Capitolul 2.Contabilitatea capitalurilor 2.1. Delimitări privind capitalurile 2.2. Contabilitatea capitalului social 2.3.

Contabilitatea primelor de capital

2.4. Contabilitatea rezervelor din reevaluare 2.5. Contabilitatea rezervelor 2.6. Contabilitatea rezervelor din conversie 2.7. Contabilitatea rezultatului reportat

2.8. Contabilitatea rezultatului exerciţiului financiar 2.9. Contabilitatea subvenţiilor pentru investiţii 2.10. Contabilitatea provizioanelor

.1. Determinativul stabil marchează prezenţa acestor surse la dispoziţia întreprinderii pe o perioadă mai mare de un an. Delimitări privind capitalurile • Raportată la terminologia contabilităţii europene noţiunea de capitaluri delimitează resursele (sursele) stabile (pe termen lung) de finanţare a valorilor economice constituite ca activ patrimonial al întreprinderii.• 2.

O asemenea trăsătură reprezintă unul din elementele care pledează pentru desemnarea lor şi prin noţiunea de capitaluri permanente. . sau prin recurs la contabilitatea anglo-saxonă capitaluri angajate.

.• Discutată prin prisma referenţialului anglo-saxon noţiunea de capitaluri face apel la cele două concepte pe care Cadrul IASC le asociază acestei noţiuni şi anume: capitalul financiar şi capitalul fizic.

acesta se referă la banii investiţi în întreprindere atât de către acţionari. • datoriile pe termen lung (necurente). • Elementele ce pot fi reţinute în definirea compoziţiei capitalurilor sunt: • capitalul propriu. • provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. • . cât şi de creditorii pe termen lung şi include capitalul propriu şi datoriile pe termen lung sau activele totale minus datoriile curente.În ceea ce priveşte noţiunea de capital angajat.

. • din alte surse financiare nerambursabile stabilite prin lege. • autofinanţare şi anume prin capitalizarea profitului.Capitalurile proprii delimitează resursele financiare constituite prin: • aportul proprietarilor. acţionarilor/asociaţilor în calitatea lor de investitori de capital.

ca structură descrisă în situaţiile financiare – întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.Cadrul IASC pentru întocmirea şi • interesele reziduale ale proprietarilor (investitorilor) în activele unei prezentarea situaţiilor financiare prezintă capitalul propriu . .

se prezintă astfel: • Aporturile de capital (social) • + prime de capital • ± rezerve din reevaluare • +rezervele întreprinderii • ± rezultatul raportat • ± rezultatul exerciţiului financiar • .repartizarea profitului • = Total capitaluri proprii .Structura capitalurilor proprii aşa cum se regăseşte în planului contabil prevăzut în OMF 1752/2005.

Datoriile pe termen lung (datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de 1 an) reprezintă resurse financiare străine. Sunt considerate pe termen mediu dacă durata de finanţare este până la cinci ani şi pe termen lung dacă durata de finanţare este de peste cinci ani. de terţe persoane în raport cu întreprinderea prin referită la reglementările bancare. furnizate pe termen mediu sau lung. .

creditele bancare pe termen mediu şi lung. alte împrumuturi şi datorii asimilate (credite de la alte întreprinderi sau instituţii financiare etc. . datorii privind concesiunile şi locaţiile de gestiune. datoriile pe termen mediu şi lung se identifică cu împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni.) precum şi dobânzile aferente datoriilor pe termen lung şi mijlociu. datoriile legate de participarea în cadrul întreprinderilor în participaţie sau asociate.În mod concret.

2.2. Contabilitatea capitalului social .

capitalul social are un caracter avansabil fiind constituit la înfiinţarea întreprinderii societare. .În structura capitalurilor proprii. prin aportul în natură şi/sau în numerar al proprietarilor sau asociaţilor şi dezvoltat/mărit ulterior prin capitalizarea profitului şi aporturi noi în bani şi/sau în natură.

• Existenţa sa se identifică în timp cu existenţa şi funcţionarea întreprinderii. • Este înţelesul pe care şi modelul contabil anglo-saxon îl conferă. după deducerea tuturor datoriilor. . definindu-l ca un interes rezidual al acţionarilor în activele întreprinderii.

.Pe parcursul funcţionării întreprinderii. iar în unele cazuri prin acoperirea pierderilor. capitalul social se poate diminua prin rambursări către proprietari.

altfel spus promisiunea de aport la capitalul social.aportul în natură prin depunerea directă a bunurilor la întreprinderea constituită. astfel: . respectiv: • subscrierea integrală a capitalului social adică angajarea asociaţilor şi acţionarilor de a aporta în natură şi/sau în numerar la formarea capitalului social. • vărsarea sau eliberarea capitalului social prin depunerea aportului promis. .aportul în numerar se depune în conturi deschise la unităţile bancare .În constituirea şi menţinerea capitalului social se disting în plan financiar 2 etape.

Corespunzător celor 2 etape. . capitalul social se împarte în capital subscris nevărsat şi capital subscris vărsat.

.În contabilitate capitalul social este delimitat şi înregistrat prin intermediul acţiunilor şi părţilor sociale ca fracţiuni de capiul cu valoare egală (valoare nominală).

Capitalul social este divizat în acţiuni sau părţi sociale.capitalul social este egal cu • numărul de acţiuni sau părţi sociale x valoarea nominală. în raport de natura juridică şi economico-financiară a societăţilor comerciale. .

.

• Acţiunea reprezintă o fracţiune a capitalului societăţilor în comandită pe acţiuni şi pe acţiuni. . • Din punct de vedere juridic acţiunea este însemnul prin care dreptul acţionarului este încorporat. adică un titlu de credit constatator al drepturilor şi obligaţiilor care decurg din calitatea de acţionar. fracţiune care este în mod necesar un titlu de valoare. de valoare egală.

31/1990 la purtător şi acţiuni nominative. acţiunile se împart în acţiuni .Aşa cum se statuează în Legea nr. a societăţilor comerciale(completată şi modificată).

Acţiunile la purtător se caracterizează prin aceea că sunt dotate cu posibilitatea de a circula. circulaţia este supusă unor formalităţi de înregistrare în registrul acţionarilor ţinut la sediul societăţii. chiar dacă capitalul a fost vărsat în întregime. în schimb pentru acţiunile nominative. .

Conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale acţiunile vor cuprinde: denumirea şi durata societăţii. data contractului de societate. numărul acţiunilor şi numărul de ordine. numărul din Registrul comerţului în care este înregistrată societatea. valoarea nominală a acţiunilor şi a vărsămintelor efectuate. . avantajele acordate fondatorilor. capitalul social.

Capitalul social al societăţilor comerciale. se împarte în părţi sau cote sociale de valoare egală. . altele decât pe acţiuni.

va trebui să conţină şi modul restrictiv de circulaţie al acestora recunoscut fiind că potrivit normelor legale în vigoare cesiunea cotelor sociale este îngrădită. numărul şi valoarea unitară a părţilor sociale. • De asemenea. precum şi numele titularului lor. .• Acestea sunt reprezentate de un certificat eliberat fiecărui asociat care cuprinde: denumirea societăţii şi capitalul social.

Între asociaţi. decât dacă o asemenea operaţie a fost permisă prin contractul de societate. Cesiunea nu liberează pe asociatul cedent de ceea ce mai datorează societăţii din aportul său de capital.Faţă de terţi părţile sociale nu pot fi cesionate. ele pot fi cesionate pe baza deciziei generale a asociaţilor. . adoptată în unanimitate. De asemenea. părţile sociale sunt transferabile fără nici o limitare sau aprobare.

. capitalizarea profitului exerciţiului precedent. transformarea de obligaţiuni în acţiuni).Pe parcursul funcţionării întreprinderii capitalul social se poate majora prin: • • emisiunea de acţiuni noi şi prin operaţii interne (încorporarea de rezerve.

• prin răscumpărarea de acţiuni.De asemenea. . capitalul se poate micşora prin: • rambursarea către asociaţi a unei părţi din capital. prin acoperirea pierderilor provenite din exerciţiile precedente şi • prin alte operaţii potrivit legii.

recunoaşterea şi evaluarea lor făcându-se în conformitate cu tratamentele descrise de IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare". .Remarcă. Conform Standardelor Internaţionale de contabilitate acţiunile şi părţile sociale sunt înlocuite prin sintagma de instrumente de capital propriu.

1.2.2. Evaluarea curentă a capitalului social .

• Capitalurile se evaluează. . capitalul social se evaluează la valoarea corespunzătoare părţilor sociale şi acţiunilor în care este concretizat. la valoarea nominală pe care acestea o au. • Astfel. în principiu.

• La rândul său. . această valoare este cea înscrisă pe titlurile de valoare folosite ca părţi sociale sau ca acţiuni. • Orice valoare peste valoarea nominală este recunoscută la celelalte structuri de capitaluri proprii.

Alături de valoarea nominală vorbim de următoarele valori: .Valoarea de piaţă .valoare patrimonială .valoarea de randament .

prin negociere la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere şi oferă. de regulă. raport numit cotaţie. Valoarea de piaţă este o valoare de cumpărare-vânzare a acţiunilor stabilită.I. .

situaţia generală a pieţei de capital şi în limita ratei dobânzii în acel moment opozabilă pieţei financiarbancare. . stabilitatea financiară a întreprinderii. preţul de piaţă al unei acţiuni este determinat de: dividendele aşteptate de acţionari.În mod concret. situaţia activului industrial al întreprinderii.

dacă se cere un preţ prea mare.Când rata dobânzii este ridicată. deoarece ei vor prefera investiţiile temporare sub forma depunerilor la bancă şi titlurilor de plasament. societăţile pe acţiuni reprezintă un risc mai mare pentru investitori. . întreprinderea nu va găsi un garant şi nici investitori doritori să cumpere acţiuni. De asemenea.

subpari. iar dacă este superior valorii nominale. Acesta poate fi egal cu valoarea nominală. iar în situaţia inversă. avem curs suprapari. deci cursul este alpari.În strânsă legătură cu valoarea de piaţă şi valoarea nominală a acţiunilor este preţul de emisiune sau cursul de acţiune care trebuie plătit de către toate persoanele care subscriu acţiunile în momentul emiterii lor. .

relaţia dintre cele două constituie un indicator al încrederii pe care investitorii o au în capacitatea managerială a firmei.Dacă valoarea matematică a unei acţiuni se compară cu valoarea de piaţă. .

în cazul în care valoarea de piaţă este mai mare decât valoarea contabilă. în situaţia inversă.• Astfel. afacerile nu merg bine. atunci afacerile merg bine. • Valoarea de lichidare a titlurilor sau valoarea casată este cea care rezultă din vânzarea forţată a întreprinderii într-un interval limitat. .

II. . Valoarea de rentabilitate este o valoare estimată şi calculată pe baza profitabilităţii întreprinderii şi care se regăseşte sub forma valorii financiare şi a valorii de randament.

a) Valoarea financiară (VF) exprimă echivalentul corespunzător capitalizării dividendului anual pe o acţiune la o rată medie a dobânzii pe piaţă. sau ea corespunde sumei totale plasată la o dobândă sigură şi care va produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor. .

Formula de calcul este următoarea: Dividendul mediu distribuit pe o acţiune (VF) / Rata medie a dobânzii pe piaţă .

iar rata medie a dobânzii este de 50% VF = 1.000 50/100 = 2.• Exemplu: dacă pentru o acţiune s-a primit un dividend de 1.000 lei.000 lei .

.b) Valoarea de randament (VR) este valoarea corespunzătoare profitului net pe o acţiune care se poate capitaliza în cursul unui exerciţiu financiar. la o rată medie a dobânzii pe piaţă.

după formula: • Dividendul mediu + Cota parte din profit pe o acţiune distribuit pe o acţiune încorporată în rezerve/ Rata medie a dobânzii de piaţă .• Venitul titlurilor este egal cu dividendele plus cota parte unitară din profit încorporată în rezerve.

