Adrian Paunescu - Abia Acum

Abia acum Ranit la piept de crivatul cîinesc, Ce-mi bandajeaza ranile cu luna, Abia acum încep sa te iubesc Cînd simt ca te-am pierdut pe totdeauna. Si ranile mereu ma vor durea, Slavind întîmpinarea ta tîrzie Si-abia acum îti spun ‘iubita mea’, Cînd nici nu-ti stiu adresa spre a-ti scrie. Deodata, apa lumii te-a-nghitit, Deodata am ramas ranit de crivat, Gesticulînd spre minus infinit Si construind delicte împotriva-ti Atunci cînd totul se-ntîmpla firesc Ne-mpotriveam ca soarele si luna, Si-abia acum încep sa te iubesc Cînd simt ca te-am pierdut pe totdeauna. Deodata ce spun eu si ce spui tu Sînt doua înghetate limbi straine Si la hotarul dintre da si nu Un martor mut mi-ar tot vorbi de tïne.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful