ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC

În cadrul homeostaziei generale a organismului, menţinerea echilibrului acido-bazic este esenţială, deoarece toate reactiile organismului se desfasoara in mediu apos, fiind foarte mult influenţate de concentraţia H+. Ionii de H+ in exces pot accelera sau incetini reactiile biochimice ale organismului prin modificarea încarcăturii electrice şi a proprietăţilor proteinelor. În plus, enzimele şi sistemul nervos îşi desfasoara activitatea în mod optim numai între anumite limite de pH. De aceea mentinerea in limite normale a concentratiilor ionilor de H din sange si celelalte lichide ale organismului este indispensabila pentru buna functionare a organismului. Noţiuni generale despre pH-ul unei soluţii Deoarece ionii de H+ dintr-o soluţie au o concentratie foarte mica, de exemplu concentratia H+ din sange este de 0.00004 mEq/L, Sorensen a propus ca reacţia unei substanţe să fie exprimată in scala logaritmica, folosind unitatile de pH (puterea ionilor de hidrogen). Definitie Logaritmul cu sens invers al concentratiei ionilor de H+ Apa pură, la 25○C disociaza foarte putin, numărul de ioni de H+ fiind egal cu cel de OH-, ceea ce corespunde unei concentratii de 0,000.0001 mEq/L; aceasta înseamnă că apa pură este o soluţie neutră, adică are pH =7. In mod arbitrar se consideră că: - mediul acid este cel in care concentratia H+ > concentraţia OH- , iar pH-ul este < 7; - mediul alcalin (bazic) este cel in care concentraţiaOH- > concentraţia H+, iar pH-ul este 7-14. Un acid este o moleculă sau ion care poate elibera, ceda ioni de H+. Exemple: HCl (in apa disociaza-cedeaza H+ si Cl-) sau acidul carbonic, H2CO3 care disociaza in H+ si anionul bicarbonat, HCO3-. O bază este o moleculă sau ion care poate accepta ioni de H+. Exemple: HCO3- este o baza pentru ca se poate combina (accepta) cu H+ pentru a forma H2CO3; la fel HPO4- prin acceptare de H+ va forma H2PO4. Tăria unui acid sau a unei baze se definesc prin pka şi pkb, care este pH-ul mediului la care jumatate din acidul sau baza respectivă sunt disociate. Cu cât pka este mai mare, cu atât acidul este mai puternic. De exemplu, acidul lactic are pka = 3,8, adica la pH=3,8 jumătate din acid este disociat. La pH-ul organismului, care este 7,4, întrega cantitate de acid lactic este disociată. Deci, acidul lactic este un

1

tegumentele Un sistem tampon este un cuplu format din: .acid puternic pentru organism. datorita eliminarii H+ sub forma de HCl .40 (valorile sunt determinate in plasma).la varstnici – este mai acid deoarece predomina procesele catabolice. ficatul.altitudine: pH mai alcalin=alcaloza fiziologică de altitudine.limite extreme ale pH-ului sanguin 6. datorita acumularii nocturne de CO2.bază slabă + sarea ei cu un acid tare – se opune agresiunii bazice. pH-ul sanguin este mai alcalin. În organismul uman. ca urmare a hipoventilatiei. Variaţii fiziologice . . .9 în muşchi). deoarece se foloseste HCO-3 pentru generarea sucului intestinal.35 (mai mult CO2 si cataboliti) . . deci creşterea.8 – 8. prin scaderea excitabilitatii centrilor nervosi in somn.4 (6. Sisteme biologice – organe . Datorita scăderii pO2 se produce hiperventilaţie şi eliminare de CO2.in timpul digestiei gastrice.7. rinichiul.vârstă: .intracelular: 6 .acid slab + sarea lui cu o bază tare . dar şi prin inrautatirea conditiilor de hematoza pulmonara si de schimb tisular.de obicei la nou născuţi şi copii este mai alcalin (7. . putând induce o acidoza metabolică puternică. .7.7. .42) favorizeaza procesele anabolice. Valori normale: . 2 .fazele digestiei: . ameninţat permanent de acumularea unor cataboliţi acizi (principalul catabolit acid care se formează este CO2) se întâlneşte mai ales primul tip de sisteme tampon.ritmul nictemeral: noaptea si dimineata.plamanii. Sisteme chimice = sistemele tampon II. pH-ul este mai acid. cand organismul este pus in cele mai dificile conditii metabolice. Exemplu H2CO3/ NaHCO3 – se opune agresiunii acide. acidoza de varsta se adauga la acidoza din somn determinând decese in primele ore ale diminetii.sange arterial . avand drept consecinta un pH alcalin.sange venos .în funcţie de: . . MECANISME DE CONTROL ALE CONCENTRATIEI DE H+ I.digestia intestinala – pH-ul sanguin este usor acid. tubul digestiv.

cat si cele aminice (bazice) disociază.H2CO3/ NaHCO3 (acid carbonic/carbonat acid de Na). . ST plasmatice: . . 2.proteine libere/proteinat de K . Puterea de tamponare a unui sistem tampon depinde de: . oxiHb trece in Hb redusa (HbH). tot în eritrocit se produce o altă reactie: Hb care se gaseste in sangele arterial sub forma de oxihemoglobinat de potasiu (KhbO2) cedează O2 ţesuturilor.KH2PO4/K2HPO4 (fosfat monopotasic/fosfat dipotasic). . care disociază rapid si spontan în H+ şi HCO-3. unde: . În acelaşi timp. Hb redusa nu mai poate retine ionul de K pe care il cedeaza si se combina cu Cl -→KCl. Formarea ST bicarbonat . Dintre sistemele tampon.cea mai mare parte patrunde in eritrocite (cca 92%). .promptitudinea cu care accepta sau cedeaza H+.Sistemele tampon pot neutraliza atat substante acide. cat si bazice si previn cresterea sau scaderea pH-ului. care trebuie de fie de ordinul secundelor. Schema generala a actiunii unui sistem tampon: Tampon + H+ ↔ H tampon Tipuri de sisteme tampon: 1.conexiunile pe care le are cu sistemele biologice. acid de 70 de ori mai slab decat oxiHb. care difuzează în plasmă. cca. . 3 .H2CO3/ NaHCO3. cele mai importante sunt: H2CO3/ NaHCO3 şi proteinele extra si intraeritrocitare. . In eritrocite. 65% din CO2 se hidratează in prezenta anhidrazei carbonice (AC) şi formează H2CO3.proteine libere/proteinat de Na. Fara O2.HHb/KHb (Hb redusa/hemoglobinat de potasiu).concentratia componentilor sai in solutie.KH2PO4/K2HPO4 (fosfat monopotasic/fosfat dipotasic). deoarece pot accepta sau pot ceda ioni de H.o mica parte se dizolva. . . deoarece atât grupele carboxilice(acide). AC accelerează viteza de reacţie de 200 ori.NaH2PO4/Na2HPO4 (fosfat monosodic/fosfat disodic). Participarea eritrocitului sau fenomenul de membrană Hamburger Din arderile celulare rezultă CO2. Proteinele plasmatice se comporta ca sisteme tampon. ST intracelulare: -eritrocitare: .HbHO2/KhbO2 (oxiHb/oxihemoglobinat de potasiu). .din alte celule: .o mica parte (8%) trece spontan in H2CO3.

Apoi. ajuns la plămâni se elimină. sau fenomenul de membrană Hamburger sau migrarea Cl La nivelul capilarelor pulmonare fenomenul se inverseasa. HbH se combina cu H+ rezultat din disocierea H2CO3 şi se transformă în Hb acidă (deci Hb redusa este acceptor de ioni de H). ceea ce va determina difuziunea HCO3. Concentratia NaHCO3 din plasma = 24-28 mEg/l sau 60 volume CO2. La schimb cu gruparile bicarbonat care ies din hematie. Ionul de bicarbonat (HCO3-) se acumuleaza in interiorul eritrocitelor rezultând un gradient de concentraţie intre eritrocit si plasma. Se formeaza in hematie KCl.migreză din plasma in eritrocit. Formarea bicarbonatului. impreuna cu o molecula de apa. = fenomenul de membrană Hamburger sau migrarea Cl (figura 1) Fig.in plasmă. CO2 trece din capilar in alveole si se elimină. De asemenea. 1. O parte din CO2 ajuns in eritrocit se combină cu Hb şi formează carboHb sau carbamatul de Hb. 4 . care. Cl. unde intalneste NaCl disociată (Na+ şi Cl-) si formeaza NaHCO3. adica Cl trece din eritrocit in plasma.

mecanism redox Neutralizarea şi eliminarea ionilor de H la nivel renal se face prin intervenţia sistemelor tampon urinare. care sub influenta AC trece in CO2 (reabsorbit in celulele tubulare si apoi in sange) si H2O care se elimină. pentru fiecare ion de H eliminat se reţine (deci se recuperează) în sânge un ion de Na şi unul de bicarbonat. În mod normal. centrul respirator va fi mai putin excitat→ scade frecventa si amplitudinea miscarilor respiratorii → se retine CO2. anionul bicarbonic rezultat în celula tubulară este reabsorbit în plasmă. reabsorbit apoi în plasmă. rinichiul având 3 ST: bicarbonat. Rolul rinichiului în menţinerea echilibrului acido-bazic.hidratarea CO2 . Corectia este lenta (in 1. Rinichiul are un rol fundamental in reglarea concentratiei ionilor de H pentru ca realizeaza eliminarea H+ in exces prin secretie activa a H+ la nivelul celulelor tubulare. în celula tubulară intră Na+. Agresiunea acida (creşterea pCO2) va determina prin sistemele tampon o producţie crescuta de acid carbonic. ea adaptandu-se permanent la variaţiile pCO2. toata cantitatea de ion bicarbonic filtrata este reabsorbita prin schimb ionic intre H+ secretat de celulele tubulare si ionii de Na care ajung in urina tubulara. iar cel de-al treilea este propriu . în acelasi timp recuperând si refacând bicarbonatul. De asemenea. Bicarbonatul acid de Na care ajunge în lumenul tubular se disociaza in Na+ si HCO3-.3 zile). care va realiza corecţia (neutralizarea) pH-ului într-un timp de 1-15 min. care disociaza rapid in H2O si CO2.Rolul aparatului acido-bazic. fosfat şi sistemul ionilor de amoniu. rezultând bicarbonat acid de Na care se filtreza.. Prin urmare. 5 . Anionul bicarbonic se leaga de H+ secretat de celulele tubulare rezultând H2CO3. Agresiunea alcalina → bicarbonatul sanguin va creste. ST urinar al bicarbonatului : Acizii rezultati in urma metabolismului celular se leaga in plasma de bicarbonatul de Na (acid+NaCO3). Primele doua provin din plasma. Cresterea presiunii CO2 va determina hiperventilatie prin stimularea centrilor respiratori. dar completa. 1. În schimbul ionilor de H secretaţi activ. Secretia activa a H+ in celulele tubulare se pare ca are loc prin 2 mecanisme : . respirator în menţinerea echilibrului Ventilatia contribuie esential la mentinerea pH-ului sanguin. care va genera H2CO3 şi va tampona excesul de baze.

care se va elimina prin urina şi aceasta va deveni alcalina. Fosfatul monosodic reprezinta aciditatea titrabila a urinii . ST urinar al fosfatului. Debitul secretiei de H+ = 3. Deci. Rezultă un surplus de 0. Cand pH-ul urinar scade foarte mult si fosfatul disodic a fost complet folosit. dar si de debitul de secretie a H+.5 mmoli/min de H + care rămâne netamponat în TCP.in urina definitiva depinde de concentratia sa plasmatica..5mmol/min (deci depaseste si debitul de secretie al H) ceea ce inseamna ca va exista un exces de bicarbonat netamponat de H. cu 0. 6 . datorita reabsorbtiei apei si sarurilor minerale.Concentratia bicarbonatului in filtratul renal este de 24mEq/l. dar care va fi tamponat în TCD şi in tubii colectori de sistemul fosfat si cel al ionilor de amoniu.4.5 mmoli/min. Daca concentratia HCO3 plasmatic creste > 28 mEq/l. 2. Pentru fiecare H+ secretat activ se recupereaza in sange un ion de Na si unul carbonic. ceea ce determina cresterea eliminarilor de H+. prezenta sau absenta HCO3. se excreta in exces creatinina. dar iimportant in tubul contort distal si colector.5 mmoli mai mare decât cel de bicarbonat.adica concentratia de NaOH ce trebuie adaugata in urina pentru ca pH-ul sa ajunga la 7. Are un rol de tomponare redus in tubul contort proximal. debitul fiind de 3 mmoli/min. atunci debitul de filtrare depaşeşte 3.

7 . glicina etc. Amoniacul. in acidoze creste de 10 ori in 2-4 zile. Sinteza depinde de pH-ul sangelui: in alcaloze secretia de NH3 scade pana la 0.nu apare in urina alcalina. Daca H+ nu ar fi tamponati de NH3 urinar. NH3 difuzeaza din celula tubulara in lumenul tubular. concentratia lor ar creste de 1000 de ori. dar si eliminarea de K. Celulele parietale tisulare secreta activ in afara de H+ si K. formand ionul amoniu NH4+ care se combina cu anionii acizilor puternici (Cl) formand saruri amoniacale si eliberand un bicarbonat. ci numai in cea acida. NH3 este sintetizat in majoritate in tubul contort proximal. Hormonii corticosuprarenali stimuleaza secretia activa de H. si a altor aa.AL TREILEA SISTEM TAMPON URINAR: IONII DE AMONIU Este singurul sistem controlat direct de rinichi. HCO3-. NH4.:alanina. unde se combina cu H+ liberi. Intre cei doi ioni exista o competitie pentru mecanismul de secretie in urina. colector si ansa Henle din: dezaminarea glutaminei (60% din cazuri). dar si in cel distal. Pierderile de K din organism fac sa creasca si eliminarile urinare H + ceea ce apare ca o alcaloza metabolica de origine renala. Acizii scad secretia activa de H prin blocarea sintezei de H2CO3.

care in conditii normale are valoarea de 40 mmHg. Concentratia plasmatica a HCO3.nu poate fi masurata direct. In aceasta ecuatie. 3.4 . Neutralizeaza produsii de absorbtie intestinala cu reactie acida veniti pe calea venei porte . ROLUL TEGUMENTELOR in mentinerea EAB Participa la eliminarea acidului lactic in cursul efortului fizic prin secretie sudorala.aceasta ecuatie devine: 7. INVESTIGAREA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC In evaluarea perturbarilor balantei acido-bazice este important sa se cunoasca pH-ul si concentratia anionului bicarbonic. La pH = 7. Transforma AA in glucoza prin gluconeogeneza. H2CO3 este de fapt paCO2. dar se poate determina paCO2 cu ajutorul unui pH-metru si apoi din ecuatia HendersonHasselbach sa se calculeze concentratia HCO3. Elimina prin fecale substante de catabolism proteic. Acidifica mediul iintern prin producti de bicarbonat de catre pancreas 3. pH = pKa + log HCO3-/H2CO3.25 ( (valoarea normala a anionului bicarbonic) = 20/1 8 . 4. ROLUL TUBULUI DIGESTIV in mentinerea EAB 1.4 = 6.03 care este coeficientul de difuzibilitate al acesti gaz).1 × log 24/1. sau in mEq/l =1. 2.ROLUL FICATULUI in mentinerea EAB 1. Resintetizeaza glicogenul din acidul lactic. Dezamineaza AA si face sinteza de uree. 5.25 mEq/l (se inmultesc mmHg cu 0. Alcalinizeaza mediul intern prin prin utilizarea H+ in sinteza HCl 2. Transforma acidul aceto-acetic si beta hidroxibutiric in acetona.

.38 . indiferent de valoarea absoluta a HCO3. 9 .cand se exprima in volume de CO2% se numeste rezerva alcalina si are valoarea normala de 60 volume de CO2% Cea mai completa informatie privind echilibrul acido-bazic este furnizata de investigatia Astrup (savant danez).42.pH actual= pH-ul determinant al sangelui de cercetat normal : 7.si CO2. Cei 3 parametri importanti pentru aprecierea echilibrului acido-bazic sunt: - pH-ul = 7. 37 grade C.pH standard = 7.Atat timp cat raportul ramane la aceeasi valoare.cand se exprima in mEq/l se numeste bicarbonat standard si are valoarea normala de 24-28 mEq/l . pH-ul ramane normal. .38 – 7.Bicarbonat standard = 24 – 28 mEq/l. combinata cu utilizarea nomogramei Siggaard-Andersen.(bicarbonat standard) = 24-28 mEq/l paCO2 = 40 mmHg PARAMETRII ASTRUP: .25 mEq/l.42. saturatie in O2 a Hb=100% . Concentratia HCO3+: .pCO2 = 40 mmHg sau 1.7.38 7.42 concentratia HCO3. Indica marimea acestui parametru in conditii standard pCO2=40mmHg.

fosfati): = 46 . partial compensate.42 sunt: 1.Baze exces indica deficitul de baze cand valoarea este negativa sau excesul de baze cand valoarea este pozitiva. proportional cu cresterea concentratiei de bicarbonati.> 28 mEq/l. daca hipercapnia persista.in urina.38 CAUZE: respiratorii/metabolice/ sau mixte In functie de gradul lor de compensare chimico-biologica necompensate. (Hb. Se caracterizeaza prin acumulare de CO2 in sangele sistemic si in tesuturi Paraclinic: .Bicarbonatul actual = valoarea HCO3.52mEq/l . .afectiuni pulmonare cu reducerea parenchimului pulmonar. proteine.in sangele determinat: 24-28 mEq/l. Initial creste pentru a tampona excesul de H+ (1mEq/l pt fiecare 10 mmHg crestere a PCO2). HCO3..cresterea HCO3. ca saruri de amoniu.creste eliminarea de H+ cu ajutorul ST renale = urini acide .Alcaloze pH > 7.fiziologice – altitudine. deci va scadea Cl-ul in plasma.Baze tampon = concentratia tuturor bazelor care intervin in captarea H+.poate fi intalnita in conditii:. Valoarea normala de la -2 la +2.cresterea PaCO2 in sangele arterial determina stimularea centrilor respiratori cu hiperventilatie si eliminare crescuta de CO2 si H2O la nivelul pulmonar.ca urmare a eliminarii de H+ se reabsoarbe HCO3. TULBURARILE ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC – facultativ in acesta forma. Scaderea ei va determina hiperventilatie cu pierdere de CO2 si instalarea alcalozei de altitudine.raportul HCO3-/H2CO3 scade < 20 Compensarea respiratorie: .cresterea PaCO2 > 40 mmHg (hipercapnie) . care induce o crestere a pH-ului > 7.determina o excretie crescuta de Cl.scaderea pH-ului < 7. Compensarea renala: .care este deja crescut in plasma: cresterea reabsorbtiei de HCO3. 2. De ex. Acidoza respiratorie = consecinta scaderii ventilatiei alveolo-pulmonare prin: .creste si mai mult pt ca excesul de H+ este eliminat renal. 10 . compensate.Acidoze pH < 7. pO2 este 49 mmHg (N=100). . . . .deprimarea centrilor respiratorii in afectiunile neurologice. care se realizeaza cu o crestere a absorbtiei de HCO3 = acidoza respiratorie.scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara. La 4900 m. Alcaloza respiratorie se caracterizeaza prin scaderea primara a PCO2 < 40 mmHg (hipocapnie). .42 .38 .

HCO3. pierderi de baze: diaree.scade paCO2 < 40 mmHg 4.< 24 mEg/l . fosforic rezultati din catabolismul proteic.= urini alcaline. fistule intestinale. in stari toxico-septice. . 3. . ac lactic si succinic din metabolismul glucidic. Paraclinic: . ac aceto-acetic. restul secretiei tubulare acide este tamponata de sistemul fosfat si amoniac. rezultand urini acide. pancreatice. deoarece se pierd Na. K. stare de soc septic. . sulfuric.scade paCO2 < 40 mmHg .pH < 7.patologice .< 24mEg/l .ac lactic b. Compensarea renala: scade secretia de H.eliminare crescuta la nivel renal de H+ .42 . scade reabsorbtia de HCO3.productie crescuta de acizi: uric. grasi si corpi cetonici din metabolismul lipidic..38 . exces de mineralocorticoizi etc. scaderile HCO3. inanitie-lipoliza accentuata = corpi cetonici.vor duce la scaderea filtrarii renale de bicarbonat. scaderea elimlnarii de acizi.HCO3.42 . Se pierde HCO3-.efort fizic exagerat . Ca.hiperventilatia respiratorie datorata hipoxiei din anemii.productie renala crescuta de HCO3. c.– in tratamente cu diuretice. in boli ca: DZ exista productie de ac beta-hidroxibutiric. ac.HCO3-/H2 CO3 > 20 Compensarea respiratorie: scaderea paCO2 in sangele arterial scade excitabilitatea centrului respirator.in sange.pCO2 < 40 mmHg . se instaleaza hipoventilatia care va retine CO2 = corectie.scade HCO3. Alcaloza metabolica: acumulare primara de baze sau o pierdere de acizi Apare in : . Poate avea consecinta grave asupra echilibrului hidro-electrolitic. Mecanismul renal determina o scadere a concentratiei de HCO3.care antreneaza si apa = deshidratare. inhibitori ai anhidrazei carbonice. Paraclinic :.> 28 mEg/l .pH > 7. astfel incat numai o parte mica din secretia acida tubulara va fi tamponata. se isoteste de hipercloremie. Paraclinic: .deoarece este folosit pt compensarea rapida. in ciuda faptului ca acesta era deja sub limitele normale.urini alcaline 11 . In paralel apare o crestere a reabsorbtiei renale de Cl.care trece in plasma pt a compensa pierderile de HCO3..pH > 7. Acidoza metabolica se produce prin 3 mecanisme: a. cu aciditate titrabila crescuta.

impreuna cu HCO3. 12 . Eliminarea unei urini alcaline are drept efect adaugarea de H+ in sange. cu pH maxim alcalin = 8. Urina devine alcalina.Compensare: . pt a se mentine neutralitatea electrica..chimica: bazele vor reactiona cu ac carbonic.4.eliminat renal .respiratorie:-pH-ul crescut va inhiba centrul respirator. cu formare de H2O si HCO3. deci pH=ul plasmatic va scadea catre 7.renala: creste eliminarea de HCO3. rezulta hipoventilatie si acumulare de CO2 in sange care se transforma in acid carbonic .se elimina si H+ si K+ a caror concentratie in sange tinde sa scada.prin urina.