000 + 200 50/100 = 2. partea din profit afişată la titluri şi încorporată în rezerve este de 200 lei iar rata dobânzii este de 50%.• Exemplu: Dividendul pe o acţiune este de 1. • VR = 1.000 lei.400 .

III Valoarea patrimonială estimată pe baza activului net contabil sau a patrimoniului net poate fi: • valoare matematică contabilă. . • valoare matematică intrinsecă şi • valoare de lichidare.

• Relaţia de calcul a activului net contabil (ANC) este: ANC = Activul real .a) Valoarea matematică-contabilă a titlurilor sau valoarea bilanţieră este egală cu activul net contabil raportată la numărul de titluri.Datoriile .

.• Valoarea matematică-intrinsecă a titlurilor se calculează împărţind activul net intrinsec la numărul de acţiuni.

2.2.2. Analiza şi funcţionarea conturilor de capital social .

• Evidenţa constituirii şi modificării capitalului social se realizează prin contul de pasiv 101 „Capital social". . În creditul contului se înregistrează constituirea şi creşterea capitalului prin: • aportul în bani şi/sau în natură al proprietarilor. • prin capitalizarea rezultatului şi • prin operaţii interne.

• Soldul contului este creditor şi reprezintă capitalul propriu ca sursă permanentă de finanţare a activelor întreprinderii.Iar în debit. micşorarea capitalului prin: • rambursarea către asociaţi şi • acoperirea de pierderi provenite din exerciţiile financiare precedente. .

necesari în constituirea capitalului social .• Contul sintetic de gradul I. • Prin această dezvoltare a conturilor se asigură delimitarea contabilă a celor doi paşi. 101 „Capital social" se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II 1011 „Capital subscris nevărsat" şi 1012 „Capital subscris vărsat".subscriere şi vărsare. .

cuprinzând numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale subscrise şi vărsate. .Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi.

se conduce un „Registru al asociaţilor" în care se înscriu după caz: numele şi prenumele. domiciliul sau sediul fiecărui asociat.În cazul societăţilor comerciale. altele decât cele pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni. denumirea. partea acestuia din capitalul social. . transferul părţilor sociale sau orice altă modificare privitoare la aceasta.

.Evidenţa aporturilor subscrise de asociaţi pentru constituirea şi creşterea capitalului social se realizează prin contul 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul".

• iar cel creditor datoria din capitalul de rambursat. se reflectă valoarea aporturilor vărsate în numerar şi/sau în natură. precum şi capitalul retras de asociaţi. respectiv sumele achitate acestora cu ocazia retragerii capitalului. • În creditul contului.• În debitul acestui cont. se înregistrează capitalul subscris de asociaţi. • Soldul debitor al contului reprezintă capitalul subscris nevărsat de asociaţi. .

.Evidenţa analitică a contului se dezvoltă pe fiecare acţionar sau asociat în calitatea sa de subscriptor sau beneficiar la rambursarea capitalului.

alături de situaţia normală se pot ivi o serie de ipostaze care trebuie delimitate şi evidenţiate în contabilitate: • asociaţii în dificultate care nu efectuează la termen vărsămintele la capitalul social subscris • şi vărsarea în avans a capitalului social subscris. .În relaţiile de decontare cu asociaţii privind capitalul.

când acţionarii nu au efectuat plata vărsămintelor ce le datorează. 66. fie anularea acţiunii nominative. societatea . Când nici în urma acestei condiţii acţionarii nu vor efectua vărsămintele. societăţilor comerciale.Aşa cum se arată în Legea nr. art. în Monitorul Oficial şi într-un ziar răspândit. la interval de 15 zile. publicată de două ori. 31 a îi va invita să-şi îndeplinească această obligaţie printr-o somaţie colectivă. consiliul de administraţie va putea decide fie urmărirea acţionarilor pentru vărsămintele retrase.

în locul lor vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr. care vor fi vândute.• Dacă acţiunile sunt anulate. • Tipurile de înregistrări care intervin în această situaţie sunt: .

5 = 763 • Decontări cu asociaţii în dificultate Venituri din creanţe imobilizate .5 = 456.2 • Decontări cu asociaţii în dificultate Decontări cu asociaţii privind capitalul subscris nevărsat b) Evidenţierea dobânzii datorate de acţionari. pentru perioada de întârziere 456.a) Evidenţierea decontărilor cu asociaţii care nu au efectuat la termen vărsămintele 456.

.(6583 = 5311) • La imputarea cheltuielilor se debitează contul 456.• Cheltuielile de publicare şi vânzare se colectează în debitul contului 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital" în corespondenţă cu creditul conturilor care reflectă modalitatea de plată.5 „Decontări cu asociaţii în dificultate" şi se creditează contul 7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital".

5 Conturi curente la bănci Decontări cu asociaţii în dificultate . 512 = 456.• La vânzarea acţiunilor noi emise se face înregistrarea la preţul de vânzare.

se procedează la reducerea capitalului proporţional cu diferenţa dintre capitalul existent şi capitalul social iniţial subscris.Dacă în urma îndeplinirii formalităţilor de anulare şi vânzare nu s-au realizat sumele datorate societăţii. .

2. Contabilitatea constituirii capitalului social .2.3.

. prin statut şi contractul de societate. • În acest scop trebuie să fie îndeplinite anumite condiţii stabilite prin legislaţia economico-financiară.• Actul iniţial de constituire a capitalului social se identifică în plan economicofinanciar cu înfiinţarea întreprinderilor societare.

la constituirea întreprinderii societare este necesară subscrierea integrală a capitalului social. după caz. . • Aşa cum prevede Legea 31/1990 privind societăţile comerciale.• Din pachetul de condiţii prezintă interes pentru contabilitate problema subscrierii capitalului şi a aportului fizic în natură şi/sau în bani.

• Totodată. • Astfel. . data la care se varsă integral capitalul social subscris este stabilită prin contractul de societate. în cazul societăţilor în nume colectiv şi în comandită simplă. asociaţii subscriptori sunt obligaţi să aporteze efectiv în natură şi/sau în numerar valoarea capitalului subscris.

ei sunt obligaţi la plata dobânzii legale pentru durata întârzierii. .Dacă asociaţii nu fac în termen vărsămintele la capitalul social subscris. Plata dobânzii nu exclude răspunderea asociatului pentru daunele cauzate societăţii.

Exemplu. Pentru prezentarea contabilităţii constituirii capitalului social se presupune că se creează societatea comercială pe acţiuni „ARA" S.A. în condiţiile: • • • •

Capital subscris 40.000.000 lei Număr de acţiuni 40.000 titluri Valoarea nominală a unei acţiuni 1.000 lei Cheltuieli de constituire plătite pe baza unui cec bancar 300.000 lei

Subscrierea celor 40.000 acţiuni x 1000 lei = 40.000.000 lei se înregistrează pe baza „Borderoului acţiunilor" prin articolul contabil,

456 = 1011 40.000.000 lei Decontări cu asociaţii privind capitalul Capital subscris nevărsat

Pentru cheltuielile de fondare, pe baza cec-ului bancar se face înregistrarea:

201 = 512 300.000 lei Cheltuieli de constituire Conturi curente la bănci

512 = 456 20.Eliberarea a 50% din capitalul social subscris prin depunerea în numerar direct în contul de la bancă.000 lei .000.000.000 lei şi concomitent 1011 = 1012 20.

Unul din acţionari care a subscris 250 acţiuni aduce ca aport un mijloc de transport evaluat la 250.000 lei .

2133 = 456 250.000 lei Mijloace de transport Decontări cu asociaţii privind capitalul • şi concomitent 1011 = 1012 250.000 lei Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful