UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, ADMINISTRATIVE ȘI ALE COMUNICĂRII SECȚIA JURNALISM

LUCRARE DE LICENȚĂ

FOTOJURNALISM: TEXT ȘI IMAGINE? FOTOGRAFIA SEC.XX ÎN PERSPECTIVĂ JURNALISTICĂ: IMPORTANȚA TEXTULUI EXPLICATIV PENTRU DEFINIREA MESAJULUI

PROF. COORDONATOR LECT. UNIV. DRD. ANDREEA MOGOȘ ABSOLVENT MOLDOVAN ANDREEA ROXANA 2011 CLUJ NAPOCA

1

CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................... .................................3 CAPITOLUL I FOTOGRAFIE ȘI FOTOJURNALISM .....................................................................6 1.FOTOGRAFIA.............................................................................................................6
1.1 Evoluț ie istorică.........................................................................................................6

1.1.a. Secolul XVIII..........................................................................................................7 1.1.b. Secolul XIX............................................................................................................7 1.1.c. Secolul XX..............................................................................................................9 1.2. Arta fotografiei.......................................................................................................10 1.3. Reportaj fotografic.................................................................................................11 1.4. Fotografia documentară.........................................................................................12 1.5. Documentare socială...............................................................................................13 1.6. Jurnalism grafic......................................................................................................14 1.7. Fotografia comercială și publicitară.....................................................................15 1.8. Fotografia artistică.................................................................................................16 1.9. Fotografia ca formă de artă alternativă...............................................................16 1.10. Fotografia în sine..................................................................................................17 1.11. Fotografia manipulată..........................................................................................18 1.12. Fotografia directă.................................................................................................18 1.13. Tendinț e moderne.................................................................................................19 1.14. Recunoașterea fotografiei ca formă de artă.......................................................19 2. FOTOJURNALISM..................................................................................................20 2.1. Controverse despre fotojurnalism........................................................................21 2.2. 1980 până în actualitate- mari invenț ii tehnologice-digitalizarea......................23 2.3. Fotografia de presă.................................................................................................24
2

2.4. Lectura unei imagini..............................................................................................27 2.5. Faț eta documentară a fotojurnalismului..............................................................28 2.6. Vietnam....................................................................................................................29 2.7. Sursele fotografice ale unui mediu de comunicare..............................................29 CAPITOLUL II ETICĂ ÎN FOTOJURNALISM...................................................................................32 Principii..........................................................................................................................33 1.Exactitate, veridicitate și onestitate..........................................................................33 2. Libertate, responsabilitate și imparț ialitate............................................................34 3. Respectarea drepturilor omului...............................................................................35 4. Modificarea fotografiilor în programe de editare..................................................35 5. Protejarea comunităț ilor locale ș i a echilibrului natural.......................................36 STUDIU DE CAZ INTERPRETAREA IMAGINILOR JURNALISTICE ÎN CONTEXTUL JURNALISTIC ȘI ÎN AFARA ACESTUIA...............................................................37 1.Fotojurnalism contemporan......................................................................................38 2. Fotojurnalismul secolului XX...................................................................................43 CONCLUZII..................................................................................................................46 BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................48 ANEXE...........................................................................................................................51

3

Introducere
Unii fotografi răpesc realitatea și impun dominația propriului lor gând și spirit. Alții întâmpină realitatea cu mai multă tandrețe și pentru ei o fotografie este un instrument de dragoste și revelație.1 Fotografia de presă nu este doar un loc de muncă. Este mai mult decât o carieră profesională. Este o formă de viaţă.2 Există autori3 care definesc societatea noastră ca fiind una post-industrială, de servicii, tehnologie, informatizată, alţii vorbesc despre o societate a informaţiei. Nu este doar o societate caracterizată de producerea bunurilor de consum, ci de producerea şi consumul de servicii, cunoştinţe şi informaţie. Trăim adânciţi într-o societate care necesită o mare cantitate de informaţie, în mod rapid şi constant. Ritmul de creştere este exponenţial, astfel încât în prima jumătate a secolului XIX numărul publicaţiilor jurnalistice era de o sută, acum, la începutul secolului XX circulă aproximativ un milion de publicaţii. În doar un singur an se generează atâta informaţie (mai mult de un milion de cărţi publicate şi mai mult de o sută de mii de publicaţii jurnalistice) cât cea produsă în secolul XVIII. Dealtfel nu se poate uita fenomenul televiziunii şi al Internetului , care fac posibil ca informaţia să ajungă în aproape toată lumea şi posibilitatea de a primi şi a căuta informaţii din toată lumea. Există informaţie scrisă, vizuală- imagine fixă şi în mişcare – şi multimedia. La ora actuală lumea este marcată de imagine, cu atât mai mult datorită mediilor de comunicare. În documentele grafice şi audiovizuale sunt din ce în ce mai

Ansel Adams, 1902-1984 Martin Keene, Práctica de la fotografía de prensa. Una guía para profesionales. Barcelona: Paidós, 1995. ISBN: 84-493-0115-7.
1 2

Acest articol a fost publicat ca prezentare a cărții Clubul presei din Ferrol, Galicia en foco. 13ª ed. Ferrol, 2002. 17-45 pp. ISBN: 84-607-5713-7
3

4

importante imaginile, deoarece informaţia pe care o proporţionează acest tip de document este fundamentală. Majoritatea activităţilor umane generează şi consumă informaţie iar în unele câmpuri se transformă în necesitate (în investigaţii, în industrie, în business, în mediile de comunicare,..) unde nu poate lipsi imaginea. Accesul la informaţie este crucial pentru a se menţine lider sau în fruntea pieţei competitive actuale, drept urmare devine un bun care se poate cumpăra şi vinde , un instrument al puterii- pentru unii este a patra putere- un element de importanţă strategică în toate sectoarele productive, politice şi economice. În acest context fotografia joacă un rol capital. Nu există aproape nici o activitate umană care să nu o folosească, de la ştiinţă la industrie, de la artă la timp liber, în lumea informaţiilor şi a comunicării-jurnalism. Fotografia se poate analiza ca un document care constituie o cultură şi acţionează ca un element important al unei colecţii. Este memorie, asa cum sunt genurile literare sau cinematografice, de exemplu. Imaginea este uşor de înţeles, accesibilă tuturor indiferent de nivelul intelectual şi economic. Imaginea nu lasă loc logicii precum lectura unei cărţi, a unei ştiri sau a unei simple conversaţii, este imediată, stimulează emotivitatea prin ceea ce se vede sau se vrea văzut-interpretarea-. O fotografie este o oglindă cu memorie, este privirea singulară şi subiectivă a fotografului şi a celui care o priveşte. Este un document important pentru înţelegerea societăţii, o sursă de informare şi de asemenea poate fi şi o operă de artă.4 În lumea comunicaţiilor în general şi în cea a jurnalismului în particular , concret în presa scrisă, pentru a cunoaşte conţinutul unei ştiri scrise, este necesară lecturarea si asimilarea textului, în schimb o fotografie se defineşte prin vizualizare. Dacă informaţia scrisă este însoţită de o imagine întelegerea sa este mult mai uşoară. Textul scris şi cel vizual au în acelaşi timp o valoare individuală şi o relaţie între ele. Fotografia are o ridicată valoare comunicativă în presa scrisă, din două perspective: elementul care atrage atenţia cititorului prin impact vizual şi cel care permite o uşoară înţelegere a informaţiei transmise. Este o parte a memoriei vizuale a ultimului secol împreună cu cinematografia şi televiziunea.

4

JEFFREY, I. La fotografía . Barcelona: Destino, 1999. ISBN: 84-233-3062-1.

5

realizată în scopul exprimării artistice.fotografia în serviciul diferitelor instituţii şi fotografia de presă. arhitectură. patrimoniu istoric și documentar. fotografia privată. industria. polmica între termeni precum fotografi de presă şi fotojurnalişti. antropologie. de cum ar trebui tratate si păstrate aceste documente. Fotografia de presă este foarte importantă în contextul jurnalismului deoarece schimbă viziunea maselor.arheologie. Deasemenea fotografia documentară profesională şi ştiinţifică pentru diferite discipline. Capitolul I : Fotografie și fotojurnalism 1. imagini comune a persoanelor private pentru uz privat. pentru a întelege mai bine valoarea acesteia. În aceasta categorie se situează în prim loc fotografia de artă (reproducerea operelor de artă). astronomie.Fotografia 6 . permite asimilarea şi cunoaşterea mediului social prin prezentarea evenimentelor atât apropiate în spaţiu cât şi depărtate fiind martorul ocular care conferă veridicitate şi autenticitate ştirii.Mediile de comunicare şi în mod special presa scrisă o folosesc ca instrument fundamental pentru transmiterea informaţiei vizuale şi grafice ţinându-se cont de caracteristicile sale particulare şi limbajul propriu. inginerie. Însă înainte de a defini şi a situa fotografia de presă. este doar informativă sau este şi operă de artă. fotografia documentară cu valoare informativă. Se poate vorbi de două mari categorii de fotografii cea artistică. este nevoie de o parcurgere a etapelor prin care s-a dezvoltat fotografia.

ca timp și energie. 01/ 1951. Halsman. derivează din camera obscură. IL.Evoluț ie istorică -sec XVIII -sec XIX -sec XX Evoluţie istorică Termenul cameră.he knew what he wanted. oricine are acces la fotografii bune și oamenii vor începe să cumpere fotografii atunci cand criticii le vor deschide ochii asupra acestei arte care este categoric produsul unei lumi noi. 5 7 . restul nu sunt nici mai bune.5 1. Popular Photography. Prea multe fotografii. artiştii foloseau această tehnică. Dar numai câteva dintre acestea sunt cu adevărat de calitate. cu atat mai multe genii vor fi descoperite. dar pentru a produce o fotografie importantă este nevoie de tot atâta geniu ca și pentru a produce o pictură importantă. prea multe camere? Pictura nu a fost niciodată o artă populară. Peretii galeriilor de artă și ai muzeelor sunt acoperite de picturi și artiștii cresc numărul acestora cu câteva sute anual. cu mult înainte de a se Bruce Downes. Numai cei bogați își puteau permite să dețină picturi de calitate. În schimb.Prea multe fotografii. mai greu. Poate fi. Prea multe fotografii? Prostii. Chiar daca imaginea formată era întoarsă şi ceţoasă. care în latină înseamnă încăpere obscură.. Camera obscură originală era o încăpere a cărei singură sursă de lumină era un minuscul orificiu într-un perete. Chicago. nici mai proaste decât ceea ce atârnăm pe pereții de acasă. într-adevar.. să produci o pictură slabă decât o fotografie la fel de slabă. Același lucru poate fi spus despre picturi.1. precum şi aparatul în sine. Lumina care intra prin acel orificiu proiecta o imagine a exteriorului pe peretele opus. prea multe camere? Camera este mijlocul popular de expresie creativă. Cu cât mai multe camere există.

descoperit de inventatorul britanic William Henry Fox Talbot. au fost făcute în anul 1827 de către fizicianul francez Nicéphore Niépce. toată suprafaţa hârtiei se înnegrea. Aceste fotografii nu erau permanente deoarece planşele se înnegreau treptat şi imaginea dispărea. Atat 8 . Talbot a descoperit ca hârtia acoperită cu iodură de argint este mai sensibilă la lumină dacă înainte de expunere se introduce într-o soluţie de nitrat de argint şi acid galic. Secolul XIX Primele fotografii. de iodură de argint. După expunerea planşei timp de câteva minute. era deja cunoscută înainte ca ştiinţificii britanici Thomas Wedgwood şi sir Humphry Davy să înceapă experimentele la sfârşitul secolului al XVIII pentru a obţine imagini fotografice. Talbot a dezvoltat o metodă fotografică ce constă în utilizarea unui negativ de la care putea obţine un număr nelimitat de copii. făcea ca particulele neexpuse de iodură de argint să fie insensibile la lumină. De-a lungul a trei secole camera obscură a evoluţionat şi s-a transformat într-o micuţă cutie ușor de manevrat iar orificiului i s-a instalat o lentilă optică pentru a obţine o imagine mai clară şi definită. Daguerre a utilizat vapori de mercur pentru a revela imaginea fotografică pozitivă. cunoscute ca hieroglife. imaginea negativă se introducea în tiosulfat de sodiu sau hiposulfit de sodiu pentru a face imaginea permanentă. cerea expunerea timp de 30 de secunde pentru obţinerea unei imagini adecvate în negativ. În jurul anului 1831 pictorul francez Louis Jacques Mandé Daguerre a realizat fotografii pe planşe acoperite cu un strat. Aceste fotografii nu erau permanente deoarece după expunerea la lumină. Au reuşit să reproducă imagini de picturi. în mod special a nitratului şi a clorurii de argint.a.inventa filmul. sensibil la lumină. În timp ce Daguerre perfecţiona sistemul său. Odata terminată revelarea. Metoda Talbot. siluete de frunze şi profiluri umane folosind hârtie acoperită de clorură de argint. 1. pentru a schiţa scene proiectate de cameră. cunoscută calotype. Secolul XVIII Sensibilitatea luminii anumitor compuşi ai argintului. soluţie care putea fi folosită deasemenea pentru revelarea hârtiei după expunere. ceea ce evita înnegrirea totală a planşei. În primele fotografii permanente obţinute de Daguerre planşa revelată se acoperea cu o soluţie concentrată de sare. Metoda Daguerre obţinea doar o singură imagine pe planşă pentru fiecare expoziţie. Acest proces de fixare.1.

Acest proces. În procedura calotipului structura granurală a negativelor apărea în copia finală.Daguerre cât şi Talbot au făcut publice metodele în anul 1839. recunoscut în 1871 usca deasemenea planşele. În jurul anului 1883 inventatorul american George Eastman a creat un film care consta într-o fâşie lungă de hârtie acoperită cu o emulsie sensibilă. Deoarece procedura colodiului umed era aproape limitată fotografiei profesionale. În decursul a trei ani timpul de expunere în ambele metode s-a redus la câteva secunde. Avansarea s-a datorat chimistului britanic Joseph Swan care a obsevat că temperatura măreşte sensibilitatea emulsiei de bromură de argint. chiar dacă cereau un timp mai lung de expunere. În timp ce aceste experimente se succedau pentru a crește eficacitatea fotografiei în alb şi negru. În anul următor. Aceasta. acoperită cu bromură de potasiu de albumină. În 1878 fotograful britanic Charles Benett a inventat o planşă uscată acoperită cu o emulsie de gelatină şi bromură de argint. În 1847 fizicianul francez Claude Félix Abel Niépce de Saint-Victor a conceput o metodă care folosea negativul planşei sau o placă de cristal. În 1861 fizicianul britanic James Clerk Maxwell a obţinut cu succes prima fotografie color prin intermediul procesului aditiv de culoare. diferiţi investigatori au încercat să perfecţioneze un tip de negativ care să poată fi expus uscat şi care nu necesită revelarea imediată după expunerea sa. Cum aceşti compuşi trebuiau să fie expuşi şi revelaţi în timp ce erau încă umezi. fotografii necesitau o cameră obscură apropiată pentru a pregăti planşele înainte de expunerea acestora şi revelarea imediată după expunere. Fotografii care lucrau cu americanul Mathew B. În 1851 sculptorul şi fotograful amator britanic Frederick Scott Archer a introdus planşele de cristal umede la folosirea colodiului în locul albuminei. Swan a inventat hârtia uscată de bromură. ceea ce le făcea mai uşor de manevrat. s-au realizat eforturi preliminarii pentru a obţine imagini ale obiectelor în culoarea naturală. ca matrial de acoperire pentru a aglutina compuşii sensibili la lumină. În 1889 a realizat 9 . Negativele cu aceste caracteristici confereau o excelentă definiţie imaginii. Brady au realizat mii de fotografii pe câmpurile de luptă în timpul Războiului Independenţei Statelor Unite ale Americii şi pentru aceasta au folosit negative de colodiu umede şi caravane pe post de cameră obscură. se introducea într-o soluţie de nitrat de argint înainte de expunere. asemănătoare celor moderne.

primul film flexibil şi transparent în forma de fâşii de nitrat de celuloză. Datorită dimensiunii şi preţului. Această cerere a creat un nou câmp comercial pentru fotografie. francezii Auguste şi Louis Lumiere. ISBN: 84-233-3062-1. Inventarea filmului în rolă a marcat sfârşitul erei fotografice primitive şi începutul unei perioade în care mii de fotografi amatori s-au interesat de noua tehnică. Cu apariţia filmului color Kodachrome în 1935 si Agfacolor în 1936. cel publicitar. Între acestea se află produse chimice pentru revelare şi fixarea filmului. Multe innovaţii fotografice. Perfecţionarea calculatoarelor electronice a facilitat în mare măsură rezolvarea problemelor matematice în proiectarea lentilelor. mici. care au simplificat materialele şi aparatele fotografice. În 1947 camera 6 JEFFREY. 1999. care cerea un film mic şi care era la început creată pentru cinematografie.. s-a făcut faimoasă între fotografii profesionali şi amatori. Camera de 35 mm. s-a generalizat uzul filmului color. au fost puse la dispoziţia publicului în general la sfârşitul războiului. s-a introdus pentru prima dată în Germania în anul 1925. fotografia comercială a crescut cu rapiditate şi îmbunătăţirile tehnicii în alb şi negru au deschis calea tuturor celor care erau împiedicaţi de complicata tehnică a secolului trecut. Au apărut pe piaţă multe noi lentile inclusiv cele de tip interschimbabile pentru camerele din acea epocă. cu care se obţineau transparenţe şi diapozitive color. producea un flash şi un nor de fum caustic. au contribuit la proliferarea fotografiei ca un hobby şi ca dedicare profesională pentru un număr mare de persoane. În acea epocă fotografiile se făceau cu camere de trei expoziții. Începând cu anul 1930 lampa de flash a înlocuit praful de magneziu ca sursă de lumină. 10 . La fotografía . Progresele tehnologice. Barcelona: Destino. Pulverizat peste un suport care se aprindea cu un detonator. În următorii zece ani. În 1907 au fost puse la dispoziţia publicului general primele materiale comerciale de film color. perfecţionarea sistemelor fotomecanice folosite în tipărire a generat o mare cerere de fotografi pentru ilustrarea textelor jurnalistice.6 Secolul XX La începutul acestui secol. În acea perioadă cei profesionali foloseau praf fin de magneziu ca sursă de lumină artificială. care au apărut pentru folosirea lor în câmpul militar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. I. plăci de cristal numite Autochromes Lumière în onoarea creatorilor săi.

fie că plac sau nu.. Refuzul de a privi fotografiile care şochează este ca şi teama de a privi realitatea în faţă. să fie informativă. Există numeroase rațiuni pentru a face fotografii. care se pot grupa în trei mari categorii: fotografia ca reportaj. cursuri universitare 20072008 7 8 Feiminger A. TEHNICĂ ŞI ARTĂ FOTOGRAFICĂ. folosită în scop expresiv şi interpretativ. ea poate stârni multe incendii periculoase7. O fotografie de conţinut este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru a trezi reacţia publică8. Fotograful creator. Conţinutul poate fi încorporat în fotografii într-o varietate aproape nelimitată. București 1967 11 . Tudose L. amuzantă sau mobilizatoare. a adăugat pasionaţilor posibilitatea de a obţine fotografii revelate la câteva minute după ce au fost făcute. În deceniul următor noile proceduri industriale au permis creşterea enormă a vitezei şi a sensibilităţii la lumină a filmelor color şi a celor alb negru.Polariod Land. Land. 1. fotografia ca artă. Pentru a reţine atenţia cuiva. Sandu G. Viteza filmului alb negru s-a ridicat de la un maxim de 100 ISO la altul teoretic de 5000 ISO. coincidenţa lor un presupune însă anularea relativului pentru că subiectivitatea este prezentă fără a avea pretenţia universal-valabilului. Bine folosită. Unele lucruri trebuie să fie înfruntate. folosită greşit. fotografia comercială. care intensificau lumina slabă şi făceau posibilă înregistrarea luminii subţiri a stelelor foarte îndepărtate. Având în vedere nivelurile diferite de înţelegere. editura Meridiane. Fotografia este un puternic mijloc de expresie.2Arta fotografiei Interpretarea oricărei imagini fotografice depinde atât de intenţia celui care o priveşte. cât şi de intenţia realizatorului. o fotografie trebuie să aibă ceva de comunicat. bazată pe sistemul fotografic descoperit de fizicianul american Edwin H. Tot în aceast deceniu s-au introdus dispozitivele electronice numite amplificatoare de lumină. Aceste tehnologii au ridicat sistematic calitatea fotografiilor. interesantă.. în timp ce la filmele color s-a multiplicat de zece ori. educativă. pentru a capta lumea exterioară exact aşa cum apare în faţa ochilor noştri. să aibă conţinut. ea devine o mare forţă de binefacere şi înţelegere.

9 12 .19. 1. Introducere în reportaj. Decizii care în majoritatea cazurilor nu depind de fotograf. 1953. fotografia artistică este exclusiv subiectivă. București. sau mai bine spus o copie fidelă. reporterul grafic foloseşte tehnicile şi procesele necesare pentru a capta o imagine în condiţiile existente. trebuie ținut cont și de finalitatea și uzul reportajului fotografic. a acelui moment sau clipe care nesesită autentificare. Geo Bogza. În mod normal. indiferent dacă este manipulată sau nu. Procesele de revelare și pozitivare se modifică în anumite cazuri pentru obținerea rezultatelor dorite. Fotografia documentară Valoarea fotografiei ca document este indiscutabilă deoarece este o reflecție. În ceea ce privește obiectivitatea. Chiar dacă acest tip de fotografie este considerată obiectivă. lumina. Editura Tineretului. În primul caz. focalizarea și unghiul camerei pot fi folosite pentru a altera aparența imaginii. în volumul Anii împotrivirii. întotdeauna exită o persoană în spatele camerei care decide ce anume va fotografia. 1.. fotografiile cele mai reale și probabil cele mai imparțiale pot fi folosite ca propagandă sau în scopuri publicitare. însă în deceniul 1960 s-au împărțit între acei fotografi care continuau să folosească aparatul foto pentru a capta imagini fără nici o intenție și acei care au hotărât că fotografia este o nouă formă de artă vizuală. Fotografia combină utilitatea imaginii ca document și martor. Subgen care este cunoscut ca fotografie socială. Fotografia este susceptibilă combinării cu alte elemente pentru a obține o formă de compoziție artistică sau pentru experimente estetice. Primii investigatori s-au limitat la înregistrarea a ceea ce vedeau.. emoția profund omenească a unui reportaj.3. noutatea unei știri?9 Toate fotografiile sunt într-o anumită măsură reportaje deoarece captează imaginile percepute de obiectivul camerei și ochiul uman. În mod contrar.4. p.ce mai poate rămâne dintr-o pagină de gazetă în care nu se găsește sarcasmul unui pamflet. Reportaj fotografic .Reportajul cuprinde fotografia documentară şi cea a presei grafice şi în general nu este manipulată.

Fotografiile clare și detaliate ale acestor artiști arătau o imagine memorabilă a naturii sălbatice. o puteau păstra și revela mai târziu în orice alt loc. cu camere de obiectiv dublu . datorită relațiilor politice de apropiere cu țările respective și descoperirii civilizațiilor aztece și mayașe. Fotógrafo de un siglo. Francezul Désiré Charnay a realizat fotografii interesante ale ruinelor mayase în 1857. Madrid. Munca fotografilor britanici ai secolului XIX cuprinde imagini din alte locuri și pământuri exotice. erau o formă populară de petrecere a timpului liber în secolul XIX. 258. În loc să reveleze planșa imediat după fotografiere . Mexic a devenit atracția principală a fotografilor francezi și americani. Espasa-Calpe. Sánchez Vigil. dintre care multe sunt azi distruse . Odată cu crearea planșei negative uscate de către Charles Bennet în 1878. munca fotografilor călători a fost ușurată semnificativ. 1990. încă umedă. Aceștia străbătuseră distanțe impresionante pentru a capta scene și oameni diferiți. constituie o mărturie utilă încă pentru arheologi. imagine. când dispunerea acestora pe un suport special permitea vizionarea imaginilor în trei dimensiuni. spațiu sunt fixate într-o fracțiune de secundă pentru eternitate. William Henry Jackson și Edward Sheriff Curtis. p. Fotografiile stereoscopice obținute de acești fotografi călători.10 Fotograful britanic Roger Fenton a obținut unele din primele fotografii care arătau cruzimea Razboiului din Crimeea publicului britanic. Eadweard Muybridge. În 1860 Francis Bedford a fotografiat Orientul Apropiat. în afară de lăsarea unei dataliate istorii a descoperirilor sale arheologice și ale experiențelor sale..J. După această perioadă de razboaie.M. Matew B Brady. Gardner și O’Sullivan au fotografiat vestul Statelor Unite împreună cu Carleton E.Timp. arhiva istorică achiziționează valoarea unui ieri care devine istorie. Alexander Gardner și Timothy O’Sullivan au documentat trista realitate a Razboiului de Secesiune. valoare care crește odată cu trecerea timpului. Astfel. Fotografiile acestuia despre locuri și monumete. Watkins. 10 13 .Alfonso. Compatriotul său Samuel Bourne a facut aproximativ 900 de fotografii în Himalaya în trei călătorii între anii 1863 și 1866 iar în 1860 Francis Frith a muncit în Egipt. Este marele document valid al secolului nostru.

Cum trăiește cealaltă jumătate 1890 și Fiii sărăciei 1892. fotograful britanic John Thmoson a surprins viața cotidiană a clasei muncitoare londoneze în jurul anului 1870 într-un volum de fotografii intitulat Viața pe străzile Londrei 1877.În epoca noastră s-a redeșteptat interesul pentru aceste fotografii și au fost teme pentru diferite expozitii și cărti. Dorothea Lange. sociolog american responsabil de legile muncii infantile a captat în fotografiile sale asupriții Statelor Unite: muncitorii industiei fierului și oțelulul. În acest fel. imigranții europeni și în mod special muncitorii infantili. adunate în două volume de fotografii. În timpul Marii Depresii a Statelor Unite. Fotografii Russell Lee. Îngrijirea și publicarea operei sale se datorează eforturilor altei profesioniste ale vieții urbane. Marc Ferrez a imortalizat în fotografiile sale viața rurală și micile comunități indiene. au 14 . bisericilor etc. unii fotografi ai secolului XIX s-au limitat la documentarea propriului mediu. școlilor. În Peru. US Farm Security Administration a angajat un grup de fotografi pentru a documenta acele zone ale țării care au fost dur afectate de catastrofă. 1. Probabil unul dintre cei mai prolifici documentari ai epocii. A fost la fel de convingător ca evidențiere și ca artă. fotograful Martin Chambi adună în operele sale un portret al societății peruane și în special al satelor indigene. Reporterul american de origine daneză Jacob August Riis a realizat între anii 1887 ți 1892 o serie de fotografii a cartierelor sărace în New York. Fotografiile francezului Eugène Atget se situează la mijlocul drumului între documentul social și fotografia artistică deoarece excelenta compoziție și expresie a viziunii personale reprezintă mai mult decât o simplă mărturie.5. Rezultatul: fotografii ale imigrantilor. În Brazilia. Documentare socială În loc să capteze viața în alte locuri ale lumii. alături de textul scriitorului James Agee. minerii. Ben Shahn și Arthur Rothstein printre altii. a obținut între 1898 și 1927 o enormă cantitate de scene poetice ale vieții cotidiene a iubitului său Paris și împrejurimi. Între 1905 și 1910 Lewis Wickes Hine. fotograful Walker Evans au proporționat mărturii grafice asupra condițiilor zonelor rurale afectate de sărăcia Statelor Unite. Berenice Abbott. Contribuția lui Evans. ale caselor.

6ª ed. care din 1930 s-a dedicat documentării a ceea ce el numea momentul decisiv. Alt fotograf. Unul dintre primii de acest gen a fost jurnalistul grafic francez Henry Cartier-Bresson. Fotografiile sale au fost recopilate și publicate în Paris noaptea. La fotografía como documento social. au facilitat acea tehnică instantanee. a captat atât scene belice cât și situația populației civile. La fel ca și Cartier-Bresson. Augustin Victor Casasola a adunat în opera sa impresionante imagini ale Revoluției Mexicane și ale lui Pancho Villa. Evoluția tehnologică a anilor ’30. moment care corespunde cu imaginea cea mai semnificativă. Jurnalism grafic Jurnalismul grafic diferă de orice altă sarcină fotografică documentară care prin scopul său spune o poveste concretă în termeni vizuali. Multe din fotografiile lui Cartier-Bresson au atâta forță în conceperea lor cât și în ceea ce transmit și sunt considerate în același timp ca fiind artistice. Corespondentul de război. reviste agenții de știri și alte publicații care acoperă evenimentele în zona în care sunt publicate în diferite câmpuri precum sport. În Mexic.11 1. Jurnaliștii grafici lucrează pentru ziare. 1994. arta și politică. care au fost FREUND. Fotografia în care apare un milițian grav ranit a făcut înconjurul lumii ca martor al cruzimii războiului. Mai recent. un alt jurnalist grafic francez născut în Ungaria. fotograful britanic Donald Mc Cullin a realizat opere în care aduna imagini ale efectelor devastatoare ale războiului. americanul Robert Capa a început cariera fotografică odată cu Razboiul Civil spaniol. a fost deasemenea în Spania în timpul Războiului Civil ca membru al Crucii Roșii. G. unde a și murit în anul 1954. Brassaï.fost publicate separat sub titlul Să elogiem acum oamenii faimoși 1941 considerat un clasic în câmpul său. documentare și jurnalism grafic. ISBN: 968-887-208-3. Cartier-Bresson. México: Gustavo Gili. maestru în această tehnică. 1933. Susținea că dinamica oricărei situații date atinge într-un anumit moment punctul de vârf. Barcelona.6. italianca Tina Modotti. s-a dedicat captării efemerelor momente expresive. în concret îmbunătățirile camerelor mici precum Leica. precum și sensibilitatea filmului. posedă sensibilitatea pentru a capta imaginea în momentul oportun. 11 15 . Capa a fotografiat aterizarea trupelor americane în Europa în ziua D în timpul celui de-al doilea război mondial și războiul din Indochina. care în cazul său arătau partea cea mai provocativă a nopților pariziene.

controversat fotograf de modă și portretist ale cărui lucrări posedă în mare masură conținut erotic.7. 1988.12 1. Fotografii comerciali realizează fotografii care se folosec în anunțuri sau ca ilustrații în cărți.recopilate în două volume sub titlurile Distrugerea afacerilor 1971 și Îsi dă cineva seama? 1973. Acest mod de prezentare. reviste și alte publicații. Smith a documentat devastatoarele efecte ale otrăvirii cu mercur în Minamata. sat de pescari japonezi contaminat de o scurgere a acestui mineral într-o industrie locală. Fotografia comercială și publicitară Fotografia a fost folosită pentru a inspira și a influența opiniile politice și sociale. La sfârșitul anului 1930 au apărut în Statele Unite revistele Life și Look iar în Marea Britanie Picture Post. Pentru ca fotografiile să fie atractive este folosită o amplă gamă de tehnici sofisticate. Eugene Smith. Capa. care a fost faimos fotograf de modă și Helmut Newton.8. Aceste reviste au continuat să publice numeroase fotografii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al celui din Coreea făcute de Bourke-White. Fotografia artistică Alcoba López. Ediciones Fragua. s-a asociat îndeosebi marilor fotografi ai revistei Life Margaret Bourke-White și W. fotografii Ernest Cole. Aceste publicații continuau lucrările fotografice și textele relaționate cu acestea. Deasemenea. Impactul acestei categorii de imagini a avut o mare influență culturală. ca un component al publicității. fotografi ai înaltei societăți. cunoscut pentru splendidele fotografii narative asupra țiganilor din estul Europei. Richard Avedon. David Douglas Duncan și alți fotoreporteri americani. Smith. fără îndoială foarte popular. Antonio: Periodismo gráfico: fotoperiodismo. 1. S-au remarcat în acest domeniu Irving Penn și Cecil Beaton. Madrid. 12 16 . au realizat lucrări fotografice extraordinare. Mai târziu fotografia a fost utilizată pentru a reflecta schimbările sociale. Încă din anul 1920 s-a folosit pentru a impulsa și a dirija consumul. a cărui Casa sclaviei 1967 a explorat mizeriile sistemului din Sudafrica și cehul Josef Koudelka. Fotografia comercială și publicitară a reprezentat deasemenea un mare impuls în industria grafică alături de îmbunătățirile tehnicilor de reproducere fotografică de mare calitate.

În ciuda faptului că a fost asociat inițial fotografiei de peisaje. între anii 1843 și 1848 această tehnică a fost folosită de pictorul scoțian David Octavius Hill și colaboratorul său fotograf Robert Adamson pentru a face portrete. Daguerrotipul pozitiv.Pionierele lucrări ale lui Dguerre și Talbot au condus spre două tipuri diferite de fotografii. Fotografia în sine 17 . a fost folosit în special pentru portrete de familie ca substitut al portretului pictat.10. erau compuse și reprezentau scene asemănătoare operelor picturale ale epocii. Influența sa ca fotograf artistic a fost foarte mare. a conceput imaginile descriptive peste schițe în creion.9. pentru a ajusta și matiza imaginea care se asemăna în final cu o pictură. 1. De exemplu. În anul 1870 a fost acceptată practica de a poza subiectul într-un studio. Cu alte cuvinte. apreciat pentru claritate și detaliu. Pe de altă parte procedura calotipului a lui Talbot era mai puțin precisă în detalii chiar dacă avea avantajul de a obține numărul dorit de copii. spre exemplu Hill și Adamson. care a început cariera sa ca artist. Fotografia ca formă de artă alternativă În perioada 1860-1890 fotografia a fost percepută ca o formă alternativă a desenului și a picturii. unele lucrări ale compatrioatei sale Julia Margaret Cameron. Primele norme de critică aplicate acesteia au fost prin urmare acelea care se utilizau pentru a aprecia arta și s-a acceptat ideea că aparatul de fotografiat poate fi utilizat de către artiști deoarece acesta captează detaliile cu o mai mare rapiditate și fidelitate decât ochiul și mâna umană. fotografia a fost percepută ca un ajutor al artei. fotograful suedez Oscar Gustave Reejlander și britanicul Henry Peach Robinson au descoperit modul de creare a unei copii pornind de la mai multe negative diferite. 1. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX. Robinson.

care fotografia cu lumină difuză pe fonduri drepte pentru a scoate în evidență detaliile. pentru a revela forța și tăria de caracter a personajelor.11. Pictorul american Thomas Eakins a experimentat deasemenea acest tip de fotografie deși a folosit-o în special pentru pictarea figurilor. 1994. Fotograful britanic amator Peter Henry Emerson a pus la îndoială uzul fotografiei ca substitut al artelor vizuale provocând spre acceptarea naturii ca sursă de inspirație și limitând manipulările proceselor fotografice. Seriile sale de persoane și animale în mișcare au dezvăliut artiștilor și oamenilor de știință detalii fiziologice niciodată observate până atunci. Fotografia manipulată 13 Botez Victor . membrii cercurilor științifice și literare britanice. Cărți de vizită este o serie de portrete simple ale intelectualității pariziene. Consistau în prim-planuri cu iluminare intensă. Alte scrieri ale lui Emerson. care diferențiau fotografia artistică de cea care se face fără scopuri estetice.13 1. Bucureşti. Arată puternicul spirit de observație al lui Nadar. 18 . Lucrarea fotografului britanic Eadweard Muybridge a schimbat complet primele mostre ale influenței artei în fotografie. Alt exemplu de acest gen este lucrarea caricaturistului francez Gaspard Félix Tournachon care s-a transformat în fotograf sub numele profesional Nadar. Fotografia în Clubul Artelor. au definit aspectul artistic al fotografiei.Studiile portretiste ale lui Cameron reprezentau prietenii săi. A modificat pe urmă această declarație și a susținut că reproducerea naturii nu este o artă. Cartea sa Fotografie naturalistă pentru iunitorii de artă 1899 se baza pe conceptul că fotografia este o artă în sine independentă de pictură.

care utilizau tehnica manipulării. Weston. În anii 20. noile principii adoptate de pictura suprarealistă. 1. 1.13. urmând teoriile lui Stieglitz. Pentru a obține fotogramele. între alții. făceau imagini abstracte dispunând obiectele pe suprafețe sensibile la lumină. Adams și Cunningham. Așa cum fotografia a eliberat pictura de tradiționalism. Fotografia directă În același timp exista un grup de fotografi americani care. împărtășeau opinia că fotografii trebuie să exploateze propriile caratcteristici ale camerei pentru a obține o imagine care captează detaliile îndepărtate cu aceeași claritate ca obiectele din apropiere.Fotografia nu s-a eliberat complet de influența picturii. Tendinț e moderne 19 . exagerarea siluetelor și a contururilor. În anii 30 diferiți fotografi californieni au creat un grup informal numit f/64 (este deschiderea diafragmei care proporționează o mare profunditate de câmp).12. prin care se obține ca rezultat o schimbare totală sau parțială ale tonurilor alb și negru. Deasemenea au experimentat fotografiile solarizate. metodă care consistă în a reexpune o fotografie la lumină în procesul de revelare. ideile nonconformiste ale mișcării Dada și-au găsit forma de exprimare în operele maghiarului László Moholy-Nagy și ale americanului Man Ray. Dada și collage au permis fotografiei artistice să utilizeze tehnici manipulate. nemanipulată. au continuat cu fotografia directă. Membrii grupului. Acești artiști au făcut fotogrfii directe în mod natural despre persoane și peisaje. în Europa. lucrau în mod spontan.

Există o a treia tendință care s-a dezvoltat plecând de la primii ani ai deceniului '60. 1. Centrul Pompidou. în culoare.14. În fiecare an se publică un mare număr de texte de critică și evoluție a fotografiei cât și opere ale celor mai cunoscuți fotografi. Institutul Valencian de Arte Moderne și diferite muzee din Elveția și Germania. Lucrările fotografilor. Se vând fotografii originale colecționiștilor prin intermediul galeriilor iar operele și aparatele foto vechi se vând la licitații. Cele mai importante muzee din toată lumea dețin magnifice colecții fotografice iar altele sunt specializate. 2. din Paris. Museum of Photographic Arts din San Diego (California). Unii fotografi s-au înclinat spre fotografia introspectivă în timp ce alții optau pentru peisagism sau document social. Revistele decicate acestei mișcări artistice conțin studii despre estetica fotografiei. Recunoașterea fotografiei ca formă de artă În actualitate fotografia s-a afirmat ca mediu artistic. Pentru aceasta sau refolosit numeroase sisteme de imprimare din primii ani ai fotografiei.Din 1950 au apărut diverse tendințe în timp ce diferența între fotografia documentară și cea artistică se făcea tot mai puțin clară. International Center of Photography din New York. au început să învingă prejudecățile critice anterioare împotriva folosirii culorii în fotografia artistică. ca și International Museum of Photography din Rochester din New York. Fotojurnalism 20 . spre o fotografie manipulată din ce în ce mai impersonal și abstract.

accesibil oricui. Funcția fatică are și ea o pondere deosebită. Padioleau. ISBN: 968-887-208-3. textes fondamentaux. își alege momentul favorabil de realizare a imaginii. într-o societate dată. 15 FREUND. informația delimitează o nevoie socială de comunicare între membrii unei colectivități sau între diversele grupuri ale societății. am putea chiar aprecia. informația numește un element particular de cunoaștere sau de judecată. sub orice formă. a oricărei intervenții organizatorice a fotoreporterului în evenimentul în curs de desfășurare. În altă accepți. fotografia a sedus imediat lumea presei prin realismul pe care-l oferea. Omul din spatele obiectivului studiază. în prealabil. 1994. iar totul conduce spre o persuasuine a privitorului. Societatea secolului al XIX-lea este cea care are nevoie de noutăți și le caută. imaginea se decala pur și simplu din conținut. o fereastră nouă se deschide spre lume15. an în care se trece la similigravură.Fotojurnalismul – un termen îndeajuns de bine definit? Într-un prim sens. În fine. Cupluri celebre de jurnalistfotograf au fost: Albert Londres/Moreau și Joseph Kessel/Zucoon. 14 21 . inițial. din care subiectul expus este pus în evidență Francis Balle. Redată. p. México: Gustavo Gili.14 Încă de la începuturi. posibilul public-cititor. Gisele Freund considerând că odată cu apariția fotografiei. 6ª ed. Până în 1890. Cu toate acestea. comunicarea între oameni. dar factorii în realizarea reportajului foto ar fi: • capacitatea de a alege rapid și operativ punctul de stație. ceea ce va conduce spre dezvoltarea jurnalismului. spre exterior. Jean G. Librarie Larousse. 1973. nu putem să nu ne întrebăm dacă nu există o mică regizare în spatele seriilor de imagini: fotograful își alege unghiul mai potrivit. fiind un câmp aparte. evenimentul. La fotografía como documento social. Totul până la urmă se face spre a transmite mai repede și a sensibiliza receptorul. G.12. prin gravura adăugată textelor. chiar cadrul potrivit. termenul de informație vizează ansamblul mijloacelor sau instrumentelor care asigură. fotografia are un statut de ilustrație. Sociologie de l'information. Barcelona. Într-o definiție clasică spunem că trăsătura caracteristică fotografiei este absența oricărei înscenări.

un exercițiu al politicilor: Hallucinante est cette scène enregistrée en août 1994 au camp de Kabday où l’on voit pas moins de trois opérateurs tourner autour d’un réfugié rwandais. Le monde diplomatique. a face fotojurnalism presupune și o morală. arhive ianuarie 2003 16 22 .. A avea un telefon mobil cu cameră sau un aparat digital care poate Edgar Roskis. que nous dit ce photoreporter qui. au passage. fotoreportajul trebuie să poarte un mesaj profund pe distanța dintre aparență și esență. Par-delà tout jugement moral. plasată undeva între 1960 și 1970 este supusă imaginilor-clonă și banale din actualitate. prend appui. Vârsta de aur a fotografiei. la disqualifiant en quelque sorte une seconde fois ? Au moins ceci : qu’on peut s’immerger dans une réalité sans pourtant rien voir. affamé et probablement malade du choléra.16 Și nu doar atât. sur le corps mort ou mourant d’une petite Rwandaise . fie pe veridicitatea imaginii. Controverse despre fotojurnalism Într-un articol din Le monde diplomatique. pe ceea ce se vede și ceea ce este în spatele nostru. autorul Edgar Roskis dezbate problema grandorii și decadenței din domeniul fotojurnalismului. Dilema s-ar afla în paradoxul de a avea foarte multe fotografii de reportaj și un nivel mediocru de lucru. 2. apparemment sans s’en rendre compte. Grandeur et décadence du photojournalisme Tant de clichés et si peu d’images. despre o etică a fotojurnalismului se mai poate discuta și din perspectiva floutage-lor. que le « floutage » des anus et des organes génitaux des victimes d’Abou Ghraib ne faisait qu’attirer le regard sur ces parties dissimulées… Fotografia facută de amatori este un alt pericol în defavoarea reportajelor profesioniste.• modul de a distribui corect diferitele elemente ale compoziției în cadru și a arăta interacțiunea care se formează între ele • • utilizarea precisă a racursiului și fondurilor de iluminare obținerea accentelor vizuale.. pour viser son sujet. Este sau nu corect a cenzura imaginea? O remarcă interesantă o întâlnim în același ziar Notons. În viziunea lui Roskis.1. Impresionant sau nu.. obligé de ramper devant eux jusqu’à ce qu’ils soient satisfaits de leur composition.

php?ac=show_coment_art&nr=14 accesat 12/05/2011 17 23 . presa. Aceasta era impregnată și rezultatul era un desen artizanal în alb și negru. face un fel de concurență camerelor venite din partea marilor companii de presă.surprinde diferite aspecte sociale. între ele Berliner Illustrierte și München Illustrierte Presse. nașterea fotojurnalismului are loc în Germania. inclusiv cu fotografia. fotojurnalismul în forma sa actuală nu apare decât după Primul Război Mondial. În 4 martie 1880. ia un nou impuls și încep să apară săptămânale ilustrate. 17 Cum s-ar putea defini termenul de fotojurnalism? S-ar putea spune că fotojurnalismul încearcă să spună o știre plecând de la imagine sau să ajute un text de știre. Datorită dificultății pe care o presupune acest procedeu. interacționând cu multe câmpuri ale artei. A apărut în Daily Herald din New York și era o fotografie intitulată Shantytown. Într-o societate în care realitatea este construită de mediile de comunicare. arhitectul Walter Gropius a fundat Bauhaus. Chiar dacă în 1853 Războiul din Crimeea a fost documentat de către fotografi. http://www. Procedura consta în reproducerea unei fotografii prin intermediul unui ecran care o impărțea într-o multitudine de puncte. școală estetică.com/decitit. În 1919. Omnipotența imaginii este relaționată cu dezvoltarea tehnologiei de imprimare care au au făcut posibilă reproducerea tonalităților gri ale fotografiei pe hârtie. în America de Nord. fruct al spiritului liberal care domnea în republica lui Weimar în perioada dintre războaie și care provoacă o înflorire a artelor și a literelor.seriadevineri. a fost imprimată prima fotografie printr-un nou proces numit halftone. fotografia contribuie la veridicitatea articolului scris. prin urmare accesibile publicului larg. care fusese sever cenzurată. Se trece mai târziu la tehnica de obținere a imaginii imprimate sub o presă în același timp cu textul. Au fost nevoie de mulți ani până când fotografia în sine a devenit știre. Chiar dacă tehnica tipografică are originile în Statele Unite. doar ziarele săptămânale dispuneau de timpul necesar pentru elaborarea reportajelor fotografice ilustrate. În acea epocă. Această procedură în mod considerabil îmbunătățită este numită azi tipografie. Până atunci știrile erau ilustrate prin reproduceri pe lemn. foarte economice. când situația socială a influențat în mare măsură viața intelectuală și artistică.

ordonate după diferite criterii. cu posibilitatea de a capta imaginea într-o fracțiune de milisecundă. formele de muncă a marilor fotoreporteri actuali nu s-au schimbat mult față de cele folosite de precursori precum Robert Capa.digitalizarea După cum susțin Bailac și Catala : una din principalele preocupări pe care le-au avut dintotdeauna fotografii încă de la inventarea fotografiei a fost obținerea copiilor imaginilor într-o formă economică și conservarea imaginii în starea sa inițială. monitoarele cu rezoluție înaltă. Digitalizarea imaginilor.Însă pentru ca fotojurnalismul să dobândeacă tot potențialul a fost nevoie de o revoluție în modul de fotografiere. însă în secolul XXI și cu tehnologia digitală care invadează toate câmpurile societății. calculatoarele actuale cu o mare putere de depozitare. În 1925. 2. Madrid: Síntesis. se transmite și se transformă electronic. a fotografilor profesioniști și amatori și deasemenea fotografia de presă. Digitalizarea consistă în definirea imaginii în coduri binare care configurează o matriță de puncte care se păstrează. 161-179 pp. cd-rom. de obicei relaționate cu actualitatea. deschizându-se în acest fel noi căi de exprimare vizuală. Această transformare permite restaurarea informației în forma sa originală prin urmare evită pierderea calității informației. Manual de Documentación Periodística. 18 24 . Mari fotojurnaliști precum Kim Manresa neagă digitalul și folosesc în munca lor filme chimice normale și camere manuale. dvd revoluționează lumea fotografiei în general. apariția camerelor digitale. Mª E.CATALÀ. " La fototeca". 1980 până în actualitate. Oskar Barnack a inventat camera Leica de negativ 24 x 36 mm fiind precursorul fotojurnalismului actual. Este evident că dezvoltarea fotojurnalismului este strâns legată de dezvoltarea tehnologică.. 1995. M.2. a programelor procesatoare de imagini și de retușare. En: FUENTES i PUJOL.mari innovaț ii tehnologice. M. ISBN: 84-7738-3049.18 Digitalizarea suportului de hârtie și prin urmare a imaginilor este una din inovațiile cele mai importante pentru a evita pierderea și degradarea documentelor. Fotografia tradițională a devenit una mai improvizată. Majoritatea agențiilor fotografice și agențiilor de știri își comercializează BAILAC. un mare număr de publicații au început să creeze arhive care incorporează fotografii. (ed). a scannerelor. Datorită digitalizării.

în ce cadru și ce tip de lumină. Una guía para profesionales.. cu material propriu din 1997 si 1998. ce fel de obiectiv și filtru va folosi.serviciile prin internet cu adevărate arhive fotografice digitale. M. în linii mari. 20 Termenul fotojurnalist este mai amplu decât fotograf de presă. fotografia a deschis din ce în ce mai mult un univers al posibilităților în ambitul comunicării și transmiterii informațiilor. Fotograful este întotdeauna un artist deoarece trebuie să decidă ce imagine va face. o serie de fotografii însoțite de un scurt text pentru apariția fotografiei de presă. a ideilor și opiniilor care constituie linia editorială a mediului. Barcelona: Paidós. A fost nevoie ca propia imagine să se transforme în istorie care relatează un eveniment. Práctica de la fotografía de prensa. unde fotografia are un rol semnificativ. 1995. din ce unghi și perspectivă. În undele cazuri linia de separare a acestori categorii este greu de definit. realizând în mod fundamental fotografii de actualitate. p. cu propriile sale caracteristici. Acest lucru a fost și este important în mediile de comunicare și în concret în presă. a valorilor.3. Există o polemică pe tema diferenței între termeni precum fotograf de presă și fotojurnalist. două tipuri de fotografi. ISBN: 84-493-0115-7. Pentru alții este doar o chestiune terminologică. cum o va face. 1995. În KEENE. a ocupat un spațiu propriu. prin urmare este mai adecvat muncii actuale a acestor profesioniști 19 25 .19 (Keene. o funcție documentară în transmiterea informațiilor. Cea de-a doua categorie reprezintă sfera artiștilor profesionali. Unele ziare americane precum San Francisco Chronicle sau The Washington Post posedă adevărate arhive fotografice. 2. Fotografia de presă Scopul primilor reporteri fotografici consistă în captarea imaginilor pentru ilustrarea istoriei. Cu trecerea timpului. trebuie să urmeze un proces important de creație. cei care consideră fotografia ca fiind un mediu de exprimare prin propriile sentimente ale preocupărilor timpului nostru și cei care fotografiază pentru afirmarea artistică personală. un limbaj autonom. Un fotograf de presă își are locul în prima filă a istoriei. acoperind astfel și ambitul fotografic și cel jurnalistic.11) Există.20 Pentru unii fotograful de presă furnizează imagini mediului de comunicare iar fotojurnalistul caută și contruiește imaginile însoțindu-le de un text. Prima categorie reprezintă fotojurnaliștii care lucrează în lumea mediilor de comunicare.

Madrid: Síntesis. Fotografia de actualitate este cea care prezintă imagini de interes informativ foarte recent. care nu au legătură cu știrea. face parte din știre. Primele sunt fotografii de actualitate iar celelate sunt fotografii de uz informativ. sau care nu satisfac nevoile mediului de comunicare. Fotografia de presă constituie una din principalele și cele mai valide surse de informație pentru investigații. responsabilitate care corespunde arhivei grafice. însă care pot aduce o mare cantitate de informație. Sunt imaginile produse ale fotojurnalismului. având o mare importanță socială și istorică. ISBN: 84-7738-689-7 21 26 . " Documentación fotográfica en medios de comunicación social". 1999. Rigoarea cu care se prezintă imaginile. sunt realizate de către fotografii propriului mediu însă pot fi obținute și din surse externe. Manual de documentación fotográfica. conservarea și organizarea fotografiilor de presă este foarte importantă.189) Împreună cu acestea există deasemenea fotografiile heterogene. Fotografia de presă are o structură complexă. care este comunicat cititorilor sau telespectatorilor. din emisiuni informative de televiziune sau de pe Internet. între ale elemente. În general. Legenda fotografiei nu este indispensabilă însă este de preferat deoarece este un element foarte important. fototecii sau serviciului de documentare grafică și profesionalilor săi. depinde de diferitele medii și de politica de editare a acestora. 1999. del.mod independent de termenul folosit – fotograf de presă sau fotojurnalistprofesional trebuie să cunoască ambele câmpuri pentru a realiza corect munca sa. Este o tehnică a mediilor de comunicare. știință etc. nu este o ilustrare a textului scris ci poate avea autonomie proprie.un text narat și un public cititor. p. Prin urmare fotografia de presă are un narator-fotograful. Prin urmare. En : VALLE GASTAMINZA. sociologie. estrase din broșuri. un mesaj cu caracter vizual. Are un caracter de neînlocuit deoarece aduce informații și mărturii care nu pot fi găsite în alt tip de sursă. o sursă de informație și permite fotografului să ROBLEDANO ARILLO. F. acest Imaginea fotografică este o informație care face parte din contextul informativ. înțeles ca o tehnică sau activitate în plus a mediilor și care folosesc imaginea fotografică drept mesaj informativ cu carácter vizual.21 (Robledano. istorie. Pot fi realizate de propriul mediu sau cumpărate de la agenții naționale și internaționale. J. este numită fotografia zilei. adecvarea fotografiilor. de la firme specializate sau freelances.

24(Robledano. produce semnificația intenționat prin folosirea resurselor tehnice proprii sistemului de reprezentare fotografică: iluminarea. p. Legenda trebuie să fie autoexplicativă și să urmeze normele mediului în care este publicată. chiar și atunci este contextualizată de un text sau legendă. a locului și a personajelor știrii. viteză. En : VALLE GASTAMINZA. ISBN: 84-7738-689-7 22 27 . 23 Idem. 1999.192 ) VILCHES. Toate fotografiile produc impresia realității care în contextul presei se traduce prin impresia adevărului. punctul de focalizare. are funcția de identificare deoarece aduce informații despre fotograf.191). copyright. J. după importanța evenimentului și nu în ultimul rând după relevanța acestora pentru public. corespondența timpului. 1997. Manual de documentación fotográfica. 1999.19 24 ROBLEDANO ARILLO. culoare etc.furnizeze descrieri relevante cu precizie iar pentru jurnalist să aibă suficientă informație pentru a o folosi și analiza. Deasemena la nivel reprezentativ imaginea fotografică este un mesaj vizual iconic. (…). data. unghiul de focalizare. claritate. Trebuie sa răspundă întrebărilor precum: Cine? Ce? De ce? Unde? și Când? După cum spune Vilches. care spre deosebire de alte sisteme de reprezentare. 1997. p. text scris etc). fotograful interpretează realitatea. ISBN: 847509-408-2. Atât știrile cât și fotografiile sunt organizate structural după importanța genului de informație. Madrid: Síntesis. gradul de corespondență între fotografie și text.23(Vilches. agenție. p. Teoría de la imagen periodística. produce o mai mare senzație de realitate și veridicitate. Tinde a fi un certificat al veridicității și reprezintă punerea în scenă a unei știri. profunzime. însă are deasemenea o funcție narativă aducând informații despre conținutul imaginii. fotografia nu este o știre ci una din variabilele informației utilizate într-un ziar împreună cu altele(titlu. 1997.22(Vilches. del.19) Senzația ferestrei spre realitate pe care o invocă imaginea fotografică de presă nu trebuie să omită faptul că aceasta este un produs al unui sistem de reprezentare concret: imaginea se obține prin intermediul unui dispozitiv fotografic. p. Documentación fotográfica en medios de comunicación social. F. care implică folosirea unei tehnici de care depinde forma în care percepem reprezentarea. Barcelona: Paidós. 1997. L. fotografia singură este o știre doar în anumite situații.

prin forma de compunere etc( în timpul celor două războaie mondiale sau al celui din Vietnam. pentru a creea necesități. Lumea imaginilor funcționează în concordanță cu interesele industriei. ale finanțelor. Există opțiuni mai mult sau mai puțin creative pentru a continua analiza imaginii.Chiar dacă fotografia. funcția.. 28 . cu ceea ce înțelege și relaționează. adevărul este că o fotografie poate fi alterată cu ajutorul textului. În primul rând este perceput contextul fotografiei și scopul acesteia. Panovsky stabilește trei niveluri de lectură. 2. (influențează și nu se poate privi la rece). toate aceste concepte determină interpretarea unei fotografii prin intermediul unui amalgam de criterii. Retorica vizuală(matefore. a modela gândiri sau a oferi informații eronate. în acest moment joacă un rol foarte important psihologia percepției(liniile. O metodă acceptabilă este stabilirea celor doua niveluri de lectură (conotativ și denotativ). ale presei și ale guvernelor. Lectura unei imagini Scopul și contextul sunt doi parametri principali pentru a înțelege o imagine. culorile. În sfera publicității fotografia poate deveni un puternic mediu de propagandă și manipulare deoarece fotografia posedă o mare forță de persuasiune. Trebuie ținut cont de emotivitatea imaginii care poate anula restul informației. prin juxtapunere cu altă imagine. conferă idea realității. multe dintre fotografii au fost trucate sau arătau doar o parte din informație).. mulți consideră că o fotografie nu poate fi falsă deoarece este reproducerea exactă a vieții. O altă metodă.4. a suprimat spațiul și a furnizat noi cunoștințe însă deasemenea are un rol periculos ca manipulator. de exemplu.). un alt parametru va fi întotdeauna nivelul psihologic al spectatorului: propria interpretare conotativă a celui care percepe imaginea. paralelism) și simbolurile sunt identificate în imagine și au rolul de a transmite informație conotativă. sunt definitorii pentru interpretarea acesteia. Deasemenea. -Nivelul preiconografic: identificarea și descrierea elementelor imaginii până la cel mai mic detaliu -Nivel iconografic: detectarea intențiilor emisorului. Fotografia a ajutat omul să descopere lumea din alte perspective. în general.

5. 2. însă acest lucru este foarte dificil.. deoarece încă de la prima vedere începe căutarea simbolurilor.6.. prin ea însăși. interpretările se multiplică. Imaginea este foarte manipulabilă deoarece generează unele espectative de cunoaștere care.-Nivel iconologic: tot ceea ce s-a descoperit la nivelurile anterioare intră în relație cu societatea(cultură. ceea ce duce la concluzia că imaginile sunt polisemantice. a fost marginalizat și nu a fost relaționat cu aceste începuturi de succes. odată cu apariția presei grafice. Cu toate acestea. Vietnam Nick Add a fost marele fotograf al Vietnamului și a câștigat premiul Pulitzer cu o fotografie în care a surprins niște copii fugind după un atac al americanilor. educație. Ideal ar fi urmărirea celor trei pași separat. Hind s-a dedicat în exclusivitate fotografiei și este considerat părintele acestei tematici. Mai târziu. Vietnam este războiul în care fotojurnalismul a ajuns la cotele maxime ale analizei și expresiei. Faț eta documentară a fotojurnalismului Observarea lumii prin intermediul fotografiei a dat naștere documentarului fotografic (care este mult mai amplu decât fotojurnalismul strict). Intervenția mediilor de comunicare a luat prin surprindere pe toată lumea îndeosebi 29 . Lectura și interpretarea unei imagini nu se termină niciodată deoarece nu există o concluzie unică și adevărată. Prima lucrare de acest gen a fost făcută de Jacob Reese despre ghetourile din New York. A animat în așa măsură opinia publică încât a fost creată o nouă lege pentru a regulariza munca infantilă. Prin aceste două exemple este demonstrat că documentarul fotografic este legat de lucrările de tip social. nu pot fi explicate deoarece depind de alte aspecte(context. sociologul Lewis Hind a făcut o lucrare despre situația copiilor în fabricile din Pennsylvania și a adus o nouă caracteristică importantă documentarului fotografic: voința transformatoare. niciodată închise. minorități etc. Acesta a apărut datorită fotojurnaliștilor și nu a fotografilor...). 2.) este periculos atunci cand se interpretează o fotografie fără a avea informația necesară despre ea: interpretarea va fi aproape întotdeauna eronată.

Inconvenientul este ca agențiile răspund propriilor ideologii.CASELLAS. gestionează informația scrisă și grafică. ISBN: 84-95483-11-4. Munca sa este admirabilă și marea problemă este insecuritatea locului de muncă. care este de o calitate impresionantă. -Agenții specializate în fotografie: deși au existat de mult timp.. de aceea este normal să existe o echipă redusă fixă și permanentă precum și colaboratori. cooperative posterioare etc) inițial se bazau pe un sistem de interese comune prietenoase și erau în BOADAS. în schimb la o revistă se valorează mult colaborarea personalului. Sunt utile în mod special acelor medii care nu dețin un serviciu de editare grafică.SUQUET. dependenței economice și politice capitaliste în special în SUA. Într-un ziar echipa stabilă de fotografi este foarte importantă. arătând ororile pe care le-a provocat acest război și care au influențat în mod incredibil opinia publică. -Agentii generale de informații( Reuters. aceștia sunt foarte diferiți în modul de muncă depinzând de tipul mediului: ziar sau revistă.. Până în actualitate. J.. Rolul freelance-ului dispare puțin câte puțin din cauza conformismului mediilor de comunicare și a politicii managementului. Pentru mediile de comunicare sunt foarte comode deoarece oferă munca deja făcută. Associated Press.7.). -Freelance este persoana care nu este angajată de nici un mediu de comunicare în concret ci lucrează liber după propriile metode și ideologii. fotojurnalismul liber este controlat. 25 30 . Manual para la gestión de fondos y colecciones fotográficas. Libertatea absolută a presei este văzută ca un pericol cu prea multe consecințe. 2. Libertatea presei a ajutat difuzarea imaginilor din Vietnam. Sursele fotografice ale unui mediu de comunicare Sursele fotografice pe care le folosește un mediu de comunicare sunt25: -Fotografii care lucrează pentru mediul de comunicare în cauză. Abonarea la marile agenții este ieftină iar acoperirea este internațională..administrația SUA. Fotograful actual reprezentativ este Naxwey. Mª A. Există multe forme de angajare. LL. Girona: CCG ediciones. Teoria sa despre război este că suferința a fost mutată din câmpul de luptă în rândul populației civile. moștenitor al stilului lui Cappa.E. Singura formă de a menține acești profesionali este de a plăti foarte bine munca lor. succesul acestora ajunge odată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial (Magnum.

al lui Bill Gates. Din această cauză calitatea este scăzută. În acest caz este nevoie de un editor grafic pentru a stabili contactul și a localiza imaginile. obiect. foarte dinamice. Concurența ridicată dintre aceste agenții a determinat falimentul acelora mai slabe din punct de vedere economic. poate fi o resursă foarte importantă în anumite ocazii.royalty free.. -Televiziune: chiar daca nu ar trebui să fie o sursă de imagini statice. -Birouri de relații publice: nu ar trebui folosite ca sursă neutră de imagini. etc pentru a acapara piața mondială a imaginii și a obține în așa fel marile agenții.. filme etc) 31 . Aceste grupuri se dedică la cumpărarea de arhive. care nu plăteau salarii fixe ci în funcție de munca depusă. fotografii. personaj. AP).cel mai important. Băncile de imagini sunt în monopolul marilor grupuri internaționale: Getty.al treilea. -Arhive ale prorpiului mediu: sunt foarte importante însă sunt foarte puțin îngrijite și se folosec mai mult ca material auxiliar. francez și total independent de cele americane. Sunt arhive enorme organizate pe categorii și subcategorii.difuzarea acestora se face prin internet. muzee etc. cd etc.strânsă legătură cu freelence pe care îi sprijineau mult. -Băncile de imagini: sunt asemănătoare agențiilor însă nu reprezintă concurența ci le completează. Cele care încă mai există nu se bazează în mod strict pe informațiile de actualitate ci tratează teme specifice într-un mod profund pentru a facilita contextualizarea conflictelor actuale și a interpreta situația acestora. însă are din ce în ce mai multă putere și exercită presiune în propriile interese ( personaje faimoase.al doilea. Hachette. Oferă imagini relaționate cu orice fel de situație. -Servicii variate: arhive publice și private. unde în general fotografiile sunt libere de drepturi de autor. neexistând concurență între autori. colecții. Corbis. Totuși este folosită ca sursă de multe ziare și deasemenea în unele agenții care dețin canale de televiziune și se folosec de acest lucru în avantajul lor (Reuters. Mai târziu cooperativele care au apărut s-au transformat în agenții capitaliste.

fotojunalism. 2006 www. Jacques Leprette: Etica si calitatea informatiei. Editura Gramar.ro 26 32 .Capitolul II Etica în fotojurnalism26 . Bucuresti.

28 (Lawrence Erlbaum Associates. implicat. Statutul său de material de comunicare obiectiv și veridic îi conferă fotografiei o putere manipulatoare. și un cetățean sensibil. Photojournalism – An Ethical Approach. considerăm imaginea o reproducere fidela a realității. Imprimarea fotografiilor înseamnă mult mai mult decât temperaturile substanțelor chimice și gradele de contrast. economice și culturale. prin adăugarea comentariilor la reportajele publicate pe internet și de ce nu prin proteste stradale. Prin natura profesiei sale. Publishers. [Pentru el] a face fotografii înseamnă mult mai mult decât distanțe focale și viteza de expunere. aceea de a transmite cetățeanului informația veridică. Lawrence Erlbaum Associates. New Jersey. Hillsdale. Deontologia jurnalistului nu se poate costrui și nu poate avea loc fără cooperarea societății civile. politice. s-ar putea să nu-i aprofundeze mesajul.27 Fotojurnalistul interesat de temele sociale și de mediu este o combinație între un profesionist calculat. Dacă oamenii sunt dezgustaţi de fotografie. Există două principii de bază care definesc codul Reperverde: Paul Martin Lester.Nu publica o fotografie dacă cei care întorc capul sunt mai mulţi decât cei care suportă să o privească. 1991). fotojurnalistul își asumă o funcție socială. care conduce la pierderea raționamentului informativ al publicului. 1991 28 Ibidem 27 33 . Apriori. New Jersey. Hillsdale. exactă și obiectivă asupra diferitelor realități sociale. Publicarea fotografiilor înseamnă mult mai mult decât decupaj și luarea unor decizii privind dimensiunile. detașat. Acest cod deontologic orientează atenția privitorului și a comunității de fotografi – jurnaliști asupra preocupărilor de ordin etic. ecologic și de responsabilitate socială care intervin în raportul fotojurnalistului cu mediul natural și uman. Publicul își manifestă aprecierea/dezaprobarea față de un reportaj anume prin alegerea de a cumpăra sau nu o publicație. Publishers. Un fotojurnalist trebuie să știe întotdeauna faptul că aspectele tehnice ale procesului fotografic nu constituie o problemă de ordin primar.

Principii: 1. Exactitate.Se evită cronologia defectuoasă a evenimentelor sau abaterilor de la datele exacte ale faptelor sau a documentelor prezentate . Libertate.Se utilizează mijloacele directe și transparente pentru culegerea și prezentarea informației 2. veridicitate și onestitate: Cât de departe se poate merge în interpretarea unor fapte sau în obținerea unor informații este la latitudinea fiecărui fotojurnalist. Principiile următoare au rezultat în urma unei reflecții comune a 10 fotojurnaliști amatori. Totuși. pentru cine? (consumatorii). în contextul proiectului Repere prin imagini. Aceștia sunt autorii unei serii de fotoreportaje care prezintă inițiative autohtone de producție și consum durabile. responsabilitate și imparț ialitate: 34 . echitatea socială și performanța economică.Pentru crearea unui reportaj despre un produs sau serviciu este important să se raspundă la principalele întrebări care reconstruiesc povestea completă a produsului/ serviciului respectiv: cine? (producătorul). pentru ce? (funcția produsului). exagerată sau denaturată cu scopul de a răspunde așteptărilor marelui public .1) principiul universal al democrației: dreptul oamenilor de a ști și 2) principiul dezvoltării durabile: o dezvoltare care urmărește protecția mediului. cum ?(mijloacele de producție) . onestitatea informației constă în primul rând în separarea clară a faptelor de opinii. indiferent de contextul în care se regăsește fotojurnalistul -Se evită tratarea subiectelor într-o manieră spectaculară. -Se dorește verificarea informației și a surselor care o furnizează.

calomnie. fără a ascunde o relație de influență sau dependență care ar putea avea un impact asupra obiectivității și veridicității infomației.Se impune păstrarea secretului profesional și nedivulgarea surselor de infomații obținute în mod confidențial .Se interzice acceptarea vreunui avantaj în schimbul publicării sau înlăturării unei informații . Responsabilitatea jurnalistului este să caute adevarul. .Este importantă independența fotojurnalistului în rolul său de emițător al informației. la impresiile personale. defăimare și acuzații nefondate .Se dorește să nu se suprime informatiile esențiale. să nu se altereze textele și să nu se modifice imaginile într-o manieră care ar putea afecta conținutul său informațional .Se evită recurgerea la metode neloiale: plagiat. la circumstanțe pasagere ale timpului.Se evită utilizarea în bebeficiul propriu a informațiilor financiare pe care le primește și furnizarea către alte persoane fără acordul sursei 35 .subiect trebuie să fie unul transparent. nu reconduce analiza la stereotipii sociale și la prejudecăți .Un bun fotograf-jurnalist își raportează munca la principii și nu la propriul său gust. Raportul fotograf . să apere libertatea informării.Se încurajează publicarea numai a reportajelor cu origine cunoscută sau în caz contrar se prezintă rezervele față de informația transmisă . dreptul la replică și la critică.

Totodata.Se urmărește a se justifica intruziunea în viața privată a oricărui individ fără consimțământul acestuia. sexului. . culorii.Se interzic adăugirile sau ștergerile subiectului față de imaginea originală. .În cazul fotoreprotajelor realizate cu minori se impune solicitarea consimțământului parental. Din acest motiv programul trebuie utilizat cu maximă moderație.Se interzice manipularea excesivă a culorilor. . bolii de orice natură.3. Folosirea teleobiectivelor în scopul fotografierii persoanelor în locuri private fără consimțămîntul acestora nu este acceptată. . Viața privată a copiilor nu trebuie justificată de celebritatea. să recunoască onoarea indivizilor și să asigure cea mai înaltă considerație dreptului lor la viața privată. prin distingerea anumitor elemente în imagine. sau poziția socială a părinților. pot aduce prejudicii la viața privată și pot nerespecta prezumția de nevinovăție . întrucât exploatarea acestora pot leza persoanele implicate.Se evită iluminarea. Modificarea fotografiilor în programe de editare: Adobe Photoshop este un program foarte sofisticat. . întunecarea sau estomparea excesivă a imaginii care ar putea induce privitorul în eroare.Se dorește tratarea cu multă delicatețe a subiectelor care pun în centru violența. pentru a nu conduce la distorsionarea informației și în final la dezinformarea sau chiar manipularea publicului.Se evită orice mențiune care ar putea discrimina o persoană pe motivul rasei sale. religiei. el trebuie să recunoască erorile și să ia măsuri adecvate pentru a îndrepta situația. . care poate modifica imaginile fără ca ochiul uman să poată sesiza diferența. inclusiv posibilitatea oferirii unei replici. care ar putea schimba conținutul original și integritatea jurnalistică a imaginii. notorietatea.Respectarea drepturilor omului: Fotojurnalistul trebuie să respecte demnitatea ființelor umane. deoarece se pot schimba condițiile originale de iluminare din imagine. 36 . 4.

nu intervine niciodată între un părinte și puiul său. politică.Prin foto-reportaj se îndeamnă publicul la acțiune. pro-active și militante în fața problemelor de echitate socială și de protecție a mediului. . socială. . . pentru a nu le deranja comportamentul. specifice. 37 . din sfera economică. culturale și de mediu cu care se confruntă contemporaneitatea și orientează publicul său spre cautarea unor soluții. culturală.nu hrănește sau lasă hrană pentru animalele salbatice căci acest lucru poate provoca boli sau chiar moartea acestora. Protejarea comunităț ilor locale ș i a echilibrului natural: Fotojurnalistul contribuie prin reportajele sale nu numai la redarea unor adevăruri informaționale punctuale. . ci contribuie și la conturarea unei conșțiinte colective globale. transformându-l prin mesajul fotografic din actor pasiv într-unul activ în societatea în care trăiește. .Fotojurnalistul implicat social scoate în prim plan probleme sociale. El trebuie să respecte legile junglei nescrise: . .sa privească viața sălbatică de la o distanță sigură și care respectă nevoile spațiale ale animalelor.5.Se încurajează stabilirea unui raport de empatie și chiar prietenie cu persoana fotografiată. iar fotograful are datoria să înteleagă mai bine comunitatea locală și acțiunea sa asupra contextului urban și natural.nu atinge cuiburile animalelor căci unele dintre ele își pot abandona puii.Fotojurnalistul implicat ecologic se informează înainte de a-și începe misiunea asupra comportamentelor și ecosistemelor vieții sălbatice. .Se evită culpabilizarea oamenilor pentru mediul în care trăiesc. . iar imaginile trebuie să prezinte oamenii cu respect și demnitate.

ideile și sentimentele induse să fie adecvate mesajului. p. În continuare. descrierea fotografiei. făcând posibilă interpretarea obiectivă a acesteia. 29 38 . pentru a pune în evidență principiul fundamental al fotojurnalismului: rareori o imagine poate reprezenta un eveniment doar prin conținut și compoziție. mărturii ale unor evenimente de importantă rezonanță publică. L. se vor prezenta o serie de fotografii. a unui fapt. fixează imaginea în contextul real. fotografia singură este o știre doar în anumite situații.191). care exprimă acest fapt sau eveniment.STUDIU DE CAZ Interpretarea imaginilor jurnalistice în contextul jurnalistic și în afara acestuia … fotografia nu este o știre ci una din variabilele informației utilizate într-un ziar împreună cu altele(titlu. rareori poate avea calitatea de știre doar prin sine însăși. Este foarte important ca mesajul să fie transmis și receptat corect de către public.29 (Vilches. Ruperea din context a imaginii. într-o fracțiune de secundă. Barcelona: Paidós. Tinde a fi un certificat al veridicității și reprezintă punerea în scenă a unei știri. intenției fotojurnalistului. a unei organizări riguroase a formelor percepute vizual. 1997. libere de orice influență a textului explicativ alături de care au fost publicate. Teoría de la imagen periodística. nemaiavând calitatea de știre. 1997.eveniment și pe de altă parte. duce la un proces de relaționare a acesteia cu experiența vizuală și cognitivă a publicului receptor. Legenda. ISBN: 847509-408-2. o fotografie este recunoașterea simultană. analizate atât în contextul real cât și în afara oricărui context. chiar și atunci este contextualizată de un text sau legendă. text scris etc). pregătește și stabilește nivelul înțelegerii. VILCHES. În fotojurnalism. limbajul fotografic este un rezumat al gândirii. transformându-se în artă fotografică pură.

care se sărută ferindu-se de ploaie sub o umbrelă improvizată. este imposibilă. este unul de dragoste. prin urmare valoarea de știre. romanticism și tandrețe a celor doi subiecți.reuters. cadrul nu este reprezentativ. relaționarea acesteia cu un anumit eveniment fără a deține informații adiționale. Fundalul. Radu Sigheti/ REUTERS30 30 http://blogs.1. mesajul pe care îl transmite această fotografie.Fotojurnalism contemporan La o primă vedere.com/radu-sigheti accesat 10 iunie 2011 orele 17 39 . nu există elemente de compoziție care să determine contextul real în care s-a capturat imaginea.

La mitingul din centrul Capitalei sunt aşteptaţi să participe şi câteva mii de studenţi. Protestatarii se adună în Capitală.ro/actual/evenimente/11448-miting-de-amploare-100000-de-persoane-suntateptate-s-protesteze-astzi-in-capital. a pensionarilor şi a celorlalte categorii sociale din România şi constituie cel mai serios semnal de alarmă pentru Guvern. Acțiunea vine să confirme starea de nemulţumire generală a salariaţilor.000 de persoane sunt așteptate să protesteze astăzi în Capitală Ziua votării moţiunii de cenzură aduce în stradă zeci de mii de protestatari nemulţumiţi de măsurile luate de Guvernul Boc.Evenimetul pe care îl reprezintă imaginea este de fapt unul de mare amploare. într-un articol apărut on-line31 Miting de amploare: 100. unde. vor rămâne până aproximativ la ora 17:30. Sursă: antena3.începând cu ora 7:30. aşteptând rezultatul votului la moţiunea de cenzură. Aproape 100.Piaţa Unirii Piaţa Constituţiei. Liderii Uniunii Naţionale a Studenţilor din România (UNSR) au anunţat că peste 2. în această dimineață.46 40 . spun ei. relatat mai jos. de unde pleacă spre Piaţa Victoriei. O oră mai târziu.organizaţiile neguvernamentale au solicitat prezenţa în balcoane de mai mult timp.business-forum.ro 31 http://www. Liderii sindicali vorbesc despre cel mai mare miting din ultimii 19 ani. sindicaliştii vor pleca în marş pe traseul Bulevardul Magheru . Mitingul are însă autorizaţie până la ora 22:00. Studenții se solidarizează cu profesorii.html accesat 10 iunie orele 18. Motivul invocat . Câte un grup restrâns de sindicalişti este prezent de la ora 8:00 la fiecare poartă a Parlamentului. unde la ora 10:00 va începe mitingul.000 de oameni sunt aşteptaţi să protesteze astăzi în centrul Capitalei. Sindicaliştilor li s-a refuzat accesul în balcoanele Parlamentului pentru a asista la dezbaterea moţiunii de cenzură.000 de tineri din toată ţara vor ieşi în stradă.

iar alaturat imaginilor se va afla si panoul de opinii.intr-o expozitie de fotografie 14 fotojurnalisti au contribuit cu imagini de la protestul din 27-10-2010 pentru a relata prin viziune proprie evenimentul in forma reala. "de ce ma pozezi. pentru cei ce vor sa-si exprime parerea. marturiseste pentru WallStreet. 30000 de cuvinte mute despre protestul din 27-10-2010 .36 41 . "tu ce faci acolo si de ce nu esti aici?".html accesat 10 iunie 2011 orele 16.nu a fost practic o idee. Imi amintesc cum din spatele jandarmilor care faceau cordon in fata protestatarilor. Acei oameni (si ma refer la cei veritabili) veniti sa isi ceara drepturile ne priveau ca pe niste oameni rai.ro initiatorul proiectului. colaborator Mediafax. fotojurnalistul Ovidiu Micsik. nu vezi cum ma umilesc?". neasociat cu titlurile din ziare sau stirile de la televizor. care au venit sa suplineasca raul daja facut”.wall-street.Contrast. mai mult o viziune. am simtit privirile umede si nedumerite ale oamenilor obositi si dezamagiti care parca imi sopteau. „Totul s-a nascut dintr-un impuls.32 32 http://www. Imaginile sunt ampalsate pe gardul palatului Sutu timp de o saptamana incepand cu data 08-11-2010. Am simtit o puternica tristete si mi-am dat seama ca intre cordonul de jandarmi se afla doua grupuri de oameni perceputi gresit sau subiectiv.ro/articol/Lifestyle/95176/Contrast-30000-de-cuvinte-mute-despre-protestuldin-27-10-2010-intr-o-expozitie-de-fotografie. o dorinta interioara.

co. Totuși.guardian. La o primă vedere. în 16 iunie. lângă Malaga. a unui simbol al promovării. Fațadele clădirilor au fost vopsite în albastru după ce Sony a ales această locație pentru premiera mondială a noii producții cinematografice The Smurfs 3D.Jon Nazca/ REUTERS33 Priveliște generală a satului Juzcar. în sudul Spaniei. este posibilă distingerea unei embleme (culoarea albastru). plasarea în http://www.uk/artanddesign/gallery/2011/apr/21/photography-art accesat 10 iunie 2011 orele 13.15 33 42 . se poate aprecia ineditul imaginii.

html. descifrarea exactă a știrii este imposibilă fără a avea alte date în afara fotografiei. 2.XX Uniform Sacrifice34 By DAVID DOUGLAS DUNCAN http://www.com/2005/07/25/opinion/25duncan.Fotojurnalismul sec.20 34 43 .nytimes. accesat 20 mai 2011 orele 18.contextul real.

utexas. Dec. http://www. Koto-ri. France David Douglas Duncan35 . 9. North Korea.hrc. 2005 Mouans-Sartoux.edu/exhibitions/web/ddd/gallery accesat 20 mai 2011 orele 16 35 44 .An unidentified marine.Published: July 25. 1950.

An invasion that was ordered by an expertly trained but combat-innocent fighter pilot and a draft-deferred character with "other priorities" during the Vietnam War. Finally . Give me yesterday .volunteers. pawns in an unspeakable farce. whether he is or not.It was dawn. reservists.today! 45 . even fraternal. No threat of a uniform hangs over the citizens of a nation of nearly 300 million who." Today .. members of the National Guard. support the invasion of a remote country upon whom our government would pin guilt of 9/11 . perhaps one crucial question was omitted from those polls: "Is any member of your family uniformed and in Baghdad?" Remembering again World War II and Korea . yet. we were led by presidents of Olympian eloquence (Roosevelt during World War II) and almost brutal bluntness (Truman during the Korean War). Today. During our widely separated but shared wartime years..000 men and women in American uniform are fighting . in polls.and escape. Meanwhile. challenges.I find him wrong. and then attack.. And the price of peace was high... "Give me tomorrow. What did he want for Christmas? Words became ice cubes locked behind rigid lips . on their own terms. they spoke with clarity.local and foreign . conviction and honesty about our national threats. There is no draft. too. Only 135.American troops are hemorrhaging among the wounded and the dead. I asked a bundle of frozen freckles with empty eyes a simple question that then seemed almost rational. in Iraq..thoughts. sacrifices. early December 1950: 40 below zero with gale-force snow-laced wind slicing down across the Yalu River from Manchuria while Chinese legions blasted away on their attack bugles just up ahead and probably with good reason believed they would annihilate every marine fighting his way through other equally determined Chinese trying to interdict the mountain road leading down to the waiting United Nations rescue flotilla . His tomorrow and mine were born in an America that has now almost vanished. where nearly every dawn is lacerated by mounting carnage . for the United States of America is not at war. His "tomorrow" is dead.I have no idea whether he survived or perished .

Fotografia prezentată mai sus reprezintă o complexă și controversată temă. soldatul poate fi ușor confundat cu un personaj al vieții mizere. who served in the Marine Corps from 1943 to 1946 and who photographed the Korean and Vietnam Wars for Life magazine.David Douglas Duncan. al sărăciei. războaiele din Korea și Vietnam. Fotografia în sine poate fi interpretată în nenumărate feluri. prin portretul unui soldat neidentificat. neexistând elemente de compoziție specifice războiului. 46 . is the author of Photo Nomad.

al visului. Textul care o completează are la fel de mare importanță pentru a îndruma înțelegerea publicului. Consider că este un abil mod de a influența opinia publică. În jurnalism. interesantă. Cu toate acestea. Fotografia în presă și audiovizual este folosită pentru a conferí credibilitate textului. să aibă conţinut. fotografia se transformă într-un stimulent puternic al imaginației. amprenta pe care o lasă în aprecierea vizuală și cognitivă a receptorului transformând-o într-un instrument persuasiv. Impactul pe care l-a avut atât inițial cât și în actualitate este unul major. trezind și asociind subconștientul fiecăruia o multitudine de cunoștințe de mult uitate. puterea de sugestie. societăți. a unit lumi îndepărtate și menține unită o conștiință comună a publicului din diferite culturi. amuzantă sau 47 . să fie informativă. educativă. o fotografie trebuie să aibă ceva de comunicat.Concluzii Fotografia este un mediu indispensabil comunicării actuale. fotografia a deschis noi orizonturi. reprezintă o formă de receptare a realității. al ludicului. direcționează atenția spre un anumit punct de vedere expus intenționat de către mediul de comunicare. de interpretare și de stimulare a intelectului. Dimpotrivă. o fotografie nu poate fi doar prin sine însăși material jurnalistic. atunci când este ruptă din context. decât rareori. tocmai prin focalizarea unei anumite părți a realității. în Pentru a reţine atenţia cuiva.

Editura Meridiane. Unele lucruri trebuie să fie înfruntate. fie că plac sau nu. Conţinutul poate fi încorporat în fotografii într-o varietate aproape nelimitată. însă doar împreună cu acestea poate explica și reda cu adevărat lumea care ne înconjoară. O fotografie de conţinut este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru a trezi reacţia publică”.36 Imaginea valorează mai mult decât o mie de cuvinte. 36 Andreas Feininger– Fotograful creator. Refuzul de a privi fotografiile care şochează este ca şi teama de a privi realitatea în faţă.mobilizatoare. Bucureşti 1967 48 .

1995. 161-179 pp. Bogza Geo. 8.Català. La fotografía . Freund. Ediciones Fragua. 01/ 1951.Bruce. " La fototeca".. 11.E. Mª A. ISBN: 968-887-208-3. 6ª ed. Manual de Documentación Periodística . Barcelona: Destino. Fotoperiodismo: formas y códigos. (ed). Girona: CCG ediciones. J. Manual para la gestión de fondos y colecciones fotográficas. 4. Halsman. México: Gustavo Gili. 1953. Padioleau. textes fondamentaux. Librarie Larousse. Sociologie de l'information. Madrid: Síntesis. ISBN: 84-95483-11-4.19. La fotografía como documento social. M. En: Fuentes y Pujol. 1994. 12. 5. Ansel Adams.Suquet.he knew what he wanted. Jeffrey. ISBN: 84-233-3062-1. p. I. în volumul Anii împotrivirii. 1995. Fotograful creator. M. Downes. Boadas. 9. IL. Introducere în reportaj. Bucureşti. Chicago. Editura Tineretului. 1999. ISBN: 84-7738-405-7. 1973. G. 6. Bailac. București. Alcoba López.. București 1967 10. Fotografia în Clubul Artelor. Mª E. Madrid: Síntesis. Feininger A.Casellas. editura Meridiane. Eurasquin. 49 . Barcelona. Ll. 7. A. 1994. Jean G. ISBN: 847738-304-9.Bibliografie 1. Antonio: Periodismo gráfico: fotoperiodismo. Popular Photography. Madrid. Francis Balle. 1988. M.12... 1902-1984 3. 2. p. Botez Victor .

Paul Martin Lester. Clubul presei din Ferrol. 1999. Una guía para profesionales.html 50 . Mª V. VILCHES. Barcelona: Paidós. Madrid: Síntesis. 16. " Documentación fotográfica en medios de comunicación social". Madrid Diaz.J. Tudose L. Sánchez Vigil. Roskis. Alcalá de Guadaira (Sevilla): MAD. 17-45 pp. Manual de documentación fotográfica. 1995. 13ª ed. Fotógrafo de un siglo. Barcelona: Paidós.ro 24. 1997. Martin..nppa. "Análisis documental: fotografía de prensa". ISBN: 84-607-5713-7 23.M. Leprette. p. 14. Introducción a la Documentación Informativa y Periodística. 20. A. cursuri universitare 2007-2008 21. Grandeur et décadence du photojournalisme Tant de clichés et si peu d’images. Editura Gramar. arhive ianuarie 2003 19. ISBN: 84-7509-408-2. ISBN: 84-493-0115-7.. En : Valle Gastaminza. Sandu G. En: GARCÍA Gutierrez (ed). Jaques: Etica și calitatea informației.org/professional_development/business_practices/ethics. Espasa-Calpe.Alfonso. 258. Hillsdale. Photojournalism – An Ethical Approach. Bucuresti. L. ISBN: 84-7738-689-7 18. New Jersey. Publishers.fotojunalism. www. Teoría de la imagen periodística. Madrid. 22. Práctica de la fotografía de prensa. 305-331 pp. 1999... Robledano Arillo.. 2002. Ferrol. Lawrence Erlbaum Associates. J. Galicia en foco. F.Edgar Le monde diplomatique. 2006 15. http://www. 1990. Keene. 1991 17. del. TEHNICĂ ŞI ARTĂ FOTOGRAFICĂ.13. ISBN: 84-8311-460-7.

36 30.46 31.nytimes.ro/articol/Lifestyle/95176/Contrast-30000-de-cuvinte- mute-despre-protestul-din-27-10-2010-intr-o-expozitie-de-fotografie.guardian.php?ac=show_coment_art&nr=14 accesat 12/05/2011 orele 18.html.15 29. Le Photojournalisme – Informer en écrivant des photos.20 27. http://www. Paris.47 51 .co. http://www.reuters.html accesat 10 iunie 2011 orele 16.com/decitit. http://www.uk/artanddesign/gallery/2011/apr/21/photography-art accesat 10 iunie 2011 orele 13. 1990. http://www.edu/exhibitions/web/ddd/gallery accesat 20 mai 2011 orele 16 28. Centre de formation et de perfectionnement des journalistes.wikipedia.hrc.html iunie orele 18.com/radu-sigheti accesat 10 iunie 2011 orele 17 accesat 10 32. accesat 20 mai 2011 orele 18.utexas.wall-street.business-forum. orele 19. http://blogs.23 33.25. http://en.org/wiki/Andreas_Feininger accesat 02/06/2011.com/2005/07/25/opinion/25duncan. http://www. 26.seriadevineri.ro/actual/evenimente/11448-miting-de-amploare- 100000-de-persoane-sunt-ateptate-s-protesteze-astzi-in-capital. http://www.

was born in New York City. His father. 37 http://en. the Robert Leavitt Award. in 1939. where he established himself as a freelance photographer and in 1943 joined the staff of Life magazine. in Germany. In 1991. noted for his dynamic black-and-white scenes of Manhattan and studies of the structure of natural objects. France. painter Lyonel Feininger.S.ANEXE Andreas Bernhard Lyonel Feininger37 (27 December 1906 . he gave up architecture itself. and the George Eastman House in Rochester. as seen in bones.[1] His greatgrandfather emigrated from Durlach.18 February 1999) was a German American photographer. London's Victoria and Albert Museum. Today. Feininger became famous for his photographs of New York. Feininger grew up and was educated as an architect in Germany. and focused on photography. shells. the American Society of Media Photographers (ASMP) awarded Feininger its highest distinction. to an American family of German origin. Feininger wrote comprehensive manuals about photography. where his father painted and taught at Staatliches Bauhaus. were other frequent subjects. In the introduction to one of Feininger's books of photographs. Biography Feininger was born in Paris. an association that lasted until 1962. the International Center of Photography awarded Feininger the Infinity Lifetime Achievement Award. Baden. plants and minerals. Metropolitan Museum of Art. of which the best known is The Complete Photographer. Feininger immigrated to the U. In 1936. to the United States in 1848. National Gallery of Art. In advance of World War II." In 1966. and writer on photographic technique. Feininger's photographs are in the permanent collections of the Center for Creative Photography. Science and nature. New York.wikipedia.org/wiki/Andreas_Feininger 52 . Museum of Modern Art. moved to Sweden. Ralph Hattersley described him as "one of the great architects who helped create photography as we know it today. in 1871. but rarely did he photograph people or make portraits.

53 .

S.Andreas Fininger.S United States. 1952 54 .

Chicago.Andreas Feininger. Dearborn Station. 1941 55 .