echilibrare a unei compoziţii. trebuie respectate regulile şi principiile referitoare la echilibru şi modul de obţinere a acestuia.6 2. omogenitatea.3 Echilibrul ca principiu în design Pentru ca efectul obţinut prin introducerea contrastelor să fie cel dorit. în care suprafaţa de culoare gri din partea stânga sus a paginii are nevoie. amplasată în colţul opus.2. Petre Fig. în care orice acţiune încetează. În acest scop.7 şi 2. Intr-o compoziţie neechilibrată. cele două coloane de text sunt dimensionate şi amplasate în aşa fel încât să se contrabalanseze reciproc. Figurile 2. când toţi factorii ce ţin de formă. atât cel vizual cât şi cel fizic.• poziţia Prin modificarea (alternarea) alinierii paragrafelor de text şi a elementelor grafice. De asemenea. contrastul poate fi obţinut diferit la diferitele pagini ale aceluiaşi document (fig. Echilibrul. direcţia. Exemplul din figura 2. 12 . echilibrul final al compoziţiei se datorează echilibrării ambelor tipuri de elemente (text. poate rezulta un contrast considerabil. De altfel.

aşa cum. Fig. Acestea trebuie concepute ca o unică entitate. de fapt. afişe.8 Al doilea exemplu (fig. Scrierea cifrelor pe un fond gri realizează un plus de contrast în raport cu textul. Fig.7 La compoziţiile cu format liber -postere. Echilibrul este însă la fel de important în articole. Coloana de text din stânga este contrabalansată prin amplasarea unui text. sus. 2. 13 . echilibrul (sau lipsa acestuia) este perceput mai uşor.Forma mare. Acest mod de concepere a lucrării sporeşte coeziunea documentului. cărţi sau alte texte. tipărite pe mai multe pagini. amplasat în partea dreaptă. dar este şi mai facil de obţinut. jos. mai redus ca dimensiune pentru că este situat mai sus. de culoare gri. 2.2. coperţi-. din colţul dreapta. este contrabalansată de forma mai mică. de culoare neagră.8) se referă la echilibrarea a două pagini alăturate de carte. Aşezarea în oglindă a numerelor de pagină sporeşte impresia de echilibru a paginilor. este percepută.

datorită modului în care este conceput.2. combinat cu un mod de legare adecvat. Uneori. iar cititorul care îl parcurge se aşteaptă să găsească în el un anumit gen de informaţie. broşuri informative. textul trebuie să fie scurt şi clar. literatură etc. este bine ca aceste convenţii să fie cunoscute de către designer. deoarece hârtia este la dimensiuni standardizate. Astfel. Din acest motiv. Tipărirea face posibilă utilizarea oricărui tip de format (standardizat sau nu) şi oferă opţiuni largi în ce priveşte legarea documentului. reviste.2.9). structurată într-un fel anume. pot fi tipărite pe orice imprimantă. Astfel. precum şi a produselor sau serviciilor acesteia. corespon-denţă diversă. Materiale publicitare Tipăriturile în scop publicitar pot fi produse extrem de eficient şi la un preţ redus. lăsând în stânga o margine. poate conferi publicaţiei un aspect cu adevărat profesionist. documente. Fig. Nu trebuie uitate adresa companiei. de preferinţă îmbinat armonios cu ilustraţii sau figuri. utilizarea unui format mai aparte. cu condiţia respectării unor reguli. textul unui raport se scrie pe o singură coloană (fig. 2.4 Tipuri de publicaţii Zilnic parcurgem o multitudine de pagini tipărite: ziare. pentru ilustraţii de dimensiuni reduse. 14 . Fiecare dintre acestea are specificul ei. iar reproducerea prin fotocopiere este de asemenea facilă şi ieftină. comentarii sau subtitluri. un raport arată aşa cum arată. Afişele format A2 furnizează un spaţiu suficient pentru descrierea companiei sau instituţiei. trebuind să respecte convenţiile de publicare existente. Este posibil ca această coloană unică să fie mai îngustă. eventual adresa e-mail sau web site-ul. Rapoarte De obicei.9 Documentele scrise pe format A4 sunt cele mai economice.

mai ales în situaţiile în care dimensiunile sunt mari. 2.11. publicaţiile sau documentele sunt greu de stocat şi riscă să fie categorisite drept agabaritice şi depozitele în locuri mai puţin accesibile. de regulă A5 (148 x 210) – (fig.2. Formatele nestandardizate pot avea însă şi dezavantaje.2.d). 15 .2.11. mai plăcut. Utilizarea formatelor nestandardizate poate conferi documentului calităţi suplimentare.11. Modul de împăturire (fig.5 Alegerea formatului Decizia în vederea alegerii unui anumit format se face în funcţie de tipul de publicaţie. În funcţie de materialul prezentat se va alege modul de împăturire optim. două spaţii privite împreună spate faţă spate coperta (faţa) două spaţii privite împreună toate cele trei spaţii privite împreună Fig. Un astfel de exemplu îl reprezintă formatul pătrat (înălţimea egală cu lăţimea) – (fig. Acestea sunt nişte formate mai compacte.b). Cel mai utilizat format este A4 (210 x 297) orientat în picioare.a). În acest caz. buletine) se folosesc formate mai mici.11. tip “portret” (fig.2.c).a). sau B5 (182 x 257) – (fig.2.2. iar designerului oportunităţi nebănuite.10 2.10) ajută la definirea unor suprafeţe distincte în document.Materiale informative Informaţiile prezentate pe formate împachetate pot fi la fel de eficiente şi sunt chiar mai economice decât celelalte. Cititorul poate găsi acest tip de pagină mai echilibrat. Pentru documente de dimensiuni mai reduse (broşuri.11. evident mai ieftine decât A4 (fig.

11 În cazul în care lăţimea depăşeşte înălţimea formatului.6 Conţinutul documentului Odată ales tipul de publicaţie şi formatul cel mai adecvat pentru aceasta. 2. Totuşi. Deoarece publicaţia are drept scop transmiterea/comunicarea unui mesaj. se spune despre acesta că este de tip "peisaj". Acest tip de format permite amplasarea textului pe mai multe coloane şi este adecvat în cazul în care compoziţia conţine ilustraţii aşezate şi acestea tot în format "peisaj". se trece la etapa următoare: alegerea şi aprofundarea materialului pentru viitorul document. Acesta trebuie să se asigure că mesajul este clar şi că va fi înţeles de către categoria de cititori căreia îi este destinat. Este bine de ştiut că… Dimensiunile sporite ale marginilor documentului conferă acestuia un aspect mai luxos. rar folosit pentru documente tehnice. datorită dimensiunilor. adică designerul. În general. 2.(a) 210 (b) (c) (d) Fig. trebuie verificate următoarele aspecte: • materialul este complet. primul care trebuie să îl înţeleagă este cel care îl concepe. dificil de manipulat şi ca atare. 16 297 . acest format este greoi. inclusiv partea grafică şi explicaţiile acestora. amplificate în cazul cărţilor care se deschid.

Ataşarea unui titlu şi a eventualelor explicaţii asupra ilustraţiilor este opţională şi la latitudinea proiectantului.2. fiind necesare subcapitole care. Subtitlu (nivel 3) Se foloseşte pentru subdivizarea subiectelor din nivelul 2. Pentru ca structura să ajute cititorul la înţelegerea mesajului. romane) sau litere (mari/mici). Uneori. structura trebuie amplificată. Se recomandă ca această structură să nu fie încărcată excesiv. • stilul şi conţinutul sunt adecvate audienţei/cititorului. Acestea sunt de trei tipuri. Dintr-un rezervor.12). apa coboară cu viteză printr-o conductă. el este răspunzător pentru modul în care se armonizează textul cu partea grafică.13). care acţionează un generator.12 Titlu (nivel 1) Introduce subiectul principal Subtitlu (nivel 2) Descrie una dintre categoriile enumerate anterior. De asemenea. Turbina La capătul conductei. Hidrocentralele O hidrocentrală foloseşte forţa căderilor de apă în scopul producerii electricităţii. pe Elemente grafice Decizia asupra alegerii tipului şi formatului părţii grafice aparţine designerului. este produsă în uzine electrice. Marcarea/numerotarea titlurilor şi subtitlurilor se poate (arabe. fie cu ajutorul unor (bullets). Existenţa unor asemenea elemente poate facilita procesul de comunicare şi înţelegere a mesajului. având o importanţă sau o pot fi evidenţiate printr-o aliniere diferită sau prin amplasarea un fond colorat sau prin scriere pe coloane (fig. deoarece se poate obţine un efect invers faţă de cel scontat. apa roteşte o turbină. 2. textul trebuie împărţit în capitole fiecare purtând un titlu semnificativ. face fie prin cifre simboluri speciale semnificaţie aparte într-un chenar. care produce energie electrică. numărul maxim de nivele trebuie să fie trei (fig. Fig. Anumite părţi ale textului. Titluri şi subtitluri După finalizarea textului este necesară stabilirea structurii mesajului. pe care fiecare dintre noi o utilizăm în locuinţele noastre. Producerea electricităţii Electricitatea. 17 . la rândul lor să poarte un titlu (subtitlu).2.• textul este clar şi concis.

14. 18 . Spre exemplu.14 Manipularea cu subtilitate a spaţiilor în separarea diverselor niveluri de titluri. 2. fiind evidenţiate atât similaritatea elementelor aparţinând unui grup. structura unei liste ca cea din fig. În consecinţă.2. respectiv diferenţe de înţeles.2.13 2. sau a titlului de text.2.Textul principal Liste Textul sau subiectul care se doreşte a fi evidenţiat este plasat într-un chenar Fig.7 Spaţierea documentului Gruparea anumitor segmente de text şi separarea acestor grupuri prin spaţii libere poate indica similarităţi.15). Prin introducerea spaţiilor (fig. poate ajuta la evidenţierea elementelor şi la îmbunăţirea aspectului documentului.14.b) se crează mai multe grupuri. mere pere prune portocale roşii morcovi alune nuci fistic mere pere prune portocale roşii morcovi alune nuci fistic (b) (a) Fig. La amplasarea unui titlu trebuie să se respecte o regulă de bază. cât şi diferenţa între grupuri. 2.a este dificil de înţeles atâta timp cât grupul are o configuraţie uniformă. spaţiul lăsat înainte de titlu trebuie să fie mai mare decât cel de după el (fig. acesta trebuie să fie ataşat inclusiv din punct de vedere vizual paragrafului următor.

quis nostrud exercitation ulliamcorper suscipit lobortis nisl ut aliquip ex ea commodo consequat. o pagină mai complexă poate necesita o schimbare semnificativă atât a înălţimii şi spaţierii. quis nostrud exercitation ulliamcorper suscipit lobortis nisl ut aliquip ex ea commodo consequat. Astfel.2.15 2. Diferenţele în ce priveşte aspectul pot indica funcţii diferite ale textului în cadrul documentului respectiv. Dolor sit amet.2. Vizual. Titlul acesta are prevăzut înainte un spaţiu mai mare (12pct. Ut wisi enim Ad minim veniam. consectetuer adipiscing elit. aparţine designerului şi se face în funcţie de cât de încărcată este pagina (restul paginii).Dolor sit amet.16.b). 2. Dacă pagina este simplă. sed diam nonummy nibh. cât şi un font diferit (fig.) faţă de cel care îi succede (5pct. Fig.2. Ut wisi enim Ad minim veniam.18) mere pere prune roşii morcovi castraveţi (a) Fig.17).2. 2. sed diam nonummy nibh. • utilizarea unor înălţimi diferite pentru caractere (fig. ar trebui ca evidenţierea să poată fi realizată prin maximum două opţiuni.16. Titlul acesta este amplasat la distanţă egală atât faţă de paragraful anterior. • scrierea diverselor categorii pe coloane (fig. titlul se leagă de textul care urmează. consectetuer adipiscing elit. textele explicative ale figurilor. Vizual.).16 mere pere prune roşii morcovi castraveţi (b) mere pere prune roşii morcovi castraveţi (c) Este posibilă utilizarea metodelor prezentate în combinaţie. cât şi faţă de cel următor. Opţiunea asupra utilizării uneia sau mai multor modalităţi de evidenţiere a unor elemente. care de obicei trebuie 19 .c). titlul nu este legat de textul care urmează. • utilizarea unor fonturi diferite (fig.8 Alte modalităţi de separare vizuală Evidenţierea asemănărilor şi a deosebirilor în conţinutul unui document poate fi realizată şi prin alte moduri.

Subtitlu Textul acesta este scris cu aceeaşi înălţime ca şi textul din paragraful precedent. orice diferenţă (chiar nedorită) va fi interpretată ca având o semnificaţie şi va altera percepţia cititorului (poate chiar în mod inconştient) Schiţarea documentului Anterior începerii lucrului pe calculator.să fie scurte. ideile pentru proiect trebuie puse pe hârtie sub forma unor schiţe. 2. Deoarece diferenţa în aspect influenţează modul în care cititorul percepe şi înţelege textul. 20 . mere pere prune portocale Fig.17 Alinierea şi poziţionarea textului în pagină poate conduce la separarea vizuală dorită.19). Linia aşezată la marginea stângă a coloanelor contribuie subtil la evidenţierea grupurilor.18 roşii morcovi castraveţi varză nuci alune fistic Considerând pagina de text ca o compoziţie unitară. este necesar ca texte similare din punct de vedere al importanţei să fie identice şi tipografic. Fig. 2. părţile mai puţin reuşite. şi eventual excluse. Figura 2.2. astfel putând fi identificate. Aceste schiţe ajută la vizualizarea întregului proiect. titluri) poate fi obţinută prin diferite modalităţi (fig.18 prezintă o listă la care elementele sunt grupate pe categorii şi amplasate pe coloane diferite. evidenţierea anumitor elemente (paragrafe. precum şi la verificarea modului de materializare a ideilor. pot fi evidenţiate în raport cu textul principal prin utilizarea fie a unor fonturi italice sau unele fără picioruş ("sans serif"). Cu certitudine. Text simplu Urmează textul scris cu un font mai mic decât titlul principal.

2. moale. se schiţează formatul şi apoi diversele elemente ale compoziţiei.20). în poziţia.20). Fig.2. alinierea şi la dimensiunile dorite (fig.20 Un simplu dreptunghi reprezintă pagina. Pe o coală de hârtie. pe coloane Fig. cu ajutorul unui creion.Alinierea diferenţiată a titlului scris în afara textului Poziţionarea diferenţiată a textului. Astfel. 21 .19 Schiţele primare. Schiţa trebuie realizată la scară (cu aproximaţie). 2. brute. cât şi pentru elementele componente. dimensiunile schiţei respectând proporţiile atât pentru format. schiţele de text trebuie să reproducă într-un mod cât mai fidel viziunea în ce priveşte punerea în pagină (fig. trebuie să fie relativ puţin amănunţite. 2. având o mină adecvată.

21 Schiţarea documentului în întregime poate fi de mare ajutor în special când există pagini stânga-dreapta. 2. precum şi amplasarea titlurilor şi a textului.În ceea ce priveşte stilul schiţelor. de la autor. acesta implică o înlănţuire de persoane. designeri şi ilustratori. ca un întreg. până la tipografi şi operatori de calculator. editor. Sunt relevate alinierea. Câteva idei în acest sens sunt prezentate în figura 2. 2. fiecare designer îşi poate crea un stil propriu. Toţi aceşti 22 .22 Managementul proiectului Proiectarea şi execuţia diverselor publicaţii necesită un management adecvat.21. diferenţele de grosime. Ca proces de producţie. Vizualizarea împreună a perechilor de pagini permite rearanjarea materialului şi echilibrarea celor două pagini ca o unică entitate. 1 2 3 4 5 Fig. Fig.

• stabilească o serie de termene intermediare. Un manager de proiect trebuie să: • întocmească un plan pentru întregul proiect. atât de bugetul de timp. odată parcurse etapele enumerate mai sus. a optimizării elementelor stabilite anterior. • cunoască conţinutul tuturor etapelor intermediare şi finalitatea fiecăreia. eventual. • cunoască bugetul general şi toate cheltuielile. Este bine de ştiut că… Designul este un proces iterativ. • aprecieze costurile tuturor deciziilor. deoarece cu siguranţă varianta finală a publicaţiei va avea doar de câştigat. proiectantul va reveni inevitabil asupra lor.oameni trebuie conduşi după un plan prestabilit care ţine seama. 23 . cât şi de cel financiar. în scopul verificării şi. Altfel spus. Acesta este un proces firesc şi face parte din natura activităţii de design şi nu trebuie evitat.

Nu se lasă spaţiu liber înainte de semnele de punctuaţie (punct. Este vorba de ruinele Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani. situată în Dobrogea.1). Spaţiul liber separă. dar şi spaţiile libere. este suficient (dar şi necesar) un singur spaţiu liber.3. aflat în comuna Adamclisi. prin însemnătatea lui. cifrele de la 0 la 9. spaţierea la paragraf nou. de regulă.CAPITOLUL 3 CAPITOLUL 3 SCRIEREA TEXTULUI Calitatea unei tipărituri depinde în mare măsură de modul în care este scris textul. introducerea a două spaţii libere deteriorează aspectul general al compoziţiei (fig. Este vorba de ruinele Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani. ci după acestea.). tipărirea corectă a caracterelor uzuale şi a celor speciale. prin însemnătatea lui.1 Spaţierea după punct Scrierea textului de la tastatura unui computer implică utilizarea celor 31 de caractere ale alfabetului român (26 pentru cel englez). situată în Dobrogea. Alinierea şi spaţierea corectă a textului reprezintă un prim pas în atingerea unui bun nivel vizual al proiectului. Acestea din urmă sunt de mare importanţă. a trezit în lumea întreagă un interes deosebit.1 Introducerea la terminarea unei fraze a două spaţii crează aparenţa unui gol. După punct. 24 . La începutul secolului al XX-lea a fost descoperit în România un complex arheologic care. aflat în comuna Adamclisi. utilizarea corectă a tabulatorilor. două puncte etc. Fig. diversele simboluri. a trezit în lumea întreagă un interes deosebit. Principalele obiective în acest sens sunt reprezentate de spaţierea după punct. După punct se lasă un singur spaţiu liber. 3. La începutul secolului al XX-lea a fost descoperit în România un complex arheologic care. virgulă. contribuind la aspectul general al textului tipărit. 3. două cuvinte. caracterele speciale.

Tabulatorii se utilizează pentru poziţionarea textului pe coloane.250.2). mânăstirea Neamţ participă la multe evenimente din istori ţării..3 Iulie August Iunie August Septembrie 2. după cum spunea Gala Galaction.3 Utilizarea tabulatorilor Tabulatorii sunt marcatori cu poziţie prestabilită.000¶ 2. În majoritatea cazurilor. ¶ ¶ Ctitorie a lui Petru I Muşat.. Tasta Tab a fost apăsată de două ori Westminster Abbey Tower of London Canterbury Cathedral York Minster Roman Bath at Bath Fig. 3. 3.” (Mihail Sadoveanu) se ridică cea mai veche mânăstire a Moldovei – mânăstirea Neamţ.” (Mihail Sadoveanu) se ridică cea mai veche mânăstire a Moldovei – mânăstirea Neamţ. procesoarele de text conţin o serie de valori prestabilite (implicite) pentru tabulatori. Din acest motiv.332. la începerea unui paragraf nou. Fig. mânăstirea Neamţ participă la multe evenimente din istori ţării. la poalele munţilor. De aceea. în marginea codrilor vechi. devenind „albumul istoric al unui neam”.3). tasta “RETURN” trebuie apăsată o singură dată (fig3.. Într-o „natură bogată în încântări. la poalele munţilor.500¶ 890.000¶ 25 . care permit saltul succesiv al cursorului pe aceste poziţii prin apăsarea tastei „TAB”.400¶ 2. Într-o „natură bogată în încântări. ¶ Ctitorie a lui Petru I Muşat.. fiecare designer are posibilitatea de a stabili poziţia şi numărul acestor opritori. Varianta corectă pentru separarea paragrafelor (alineat nou). asemănător aşezării în tabele (fig3.000¶ 2. după cum spunea Gala Galaction. 3.3. de asemenea. poziţiile prestabilite nu coincid cu dorinţele sau cu necesităţile utilizatorilor. De obicei.2 Spaţierea la paragraf Separarea paragrafelor printr-un rând liber este.500. Pe lângă risipa de spaţiu pe care o provoacă. după dorinţă. o eroare întâlnită deseori în textele scrise. acest rând liber poate crea confuzie de partea cititorului.250.2 Este incorectă introducerea unui rând liber pentru separarea paragrafelor. devenind „albumul istoric al unui neam”. în marginea codrilor vechi.

000 Tower of London August 2.6 Iulie August Iunie August Septembrie 2. înălţimii sau a lungimii rândului (fig. 3.250. Se recomandă ca tabulatorii să fie repoziţionaţi atunci când se operează modificări ale tipului de caractere.400 Iunie 2.3.400 Canterbury Cathedral Iunie 2. 3.000 2.500 Roman Bath at Bath Septembrie 890.250.3.000 2. între care posibilitatea alinierii la dreapta este utilă pentru numerotarea ecuaţiilor sau la întabularea numerelor cu ordine de mărime diferită (fig.3). 3.000 2. altfel cu siguranţă vor apărea neconcordanţe la alinierea textului întabelat.3.4).000 Iulie Creşterea înălţimii textului determină dereglarea întabulării Fig.5). procesoarele de text crează o serie de facilităţi.000 York Minster August 2.250. Westminster Abbey Iulie 2.250.250.400 2.Westminster Abbey Tower of London August Canterbury Cathedral York Minster August Roman Bath at Bath 2. În plus.332.000 2.500.500 Septembrie 890.5 Distanţa între tabulatori trebuie corelată cu elementul de lungime maximă care trebuie întabulat (fig.500 890.250. Posibilitatea stabilirii poziţiei opritorilor lasă designerului o mai largă libertate în alegerea şi reglarea înălţimii caracterelor.500.000 Fig.000 26 . Westminster Abbey Tower of London Canterbury Cathedral York Minster Roman Bath at Bath Fig.6).500.332.332.4 Aranjarea tabulatorilor trebuie făcută astfel încât alinierea elementelor să se realizeze printr-o singură apăsare a tastei “TAB” (fig.3.

L mic se aseamănă cu cifra 1. sau se caută în galeria cu simboluri. stilurile variază de la ţară la ţară şi. sunt liniuţa de separare (liniuţa lungă ⎯ ) şi liniuţa de unire/cratima (liniuţa scurtă . 0 O Fig. iar în alte cazuri indică o legătură între două cuvinte sau părţi ale unui grup de două cuvinte (fig. Cazul cu incidenţa cea mai mare este cel al literelor “i” mare confundată cu “L” mic (fig.9 ‘ ’ … (b) … Punctele de suspensie indică lipsa unei părţi din text. l l I 1 La fonturile fără picioruş (Arial. Helvetica etc. semnul de citat poate fi dublu sau simplu (fig. Acesta este sfârşitul — mai departe nu se poate.3.8 Semnele de citat se utilizează pentru a indica vorbele unei persoane sau un citat din alt text. Pentru inserarea altui model se utilizează combinaţii de taste. Linia lungă indică o pauză în vorbire.). două caractere diferite devenind asemănătoare. spre 27 . Aceeaşi observaţie este valabilă pentru cifra zero şi litera O. se mai poate utiliza în loc de două puncte. litera mică L şi majuscula I sunt extrem de asemănătoare şi se pot confunda uşor. “ ” (a) Fig. Cele trei puncte de suspensie reprezintă un caracter unic. un singur tip de semne de citat. Două elemente care se confundă cu uşurinţă. sau faptul că mai urmează ceva.3. 3.3. eroarea apărând chiar şi la persoanele cu experienţă. 3. Septembrie .8). de regulă. 3. În tipografie. se recomandă ca textul să fie verificat cu atenţie după ce a fost tipărit.4 Corectitudinea scrierii Scrierea corectă a literelor este o cerinţă de la sine înţeleasă.a). sau chiar identice. pentru anumite tipuri de caractere.). Există cazuri (puţine) în care poate apărea confuzie. Tastatura furnizează. iar eventualele surse de confuzie să fie eliminate. Linia scurtă se foloseşte pentru despărţirea în silabe.9. Există procesoare de text care se adaptează înlocuind automat tipul corect de simbol.Octombrie Fig.7).7 Din acest motiv. în mod convenţional. La fonturile cu picioruş.3.

În cazul în care combinaţia nu este cunoscută. punctele de suspensie sunt precedate şi urmate de un spaţiu liber. 3.deosebire de trei puncte obişnuite (fig.3. 3.b). este puţin mai înclinată decât precedenta (fig.12.3. de la tastatură) Caracterele tipărite împreună (ligaturi) Este bine de ştiut că… Paragrafele suplimentare introduse accidental pot fi înlăturate prin facilitatea „Find and Replace” din meniul „Edit”. se apelează meniul “Help”. În text. pentru limba română.10. Un alt tip de bară oblică (solidus) separă elementele unei cifre fracţionare. Se poate verifica dacă cele trei puncte reprezintă un singur caracter.3.3. Exemple de perechi de caractere înlocuite de regulă prin ligaturi sunt prezentate în figura 3.11 Ligaturile sunt caractere unice utilizate în locul unor perechi de caractere. 28 . adică nu figurează direct pe tastatură.10 ⅛ (b) Caracterele speciale sunt acele caractere care nu se pot tipări direct.12 fl fl Caracterele tipărite separat (normal. oferită de procesorul de text. sunt literele cu diverse accente.9. Bara oblică (slash) se utilizează pentru separarea cuvintelor alternativă (fig. 3. ® î ş ţ ⎝ ∑ 〉 ⎜ ⎡ ⎞ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 Fig. şi/sau (a) Fig.b). care se tipăresc utilizându-se combinaţii de taste (fig. încercând amplasarea cursorului între puncte. Motivul înlocuirii caracterelor printr-o ligatură este obţinerea unor contururi mai bine definite. sau trei.. Exemple de caractere speciale.10.a). fi fi Fig.11).

4. Cu toate acestea. grosimea liniei care formează conturul literei nu este constantă. Tipurile la care grosimea liniei este constantă se numesc „monoline”. Forma caracterelor diferă la fiecare tip. dau impresia de static şi par uşor greoaie. Această variaţie de grosime este caracteristică tipurilor respective şi se regăseşte la toate literele. utilizate pentru scrierea textelor. unele părţi ale caracterelor sunt standardizate şi. înălţimea caracterului măsurată în puncte. Fiecare tip de caractere este caracterizat de o serie de elemente cum ar fi linia de bază. teoretic putând exista o infinitate de tipuri de caractere. 4. Prelungitor superior (ascendent) Înălţimea ‘x’ a caracterului Înălţimea literei (puncte) a b c p x Prelungitor inferior (descendent) Linia de bază Times New Roman Picioruş (serif) Tip de caractere cu picioruş (serif typeface) Tahoma Fig. 29 . prezenţa sau absenţa picioruşului etc (fig. identice la toate tipurile de caractere.CAPITOLUL 4 TIPURI DE CARACTERE Un tip de caractere este format dintr-un un set de litere (diferite) şi alte caractere. deci.1).1 Tip de caractere fără picioruş (sans serif typeface) La unele tipuri de caractere. înălţimea “x” a caracterului.

4.Poziţia zonelor cu grosime redusă pe conturul literei crează impresia unei orientări oblice.3 Arial Century Gothic Times New Roman Bookman Old Style Courier New Dauphin Verdana 30 . iar Times New Roman şi Bookman sunt tipuri cu picioruş. şi prezenţa.2 Diferenţa de grosime determină înclinarea axei de pondere Axa este verticală pentru caracterele trasate cu linie de grosime constantă Una dintre cele mai evidente diferenţe între tipurile de caractere o reprezintă forma (conturul) literelor. o e g o e g Fig. 4. Toate aceste patru tipuri sunt frecvent utilizate şi sunt furnizate de majoritatea procesoarelor de text (fig.2).4. sau absenţa. picioruşului. abcdefg abcdefg abcdefgh abcdefg a b c d e a b c d e f g abcdefg Fig. spre deosebire de celălalt tip (fig.3). înclinată la rândul ei.4. Century Gothic şi Arial sunt tipuri fără picioruş. după o linie de pondere imaginară. aceste tipuri de caractere dau impresia de dinamism. Din acest motiv.

Fonturile fără picioruş (în acest caz. Elementul numit picioruş (în engleză. cu surprindere.1 Tipuri de caractere cu picioruş Pentru materialele realizate în scopul citirii continue. Heliul a fost descoperit pentru prima dată în spaţiu. “serif”) are rolul de a ajuta ochiul cititorului să urmărească linia de bază a textului. Fig. Este singurul element chimic descoperit în Soare înainte de a putea fi identificat pe Pământ.5 31 . 4. se utilizează tipurile cu picioruş. de către Norman Lockyer. Hiding the grid will give you some idea of how the printed page will look. Fig. Aceste efecte pot fi combătute printr-o spaţiere adecvată a rândurilor. Heliul a fost descoperit pe 28 octombrie 1868. extrem de curioasă. El şi-a îndreptat telescopul către Soare. Utilizarea acestui tip de fonturi (fără picioruş) pentru texte lungi crează dificultăţi în citirea acestora.4. examinând lumina cu ajutorul unui spectroscop. 4. Lockyer a descoperit. În spectrul coroanei solare. Verdana) sunt potrivite pentru titluri şi texte scurte. vel illum dolore eu feugiat nulla facilisis at vero eros et accumsan et iusto. Lorem ipsum Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat. cum ar fi materialele informative. The layout grid is displayed on screen to help you place text and graphics on the page. o linie galbenă.4 Existenţa picioruşului face ca textele scrise cu astfel de tipuri de caracter să pară mai dense şi mai închise la culoare. It does not print. fondatorul Muzeului de Ştiinţă din Londra.

Vă aş t e p t c u d r a g j o i . de asemenea. 3 1 m a i .7 Palatino şi New Century Schoolbook sunt tipuri “de toată ziua”. Fig.2 Tipuri de caractere fără picioruş Tipurile fără picioruş pot fi extrem de eficiente în titluri. Times New Roman este un tip de caractere compact. 4. documente şi corespondenţa zilnică. foarte potrivit pentru scrierea unor texte mai lungi. Sunteţ i i n v i t aţ i l a z i u a m e a d e n aş t e r e . Palatino este. de exemplu în scrisori. măsurată în puncte.4.7.4. sunt plăcute şi nu atrag atenţia asupra lor. unde uşurinţa citirii este principala cerinţă. Fig. din acest motiv utilizarea fonturilor respective fiind limitată. 4.6 4.4. New Century Schoolbook este un tip de caractere foarte bun pentru uzul curent în scrisori sau reportaje. Dacă însă textul este prea lung. Acestea se utilizează pentru reportaje. continue. De exemplu. Fig.3 Alegerea tipului de caractere Unul dintre motivele pentru care există atât de multe tipuri de caractere este şi pentru că fiecare a fost conceput pentru un anumit scop. Arial Narrow este un tip de caractere compact.6). foarte util pentru scrierea unor texte scurte. Există tipuri de caractere mai elaborate. unde conturul literelor este mai important (fig. un tip de caractere bun pentru a fi utilizat zi de zi. TNR permite scrierea celui mai mare număr de caractere pe unitatea de lungime. Times New Roman este un tip compact.8 32 . făcând deci textul uşor de citit şi de înţeles. Forma caracterelor este foarte bine desenată. texte scurte sau tabele. l a o r a 1 7 . 4. pentru aceeaşi înălţime a literei. anunţuri etc. tipurile cu picioruş (“serif”) se utilizează la scrierea textelor lungi. forma elegantă a literei făcându-le adecvate pentru diverse anunţuri speciale (invitaţii.) – fig. cuvintele se leagă mai bine şi se sprijină pe linia de bază sugerată de picioruşe. acesta devine dificil de citit. foarte adecvat utilizării în ziare.4 şi 4. Dimpotrivă.

se recomandă utilizarea. grosime sau picioruş. Pentru scrierea corpului de text se foloseşte un singur tip de caractere. a caracterelor. în puncte. Dacă acest lucru nu este posibil. în care ne-afundăm de generaţii? Dutch şi Arial asigură un contrast la fel de bun. dar şi de către cei amatori. faţă de numai 20. Fiecare tip sau categorie de caractere este potrivită şi poate fi utilizată pentru îndeplinirea unei anumite funcţii în document. în acest caz.9. Tunelul — Mai construim noi mult acest tunel. de regulă. ar putea fi necesară modificarea înălţimii. astfel încât să ştie precis ce să aleagă atunci când este nevoie. scriind acelaşi text cu fonturi diferite şi tipărind apoi pagina. şi pentru subtitluri. pentru Dutch. Se poate face cu uşurinţă o catalogare a tipurilor.10). în care ne-afundăm de generaţii? Fig. Verdana şi Bookman asigură un bun contrast. Tunelul — Mai construim noi mult acest tunel. Tipurile de caractere trebuie cunoscute de către utilizatorii profesionişti. fie acestea se scriu îngroşate (fig.Tipurile de caractere care au forma literelor izbitoare. Forma complexă a literelor atrage atenţia asupra acestora în detrimentul informaţiei conţinute în text. a unui singur tip de caractere. trebuie evitate pentru textele destinate citirii continue. Combinarea tipurilor de caractere reprezintă o probă dificilă pentru orice designer.9 În cazul în care se utilizează pe acelaşi rând două tipuri de caractere. Astfel. 33 . 4. pentru a compensa diferenţa de înălţime „x”. atunci fonturile trebuie să fie contrastante. pe cât este posibil.4. fie se măreşte înălţimea caracterelor. De aceea. în funcţie de greutate. O comparaţie între tipuri se poate face simplu. în exemplul din figura 4. caracterele Arial au 22 de puncte. Acelaşi tip de caractere se foloseşte. uneori. diferenţa mare are drept obiectiv uşurarea înţelegerii mesajului.

de către Norman Lockyer. informaţia poate fi furnizată în două moduri principale PostScript şi TrueType.4. se poate utiliza un alt tip de caractere (fig. bold Linia galbenă În spectrul coroanei solare.Heliul Heliul a fost descoperit pentru prima dată în spaţiu.4. în acest caz.10 Pentru „ajutoarele de navigare”. unele semne pot fi preluate de la alte tipuri. cu surprindere. Lockyer a descoperit. 4. notele de picior (footer) sau de cap (header). 34 . Titlul: Times New Roman.14). cifrele şi semnele de punctuaţie uzuale. o linie galbenă extrem de curioasă.11). trebuie făcute o serie de precizări. fondatorul Muzeului de Ştiinţă din Londra. cele două fişiere (bitmap şi printing) sunt entităţi distincte şi. avantajul constă în imposibilitatea pierderii sau distrugerii accidentale a unuia dintre acestea. ca Times New Roman (fig. bold Corpul de text: Times New Roman. Un tip de caractere se compune dintr-un set de caractere. setul de caractere include literele mari şi mici ale alfabetului. 11pct Numărul paginii. 14pct Legenda figurii. Fig. Pentru fonturile PostScript. câteva litere cu accent. 24 puncte. Heliul a fost descoperit pe 28 octombrie 1868. Este singurul element chimic descoperit în Soare înainte de a putea fi identificat pe Pământ. Pentru fonturile standard. 14 puncte. O istorie a elementelor chimice Antetul paginii. De aceea. Tipurile de caractere digitale se compun din două părţi: un fişier care conţine informaţii legate de forma literelor care se scriu pe ecranul monitorului (Bitmap File) şi fişierul care conţine informaţia pentru tipărirea literei la imprimantă (Printing File). trebuie verificată compatibilitatea .4. 12pct 37 Spectrul gazului numit Heliu a fost văzut pentru prima oară de către Norman Lockyer Fig.11 În scopul înţelegerii aspectelor tehnice legate de tipurile de caractere pe care le furnizează calculatorul. 12 puncte Subtitlu: Times New Roman. pentru a utiliza un anumit tip de caractere.aspect şi înălţime – pentru cele două fonturi. examinând lumina cu ajutorul unui spectroscop. cum sunt numerele de pagină. Fonturile TrueType furnizează informaţia într-un singur fişier combinat. Pentru aceste fişiere. El şi-a îndreptat telescopul către Soare. este nevoie ca ambele să fie instalate pe calculator. În acest caz. Acelaşi tip se poate folosi pentru numerotarea figurilor şi a explicaţiilor aferente acestora (legenda). Setul de caractere nu cuprinde absolut toate simbolurile necesare scrierii unui text. atunci când este nevoie.

Este singurul element chimic descoperit în Soare înainte de a putea fi identificat pe Pământ.14 4. [ ] . Pentru alegerea unui tip adecvat trebuie căutat un tip cu picioruş. . de către Norman Lockyer. Heliul a fost descoperit pe 28 octombrie 1868. Este singurul element chimic descoperit în Soare înainte de a putea fi identificat pe Pământ. Mai mult. de către Norman Lockyer. unele firme chiar impun utilizarea unui anumit tip de caractere. 12 sau 14 puncte. fondatorul Muzeului de Ştiinţă din Londra. uşor de citit pentru o înălţime de 10. Articolele şi reportajele din ziar necesită o atenţie îndelungată din partea cititorului.= ̀! @ • … $ £ % & * ^ ( ) { } _ : Ó < > ± / ? | © ® # " + ~ µ ± ÷ ß Á Æ ¼ « Ω ø » ° § ñ ð ā × ¿ æ ç Č ¤  Πÿ ∆ Ж Ю ẫ ℮ € → ‰ ♀ ♂ ♣ ♫ ‫ ذ ☺ ֹל‬γ љ Ţ Œ  ∂ ™ Fig. de exemplu în afaceri.4 Utilizarea diverselor tipuri de caractere Pentru documente oficiale. Există însă şi alte tipuri extrem de “arătoase”. cu o formă a literei cât mai simplă.4. Garamond Book Antiqua Bookman Fig. criteriul principal în alegerea unui tip de caractere este uşurinţa parcurgerii textului. Book Antiqua sau Bookman (fig. Heliul a fost descoperit pentru prima dată în spaţiu. lipsită de elemente “decorative”. 4. / Õ . Times New Roman este cel mai des utilizat pentru că este fontul setat implicit şi puţini utilizatori se „obosesc” să-l schimbe.15). Heliul a fost descoperit pentru prima dată în spaţiu. Este singurul element chimic descoperit în Soare înainte de a putea fi identificat pe Pământ. de către Norman Lockyer.15 35 . ca de exemplu Garamond. 4. fondatorul Muzeului de Ştiinţă din Londra. Heliul a fost descoperit pentru prima dată în spaţiu. Heliul a fost descoperit pe 28 octombrie 1868. Heliul a fost descoperit pe 28 octombrie 1868.a ă â b c d e f g h i î j A B C D E F G H I Î 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 . fondatorul Muzeului de Ştiinţă din Londra.

Acesta este un text Αχεστα εστε υν τεξτ Iată un font bun! Iată un font bun! Fig. totuşi. Dacă literele conţin elemente delicate de contur sau decorative. putând conduce la confuzii sau chiar la neînţelegerea textului. Aceste fonturi garantează transmiterea mesajului în bună stare pentru orice înălţime a caracterelor. punând totodată în valoare elementele grafice incluse în proiect. se poate aplica modificarea şi la înălţimi mai mici. dar cu circumspecţie. 4. De aceea. Criteriul principal în alegerea tipului de caractere îl constituie claritatea şi conturarea netă a literei. Se pot încerca cu succes Helvetica. Palatino sau Times New Roman. se recomandă fonturi cu elemente superioare şi inferioare solide şi distincte. 4.16 Tipurile de caractere folosite la documentele transmise prin fax trebuie să permită citirea documentului în bune condiţii.4.Pentru texte scurte cu o destinaţie precisă (scrisori.17).4.12 puncte. însemnări). îngroşat (fig. chiar după o eventuală fotocopiere sau retrimitere prin fax. logotipuri sau alte fonturi existente în document (de exemplu în antet). 4. utilizate cu înălţimi cât mai mari acceptabile ca aspect. Fonturi care răspund acestui criteriu sunt Arial şi Gill Sans – fără picioruş – sau Bookman şi Book Antiqua – cu picioruş clar. sau înclinare spre dreapta litere italice (Italics). care se armonizează cu elementele de grafică. Century Gothic este un exemplu pozitiv în acest sens (fig. se vor alege tipuri uşor de citit la 10 . Century Gothic reprezintă un exemplu bun de tip de caractere robust.16). Unii autori [16] recomandă utilizarea acestor modificări doar la înălţimi peste 18 puncte.17 Arial Sans Serif Book Antiqua Bookman Majoritatea procesoarelor de text permit opţiuni de modificare a formei literei: îngroşare litere aldine (Bold).18 36 . note. Fig. contururi largi. pentru texte scurte şi numai la anumite fonturi. acestea se pierd. Bold Italic Fig.

cuvânt sau frază (fig.com Fig. Este bine de ştiut că… După alegerea tipului/tipurilor de caractere ar fi bine să se tipărească o mostră de document. Minion Web şi Mezz Web sunt două tipuri de caractere create special pentru acest fel de proiecte. Tipul de caractere folosit în documentaţie şi corespondenţă contribuie la imaginea firmei/companiei. În acest fel. textul devine el însuşi element grafic sau decorativ (fig.20 Un alt efect ce poate fi obţinut este scrierea textului în negativ (text scris cu caractere albe pe fond negru). 37 . AAAAdmirabil EEEExtraordinar Fig. deosebit de atrăgător pentru cititor (fig.21 În ce priveşte textele pentru paginile de web. În acest caz.21). alegerea tipului de caractere nu trebuie făcută sub rezerva necesităţii înţelegerii textului. întrucât mesajul este conţinut în alt text. 4.4.gotcha.19).Atenţia cititorului poate fi atrasă prin utilizarea unor tipuri bogat ornamentate sau prin repetarea unei litere. scris cu un tip de caractere normal. Fig.20). necesitând o concentrare mai mare decât citirea de pe hârtie. Din acest motiv. alegerea tipului de caractere este mai dificilă pentru acest fel de aplicaţii. trebuie avut în vedere că citirea unui text direct de pe ecran este mai obositoare. O combinaţie între aceste două facilităţi poate avea un efect surprinzător. care să fie supusă unei „probe” în faţa colegilor sau a prietenilor. 4.4. 4.4. Keep walking! www.19 Anumite software pentru procesare de text permit scrierea textului având linia de bază altfel decât rectilinie sau orizontală.

5. 5. există posibilitatea reglării mai precise a spaţiilor. în termeni actuali. Lorem ipsum dolor sit amet consectetuer adipiscing elitsed diam non nibh euismod Fig. cu siguranţă.1 Spaţierea rândurilor Spaţiul gol dintre rânduri se obţinea în tipografia clasică prin intercalarea unor benzi înguste din plumb (leading). mai uşor de citit şi va ajuta cititorul să înţeleagă mai bine mesajul.1 Spaţiul dintre liniile de bază a două rânduri consecutive reprezintă înălţimea literei de plumb plus un distanţier (leading) Procesoarele de text de tip WinWord. cât şi a celui de dedesubtul rândului.5. 5. Lorem ipsum dolor sit amet consectetuer adipiscing elitsed diam non nibh euismod Lorem ipsum dolor sit amet consectetuer adipiscing elitsed diam non nibh euismod Acelaşi text scris la 1.5 rânduri Text scris la un rând 38 . la 1. Acest spaţiu gol se măsoară tot în puncte tipografice şi reprezintă. permit controlul asupra acestui parametru realizând spaţierea la un rând.5 sau la 2 rânduri (fig.1). Totodată. italic) poate fi utilizată cu asumarea riscului neînţelegerii mesajului. CAPITOLUL 5 SPAŢIEREA TEXTULUI ÎN PAGINĂ Spaţierea corectă şi judicioasă între cuvinte. Modificarea textului (bold.Tipul de caractere este purtătorul unui mesaj. atât a celui de deasupra. distanţa dintre două linii de bază consecutive ale unui text (fig. de exemplu. între rândurile de litere.2). fraze sau paragrafe va face textul.

Evitarea situaţiilor extreme (text înghesuit. pentru o înălţime a textului de 12 pct. 5. în funcţie de înălţimea. respectiv prea rar) se face cu ajutorul unor probe tipărite. în puncte. răţuşcă. fiind adecvate tipografiei pentru mass-media. 5. Înălţime: 12 puncte Spaţiu: 14 puncte Înălţime: 18 puncte Spaţiu: 20 puncte Rică nu ştia să zică: ram. Valoarea aleasă este în funcţie de mai mulţi factori.5. 39 .6 pct. Înălţime: 24 puncte Spaţiu: 25.5). Majoritatea programelor furnizează o valoare implicită a spaţiului gol. se asigură un „distanţier” de 2 pct. rămurică. Rică nu ştia să zică: ram.4 Înălţime: 36 puncte Spaţiu: 30 puncte (spaţiere negativă) Factorul hotărâtor în alegerea finală a mărimii spaţiului dintre rânduri este însă de natură estetică. rămurică. a caracterelor (fig. răţuşcă. răţuşcă.5 puncte Rică nu ştia să zică Fig.3 Cu cât înălţimea caracterelor este mai mare. ca Tahoma de exemplu.5. este extrem de importantă. Lorem ipsum dolor sit amet consectetuer adipiscing elitsed diam non nibh euismod În varinta implicită. între care. cu atât este necesar un spaţiu mai mare între rânduri. rămurică. Rică nu ştia să zică: ram. conţin facilităţi avansate de spaţiere..) Lorem ipsum dolor sit amet consectetuer adipiscing Fig.Fig. Un font mai masiv. comparativ cu Times New Roman care are o înălţime „x” a caracterelor. asigurarea că rândurile nu se suprapun. necesită o spaţiere sporită. spaţiul total este de 21. 5. Pentru o înălţime a caracterului de 18 pct. („distnţier” de 3.6 pct.3). Diversele tipuri de caractere necesită spaţieri diferite între linii.2 Programele specializate pentru punere în pagină. mai mică (fig.

Pentru o lungime mai redusă a rândului. a unor vremuri de restrişte. Derogare de la dero Fac (aliniatul trei) Toţi acei ce se tund zero Şi au pân-la trei căţei. cu o verticalitate puţin obişnuită. textul în sine este cel în funcţie de care se stabileşte distanţa între rânduri. Început încă înainte de sfârşitul secolului al XIV-lea. acest masiv arhitectonic a fost terminat mult mai târziu. Început încă înainte de sfârşitul secolului al XIV-lea. Severă. a unor vremuri de restrişte. Început încă înainte de sfârşitul secolului al XIV-lea. Cu cât rândul este mai lung. la o înălţime a textului tot de 10 pct. cu o verticalitate puţin obişnuită. 5. distanţa între rânduri reprezintă un element. Biserica Neagră domină de veacuri construcţiile vechii cetăţi Braşov. acest masiv arhitectonic a fost terminat mult mai târziu. în a doua jumătate a secolului al XV-lea. 14 puncte. ca şi pentru textele de dimensiuni scurte. este suficientă o distanţă între rânduri de 12 pct. cu o verticalitate puţin obişnuită. Fig.6 În cazul titlurilor. acest masiv arhitectonic a fost terminat mult mai târziu. cu atât cititorul va găsi mai greu începutul rândului următor. Zidurile negre ale bisericii aduc din umbra trecutului ecoul unor zile de zbucium. a unor vremuri de restrişte. prin ajustarea căruia se poate îmbunătăţi aspectul paginii şi se poate fluentiza citirea. este necesară o distanţă între rânduri de 15 pct. Biserica Neagră domină de veacuri construcţiile vechii cetăţi Braşov. în a doua jumătate a secolului al XV-lea.5 puncte Lungimea unui rând de text afectează abilitatea cititorului de a citi şi înţelege mesajul. 5. Biserica Neagră domină de veacuri construcţiile vechii cetăţi Braşov. În acest caz. 14 puncte spaţiu 15. Fig. Zidurile negre ale bisericii aduc din umbra trecutului ecoul unor zile de zbucium. este necesară o distanţă între rânduri de 13.5 pct. Datorită lungimii mari a rândului. Pentru o lungime mică a rândului. Severă. spaţiu 17.5 Tahoma.Derogare de la dero Fac (aliniatul trei) Toţi acei ce se tund zero Şi au pân-la trei căţei. 40 . Zidurile negre ale bisericii aduc din umbra trecutului ecoul unor zile de zbucium. la o înălţime a textului de 10 pct. în a doua jumătate a secolului al XV-lea.5 puncte Times. pentru o înălţime a textului de 10 pct. Severă.

. care pregătea legile comune pentru Principatele Unite. generează un paragraf nou .Şi a venit acea istorică zi de 24 ianuarie 1859.Simpozion Ştiinţific Internaţional Spaţierea negativă este posibilă datorită poziţiei intercalate a prelungitoarelor de literă Simpozion Ştiinţific Internaţional Spaţierea negativă nu este posibilă datorită suprapunerii prelungitoarelor superioare cu cele inferioare ale literelor Fig.2 Spaţierea paragrafelor Procesorul recunoaşte şi crează un paragraf nou de fiecare dată când este apăsată tasta „ENTER”. 5. când Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn în cele două Principate. s-au unit.7 5. au drept scop delimitarea spaţială a acestora în raport cu corpul de text.8 Spaţiul suplimentar este creat prin dubla apăsare a tastei ENTER/RETURN. sau după titluri sau subtitluri. Cele două părţi ale oraşului Focşani. ştergând graniţa dintre ele şi găzduind între 1859-1862 Comisia Centrală. despărţite de veacuri. ştergând graniţa dintre ele şi găzduind între 1859-1862 Comisia Centrală. Tasta RETURN/ENTER apăsată o singură dată.. 41 .. când Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn în cele două Principate. 5. Folosind facilităţile diverselor programe se poate crea în mod automat şi o spaţiere pe verticală şi/sau pe orizontală. sau prin folosirea facilităţilor de spaţiere (meniul Format / Paragraf / Spacing) Titluri şi subtitluri Spaţiile lăsate înainte. despărţite de veacuri. Fig. Cele două părţi ale oraşului Focşani. s-au unit. care pregătea legile comune pentru Principatele Unite..Şi a venit acea istorică zi de 24 ianuarie 1859..

12). începutul acestuia este decalat spre dreapta. spaţiul de paragraf necesar este mai mic decât în cazul textului aliniat doar la stânga (fig. pitorescul cartier al Braşovului. 5. Focar de cultură Lupta pentru afirmare naţională şi drepturi a dârjilor şcheieni a transformat locul într-un focar de cultură şi luminare a poporului. cu o anumită distanţă. Fig. 5. Focar de cultură Lupta pentru afirmare naţională şi drepturi a dârjilor şcheieni a transformat locul într-un focar de cultură şi luminare a poporului.Şcheii Braşovului Şcheiul.5. consectetuer adipiscing elit. în cazul textului aliniat stânga-dreapta. stând umil în umbra zidurilor puternicei cetăţi braşovene. Fig. era cu veacuri în urmă un sat năpăstuit. se află în curtea bisericii Sf. Nicolae. stând umil în umbra zidurilor puternicei cetăţi braşovene. Lorem ipsum dolor sit amet. Cauza acestui fapt 42 . Şcheii Braşovului Şcheiul. Timpul suplimentar necesar spaţierii diferite este justificat prin uşurarea citirii şi înţelegerii textului.5. adică un rând liber înainte de paragraf (fig.11). pitorescul cartier al Braşovului. Prima şcoală Prima şcoală românească. în funcţie de nivelul de importanţă a titlului.10 Capete de aliniat (paragrafe) Pentru a se distinge mai bine începerea unui paragraf nou.9 Spaţiile dintre corpul textului şi titlu sunt mai mari sau mai reduse. actualmente Muzeul „Şcheii Braşovului”. dar şi în funcţie de alte tipuri de spaţii existente în pagină. Spre exemplu.11 Mărimea spaţiului la început de paragraf se stabileşte în funcţie de lungimea liniei de text. 5. Metoda deplasării pe orizontală poate fi utilizată inclusiv combinată cu spaţierea textului pe verticală. sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat. era cu veacuri în urmă un sat năpăstuit. Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat. Fig.

în condiţiile existenţei spaţiilor libere de la sfârşitul rândurilor. sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat. Fig.13). consectetuer adipiscing elit. Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat.13 Spaţierea titlurilor Pentru texte scrise cu înălţimi peste 18 puncte. sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat. este necesară repoziţionarea caracterelor. în una din următoarele situaţii: după un titlu. • Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat. Nu întotdeauna este necesar ca la începerea unui paragraf nou să se realizeze şi decalarea pe orizontală. Astfel. un paragraf nou poate să înceapă la marginea din stânga rândului. Pentru textul aliniat la stânga. kerning). după o enumerare sistematizată prin buline sau cifre (fig.12 Adâncimea paragrafului de 3 mm este suficientă pentru un text aliniat stânga-dreapta. sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat. Lorem ipsum dolor sit amet. Lorem ipsum dolor sit amet. la revenirea în text după introducerea unui citat. Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat. • Nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat sed diam. Această operaţie (în engleză. în special la titluri. 5. consectetuer adipiscing elit.5. Lorem ipsum dolor sit amet. Fig. adâncimea trebuie mărită la 5 mm. consectetuer adipiscing elit. Duis autem vel eum iriure nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore aliquam erat volutpat. 5. este necesară pentru echilibrarea 43 .rezidă în necesitatea de evidenţiere a paragrafului. respectiv optimizarea spaţiilor libere dintre acestea. Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat – „nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna erat volutpat” Duis autem vel eum iriure nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore aliquam erat volutpat.

15 Prin mărirea spaţiului. care îl distinge de celelalte fiinţe vii. omul dobândeşte o esenţă proprie. logotipuri etc.optică a textului. omul dobândeşte o esenţă proprie. Goody’s Company Ltd. Cultura Cultura reprezintă ansamblul structurat al valorilor materiale şi spirituale create de umanitate în procesul practicii socialistorice. desprinzându-l totodată de natură. 44 . se pot deosebi două forme ale culturii: materială şi spirituală. Fig.5. se pot deosebi două forme ale culturii: materială şi spirituală. denumiri de firme etc. După obiect şi finalitate. desprinzându-l totodată de natură. Goody’s Company Ltd. unde aspectul general al textului este extrem de important (fig. Goody’s Company Ltd. Prin cultură. Fie că este „prea închisă”. fără „tracking” Acelaşi text cu un „tracking” de 0.3 Fig. pagina capătă un aspect mai deschis. Cultura Cultura reprezintă ansamblul structurat al valorilor materiale şi spirituale create de umanitate în procesul practicii socialistorice.. sigle. Prin cultură. Text normal. Această tehnică poate fi utilă pentru denumirile companiilor în documentele oficiale. Spaţierea în text Uneori. textul devine mai „aerisit”. după finalizarea acţiunii este recomandabilă tipărirea paginii în scopul constatării şi analizării rezultatelor. Tehnica poate fi aplicată cu rezultate apreciabile la titluri. sau „prea deschisă” la culoare.14 text normal text modificat parţial text expandat text condensat Deoarece efectele acestei operaţii sunt mai dificil de sesizat pe ecran. După obiect şi finalitate. 5. la analiza unei pagini de text se constată că este prea „închisă” la culoare din cauză că textul este prea dens. Acesta dă posibilitatea modificării distanţei dintre caractere.14). care îl distinge de celelalte fiinţe vii. mai puţin apăsător. aspectul paginii poate fi îmbunătăţit printr-un procedeu numit „tracking”. afişe. Goody’s Company Ltd. 5. Repoziţionarea caracterelor nu are ca rezultat modificarea lungimii cuvintelor şi nici ajustarea dimensiunilor şi proporţiilor literei.

Modificarea spaţierii la 0. desprinzându-l totodată de natură. Fig. senzorialitatea. se pot deosebi două forme ale culturii: materială şi spirituală.17).5. Arta evoluează în strânsă interdepen-denţă cu celelalte forme ale conştiinţei sociale.4 permite revenirea cuvintelor la locul lor în prima coloană Arta Formă a activităţii umane şi a conştiinţei sociale constând în realizarea de structuri expresive. Arta Formă a activităţii umane şi a conştiinţei sociale constând în realizarea de structuri expresive. scheme. omul dobândeşte o esenţă proprie. Compoziţia trebuie să se bazeze pe titluri. diapozitive) să poată fi legate. cuvinte cheie. 45 . mental. Prin cultură. Prin cultură. Spaţierea textului în materiale pentru prezentări Materialele pentru diverse tipuri de prezentări trebuie să ajute publicul spectator în înţelegerea mesajului conţinut în text. După obiect şi finalitate. care pot fi percepute/citite rapid şi. 5. afectivitatea şi inteligenţa.O valoare normală a spaţiului între caractere (tracking) determină saltul celor două cuvinte pe coloana din dreapta Cultura Cultura reprezintă ansamblul structurat al valorilor materiale şi spirituale create de umanitate în procesul practicii social-istorice. Cultura Cultura reprezintă ansamblul structurat al valorilor materiale şi spirituale create de umanitate în procesul practicii social-istorice. astfel încât să se obţină varianta optimă în raport cu tipul de caractere şi de înălţimea literelor folosite. omul dobândeşte o esenţă proprie. se pot deosebi două forme ale culturii: materială şi spirituală. capabile să genereze şi să comunice emoţii specifice complexe. atât în actul creaţiei. pentru ca informaţiile prezentate succesiv (planşe. desprinzându-l totodată de natură. care îl distinge de celelalte fiinţe vii. care îl distinge de celelalte fiinţe vii. eventual memorate.16 Procedeul trebuie utilizat cu multă grijă. la care participă. capabile să genereze şi să comunice emoţii specifice complexe. senzorialitatea. la care participă. Arta evoluează în strânsă interdependenţă cu celelalte forme ale conştiinţei sociale. afectivitatea şi inteligenţa. cât şi al receptării. atât în actul creaţiei. După obiect şi finalitate. Structurarea textului trebuie să aibă la bază o combinaţie între spaţierea pe verticală şi cea pe orizontală (fig. cât şi al receptării.

De regulă. cu o structură bogată în titluri şi subtitluri. sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat. Astfel.17 Spaţierea textului în reportaje Compunerea textului pentru reportaje trebuie să aibă la bază o strategie în ce priveşte spaţierea. precum şi între structurile enumerative cu bulină. Spaţiu 3mm după titlu Lorem ipsum Dolor sit amet.18 Spaţiu 2mm după text Spaţiu 1. după. un spaţiu minim.19). Fig. Duis autem vel eum iriure nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore aliquam erat volutpat. Un spaţiu mai mare se va lăsa după titlu.Caracteristici Două culori Roşu Galben Două forme Cerc Pătrat Caracteristici Două culori Roşu Galben Două forme Cerc Pătrat Ierarhizare obţinută doar prin spaţierea verticală. se poate utiliza o strategie de spaţiere mixtă. Ierarhizare obţinută prin spaţierea după ambele direcţii. dar mai mare decât distanţa între două linii de text trebuie lăsat înainte. 5. Fig. • dolore magna aliquam erat volutpat sed. fie pe verticală. paragrafele se spaţiază într-un singur plan: fie pe orizontală.5. 5. consectetuer adipiscing elit. 46 . un spaţiu şi mai mare înainte de titlu etc.5mm la sistematizare Liniile lungi de text necesită un spaţiu mai mare pentru departajarea textelor de acelaşi nivel (fig. Dacă documentul este complex. Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat: • nonummy nibh euismod tincidunt ut.

Lorem ipsum
Dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit, sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat. Duis autem vel eum iriure dolor in. Hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat: • nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet; • dolore magna aliquam erat volutpat sed diam. Duis autem vel eum iriure nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore aliquam erat volutpat. Fig. 5.19

Ca regulă generală, spaţierea textului se face în concordanţă cu celelalte tipuri de spaţii din pagină (margini, coloane), precum şi în acord cu ilustraţiile, figurile, sau celelalte elemente ale compoziţiei.

Spaţierea textului în postere
În cazul afişelor şi posterelor, cititorul trebuie să înţeleagă mesajul dintr-o privire, chiar trecătoare, poate chiar din mişcare. Se poate utiliza cu succes în această situaţie, o combinaţie de moduri de spaţiere, cu jocuri de înălţime, sau de modificare a tipurilor de caractere, în funcţie de importanţa fiecărui element în raport cu întregul (text).

Nevestele vesele
din Windsor

de W. Shakespeare
Teatrul din Deal
7-10 iulie ora 19.00
Preţul biletelor: 50.000 lei

Evenimentul este sponsorizat de Consiliul Artelor din Braşov

Fig. 5.20

Se recomandă ca informaţiile să fie grupate în blocuri independente, care pot fi mutate cu uşurinţă, facilitând realizarea compoziţiei şi echilibrarea acesteia din punct de vedere vizual.

47

CAPITOLUL 6

ORGANIZAREA SPAŢIULUI PAGINII
Un bun design se caracterizează prin utilizarea spaţiului disponibil într-un mod
cât mai eficient. Folosirea unei grile ajutătoare în scopul organizării spaţiului este de un real folos în aranjarea textului şi imaginilor în pagină.

6.1 Grile
Grilele sunt elemente (linii) pe care diferitele procesoare de text le pun la dispoziţia utilizatorului, în scopul facilitării organizării paginii. Grila este formată dintr-o reţea de linii orizontale şi verticale, care nu apar la tipărirea documentului. Densitatea grilei este la latitudinea utilizatorului. Tot în categoria liniilor de grilă se înscrie şi chenarul, care separă marginile formatului de oglinda paginii.

Marginile separă conţinutul documentului de „restul lumii” Coloanele împart pagina ajutând la gestionarea spaţiului Liniile de ghidare împart pagina în plan vertical

Fig. 6.1

Avantajele utilizării grilelor este evident, mai ales în cazul unor documente realizate pe mai multe pagini. Prin folosirea unei grile, paginile capătă un aspect similar, întărind cititorului impresia de continuitate. Acelaşi lucru este valabil, şi util totodată, în cazul articolelor care apar într-o publicaţie pe durata mai multor numere.

48

Fig. 6.2

Este de la sine înţeles că fiecărui tip de document i se potriveşte un anumit tip de grilă. Figura 6.3 prezintă un exemplu de grilă pentru o carte, alături de o alta, adecvată unei pagini informative (ziar, revistă).

Capitolul 1

Fig. 6.3

6.2 Margini
Marginile formatului separă suprafaţa utilă, pe care se amplasează elementele compoziţiei (numită „oglinda paginii”), de restul suprafeţei suport (numită „restul lumii”). Definirea spaţiului util se face prin stabilirea marginilor: superioară, inferioară, stânga, dreapta. În cazul documentelor cu pagini faţă în faţă marginile stânga şi dreapta devin interioară şi exterioară. Existenţa marginilor are un rol estetic, contribuind esenţial la îmbunătăţirea aspectului paginii şi a modului în care aceasta este percepută.

49

6. de legătură între două elemente aparţinând aceleiaşi compoziţii. în timp ce marginile înguste sugerează grabă. o situaţie presantă. Fig. creându-se astfel impresia de unitate.5 50 . marginile mai largi creează impresia de spaţiu şi au un efect liniştitor. Marginile egale pot deveni plictisitoare pentru cititor Marginile inegale conferă dinamică paginii şi captează interesul cititorului Marginea de jos se recomandă să fie mai lată decât pe celelalte laturi Fig.Astfel. 6.4 Marginile din dreapta şi stânga sunt. La documentele tipărite pe ambele feţe se recomandă ca marginile interioare să fie mai înguste decât cele exterioare. diferite ca lăţime şi simetric egale în cazul documentelor cu pagini faţă în faţă. tensionată. de regulă.

reportajele. de regulă. marginile laterale sunt.3 Coloane Liniile de ghidare verticale ajută la organizarea spaţiului şi împărţirea formatului în coloane. Varianta cea mai simplă este de a se stabili un număr de coloane şi folosirea fiecăreia ca o singură coloană (fig. astfel încât acestea să se poată încadra în dimensiunea unei coloane.7). • lungimea rândului de text. Pentru delimitarea spaţiului. Această „regulă” poate fi încălcată.6. o singură coloană. egale.6. Alegerea numărului de coloane se face în funcţie de: • tipul documentului. 6. pot fi scrise pe mai multe coloane (de regulă două sau trei). 6.7 La alegerea numărului de coloane trebuie avut în vedere tipul de material ce urmează a forma compoziţia: texte. • dimensiunile formatului. care se realizează pe o singură pagină. grafice. în cazul în care unele elemente 51 . elementele grafice plasate pe margini sunt utile şi de efect Fig. Pentru rapoarte. delimitat de margini. de regulă.Pentru anunţuri şi afişe. unele articole cu rol informativ. Se împarte în coloane spaţiul activ. ca anunţurile publicitare. întrucât.6). 6. fotografii. dar numai de către designerii cu experienţă. cărţi sau scrisori se utilizează.6 Marginile anunţurilor publicitare trebuie să fie cât mai late. Fig. pentru ca mesajul pe care îl conţin să iasă în evidenţă în raport cu celelalte anunţuri (fig. Alte documente.

6. sigle etc. acestea se folosesc pentru fixarea poziţiei de început pentru secţiuni sau capitole (fig. 6. sau trei coloane Fig. grilele indică atât sfârşitul unui element.6.9).9 În ziare şi reviste. două. iar la scrisori.grafice sau blocuri de text depăşesc lăţimea unei coloane. ghidajele ajută la stabilirea unei poziţii constante pentru diversele elemente. sau duble. de exemplu. echilibrarea compoziţiei este mai dificilă. cât şi începutul celui adiacent. Titlu pe două coloane Imagini pe una sau două coloane Text pe una. în acest ultim caz. creând oportunitatea realizării unei compoziţii cu calităţi deosebite.4 Linii de ghidare Liniile de ghidare sunt linii adiţionale (auxiliare). Textul şi elementele grafice pot fi aranjate şi scalate pentru a umple pagina. care se adaugă în pagină în mod ocazional. Liniile de ghidare pot fi simple. Capitolul 1 Fig. 6.8 Această abordare permite designerului o mai mare libertate de mişcare. La cărţi. orizontale sau verticale. pentru antete. 52 .

10 Figura 6. pe două. se schiţează marginile. având ca unic (şi minor) dezavantaj consumul suplimentar de hârtie. Aspectul „aerisit” poate fi conferit documentului de nişte margini mai late. sau chiar trei coloane. şi anume. Fig. Grila poate fi menţinută prin memorarea ei de către procesorul de text. dacă documentul se întinde pe mai multe pagini. Reducerea lungimii rândului se poate obţine prin trunchiere. 53 . Două coloane fiind mai dificil de echilibrat. rapoartele pot fi uneori dificil de citit (înţeles). în special la interior. deci sunt citite din interes faţă de informaţie. de exemplu. apoi grila şi liniile de ghidare orizontale. eventual prin crearea unei „matriţe”. scriind textul pe coloane. pe măsură ce sunt necesare. şi nu ca o lectură de divertisment. se recomandă utilizarea a trei coloane. diagramelor.10 prezintă două exemple de grile pentru formate A4. faţă în faţă. ca şi din cauza rândurilor lungi. (template). ce poate fi utilizată ori de câte ori este nevoie. realizabile în Adobe PageMaker.6. scrise cu înălţimi reduse. 6. imaginilor. la crearea unui document. Grile pentru rapoarte Rapoartele sunt importante prin conţinutul lor. Din cauza folosirii unor fonturi mici. Un alt mijloc de îmbunătăţire a aspectului paginii este prelungirea titlurilor. Soluţiile prezentate în continuare permit crearea unor documente mai interesante şi mai accesibile.5 Stabilirea şi trasarea grilei ajutătoare Iniţial.

6. Fig.12 Este bine de ştiut că. Marginile asimetrice conferă documentului un aspect mai interesant. Structurarea informaţiilor prin intermediul grilei. 54 . Utilizarea a doar două coloane conferă un aspect de asimetrie care.11 Pentru documente care se întind pe mai multe pagini. în anumite condiţii. ajută cititorul să se orienteze în document şi să găsească informaţia care îl interesează. incluzând o pagină de titlu (copertă sau echivalent) este recomandabil ca grila pentru prima pagină să fie în concordanţă cu grila paginilor de conţinut.. grila se compune în funcţie de diversele tipuri de informaţii: ştiri pe scurt. liste de evenimente. articole de fond. poate fi exploatat în favoarea documentului. Grile pentru periodice Pentru presa scrisă.Fig.. 6.

deoarece cititorul îşi propune din start să le citească şi să „staţioneze” mai mult la ele. Grilă pentru prima pagină Grilă pentru pagini cu liste Fig. care să faciliteze o eventuală căutare în document.14 În sfârşit. Fig.Pentru prima pagină se recomandă un număr sporit de coloane. paginile cu liste trebuie structurate pe mai multe coloane. trebuie ajustată înălţimea caracterelor în corelaţie cu lăţimea coloanei. 55 .13 Paginile cu articole pot fi structurate pe mai puţine coloane (2). În acest caz. 6. 6. câteva titluri. eventual un cuprins etc. care să permită începerea a cel puţin trei articole.

Acestea permit împărţirea ecranului în zone în funcţie de care designerul compune pagina. organizarea informaţiei este de importanţă capitală. Fig. de multe ori limitată.Patru coloane conferă elasticitate în aranjarea articolelor în pagina de ştiri Fig. 6.15 Grile pentru pagini de web Deşi prezintă un suport diferit faţă de hârtie. 6. 56 . Aşadar. scopul fiind ca cititorul să perceapă/priceapă ce doreşte autorul (posesorul) anunţului.16 Grile pentru reclame/publicitate Costurile ridicate ale publicităţii obligă creatorul paginii să încludă un maxim de informaţie pe o suprafaţă minimă. pagina de web poate beneficia de avantajele oferite de folosirea grilelor.

Pentru coperţi (sau prima pagină la periodice). ţinând cont de faptul că acesta va fi amplasat în proximitatea altor anunţuri. Fig. se foloseşte o singură coloană şi margini cât mai ample. 6. cât şi pentru firmă.Marginile documentului vor fi suficient de largi. mai bine decât două. iar trei. În plus. poate deveni mai complexă. în raport cu care trebuie să se evidenţieze.17 Dacă spaţiul disponibil este foarte mic. Este recomandabilă folosirea unui singur tip de grilă pentru toate paginile unui web site. 57 . Fig. gradual. marginile din stânga şi dreapta trebuie să fie egale. patru coloane sunt mult mai potrivite pentru articole scurte Grila trebuie să fie simplă la început. Este bine de ştiut că… Marginile se stabilesc înaintea începerii inserării elementelor în pagină.18 Folosirea unei grile conferă un aspect consecvent anunţurilor. Patru coloane se echilibrează mai bine decât trei. pentru a evita surprize ulterioare. apoi. 6. Ea ajută la stabilirea unui stil propriu atât pentru designer.

fie dimensiunea (lăţimea) coloanei (fig. 58 . fiind incluse şi spaţiile libere.1 Coloane şi lungimi de rând Lungimea rândului reprezintă un element esenţial pentru uşurarea citirii textului. Modul în care conlucrează cele două mijloace în tipografie se va observa în acest capitol. 7. numărul optim este de 50-75 caractere/rând [11]. Acestea trebuie să fie cât mai discrete (grosime redusă). Din punctul de vedere al cititorului.1). să fie de lungime egală şi situate la acelaşi nivel.CAPITOLUL 7 UTILIZAREA GRILELOR ÎN TIPOGRAFIE Prin combinarea efectelor utilizării grilei şi spaţierii în pagină rezultă un aspect esenţial în designul unei publicaţii. Pentru obţinerea unei valori apropiate de intervalul optim se poate ajusta fie înălţimea caracterelor.7. O modalitate simplă de scurtare a rândului o constituie împărţirea în coloane.1 În anumite cazuri. Fig. Numărul şi poziţionarea coloanelor în pagină determină lungimea rândului de text. De înălţimea caracterelor depinde numărul de cuvinte (caractere) care încap într-un rând. coloanele pot fi delimitate prin trasarea unor linii verticale. 7.

3 Originea fumului Fumul este de trei categorii: .7.fumul negru. simetria reprezintă o valoare tradiţională.7. pentru un document. 7.3). În acest scop. 7. datorită fumului negru la eşapare. se poate utiliza cu succes grila sau doar o linie orizontală ajutătoare (fig. paginile care respectă o anumită simetrie pot fi obositoare şi sunt cu certitudine restrictive din punctul de vedere al creatorului.2) sunt utile în special în cazul în care textul este aliniat unilateral (la stânga sau la dreapta).Liniile despărţitoare dintre coloane (fig. . Motorul Diesel este identificat ca sursă de poluare după 1930.2 La amplasarea textului pe coloane trebuie verificat ca rândurile să nu fie decalate pe verticală. Fig. Unele procesoare de text oferă facilităţi prin care blocurile cu texte sau imagini pot fi aliniate în mod automat. Cu toate acestea. Din punct de vedere formal. dreaptă sau plan. Fiecare element are un opus identic amplasat în raport cu un punct.fumul alb. Simetrie şi asimetrie O compoziţie simetrică este caracterizată prin echilibru interior. 59 . . Fig. prin intermediul unor ghidaje „magnetice” care (a)trag obiectele.fumul albastru. Fumul şi mirosul gazelor sunt încă probleme nerezolvate pentru motoarele cu aprindere prin compresie.

60 . Dimpotrivă.4 Asimetria poate sugera acţiune. starea de echilibru poate fi atinsă prin alternarea blocurilor de text cu imagini. şi cuantificarea „ştiinţifică” a acestora (fig.5). unei compoziţii asimetrice îi lipseşte echilibrul interior.Fig. În acest caz. elementele fiind inegale şi nepereche. Atenţia cititorului nu mai este atrasă de centrul paginii şi poate fi abătută prin voinţa designerului. sau chiar modernitate. furnizând oportunităţi nebănuite designerului. 7.7. dinamism.

6). sau pentru obţinerea unui anumit efect vizual.5 Este bine de ştiut că. 7. 7.7.. înţelegerea mesajului.2 Alinierea textului Alinierea reprezintă poziţionarea textului şi a elementelor grafice. 61 . sau pot fi în contrast cu textul. unele în raport cu celelalte. Aspectul (simetria) paginii nu trebuie să abată atenţia cititorului de la elementul esenţial.Fig. elementele grafice pot amplifica impresia de aliniere (fig. în scop de contrabalansare.. Astfel.

7. Textul scris în acest mod este dificil de citit.6 Alinierea la stânga Acest tip de aliniere este uşor de obţinut şi conferă textului un plus de aspect informal.8 Alinierea centrată Acest tip de aliniere este mai rar folosită.. Lungimea rândului trebuie ajustată astfel încât să se evite diferenţele mari sau separarea cuvintelor compuse (cu cratimă).Fig.7 Alinierea la dreapta Este utilă pentru texte scurte. deoarece cititorul trebuie să „caute” începutul fiecărui rând nou. Mânăstirea Dealu Printre livezile şi viile ce se întind pe t e r a s e l e d i n s t â n g a I al o m i ţ e i . cum sunt explicaţiile pentru figuri. 7.] Sub lespedea pe care este săpată o coroană de bronz cu inscripţia „Primului întregitor de neam glorie nemuritoare” ― se păstrează capul viteazului Mihai voievod. 7. Fig. u r c ă î n l a r g i m o d u l ă r i d r u m u l c e d u c e d i n Tâ r g o v i ş t e l a m â n ă s t i r e a Dealu. retezat de securile mişeliei şi trădării de pe Câmpia Turzii. În acest tip de aliniere textul este mai adunat. [. Fig. u r c ă î n l a r g i modulări drumul ce duce din Târgovişte la mânăstirea Dealu. citate sau paragrafe introductive. Mânăstirea Dealu Printre livezile şi viile ce se întind pe terasele din stânga Ialomiţei.. 62 . Se utilizează la texte scurte şi doar atunci când se doreşte conferirea unui aspect mai „decorativ”.

fie algoritmi.] Sub lespedea pe care este săpată o coroană de bronz cu inscripţia „Primului întregitor de neam glorie nemuritoare” ― se păstrează capul viteazului Mihai-voievod. însă. Mânăstirea Dealu Printre livezile şi viile ce se întind pe terasele din stânga Ialomiţei. despărţirea în silabe nu este activată. Necesită o atenţie sporită referitor la lungimea rândului – să nu devină obositor de lung – şi la despărţirea cuvintelor în silabe – pentru evitarea unor lungi spaţii goale –.] Sub lespedea pe care este săpată o coroană de bronz cu inscripţia „Primului întregitor de neam glorie nemuritoare”. [. iar eventualele corecturi trebuie făcute la final.. se păstrează capul viteazului Mihai-voievod. 7.[. Mânăstirea Dealu Printre livezile şi viile ce se întind pe terasele din stânga Ialomiţei.. 7.Mânăstirea Dealu Printre livezile şi viile ce se întind pe terasele din stânga Ialomiţei. 7. conferind acestora un aer mai ordonat. indiferent de lungime. sunt forţate să umple întregul rând (fig.. despărţirea în silabe este necesară în scopul economisirii spaţiului (fig. procesoarele de text folosesc fie dicţionare.. motiv pentru care nu întotdeauna sunt respectate regulile gramaticale.. se păstrează capul viteazului Mihaivoievod. Din această cauză.3 Despărţirea în silabe Pentru despărţirea în silabe.] Sub lespedea pe care este săpată o coroană de bronz cu inscripţia „Primului întregitor de neam glorie nemuritoare”. acest mod poate deranja în cazul titlurilor care. Fig. Fig. În acelaşi timp.[. Fig. urcă în largi modulări drumul ce duce din Târgovişte la mânăstirea Dealu.7.11). De cele mai multe ori.] Sub lespedea pe care este săpată o coroană de bronz cu inscripţia „Primului întregitor de neam glorie nemuritoare”. Mânăstirea Dealu Printre livezile şi viile ce se întind pe terasele din stânga Ialomiţei.[. în regim automat.11 7.7.. urcă în largi modulări drumul ce duce din Târgovişte la mânăstirea Dealu.10 Alinierea bilaterală forţată permite eliminarea spaţiilor goale de la sfârşitul paragrafelor. urcă în largi modulări drumul ce duce din Târgovişte la mânăstirea Dealu.9 Alinierea bilaterală (justify) Reprezintă modul tradiţional de scriere a textelor. 63 . urcă în largi modulări drumul ce duce din Târgovişte la mânăstirea Dealu. mai oficial. se păstrează capul viteazului Mihai-voievod...12).

Text aliniat bilateral Eficienţa despărţirii în silabe este vizibilă în special la textele aliniate bilateral. Despărţirea cuvintelor la sfârşit de rând anulează spaţiile goale de la marginea rândului. Dacă dimensiunea dimensiunea particulei este mai particulei cea mai mare decât mare decâteste a celulei filtrului. Acesta este mecanismul filtrării bidimensionale care are o mare eficienţă. Dacă dimensiunea particulei este mai mare decât cea a celulei filtrului. particula nu poate trece prin porii filtrului.13). Filtrarea mecanică se împarte în filtrare bidimensională şi filtrare tridimensională (în volum). cea a celulei filtrului. pentru a evita deplasarea cuvintelor şi apariţia cuvintelor cu cratimă în acelaşi rând. Dacă dimensiunea particulei este mai mare decât cea a celulei filtrului. Filtrarea mecanică se împarte în Filtrarea mecanică se împarte filtrare bidimensională şi filtrare în filtrare bidimensională şi tridimensoinală (în volum). Acesta este mecanismul filtrării bidimensionale care are o mare eficienţă. devine obligatorie o verificare finală. particula particula nu poate trece prin porii nu poate filtrului. particula particula nu poate trece prin porii nu poate trece prin porii filtrului. Dacă dimensiunea particulei este mai mare decât cea a celulei filtrului. Text aliniat la stânga Filtrarea mecanică se împarte în Filtrarea mecanică se împarte filtrare bidimensională şi filtrare în filtrare bidimensională şi filtrare tridimensoinală (în tridimensoinală (în volum). în cazul alinierii unilaterale. Fig. Dacă volum).4 Utilizarea practică a grilelor şi spaţierii Odată stăpânite tehnicile de utilizare a grilelor şi a spaţierii textelor în pagină.12 În cazul în care cuvintele sunt despărţite în silabe pe măsură ce este scris textul. Dacă dimensiunea dimensiunea particulei este mai particulei cea a celulei decât mare decâteste mai mare filtrului. 7. 7. la alinierea bilaterală (fig.Filtrarea mecanică se împarte în filtrare bidimensională şi filtrare tridimensională (în volum). dar se poate dovedi extrem de utilă şi în alte cazuri. şi din mijlocul textului. Dacă dimensiunea particulei este mai mare decât cea a celulei filtrului. Filtrarea mecanică se împarte în filtrare bidimensională şi filtrare tridimensoinală (în volum). cea a celulei filtrului. Efectul 64 . Fig. particula nu poate trece prin porii filtrului. filtrului.7. 7.13 Filtrarea mecanică se împarte în filtrare bidimensională şi filtrare tridimensoinală (în volum). Dacă filtrare tridimensoinală (în volum). trece prin porii filtrului. particula nu poate trece prin porii filtrului. particula nu poate trece prin porii filtrului. se poate încerca realizarea unei compoziţii prin combinarea celor două metode.

În ambele situaţii. De regulă. care se poate orienta rapid spre elementele de interes. Rapoarte.7.15).15 65 . textul se scrie pe o singură coloană.14). cu condiţia să o poată mânui cu abilitate. Fig. 7.concertat al aranjării materialelor după o grilă. articole ştiinţifice Grilele pentru rapoarte trebuie să fie suficient de flexibile. Fig. va fi cu siguranţă o unealtă puternică în mâna designerului. 7. titlurile se pot amplasa în coloana de text (fig. astfel încât să permită încadrarea unor materiale cu gabarite diferite. cu spaţierea combinată pe orizontală şi verticală. extinderea părţii grafice peste banda liberă reprezintă o idee bună. Prevederea unei margini late în partea stângă.7. în care să fie scrise titlurile (fig. face o bună impresie cititorului. sau diverse observaţii. cu spaţiu corespunzător între diferitele blocuri.14 Dacă se consideră că marginea lăsată este exagerat de mare.

7.7.17 66 .7. eventual prin introducerea unui scurt sumar al secţiunii următoare (fig. pe lângă faptul că sunt de un real folos în realizarea unui proiect nou. reportaje Acest tip de materiale este probabil cel mai complex produs al genului. De aceea. 3 Proceduri Fig. conceperea unei pagini de ziar/revistă va reprezenta întotdeauna o provocare pentru un designer.17). Creatorii profesionişti în domeniu apelează la formate prototip (templates). 7.16 Articole de ziar. care.Pentru a ajuta cititorul să se orienteze într-un document ce se întinde de-a lungul mai multor pagini este bine ca sfârşitul şi începutul capitolelor să fie evidenţiate net.16). ajută la formarea unui stil propriu. Fig. Grila stabilită pentru articole trebuie să permită lăsarea unor spaţii diferite în partea inferioară a paginii în funcţie de lungimea blocurilor de text (fig. Trecerea de la un capitol la altul poate fi marcată inclusiv prin modificări la nivelul notelor de cap sau de picior.

Existenţa unui scurt paragraf de introducere. de a ajuta cititorul să-l înţeleagă şi. să contribuie la îmbunătăţirea aspectului paginii (fig. acest scurt text poate conţine un rezumat.19 67 . Fig.18).Pe o pagină de ziar.18 Scopul subtitlurilor este acela de a rupe monotonia textului.7. titlurile articolelor se aliniază la stânga. Fig. Diferenţa de înălţime nu trebuie exagerată. atât pentru agricultură. şi se spaţiază mai larg. Valorificarea energiei regenerabile În ultimii câţiva ani. Uneori. 7. având ca scop introducerea cititorului în subiect. dar cu o înălţime mai mare. nu în ultimul rând. poate facilita tranziţia vizuală de la titlu la textul propriu-zis. valorificarea energiei eoliene este acum dominată de un nou tip de instalaţie: fermele eoliene. cât şi pentru utilizarea în gospodărie. 7. Deşi anumite tipuri de instalaţii puse în mişcare de vânt au fost folosite de peste un mileniu pentru ridicarea apei de la adâncime. întrucât un titlu izbitor de mare poate impresiona negativ cititorul. Se utilizează acelaşi tip de caractere ca şi la textul de bază. forţa vântului a trecut în primele rânduri ale surselor reînnoibile de energie în unele ţări.

7. Standarde de competenţă Autoritatea emitentă Data Fig. frazele se amplasează pe rânduri diferite. Cei care trebuie să citească materialul respectiv devin mai interesaţi şi mai receptivi în prezenţa unei coperţi cu aspect dinamic.5 Designul copertei Ca principiu de bază. Competenţă Standarde pentru industria tipografică Autoritatea emitentă Data.22).7. Restul informaţiilor considerate importante.21 Ilustraţiile. pot fi incluse pe pagina a doua. anul apariţiei.20 Este de evitat apariţia pe copertă a unor semne de punctuaţie: punct. punct şi virgulă. 7. fotografiile şi elementele grafice incluse pe copertă au ca efect atragerea cititorului (fig. să conţină doar informaţiile strict necesare: autorul. eventual. două puncte. 7. Competenţă: Standarde pentru industria tipografică. Pentru separarea ideilor. Autoritatea emitentă. editorul. Data Fig. o copertă trebuie să fie simplă şi clară. 68 . titlul.

Crearea şi utilizarea prototipurilor uşurează munca şi economiseşte timp preţios. dar necesare. Separarea cuvintelor în silabe nu este admisă în titluri. 7.. 7. Standarde de competenţă în tipografie Competenţă Standarde pentru industria tipografică Autoritatea emitentă Data Fig.Reciclarea materialelor Organizaţia „Prietenii Pădurii” 2002 Fig.7. situaţia poate fi îmbunătăţită prin înscrierea titlului pe coperta din spate a lucrării (fig..22 La legarea rapoartelor sau cărţilor cu un număr redus de pagini nu este posibilă obţinerea unei benzi mediane (cotor).23 Este bine de ştiut că. ca de exemplu. 69 . În acest caz.23). Lipsa acestui element face imposibilă găsirea cărţii în cazul în care este depozitată pe rafturi. Coperta IV (din spate) este locul potrivit pentru informaţiile mai puţin importante . în biblioteci.

24). Titlul cărţii Fig.24 Schiţele de proiect pentru copertă trebuie să aibă la bază grila utilizată pentru restul documentului (fig. cu siguranţă. Pagina de titlu poate fi scrisă cu alt tip de caractere decât restul documentului. Opţiunea asupra alegerii setului de caractere este a designerului. dicţionarelor. 70 . cuprinsul. eventual distribuitorul lor. respectând totuşi regulile prezentate anterior. glosarelor etc. Cuprinsul fiind principalul element de orientare a cititorului în document. înălţimea caracterelor trebuie să fie mai mare pentru ca informaţiile să fie vizibile. mai puternic. o listă a figurilor. Însemnele distinctive ale deţinătorului de copyright. editorul. acesta trebuie structurat în funcţie de „dimensiunea” documentului: o lucrare de mari dimensiuni trebuie să aibă un cuprins mai detaliat. La cărţi. definitivarea paginii/paginilor de cuprins este o activitate finală şi se realizează după stabilirea titlurilor de capitole şi subcapitole. introducerea etc. pe pagina a II-a (contracoperta). impactul asupra cititorului va fi. datele despre autori. Coperta Dacă prima pagină cuprinde elemente grafice sau ilustraţii.7. aceste pagini preliminare sunt plasate la început şi conţin titlul lucrării. precum şi alte informaţii asemănătoare se înscriu. precum şi a numerelor de pagină unde acestea pot fi regăsite. anexelor. de regulă.7.6 Designul paginilor introductive O mare parte din documente conţin informaţii legate de producătorul. 7. numărul de ISBN (International Standard Book Number). date despre autor şi editor. Cuprinsul De regulă..

.25. Crearea lor necesită o analiză profundă.7 Designul tabelelor Tabelele prezintă date complexe sub o formă compactă şi succintă. Helvetica. Unealta Ciocan Cleşte Şurubelniţă Ziua I 10.26 Trebuie evitate seturile de caractere care pot induce confuzii între cifre şi litere. după definitivarea restului documentului (titluri.00 12. 1234567890 1234567890 Fig.00 Ziua II 8. 7.50 Fig.00 4. la care nu există acest pericol. Arial sau Garamond sunt exemple de fonturi cu forme distincte. Pentru completarea datelor întabelate se recomandă seturile de caractere compacte.1 Ιντροδυχερε Date de intrare Obiective Implementare proceduri 1 3 3 5 1 3 3 5 Ιντροδυχερε Date de intrare Obiective Implementare proceduri Fig.50 2.00 8. subtitluri. 7. Este bine de ştiut că.00 Săptămâna 24. Mai puţin rigide şi mai de efect sunt cele două stiluri prezentate în figura 7. fără a afecta citirea şi înţelegerea informaţiilor.00 20.00 5. dar mai ales experienţă şi inventivitate. 7..27 Arial (14 puncte) Garamond (14 puncte) 71 . care permit folosirea unor înălţimi reduse. numere de pagini). Paginile preliminare ar trebui lăsate pentru a fi create la sfârşit. considerată demodată în prezent. 7.25 Marcarea numărului de pagini la capătul unei linii de puncte este metoda clasică.

98 200. sau pe verticală.83 234.30 Tabelele sunt entităţi de sine stătătoare. Dacă textul se întinde pe două rânduri.45 456. prin modificarea fontului. trebuie introdus un element care să ajute la distingerea acestuia.05 Africa Asia America de nord America de sud Australia Europa Fig.30). chenare). se poate recurge la scrierea textului din capul de tabel.83 188.7.99 289. 1234567890 1234567890 Fig.Fonturile la care cifrele nu se sprijină pe linia de bază nu sunt recomandate.07 346. în acest scop putându-se folosi abrevieri.29 În cazul coloanelor înguste. de obicei spaţiu pe orizontală. 7.10 450.53 348.28 Bernhart Fashion: cifrele sunt nealiniate în plan vertical Arial: cifrele sunt aliniate Textul conţinut în capul de tabel trebuie să fie cât mai scurt. 7.45 Număr de turişti estimat pe baza anului precedent [mii persoane] 634. deoarece necesită pentru încadrare un spaţiu suplimentar. când titlul este lung comparativ cu elementele întabelate. 72 . prin grafică (linii. Zona turistică Număr estimat de turişti [mii persoane] 657. pe verticală (fig.11 346. Ţări dezvoltate Ţări în curs de dezvoltare 26 66 8 Vârsta 0-14 15-65 +65 Global 25 18 66 9 63 19 Fig. sau culoare. 7. Evidenţierea lor poate fi realizată prin amplasament.98 456.

în urma unei profunde analize. tipul şi stilul cel mai adecvat pentru tabel. dar nu exagerată. suficient de amplă.00 4.00 12.50 5. 7.00 20. sau prin culori diferite (fig.00 12. În acest fel.00 4.7.50 2. Trasarea unor linii de grosimi diferite ajută la distingerea diverselor câmpuri ale tabelului.00 Săptămâna 24. 7.00 Ziua II 8.00 8.00 8.00 5.50 Fig.00 8.00 8.Unealta Ciocan Cleşte Şurubelniţă Ziua I 10.00 20. Acelaşi efect se poate obţine prin intercalarea unor benzi gri.00 8. Odată ales.50 Unealta Ciocan Cleşte Şurubelniţă Cheie fixă Ziua I 10. 73 .00 5.00 20. Unealta Ciocan Cleşte Şurubelniţă Ziua I 10. Unealta Norma zilnică Ziua I Ziua II 8.00 24.32 Din punct de vedere vizual este de preferat ca delimitarea liniilor şi coloanelor să se facă prin spaţiere. cititorul. 7.50 2.00 Fig.31 Designerul trebuie să stabilească.34).50 Fig. decât prin grile de linii.50 23.31 şi 7.00 4.00 6.33 Nişte simple linii orizontale pot organiza cu bune rezultate datele dintr-un tabel (fig.50 2.50 Ziua II 8. acesta trebuie menţinut pe parcursul întregului document. nefiind neapărat de ajutor cititorului (de comparat fig. va putea parcurge şi înţelege mai repede conţinutul acestora.00 Săptămâna Ciocan Cleşte Şurubelniţă 10.00 12.00 Săptămâna 24.33).00 4.00 Săptămâna 24.00 20.32).00 12. Acestea din urmă dau impresia de discontinuitate. de divizare a tabelului.7.00 5.50 2.00 Ziua II 8. odată familiarizat cu formatul tabelelor.7.

7.00 Săptămâna 24. În situaţia în care tabelul se continuă pe mai multe pagini.Unealta Ciocan Cleşte Şurubelniţă Cheie fixă Ziua I 10.50 5. începând de la stânga spre dreapta.00 20. Cititorul are materialul în faţa ochilor un timp limitat şi în condiţii de vizibilitate neobişnuite (ecran luminos. ca şi fiecare coloană în parte. la o înălţime în concordanţă cu dimensiunile sălii în care are loc prezentarea.00 4. se recomandă alegerea unui tip de caractere cât mai lizibil. Tabelul. camera întunecată). sub capul de tabel.00 6. va avea aceeaşi lăţime pe toate paginile.00 8. tabelele dintr-un document se numerotează. ele sunt însoţite de un text explicativ (titlu).50 23.00 8. o numerotare a rubricilor (coloanelor). Diferenţierea elementelor de text ale compoziţiei se va face prin spaţiere şi înălţime. strălucitor.8 Designul materialelor pentru prezentări La crearea planşelor folosite în prezentări trebuie ştiut că materialele sunt vizualizate şi citite în condiţii deosebite.00 Fig. Pe paginile următoare se înscriu numai aceste numere.50 2.34 Dacă sunt în număr mai mare decât unul. în dauna modificării tipului de caractere.50 Ziua II 8. În plus. atenţia cititorului se împarte între materialul vizualizat şi explicaţiile prezentatorului. de obicei.35 Lipsa posibilităţii ca spectatorul să se întoarcă la informaţiile cuprinse în diapozitivele anterioare determină cântărirea cu multă atenţie a cantităţii de 74 . Cunoscând aceste restricţii. Scanere Rezoluţie Viteză Preţ inci Rezoluţie Dots per 300 dpi 600 dpi Pixeli per 150 ppi inci Fig. 7.00 12. 7. în locul capului de tabel. capul tabelului de pe prima pagină va avea prevăzută.

de exemplu). iar cifrele la dreapta. prototipurile ajută la formarea şi menţinerea aceluiaşi stil de-a lungul întregului document. Unii autori recomandă ca. firma etc. La începerea realizării unui nou document. prin utilizarea elementelor grafice şi de text standardizate.9 Utilizarea formatelor prototip (templates) Prototipurile sunt fişiere care conţin o serie de informaţii.. documentul poate fi folosit drept prototip. textul să fie aliniat la stânga. În general. este bine ca acestea să fie păstrate într-un fişier distinct. margini etc.36). După stabilirea tuturor acestor elemente. Crearea unor prototipuri are ca avantaje economisirea timpului la crearea unui document nou. • stiluri tipografice pentru text. • grila ajutătoare. Fişierele prototip de tip document se recunosc după extensia diferită (. se deschide fişierul prototip. un prototip ar trebui să conţină: • dimensiunile formatului şi ale marginilor. articole. ca de exemplu grile.. • note de cap şi de picior. rapoarte. • stiluri de paginare. 7. benzi informative sau publicitare. pentru un acces mai rapid. pagini de web etc.7. fiind asigurată astfel continuitatea estetică a seriei de documente (ziare. • informaţii despre editor. stiluri de text sau de întabelare a datelor. Dacă există mai multe prototipuri.36 stoc Facilităţi Livrare din Scanare diapozitive Software 7. • elemente grafice repetitive (logotipuri. Cost Calitate Timp de scanare Opţiuni Fig. pentru îmbunătăţirea aspectului unui tabel. Este bine de ştiut că.dot. Efectul vizual scontat va fi obţinut doar dacă toate spaţiile din tabel sunt completate. Pe un diapozitiv se pot introduce maxim două nivele de ierarhizare: titlu şi un subtitlu (fig.).informaţie conţinută în fiecare planşă.. De asemenea. antete. 75 . reviste. sau în mai multe documente de acelaşi fel.

liniile îmbunătăţesc aspectul acestuia.CAPITOLUL 8 EFECTE SPECIALE ÎN PROIECT Efectele speciale se pot obţine cu ajutorul elementelor decorative (linii.1 Linii Poziţionate în proximitatea textului. Utilizate în mod constant şi consecvent. mărimea spaţiului dintre aceasta şi text poate fi ajustată. Liniile pot fi extinse pe toată lăţimea paginii. În acest fel este evitată intersectarea de către linie a prelungitoarelor inferioare (sau superioare.) şi au drept scop atragerea sau menţi-nerea atenţiei cititorului asupra documentului. 76 . buline etc. ajutând la înţelegerea mesajului. chenare/cutii. în defavoarea variantei de subliniere automată a textului.1). litere iniţiale. Observaţii Observaţii Observaţii Fig. situaţie în care se constituie în elemente de separare a câmpurilor paginii. valoare sau stil. în cazul supralinierii) ale literelor. 8. ca elemente grafice de sine stătătoare.1 Observaţii Observaţii Observaţii Prin utilizarea liniilor. De exemplu. prin atragerea suplimentară a atenţiei cititorului.8. aceste elemente ajută la conturarea stilului propriu al designerului. Totodată. când linia este obiect de sine stătător. apar o serie de avantaje. 8. Variaţiile liniei în lăţime. liniile ajută la definirea suprafeţei paginii. oferă creatorului o largă paletă de posibilităţi de evidenţiere a anumitor elemente de text (fig.

Ca şi în cazul liniilor. ba mai mult.8.2 Ca elemente grafice.8. asigurându-se un contrast redus. Liniile amplasate în partea superioară a paginii sunt subţiri.Prin păduri şi peste munţii îngheţaţi Prin păduri şi peste munţii îngheţaţi Prin păduri şi peste munţii îngheţaţi Fig. omul şi-o petrece în somn. caseta nu trebuie să atingă textul. spaţiul gol din jurul textului trebuie să fie suficient de larg.4 Caracteristicile liniei de chenar se aleg în concordanţă cu restul elementelor din pagină. Titlul articolului Fig. Poziţia casetei în raport cu textul este importantă. În mod evident. Aproximativ o treime din viaţă. 8.3). pot aduce la echilibru compoziţia. sau dimpotrivă. Fig. 8. Somnul lent se caracterizează prin rărirea activităţilor electrice corticale şi subcorticale. 77 . încât să nu dea impresia de înghesuială şi sărăcie. casetele se pot realiza în diverse variante de grosime şi stil de linie.4). 8. liniile pot crea contraste. iar cele din partea de jos.3 8. care să nu deranjeze (fig. mai groase.2 Casete Încadrarea unui text într-o casetă/chenar are ca efect evidenţierea acestuia. pentru contrast şi greutate (fig.

dar mai multe deteriorează percepţia.5 Prea multe casete pe o singură pagină. citirea unui text scris pe alt fond decât alb. griul trebuie să fie deschis. pot deruta cititorul. 8. Pentru textul scris cu caractere negre.Titlul articolului Titlul articolului contrastul este bun linia este prea groasă Fig. sau pe o pagină dublă. 8. În general.3 Panouri în tonuri de gri Scrierea textului în blocuri plasate pe fond gri (diverse tonuri de gri) poate înviora o pagină. Nuanţa de gri trebuie aleasă astfel încât textul să poată fi citit fără dificultate. poate conduce la obţinerea unei compoziţii deosebit de atractive. Alternarea unor astfel de panouri cu texte în casete. necesită o atenţe sporită. O singură casetă focalizează atenţia. în situaţia în care 78 .

8. textul poate fi citit cu uşurinţă. de găsire a noi piste. Tehnica Brainstorming este o tehnică de grup utilizată în subetapa producerii de idei noi. textul se va scrie cu caractere albe. Pentru a putea fi folosită trebuie ca subetapele sesizării problemei şi de definire a acesteia să fi fost parcurse.6 Benzile gri pot fi utilizate ca elemente grafice decorative. Oricare ar fi opţiunea designerului. acesta trebuie să ştie că textul scris pe fond colorat/gri este mai dificil de citit decât unul scris pe fond alb. care asigură un contrast corespunzător. Pentru a putea fi folosită trebuie ca subetapele sesizării problemei şi de definire a acesteia să fi fost parcurse. Tehnica Brainstorming este o tehnică de grup utilizată în subetapa producerii de idei noi. de găsire a noi piste.7 79 . Contrastul este suficient de puternic. sau altă culoare. textul este dificil de citit.compoziţia „cere” un fond închis. Fig. 8. Contrastul nu este suficient. Fig.

din categoria tipurilor cu contururi clare. 8. o informaţie de mare interes. care crează un bun contrast cu griul fondului. stabilirea poziţiei şi dimensiunilor acestuia fiind esenţiale pentru echilibrarea paginii din punct de vedere vizual (fig. cât şi sub forma de benzi (banners) (fig. 8. simetria conferă un plus de eleganţă. 8.Elementele decorative au un efect deosebit atât sub formă de cutii (boxes).8. Alegerea fontului trebuie făcută cu atenţie.8 Un rol aparte în perceperea unui text scris pe alt fond decât alb.4 Citate Interesul pentru o publicaţie sau o pagină de document poate fi sporit prin introducerea unor citate în zonele de text. citatul trebuie să aibă un format constant. îl are tipul de caractere utilizat.8.7 şi 8.9).8). Citatul poate să conţină o idee esenţială pentru pagina respectivă. Fig. Chiar dacă paginile nu sunt create după acelaşi prototip. ‘ ’ “ ” Fig. un spot publicitar etc.9 80 .

sistemul de „informaţii scurte” fiind agreat de cititori. Cuvintele se aleg cu grijă. pentru mărirea contrastului şi atragerea atenţiei cititorului (fig. o idee esenţială.Blocul de text conţinând citatul reprezintă un element grafic ce va spori. din care cititorul să-şi poată face o idee asupra conţinutului textului. „ Peste 40% dintre oamenii de afaceri citesc ziarul nostru ” „ Peste 40% dintre oamenii de afaceri citesc ziarul nostru ” ’ Peste 40% dintre oameni citesc ziarul nostru ’ Fig. interesul cititorilor.11 Semnele de citat. dar se impune consecvenţa în utilizare. 8. chenare sau fonduri colorate/tonuri de gri. dar care merită a fi încercată. astfel încât să încurajeze cititorul să parcurgă textul citatului.11). sau ghilimelele.8. 81 . care conţine pe lângă text şi elemente grafice.10 şi 8.. Se pot utiliza linii. Echilibrarea unei pagini cu citat. la alegere. pot fi simple sau duble. 8. de-a lungul întregului document. Acesta trebuie să cuprindă un rezumat. Fig. cu siguranţă. reprezintă o acţiune dificilă.10 Repetarea modelului bazat pe citate va induce cititorului reflexul de a le căuta în pagină. fotografii etc.

TEHNICA BRAINSTORMING ESTE O TEHNICĂ DE GRUP utilizată în subetapa producerii de idei noi. la începutul paragrafului. deosebite de restul textului. se afla cu peste 2000 de ani în urmă un complex de întărituri din care remarcabilă era cetatea de la Grădiştea Muncelului – Sarmisegetusa. mai adecvate diferitelor tipuri de document. sau un întreg rând. TEHNICA Brainstorming este o tehnică de grup uti-lizată în subetapa producerii de idei noi. de găsire a noi piste.13 82 . e culmea munţilor Orăştiei. mai interesante. de găsire a noi piste. pot fi scrise cuvinte. TEHNICA BRAINSTORMING este o tehnică de grup utilizată în subetapa producerii de idei noi. Pe culmea munţilor Orăştiei. 8. bine păzit de metereze naturale şi valurile înălţimilor.8. Variantele oferite de programe fiind limitate. P e culmea munţilor Orăştiei. de găsire a noi piste. Fig. Pentru a putea fi folosită trebuie ca subetapele sesizării problemei şi de definire a acesteia să fi fost parcurse. a iniţialelor cu dimensiuni mărite. centru politic şi militar al dacilor. creatorul poate să realizeze cu un minim efort. 8.5 Iniţiale (litere iniţiale) Majoritatea procesoarelor de text includ facilitatea introducerii în mod automat. Pentru a putea fi folosită trebuie ca subetapele sesizării problemei şi de definire a acesteia să fi fost parcurse. Fig. bine păzit de metereze naturale şi valurile înălţimilor. se afla cu peste 2000 de ani în urmă un complex de întărituri din care remarcabilă era cetatea de la Grădiştea Muncelului – Sarmisegetusa. propoziţii.12 P Cu aceleaşi caracteristici. Pentru a putea fi folosită trebuie ca subetapele sesizării problemei să fi fost parcurse. alte efecte tipografice. centru politic şi militar al dacilor. centru politic şi militar al dacilor. se afla cu peste 2000 de ani în urmă un complex de întărituri din care remarcabilă era cetatea de la Grădiştea Muncelului – Sarmisegetusa. bine păzit de metereze naturale şi valurile înălţimilor.

8. obiectele mai mari par mai apropiate culorile deschise apropie obiectele obiectele mai mari par mai apropiate culorile deschise apropie obiectele Fig. ci din contra.6 Bulinele Elementele grafice denumite generic „buline”. Mărimea bulinei Majoritatea tipurilor/seturilor de caractere oferă elemente pentru sistematizare în concordanţă cu înălţimea caracterelor utilizate. 8. astfel încât citirea textului să nu fie încetinită. O sistematizare care urmează după două puncte reprezintă o singură frază. marcat cu bulină. orice caracter poate fi utilizat în acest scop.14 Forma bulinei Diversitatea elementelor care pot fi utilizate ca buline este extrem de largă. • obiectele mai mari par mai apropiate • culorile deschise apropie obiectele • • obiectele mai mari par mai apropiate culorile deschise apropie obiectele Fig. de la litere şi caractere speciale. 83 . Practic. Astfel. sau Zapf Dingbats (pentru Mac). Bulinele se utilizează de regulă la acele liste la care elementele au importanţă similară. Scopul lor este de a ajuta cititorul în delimitarea vizuală a elementelor dintr-o listă. Dimensiunea acestora poate fi ajustată în funcţie de dorinţa utilizatorului. reprezintă o propoziţie completă. până la seturile de simboluri de tip Wingdings sau WebDings (pentru PC). elementele fiind separate prin punct şi virgulă. Dacă textul se întinde pe mai multe rânduri.8. Autorul trebuie să stabilească dacă fiecare element din sistematizare. sau nu. acestea se vor alinia în scopul obţinerii unui efect de ordine şi rigurozitate. se plasează la începutul fiecărui rând dintr-o enumerare/sistematizare. la care cifrele indică o anumită ordine/prioritate.15 Reguli de utilizare a bulinei Utilizarea elementelor de sistematizare necesită aplicarea unor ajustări de natură tipografică. spre deosebire de listele numerotate. textul trebuie să înceapă la o distanţă corespunzătoare în raport cu bulina.

Aproximativ o treime din viaţă. câmpiile. 8. ales din categoria celor cu contururi clare. aşa încât el trebuie să fie scurt. • • • Fig. care formează un lanţ continuu chiar prin centrul ţării. care se întind la poalele munţilor pe ambii versanţi. 8. În România se întâlnesc toate formele de relief. aceasta se începe cu literă mare şi se termină cu punct. care formează un lanţ continuu chiar prin centrul ţării. Dealurile.16 Munţii. 84 .7 Text în contrast invers Textul scris cu caractere albe pe fond negru furnizeaza un contrast puternic în raport cu restul textului şi cu elementele grafice din pagină. FII ATENT Fig. 8. amplasate în partea de sud şi de vest a ţării. iar setul de caractere.18 Subtitlu O idee interesantă este scrierea textului în contrast invers în interiorul unei litere iniţiale. Textul scris în contrast invers este mai dificil de citit. chiar deosebite. 8. care se întind la poalele munţilor pe ambii versanţi. Somnul lent se caracterizează prin rărirea activităţilor electrice corticale şi subcorticale. Fig. Dacă fiecare element din sistematizare reprezintă o propoziţie aparte. dealurile. omul şi-o petrece în somn. bine definite. Câmpiile. amplasate în partea de sud şi de vest a ţării. Într-o publicaţie.17 Titlurile sau subtitlurile scrise în partea superioară a paginii pot fi realizate în acest fel.În România se întâlnesc toate formele de relief: • • • munţii. cu rezultate bune. se recomandă utilizarea unui singur stil de buline.

21 85 . 8. aliniată cu marginea paginii.Capitolul 1 Capitolul 2 Fig. 8. starea de disconfort vizual indusă alterând capacitatea de înţelegere a mesajului. 8. textul rotit este dificil de citit. cantitatea de text rotit trebuie să fie limitată şi.8 Text rotit În general. cititorul îşi înclină capul sau roteşte documentul.20 Cuvintele şi frazele trebuie rotite împreună. Fig. de preferinţă. ca o singură entitate. De obicei.19 Efectele utilizării stilului de scriere în contrast invers trebuie verificate prin vizualizarea întregului document/pagină de text. T E X T U L V E R T I C A L E S T E G R E U D E C I T I T Fig. Rotirea individuală a caracterelor face extrem de dificilă citirea textului. Din acest motiv. 8. Textul rotit oferă un contrast interesant şi se poate utiliza la marcarea capitolelor unei cărţi.

Textul poate fi scris înclinat sub orice unghi. poate crea confuzie.30 Informaţii suplimentare la tel.9 Efecte combinate Efectele speciale prezentate anterior se pot utiliza în combinaţii într-un document.412921 int. binevenite pentru evidenţierea diverselor 86 .22 Cinci Afişele şi posterele necesită efecte mai „dramatice” pentru captarea atenţiei.156 Fig. În acest caz. necesitând o anumită experienţă în domeniu. sau mai multe astfel de surse de captare a atenţiei. unghiul de înclinare şi orientarea textului se împun a fi nişte constante pentru întregul document. 8. Alegerea combinaţiilor trebuie făcută cu multă grijă. O posibilitate de evitare a acestei capcane o reprezintă combinarea efectelor într-un element grafic unic. 8. Capitolul Fig. existenţa a două. ora 10. cum ar fi contrastele puternice (fig. Fiecare efect în sine are rolul de a atrage atenţia cititorului. Seminar ştiinţific Grafică şi design 2003 Colina Universităţii Joi.23 Combinaţiile de efecte sunt secţiuni/capitole ale unei lucrări. 8. Evidenţierea unor elemente trebuie să susţină aspectul unitar şi echilibrat al compoziţiei.8.23).

Gradul de eficienţă al acestora este în funcţie de locul unde sunt amplasate şi de modul cum sunt utilizate şi prezentate.1 Fotografii Rolul unei fotografii este de a completa mesajul şi de a uşura înţelegerea acestuia şi nu de a distrage atenţia cititorului. Stocul de fotografii poate fi împărţit în două categorii: color şi alb-negru. În acest fel.1 Este recomandabilă realizarea unei biblioteci proprii cu imagini. 9. diagramele. adunate în timp. desenele. Alături de aspectul decorativ şi de interes pentru cititor. diversele imagini şi logotipurile ajută citi-torul să înţeleagă mesajul transmis de creator prin intermediul documentului. Fotografiile.CAPITOLUL 9 ELEMENTE GRAFICE ÎN PROIECT Amplasate cu grijă şi selectate cu atenţie. sau întocmită cu ajutorul unor artişti fotografi profesionişti. poate fi aleasă mai uşor fotografia cea mai adecvată. 9. partea grafică poate contribui la mai buna înţelegere a mesajului transmis prin text. Fig. Realizarea acestei cerinţe nu este întotdeauna uşoară. în funcţie de documentul creat. 87 . elementele grafice pot îmbunătăţi aspectul unei publicaţii.

ca o certificare suplimentară a autenticităţii unui document. a textului.2 Logotipuri Logotipul (sau.2 Tipărirea logo-urilor color necesită utilizarea unor cerneluri speciale. Elementele grafice care formează un logotip sunt proiectate în aşa fel încât să fie uşor de recunoscut şi să amintească clientului de serviciile sau produsele companiei. dispunând. 9. poate include denumirea companiei. Varianta normală. Dacă logotipul necesită includerea unui text. Fig. iar textul propriu-zis va fi scurt şi menit să completeze imaginea.9. Logotipul trebuie încadrat corespunzător în pagină. Acest fapt poate constitui inclusiv un element de securitate. pe lângă aspectul normal. a logotipului contrastează bine cu forma rectangulară. Forma moale. uneori specifice companiilor respective. alungită. astfel încât compoziţia să reflecte influenţa pozitivă a acestuia. nu să o explice sau să o descrie. fontul trebuie ales cu atenţie. Unele logotipuri depind de dimensiunile spaţiului pe care sunt tipărite. logo) este o reprezentare grafică proprie unei companii sau organizaţii.3 88 . rotundă. de exemplu. de o variantă „prescurtată”. 9. Fig. pe scurt.

Fig. 9. O altă categorie de elemente decorative o reprezintă galeria de mici simboluri care sunt furnizate de către orice procesor de text (Windings. Dezavantajul utilizării acestui tip de clip art este că. Literele pot fi obţinute din cărţi sau de pe reţeaua Internet.3 Clip art Un „clip art” descrie o imagine de mici dimensiuni care se introduce într-un document în scopul conferirii unui plus de vioiciune.6 89 .9. Alegerea şi amplasarea unui clip art necesită o atenţie specială tocmai din motivul expus anterior. Acestea din urmă se scanează şi pot fi stocate formând o bibliotecă de clip arturi.4 Majoritatea clip art-urilor utilizate în documente sunt furnizate de către procesoarele de text sau de imagini.5 De mare efect este folosirea literelor-imagini decorative (fig. sunt foarte cunoscute şi dau impresia de amatorism.6). Fig. Pot fi folosite în documente cu caracter publicitar sau personal şi mai puţin în cele oficiale. care permit copierea imaginilor (copyright free).9. O altă sursă de imagini o constituie pachetele de clip art-uri obţinute contra cost de la firme specializate sau din cărţi. 9. extrem de utilă. fiind la îndemâna oricărui utilizator. 9. Zapf Dingbats). Acestea atrag atenţia asupra textului şi produc un contrast interesant în raport cu blocul de text. Fig.

pentru fiecare pixel sunt necesari opt biţi de informaţie. 9. 90 .jpg). 9.8).bmp).8 Grafică în format vectorial În grafica vectorială. Formatele cel mai des fololosite în grafica punct cu punct sunt: • Tagged Image File Format. Cel mai cunoscut tip de format grafic vectorial este EPS (Encapsulated PostScript Format).4 Formate grafice Programele de grafică permit realizarea imaginilor în două moduri/formate diferite: grafică vectorială şi grafică punct-cu-punct (bitmap).7 Într-o imagine alb/negru. Grafică în format bitmap Formatul bitmap se bazează pe crearea şi stocarea informaţiilor sub formă de unităţi de imagine (pixeli). • Graphics Interchange Format (. Fig. asemenea unui mozaic (fig.tif. sau negru. • JPEG File Interchange (.9. Deosebirea esenţială între cele două formate constă în faptul că desenele vectorizate pot fi scalate fără deteriorarea imaginii obţinute la tipărire.9. până la negru. Acest lucru înseamnă că pixelul descris poate fi sau alb. Pentru o imagine în tonuri de gri. elementele imaginii sunt descrieri matamatice ale elementelor de formă – linii. în format bitmap.7). Fig. O imagine color este descrisă folosind tot 8 biţi de informaţie. extensia acestui tip de fişier este . de la alb. Prin combinarea diferită a celor opt biţi se pot descrie 256 tonuri de gri.gif). fiecare pixel este descris de un bit de informaţie.9. Imaginea finală rezultă prin alăturarea acestor unităţi. curbe – (fig. • Windows Bitmap (. prin combinare rezultând 256 de culori diferite. puncte.

Se vor prefera seturile de caractere compacte care permit o densitate mai bună a textului. dar nu prezintă suficient contrast pentru a se evidenţia faţă de restul paginii. Formatul EPS este cel mai bun pentru diagrame şi ilustraţii create cu ajutorul calculatorului. sau altele. 70% personal calificat 48% personal voluntar 43% servicii sociale 30% la specializare 26% la şcoală 19% de probă Fig.5 Desene şi diagrame Desenele. diagramele şi graficele incluse în documente pot proveni din diverse surse. 9. 9. deoarece fişierele create în acest format pot fi scalate fără ca să fie afectată calitatea documentului tipărit.9. să fie suficient de mare încât să fie lizibilă şi uşor de înţeles. alteori. Acestea pot fi furnizate uneori doar sub forma unor schiţe. Acest grafic este suficient de mare pentru a putea fi citit. dar care se armonizează cu textul. Acest tip de informaţie poate fi utilizat numai cu condiţia reprocesării (sau redesenării) imaginii. care contrastează cu acestea. dar. pe de altă parte. Lăţimea diagramei nu trebuie să o depăşească pe cea a textului. Chenarul are drept scop separarea graficului de corpul de text. existente sub forma unor fişiere electronice.10 Fonturile folosite în diagrame pot fi aceleaşi ca în text. 91 . deci o cantitate superioară de informaţie. acestea provin din pachete informative. Fig. Avantajul redesenării constă în posibilitatea impunerii unui stil pentru partea grafică.9 Înălţimea diagramelor se corelează cu a paginii/documentului.

pentru ca acestea să poată fi aranjate în document în conformitate cu principiile prezentate anterior. De regulă. clare şi la obiect. Scanere cu rezoluţie mică (sub 1200 dpi) nu permit scalarea ulterioară a imaginilor.12). dacă o imagine este mărită de două ori. este nevoie ca imaginile scanate să fie prelucrate din punct de vedere dimensional. şi contururile vor avea aspectul de „trepte”. la alegerea utilizatorului. fiind dificil de stocat şi manipulat. Scanner-ele sunt aparate optice utilizate din ce în ce mai mult atât la nivel profesionist. rezoluţia scade la jumătate (fig. Programele care controlează procesul de scanare permit optarea pentru scanare color. iar dimensiunile imaginii să fie analizate cu atenţie. fişierele care conţin imagini scanate sunt de mari dimensiuni. Dintre formatele bitmap amintite anterior.9. imaginile scanate pot fi prelucrate în scopul optimizării aspectului acestora. 92 . Orice reprezentare grafică va conţine obligatoriu un element de referinţă sau scara de reprezentare 9. În cele mai multe cazuri.Legenda Comerţ Educaţie Medicină Drept Vânzarea de carte în primul trimestru pentru diverse sectoare Fig.6 Utilizarea imaginilor scanate Fotografiile sau alte imagini pot fi transformate în fişiere cu ajutorul unui scanner. vor fi vizibile punctele care formează imaginea.11 Legenda şi textul explicativ al figurii trebuie să fie scurte. în tonuri de gri sau text (alb/negru). Redimensionarea după scanare modifică rezoluţia imaginii din fişierele de tip bitmap. JPEG permite comprimarea fişierului cu un factor variabil. Ulterior. Desigur. Astfel. cât şi de către amatori. există diferenţe din punct de vedere calitativ între aparatele utilizate într-un caz sau altul. Din acest motiv este necesar ca imaginile să fie scanate la rezoluţia minimă necesară. iar la imprimarea cu o imprimantă de calitate. 9.

Fig.12 Programele cu care imaginile pot fi prelucrate. prelucrarea constă în mărirea luminozităţii şi/sau a contrastului.13 Imaginile scanate necesită de cele mai multe ori anumite îmbunătăţiri. verde sau albastru).13). permit revenirea la rezoluţia originară prin procedee cum ar fi interpolarea. în acest caz. Totuşi. Pentru imaginile color. precum şi multe altele. nici măcar aceste procedee avansate nu pot reda calitatea iniţială a imaginii. ajustarea se completează cu adăugarea sau reducerea cantităţii de culoare primară pură (roşu. 9.9. Toate aceste modificări. Fig. pot fi realizate prin programe ca 93 . 9. fotografiile au tendinţa de a primi o tentă mai închisă (fig. La scanarea imaginilor alb-negru.

9. conferă dinamism imaginii. Pozele statice. Pe o fotografie mare. cu personaje „aşezate”.7 Alegerea fotografiilor La alegerea fotografiilor trebuie ţinut cont de faptul că simpla existenţă a personajelor umane. sau instantaneele. sau lipsite de fiinţe vii (oameni. utilizarea acestor software trebuie făcută cu atenţie. 9. Limita de decupare Fundal (plan îndepărtat) Plan de mijloc Plan apropiat Fig. personajele. fiind mai atractive pentru cititor.AdobePhotoshop. CorelPhoto-Paint etc. Însă. precum şi pentru a permite focalizarea atenţiei pe zona dorită. deoarece necesită abilităţi şi experienţă. 94 . O singură imagine de dimensiuni mai mari are un impact mai bun asupra cititorului decât mai multe imagini de dimensiuni reduse. parcurgerea şi înţelegerea ei fiind mai uşoară. dar şi detaliile. Tăierea trebuie făcută având grijă ca să nu fie secţionate braţele sau capetele personajelor.14 În vederea introducerii în document. sunt mai uşor de perceput. animale) sunt mai puţin interesante decât cele în care personajele sunt surprinse în mişcare. astfel încât modificările efectuate să conducă într-adevăr la îmbunătăţirea aspectului imaginii. fotografiile pot fi trunchiate pentru a se îndepărta porţiuni lipsite de interes.

este de preferat ca acestea să fie grupate.9. fără a citi textul documentului. decât împrăştiate pe suprafaţa paginii (fig. 9. care trebuie inserate în document. stârnind interesul cititorului.8 Titluri pentru fotografii Titlurile sau explicaţiile fotografiilor furnizează o oportunitate deosebită de completare a mesajului transmis prin text şi/sau imagini.15). pagina câştigă în atractivitate. poate atrage cititorul stârnindu-i interesul de a parcurge întregul document. scurt şi la obiect. 95 .16). fiind necesară contrabalansarea prin amplasarea pe pagina alăturată a unei imagini de acelaşi tip (fig. În aceste cazuri. Totuşi echilibrarea compoziţiei este mai dificilă.15 Totuşi. De multe ori. Efectul obţinut prin astfel de imagini este pozitiv. amplasarea unui text explicativ. 9.Fig. în situaţia în care avem la dispoziţie imagini de dimensiuni mici. O categorie aparte o constituie acele imagini care depăşesc marginea paginii şi se întind până la marginea formatului.9. Fig. cititorul parcurge întâi imaginile.16 9.

aliniat la stânga sau la dreapta (fig. lateral sau dedesubtul imaginii.18).Textul explicativ al imaginii trebuie să fie o punte de legătură între textul propriu-zis şi imagine şi trebuie să fie „magnetul” care atrage atenţia asupra ambelor elemente.18 Tipul de caractere. precum şi celelalte aspecte stilistice trebuie să fie nişte constante pentru un document. o înălţime redusă a caracterelor. dedesubtul sau lângă imagine. sau un alt tip de aliniere. spaţiul dintre rânduri. În acest caz.17 Titlul sau explicaţia trebuie amplasate în apropierea imaginii. mai puţin utilizată. Un text de genul: „Pescuitul reprezintă principala sursă de venituri a populaţiei din zonă” este mai potrivit decât „Gup de bărci pescăreşti plutind pe apele liniştite ale golfului” Fig. 96 . Este necesar aşadar ca designerul să manifeste consecvenţă în utilizarea lor. în scrierea acestui scurt text. Fig. Spre exemplu. În acest scop titlurile pot fi scrise deasupra. creatorul are posibilitatea de a alege o altă combinaţie. Este momentul pentru a încerca un font fără picioruş. 9.9. cu efecte benefice. astfel ca cititorului să poată face cu uşurinţă legătura vizual între cele două elemente fară riscul unei confuzii. Marginea largă poate fi locul potrivit pentru titluri sau explicaţii ale imaginilor. combinaţia între stilul italic şi alinierea centrată este o opţiune des întâlnită. textul poate fi scris deasupra. înălţimea. 9. Dar.

Stilurile de aliniere descentrată (la stânga sau la dreapta) dau un aspect viu. întreg spaţiul conţinând o serie de informaţii. pentru coeziunea documentului. poate fi repetat şi pe paginile următoare.19 Banerul dă tonul publicaţiei şi din acest motiv. Efectul obţinut prin scrierea textului pe fond închis la culoare (gri sau chiar negru). London MAY 2002 Stories Volume 15 · Number 4 · 2002 Engineer's News Fig.9 Banere În engleza americană. Aceste elemente sunt amplasate. Banerele pot fi utilizate şi în scopul creării/accentuării contrastului în raport cu textul de pe prima pagină a unei publicaţii (fig.20). în partea superioară a paginii şi conţin denumirea publicaţiei. de mişcare.9. 97 .9. volumul. O scriere cursivă este mai prietenoasă. 9. poartă denumirea de banere. ziare. de regulă. tipul de caractere ales trebuie să fie potrivit şi să creeze efectul dorit. în timp ce alinierea centrată sau bilaterală crează impresia de dependenţă. numărul şi data publicaţiei. denumirea editurii/organizaţiei. termenul „banner” desemnează un titlu de gazetă scris cu litere mari. Prin extensie. identice pentru toate publicaţiile dintr-o serie (reviste. în timp ce scrierea cu litere îngroşate sau cu fonturi dense conferă impresia de autoritate. dar la altă scară. web site-uri). mai familiară.

98 Proprietăţi . Este bine de ştiut că. după realizarea câtorva proiecte. este de preferat un loc gol decât o grafică mediocră. 9. se poate trece la cele color. Fig. O zonă gri amplasată în lateral asigură contrast şi poate fi utilă dacă se scriu pe ea diviziunile/capitolele lucrării. color/alb-negru etc. La fel ca în arta fotografică. dacă există dubii.. cu/fără efecte speciale. Trebuie verificat dacă elementul grafic care urmează să fie inserat este potrivit pentru compoziţie din toate punctele de vedere. Efectul poate fi repetat la numerotarea paginilor. este bine a se începe cu imagini alb-negru.. precum şi a modului în care textul poate fi citit şi înţeles.Articol Interesul poate fi stimulat de un titlu scris în contrast invers pe un baner de culoare închisă.20 Alegerea variantei finale pentru baner se va face după verificarea costurilor. apoi. Modul de prezentare a fotografiilor trebuie să fie unitar: cu/fără chenar.

Negru Gri 40% Gri 80% Gri 20% Gri 60% Gri 10% Fig.1 Într-un document se utilizează doar unul sau maxim două tonuri de gri. 99 . adică procentul de negru în amestec cu alb. Avantajul utilizării tonurilor de gri în competiţia cu culorile.CAPITOLUL 10 GRAFICĂ ÎN TONURI DE GRI Tonurile de gri folosite ca fundal pentru text sau ca element grafic de sine stătător. 10. Alegerea tonului de gri cel mai adecvat se va face după realizarea unei probe cu imprimanta cu care urmează să se multiplice documentul. împreună cu textul în contrast invers (text scris cu caractere albe pe fond negru) şi cu fondul negru. pot genera suficiente combinaţii pentru un document (fig. 10. întrucât aspectul pe ecran poate diferi de cel real.2).1 Niveluri de tonalitate Contururile gri devin elemente grafice în pagina tipărită. mai subtil. Acestea. Tonurile de gri se notează de obicei procentual. în funcţie de calitatea (rezoluţia) imprimantei. constă în costul mai scăzut la tipărire. ca orice pată de culoare. pot face o compoziţie mult mai interesantă.10. dar spre deosebire de negru contrastul obţinut este mai blând.

10.2 Braşov Braşov Braşov Cea mai uzuală utilizare a tentelor de gri este crearea unei umbre la un text în chenar (text box) aşa cum este realizat în această carte. Din această cauză este bine de făcut o probă de tipărire şi ulterior trebuie realizată ajustarea valorii griurilor. desenarea liniilor şi a celelaltor elemente grafice în tonuri de gri (fig. Umbra gri sugerează depărtarea panoului faţă de restul paginii şi are ca scop scoaterea în evidenţă a acestuia. griurile apar mai închise decât pe ecranul monitorului. 10.Braşov Braşov Braşov Fig. La tipărire. Suprafaţa aceasta pare desprinsă de pagină Fig. 10. XII Fig. 10.4).4 100 .3 Altă posibilitate de utilizare este scrierea textului cu caractere gri.

Suprafeţele gri pot fi prelungite până la marginea formatului. 10. Raport anual Raport Anual Data Data Fig. 10.10.6 101 .5 Tonurile de gri se aplică „economic”. Capitolul 1 Capitolul 2 Fig.2 Tonuri de gri în rapoarte Textul de bază al unui raport trebuie să conţină cât mai puţine elemente care ar putea îngreuna atingerea scopului final al documentului: înţelegerea textului şi a mesajului. în forme simple şi în contrast cu restul documentului. pe acestea putând fi amplasate ajutoarele de navigare pentru cititor.

Textul scris în contrast maxim este de cea mai mare importanţă. grafica trebuie să se subordoneze scopului primordial care este transmiterea informaţiei. ci din contra.7 102 .10. EFFECTIVE MANAGEMENT 10 JULY BROOK HOUSE Magazin Istoric Publicaţie săptămânală de informaţii diverse în domeniul istoriei Fig. Perceperea corectă a informaţiei nu poate fi periclitată de combinaţiile elementelor grafice. informaţiile secundare pot fi amplasate pe un contrast mai redus (fig. 10.7).3 Tonuri de gri în postere Contrastul obţinut de griuri cu suprafeţele albe sau negre are un efect dramatic sporit în postere.10.

5 August Medic de Familie Noi reglementări în acest domeniu M F Rezultatele examenelor Cuprins Pregătirea personalului Fig. 103 . sunt câteva exemple de texte care pot fi scrise pe un fond gri (fig.9).9 Cuprinsul.10. 10.8 Dimensiunile suprafeţelor. 10. cu atât textul este mai greu de parcurs. Fig. sumarul.4 Tonuri de gri în periodice Tonurile de gri constituie o sursă de materie primă extrem de generoasă pentru banerele diverselor ziare sau reviste. precum şi tonul griurilor trebuie bine cumpănite deoarece.8 şi 10. aşa cum a mai fost arătat. 10. Sesiunea s-a sfârşit Volumul I Nr. cu cât fondul este mai închis la culoare. diverse liste sau scurte articole.

Un mod simplu dar eficace de a obţine contrast prin intermediul griurilor este amplasarea numerelor de pagină pe astfel de suprafeţe; acestea pot fi amplasate în oricare din locurile cunoscute şi pot fi extinse până la marginea formatului.
Ştiri politice Ştiri sportive

2

3

Fig. 10.10

Benzile, liniile sau chenarele gri se asortează cu eventualele imagini inserate în document şi care trebuie să fie tot în tonuri de gri (fig. 10.11).

Fig. 10.11

În timp ce griul face documentul mai interesant, culoarea îl transformă total. Adăugarea culorilor la un document este o activitate complexă, dar care scumpeşte în mod semnificativ lucrarea.

104

CAPITOLUL 11

DE S I G N U L P A G I N I L O R D E W E B
Pe măsură ce programele evoluează, ele devin mai prietenoase, în sensul că pot fi utilizate cu succes şi de către nespecialişti. Este şi cazul software-ului pentru crearea paginilor de web, care sunt folosite de către amatori în scopul creării celui mai nou tip de „publicaţie”. Pentru crearea acestui tip de document se respectă aceleaşi principii valabile şi pentru cele pe suport „hard”, dar trebuie luate în considerare alte aspecte specifice noului mediu.

11.1 Principii pentru compunerea paginilor de web
Paginile web sunt vizualizate pe ecranul unui calculator. Restricţiile legate de proiectarea pe acest spaţiu rămân aceleaşi: spaţierea, contrastul, echilibrul, aspectul general. Volumul textului trebuie menţinut cât mai redus, astfel încât cititorul să-l poată citi cu uşurinţă şi să nu obosească. Dacă volumul de informaţii este prea mare, se va simplifica/reduce partea grafică. În acest fel este facilitată nu numai perceperea paginii, ci şi imprimarea acesteia.
Pagina web pentru Digital Type Review are o pagină principală foarte simplă şi directă. In plus se poate încărca repede.

Fig. 11.1

Un web site este format dintr-un număr de pagini individuale. Aşadar, este nevoie ca cititorul să se poată orienta prin acestea, în scopul găsirii informaţiilor pe care le caută. Cititorul „navighează” şi are nevoie de ajutoare/indicaţii în acest scop.

105

Facilitarea navigării este cel puţin la fel de importantă ca şi conţinutul site-ului şi reprezintă o condiţie necesară pentru ca cititorul să revină. Toate site-urile au o pagină principală care se descarcă prima la apelarea adresei. Consultând această pagină, cititorul ar trebui să-şi facă o idee despre conţinutul site-ului. În acest sens, designerul are la dispoziţie o serie elemente devenite tipice, ca de exemplu barele de navigare (fig.10.2).

Bara de navigare de la Digital Type Review oferă informaţii şi trimiteri imediate la toate capitolele site-ului

Fig. 11.2

Multe site-uri oferă cititorului pagini lungi, pentru parcurgerea cărora, este necesară utilizarea derulatorului (scroll bar). Folosirea derulatorului, chiar dacă este inclus în mouse, devine obositoare, iar pagina, cu cât este mai lungă, cu atât este mai plictisitoare, chiar enervantă. Dacă volumul de informaţie este mai mare decât poate fi cuprins într-un ecran, soluţia constă în divizarea acesteia pe subiecte sau capitole, care pot fi vizualizate fiecare separat. Această metodă este bună pentru lungimi ale paginii de două-trei ecrane. Peste acest număr, este de preferat un sistem de dirijare spre alte pagini cu ajutorul unor butoane (fig.11.3).

Fig. 11.3

Paginile aparţinând aceluiaşi web site trebuie să aibă consistenţă şi consecvenţă în aspect, culoare şi percepţie. Totodată, cititorul trebuie ajutat în navigare, astfel încât el să ştie în orice moment unde se află în site. Paginile care tratează acelaşi subiect trebuie să aibă un aspect sau culoare de fond similară. Este recomandabilă folosirea grilelor ajutătoare. Browserele sunt programe care afişează fişierele HTML şi elementele grafice, de sunet şi animaţie. La apelarea adresei unice a site-ului şi serverului, pagina este

106

precum şi fişierele auxiliare pentru sunet şi animaţie. Pe măsură ce paginile sunt apelate prin link-urile paginii principale. acestea nu fac decât să sporească dificultatea citirii. textul va fi văzut de către cititor exact aşa cum a fost creat de designer. Textul îşi schimbă culoarea în momentul în care este accesat link—ul. trimisă calculatorului şi afişată de către browser. Textul poate fi prezentat pe pagina web ca o parte grafică în format GIF. Culoarea fondului şi a textului trebuie corelate cu cele modificate conform codului.2 Textul pentru paginile de web Textul paginilor de web prezintă o serie de particularităţi. Designerul poate decide aspectul textului stabilind un stil anume. În majoritatea cazurilor. va părăsi site-ul şi nici nu va mai reveni. Aspectul textului scris în limbaj HTML depinde de setările software. acesta constituind un dezavantaj. neplăcerea va fi totală. Citirea unui text de pe ecran este dificilă şi obositoare. Stilul scrierii implică alegerea unui tip de caractere. Trebuie evitate rândurile lungi. Formatul grafic GIF necesită un timp mai lung pentru descărcare decât HTML. altfel el se va plictisi. 11. Acesta este motivul principal pentru care cititorul trebuie ajutat cât mai mult. acestea sunt trimise şi afişate pe ecranul calculatorului. Înălţimea textului se stabileşte astfel încât textul să poată fi citit cu uşurinţă. 107 . Un web site constă din totalitatea fişierelor paginilor şi ale părţilor grafice. În plus. Un eventual efect tridimensional se va aplica părţii grafice şi nu textului. Acesta trebuie să fie unul robust şi cu contururi clare. Cunoaşterea acestora este extrem de utilă pentru realizarea unui proiect de calitate. Culorile trebuie alese cu atenţie întrucât există un cod care reglementează linkurile paginii. 11. Designerul deţine controlul complet asupra aspectului textului şi poate completa gama de seturi de caractere.descărcată. Fig.4 Fiecare pagină web necesită un fişier HTML. dacă trebuie acţionat scroll-ul orizontal.

3 Ajutoare pentru navigare Web site-urile conţin. În acest scop este necesară schiţarea prealabilă a structurii site-ului.6 108 . Odată stabilite rutele. Toate paginile web ar trebui să aibă link-uri spre pagina principală. de regulă. mai multe pagini. Dar. 11. Acesta este motivul pentru care designerul trebuie să prevadă nişte rute de navigare.5 Fig. trebuie verificată corectitudinea şi eficienţa acestora. Unele site-uri sunt prevăzute cu hărţi care dau posibilitatea cititorului să se orienteze şi să ştie în permanenţă unde se află.11. el se poate „rătăci” şi poate pierde timp preţios pentru a-şi găsi drumul. după vizitarea câtorva pagini. Cititorul se deplasează în interiorul site-ului utilizând link-urile. Link-urile Search şi Index ajută cititorul să găsească repede site-ul Fig. 10.

7 Fig.8 109 .11. 11.4 Grafica paginilor de web Fig. 11.

11. 11.11.5 Imagini de fond pentru paginile de web Fig.10 110 .9 Fig.

6 Animaţie în paginile de web Fig.11.11 111 . 11.

1989. Foi de titlu. Editura Ştiinţifică.: Le logo. Bucureşti. Editura Facla. Manuscrise pentru reproducerea poligrafică 38. 10. Constantin P. 1991. Arnheim R. 4. 1972. 8. Câmpan Fl. Antal A. 30. Arnold B. * * * Mic Dicţionar Enciclopedic.. 11. Editura Ştiinţifică Bucureşti. 1979. 1988.: Kitsch-ul. Papanek V.: Limbajul culorilor şi al formelor.: Theory of design. Paris. Editura tehnică. 21. Editura Meridiane Bucureşti.: Design and Typography in Easy Steps. Brătescu Ghe. Grosu R. Bucureşti. Universitatea Tehnică Timişoara. ambient. Editura Univers. 1963. 1968.: Despre gust şi culoare. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Hughes S. Constantin P. 35. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1978.: Industrial design (arta formelor utile). * * * STAS 6524 . Bucureşti. * * * Dicţionar de filosofie. Institutul Central de Documentare Tehnică. Oţetea A. confort.: Probleme de estetică industrială. Creţu I. Editura Tehnică. Bucureşti.: Estetica. 19. 1983. 2. Bucureşti. 23. broşuri şi reviste. Mihăilescu D. Bucureşti. Editura Academiei. Popescu M. programare. Maşek V. Southam Warwickshire England. 1973. 12. 27.: Necesitatea Esteticii.: Ghid pentru studiul istoriei artei. Editura Univers. Bârsan L. 7. 1998. 1973. 1979. Editura Meridiane. Editura Meridiane. 1987. 33. 22. 13. Avermaete R. * * * STAS 8660 . Reprografia Universităţii Transilvania din Braşov. armonie. Editura Ştiinţifică. 1991. Editura Meridiane. 1979.: Arta şi percepţia vizuală.. Hartman N. Editura Albatros. 1971. 1989.: Tehnica scrierii artistice. Bucureşti. 1972.Bibliografie 1. Gasson P.: Povestiri cu proporţii şi simetrii.1974. Drîmba O.: Estetică industrială. Dunod Paris. * * * Estetică. Bucureşti. Les Editions d’Organization.: The Green Imperative. Editura Tehnică. 9. artă. 1979. 1978. C. 1985. 1984-1996. 1998. Rădoi A. Bucureşti.: Culoare.82 Cărţi şi broşuri . 1991. Bucureşti. Bucureşti.: Design industrial.: Renaşterea şi reforma. 25. Editura Meridiane. Thames and Hudson 1992. 18.: Culoare.: Iniţiere în artele plastice. 1971.: Geometrie proiectivă. Bucureşti. 112 . E. 29. Petrişor M. * * * Funcţie şi formă. 6. 5. Editura Politică.. Iacobescu V. 1991. Bucureşti. Dogariu M. Pohonţu E.: Curente estetice contemporane. Computer Step. Editura Meridiane. Bucureşti. Bucureşti.: Designul şi calitatea vieţii.. Roman T. Istvan H. 1979. 15. fenomen al pseudoartei.: De la desenele rupestre la sateliţii de comunicaţii. 31. 17. 16.: Cartea proporţiilor. Editura Ştiinţifică Bucureşti. 32. 1980. Timişoara. 36. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. Editura Politică.. 20. 26. Editura Albastros. R. Simetria. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. * * * Dicţionar de estetică generală. Radian H. Bucureşti. Perceperea spaţiului prin desen. 24. Editura Meridiane. Editura Albatros. 3. Maltese C. 1980. 34. 37.. Editura Politică. Bucureşti 1972.R. Mureşan P. Duicu S. 1968. Reprezentare redacţională.: Introducere în estetica industrială. 1993.69 Cărţi şi broşuri . Popescu T.: Istoria esteticii. * * * STAS 8396 . informaţie.: Istoria culturii şi civilizaţiei. Editura Meridiane Bucureşti. Tatarkiewicz W. 28. Delorme Chr. 14.82 Cărţi. Achim I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful