Bugetul Uniunii Europene

` Alina

Pavăl Cristina Drept, Anul IV

1

România. Considerente generale asupra construcţiei europene. III. Demersul ştiinţific este structurat pe patru capitole. sprijinit în cea mai mare parte de fluxurile monetare ale bugetului comunitar. a identităţii europene şi a spiritului comunitar. IV. dezvoltare durabilă. Introspecţie structurală asupra bugetului UE. Privire asupra principiilor şi procedurii bugetare. în fiecare an. Lucrarea de faţă. după cum urmează: I. beneficiar şi contribuitor la bugetul UE. progres şi solidaritate între state. Astfel. oferă cheia înţelegerii principiilor ce stau la baza bugetului european. Regulamentul financiar al acestor comunităţii precizează că bugetul lor este “actul care prevede şi autorizează în prealabil.Introducere Uniunea Europeană nu reprezintă doar o grupare de state. bugetul comunităţii europene reflectă concepţia şi stadiul integrării europene . realizăm în fapt o introspecţie asupra evoluţiei Uniunii Europene însăşi. II. Actualitatea modernă a societăţii europene a impus edificarea oficială a unui buget prin constituirea bugetului Uniunii Europene. cheltuielile şi veniturile comunităţilor”. deşi nu are pretenţia de a întreprinde o analiză exhaustivă. Făcând o analiză a evoluţiei sale peste timp. Obiectivele şi politicile sale nu ar putea fi realizate sau implementate fără suport financiar. reliefându-se evoluţia sa dar şi aparatul instituţional ce o guvernează. De aceea el poate fi văzut ca o oglindă ce reflectă an de an priorităţile şi orientările politice ale construcţiei. Primul capitol oferă o introspecţie grăitoare asupra cadrului general al construcţiei europene. activităţilor şi intervenţiilor comunitare stabilite în prezent prin Tratatul de la Amsterdam. Întreg demersul 2 . Bugetul Uniunii Europene reprezintă ansamblul resurselor financiare de care aceasta dispune anual pentru îndeplinirea de către instituţiile comunitare a obiectivelor. unite de interese comune ci este o punte spre cooperare.

fie de beneficar net al bugetului UE) şi sunt subliniate îndeosebi piedicile pe care ţara noastră trebuie să le depăşească în viitor. etc. se oglindesc schimbările de optică ce au caracterizat Uniunea Europeană în decursul evoluţiei sale. pentru a se asigura pertinenţa introspecţiei efectuate. site-uri web. al universalităţii. demersul ştiinţific fiind îmbogăţit şi cu o serie de previziuni pentru perioada 2012-2013. Ulterior. 3 . s-a iniţiat în primul rând o scurtă analiză a etapelor parcurse de ţara noastră până a se bucura de statutul de stat membru al construcţiei europene. fiind surprinse efectele antrenate de extinderea Uniunii Europene asupra procesului bugetar dar şi rolul Instituţiilor în cadrul alocării de resurse monetare la dispoziţia comunităţii europene. din perspectivă bugetară. principiul unităţii monetare) dar şi a procedurii bugetare. demersul fiind întreprins până la sfârşitul lunii mai a anului curent. comunicate de presă. Capitolul secund direcţionează discursul ştiinţific asupra relevării principiilor bugetare (principiul unităţii. Astfel. articole din presa scrisă. cel al echilibrului şi al specializării bugetare şi nu în ultima instanţă. Capitolul III plasează analiza ştiinţifică asupra structurii bugetului. Pentru a înţelege contextul implicaţiilor bugetare ale poziţiei curente a ţării noastre în contextul european.este focalizat asupra implicaţiilor bugetare pe care aceste elemente le au. în maniera arătată anterior. Şi de această data sunt prezentate cele mai recente informaţii. Capitolul patru ilustrează relaţia României cu Uniunea Europeană. O atenţie deosebită a fost conferită studierii documentelor oficiale europene pentru a se asigura veridicitatea demersului iniţiat. În realizarea lucrării de faţă a fost utilizată o gamă largă de surse bibliografice: cărţi româneşti sau străine. sunt reliefate ipostazele pe care le-a îmbrăcat România ca actor bugetar (fie de contribuitor net. principiul anualităţii. Datele prezentate sunt actuale. fiind subliniate dinamica veniturilor şi cheltuielilor în decursul anilor. fiind surprins întreg ansamblul de etape necesare a fi parcurse până la aprobarea şi aplicarea bugetului comunitar.

Sputnik 1. economice.” 2 Începând cu anul 1950. 1 2 astăzi în număr de 27. odată cu semnarea Tratatului de la Paris. “Uniunea Europeană a fost creată cu scopul de a se pune capăt numărului mare de războaie sângeroase duse de ţări vecine. Tot în 1957. în ianuarie 2007. manifestările de protest din Ungaria din anul 1956 îndreptate împotriva regimului comunist sunt reprimate de tancurile sovietice. propunându-şi să asigure o pace durabilă. în cadrul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului.1. 1957. în anul următor. Germania. evenimentele culturale manifestate conducând la stimularea revoluţiei culturale şi la naşterea conflictului dintre generaţii. prin aderarea la construcţia europeană a României şi Bulgariei. Perioada anilor '50 a fost marcată de Războiul Rece dintre Est şi Vest. culturale şi sociale comune. În acest sens. cunoscută şi sub denumirea de „Piaţa comună”3. atât din perspectivă economică cât şi politică. 3 Ibidem. Consecinţa acestui demers este asigurarea necesarului solicitat de piaţă şi chiar înregistrarea de surplusuri în ce priveşte producţia agricolă. Perioada anilor '60 aduce în prim plan apariţia unei adevărate „culturi a tinerilor”4. http://europa. Luxemburg şi Ţările de Jos. Cele şase state fondatoare au fost Belgia.Considerente generale asupra construcţiei europene I. De asemenea. 4 Ibidem. acestea au convenit să exercite un control comun asupra producţiei de alimente din cadrul pieţei libere europene. în urma procesului de cooperare şi integrare demarat în anul 1951. 4 . Perioada este una benefică pe plan economic. ţările europene încep procesul de unificare. Tratatul de la Roma pune bazele Comunităţii Economice Europene (CEE).eu/abc/history. lansând primul satelit spaţial din istoria omenirii. Uniunea Europeană – unitate a contrariilor Uniunea Europeană (UE) reprezintă o comunitate de state europene independente1. reunite in jurul unor valori politice. Uniunea Sovietică trece în fruntea cursei pentru cucerirea spaţiului. Franţa. stare determinată în principal de încetarea aplicării taxelor vamale de către ţările UE în cadrul schimburilor comerciale reciproce. Italia. care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial.

UE începe transferul unor sume însemnate în vederea creării de locuri de muncă şi de infrastructură în zonele mai puţin dezvoltate ale comunităţii. 1980-1990 este marcantă prin căderea zidului de la Berlin. fiind urmată. la nouă. 5 . din vara anului 1980.eu/abc/history. războiul arabo-israelian din octombrie 1973 a avut consecinţă manifestarea unei crize energetice şi apariţia problemelor economice la nivel european. Are loc maximizarea influenţei Parlamentului European asupra afacerilor europene.Perioada 1970-1979 marchează primul val de extindere a comunităţii europene. devin celebri în Europa şi în lume în urma grevelor personalului de pe şantierul naval Gdansk. Sindicatul polonez. Dictaturile de dreapta care încă se mai exercitau în spaţiul european iau sfârşit în momentul regmului Salazar din Portugalia. Lech Walesa. Irlanda şi Regatul Unit. Fig. tratat ce pune bazele unui vast program pe şase ani. de către Spania şi Portugalia.E. Anul 1979 marchează iniţierea apelării la vot direct. Primul val de extindere a UE Deşi desfăşurat într-o perioadă scurtă de timp. cinci ani mai târziu. Solidarność şi liderul său.I. urmăreşte să corecteze dezechilibrele regionale astfel încât să se asigure o repartizare mai echilibrată a populaţiei şi activităţilor economice pe ansamblul teritoriului european. Prin intermediul politicii sale regionale6. O serie de state5 aderă la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 1973.1. În 1987 este semnat Actul Unic European. astfel. în anul 1974 şi cu moartea generalului Franco în Spania.pentru desemnarea membrilor Parlamentului. de către toţi cetăţenii europeni. destinat soluţionării problemelor legate de libera circulaţie a 5 6 Danemarca. Perioada următoare.7 Anul 1981 marchează aderarea Greciei la construcţia europeană. 7 http://europa. numărul statelor membre ajungând. Politica Regionala a U. în 1975.

Principalele sale scopuri au fost înlocuirea 6 . Slovenia şi Slovacia .9 Odată cu căderea comunismului în Europa Centrală şi de Est.10 Anii '90 sunt şi anii în care au fost semnate două tratate. cetăţenii europenii devin şi mai conştienţi de identitatea lor europeană. s-a realizat creşterea interesului în ce priveşte protecţia mediului şi luarea unor măsuri comune în materie de securitate şi apărare. 13 Tratatul care instituie Constituţia Europeană (TCE) a fost semnat în 2004 de către reprezentanţi ai Statelor Membre. Finlanda şi Suedia. din 1993. cetăţenilor europeni. persoanelor şi capitalurilor. Cipru şi Malta devin. 12 Ibidem. bunurilor. şi Tratatul de la Amsterdam. 10 Potrivit Comisiei Europene. baterea şi distribuirea acestora în 12 ţări a constituit o operaţiune logistică de mare amploare. 12 Astfel. Opt ţări din cadrul Europei Centrale şi de Est . au fost puse în circulaţie peste 80 de miliarde de monede.eu/abc/history. O altă schimbare importantă realizată în această perioadă este instituirea Constituţiei Europene. când comunitatea s-a extins cu încă trei state .Republica Cehă. Tratatul privind Uniunea Europeană sau Tratatul de la Maastricht. serviciilor. Polonia. realizând astfel încetarea divizării Europei decise de marile puteri la Yalta.13 8 reunificarea Germaniei având loc în luna Piaţa unică europeană constă in circulaţia libera a populaţiei. dar două dintre acestea l-au respins ulterior prin referendum. să călătorească fără a li se verifica paşapoartele la graniţă. membre ale Uniunii. comunicarea fiind din ce în ce mai uşor de realizat în noul context creat. treptat. în 1999. 9 noiembrie 1989 reprezintă momentul unei schimbări politice majore: cade zidul Berlinului şi pentru prima dată după 28 de ani se deschid graniţele dintre Germania de Est şi cea de Vest. Anul 1993 aduce o serie de transformări majore prin completarea Pieţei unice cu cele „patru libertăţi”: libera circulaţiei a mărfurilor.eu/abc/history. Estonia.mărfurilor în UE. serviciilor si a capitalului in tarile membre.Austria. Letonia. la rândul lor. 9 http://europa. în 1993.”11 Libera circulaţie a persoanelor în spaţiul european facilitează tinerilor accesul la instituţii de învăţământ din ţări diferite. asigurându-se necesarul de monedă pe piaţele europene. în urmă cu 60 de ani.5 milioane de locuri de munca si a adus tarilor membre venituri suplimentare de peste 800 miliarde euro. reprezintă esenţa construcţiei europene. vizându-se astfel liberalizarea fluxurilor comerciale intracomunitare. va da numele său acordurilor care le vor permite.Extinderea UE se continuă în 1995. Tipărirea. 11 http://europa. Lituania. piaţa unica a creat peste 2. Anul 2004 marchează un nou stadiu al extinderii construcţiei europene. Odată cu acestea. Ungaria. Anul 2002 aduce cu sine introducerea bancnotele şi monedele euro. Schengen.aderă la UE. Acestea sunt premisele care au dus la naşterea „Pieţei unice” 8. realizată în România în decembrie 1989. octombrie 1990. “Un mic oraş din Luxemburg.

Cele 25 de state membre ale UE semnează un Tratat de instituire a unei Constituţii pentru Europa. Astfel sunt demarate o serie de activităţi culturale şi educative. 1. Belgia. totalizând aproximativ 320 de milioane de locuitori. prin aderarea a încă două ţări din Europa de Est. Luxemburg. Lituania. 9. Anul 2007 marchează o nouă etapă în extinderea UE. Tabelul I. asigurând o formulă comprehensivă asupra drepturilor omului pe teritoriul UE. Ştafeta preşedenţiei Consiliului Uniunii Europene este preluată de Slovenia în 2008. Slovenia şi Spania (http://europaindirect. 6. 2. Nr. şi fluentizând procesul de luare a deciziilor în cadrul comunităţii europene. votanţii francezi (29 Mai) şi olandezi (1 Iunie) l-au respins în cursul referendumurilor.1. Scopul său este acela de a simplifica procesul de decizie democratic şi modul de funcţionare a unei Uniuni cu 25 şi chiar mai multe state. Preşedenţia Consiliului European revine pentru prima dată Republicii Cehe.ecosv. Crt. zona euro fiind formată din 15 ţări. priorităţile declarate ale acesteia fiind economia şi energia. Ungaria. când moneda europeană devine legală în Slovacia. numărul statelor membre ridicându-se la 27. 7. Cipru. 4. anul 2009 fiind numit Anul creativităţii şi inovării. Slovacia. Grecia. 7 . 5. Estonia. an în care are loc şi adoptarea monedei unice de către Cipru şi Malta. Germania. Începând din Mai 2006 Tratatul Constituţiei Europene este ratificat în următoarele ţări: Austria. Extinderea zonei euro se continuă în 2009. Letonia.htm) . Fondarea şi succesiunea aderărilor la UE în perioada 1951 . TCE a fost semnat de către reprezentanţi ai Statelor Membre pe 29 Octombrie 2004. Malta.2007 Anul Aderării 1951 Austria Belgia Bulgaria Cehia Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franţa 1973 1981 1986 1995 2004 2007 Statul membru suprapunerilor existente tratatele UE în vigoare la acea dată. Eşecul înregistrat de constituţie în a câştiga sprijinul popular în aceste două ţări a făcut ca şi alte ţări să amâne sau să oprească procedura de ratificare. în 2005. Italia. şi a fost supus procesului de ratificare de către Statele Membre până când. Bulgaria şi România.ro/constitutia. 8. 3.

12. 22. Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Marea Britanie Olanda Polonia Portugalia România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria Sursa: wikipedia. 23. 26. 8 . 11. 13. 27. 19.org Bugetul comunitar al UE a avut un rol important în evoluţia istorică a construcţiei europene. 15. 14.10. 18. a politicii vamale şi a politicii fiscale. 25. 16. 24. 21. 20. 17. deţinând atributul mobilizării constituirii resurselor financiare pentru finanţarea obiectivelor politicii agricole comune.

Acest buget reprezintă doar o mică parte din venitul colectiv al UE (respectiv maxim 1. privind introducerea unor tehnologii de vârf în domenii Uniunea finanţează aceste politici printr-un buget anual de peste 120 miliarde de euro. referitoare la o catastrofă naturală cauzată de inundaţii17. În acest sens. ISPA15 şi SAPARD16 au contribuit în mod deosebit la crearea cadrului instituţional. 9 . a infrastucturii. 17 Anexa 1. Programul PHARE este unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finanţat de către Uniunea Europeană pentru a asista ţările candidate din Europa Centrală şi de Est candidate la aderarea la Uniune. enumerăm: • politicile de solidaritate (cunoscute de asemenea sub numele de politici de coeziune) privind aspecte regionale. 14 Pologne et Hongrie . • politicile de inovaţie.  teritoriul UE. la care statele membre contribuie în mare parte.aceasta depunând o cerere pentru mobilizarea fondului. sociale. la care are acces şi România în 2009. agricole şi sociale.24% din venitul naţional brut cumulat al tuturor statelor membre). precum protecţia mediului. cercetarea şi dezvoltarea şi domeniul energetic.Accession Programme for Agriculture and Rural Development. a dezvoltării rurale în noile state membre ale construcţiei europene.  acestora.Aide á Restructuration Economique. Uniunea Europeană se implică într-o varietate de politici — economice. Manifestarea solidarităţii UE faţă de statele membre se bazează pe utilizarea Fondului de Solidaritate al UE. fondurile alocate programelor PHARE14. 15 Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare.De asemenea. de reglementare şi financiare — respectiv în toate domeniile în care activitatea sa este benefică statelor membre. Dintre aceste politici. 16 Special pre. Provenienţa veniturilor se realizează din:  taxe vamale asupra produselor importate din afara UE. s-a avut în vedere şi asistenţa acordată statelor în curs de aderare sau care au aderat recent la Uniune. inclusiv din prelevări pe un procent din taxa pe valoarea adăugată aplicată bunurilor şi serviciilor pe întreg contribuţii din partea statelor membre în funcţie de bunăstarea respectivă a produse agricole.

Comisia de Justiţie. precum şi prin intremediul instituţiilor sale: Parlamentul. În cadrul perspectivei financiare pentru 2007-2013. purtându-se tratative şi cu alte state. Ombudsman European18 şi Controlorul European pentru Protecţia Datelor19 fiecare având funcţii bine definite în domeniul legislativ.4 miliarde de euro.org. componenţa sa este aleasă în mod direct. Consiliul. Curtea de Conturi. I. Perspectivele financiare sunt stabilite de Comisia Europeană şi necesită aprobarea în unanimitate din partea statelor membre şi negocieri care să fie urmate de acordul Parlamentului European. Acestea sunt reprezentate de: Parlamentul European. uniune vamală. 19 20 European Data Protection Supervisor – EDPS. www. În perioada 1952-1976 membrii Parlamentului European erau numiţi de către parlamentele statelor membre. prin activitatea desfăşurată. Comisia Europeană. Curtea de Conturi. bugetul total pentru această perioadă este de 864. bugetar.din 5 în 5 ani. UE a ajuns în prezent la 27 de state membre.Fiecare buget anual face parte dintr-un ciclu bugetar de şapte ani cunoscut sub numele de „perspectivă financiară“. De la şase state membre în anul 1951. Parlamentul european reprezintă unul din organele esenţiale ale structurii europene. Din anul 1979. uniune economică şi monetară îşi desfăşoară activitatea în baza tratelor încheiate de statele membre fondatoare şi asociate prin manifestarea acordului lor de voinţă liber exprimat.20 18 Ombudsmanul European examinează plângeri cu privire la administrarea defectuoasă în instituţiile şi organismele Uniunii Europene.wikipedia. executiv. Instituţiile UE. Consiliul Uniunii Europene. libere şi secrete. prin alegeri generale. 10 . Instituţiile Uniunii Europene Uniunea Europeană. asigură funcţionarea Uniunii Europene şi derularea corespunzătoare a politicilor sale în cadrul statelor membre dar şi în raporturile cu organismele şi formaţiunile extra-comunitare.2.

ulterior examinării proiectului preliminar de buget. având rolul de a întocmi proiecte de legi şi de a monitoriza aplicarea acestora.Parlamentul European poate fi considerat aşa-numita cameră a reprezentanţilor cetăţenilor din UE.eu. instituită în 1997. cel târziu. Aceste estimări sunt transmise Comisiei. http://eca. După primirea diferitelor estimări. cauzele unei eventuale abateri de la proiectul preliminar de buget. în timp ce Consiliul Uniunii Europene21. acolo unde este necesar. Procedura bugetară este respectată în conformitate cu articolul 272 din Tratatul CE. Consiliul trimite Parlamentului un proiect de buget însoţit de o expunere de motive în care sunt prezentate. Procedura prin care se stabileşte bugetul începe prin întocmirea de către fiecare instituţie a unei estimări a cheltuielilor şi veniturilor pentru următorul exerciţiu financiar. Comisia Europeană deţine un caracter cu adevărat supranaţional.22 este organismul reprezentativ al statelor din UE.”24 Bugetul Comunităţilor Europene este un instrument care. Comisia întocmeşte proiectul preliminar de buget care este transmis până la 1 septembrie. pentru fiecare exerciţiu financiar. ce reprezintă principalul organ legislativ al Uniunii.europa. 21 22 Numit şi Consiliul de Miniştri. aceasta contribuie la îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE şi joacă rolul de gardian independent al intereselor financiare ale cetăţenilor Uniunii. prevede şi autorizează toate veniturile şi cheltuielile considerate necesare pentru Comunităţi 25. În calitate de auditor extern al Uniunii Europene. 26 Parlamentului European şi Consiliului. 24 Site-ul oficial al Curţii Europene de Conturi. 25 articolul 4 din Regulamentul financiar. Fiind un organ al Comunităţilor Europene. Din acest motiv are un rol cheie în gestionare fluxurilor bugetare europene. în maniera în care este expusă pe site-ul oficial al Curţii Europene de Conturi. În acest sens. 11 . „Curtea de Conturi Europeană este instituţia Uniunii Europene instituită prin tratat cu scopul de a efectua auditul fondurilor UE. care este o organizaţie internaţională. complet independentă de UE. examinează legitimitatea şi regularitatea intrărilor şi ieşirilor din Uniunea Europeană şi supraveghează gestiunea financiară sănătoasă a bugetului UE. 23 Organigrama acesteia este prezentată în anexa 2. independent de statele membre. autorităţii bugetare26. Consiliul Uniunii Europene nu este acelaşi lucru cu Consiliul Europei. Comisia europeană reprezintă organul executiv al Uniunii Europene. Curtea Europeană de Conturi23. Decizia finală aparţine Parlamentului European.

1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind veniturile şi cheltuielile Comunităţii. 31 răspunzătoare de politica monetară în zona euro. 29 se ocupă de plângerile cetăţenilor cu privire la administraţia la nivel european. Oficiul de selecţie a personalului. gestionarea fluxurilor monetare şi financiare europene este realizată şi de către organisme ca Banca Europeană şi Banca Europeană de Investiţii – Fondul de Investiţii European şi de consiliere ca şi Comitetetul Economic Economic şi Social European. Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene. Conducerea Uniunii Europene este asigurată prin colaborarea următoarelor instituţii: • • • • • Parlamentul European ( ales de către popoarele statele membre ). Curtea de Justiţie ( care asigură compatibilitatea cu dreptul comunitar ). 30 instituţia financiară a UE. Alături de aceste instituţii. Euratom.Cadrul juridic interinstituţional. 12 . 27 28 CE. Banca Europeană de Investiţii30 şi Banca Centrală Europeană31 . Comisia ( executivul şi organismul cu drept de a iniţia legislaţie ). Avocatul Poporului în Uniunea Europeană29. Curtea de Conturi ( responsabilă de controlul folosirii fondurilor comunitare ).280 tratează dispoziţiile financiare referitoare la Regulamentul27 nr. Agenţia privin cooperare politică şi judiciară în materie penală. La nivel interinstituţional activează Oficiul de publicaţii al Comunităţii Europene. dar şi organisme descentralizate de Uniunii Europeană precum Agenţia Comunităţii Europene. Consiliului ( reprezentănd guvernele statele membre ). Comitetul Regiunilor. care conturează contextul desfăşurării activităţii Curţii Europene de Conturi este stabilit prin: • • Tratatul CE în care articolele 268 . organisme consultative care acordă sprijin ca poziţiile diferitelor categorii sociale şi regiuni ale Uniunii Europene să fie luate în considerare. Organismele care vin în ajutorul acestora sunt: Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor28.

13 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful