Curs 1

CONSTRUCŢII DIN LEMN

I. ELEMENTE DE BAZĂ

I. ELEMENTE DE BAZĂ

2

1. Elemente de economie forestieră în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha); în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: după repartizarea în teritoriu:
- peste 700 m altitudine - între 150 şi 700 m - sub 150 m

 60%;  30%;  10%.  alpină;  forestieră;  stepă.

după zona de vegetaţie:
- peste 1300 m altitudine - între 200 şi 1300 m - sub 200 m - fag - răşinoase - stejar - altele

după ponderea speciilor:

 30%;  30%;  20%;  20%.

. .conductivitate termică mică. . XVI). ELEMENTE DE BAZĂ 3 2.montare-demontare simplă.prelucrare uşoară.tratat  durabilitate mare. .anizotropia şi neomogenitatea. .coef. în perioada contemporană. Germania – lemn încleiat).inflamabilitatea. . . sala Floreasca. dezavantaje: .I.influenţa negativă a umidităţii. Scurt istoric în antichitate. 3. Emi – 1825. în epoca modernă (Franţa. . . Ilva Mică. în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m. .sortiment limitat. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn avantaje: . .rezistenţă relativ mare. de dilatare termică mic.defecte naturale. în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec.defecte cauzate de insecte şi ciuperci.

ELEMENTE DE BAZĂ 4 4.arce. .  durata < 4 ani. .în fabrică sau atelier specializat.speciale.civile. . . după condiţiile de exploatare: după destinaţie: .  durata > 4 ani.hidrotehnice. .permanente .I.provizorii . podeţe. . . . . .cupole.neadăpostite. .industriale.adăpostite.cadre.sub apă.auxiliare. .pe şantier.poduri. după modul de execuţie: . .agricole.grinzi. după sistemul constructiv: . Clasificarea construcţiilor din lemn după durata de exploatare: . .bolţi.

ELEMENTE DE BAZĂ 5 5.I. taiată din trunchi. Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice structura lemnului: Fig. 2: Secţiune prin trunchi . Fig. 1: Pană din lemn.

I. 4: Secţiune radială. Fig. 5: Secţiune tangenţială. 3: Structura unui trunchi (transversal). ELEMENTE DE BAZĂ 6 secţiuni caracteristice: Fig. . Fig.

I. 6: Microstructura peretelui celular ce formează lemnul. 7: Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin. . ELEMENTE DE BAZĂ 7 celula vegetală: Fig. Fig.

lemn târziu Fig. . H  6% anizotropia lemn timpuriu.I. ELEMENTE DE BAZĂ 8 compoziţia chimică: C  50%. 8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual). O2  44%.

Fig. .I. 9: Lemn rotund. brad). .lemn ecarisat (cherestea). 10: Lemn ecarisat. . ulm. molid. fag. frasin. ELEMENTE DE BAZĂ 9 6. gorun. stejar.foioase (salcâm. .lemn brut (rotund). plop). Fig.răşinoase (larice. Clasificarea materialului lemnos după specie: după gradul de prelucrare: . pin.

.după umiditate: .I. .uscată  peste 30%.semiuscată . 11: Cherestea tivită sau netivită.  18 – 24%.verde . ELEMENTE DE BAZĂ 10 .zvântată .după modul de debitare (tivită sau netivită).  24 – 30%. clasificare cherestea: Fig.  sub 18%.

Fig. V. grinzi. etc. .I. rigle. dulapi. ELEMENTE DE BAZĂ 11 . III. .după sortimente: scânduri. IV. B). T.după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A. şipci. 12: Sortimente de cherestea.

Rulură asociată unei crăpături a inimii. situaţie mai des întâlnită la foioase decât la conifere. 13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură: a. curbură) şi de structură (concreştere. c. Degradare cauzată de lovituri. etc) Fig.I. b. Defectele lemnului şi categorii de material lemnos defecte de formă a trunchiului (conicitate. Crăpătură. . ELEMENTE DE BAZĂ 12 7.

. ELEMENTE DE BAZĂ 13 defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor Fig. 1  d2  d3  ...)  ..I.. 14: Categorii de calitate: b 4 b ..)  2 .)  3 b .Calitatea III:  (d1  d2  d3  .Calitatea I:  (d Fig.Calitatea II:  (d1  d2  d3  . 15: Principiul tăierii pentru controlul fisurării.

b). ELEMENTE DE BAZĂ 14 Categorii de calitate Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor. de exemplu: grinzi cu zăbrele. Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (de exemplu: astereala. Piese supuse la compresiune şi încovoiere. piese a căror deteriorare nu periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor). dornuri. a). eclise. pene. grinzi simple.I. etc. piese speciale. II III . Categoria de calitate a pieselor şi elementelor din lemn I Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn Elemente supuse la întindere şi încovoiere. la care efortul unitar efectiv reprezintă maximum 70% din rezistenţa admisibilă a lemnului. Elemente întinse şi întinse-încovoiate.

microorganismelor. . paraziţilor vegetali. 16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare. contracţia si umflarea Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 15 defecte din cauza insectelor.I.

ELEMENTE DE BAZĂ 16 Fig. 17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contracţiei.I. .

răşinoase europene (R). 18: Contracţie sau umflare. ELEMENTE DE BAZĂ 17 Fig.I. stejar şi fag (F) .

I. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului. Fig. 21: Contracţia şi fisurarea unei secţiuni masive din lemn rotund. ELEMENTE DE BAZĂ 18 Fig. Fig. în cele 3 direcţii principale. 20: Contracţia şi umflarea maxime pentru molid. .

după o imersie de 24 de ore în lichid. .I. 22: Penetrare (longitudinal şi transversal pe fibre). Putrezirea lemnului şi măsuri de protecţie Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 19 8.

I. Comportarea lemnului la foc. ELEMENTE DE BAZĂ 20 9. b) zona protejată. 23: Secţiune de lemn atacată de foc: a) zona carbonizată. Măsuri de protecţie contra incendiului Fig. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful