„Cu pãrinþii la ºcoalã“

Vârsta ºcolarã
Ghid pentru pãrinþi

Autori: Domnica Petrovai Adina Botiº Diana Tudose Sorina Constandache Expertizã ºi coordonarea activitãþii de scriere a ghidului: Domnica Petrovai Coordonare Proiect: Georgeta Pãunescu

37.018.262

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României ORGANIZAÞIA „SALVAÞI COPIII“ (Bucureºti) Vârsta preºcolarã : ghid pentru pãrinþi / Organizaþia „Salvaþi Copiii“. - Bucureºti : Speed Promotion, 2008 ISBN 978-973-8942-68-4

CUPRINS
PARTEA I DISCIPLINAREA COPILULUI DE VÂRSTà ªCOLARà (7-10/11 ani) Introducere Au pãrinþii nevoie de o „ºcoalã a pãrinþilor”? Capitolul 1 Cum influenþeazã genetica comportamentul copilului? Diferenþe individuale în temperamentul ºi reactivitatea emoþionalã a copiilor PARTEA II PROGRAM DE DEZVOLTARE A ABILITÃÞILOR PARENTALE DE DISCIPLINARE POZITIVà ªedinþa 1 Introducere ªedinþa 2 Disciplinarea ca metodã de învãþare comportamentalã ªedinþa 3 ABC-ul învãþãrii comportamentale ªedinþa 4 Despre rutina comportamentalã ºi planificare ªedinþa 6 Despre abilitãþile sociale ale copilului

Vârsta ºcolarã. Ghid pentru pãrinþi
3

ªedinþa 5 Despre emoþii ºi abilitãþile emoþionale ale copilului

ªedinþa 8-10 Managementul comportamentelor problematice ale copiilor Încheierea programului

ªedinþa 7 Tema pentru acasã – standard ºi performanþã

.

PARTEA I DISCIPLINAREA COPILULUI DE VÂRSTÃ ªCOLARÃ (7 – 10/11 ani) .

esenþiale pentru optimizarea dezvoltãrii cognitive. Uneori însã ceea ce învãþãm interacþionând cu ceilalþi nu este suficient pentru a fi pãrintele de care copilul are nevoie pentru a se dezvolta ºi pentru a creºte sãnãtos fizic ºi mental. copilul sã se poatã dezvolta sãnãtos. atât fizic cât ºi emoþional ºi social. din informaþiile pe care le auzim sau le citim.România ºi a autoarelor.Introducere Au pãrinþii nevoie de o „ºcoalã a pãrinþilor”? Rolul de pãrinte implicã foarte multe cunoºtinþe ºi abilitãþi necesare zi de zi. De multe ori. Problema este cã aceste cunoºtinþe ºi abilitãþi nu sunt înãscute sau nu apar atunci când devii pãrinte. Fiecare dintre noi învãþãm sã fim pãrinþi de la cei din jurul nostru. medici. Cui se adreseazã ghidul? . care au dorit sã ofere tuturor celor care lucreazã cu pãrinþii sau chiar direct pãrinþilor. profesori. Experienþa autoarelor în consultanþa psihologicã ºi educaþionalã oferitã pãrinþilor a stat la baza acestui ghid care sintetizeazã informaþiile esenþiale de care are nevoie un pãrinte pentru a-ºi construi o relaþie sãnãtoasã ºi funcþionalã cu copilul sãu. Cum a fost construit acest ghid? Ghidul se adreseazã tuturor celor care îºi propun sã ofere un spijin pãrinþilor care doresc sã-ºi îmbunãtãþeascã abilitãþile. Ghid pentru pãrinþi Ghidul a apãrut la iniþiativa organizaþiei non-guvernamentale Salvati Copiii . 6 Vârsta ºcolarã. Numeroase studii ºtiinþifice au identificat acele cunoºtinþe ºi abilitãþi ale pãrinþilor ºi adulþilor din viaþa copilului care sunt necesare ºi esenþiale pentru ca. de la pãrinþii noºtrii. o resursã cu cele mai relevante informaþii testate ºi validate ºtiinþific despre disciplinarea copilului ºi despre parenting. psihologi. cunoºtinþele ºi comportamentele de disciplinare ºi educare a copilului lor. pãrinþii au întrebãri la care nu au rãspunsuri sau observã comportamente ale copilului lor la care nu ºtiu cum sã reacþioneze. educatori. sociale ºi emoþionale a copiilor ºi pentru facilitarea unor relaþii sãnãtoase ºi funcþionale între pãrinþi ºi copii. Acest ghid este construit pentru a oferi un sprijin pãrinþilor care îºi doresc sã ºtie mai multe despre ceea ce ar putea sã facã pentru sãnãtatea ºi starea de bine a copilului lor. Ghidul de faþã vã oferã o sintezã a acelor cunoºtinþe ºi abilitãþi ale pãrinþilor.

ele pot fi adaptate în funcþie de nevoile ºi de prioritãþile pãrinþilor. atunci pãrintele va asocia ºcoala cu ceva negativ. Care sunt modalitãþile de încurajare de cãtre profesioniºti a implicãrii pãrinþilor în educaþia copiilor? 7 . Dacã pãrintele este „chemat” la ºcoalã doar atunci când copilul are probleme de indisciplinã. Ghid pentru pãrinþi Atât pãrinþii cât ºi educatorii/ profesorii reprezintã o sursã ºi un context de învãþare esenþial pentru copil. prin modificarea propriului comportament. cu pãrinþii ºi cu profesorii. atunci va avea tendinþa de evitare a ºcoli deoarece îi creazã un discomfort emoþional care nu îl ajutã sã rezolve problema de comportament a copilului. dacã pãrintele este criticat. schimbarea unui comportament al copilului implicã în fapt ºi schimbarea comportamentelor celor din mediul sãu – pãrinþi. apostrofat în ºcoalã. ameninþãtor la adresa rolului lui de pãrinte. prieteni. Copii învaþã comportamentele din interacþiunea cu cei din jurul sãu. profesori. Pentru a sprijini copiii în a învãþa atitudini ºi comportamente funcþionale cu scopul menþinerii sãnãtãþii emoþionale ºi sociale a acestora. colegi. Similar. De ce un training al pãrinþilor? Pentru ca pãrinþilor sã le fie încurajat comportamentul de implicare în programele educaþionale ale ºcolii este necesar ca aceºtia sã perceapã beneficiile acestor întâlniri în ºcoalã ºi sã se simtã confortabil emoþional când interacþioneazã cu profesorii. cele mai frecvente probleme care pot apãrea ºi un program de training al pãrinþilor structurat pe 10 sesiuni. În consecinþã. Comportamentele copiilor se învaþã în contextele de interacþiune cu alþi copii. este necesarã implicarea tuturor celor care interacþioneazã cu copilul – pãrinþi.Ghidul este structurat pe câteva capitole care descriu principiile disciplinãrii copiilului. Cum este structurat ghidul? Vârsta ºcolarã. Aceste sesiuni sunt orientative. Atât pãrintele cât ºi profesorul au nevoie de sprijin pentru a învãþa cum sã recþioneze atunci când apare un comportament problematic al copilului ºi cum poate fi ajutat copilul sã îºi modifice acel comportament. profesori. colegi. judecat. media.

cu accent pe aspectele pozitive ºi pe acele abilitãþi ºi comportamente pe care pãrinþii sã le încurajeze la rândul lor. b) întâlniri de grup cu pãrinþii care au ca ºi obiectiv prezentarea ºi discutarea unor teme de interes pentru toþi pãrinþii – de exemplu. în care consilierul ºcolii sau câþiva profesori prezintã cãteva probleme frecvente ale adolescenþilor la debutul liceului precum ºi recomandãri de gestionare a acestor probleme. Ghid pentru pãrinþi Contactul constant al învãþãtorilor ºi profesorilor cu pãrinþii este unul din mijloacele prin care poate fi încurajat comportamentul de implicare al pãrinþilor. lunar sau sãptãmânal). Manualul de faþã vã oferã alternative de conþinuturi ºi activitãþi pe care le puteþi utiliza în cadrul acestor sesiuni de training cu pãrinþii. A doua modalitate de organizare se referã la sesiunile structurate cu un anumit numãr de ºedinþe. de tipul întâlnirilor cu o anumitã tematicã. cu un numãr de 8-10 ºedinþe. . festivitãþi. organizate de consilierul ºcoar împreunã cu un profesor. c) accesul pãrinþilor la informaþiile despre ºcoalã printr-un ziar electronic al ºcolii prin care pãrinþii aflã lunar detalii legate de activitãþile ºi programele extracurriculare ale ºcolii. Sesiunile cu pãrinþii pot fi punctuale. d) primirea de cãtre pãrinþi a unui raport scris cu progresele copiilor la sfârºitul fiecãrui an ºcolar.8 Vârsta ºcolarã. Cum putem organiza sesiunile/workshop-urile educaþionale cu pãrinþii? Exemplu: un program de training al pãrinþilor în disciplinare pozitivã. Modalitãþile prin care pot fi realizate aceste contacte sunt: a) întâlniri individuale cu pãrinþii. Exemplu: un eveniment organizat pentru pãrinþii copiilor din clasa a IX a la începutul ºcolii. f) susþinerea de cãtre ºcoalã a organizãrii unor asociaþii profesori-pãrinþi sau a unor asociaþii de pãrinþi care sã organizeze evenimente care sã susþinã implicare pãrinþilor în viaþa ºcolarã a copilului lor. metode de disciplinare a copiilor sau cum valorizãm timpul liber al copilului etc. e) participarea pãrinþilor la diverse evenimente organizate de ºcoalã. acest proiect poate fi realizat de cãtre elevi sau consiliul elevilor.. pentru a le oferi acestora informaþii despre progresele pe care le-a fãcut copilul lor (NU se recomandã punerea accentului pe probleme sau pe ceea ce Nu ºtie sau NU poate copilul). campanii de strângere de fonduri. planificate la intervale mici de timp (ex.

unii pãrinþi se pot simþi jenaþi sau ruºinaþi vinã ºi sã vorbeascã depre dificultãþile lor. este nevoie ca pãrinþi sã perceapã beneficiile directe ale sesiunilor. faptul cã vor învãþa cum sã îºi rezolve dificultãþile pe care le au în gestionarea anumitor compor tamente ale copiilor (ex.Cum îi motivãm pe pãrinþi sã participe la aceste workshop-uri/sesiuni educaþionale? Pentru a participa la aceste întâlniri. „nu am nevoie de sfaturi!”. Oferirea unui cadru în care pãrinþii pot gãsi rãspuns la aceste întrebãri este un beneficiu imediat al participãrii într-un astfel de program. unii pãrinþi pot avea convingeri de tipul „nimeni nu îmi poate spune cum sã îmi cresc copilul!”. mã voi simþi umilit ºi neputincios”. Ghid pentru pãrinþi De ce pãrinþii nu participã la aceste întâlniri? Motivele pentru care pãrinþii nu vor participa de la început la aceste întâlniri pot fi multiple: fiind un proiect nou. unii pãrinþi au experienþe negative cu ºcoala ºi asociazã acest program cu respectivele experienþe. Pãrinþii au propriile lor întrebãri ºi temeri despre cum sã îºi educe copilul: de ce copilul lor are un comportament ºi nu altul. cum sã recþioneze ca pãrinte în anumite situaþii sau cum sã îi ofere copilului un mediu cât mai sãnãtos în care sã se dezvolte. socialã sau emoþionalã a copilului. pãrinþi nu au experienþa unor întâlniri în care ei „învaþã” cum sã fie pãrinþi ºi ar putea sã respingã ideea pentru cã nu îºi dau seama încã cum i-ar putea ajuta aceste întâlniri. Care pot fi temerile sau îngrijorãrile pãrinþilor în legãturã cu aceste întâlniri? 9 . Cum îi anunþãm? Vârsta ºcolarã. cum ar fi de exemplu. ei pot sã aibã convingerea cã „o sã fie la fel de rãu pentru mine. reacþii agresive ale copiilor) sau faptul cã vor învãþa cum sã optimizeze dezvoltarea cognitivã. cea mai frecventã convingere este cã „nu sunt un pãrinte bun dacã nu ºtiu sã mã descurc cu copilul meu!”. gândindu-se cã un pãrinte trebuie sã ºtie întotdeauna ce sã facã ºi sã fie „perfect”.

De asemenea. ca profesorii sã aplice instrumente de management comportamental la clasã astfel încât copilul sã aibã acel context de învãþare care sã îl facã funcþional ºi sãnãtos din punct de vedere emoþional ºi social. pentru o prezentare a programului. agresivitate. Pentru unii pãrinþi va fi suficientã doar lectura unor materiale informative transmise de ºcoalã.Unele dintre ele pot fi modificate invitând pãrinþi la ºcoalã sau în cadrul organizaþiei unde se oferã aceste servicii pentru pãrinþi. Cine beneficiazã de pe urma acestor întâlniri? 10 Vârsta ºcolarã. depresie) sau comportamentale (ex. De exemplu. pãrinþii ai cãror copii au probleme clinice emoþionale (ex. Aceste sesiuni NU sunt pentru toþi pãrinþii. Este necesar ca ºi copiii sã participe la rândul lor în programe de dezvoltare a abilitãþilor sociale ºi emoþionale într-un cadru organizat. ADHD) au nevoie de spijin de specialitate oferit de psihiatru. anxietate. Cum putem sã modificãm aceste temeri sau convingeri? Cine poate participa la aceste întâlniri? Programul se adreseazã tuturor pãrinþilor care doresc sã susþinã dezvoltarea copilului sau ai cãror copii au dificultãþi emoþionale ºi comportamentale minore. medicul de familie ºi psihologul clinician. Altele pot fi modificate prin prezentarea beneficiilor pe care le-ar putea transmite pãrinþii care au participat deja la întâlniri. Acest program nu este suficient pentru pãrinþii ai cãror copii au dificultãþi comportamentale ºi emoþionale moderate. uneori mai intensiv. Comportamentul copilului se schimbã dacã pãrinþii participã la aceste workshop-uri? . pentru un pãrinte cu un copil cu ADHD (hiperactivitate cu deficit de atenþie) acest program nu este util. Ghid pentru pãrinþi Schimbarea atitudinilor ºi modului de reacþie a pãrinþilor reprezintã un factor de schimbare a comportamentelor copiilor. în acest caz este necesar un program specializat. Cu siguranþã sunt pãrinþi care au nevoie de un alt tip de sprijin. ei au nevoie de un program mai specializat pe care îl poate oferi consilierul sau psihologul educaþional specializat în psihologia copilului ºi adolescentului.

abilitãþile sociale ºi emoþionale ale copiilor. elemente de psihologia dezvoltãrii. sunt identificate de asemenea. Ghid pentru pãrinþi 11 . Tematica de bazã în training-ului pãrinþilor poate fi gãsitã în acest manual.Numãrul de întâlniri cu pãrinþii este variabil în funcþie de nevoile acestora. cele mai frecvente nevoi de training ale pãrinþilor: disciplinarea ºi metode de gestionare/ modificare a comportamentelor problematice. Comportamentele copiilor se învaþã din interacþiunea cu pãrinþii ºi educatorii! Cum structurãm training-ul cu pãrinþii? Ce tematicã alegem? Ce informaþii oferim pãrinþilor? Vârsta ºcolarã. Este recomandat ca un program sã aibã un numãr de cel puþin 6-8 sesiuni pentru a putea parcurge tematica de bazã. managementul furiei sau a altor emoþii negative intense.

tot el este responsabil ºi de diferenþele care apar în tendinþa oamenilor de a se comporta într-un anumit fel. media. Aceste diferenþe individuale includ caracteristici fizice. cum ar fi culoarea ochilor sau textura pãrului.Capitolul 1 Cum influenþeazã genetica comportamentul copilului? 12 Vârsta ºcolarã. Uneori pãrinþii sunt îngrijoraþi de aceste comportamente ºi ar vrea sã modifice anumite trãsãturi ale copilului. Diferenþe individuale în temperamentul ºi reactivitatea emoþionalã a copiilor Dacã da. plâng mai uºor ºi mai des. Copiii moºtenesc temperamentul de la pãrinþi. contextul familial ºi factorii din afara mediului familiei – comunitatea. Cea mai frecventã întrebare a pãrinþilor este DE CE? De ce se comportã copilul meu în felul acesta? De ce douã surori sau dai fraþi au comportamente diferite în acelaºi context familial? De ce un copil are comportamente diferite în contexte diferite? De ce copilul se comportã diferit cu persoane diferite? Existã mai mulþi factori care influenþeazã comportamentul copilului ºi al adultului: factorul genetic. de exemplu: Vreau sã stai ºi tu o datã liniºtit pe scaun”. dar ºi caracteristici emoþionale ºi comportamentale. au dificultãþi în a învãþa o rutinã comportamentalã cum este somnul sau mâncatul. Unele trãsãturi sunt mai uºor de gestionat ºi alte mai dificil. ºcoala. Existã comportamente ale copiilor care nu pot fi schimbate? . sunt mai activi sau sunt în permanentã explorare a mediului. cum ar fi de pild[ faptul cã unii copii au nevoie de mai multã atenþie decât alþii. În astfel de situaþii pãrinþii trebuie sã înveþe sã facã diferenþa între un comportament problemã ºi temperamentul copilului. Ghid pentru pãrinþi Copiii moºtenesc de la pãrinþi un bagaj genetic unic care constituie baza dezvoltãrii fizice de mai târziu. ceea ce le influenþeazã comportamentul social ºi cel emoþional. sã-l facã de exemplu mai curajos. mai dificil de speriat. adicã de tipul de temperament pe care îl avem. iar celãlalt mai retras. cum facem diferenþa între un comportament modificabil ºi unul ce nu poate fi modificat? Adesea observãm cã doi copii care fac parte din aceeaºi familie pot fi foarte diferiþi unul faþã de altul: unul poate sã fie foarte sociabil. aceste încercãri ale pãrinþilor pot fi percepute de copil ca adevãrate pedepse.

sociale ºi emoþionale pe care le are dezvoltate copilul în acel moment! Cele mai frecvente conflicte ºi divergenþe atât între adulþi cât ºi între pãrinþi ºi copii sau copii ºi educatori apar datoritã acestor diferenþe individuale pe care nu le cunoaºtem. atunci pãrintelep poate sã nu încerce sã schimbe reacþia copilului prin mesaje de tipul „nu mai plânge!”. Distincþia dintre comportamentul ca manifestare a temperamentului sau reactivitãþii copilului ºi comportamentul ca manifestare a abilitãþilor cognitive. Ceea ce însã poate fi modificat. reactivitatea emoþionalã ridicatã-scãzutã. Alternativa este însã de a crea acel context în care comportamentul copilului sã nu devinã problematic. aceste tipuri de temperament se manifestã prin comportamente specifice. Dacã un pãrinte remarcã un anumit comportament la copil de tipul „plânge prea uºor” sau este „hiperactiv”. dacã copilul are tendinþa de a plânge mai uºor când este supãrat. Comportamentele rezultate din atitudinea adulþilor sunt în fapt comportamente problematice menþinute de reacþia acestora. în orice situaþie. Aceste douã exemple de atitudini eronate ale pãrinþilor ºi educatorilor pot determina reacþii exagerate ale copilului (ex. creºte perioada de timp în care plânge sau chiar intensitatea plânsului) ºi reacþii secundare asociate cu plânsul (ex. nu le acceptãm ca ºi comportamente nemodificabile. le interpretãm într-un mod personal. Ghid pentru pãrinþi 13 . literatura de specialitate prezintã douã dimensiuni ale temperamentului ca fiind relevante din perspectiva dezvoltãrii psihologice: temperamentul inhibat-dezinhibat. nemulþumire sau neputinþã în situaþia în care conºtientizeazã cã nu pot modifica un comportament al copilului. negativ. Vârsta ºcolarã. Uneori adulþii interpreteazã aceste comportamente ca fiind „lipsã de voinþã sau motivaþie!” – „nu vrea sã se schimbe”. iar acestea NU sunt modificabile. þipã sau vorbeºte urât. este important sã ºtie cã acel comportament este expresia unui tip de temperament ºi în concluzie NU poate fi modificat sau schimbat. nu le-am sesizat. De exemplu. Adesea pãrinþii ºi educatorii/ profesorii reacþioneazã cu frustrare. sau ca fiind intenþionate: „intenþionat vrea sã mã enerveze sau sã mã supere!”. se retrage).La ora actualã. O eroare frecventã care se face este aceea cã uneori pãrinþii vor sã modifice comportamente care sunt expresiaa tipului de temperament sau reactivitate emoþionalã. este modul în care pãrinþii reacþioneazã în contextele în care apar comportamentele ce nu pot fi schimbate. „nu ai motive sã plângi!” sau sã îl pedepseascã pentru reacþia lui. ba mai mult. fiind constante pe parcursul vieþii.

nivelul de cortizol din salivã. 2003). (Fox ºi colab. activare EEG la nivelul lobului frontal stâng. contexte noi. Temperamentul inhibat ºi dezinhibat Descrierea tipului de temperament inhibat ºi dezinhibat compor tamente vigilente atunci când sunt confruntaþi cu situaþii. sã ne adaptãm propriul comportamentul la nevoile copilului ºi sã îl spijinim în formarea ºi dezvoltarea acelor abilitãþi ºi competenþe care îl fac funcþional acasã. Copiii diferã ºi din punctul de vedere al pragului stimulãrii senzoriale ºi auditive (copii au un nivel diferit de toleranþã la stimulare senzorialã . tensiune la nivelul corzilor vocale atunci când copilul vorbeºte în situaþie de stres moderat. Acest lucru ne ajutã sã înþelegem mai bine diferenþele între fraþi în termeni de preferinþe sau activitãþi în care se implicã. socialbilitate crescutã. Ele persistã pânã la vârsta adultã (Schwartz. necunoscute. sunt percepuþi de familie ºi prieteni ca fiind mai „fricoºi” sau „timizi”. pãrinþi ºi educatori/profesori. manifestã tendinþa spre impulsivitate. 2001. Ale diferenþe fiziologice semnificative sunt: rata bãtãilor inimii.Cunoscând temperamentul copilului putem ca adulþi. la ºcoalã ºi în timpul lui liber. Ghid pentru pãrinþi reacþioneazã în situaþiile noi prin comportamente de explorare a mediului ºi manifestã emoþii pozitive. manifestând emoþii negative. dilatarea pupilelor în timpul sarcinilor cognitive. frecvenþã ridicatã de implicare în contexte noi. manifestã puþine iniþiative de interacþiune socialã în situaþii nefamiliare. comportamente de evitare sau retragere din situaþie.. În consecinþã. Schwartz. TEMPERAMENTUL INHIBAT TEMPERAMENTUL DEZINHIBAT 14 Vârsta ºcolarã. nivel scãzut al fricii.mai mic sau mai mare. activare mai mare la nivelul amigdalei drepte ºi stângi în situaþii noi. activare EEG la nivelul lobului frontal drept. este necesar ca fiecãrui copil sã îi creem un context diferit de învãþare a comportamentelor ºi sã nu folosim acelaºi tip de metodã de disciplinare pentru toþi copiii. 2003) .

mai mult zgomot). 1998). . comparativ cu copiii cu un temperament dezinhibat. cu foarte puþine stimulãri (sunete. agresive. în timp ce temperamentul inhibat este un factor de risc pentru apariþia anxietãþii ºi depresiei (Schwartz. 2000 apud Bates. Copiii cu temperament inhibat reacþioneazã mai degrabã negativ la comportamentul ferm ºi autoritar al pãrinþilor. Fox ºi colab. zgomote. cuvinte) în timp ce alþii au nevoie de un mediu mai stimulator (mai multe sunete. comportamente impulsive. ei au nevoie de contexte de învãþare comportamentalã adaptate acestor diferenþe individuale. Cercetãrile atrag însã atenþia faptului cã existã atât continuitãþi. cât ºi discontinuitãþi în manifestarea temperamentului copilului! Comportamentul pãrinþilor ºi educatorilor/ profesorilor reprezintã un context de schimbare comportamentalã pentru copii! Tonalitatea vocii poate fi adaptatã în funcþie de nevoile copilului sau ale partenerului. luminã. Cercetãrile din psihologie ne aratã cã o metodã de disciplinare are efecte diferite la copii diferiþi pentru cã aceºtia au nevoi specifice datorate temperamentului diferit. 2003. Un ton cald ºi scãzut faciliteazã de cele mai multe ori un context sãnãtos de relaþionare cu copilul. Unii copii au nevoie de un mediu mai liniºtit. stricte. Un exerciþiu pe care îl pot face pãrinþii este sã observe care este tonalitatea vocii cu care copilul se simte confortabil ºi care este cea care îl inhibã. se asociazã cu probleme de externalizare. Un copil poate avea nevoie de o tonalitate mai joasã a vocii comparativ cu un altul – aspect ce se explicã prin aceste diferenþe de prag senzorial. Cum îºi pot adapta adulþii (pãrinþi sau educatori) comportamentul? Ce ne învaþã aceste diferenþe? Vârsta ºcolarã. 2001). Gradul de stimulare senzorialã este un context care trebuie adaptat nevoilor copilului. în prezenþa anumitor carcteristici de mediu. Ghid pentru pãrinþi 15 Gradul de stimulare senzorialã a unui mediu/ context este un alt indicator care relevã nevoile copilului.Copiii aleg activitãþi diferite pentru cã diferã din punctul de vedere al toleranþei lor la stimuli ºi în consecinþã. fermitate (Maccoby.. care au nevoie de un context cu reguli clare. Cele douã tipuri de temperament reprezintã factori de risc pentru apariþia diferenþiatã a unui tip de simptomatologie: temperamentul dezinhibat.

Copiii cu reacþii mai puternice au nevoie de un efort mai mare pentru a-ºi regla emoþia (pentru a reveni la starea emoþionalã iniþialã). Cei care au reacþii mai intense au nevoie de un efort mai mare pentru a-ºi inhiba un comportament atunci când li se cere. sunt mai predispuºi spre a dezvolta probleme de comportament ºi a avea dificultãþi în relaþiile sociale.Existã mai multe studii care confirmã faptul cã temperamentul NU se manifestã întotdeauna în acelaºi tipar comportamental ºi cã existã ºi situaþii de discontinuitate. în timp ce copiii cu o reacþie emoþionalã moderatã revin mai uºor la starea emoþionalã iniþialã. ceea ce susþine convingerea cã atitudinea ºi comportamentul adulþilor. intensitatea reacþiei emoþionale. la o serbare de Crãciun organizatã la grãdiniþã. Reactivitatea emoþionalã e definitã ca intensitatea la nivel fiziologic cu care o persoanã rãspunde emoþinal la stimulii din jur. unii copii reacþioneazã emoþional mai rapid decât alþii în anumite contexte/situaþii. Copiii care au dificultãþi în a-ºi inhiba unele comportamente. unii copii manifestã o reacþie emoþionalã mai intensã în timp ce alþii manifestã o reacþie emoþionalã moderatã în acelaºi context/situaþie. un copil cu o reactivitatea emoþionalã mai ridicatã va depune un efort sporit pentru a amâna activitatea preferatã (ex. strategiile de autoreglare a emoþiilor sunt diferite în funcþie de intensitatea emoþiilor. Copiii cu reactivitate emoþionalã mai scãzutã îºi pot focaliza mai bine atenþia pe o sarcinã ºi sunt mai greu de distras într-o situaþie. de exemplu. Ghid pentru pãrinþi . unii copii sunt mai emoþionaþi decât alþii ºi îºi uitã poezia sau încep sã plângã. mai întâi adunãm jucãriile de pe jos ºi abia apoi pictãm). reactivitate care este determinatã la nivel biologic. Reactivitatea emoþionalã 16 Vârsta ºcolarã. De exemplu. pãrinþi ºi educatori/ profesori joacã un rol semnificativ în evoluþia dezvoltãrii comportamentale a copiilor. doi copii pot reacþiona cu intensitãþi diferite ale emoþiei. aceºtia se vor conforma mai uºor cererilor adultului. Copiii cu o reactivitate emoþionalã mai mare au nevoie de mai mult timp pentru a-ºi interioriza regulile. Într-un studiu realizat de Fox ºi Henderson (1999) se observã o mai mare continuitate a temperamentului dezinhibat (47%) faþã de temperamentul inhibat (27%). Un rol important îl are ºi reactivitatea emoþionalã a copilului. Acest lucru înseamnã cã temperamentul este moderat de acþiunea factorilor de mediu. Diferenþele de reactivitate emoþionalã a copiilor se manifestã prin urmãtorii indicatori comportamentali: timpul de reacþie emoþionalã de la apariþia stimulului. În aceeaºi situaþie. în timp ce alþii au emoþii mai puþin intense. metodele ºi timpul necesar pentru autoreglarea emoþiei – copiii cu reacþii emoþionale mai intense au nevoie de o prioadã mai mare de timp pentru a reveni la starea emoþionalã iniþialã.

. Vârsta ºcolarã. introduceþi rutine pentru ora mesei ºi înainte de culcare. Se “agaþã” de adult ºi acceptã cu dificultate schimbarea. În tabelul de mai jos sunt descrise tipurile de comportament identificate prin studii de cercetare ca fiind cele mai frecvente manifestãri ale temperamentului ºi reactivitãþii copilului. Oferiþi timp suplimentar pentru terminarea unor sarcini. Manifestã un tipar impredictibil în ceea ce priveºte mâncatul. cum ar fi sportul sau locuri de joacã special amenajate. Evitaþi sã forþaþi copilul sã mãnânce sau sã doarmã dacã el nu este pregãtit. Evitaþi criticismul faþã de aceastã trãsãturã. Se comportã impulsiv ºi este uºor de distras. vorbiþi despre ele înainte ºi lãsaþi copilul sã se adapteze în ritmul propriu. Ghid pentru pãrinþi Nivel ridicat de activare Energetic. Evitaþi sã-l implicaþi în activitãþi statice. Nivel scãzut de activare Rareori produce dificultãþi în cadrul unor activitãþi. Nu are nevoie de un mediu foarte predictibil. Identificaþi pe cât posibil o regularitate în comportamentul copilului ºi þineþi cont de ea. Daþi sarcini realiste din punctul de vedere al timpului necesar efectuãrii lor. Exploreazã mediul. dacã e cazul. 17 Retragere iniþialã Manifestã Respinge contexte/ persoane precauþie în situaþii riscante. hiperactiv. Utilizaþi distragerea atenþiei. Lasã impresia de indiferenþã. Lentoare în realizarea sarcinilor. Oferiþi copiilor oportunitãþi de manifestare sãnãtoasã a hiperactivitãþii. viguros. dormitul ºi mersul la toaletã. noi ºi refuzã mâncarea sau obiectele noi. Nevoia de structurã ºi regularitate scãzutã Face faþã modificãrile care apar in rutina zilnicã. Rãmâne activ chiar ºi în situaþii plictisitoare. este numit de multe ori “leneº”. Introduceþi lucrurile noi în mod treptat.! Pentru pãrinþi: recomandãri de identificare a tipului de temperament al copilului Tip de temperament Puncte tari Puncte slabe Recomandãri pentru pãrinþi Anticipaþi comportamentele de hiperactivitate ºi luaþi mãsuri de protecþie. Neliniºtit.

Încurajaþi rãspunsurile pozitive ale copilului. Oferiþi permanent alternative de exprimare a nevoilor. instrucþiuni. Înþelegeþi cã aceasta este o dispoziþie de temperament. Puncte slabe Recomandãri pentru pãrinþi Stabiliþi un program zilnic predictibil. Evitaþi schimbãrile inutile ºi pregãtiþi copilul înainte dacã acestea sunt inerente. Pãrinþii pot supraestima nemulþumirile copilului. Mai degrabã plânge în loc sã vorbeascã. Învãþaþi sã fiþi toleranþi. Folosiþi tehnici eficiente de comunicare cu el: adresaþi-vã pe nume. Dificultãþi în a se adapta la schimbare sau la momentele de tranziþie de la o activitate la alta. stabiliþi contactul vizual ºi sumarizaþi lucrurile discutate. Formulaþi sarcini. nu este vina dumneavoastrã ºi nici a copilului. Modelaþi rãspunsuri adecvate. daþi copilului feedback ºi oferiþi alternative.Adaptabilitate scãzutã Tip de temperament Probabilitate micã de a fi afectat de influenþe negative. Ghid pentru pãrinþi Dispoziþie negativã Tendinþa de a se implica mai mult în viaþa copilului. 18 Vârsta ºcolarã. se plânge mult. scurte ºi simple. Pare adesea “cu toane”. Are liniºtit ºi calmat dificultãþi de concentrare. Expuneþi copilul treptat la schimbare ºi pentru momente scurte de timp. Neatenþie ºi uºurinþã în distragerea atenþiei Copilul poate fi Nu ascultã. . de a sesiza mai uºor nevoile lui. Puncte tari Intensitate emoþionalã ridicatã Copilul îºi exprimã în permanenþã nevoile faþã de adult. Modificaþi cerinþele care aþi observat cã îi intensificã starea negativã. Nu criticaþi modul de exprimare a nevoilor copilului. Intensitatea reacþiei este adesea confundatã cu intensitatea dorinþei. pare foarte serios ºi manifestã rareori bucurie în timpul acþiunilor sau activitãþilor. foarte uºor. Eliminaþi pe cât posibil elementele de distragere a atenþiei din mediu. Este uºor de distras din sarcinã ºi are nevoie sã i se reaminteascã în permanenþã ce are de fãcut. Îi ia mult timp sã se adapteze. cereri.

Anticipaþi problemele posibile ºi pregãtiþi copilul. Ghid pentru pãrinþi Prag senzorial scãzut Abilitate ridicatã de a identifica schimbãrile din mediu. zgomot. de temperament al copilului. Atunci când este cazul. Respectaþi preferinþele copilului pe cât posibil. Vârsta ºcolarã. durere) sau evenimente socio-emoþionale obiºnuite. pentru pãrinþi: timp de o sãptãmânã.Neatenþie ºi uºurinþã în distragerea atenþiei (cont. acolo unde ea se manifestã. miros. Lãudaþi copilul pentru persistenþa în sarcinã ºi finalizarea acesteia. 19 . recomandaþi pãrinþilor sã noteze punctele tari ºi punctele slabe ale acelui comportament. 1999) Exerciþiu Recomandaþi-le pãrinþilor sã observe comportamentul copilului lor. (Adaptat dupã Bantam. în diverse contexte. Dupã identificarea unei caracteristici.) Tip de temperament Puncte tari Puncte slabe Recomandãri pentru pãrinþi Oferiþi copilului pauze frecvente. nuanþele din sentimentele ºi gândurile celorlalþi. pentru a sesiza caracteristicile comportamentale. Reduceþi nivelul de stimulare. redirecþionaþi comportamentul copilului fãrã a vã simþi ruºinaþi sau furioºi. Pasul urmãtor este ca pãrinþii sã îºi observe propriul comportament în contextele în care copilul manifestã un anumit comportament (din lista de mai jos) ºi CUM trebuie adaptat contextul în acord cu nevoile copilului. Reacþii exagerate chiar ºi la stimuli (luminã.

........ 20 Vârsta ºcolarã................... apreciez comportamentul lui de explorare ºi curiozitate faþã de activitãþile noi”....... ... ................ ............ ...... Are multe preocupãri extraºcolare.......................................... Punctele tari identificate Punctele slabe identificate Comportamentul d-voastrã în contextul în care se manifestã caracteristica de temperament al copilului Comportamente pozitive: „îi încurajez activitãþile de miºcare/ sportive........................... ..... . ......... .......... Evitarea criticiilor ºi judecãþilor la adresa comportamentul ui lui hiperactiv... ......... Este implicat în multe activitãþi ºi se plictiseºte foarte rar.......... ............... ....!” ....Observaþi ºi notaþi caracteristicile temperamentale ale copilului d-voastrã dupã tabelul de mai sus Ex....... . Care este cel mai adecvat context pentru comportamentul copilului d-voastrã? Un mediu mai puþin restrictiv de miºcare ºi de explorare.............. ............... ....... .......... Nu duce la bun sfârºit unele lucrurile pe care le-a început.... ...................... sã nu se mai miºte........... ...... foarte activ ºi energic”.............................. . nivel ridicat de activare „Este tot timpul în miºcare........... Sprijinirea copilului în a finaliza sarcinile începute......... ................ Comportamente negative: „mã enervez ºi îl critic când nu duce lucrurile la bun sfârºit ºi uneori mã iritã hiperactivitatea lui ºi îl pedepsesc spunându-i sã stea locului...... Ghid pentru pãrinþi Este uºor de distras de activitãþi/ jocuri noi ºi reacþioneazã impulsiv când îi este restricþionat comportamentul.............................. ............................

PARTEA a II-a PROGRAM DE DEZVOLTARE A ABILITÃÞILOR PARENTALE DE DISCIPLINARE POZITIVÃ .

Mai jos vã sunt prezentate o serie de exerciþii dezvoltate pe baza informaþiilor din capitolul 2 pe care le puteþi folosi la sesiunile sau workshop-urile cu pãrinþii. ci despre copii cu trasee de dezvoltare caracterizate prin rezilienþã. Identificarea convingerilor pãrinþilor privind comportamentele copiilor Primul modul sau sesiune are ca ºi obiectiv principal identificarea convingerilor pãrinþilor despre ce este disciplinarea ºi modul în care copiii învaþã comportamentele adecvate ºi neadecvate. reacþiile comportamentale ºi emoþionale ale pãrinþilor ºi educatorilor/ profesorilor faþã de comportamentul copilului influenþeazã atitudinea acestora în disciplinare. identificarea unor convingeri preexistente de bazã. vorbim despre rezilienþã – concept care reuneºte suma abilitãþilor cu rol de protecþie pentru sãnãtatea mentalã. Caracteristicile individuale ale copilului sunt în permanenþã modelate de interacþiunea dintre acesta ºi mediul sãu. 22 Convingerile.ªEDINÞA 1 INTRODUCERE prezentarea participanþilor. Nu este corect sã vorbim despre copii rezilienþi sau nerezilienþi. ºi nu despre indivizi rezilienþi. Rezilienþa este un proces ºi nu o caracteristicã individualã. Este recomandat ca pentru o sesiune sau workshop de 1 sau 2 ore sã discutaþi cu pãrinþii maxim 2 exerciþii. ca un proces – motiv pentru care cel mai corect este sã vorbim despre trasee de dezvoltare caracterizate prin rezilienþã. prezentarea modului de desfãºurare al întâlnirilor (durata ºi frecvenþa întâlnirilor). resemnificarea comportamentului copilului: factori care influenþeazã comportamentul copilului. Vârsta ºcolarã. Ghid pentru pãrinþi . I. iar factorii de risc acþioneazã cumulativ în declanºarea psihopatologiei dezvoltãrii. În demersul de disciplinare a copilului.

. de furie... Ghid pentru pãrinþi ..... Acest exerciþiu îi ajutã pe pãrinþi sã îºi identifice ºi ulterior sã modifice anumite convingeri nefuncþionale...Exerciþiu pentru pãrinþi: Recomandaþi pãrinþilor sã observe ºi sã noteze timp de mai multe sãptãmâni convingerile sau gândurile pe care le au despre comportamentele copiilor.......... le este mult mai uºor sã aplice metodele de învãþare comportamentalã......... Cele mai frecvente conflicte ºi divergenþe atât între adulþi cât ºi între pãrinþi ºi copii sau copii ºi educatori apar datoritã acestor diferenþe individuale pe care nu le cunoaºtem...... tristeþe................... .. primul pas într-un proces de învãþare a discplinãrii este resemnificarea comportamentului copilului. nerealiste ºi nesãnãtoase cu privire la comportamentul copilului............ Comportamentul problematic al copilului Reacþia emoþionalã (cum mã simt când copilul are un anumit comportament) Evaluaþi intensitatea emoþiei pe o scalã de la 1 la 10 (10 este foarte intensã) ...... Resemnificarea comportamentului copilului: Diferenþe individuale în temperament ºi reactivitate emoþionalã Aºa cum se observã din informaþiile din literatura de specialitate... nemulþumire.......... Recomandaþi pãrintelui sã consulte un psiholog clinician sau un psihoterapeut care l-ar putea ajuta în acest sens........... mai ales în contexte în care reacþia emoþionalã a pãrintelui faþã de comportament este una negativã..... Ce gândesc despre comportamentul copilului? Care cred cã este cauza comportamentului? De ce cred cã face comportamentul respectiv? ............ ....... nu . Atunci când pãrinþii înþeleg cauzele reale ale comportamentelor copiilor...... mânie.......... 23 II... Uneori pãrintele are nevoie de sprijin suplimentar pentru a-ºi modifica aceste convingeri............... nu le-am sesizat............ .. Vârsta ºcolarã...................

........... Oferiþi-le ca ºi suport teoretic tabelul cu descrierea comportamentelor relaþionate cu temperamentul..................... ba mai mult................................................................................ ................ în situaþii de conflict... Ce comportamente problematice apar? În ce contexte? Existã o modalitate constantã de reacþie a copilului în anumite contexte? 24 Vârsta ºcolarã............................................................................................................................................................... negativ (vezi capitolul 1 „Cum influenþeazã genetica comportamentul copilului? Diferenþe individuale în temperamentul ºi reactivitatea emoþionalã a copiilor”.............................................. la teme................................ Ghid pentru pãrinþi ........ observându-l timp de o sãptãmânã în cele mai frecvente contexte: care este comportamentul lui la masã............. ce activitãþi/ jocuri îi plac........................................................................................ cum obiºnuieºte sã îºi petreacã timpul liber.............................................................................................................................................................le acceptãm ca ºi comportamente nemodificabile..................... ............................ Ajutaþi pãrinþii sã înveþe sã sesizeze ºi sã observe diferenþele individuale ale copiilor în termeni de comportamente modificabile (ex........................... necunoscuþi!) ............................................................................ sau ca fiind intenþionate: „intenþionat vrea sã mã enerveze sau sã mã supere!”................. .............. ................. ............................... Uneori adulþii interpreteazã aceste comportamente ca fiind „lipsã de voinþã sau motivaþie!” – „nu vrea sã se schimbe”............... le interpretãm într-un mod personal.......................... la joacã........)..................................................................................................................... ................................. ...................................... în situaþii noi. ..................................................................................................................... cum sã îºi exprime furia sau nemulþumirea într-un mod sãnãtos) ºi comportamente nemodificabile (ex.................................... ce activitãþi refuzã sã facã sau nu le face cu plãcere......... ...................................... nevoia de timp de adaptare la stimuli noi................................................... ........................................................... ........ necunoscute.... ................ Exerciþiu pentru pãrinþi: Recomandaþi-le pãrinþilor sã noteze cât mai multe din comportamentele copilului..................................................................... ................ ........................................................................................................................................ la ora de somn.........................................................

. fiecare tipar de comportament are avantajele ºi beneficiile lui..... comportamentul copilului poate fi descris prin douã dimensiuni: una este comportamentul acestuia faþã de situaþii noi. . definitã ca intensitatea la nivel fiziologic cu care o persoanã rãspunde emoþional la stimulii din jur. timp de o sãptãmânã. luminã.. ..... observându-l.... de exemplu...... necunoscute – ºi vorbim de temperament inhibat sau dezinhibat.......... Vârsta ºcolarã... ascultã muzicã în timp ce îºi face temele...... situaþii sau contexte noi (ex........ Comportamentul copilului Contextul descris senzorial Care este nevoia copilului 25 Se joacã lego în camera lui.al copilului: Recomandãri pentru pãrinþi pentru situaþii în care identificã tipul de temperament Din perspectivã geneticã.......... sã evite comparaþiile între fraþi în termeni de temperament sau „fel de a fi” al fiecãrui copil...... . Ghid pentru pãrinþi Exerciþiu pentru pãrinþi: Recomandaþi-le pãrinþilor sã noteze comportamentele copilului.. Stimulare auditivã scãzutã .. dacã gustã cu uºurinþã alimente noi sau dimpotrivã are nevoie de timp pentru a încerca ceva nou) cu scopul identificãrii acelui context senzorial care este adecvat nevoilor copilului.. sã identifice avantajele/ beneficiile ce decurg din faptul cã............. κi face temele Fãrã stimuli auditivi – nu dã drumul la muzicã în timp de se joacã.. ºi alta este reactivitatea emoþionalã.... copilul are un anumit tip de temperament.. Nevoia de stimulare auditivã.......... un copil hiperactiv va avea comportamente de explorare a mediului ºi va învãþa multe lucruri noi. comparaþiile nu fac decât sã scadã încrederea copiilor în ei ºi sã-i facã sã se simtã nevaloroºi ºi neiubiþi de cãtre pãrinþi... De cele mai multe ori....... în diverse contexte din perspectivã senzorialã: sunete.....

............................................................................................................................... Notaþi progresele pe care le-aþi remarcat în comportamentul copilului d-voastrã............................................................................ învaþã NUMAI din feedback-urile pozitive..................... Realizaþi o listã cu mesaje de apreciere pe care i le-aþi putea transmite copilului d-voastrã................................................ Progresele în comportamentul copilului: ............ ca ºi adulþii.......... 26 Vârsta ºcolarã.................................................................................................... Mesaje de apreciere: ................. ............................................................................................ Comportamente funcþionale: ............................... ........................................................................................................................................................................................................Copii................................................................................................................................................................ .................................................................................................................................................................................................. ............................................................................................. Este greºitã opinia conform cãreia un comportament se învaþã dacã spunem copiilor ce au greºit! Exerciþiu pentru pãrinþi: Recomandaþi pãrinþilor sã observe ºi sã noteze timp de mai multe sãptãmâni comportamentele funcþionale..................................... ........................................................... ............ ............................................................... .......................................................................................... .... Ghid pentru pãrinþi .............. când pãrinþii ºi educatorii/ profesori le spun ce au fãcut bine dintr-o acþiune sau comportament....................... ............................................. ........................................................ ................................... pozitive ale copilului......................................................................................

cum influenþeazã convingerile pãrinþilor comportamentele copiilor. Cum putem construi un context sãnãtos de învãþare a comportamentelor copiilor? Disciplinarea este un proces de învãþare a comportamentelor. determinã modul în care ne raportãm la o anumitã situaþie. Implicarea pãrinþilor ºi educatorilor scade riscul învãþãrii neadecvate a comportamentelor noi. pãrinþi sau educatori. Copii se nasc cu potenþialul de învãþare de noi comportamente însã au nevoie de un context structurat pentru a învãþa care sunt cele potrivite sau adecvate într-o situaþie sau alta. ca adulþi. Comportamentele pãrinþilor ºi educatorilor sunt principala sursã de învãþare comportamentalã a copiilor. este nevoie sã ne propunem voluntar sã asigurãm copilului un context de învãþare adecvat. Ce este disciplinarea? 27 Comportamentul copilului este astfel o reflecþie a ceea ce a învãþat pânã în acel moment ºi ne oferã o imagine a abilitãþilor pe care le are ºi a celor care încã au nevoie de un context de învãþare. funcþionale. este modul în care noi. Modul în care adultul reacþioneazã într-un anumit context (de exemplu. Una dintre erorile cele mai frecvente în relaþia cu copilul.ªEDINÞA 2 DISCIPLINAREA CA METODÃ DE ÎNVÃÞARE COMPORTAMENTALÃ Vârsta ºcolarã. I.emoþiile pe care le simþim (ex. Semnificaþia pe care o dãm comportamentului copilului. copilul învaþã o modalitate neadecvatã de gestionare a unei emoþii negative. felul în care reaþionãm . Ghid pentru pãrinþi construirea contextelor sãnãtoase în care copiii învaþã comportamente noi. felul în care se comportã când este furios sau supãrat). În consecinþã. suntem . Reacþiile noastre ca adulþi. reprezintã pentru copil un context de învãþare involuntarã. va învãþa cã acesta este modul firesc de reacþie intr-o astfel de situaþie. interpretãm comportamentul copiilor. dacã un copil observã un adult care reacþioneazã cînd este furios prin agresiune verbalã sau fizicã. De exemplu. emoþionale ºi comportamentele sunt modele de învãþare pentru copil! Pentru a sigura însã o învãþare sãnãtoasã.

Percepþia pãrinþilor cu privire la „rezolvarea” problemei comportamentale a copilului este formulatã de obicei astfel: copilul are un comportament problemã ºi trebuie oprit prin pedeapsã fizicã sau apostrofare ºi criticã. copilul vorbeºte urât sau îºi loveºte colegii de joacã. Cum percep pãrinþii nevoia de soluþii pentru discplinarea copilului lor? . poate fi un rezultat al feedback-urilor negative pe care le-a primit pânã în acel moment ºi care au determinat o percepþie negativã despre sine. Percepþia pe care o au pãrinþii despre cauzele comportamentului copilului influenþeazã modul în care ei reacþioneazã pentru a modifica comportamentul. retras etc. enervaþi sau triºti) precum ºi comportamentele pe care le avem (ex. De exemplu. Ghid pentru pãrinþi Cum îl putem ajuta pe pãrinte sã abordeze diferit comportamentul copilului pentru a încerca alternative de gestionare a situaþiei problematice? În primul rând. Principalul obiectiv al training-ului de discplinare este formarea unei atitudini corecte despre cauza comportamentului copilului. copilul nu îºi face temele. cum ar fi: copilul nu mãnâncã la ora mesei. cu persoane necunoscute. copilul este timorat. plângem sau ridicãm tonul etc. însã de cele mai multe ori fãrã rezultate. 28 Vârsta ºcolarã. pãrinþii încearcã sã aplice divese metode de eliminare a comportamentului problemã. care îl face neîncrezãtor ºi nesigur. astfel încât sã nu mai realizeze acel comportament. Astfel. Semnificaþiile pe care le atribuim unui comportament ºi modul în care percepem ºi interpretãm contextul în care apare comportamentul copilului determinã tipul de reacþie emoþionalã ºi comportamentalã pe care îl avem într-un context anume.furioºi. Majoritatea pãrinþilor care solicitã sprijin pentru disciplinarea copilului formuleazã problema în termeni de nevoie „sfaturi” sau soluþii de „corectare” sau „modificare” a unor comportamente ale copiilor. comportamentu timorat sau retras al unui copil în situaþii sociale poate avea mai multe semnificaþii: poate fi o manifestare a lipsei lui de abilitãþi de interacþiune socialã sau poate fi o manifestare a tipului lui de reactivitatea neurofiziologicã (temperament) în situaþii noi.). comportamentul copilului este o reflecþie a abilitãþilor pe care le are dezvoltate pânã în acel moment.

atunci acest lucru devine ameninþãtor pentru copil. reacþiile comportamentale ºi emoþionale ale pãrinþilor ºi educatorilor/ profesorilor faþã de comportamentul copilului influenþeazã atitudinea acestora în disciplinare. atitudinile ºi reacþiile comportamentale ºi emoþionale ale pãrinþilor ºi educatorilor/ profesorilor influenþeazã ºi determinã comportamentul copilului Aºa cum aþi observat din informaþiile din capitolele anterioare. dar ºi în alte situaþii în care copilul este prezent. Convingerile. bunicii. De exemplu. Ce învaþã copilul din aceste reacþii emoþionale? Când pãrinþii exprimã emoþiile pozitive sau negative într-un mod indirect. pentru cã acesta nu mai are certitudinea sau siguranþa unei reacþii ºi . reacþiile emoþionale ale pãrinþilor sunt un context de învãþare a modului de gestionare a emoþiilor de cãtre copil. reacþiile emoþionale ale pãrinþilor reprezintã pentru copil o sursã de informaþii despre propriul comportament. Modul în care pãrinþii reacþioneazã emoþional în raport cu ceea ce face copilul. Înþelegerea modului în care copilul învaþã din mediul sãu. Vârsta ºcolarã. Ghid pentru pãrinþi 29 Convingerile. caracteristicile genetice ale copilului pot fi într-o micã mãsurã modificate sau schimbate. reprezintã un context de învãþare pentru copil. aceastã reacþie îl face pe copil sã aibã o anumitã percepþie asupra propriului comportament. din interacþiunea cu pãrinþii.II. În al doilea rând. pozitive ºi negative (ce face mama sau tata când este bucuros/ã sau vesel/ã) ºi va folosi aceste experienþe în situaþiile în care se confruntã chiar el cu emoþii similare. educatori ºi profesorii. ne ajutã sã alegem atitudinea adecvatã faþã de comportamentele sale. Deci. Ceea ce putem însã schimba este acest al doilea factor care determinã comportamentul copiilor ºi anume ceea ce învaþã copilul din mediul sãu apropiat. dacã unul dintre pãrinþi are o anumitã reacþie faþã de comportamentul copilului. Copilul învaþã din modul în care pãrinþii reacþioneazã emoþional în diverse contexte Învaþã în primul rând modalitatea în care pãrinþii lui fac faþã unor emoþii.

„cum ai putut sã faci asta?”. atunci când pãrinþii pedepsesc. Cercetãrile aratã cã. comportamentul lui poate avea mai multe cauze: se plictiseºte sau nu ºtie cum sã îºi facã temele. el poate interpreta gesturile pãrintelui ca indiferenþã sau poate gândi cã nu este suficient de bun pentru a-l face pe pãrintele lui sã fie mândru de el. De exemplu. fãrã resurse ºi lipsit de valoare ºi în consecinþã nu va avea nicio motivaþie sã înveþe comportamente pozitive. adicã pedeapsa. desenul tãu este cel mai frumos!”. pentru a stopa comportamentul nedorit al copilului. Lorber ºi Leary (2005) au realizat un studiu din care reiese faptul cã starea emoþionalã negativã a mamei. au o stare emoþionalã negativã. când un pãrinte este mândru de ceea ce a fãcut copilul sãu ºi îºi exprimã emoþia de bucurie indirect. afectivitatea negativã între mamã-copil este asociatã puternic cu pedeapsa. copilul nu ºtie ce simte pãrintele lui faþã de el ºi mai ales nu ºtie ce anume din comportamentul lui sau din ceea ce a fãcut el este perceput de pãrinte ca fiind valoros. printr-un gest de tandreþe (ex. în cuvinte. Afirmaþiile de genul „eºti un prost!”. dezirabile. Copiii au nevoie de exprimarea directã. severe asupra sãnãtãþii emoþionale a copilului ºi asupra imaginii de sine a acestuia. „Te iubesc!” 30 Exprimarea emoþiilor negative ale pãrinþilor prin cuvinte urâte adresate copilului este una dintre cele mai dãunãtoare experienþe de viaþã pentru copil. Copilul manifestã un comportament care vine în contradicþie cu scopul pãrintelul (ex.au consecinþe negative. Vârsta ºcolarã. a aprecierilor pozitive din partea pãrinþilor! „Sunt mândru de ceea ce ai fãcut!”. Copilul va ajunge sã se perceapã ca fiind incapabil. Pãrintele îl vede ºi îi spune sã .interpreteazã ceea ce spune sau face pãrintele. „nu eºti bun de nimic!” sau afirmaþiile de învinovãþire . „Pentru mine. Ghid pentru pãrinþi Sã presupunem cã un copil aruncã cãrþile ºi caietele pe jos. „Copilul ar trebui sã mã asculte!”) ceea ce duce la apariþia emoþiilor negative ºi atrage dupã sine folosirea unor metode care sunt congruente cu starea emoþionalã negativã. îl îmbrãþiºeazã) ºi nu direct prin cuvinte („Sunt mândru de tine ºi foarte bucuros pentru ceea ce ai fãcut!”).

ostilitate. ca sã mã enerveze!”. el rãmâne doar cu pedeapsa ºi cu emoþiile negative. gândind astfel. Ghid pentru pãrinþi INTERPRETAREA Ex. însã copilul continuã. 1). Dupã pedeapsã pãrintele se poate simþi vinovat în timp ce copilul este trist sau furios deoarece nu înþelege cu ce greºit ºi nici nu a învãþat cum altfel sã se comporte. el rãmâne calm ºi poate gãsi mai multe alternative: sã îi propunã sã îl ajute cu temele. Aceeaºi situaþie ar fi avut alt final dacã pãrintele dãdea o altã interpretare comportamentul copilului: „Copilul se plictiseºte sau nu se descurcã. Copilul aruncã cuburile lego pe jos Vârsta ºcolarã. iar copilul începe sã plângã sau sã þipe. depresie REACÞIE ADECVATÃ Ex. educatori) sunt nerealiste ºi neadaptate nevoilor ºi abilitãþilor copilului! Cercetãrile au pus în evidenþã diferenþe semnificative în ceea ce . simte treptat cum îi creºte furia. Îi redirecþionez comportamentul prin oferirea de alternative Figura nr. enervare. Furie. 1 PEDEAPSÃ Ex. Copilul ãsta nu înþelege sã nu mai trânteascã cuburile! Face intenþionat ca sã mã enerveze! 31 EMOÞIA Ex. sã îi ofere o altã activitate (Figura nr. Il lovesc ca sã înceteze Copiii manifestã comportamente problematice când aºteptãrile adulþilor (pãrinþi. COMPORTAMENTUL COPILULUI Ex. merge la copil ºi îi smulge caietele din mânã.înceteze. are nevoie de ajutorul meu!”. în acel moment în mintea pãrintelui se declanºeazã un ºir de gânduri: „Copilul ãsta nu înþelege sã nu mai trânteascã caietele! Face asta intenþionat.

convingeri globale (ex. aºteptãri nerealiste privind dezvoltarea copilului. cum ar fi nivelul de stres al pãrintelui. priveºte interpretarea la nivel cognitiv pe care o fac pãrinþii care pedepsesc ºi pãrinþii care recurg la metode adecvate de disciplinare. La ora actualã. Cercetãrile aratã cã existã diferenþe la nivelul convingerior între pãrinþii care utilizeazã pedeapsa ºi abuzeazã copiii ºi cei care nu recurg la asfel de metode. Diferenþele constau în prezenþa unor convingeri despre comportamentul copiilor (ex.emoþii trãite în experienþele anterioare de viaþã duc la formarea lor. model descris mai jos. abilitãþi scãzute de empatie ºi înþelegere a perspectivei copilului. ataºament deficitar în relaþia cu copilul (Milner. convingeri despre intenþiile copiilor. conferind intervenþiei validitate ºtiinþificã. În urma experienþelor personale. Informaþiile din sfera cogniþiei sociale.32 Vârsta ºcolarã. Emoþiile asociate au un rol foarte important în ceea ce priveºte modul în care . comportamentul pãrinþilor este influenþat de aceste convingeri precum ºi de factori situaþionali. „Cum trebuie crescut copilul meu”). 2003). copilul e de vinã”). Ghid pentru pãrinþi Modul în care pãrinþii gândesc despre cum trebuie crescut ºi educat un copil influenþeazã atitudinea acestora în disciplinarea copilului Modelul procesãrii informaþiei în situaþii de abuz a fost iniþial descris de Crick ºi Dodge (1994). de prevenþie a abuzului sau de dezvoltare a abilitãþilor parentale este esenþialã. Integrarea rezultatele acestor cercetãri în programele de training al pãrinþilor. Pin urmare. convingeri despre propriile abilitãþi parentale. „Cum trebuie crescuþi copiii în general”) ºi specifice (ex. iar ele pot fi clasificate pe 3 domenii: convigerile despre abilitãþile copiilor. modelul cel mai influent în acest sens îl reprezintã cel descris de Milner (2002). Apoi el a fost treptat adaptat ºi la situaþia în care pãrintele este cel care manifestã comportamente agresive. „eu nu sunt responsabil. pãrinþii dezvoltã convingeri mai mult sau mai puþin sãnãtoase despre cum trebuie crescuþi copiii. care vorbesc despre modul în care oamenii interpreteazã situaþiile sociale. Uneori aceste convingeri au ºi o încãrcãturã afectivã . aratã cã în urma experienþei personale. adulþii dezvoltã convingeri mai mult sau mai puþin sãnãtoase despre cum trebuie crescuþi copiii. pentru a explica modul în care copiii cu comportamente agresive proceseazã informaþia socialã.

În primul rând. „S-a îmbrãcat atunci când i s-a spus”).informaþia este perceputã. convingerile determinã o atenþie redusã asupra comportamentelor funcþionale ale copilului. despre ceea ce însemnã sã fii pãrinte. furie. adicã focalizarea atenþiei pe anumite comportamente ale copiilor. aceeaºi situaþie poate fi privitã din mai multe perspective. congruente cu convingerile „preexistente”. se considerã cã aceste convingeri sunt asociate cu emoþii negative (ex. este mult mai probabil ca pãrintele sã observe necomplianþa copiilor decât comportamentele adecvate. pozitive când pãrintele le remarcã ºi le apreciazã. prezentate în cele ce urmeazã. ostilitate. În funcþie de informaþiile sau convingerile care ne sunt În ce contexte se manifestã aceste convingeri rigide. organizatã în memorie ºi accesatã. la un moment dat una spune „Uite. sã ne gândim cã mai multe persoane stau ºi privesc norii. dar minor sau dacã pãrinþii trãiesc emoþii negative. norul acesta seamãnã cu un iepure” ºi toþi ceilalþi identificã elementele în acel nor. anxietate. dar normal în dezvoltare. aceste convingeri determinã o atenþie selectivã. Aceste erori se manifestã în mai multe etape. O altã persoanã zice „Mie îmi seamãnã mai degrabã cu un câine”. pãrintele nu remarcã schimbãri pozitive/ progrese în comportamentul copiilor. interpretatã. cum ar fi îmbunãtãþirea comportamentului. depresie). În al doilea rând. Ignorarea acestor comportamente funcþionale duce la creºterea frecvenþei comportamentelor problematice ale copilului. Ghid pentru pãrinþi Primul context este percepþia comportamentului copilului Convingerile rigide despre creºterea copiilor ºi despre cauzele comportamentelor lor au anumite consecinþe în comportamentul pãrinþilor. Aceste convingeri se activeazã cu precãdere în situaþii ambigue. De exemplu. nesãnãtoase? 33 . de exemplu. Convingerile preexistente sunt gânduri despre copil. Care dintre cele douã persoane a vãzut corect? Rãspunsul este: amândouã. faptul cã un copil face comportamentul cerut (ex. Odatã formate ele influenþeazã percepþia evenimentelor actuale. funcþionale. „Era clar cã trebuie sã faci ceva rãu. când copilul manifestã un comportament problematic. pe care adultul le-a interiorizat în urma experienþelor prin care a trecut. de exemplu. În cazul pãrinþilor care folosesc abuzul emoþional ºi fizic. Vârsta ºcolarã. Copilul învaþã comportamentele funcþionale. deoarece sunt în acord cu aºteptãrile lor (ex. doar te ºtiu eu cum eºti”). atunci când copilul manifestã un comportament problematic.

vom tinde sã vedem mai des situaþiile în care copilul nu îºi pune hainele în dulap ºi sã ignorãm momentele sau sã discreditãm situaþiile în care a manifestat comportamentul aºteptat (ex. 2003). În acest sens. poþi sã faci mai multe erori în recunoaºterea emoþiilor copilului. Cercetãrile aratã cã. precum ºi un ataºament deficitar în relaþia cu copilul ºi a aºteptãrilor nerealiste privind dezvoltarea normalã a copilului ºi problemele specifice fiecãrei vârste. atenþia pãrinþilor devine selectivã. în orice situaþie. au convingeri negative despre aceºtia. 34 Convingerile devin o grilã prin care noi interpretãm. „citim” realitatea. 2004). asta înseamnã cã tot timpul. fizic ºi emoþional. convingerile rigide ne determinã sã detectãm ºi sã codãm informaþia în mod neadecvat. comportamentele lor exprimã mult mai frecvent critici ºi manifestã mai puþine emoþii pozitive (Caspi ºi colab. afirmaþie care nu are legãturã cu realitatea. interpretãm realitatea din jurul nostru în funcþie de convingerile pe care le avem despre respectiva situaþie sau context. De exemplu. Ghid pentru pãrinþi În al treilea rând. „Le-a pus altcineva în locul lui”). Interpretãrile pe care le dãm realitãþii influenþeazã modul în care ne simþim ºi în care reacþionãm într-un anumit moment. Abilitãþile scãzute de empatie ºi de înþelegere a perspectivei copilului. cresc probabilitatea utilizãrii pedepsei ºi abuzului (Milner. facem adesea generalizãri cu privire la personalitatea copilului spunând cã este dezordonat. axatã doar pe comportamentele negative ale copiilor. De cele mai multe ori. Vârsta ºcolarã. ºi poþi evalua incorect intensitatea emoþiei. având însã aceastã reprezentare în minte. dacã spun despre cineva cã este dezordonat.. dacã aceste emoþii au intensitãþi mici. noi tindem sã interpretãm experinþele zilnice prin prisma lor. . devenind opaci la informaþiile incongruente cu aceste convingeri. acea persoanã se comportã aºa. dacã certãm ºi criticãm mai des un copil pentru cã nu îºi pune hainele în dulap.activate în minte la un moment dat. pãrinþii care abuzeazã copiii adesea.

au fãcut mai multe atribuiri externe pentru comportamente pozitive în raport cu comportamentele ambigue ºi negative. mai adecvat (nu prin agresivitate) într-o situaþie similarã. Într-un experiment efectuat de Dadds ºi colab. iar mamele din lotul de control au fãcut mai multe atribuiri externe (sunt ºi alþi factori care influenþeazã comportamentul) pentru comportament pozitive ºi negative faþã de cele ambigue. foarte greºit iar copilul ca fiind unicul responsabil. experiment în care erau folosite înregistrãri cu copii necunoscuþi. Dar dacã apare un comportament minor . stabile ºi gobale ale copilului ºi sunt predispuºi sã evalueze comportamentul ca fiind motivat de intenþii ostile. un tatã poate sã recunoascã faptul cã. Evaluarea globalã ºi generalizarea cauzelor unui comportament cresc probabilitatea aplicãrii unor metode neadecvate de disciplinare asupra copilului. niciodatã nu mã ascultã ºi face numai cum vrea el”). Evaluarea comportamentului copilului ca fiind greºit este un predictor de abuz din partea pãrintelui sau educatorului/profesorului. Ghid pentru pãrinþi 35 .Al doilea context este cel al interpretãrii ºi evaluãrii comportamentului copiilor. Pãrinþii cu risc ridicat de abuz fizic interpreteazã comportamentul copiilor ca fiind mai grav. globale stabile ºi ostile (ex. „Copilul ãsta e încãpãþânat. dar normal în dezvoltare ºi comportament problematice minore. copilul lui s-a comportat agresiv la ºcoalã ºi sã perceapã intenþia negativã. de comportament problematic.„ copilul nu curãþã masa” ºi acest lucru este evaluat ca fiind greºit ºi se fac atribuiri interne. comportamentul nu va fi evaluat ca fiind „rãu” ºi prin urmare nu vor fi luate mãsuri disciplinare de tipul pedepselor fizice. negative ºi ambigue ale copiilor de cãtre mame. mamele cu risc de abuz au evaluat comportamentele copiilor ca fiind greºite în toate scenariile. pãrintele poate aplica mãsuri destul de severe ºi neadecvate. ci mai degrabã va avea o discuþie cu copilul despre cum ar putea reacþiona diferit. Ei privesc aceste comportamente ca pe niºte trãsãturi interne. Aceste erori se fac în special în situaþii ambigue. dar datoritã unei convingeri de tipul: „încã nu ºtie cum sã vorbeascã cu unii bãieþi”. deoarece se activeazã convingerile nesãnãtoase. Vârsta ºcolarã. (2002) privind evaluarea comportamentelor pozitive. De exemplu.

Acest proces este considerat a fi un factor mediator în selecþia rãspunsului. Cu toþii trecem din când în când prin stãri de furie în urma unui conflict. Cu cât nivelul de stres este mai mare. Pãrinþii cu risc de abuz au ºi un deficit în generarea de rãspunsuri posibile ºi alegerea rãspunsului. cã toate lucrurile ne ies pe dos ºi suntem mult timp mai irascibili. toþi vor ceva de la mine”. deoarece Andrei nu a fost singurul responsabil pentru acel comportament. se activeazã mai multe gânduri specifice furiei. ceea ce ne facem sã devenim din ce în ce mai furioºi. foarte rigizi ºi sã nu mai evaluãm corect eveniemntele. adicã în mod eronat. ne sunt activate gânduri care produc emoþia respectivã iar evenimentele ulterioare vor fi interpretate prin prisma gândurilor deja activate. De exemplu. Al treilea context este integrarea informaþiei ºi selectarea rãspunsului Pãrinþii cu risc ridicat de abuz eºueazã în a integra adecvat informaþia despre copil. copiii sau partenerul de cuplu. dar pentru cã nu integreazã toatã informaþia (ex. Ghid pentru pãrinþi . pãrintele poate sã observe cã Andrei a vãrsat paharul cu lapte. ceea este o reacþie neadecvatã. cu atât pãrintele ia mai puþin în considerare factorii situaþionali în care a apãrut comportamentul problematic. A doua zi vedem lucrurile dintr-o altã perspectivã ºi certurile de ieri ni se par minore. „Îl poate lovi.Interpretãrile devin cu atât mai distorsionate. regretãm conflictul cu colegii. adicã nu facem decât sã ne alimentãm furia (ex. „Vreau sã mã lase toatã lumea în pace”). Ei au tendinþa de a nu în lua considerare informaþia despre contextual situaþional în care apare compor tamentul copilului. nu ne putem scoate din minte acel lucru. Comportamentul nostru este în concordanþã cu starea emoþionalã. cu cât starea emoþionalã negativã este mai intensã. Explicaþia este simplã: atunci când avem o anumitã stare emoþionalã. „Azi toþi au ceva cu mine. 36 Vârsta ºcolarã. „Fratele lui l-a impins”) el nu o ia în considerare atunci când aplicã mãsura disciplinarã (ex. ca ºi consecinþã. ridicã tonul sau sã îl criticã pentru cã nu este atent”). separat de convingerile preexistente. gândurile specifice furiei „se sting” ºi putem gândi situaþia flexibil. avem impresia cã toþi ne enerveazã. În urmãtoarea zi. din mai multe perspective. factorii care contribuie la distribuirea responsabilitãþii pentru apariþia comportamentului problematic.

.. Procesãrile controlate au loc în sfera conºtienþei....... pãrinþii vor reduce influenþa procesãrilor automate.. 2003)............ procesãrile conºtiente sunt legate de modul adecvat de interpretare a comportamentului copilului...... monitorizarea lui ºi abilitatea de a-l modifica dacã este nevoie..................... cum au reacþionat cei din jur la comportamentul copilului ..... 37 Studiile de psihologie cognitivã aratã cã aceste procesãri sunt automate... ........ În situaþia de faþã.......... cu atât este mai probabilã declanºarea procesãrilor automate care atrag aplicarea pedepselor (Dadds. ambigue care necesitã evaluarea ºi adaptarea permanentã a rãspunsului.. ducând la activarea comportamentului....... Ele sunt foarte utile în situaþii noi.. Comportamentul problematic: Descrierea contextului în care a apãrut comportamentul Unde a apãrut comportamentul......... Al patrulea context este cel de aplicare a alternativei ºi de monitorizare a acesteia Acest stadiu se referã la implementarea rãspunsului.. cum ar fi explicarea regulilor într-o situaþie............ în situaþii ambigue sau de stres...... cine era prezent... Ghid pentru pãrinþi . Dacã procesãrile controlate vor fi folosite în situaþiile legate de copil. Vârsta ºcolarã......... iar odatã declanºate merg pânã la capãt. aspect deficitar la pãrinþii cu risc pentru abuz datoritã aºteptãrilor negative privind complianþa copilului ºi a reacþiilor emoþionale intense care nu permit implementarea unor metode adecvate.. .... cu cât reactivitatea fiziologicã este mai ridicatã la stimulii stresanþi.... care a fost comportamentul celorlalþi.. când a apãut comportamentul.............. necesitã o atenþie susþinutã ºi sunt uºor de modificat.. repetarea lor duce la apariþia instantanee a rãspunsului comportamental ºi emoþional..........................Exerciþiu pentru pãrinþi: Recomandaþi pãrinþilor sã observe comportamentele copiilor în contextele în care ele apar ºi apoi sã se gândeascã la alternativele de discplinare sau de reacþie adecvatã faþã de acele comportamente..... vor lua în considerare factorii situaþionali ºi vor genera rãspunsuri adecvate....... Pãrinþii cu risc de abuz au mai multe procesãri automate în ceea ce priveºte comportamentul copilului în viaþa de zi cu zi.............. .................. Tipul procesãrii automate sau controlate este influenþat ºi de rãspunsul fiziologic individual la stres........

Pãrintele ar învãþa doar comportamentul. sã þinem cont de informaþiile ºtiinþifice care explicã comportamentul pãrintelui. Ghid pentru pãrinþi .În concluzie. 38 Vârsta ºcolarã. dar nu l-ar aplica în situaþia de disciplinare. folosirea programelor care se bazeazã doar pe dezvoltarea de abilitãþi parentale sunt ineficiente atunci când existã dificultãþi în procesarea informaþiei. De aceea e important atunci când construim un program de training pentru pãrinþi.

o bomboanã sau ciocolatã). Ignorarea comportamentelor pozitive. este faptul cã acþiunile ºi comportamentele lor au efecte ºi consecinþe asupra acþiunilor/ comportamentelor celorlalþi. modelul ABC. nedezirabile Când învaþã un comportament nou. copilul sã foloseascã din nou cuvântul vulgar dacã doreºte o reacþie din partea pãrintelui. distragerea atenþiei unui copil printr-un joc) sau alimente (ex.ªEDINÞA 3 ABC-UL ÎNVÃÞÃRII COMPORTAMENTALE cum învaþã copiii. le menþine sau nu acestora un anumit comportament. cum consolidãm comportamentele deja învãþate. Ghid pentru pãrinþi I. Întãririle accidentale pot fi: atenþia acordatã unui comportament problematic (ex. râsul a întãrit accidental comportamentul verbal al copilului (a spune cuvinte vulgare) ceea ce creºte probabilitatea ca. dacã accidental râzi dupã ce copilul a spus un cuvânt vulgar. De exemplu. Modul în care adulþii reacþioneazã la comportamentul copiilor. activitãþile (ex. copii au nevoie de întãriri sau feedback-uri din partea pãrinþilor ºi adulþilor pentru comportamentele pozitive ºi dezirabile pe care le-au realizat. întãririle materiale (ex. De multe ori se întâmplã ca pãrinþii ºi educatorii/ profesorii sã întãreascã involuntar un anumit compor tament problematic al copilului. Vârsta ºcolarã. Cum învaþã copiii? Copiii învaþã prin consecinþele comportamentului lor asupra celorlalþi Unul din primele lucruri pe care copiii le învaþã. nu fac decât sã întãreascã convingerea copiilor cã ei pot atrage atenþia numai prin comportamente nedezirabile/ negative. jucãriile). Dacã pãrinþii ºi educatorii/ profesori ignorã comportamentele pozitive ale copiilor. dezirabile ale copilului de cãtre pãrinþi ºi educatori/ profesori creºte frecvenþa apariþiei comportamentelor negative. 39 . prin zâmbet sau comunicare verbalã sau non-verbalã cu copilul).

Multe din comportamentele sociale ºi emoþionale ale copilului se învaþã prin imitare ºi modelare ºi datoritã faptului cã adeseori adulþii nu verbalizeazã regulile de comportament pentru copil. înjuratul. fraþi sau surori. De exemplu. el va recurge la acele comportamente pe care le-a învãþat implicit din interacþiunea cu ceilalþi – pãrinþi. Copiii învaþã privindu-i sau observându-i pe ceilalþi Cele mai frecvente comportamente problematice ale copilului. Comportamentele problematice ale copiilor apar ºi ca rezultat al modului de formulare de cãtre pãrinþi ºi educatori/ profesori a instrucþiunilor comportamentale. alþi copii. dacã copilul nu este învãþat cum sã facã faþã furiei sau frustrãrii într-un mod sãnãtos. sunt rezultatul acestui proces implicit de învãþare: copilul nu ºtie cum sã reacþioneze în diverse situaþii problematice pentru el ºi recurge la acele comportamente pe care le-a observat la ceilalþi.Copii.pãrinþi. Comportamentele pãrinþilor ºi educatorilor/profesorilor reprezintã modele de comportament pentru copil. copilul învaþã implicit acele comportamente care nu au fost verbalizate de cãtre adulþi. care nu îi permite copilului sã cunoascã multe din modalitãþile de comportament în diverse situaþii concrete. Astfel. când pãrinþii ºi educatorii/profesori le spun ce au fãcut bine dintr-o acþiune sau comportament. cum ar fi þipatul. alþi copii. 40 Vârsta ºcolarã. ca ºi adulþii. Este greºitã opinia conform cãreia un comportament se învaþã dacã spunem copiilor ce au greºit! Copiii învaþã observând comportamentul celorlalþi din contextul lor de viaþã . învaþã NUMAI din feedback-urile pozitive. bunici. Aceastã învãþare implicitã este uneori o învãþare eronatã ºi limitativã. lovitul. educatori/profesori. Ghid pentru pãrinþi . educatori/ profesori.

nu fii obraznic!”. c) instrucþiuni prea dificile pentru nivelul lor de dezvoltare cognitivã. dacã ceri unui adolescent sã ia o decizie fermã cu privire la cariera lui pentru urmãtorii 10 ani. la polul opus. copiii manifestã comportamente problematice pentru cã nu pot realiza un comportamentul aºteptat. de felul „Maria.de exemplu. Ghid pentru pãrinþi 41 . b) prea multe sau prea puþine instrucþiuni: când copilului i se dau prea multe instrucþiuni de felul „Trebuie sã îþi faci curãþenie în camerã ºi sã înveþi!” realizarea lor în termenii doriþi de pãrinte devine dificilã ºi atunci copilului i se dã oportunitatea nefericitã de a face greºeli (fiecare are o percepþie diferitã despre ceea ce înseamnã „curãþenie” ). Vârsta ºcolarã. îi produci confuzie ºi poate sã înþeleagã greºit mesajul. când însã aºteptãrile pãrinþilor sunt nerealiste în raport cu nivelul lor de dezvoltare. d) instrucþiunile sunt urmate ºi în funcþie de momentul în care sunt formulate: dacã unui copil obosit ºi aproape adormit i se spune cum ar trebui sã se comporte când merge în vizitã. Cele mai frecvente bariere în formularea instrucþiunilor de cãtre pãrinþi sunt: a) instrucþiuni formulate vag: copiii au dificultãþi în a urma instrucþiunile: care nu sunt clare. sau dacã vrei sã ai o discuþie „serioasã” cu adolescentul tãu care tocmai urmãreºte emisiunea lui preferatã. care îi permite copilul sã aleagã ºi varianta de rãspuns NU. acest lucru îi depãºeºte competenþele ºi îl pune în situaþia de a face promisiuni sau de a lua decizii nerealiste. socialã ºi emoþionalã: copii au nevoie de instrucþiuni pentru comportamentele pe care ei le pot realiza. probabilitatea ca el sã îºi reaminteascã ceea ce i-ai spus este foarte micã. dacã zâmbeºti atunci când îi spui copilului cã a folosit un cuvând nepotrivit la masã. e) instrucþiunile sunt urmate ºi în funcþie de modul în care sunt comunicate: modul în care pãrintele exprimã o instrucþiune trebuie sã fie congruent cu ceea ce spune.Modul în care pãrintele sau educatorul/ profesorul formuleazã o instrucþiune influenþeazã compor tamentul copilului. când copilul nu primeºte decât foarte puþine instrucþiuni. fii cuminte!” sau „George. De exemplu. va fi puþin probabil ca el sã reþinã ceea ce s-a explicat ºi va avea un anumit comportament în vizitã. îi este dificil sã îºi structureze singur comportamentul ºi sã înveþe singur comportamentele complexe. formulate în termeni de întrebare închisã de tipul „Nu ai vrea sã îþi faci temele?”.

II. Modelul ABC – instrument de modificare comportamentalã pentru pãrinþi

A
42

Comportamentul copiilor apare în prezenþa anumitor factori sau într-un anumit context, denumit ca antecedent (A) ºi are anumite consecinþe care menþin sau nu apariþia comportamentului (C).

B

C

Figura nr. 2. Modelul ABC (Skinner, 1953)

Vârsta ºcolarã. Ghid pentru pãrinþi

A - Antecedentele comportamentului sunt elementele contextului spaþio-temporal care apar înainte de realizarea comportamenului ºi cresc probabilitatea apariþiei lui. Antecedentele pot fi situaþii, gânduri, emoþii sau comportamente legate de evenimente, gânduri ºi amintiri din trecut, care se reflectã în situaþia actualã. De exemplu, este mult mai probabil ca doi fraþi sã se certe atunci când primesc un joc nou dacã ei nu au învãþat încã sã se joace împreunã cu jucãria. Antecedentele sunt de douã tipuri: imediate - apar înainte de comportament ºi depãrtate – evenimente întâmplate recent, dar care influenþeazã comportamentul actual (ex. faptul cã un copil este obosit face mai probabilã apariþia unor compor tamente problematice, cum ar fi refuzul sau accesele de furie în relaþia cu adultul sau cu alþi copii). B – Comportamentul copilului ( B de la behaviour, în limba engleazã), ceea ce face, spune, simte copilul.

C – Consecinþele comportamentului - sunt stimulii care apar dupã realizarea comportamentului ºi au rolul de a creºte sau de a scãdea probabilitatea apariþiei unui comportament. Reacþia adultului (consecinþa) la comportamentul copilului poate fi de douã tipuri: de încurajare a comportamentului copilului sau de descurajare. De exemplu, dacã un copil face un comportament (ex. îºi adunã caietele ºi le pune în ghiozdan) ºi este lãudat de cãtre adult, el va avea tendinþa de a repeta acel comportament; dacã el este penalizat de cãtre adult sau este ignorat, copilul va avea tendinþa de a elimina acel comportament din repertoriul lui.

Ne putem da seama foarte uºor de influenþa reacþiei adultului asupra comportamentului copilului dacã privim cu atenþie copilul la vârste mici; de multe ori, atunci când face un comportament, el cãutã privirea adultului pentru a vedea daca este aprobat sau nu. Consecinþele sunt responsabile de menþinerea în timp a unui comportament!

Vârsta ºcolarã. Ghid pentru pãrinþi
43

Copiii învaþã foarte rapid principiile funcþionãrii comportamentului uman: dacã fac comportamentul X, atunci primesc Y sau dacã fac comportamentul X atunci evit Z Aceasta este regula dupã care copiii învaþã comportamente. Adulþii sunt cei care atribuie semnificaþii ºi evalueazã comportamentul copilului (ex. „Nu e frumos ceea ce faci, nu mai face asta”). De pildã, eu pot sã îi spun unui copil „nu mai spune cuvântul ãsta”, dar râd ori de câte ori el foloseºte acel cuvânt. Cuvintele mele nu au nici o eficienþã în stoparea comportamentului negativ, deoarece, ceea ce îl menþine este reacþia mea, faptul cã eu râd; astfel, copilul se simte valorizat. Deci, deºi din punctul de vedere al comportamentul este greºit, ceea ce menþine acel comportament este chiar reacþia adultului la ceea ce spune sau face copilul.

Identificarea antecedentelor ºi consecinþelor unui comportament este esenþialã dacã vrem sã îl dezvoltãm sau sã îl eliminãm din repertoriul comportamental al copilului. Ele pot fi identificate în urma discuþiilor cu pãrinþii sau a observãrii copilului, pe baza urmãtoarelor întrebãri: Situaþia Antecedente Antecedente depãrtate imediate Comportament Consecinþe Ce se întâmplã imediat dupã? Reacþia adultului ºi a celor din jur Reacþia copilului Efect

Ce doi fraþi se joacã

S-a întâmplat ceva deosebil în aceastã perioadã ce ar putea influenþa comportamentul?

Când apare? Unde apare? Cu cine apare? Când nu apare? Unde nu apare? Cu cine nu apare? Mihai se apropie de calculator ºi îl vede pe Sergiu cã se joacã la el.

Mihai îi indicã ceasul care aratã cã e rândul lui acum

Sergiu îºi încheie activitatea ºi îl lasã pe Mihai. Mama îi laudã cã se joacã frumos împreunã.

Încurajarea coportamentului de aºteptare a rândului

Situaþia Ce doi fraþi se joacã

Sergiu a stat treaz aproape toatã noaptea din cauza unor crize de astm

Antecedente Antecedente depãrtate imediate Sergiu se apropie de calculator ºi îl vede pe Mihai cã se joacã

Sergiu îl loveºte ºi îl împinge pe copil

Comportament

Consecinþe Mihai pãrãseºte calculatorul ºi îl lasã pe Sergiu sã se joace. Mama observã ºi nu spune nimic.

Efect Încurajarea comportamentu lui agresiv a lui Sergiu

Analiza antecedentelor ºi consecinþelor unui comportament este primul pas în modificarea sau învãþarea comportamentalã. Un comportament se menþine dacã este urmat de întãriri imediate ºi pozitive. Consecinþele pe termen lung NU modificã comportamentul prezent.

Exerciþiu pentru pãrinþi: studiu de caz

44

Vârsta ºcolarã. Ghid pentru pãrinþi

Marius este în clasa a ÎI-a ºi a fost obiºnuit ca în majoritatea cazurilor sã obþinã ceea ce îºi doreºte. Într-o zi îi cere mamei sã îi cumpere îngheþatã, deºi ºtia cã este rãcit. Mama i-a reamintit cã nu poate mânca, însã el s-a înfuriat ºi a început sã trântescã uºa. Mama l-a certat spunându-i cã e urât ceea ce face ºi cã îi deranjeazã pe ceilalþi. Mama lui Marius este foarte îngrijoratã deoarece în ultimul timp bãiatul ei este tot mai furios ºi mai violent. Fãcând o analizã funcþionalã a acestui comportament observãm urmãtoarele: Situaþia Antecedente Antecedente depãrtate imediate Comportament Consecinþe Efect

Marius se înfurie când nu obþine ceea ce îºi doreºte

- lipsa abilitãþilor de reglare emoþionalã; -gânduri iraþionale: „Mie mi se cuvine totul”, „Eu sunt cel mai important”;

Când apare? Unde apare? Cu cine apare? Când nu apare? Unde nu apare? Trânteºte Cu cine nu uºa apare? - în preajma adulþilor (în cazul de faþã mama); - când i se refuzã o dorinþã;

Ce se întâmplã imediat dupã?

- obþine atenþie din partea adultului: e certat, i se fac observaþii

Întãrirea comportamentului negativ

............................................................................................... Mi-e teamã când copilul meu ....................................................................................... ºi reacþia mea este .... teamã......................... Recomandaþi pãrinþilor sã realizeze o listã cu situaþiile ºi comportamentele copiilor faþã de care au emoþii negative .............................................................................................................................. Sunt furios/ã când copilul meu .................................................................................................................................................................. ........................................................................................................ Ghid pentru pãrinþi Diferenþierea între comportamentul copilului ºi interpretarea pãrintelui Pãrinþilor li se va explica rolul gândurilor noastre în percepþia comportamentelor celorlalþi.......... iar apoi împreunã cu ei vom identifica semnificaþiile pe care ei le-au atribuit comportamentelor problematice ale copiilor.................... ........ ........................furie..................................................... ......... Exerciþiu pentru pãrinþi: 45 .......................................................................................... (descrierea comportamentului) ºi reacþia mea este .........................................Pentru a a exersa aplicarea modului ABC pãrinþii vor analiza 3 comportamente ale copiilor dupã grila prezentatã mai jos: Situaþia Antecedente depãrtate Antecedente imediate Comportament Consecinþe Efect Vârsta ºcolarã... vinovãþie ºi sã identifice convingerile care stau în spatele comportamentelor precum ºi reacþia în acel moment.............................. (descrierea comportamentului) ºi reacþia mea este ............ ................... Mã simt vinovat/ã când copilul meu ..........

buline. din perspectiva copilului. . cadouri. e necesar sã aplicãm tehnici care duc la persistenþa în timp comportamentului: (1) recompense. Recompensa 46 Vârsta ºcolarã. (2) controlul mediului. De exemplu. Cum consolidãm comportamentele déjà învãþate ale copilului? Dupã ce ne-am asigurat cã un comportament a fost învãþat. poate sã nu mai funcþioneze ca ºi recompensã într-o altã situaþie sau pentru o altã persoanã. recompensa este o funcþie pe care o are un anumit lucru la un moment dat. (3) extincþia. „Ce þi-ai dori?”. resptectiv repetarea comportamentului. observarea copilului: ce face mai des. Tipuri de recompense: materiale: alimente preferate. într-o situaþie specificã. nu putem fi siguri cã o situaþie/ activitate/ obiect este o recompensã decât dupã ce o aplicãm ºi vedem efectul ei. folosiþi metoda bazatã pe recompensã. Gândiþi-vã la lucruri simple. steluþe). dar poate sã nu fie recompensã atunci când copilul face curãþenie la el în dulap.III. Aºadar. Prin urmare. sociale: lauda. lauda adultului poate fi o recompensã pentru copil atunci când primeºte o notã bunã. Cum puteþi afla ce lucruri sau situaþii reprezintã recompense pentru copilul dumneavoastrã? Prin: întrebãri directe: „Ce îþi place mai mult?”.. acceptarea de cãtre ceilalþi. Ghid pentru pãrinþi Recomandãri pentru aplicarea recompensei: Þineþi cont de faptul cã ceea ce este recompensã pentru o anumitã persoanã. Identificaþi care sunt. vizionarea de filme sau desene animate. activitãþi sportive etc. dulciuri. durata sau intensitatea. pe care le aveþi la îndemânã ºi sunt atractive pentru copil (ex. Când doriþi sã creºteþi frecvenþa sau durata unui comportament. Recompensa este o consecinþã a comportamentului care creºte probabilitatea acestuia de a se repeta. aprecierea. „Ce obiecte te atrag?”. recompensele pentru comportamentul respectiv.. activitãþi preferate: jocul pe calculator. bani etc. obiecte. încurajarea. Definiþi specific comportamentul cãruia doriþi sã-i creºteþi frecvenþa. ce jucãrie sau activitate alege mai frecvent. Utilizaþi recompensele disponibile. 1.

este foarte probabil ca la un moment dat copilul sã ia cãrþi din bibliotecã ºi sã citeascã. Exprimarea verbalã a regulii faciliteazã învãþarea. în acest fel facilitaþi învãþarea. Vârsta ºcolarã. durata) înainte ºi dupã aplicarea recompensei. în faza de învãþare. Descrieþi compor tamentul în momentul în care aplicaþi recompensa. sunt mândrã de tine!” Repetaþi verbal regula pe care se bazeazã recompensa. cu atât e mai mare ºansa consolidãrii ºi persistenþei comportamentului þintã. Utilizaþi un repertoriu larg ºi alternativ de recompense.” Învãþaþi copilul sã-ºi identifice ºi sã-ºi autoadministreze recompensele. mediul are douã caracteristici: comunicã un anumit mesaj Exemplu: aici este camera de joacã. Bravo. Mediul în care trãim influenþeazã modul de manifestare a comportamentului. Treceþi de la recompense aplicate imediat. Prin urmare. Exemplu: ”Dacã îþi strângi masa. Poate cã aþi obser vat ºi dumneavoastrã cã un comportament al copilului apare doar într-un anumit mediu sau în prezenþa anumitor persoane. astfel încât sã nu produceþi saturaþie. frecvenþa. Ghid pentru pãrinþi 47 .Aceastã tehnicã poate fi folositã atunci când copilul a învãþat deja un comportament ºi doriþi sã favorizaþi apariþia lui. cu atât va avea un efect mai mare ca ºi recompensã. favorizeazã un anumit comportament Exemplu: dacã în camera copilului se aflã o bibliotecã mare. pentru cã sunt multe jucãrii peste tot. Cu cât i-a lipsit mai mult acel lucru. 2. la recompense aplicate neregulat. în faza de consolidare a unui comportament. poþi sã te joci cu maºina cea nouã. Comparaþi dimensiunile compor tamentului (intensitatea. Controlul mediului Treceþi treptat de la recompense artificiale la recompense naturale. este foarte probabil ca la un moment dat copilul sã fie tentat sã dea drumul la televizor ºi sã se uite la el. Dacã îi daþi mereu copilului aceeaºi recompensã s-ar putea ca la un moment dat sã se plictiseascã de ea ºi sã nu mai aibã efectul pe care l-a avut la început. pentru a cunoaºte efectul ei (dacã este sau nu o recompensã ºi dacã este eficientã). Cu cât sunt mai naturale recompensele pe care le utilizãm. dacã în schimb se aflã un televizor. Exemplu: „Ai fãcut curãþenie la tine în dulap.

Exemplu: „Degeaba plângi. trebuie sã apelaþi în paralel la tehnicile amintite anterior. oricum nu vei primi îngheþatã pentru cã eºti rãcitã!” Persistaþi în aplicarea metodei doar dacã nu observaþi o schimbare în bine. Observaþi în ce mediu apare. Aplicaþi extincþia în mod consecvent. Dacã doriþi sã încurajaþi învãþarea sau menþinerea unui comportament adecvat. aplicând extincþia trebuie sã ne aºteptãm ca lucrurile sã meargã prost înainte de a merge bine. Formulaþi explicit regula. Alegeþi un mediu favorabil realizãrii extincþiei. De asemenea. 3. Recompensaþi apariþia compor tamentului. Ghid pentru pãrinþi Recomandãri privind aplicarea acestei metode Atunci când dorim sã eliminãm sau sã reducem frecvenþa. Extincþia Identificaþi comportamentul pe care doriþi sã-l stimulaþi. Sar putea chiar sã observãm o reacþie puþin agresivã din partea copilului. Reproduceþi cât mai bine situaþia din acel mediu. extincþia înseamnã a ignora. a nu da atenþie copilului când se comportã astfel. folosim extincþia. frecvenþa. Þineþi cont de faptul cã prin extincþie se eliminã un comportament nedorit. Eliminaþi recompensele atunci când apare comportamentul nedorit. s-ar putea ca simultan cu extincþia sã aparã recompense alternative ale aceluiaºi comportament ºi acesta sã se menþinã. Alegeþi un singur comportament pe care vreþi sã-l modificaþi ºi identificaþi cu precizie recompensele care încurajeazã acel comportament. Adesea. E ineficient sã recurgem la extincþia unui comportament indezirabil al copilului într-un loc public. Cu alte cuvinte. sã fie mai puþin intens sau sã dureze mai puþin timp). dacã copilul se bucurã deoarece primeºte atenþie din partea învãþãtoarei când aruncã jucãriile pe jos. unde el nu mai beneficiazã de atenþia noastrã. durata sau intensitatea comportamentului nedorit creºte înainte de a scãdea. De exemplu.Recomandãri privind aplicarea acestei metode 48 Vârsta ºcolarã. dar o are pe a celorlalþi. crizele de plâns ale copilului nu mai beneficiazã de atenþia noastrã. atunci când aplicaþi extincþia. dar atrag atenþia ºi grija bunicilor sau a altor persoane din jur. dupã regulile descrise în capitolul anterior. . durata sau intensitatea unui comportament al copilului (comportamentul sã aparã mai rar. în faza iniþialã a aplicãrii extincþiei. De exemplu. Utilizaþi extincþia în paralel cu tehnicile utilizate pentru stimularea comportamentului dorit.

Ghid pentru pãrinþi rutinele de dimineaþã. Alegerea hainelor ºi îmbrãcarea. În altã ordine de idei. este strigat de nenumãrate ori. fãrã sã fie nevoie ca pãrintele sã-i reaminteascã constant ce are de fãcut. Pregãtirea ghiozdanului cu tot ce are nevoie pentru activitãþile ºcolare din ziua respectivã. Plecarea spre ºcoalã în timp util. . Rutinele de dimineaþã Dimineþile zilelor de ºcoalã pot fi mult mai liniºtite pentru orice membru al familiei dacã copilul este învãþat sã respecte rutina de dimineaþã. Alþi pãrinþi sunt ei înºiºi un model negativ pentru copii – au un comportament dezorganizat dimineaþa sau se trezesc târziu. Mersul la baie pentru igiena de dimineaþã: spãlatul dinþilor. feþei. 49 Când devine problematic comportamentul copilului? De ce apar problemele? Unii pãrinþi încearcã sã facã totul în locul copilului. Când copilul nu îºi asumã nici o responsabilitate: amânã coborârea din pat. copilul la aceastã vârstã ar trebui sã devinã mult mai independent ºi sã facã cele mai multe lucruri pentru el. care sunt cu uºurinþã distraºi de alte lucruri/ activitãþi plãcute ºi care sunt mai puþin organizaþi. i se reaminteºte tot timpul ce are de fãcut.ªEDINÞA 4 DESPRE RUTINA COMPORTAMENTALà ªI PLANIFICARE Vârsta ºcolarã. cum învaþã copilul rutina de dimineaþã? I. este forþat sã mãnânce etc. Pentru acei copii care prezintã dificultãþi de concentrare în sarcinã. În unele familii rutina de dimineaþã este neplãcutã deoarece pãrinþii le reamintesc copiilor rutina printr-o pedeapsã. rutina de dimineaþã ar putea fi privitã ca un ºir de momente extrem de dificile. urechilor etc. Servirea micului dejun. Cum învãþãm ºcolarii sã facã cât mai multe din acþiunile de dimineaþã? Care sunt rutinele de dimineaþã: Trezirea la ora fixatã cu o searã înainte. nu se îmbracã singur. þipã la copil sã se dea jos din pat ºi sã se miºte mai repede.

Acordaþi timp copilului sã exerseze ºi sã înveþe sã facã spontan aceste activitãþi. Cum poate învãþa copilul sã respecte rutina de dimineaþã fãrã suport din partea pãrintelui? 50 Fiþi organizat/ã. împreunã cu ceilalþi membri ai familiei. Gândiþi-vã împreunã la lucrurile care pot fi rezolvate de seara pentru a putea sã economisiþi timpul dimineaþa. Cardul trebuie pus într-un loc de unde poate fi cu uºurinþã observat de copil (dormitor sau pe frigider). Oferiþi copilului. Când copilul a fãcut o activitate singur. de exmplu: pregãtirea ghiozdanului dupã efectuarea temelor ºi pregãtirea hainelor. va primi pe card. În primele zile de folosire a cardului. În fiecare searã. pregãtiþi lucrurile de care aveþi nevoie atât dumneavoastrã cât ºi copilul pentru ziua urmãtoare. Acest lucru este foarte important deoarece. . Dacã pânã acum copilul nu a fost obiºnuit cu aceste rutine. . Stabiliþi clar ce probleme trebuie rezolvate dimineaþa. Þineþi sub supraveghere ora la care copilul merge la culcare. Vârsta ºcolarã. copilul are nevoie sã i se reaminteascã ce are de fãcut. Rolul acestui card ar putea fi sã înveþe copilul care sunt paºii pe care trebuie sã-i urmeze dimineaþa. copiii care nu dorm suficient. . un model de rutinã. Stabiliþi împreunã care sunt atribuþiile fiecãruia dimineaþa: . Puneþi hainele copilului în dormitorul lui pentru a putea sã le gaseascã cu uºurinþã ºi sã le îmbrace. .timp de 25 de minute pentru spãlat ºi imbrãcat. Asiguraþi-vã cã ora este rezonabilã.micul dejun servit fãrã intreruperi. au probleme cu trezirea ºi adesea sunt nervoºi ºi iritaþi dimineaþa. Treziþi-vã devreme deoarece dacã veþi întarzia în pat nu veþi avea timp sã lãsaþi copilul sã facã activitãþile specifice fiecãrei dimineþi fãrã ajutorul dumneavoastrã (de exemplu: sã se îmbrace singur). într-o manierã treptatã. o bulinã vesel coloratã sau o „faþã fericitã”. Ghid pentru pãrinþi Foloseºte un card pentru a þine evidenþa rutinelor de dimineaþã. atunci se va începe cu însuºirea lor.spãlat pe dinþi.trezirea la prima atenþionare a mamei. în dreptul activitãþii respective.II.

Spuneþi-i care sunt lucrurile pe care va aºteptaþi sã le facã. Acordaþi atenþie copilului când face activitatea singur. Ghid pentru pãrinþi Mã imbrac Merg la baie ºi mã spãl pe dinþi ºi pe faþã Servesc micul dejun Îmi pregãtesc ghiozdanul pentru ºcoalã 51 Plec la ºcoalã în timp util Oferiþi copilului un ceas cu alarmã ºi arãtaþi-i cum funcþioneazã. Copiii nu învaþã sã facã lucrurile singuri dacã ºtiu cã este cineva care sã le reaminteascã permanent ce au de fãcut.Pregãtirea pentru ºcoalã – Card de activitãþi Mã trezesc Vârsta ºcolarã. Apreciaþi copilul dacã a reuºit sã se trezeascã singur. farã nici un fel de suport din exterior (fãrã sã-i reamintiþi dvs). În momentul în care copilul poate sã facã fiecare rutinã amintindu-i-se o singurã datã ce are de fãcut. eliminaþi treptat indicaþiile. Încercaþi sã nu le reamintiþi tot timpul ce au de fãcut. .

52 În cazul în care copilului îi place sã serveascã micul dejun ºi doreºte sã mãnânce. Dacã copilul trage de timp ºi nu-ºi respectã “angajamentele”. Nu e nevoie sã-l duceþi cu maºina. dar copilul decide dacã va mânca sau nu. . consecinþa naturalã va fi cã „va pleca la ºcoalã fãrã sã mãnânce”. Permiteþi-i copilului sã rãmânã acasã doar în condiþii bine stabilite. nãscocind dureri acute. în dimineaþa respectivã nu va mai lua micul dejun. o consecinþã logicã ar fi sã fie trezit a doua zi cu 5 minute mai devreme faþã de ora stabilitã. Dupã un timp veþi observa ºi beneficiile. dorinþa de a se juca. În aceste condiþii este nevoie sã stabiliþi clar limitele. puteþi sã utilizaþi consecinþele logice. poate. Încercaþi totuºi. Dacã copilul încalcã regulile stabilite ºi nu puteþi sã aplicaþi consecinþele naturale. „Mã îmbrac singur”. dacã copilul nu s-a trezit la prima atenþionare a mamei. Dacã ºi-a pierdut vremea cu alte lucruri ºi a sosit timpul sã plece. Pe cardul de activitãþi se poate aloca un numar de puncte pentru fiecare activitate de dimineaþã pe care copilul o face singur. adevãratul motiv fiind.Folosiþi metoda consecinþelor logice ºi naturale. S-ar putea sã-ºi doreascã deseori sã rãmânã acasã fãrã a avea motive prea serioase. Ghid pentru pãrinþi Întocmiþi un plan de recompensare cu puncte dacã problema nu se rezolvã. este indicat sã i se pretindã realizarea tuturor celorlalte activitãþi (rutine) înainte de a veni la masã. va suporta consecinþele impuse de învãþãtoare. Dacã va întârzia la ºcoalã. copilul trebuie sã aibã un program clar: sã stea în pat. De exmplu. Dacã va pierde autobuzul. În acest caz. De exemplu: micul dejun este pregãtit. pentru a nu întârzia la ºcoalã. Stabiliþi un set de reguli simple ºi clare cu privire la ce ceea ce au de fãcut: ”Mã trezesc la 7 în fiecare dimineaþa”. Vârsta ºcolarã. cum ar fi atunci când este bolnav. pentru a înlãtura comportamentul. sã nu meargã la joacã. S-ar putea sã consideraþi aceste metode mai degrabã neadecvate. va merge la ºcoalã pe jos sãu îl va aºtepta pe urmãtorul.

farã ca mama sã-mi reaminteascã 3 puncte Servesc micul dejun farã intreruperi 2 puncte Mã spal pe dinþi dupã masã farã ca mama sã-mi reaminteascã 2 puncte Plec la ºcoala în timp util 5 puncte Pot schimba punctele mele în: 9 puncte 10 puncte 12 puncte 15 puncte 10 minute în plus la ora de joc la calculator 15 minute timp de joacã suplimentar în parc cu bicicleta 15 minute timp suplimentar de stat cu mama Merg la un film sau cu rolele în parc împreunã cu pãrinþii 53 . Ghid pentru pãrinþi Mã imbrac singur.Plan de recompensare cu puncte Mã trezesc la prima atenþionare a mamei 5 puncte Vârsta ºcolarã.

Oferiþi copilului un ceas cu alarmã ºi arãtaþi-i cum funcþioneazã. Acordaþi timp copilului sã exerseze ºi sã inveþe sã facã spontan activitãþile de dimineaþã. Incercaþi sã vã abtineþi sã-i reamintiþi tot timpul ce are de fãcut. Recompensaþi copilul atunci când se comportã adecvat. Evitaþi sã vã infuriaþi. Evitaþi sã vã infuriaþi. Paºi de succes! 54 Vârsta ºcolarã. Dacã copilul s-a compoartat problematic în alte situaþii pe parcursul zilei.De reþinut! Cea mai micã recompensã poate fi câºtigatã de copil dacã în ziua respectivã a realizat mai mult de jumãtate din comportamentele dorite. Þineþi sub supraveghere ora la care copilul merge la culcare. Întocmiþi un plan de recompensare pe puncte. copilul nu va învãþa sã-ºi asume responsabilitatea pentru îndeplinirea lor ºi va aºtepta mereu sã fie ajutat de ceilalþi. Procesul de a învãþa comportamentele aºteptate devine ºi mai dificil pentru copil în condiþiile în care vã vede furios ºi iritat. Folosiþi un card pentru a þine evidenta rutinelor de dimineaþã. Stabiliþi un set de reguli simple ºi clare cu privire la ceea ce are de fãcut. Folosiþi metoda consecinþelor logice ºi naturale. Copilul poate sã-ºi strângã puncte ca sã primeascã cea mai mare recompensã (punctele se pot reporta de la o zi la alta). De reþinut! În cazul în care vã veþi asuma dumneavoastrã responsabilitatea pentru rutinele de dimineaþã. Stabiliþi clar ce probleme trebuie rezolvate dimineaþa. Ghid pentru pãrinþi Oferiþi copilului un model de rutinã. . Vorbiþi calm cu copilul dimineaþa. nu i se pot retrage punctele.

„copilul plânge într-un colþ ºi nimeni nu merge la el sã-l întrebe ceva”). tristeþe. de ceilalþi copii sau de personajele din poveºti ºi desene animate. a stãrii lui de bine emoþionale ºi sociale. consecinþele pe care le are exprimarea verbalã a emoþiei: de exemplu. Modul se exprimare ºi manifestare a emoþiilor se învaþã din interacþiunea cu ceilalþi – pãrinþi ºi educatori. Ghid pentru pãrinþi I. Manifestarea constantã a emoþiilor pozitive în familie se asociazã cu un nivel ridicat al competenþelor emoþionale la copiii. Cercetãrile din domeniul competenþelor emoþionale ºi sociale aratã cã reacþiile emoþionale ale pãrinþilor sunt un predictor pentru competenþele emoþionale ale copiilor. veselie.„sunt bucuros! sau „sunt trist”. bucurie.ªEDINÞA 5 DESPRE EMOÞII ªI ABILITÃÞILE EMOÞIONALE despre rezilienþa emoþionalã a copilului. Cum învaþã copiii despre emoþiile lor? 55 . accepta ºi exprima emoþiile într-un mod adecvat (fãrã sã-i rãneascã de ceilalþi) este un bun predictor al sãnãtãþii mentale a copilului. de a-ºi gestiona emoþiile negative ºi de a se adapta sãnãtos la situaþii de stre ºi experienþe neplãcute sau care îi creazã discomfort. Copiii au nevoie sã facã faþã zilnic diverselor emoþii. Exprimarea emoþiilor pozitive faþã de copii este un predictor pentru abilitãþile empatice ale copiilor ºi funcþionarea socialã în clasele primare. îi spune:” lasã nu mai fi suparat! ce tot plângi. un copil învaþã cum sã îºi exteriorizeze furia observând ce face pãrintele când este furios. de a fi empatic ºi atent la nevoile celorlalþi. dacã observã cã pãrintele exprimã ºi el în cuvinte emoþiile. Copiii învaþã exprimarea emoþionalã prin: observarea comportamentelor pãrinþilor sau a celorlalþi copii: de exemplu. un copil învaþã sã-ºi verbalizeze emoþia pe care o simte . Rezilienþa emoþionalã este abilitatea copilului de a face faþã într-un mod sãnãtos emoþiilor de zi cu zi. Sprijinul copiilor în gestionarea acestor stãri emoþionale este esenþialã pentru starea lui de bine de zi cu zi. Vârsta ºcolarã. furie. Despre rezilienþa emoþionalã Abilitatea copiilor de a-ºi recunoaºte. teamã. cã te-ai lovit uºor!) sau o ignorã (ex. un copil poate fi descurajat sã îºi mai exprime emoþiile când pãrintele invalideazã emoþia copilului (de pildã. înþelege. modelul oferit de adulþi sau ceilalþi copii: de exemplu. imitarea comportamentelor celorlalþi: de exemplu. managementul emoþiilor copiilor. un copil învaþã cum sã îºi exprime emoþiile prin modelul oferit de pãrinþi.

Ajutã copilul sã-ºi recunoascã emoþiile Obiºnuiþi sã-l întrebaþi pe copil cum se simte în diferite situaþii sau contexte. Dacã observaþi cã. furie ca fiind normale ºi sãnãtoase. despre cum pot fi ele recunoscute la propria persoanã sau la ceilalþi. Recunoaºterea ºi acceptarea emoþiilor 56 Vârsta ºcolarã. cã exprimarea emoþiilor negative este un semn de slãbiciune ºi nu o normalitate. exprimarea adecvatã a emoþiilor ºi managementul emoþiilor. Faptul cã-l întrebaþi despre cum se simte este un mesaj cã emoþiile lui sunt importante pentru d-voastrã. care este cauza lor. „sunt furios”). Unii pãrinþi au convingerea cã exprimarea emoþiilor în cuvinte este nesãnãtoasã pentru copii. teamã. copilul are dificultãþi în a numi emoþia. de ce ne simþim diferit în acceaºi situaþie sau ce putem face pentru a depãºi anumite stãri emoþionale de disconfort. Ghid pentru pãrinþi Exprimã-þi propriile emoþii Când pãrinþii exprimã emoþii în cuvinte într-un mod adecvat („sunt bucuros/ã”. Mai jos vã prezentãm descrierea abilitãþilor emoþioanale de bazã pe care pãrinþii le pot dezvolta copiilor: recunoaºterea ºi acceptarea emoþiilor. Abilitãþile de bazã însã sunt aceleaºi pentru toþi copiii. formeazã copilului o atitudine sãnãtoasã cu privire la emoþii. ele exprimã un mod de relaþionare cu contextul prezent. este sãnãtos sã discuþi cu copiii despre ceea ce sunt emoþiile. Este greºitã convingerea cã poþi proteja copiii de emoþiile negative. tristeþe. într-un mod nesãnãtos pentru copii. Ceea ce simþim este determinat de modul în care percepem ºi interpretãm realitatea din jurul nostru! Discutã despre emoþii Discuþiile cu copiii despre emoþii. De asemenea. Acceptã diferitele emoþii În primul rând. 1. Emoþiile ne semnalizeazã cã este nevoie sã schimbãm ceva în context sau în convingerea faþã de situaþie. este esenþial sã îþi accepþi emoþiile diferite cum ar fi emoþiile de bucurie. Sau unii pãrinþi considerã. ºi din dorinþa de a-i proteja.Modul în care un copil îºi exprimã emoþiile diferã în funcþie de temperamentul ºi de reactivitatea lui emoþionalã. Emoþiile copilului nu sunt bune sau rele. încercaþi sã-i descrieþi emoþia: „pari sã fii dezamãgit cã prietena ta nu s-a jucat cu . de supãrare sau tristeþe. „sunt trist”. Fãrã emoþii am fi în pericolul de a nu fi capabili de adaptare la mediu. nu spun cum se simt sau nu discutã despre emoþii. copiii învaþã cã exprimarea emoþionalã este normalã ºi sãnãtoasã. Învãþaþi copiii cã este normal ºi sãnãtos sã simtã diferite emoþii.

A discuta prea mult despre propriile emoþii negative ºi despre problemele personale. modul în care oamenii îºi exprimã emoþiile la evenimente cum ar fi cãsãtoria sau pierderea unei persoane dragi sunt contexte în care copilul învaþã cum sã îºi exprime emoþiile. „nu te mai gândi la asta”) sau comportamentale (ex. Ghid pentru pãrinþi 57 Copiii au nevoie sã înveþe cum sã-ºi exprime într-un mod adecvat emoþiile. expresii sau acþiuni sã foloseascã în exprimare. 2. folosirea unor cuvinte urâte sau comportamente agresive (aruncã obiecte. loveºte etc. critica sau negarea emoþiei copilului – „nu fii trist” sau „nu e frumos sã fii supãrat” – îl învaþã în mod eronat cã exprimarea emoþiei este un semn de vulnerabilitate ºi cã ceea ce simte el nu este important sau nu este bine! Vârsta ºcolarã. A insista prea mult în discutarea unor evenimente problematice pentru copil.). Exprimarea emoþiilor într-un mod potrivit/adecvat Modul în care ne exprimãm emoþiile este ºi rezultatul normelor socio-culturale despre emoþii. „sã nu te mai joci cu George pentru cã te-a supãrat”). . copiii au nevoie sã ºtie care sunt modalitãþile neadecvate de exprimare a emoþiilor. De exemplu. în care s-a simþit supãrat sau întristat. Una din convingerile cele mai frecvente ale pãrinþilor despre exprimarea emoþiilor faþã de copii este cã aceasta afecteazã sãnãtatea copiilor. sparge. Încurajarea evitãrii cognitive (ex. Exagerarea reacþiei emoþionale asociate cu lovituri sau julituri minore. Cum ar putea fi prevenit acest lucru? Ce poate provoca disconfort sau distres copilului? Atenþie redusã comportamentelor de mulþumire ºi de bucurie ale copilului ºi de adaptare eficientã în situaþii dificile. Copiii învaþã sã-ºi exprime emoþiile când sunt încurajaþi sã facã acest lucru. ce cuvinte. cum ar fi þipatul. Ignorarea. O altã modalitate prin care copiii învaþã sã recunoascã emoþii este sã citiþi cãrþi în care pesonajele au diferite stãri emoþionale. De asemenea.tine în faþa blocului”. Atenþie exageratã acordatã modului în care se simte copilul.

Dacã copilul observã cã pãrintele þipã atunci când este nemulþumit sau supãrat. Spune în cuvinte ceea ce þi-a spus copilul pentru a-i trasmite mesajul cã ai fost atent ºi cã înþelegi ceea ce simte sau a simþit. Este falsã ideea cã oamenii au capacitatea de a ghici gândurile sau emoþiile celorlalþi. . înjuratul sau folosirea unor porecle urâte) reprezintã pentru pãrinte un context de învãþare a exprimãrii adecvate a emoþiilor. „Apreciez faptul cã atunci când te-ai înfuriat. Ai nevoie sã te liniºteºti ºi apoi vorbim despre ce doreºti. Spune-i copilului în cuvinte ceea ce apreciezi. „Opreºte-te din þipat. scade foarte mult ºansa pãrintelui de a-l ajuta pe copil. Apreciazã ºi recompenseazã exprimarea adecvatã a emoþiilor Observaþi ºi exprimaþi verbal aprecierea faþã de modul în care copilul îºi exprimã emoþiile. Ghid pentru pãrinþi Învaþã copilul sã recunoascã ºi sã modifice exprimãrile neadecvate ale emoþiilor Exprimãrile neadecvate ale unor emoþii prin comportamente cum ar fi þipatul. nu?” Ignorarea ºi negarea emoþiilor copilului îl poate învãþa cã ceea ce simte nu este important ºi va învãþa sã nu-ºi mai exprime emoþiile. „Oana este tristã când þipi la ea”). Primul pas în modificarea acestor comportamente este recunoaºterea ºi acceptarea emoþiei care a determinat comportamentul neadecvat: „Observ cã eºti foarte supãrat ºi furios când Matei îþi ia jocul!”.Ajutã copilul sã-ºi exprime verbal emoþiile Întreabã copilul cum se simte în diferite contexte. Al treilea pas este sã îi spui copilului ce sã facã îl locul comportamentului neadecvat. þi-ai luat o pauzã ca sã te liniºteºti!”. pentru a ºtii cum este adecvat sã îþi exprimi o emoþie. „Îmi spui cã te simþi bucuroasã când ai fost lãudatã de profesoara de balet pentru cum te-ai miºcat la orã. Ajutã-l pe copil sã fie atent la emoþiile celorlalþi. îl doare”. atunci este mai probabil ca ºi el sã foloseascã aceeaºi strategie atunci când va fi nemulþumit sau supãrat. „Cum crezi cã sa simþit George când a terminat de rezolvat tema pentru a doua zi?” Evitã sã îi spui copilului tãu cum se simte.” Modul în care pãrinþii îºi exprimã emoþiile negative reprezintã un model pentru copil. Al doilea pas este sã îi spui copilului sã se opreascã din ceea ce face ºi de ce („când îl loveºti pe Matei. Astfel. sau „Îmi spui cã te-ai întristat când Maria þi-a vorbit urât. nu?”. lovirea altor copii sau folosirea unor cuvinte neadecvate (ex. 58 Vârsta ºcolarã. Acordã atenþie copilului când îþi împãrtãºeºte ceea ce simte sau ceea ce a fãcut. Opreºte-te din ceea ce faci în acel moment ºi priveºte-l.

Alte abilitãþi sunt cele de rezolvare de probleme. atitudinea pozitivã faþã de sine. Recompensaþi copilul atunci când rezolvã în mod adecvat o situaþie problematicã (de exemplu. 3.. emoþiile sunt rezultatul modului în care percepem ºi interpretãm o situaþie sau un context. relaxarea. Îl putem ajuta pe copil sã îºi formeze o atitudine pozitivã prin mesajele pe care i le comunicãm: aprecierea pozitivã a efortului Adaptarea copiilor în situaþii în care reacþioneazã emoþional negativ este o abilitate necesarã zi de zi. distragerea atenþiei de la contextul care a declanºat emoþia negativã. Blocarea copiilor în a încerca sau explora situaþii noi le poate forma atitudinea cã viaþa este o ameninþare ºi un pericol. care reprezintã un factor de risc pentru anxietatea copilului. Modul în care copilul reacþioneazã emoþional în diferite situaþii reflectã felul cum interpreteazã el situaþia respectivã ºi convingerile despre propria persoanã. Atitudinea pozitivã faþã de situaþiile noi le dã copiilor sentimentul de încredere faþã de nou ºi neprevãzut. schimbarea atitudinii faþã de situaþie. Vârsta ºcolarã. Emoþia exprimatã de copil reflectã convingerile copilului despre el ºi despre situaþie Aºa cum este prezentat în primul capitol. Vorbeºte cu copilul despre ce îl bucurã sau îl face sã se simtã comfortabil. Managementul emoþiilor . Spune de fiecare datã „mulþumesc” sau „apreciez. Pãrinþii îi pot ajuta pe copii prin verbalizarea modului în care ei pot sã îºi rezolve diferite situaþii problemã. Creazã oportunitãþi pentru copil în care sã se simtã competent ºi valoros. cãutarea sau solicitarea ajutorului. Încurajaþi copilul sã aibã iniþiative ºi sã fie creativ în abordarea unor situaþii. Învaþã copilul sã aibã o atitudine pozitivã faþã de propria persoanã Atitudinea pozitivã faþã de sine determinã starea de bine a copilului. Pãrinþii îi pot ajuta pe copii sã aibã o atitudine pozitivã faþã de propria persoanã ºi despre experienþele lor de viaþã.” copilului. Ghid pentru pãrinþi 59 Învaþã copilul sã foloseascã rezolvarea de probleme Copiii învaþã cum sã rezolve diversele situaþii observând comportamentul pãrinþilor sau al celorlalþi copii.Creazã contexte care faciliteazã starea de bine a copilului Copilul are nevoie sã se simtã mulþumit de modul în care a rezolvat o situaþie sau de cum a reacþionat într-un anumit context. Copiii au nevoie sã îºi formeze o atitudine faþã de propriile abilitãþi ºi competenþe ºi faþã de potenþialul lor de dezvoltare ºi rezolvare a situaþiilor de viaþã („Am încredere cã vei reuºi!”).. când copilul gãseºte o soluþie de a se juca cu prietenul lui cu acelaºi joc care iniþial creea dificultãþi).

Pãrinþii pot discuta cu copiii despre ce ar putea face ei când se simt stresaþi sau trãiesc emoþii negative. transmite mesajul cã înþelegi ºi accepþi ceea ce simte. întreabã copilul cum se gândeºte sã se adapteze situaþiei „ce crezi cã te ajutã sã te liniºteºti atunci când eºti furios/ã”.de a rezolva o situaþie. acordaþi atenþie copilului (opriþi-vã din ceea ce fãceaþi). aprecierea a ceea ce a realizat ºi discutarea despre cum ar reacþiona sau rezolva diferit problema într-o altã situaþie. atitudinea sau din comportamentul lui este necesar sã fie schimbat. Emoþiile negative. furia. Învaþã copilul strategii de management al stresului Copiii au nevoie sã înveþe ce pot sã facã când sunt stresaþi sau se simt obosiþi. gânduri diferite faþã de aceeaºi situaþie determinã reacþii emoþionale diferite. a vorbi cu cineva sau a face exerciþii de relaxare pot fi învãþate ºi exersate de cãtre copii. Cum îi ajutãm pe copii sã facã faþã emoþiilor negative? Emoþiile negative fac parte din viaþa noastrã de zi cu zi. cum sã se relaxeze sau sã se simtã comfortabil. . teama. ruºinea au un rol esenþial în a semnaliza copilului cã ceva din context. 60 Vârsta ºcolarã. dã exemple de situaþii când tu ca adult ai avut emoþii similare „ºi eu sunt furioasã atunci când ceilalþi nu ascultã ceea ce spun”. cum sunt tristeþea. întrebaþi copilul despre ce s-a întâmplat. Învãþaþi copii sã foloseascã gânduri utile sau funcþionale: „Pot sã fac asta!” Gânduri diferite faþã de acceaºi situaþie determinã reacþii emoþionale diferite. sumarizeazã ceea ce þi-a spus copilul pentru a te asigura cã ai înþeles ceea ce a spus. Încurajeazã comportamentul de solicitare a ajutorului de cãtre copil. Ceea ce poate deveni problematic este intensitatea ºi durata unei emoþii negative. Ghid pentru pãrinþi Urmãtorii paºi vã pot ghida în sprijinul oferit copilului: identificaþi comportamentele copilului care pot reflecta o stare emoþionalã negativã. ascultã ceea ce vrea copilul sã îþi spunã. „ce crezi cã te ajutã sã faci atunci când eºti trist/ã sã te simþi mulþumit/ã”. a face o plimbare. frica. rugati-l sã vã descrie contextul în care s-a simþit supãrat sau furios. „înþeleg cã te simþi furios sau þi-e teamã”. explicarea faptului cã. Strategii cum sunt: a asculta o muzicã plãcutã. supãrarea. vinovãþia.

......................... ......... ......................................... ............................................................................................................discutã cu copilul ce alternative are de a face faþã situaþiilor....... ................. evitã sã accentuezi...................... fii atent la reacþia ta emoþionalã faþã de comportamentul copilului.... Puteþi utiliza aceastã grilã ca instrument de observare a comportamentului copilului pentru a identifica nivelul lui de dezvoltare emoþionalã................................................. sã ignori sau sã negi ceea ce simte copilul............................. Au capacitatea de simulare emotionalã (capacitatea de modelare a trãirilor emoþionale ºi de exprimare a lor în funcþie de context)........... Notaþi observaþiile d-voastrã faþã de comportamentul copilului: Utilizeazã expresii ºi cuvinte care denumesc stãri emoþionale...................................... Grilã de observaþie pentru pãrinþi: 61 Identificarea emoþiilor se bazeazã atât pe expresiile faciale cât ºi pe situaþiile care provoacã emoþii........ „copilul trânteºte jucãriile atunci când este nemulþumit”) dupã un timp în care copilul s-a liniºtiti sau se simte mai comfortabil „hai sã vedem ce ai putea face atunci când eºti furios în loc sã arunci jucãriile pe jos”............................. Vârsta ºcolarã........................................................................................ Identificã emoþii asociate unui context............................................ Exemple de comportamente care reflectã dezvoltarea emoþionalã în perioada de vârstã de 7–10/11 ani.................... .......................... Ghid pentru pãrinþi Abilitãþi emoþionale................................................................ „poate te-ar ajuta sã te plimbi puþin sau sã asculþi muzicã”..... ........................ Exprimã nonverbal emoþii................................................................................................................ discutã despre exprimarea neadecvatã a emoþiei atunci când apare (ex................... ....................................................................................................................... dacã emoþia resimþitã este una negativã intensã atunci stai un timp în care sã te liniºteºti ºi apoi discutã cu copilul.. .................... ....................................... ...................................................................................... ...........................................

........ .................... .. ............................ Ghid pentru pãrinþi Pot manifesta teama de separare (la7 ani) datoritã trecerii de la grãdiniþã la ºcoalã................................................... .............................................................................................................................. Apare o strategie cognitivã nouã de reglare emoþionalã – reprimarea emoþiilor.......................................................................................................... distanþarea de sursa de stres.......................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ................Începe sã înteleagã emoþiile unei alte persoane ºi are capacitatea de a se pune în locul altora (manifestã empatie)............................................................................. ................... ......................................................................................... .......... Identificã cauzele unei emoþii....................................................................................................................................................................................................................................................................................... distragerea atenþiei ºi controlul cognitiv).................... Încep sã înteleagã cã aderarea la anumite standarde de comportament este foarte importantã...................................................................................................................... ........................................................................................................ Vârsta ºcolarã..................... ............................................................................................. .......................................... ....................................... .................................................................................................... ...... indiferent de prezenta adultului..................................................... ................................................. .................................................. ................... La 8-9 ani utilizeazã mai multe explicaþii privind apariþia emoþiilor........... .................................................................. Numeºte consecinþele emoþiilor într-o situaþie............ 62 Întelege adecvat cauzele emoþiilor – modul în care interpretãm contextul sau informaþia ne determinã reacþia emoþionalã......................... .......... Foloseºte mecanisme de reglare emoþionalã (rezolvarea de probleme.........

dispreþ. stres. cu regret. Descrie situaþii în care a trãit diverse emoþii. iritat. datoriã însuºirii mai multor termeni pentru etichetarea emoþiilor. nervos. furie autodirecþionatã ºi a încerca sã compenseze rãul provocat. Într-un anumit context (ex. Reactioneazã diferit în faþa unui copil care plânge (fie nu îl intereseazã. furie. Copilul refuzã sã plângã. pe baza expresiei faciale. stres. Copilul identificã situaþii în care apar diferenþe între starea emoþionalã ºi exprimarea ei externã. interes. emoþii precum: surprizã. la bisericã) respectã anumite reguli de exprimare emoþionalã (nu râde în hohohte.II. furios. Exprimã faptul cã emoþiile sunt determinate de interacþiunile cu alte persoane. infuriat. þâfnos). teamã. neplãcere. teamã. Cum poate observa pãrintele prezenþa acestor comportamente? Numeºte emoþii precum surpriza. ruºine. Folosesc în explicaþii legãturi psihologice ºi informaþii situaþionale (9 ani). nu îºi exprimã furia. dispreþ. Ghid pentru pãrinþi Emoþiile ºi comportamentul nonverbal Emoþii ºi contexte 63 Emoþiile celorlalþi Exprimã emoþii complexe Cauza emoþiilor . ruºine. plãcere. Emoþiile în cuvinte Vârsta ºcolarã. Ruºinea este asociatã cu frica de ridicol ºi cu emoþii ºi expresii faciale care exprimã jena. mângâindu-l). nu face gesturi prea agitate. plãcere. nu are comportamente agresive). Vina este asociatã cu “a face ceva greºit. neplãcere. fie pune intrebãri: “de ce plânge copilul”. interes. pentru cã nu este locul ºi momentul adecvat. merge la el ºi încearcã sã îl liniºteascã. Numeºte corect emoþia asociatã anumitor contexte. furie. chiar dacã este trist. Recunoºte. Înþeleg ºi exprimã vina. Utilizeazã termeni care permit exprimarea intensitãþii diferite a emoþiilor (ex.

Ajutaþi-l sã conºtientizeze propriile modificãri corporale care au loc atunci când manifestã o emoþie. Refuzã sã se trezeascã dimineaþa. evenimente ºi un set de figuri ce exprimã diverse emoþii. furie. ochiºorii tai îmi spun cã eºti supãrat. Vrei sã vorbim despre asta?”). Exprimã regret pentru prietenii lui de la grãdiniþã. Încurajaþi copilul ºi susþineþi-l în îmbogãþirea vocabularului emoþiilor. dispreþ. El va avea cã sarcinã sã asocieze fiecãrei emoþii. 64 Vârsta ºcolarã. Exemple de activitãþi: Adultul sau alþi copii din grup mimeazã o emoþie iar copilul trebuie sã o recunoascã. teamã. Emoþia la care se opreºte acul este exprimatã de copil în termeni nonverbali. copilul mimeazã o emoþie iar adultul trebuie sã o recunoascã. vinovãþie. Copilul trebuie sã recunoascã emoþiile exprimate. I se poate cere apoi sã vorbeascã despre o situaþie în care el s-a simþit precum emoþia exprimatã. modul în care zâmbeºti îmi spune cã eºti fericit. Încurajaþi permanent copilul sã vorbeascã despre modul în care se simte. altã variantã ar fi sã i se prezinte copilului emoþia iar el sã spunã în ce situaþii a trãit acea emoþie. plãcere. ruºine. diverse contexte. Verbalizarea emoþiei pe care o simte adultul îi permite copilului sã observe comportamentele asociate etichetei verbale ºi sã imite exprimarea emoþiei. interes. ruºine.copilul învârte o roatã pe care sunt desenate sau scrise mai multe emoþii. Copilului i se prezintã cartonaºe cu diferite situaþii de viatã. Asocierea corectã este recompensatã cu o faþã zâmbitoare. La ºcoalã este izolat ºi nu comunicã cu ceilalþi copii. ex.Câteva particularitãþi specifice debutului acestei grupe de vârstã: Se adapteazã cu dificultate la ºcoalã. Copilului i se oferã cartonaºe pe care sunt desenate diferite personaje ce exprimã prin mimicã ºi gesticã (expresii ale feþei ºi gesturi corporale) una din urmãtoarele emoþii: surprizã. Joc “Roata emoþiilor” . mândrie. Recomandãri practice pentru pãrinþi Exprimarea emoþionalã a adultului este un model de comportament pentru copil. neplãcere. Acuzã îmbolnãviri subite ºi refuzã sã mai meargã la ºcoalã. Ghid pentru pãrinþi . Explicaþi-i fiecare termen care reprezintã eticheta verbalã a unei emoþii.: “Modul în care te încrunþi îmi spune cã nu eºti de acord. stres.

.strategiile pentru dezvoltarea capacitãþii de înþelegere emoþionalã. neplãcere.identificarea sursei emoþiei respective (accentuarea faptului cã emoþiile se bazeazã pe interpretarea cognitivã pe care noi o dãm situaþiilor diverse din viaþa noastrã ºi nu evenimentelor în sine).sprijinirea copilului în a realiza legãturi între acþiuni. lãudaþi fiecare progres. se va mai juca cu mine?). Copilului i se prezintã scenariul. ruºine mândrie.extragerea consecinþelor pozitive ºi/sau negative ale exprimãrii emoþiei respective (sprijinirea pentru identificarea lor). Evitaþi sã aduceþi copilul în situaþia de a-i fi teamã sã nu greºeascã. plãcere. De exemplu. Ghid pentru pãrinþi 65 Desfãºuraþi activitãþi cu copilul. emoþii. dar pentru acest lucru nu trebuie sã loveºti uºa cu piciorul” Priviþi greºeala ca pe o oportunitate de învãþare ºi nu ca pe o catastrofã.sprijinirea copilului în a recunoaºte emoþiile celorlalþi prin adresarea unor intrebãri de genul: “cum crezi cã se simte acum colegul tãu?” . dacã îl bat pe colegul meu. prin adresarea de întrebãri specifice ºi directe: “cum crezi cã s-a simþit Gina când ai dat cu piciorul în puzzle-ul construit de ea?” Copiii învaþã sã identifice consecinþele exprimãrii emoþiilor în special din experienþele proprii. . puneþi accent pe efortul copilului ºi nu pe performanþã. al copilului. Cum puteþi face acest lucru? . Spijiniþi copilul sã depãºeascã cu bine etapa intrãrii în ºcoalã.recunoºterea emoþiei pe baza descrierii personajului prezentat. Ajutaþi copiii sã exploreze consecinþele exprimãrii emoþionale (ex. . în care personajul principal exprimã o emoþie: surprizã. dispreþ. . din activitãþile în care au fost implicaþi. stres. Discutaþi cu copilul pe marginea poveºtii. interes. Vârsta ºcolarã. când mã enerveazã. vinovãþie. cât de mic. Este în regulã sã te simþi frustrat. .utilizarea de mesaje la persoana I: “m-am supãrat când miai stricat jocul” în loc de “m-ai supãrat!” (modelul adultului este foarte important).pregatiþi copilul înainte sã meargã la ºcoalã prin discuþii despre noile sarcini. punând accent pe: . . vizite la ºcoalã. teamã.Ajutaþi copilul sã înþeleaga cã toate emoþiile sunt valide ºi acceptabile ºi sã distingã între emoþii ºi modul lor de exprimare: “Am observat cã nu eºti fericit cã trebuie sã pui creioanele la locul lor. furie. ruºine. puteþi cãuta o poveste cu personaje.

distanþarea de sursa de stres). .în mod similar se poate proceda pentru celelalte strategii de control emoþional (raþionalizarea. pãrintele trebuie sã ofere ghidaj în situaþii specifice: . furie. . Evitaþi sã îi spuneþi copilului cum ar trebui sã se simtã: ”nu mai fii trist! sau “nu mai plânge!”. de exemplu „Vulpea ºi strugurii” – pentru strategia care constã în reformularea situaþiei în termeni favorabili ºi conduce la neutralizarea emoþiei negative (vulpea. când are anumite emoþii negative (în loc de desen se pot face colaje). . . modelaj) pentru a exprima ºi nonverbal emoþia negativã. cuvinte de alinare.când copilul nu reuºeste sã îºi comute atenþia de la activitatea care îl supãrã. Când nu sunt dezvoltate strategiile de reglare emoþionalã. . arãtaþi-vã preocuparea pentru starea lui punând întrebãri despre ceea ce s-a întâmplat. Exemple de activitãþi: Copilul este rugat sã deseneze pe o foaie de hârtie soluþii la stãrile de tristeþe. minimizarea importanþei unui eveniment neplãcut. Acestã atitudine îi transmite copilului mesajul cã nu este înþeles. Soluþiile constau în activitãþi pe care copilul le-ar putea face.este indicat ca pãrintele sã stea în preajma copilului. neajungând la struguri.este important ca adultul sã încurajeze copilul ºi sã ofere întãriri pozitive ori de câte ori acesta a fãcut faþã unei situaþii frustrante. rezolvarea de probleme. . manifestând comportamente de consolare: îmbrãþiºãri. 66 Vârsta ºcolarã. Citirea unor poveºti în care sunt descrise anumite strategii de reglaj emoþional. Când copilul sau cineva din familie este suparat.. un bun exemplu. Ghid pentru pãrinþi Oferiþi. ca pãrinte. pãrintele trebuie sã îi explice ºi sã îi arate avantajele acestei strategii de reglare emoþionalã (distragerea atenþiei). discutând apoi pe marginea lucrãrilor.asiguraþi copilul cã veþi veni sã îl luaþi ºi precizaþi ora la care se va întâmpla acest lucru (aveþi grijã sã fiþi punctual!). sã identifice momentele dificile pentru el. Lucrarea cu soluþii va fi lipitã într-un loc vizibil pentru copil.implicaþi copilul în activitãþi artistice (pictura. atingeri. colorat. astfel încât acesta sã îºi poatã aminti cu uºurinþã ºi sã apeleze la o activitate care sã-l regleze emoþional (sã-i permitã sã se descarce într-un mod adecvat.acordaþi copilului mai mult sprijin ºi stimulaþi-l sã îºi ia jucãria preferatã la ºcoalã ºi sã se joace cu ea împreunã cu colegii. fricã (alte emoþii negative). care nu face rãu nimãnui ºi care îi modificã starea de dispoziþie). afirmã cã oricum sunt acri ºi nu meritã efortul de a fi furaþi din vie).

prin modelul oferit de adulþi sau ceilalþi copii: de exemplu. ruºine. „Nu sunt un copil bun”. „Nu ºtiu”.ªEDINÞA 6 DESPRE ABILITÃÞILE SOCIALE ALE COPILULUI despre abilitãþile sociale ale ºcolarului ce pot face pãrinþii pentru a facilita dezvoltarea abilitãþilor sociale ale copilului. evitã contactul vizual. Unele aspecte ale timiditãþii sunt influenþate cultural ºi pot fi învãþate din mediu: familia oferã modele de comportament pentru situaþiile sociale. 67 Situaþiile sociale noi sau întâlnirea cu persoane necunoscute sunt contextele în care apar aceste comportamente. cum ar fi: aºa numita „timiditate” sau anxietate socialã uºoarã sau probleme de agresivitate. prin minte îi trec gânduri de genul: „Nu pot”. anxietate. emoþional: fricã. Abilitatile sociale se învaþã prin: observarea adulþilor sau a celorlalþi copii. creºterea bãtãilor inimii. se fâstâceºte sau ezitã în a rãspunde la intrebãri/ solicitãri. . transpiraþie. un copil învaþã cum sã rezolve conflictele observând ºi imitând comportamentul adulþilor din jurul sãu. etc. Ghid pentru pãrinþi I. frisoane. mai ales dacã un copil simte cã este în centrul atenþiei. un copil alege sã se joace cu un copil pentru cã acesta împarte jucãriile cu el. prin imitarea comportamentelor celorlalþi: de exemplu. modele pe care Atunci când vorbim despre „timiditate” ne referim la o serie de reacþii la urmãtoarele nivele: La nivelul organismului: tensiune muscularã. ceilalþi mã vor critica sãu pedepsi”. prin consecinþele pe care un comportament le are: de exemplu. Vârsta ºcolarã. La nivel subiectiv. e posibil sã aparã probleme în comportament. chiar dacã în realitate el are abilitãþile necesare. un copil învaþã sã respecte regulile dacã ºi pãrinþii le respectã. Despre abilitãþile sociale Cum se învaþã abilitãþile sociale la vârsta ºcolarã? Dacã abilitãþile sociale nu au fost suficient dezvoltate în perioada preºcolarã. La nivel cognitiv: în acele momente copilul nu are încredere cã poate sã facã faþã cererii. „Dacã greºesc. La nivel comportamental: copilului îi tremurã vocea ºi are o voce stinsã. roºeaþã.

iar la vârsta de 11 ani sunt mult mai anxioºi.. trebuie sã stai cuminte pe scaun dacã mergem în vizitã. Când reuºesc sã vã priveascã. De asemenea. sunt mai puþin plãcuþi de cãtre ceilalþi. astfel încât copiii ajung sã se conformeze etichetei care li s-a pus (Zimbardo ºi Radl. De asemenea. s-a observat cã existã diferenþe între copiii din diverse culturi. unii pãrinþi îºi descriu copiii ca fiind timizi ºi încurajeazã comportamentul respectiv. aceºtia au sentimente de singurãtate ºi au mai puþinã încredere în forþele proprii. lucru care s-a putut observa pe copiii care au fost adoptaþi în familii cu un nivel ridicat de socializare (Reznic ºi colab. În anumite condiþii. de exemplu. la o situaþie socialã copleºitoare. De exemplu. la 3-4 ani nu sunt respinºi sau consideraþi mai puþin plãcuþi de colegii de grupã. prin comportamentul lor în acele situaþii. nu-i frumos sã ceri. În ultimul timp cercetãrile aratã cã ºcolile se confruntã cu un fenomen tot mai rãspândit ce þine de sfera agresivitãþii relaþionale . 1986). fie nonverbal. Unii copiii care sunt timizi la început pot deveni mai dezinhibaþi pe mãsurã ce cresc. copilul se retrage temporar ºi are nevoie de timp pentru a se familiariza cu contextul ºi a dobândi sentimentul de control. nu se cuvine sã pui intrebãri unei persoane mai mari). „timiditatea” este un rãspuns normal. nu au suficient dezvoltate abilitãþile sociale. În acest sens. Aceastã dispoziþie ereditarã poate fi însã modificatã de mediu. 68 Vârsta ºcolarã. copiii chinezi sunt mult mai reticenþi din punct de vedere social faþã de copiii caucazieni sau americani. sunt neglijaþi sau chiar respinºi de cãtre colegii lor ºi prin urmare au mai puþine ºanse de a-ºi dezvolta abilitãþile de relaþionare. dã-mi mâncarea ta”. zâmbiþi-le astfel încât sã-i încurajaþi. având chiar bãtãi mai înalte ºi mai stabile ale inimii faþã de copiii mai puþin inhibaþi. La 7 ani însã copiii retraºi au deja sentimente negative.le transmit copiilor fie verbal (ex. Unii copii au o predispoziþie biologicã cãtre comportamentul timid. faptul cã un copil nu se uitã la un adult nu înseamnã cã are sentimente negative faþã de el.„bullying”: unii copii sunt agasaþi. 1981). În contrast. ci cã nu are încã suficientã încredere în prezenþa adultului pentru a-i întoarce privirea. terorizaþi ºi chiat ºantajaþi de ceilalþi colegi: „Dacã vrei sã te las în pace. Faptul cã un copil stã retras este considerat problematic în funcþie de vârsta acestuia. copiii care se comportã reticent în majoritatea situaþiilor sociale. de singurãtate. Aceºti copii au un risc ridicat pentru a fi þinta unor situaþii de abuz la ºcoalã. Ghid pentru pãrinþi Stabiliþi în mod constant contactul vizual cu copiii timizi pânã când aceºtia vor avea curajul sã vã priveascã în ochi. adaptativ. .

care va trece. Se definesc în termenii grupurilor cãrora aparþin ºi încep sã vorbeascã despre ei înºiºi în termeni de tendinþe sociale (sunt timid. se implicã mai repede în acte de agresivitate). Dacã el recunoaºte cã este þinta unor ironii: . Acordã o importanþã foarte mare grupului de prieteni. Oferã ºi cere ajutorul atunci când este nevoie. .nu îi spuneþi cã este prea sensibil. prietenos ). se înfurie uºor. Fetele au tendinþa de a se axa mai puþin pe activitatea în sine ºi mai mult pe interacþiunea socialã (utilizeazã frecvent strategii de reducere a conflictului. Prieteniile de acelaºi sex se bazeazã pe loialitate reciprocã. .aduceþi incidentul la cunoºtinþa cadrului didactic care este în mãsurã se facã intervenþie educaþionalã la clasã. cautã modalitãþi de a fi de acord). Vârsta ºcolarã. se dezvoltã aspectele sociale ale personalitãþii copilului. . Oferã ºi primeºte complimente. ceea ce nu reduce însã importanþa familiei. 69 Cum observ prezenþa acestor comportamente? Indicatori comportamentali: Preferã sã interacþioneze cu colegi de acelasi sex cu ei.nu ignoraþi incidentul. Coopereaza cu ceilalþi în rezolvarea unei sarcini fãrã ajutor din partea adultului.Lucrul cel mai important este ca pãrintele sã îºi asculte copilul. Prieteniile se aleg în funcþie de sex ºi de statutul socioeconomic. sunt. .nu îi spuneþi cã sigur a fãcut el ceva din moment ce alþi copii îl agreseazã.evitaþi sã minimalizaþi problema ºi sã îi spuneþi cã e o fazã normalã. Rezolvã conflicte în mod eficient fãrã ajutor din partea adultului. pe interese comune ºi suport. Ascultã activ. . îºi provoacã colegii. Respectã regulile aferente unei situaþii sociale fãrã ajutor din partea adultului. fac mai puþine comentarii ºi gesturi negative. Baieþii au tendinþa de a se axa mai mult pe activitatea în sine sau pe joc ºi mai puþin pe interacþiunile sociale (încearcã sã domine. Împarte obiecte ºi împãrtãºeºte experienþele cu colegii. Ghid pentru pãrinþi Abilitãþi sociale care se vor dezvolta în perioada de vârstã 7-10/11 ani Iniþiazãºi menþine o conversaþie.

dã din cap în semn de aprobare/ dezaprobare. jucãrii de colecþie). κi exprimã nevoile ºi dorinþele fãrã a folosi un ton confruntativ sau poruncitor (mã ajuti sã îmi închei bluza. comprormisul. Rãspunde cu umor dacã i se pun porecle sau spune cã îl supãrã ºi îl roagã pe celãlalt copil sã înceteze Face atribuiri nonagresive dacã cineva îl rãneºte. formuleazã în mod adecvat o cerere (îmi dai ºi mie te rog). colorate) ºi face schimb de obiecte (creioane. creioane. zâmbeºte. te rog!) Îi oferã sugestii unui alt copil care nu ºtie ce sã facã ºi ajutã colegii din proprie iniþiativã Solicitã ajutorul adultului când se confruntã cu situaþii dificile. Ghid pentru pãrinþi Îi folosesc pe ceilalþi ca sursã de comparaþie în elaborarea aprecierilor cu privire la propria persoanã. timbre. tu îmi dai cãsuþa? Folosesc mai multe strategii de rezolvare a conflictelor: ignorarea (se face cã nu aude cererea). iar atunci când nu ºtie cere asistenþa adultului (ex. distragerea atenþiei. Când are nevoie de ceva. .70 Vârsta ºcolarã. κi dezvoltã imaginea de sine pornind de la pãrerile adulþilor despre persoana lor. Stabileºte contactul vizual cu persoana cu care vorbeºte. Sugereazã soluþii de rezolvare a conflictelor. negocierea. Respectã regulile aferente unei situaþii sociale în absenþa adultului. îºi îndreaptã corpul spre ea. poate sã împartã materiale comune (jucãrii. Recunoaºte calitãþile celorlalþi ºi le exprimã verbal. pune întrebãri atunci când i se povesteºte ceva. ªtie sã negocieze ºi sã facã compromisuri într-o situaþie. Face spontan complimente adulþilor ºi celorlalþi copii ºi se simte mândru atunci când cineva le face un compliment. îi sugereazã unui copil un schimb de jucãrii: dacã eu îþi dau cãruciorul.

întâlniri cu copiii în afara mediului din ºcoalã). Ce pot face pãrinþii pentru a facilita dezvoltarea abilitãþilor sociale ale copilului Câteva recomandãri pentru pãrinþi Este recomandat ca pãrintele: sã facã remarci pozitive cu privire la modul în care se joacã doi copii (ce frumos vã jucaþi voi împreunã). sprijinit în mediul familial din care face parte. Copiii care au prieteni tind sã fie mai sociabili... mai încrezãtori decât cei care nu au. sã stimuleze jocurile în grup ale fetelor ºi jocurile în diade ale bãieþilor (jocul în grup stimuleazã competiþia ºi cooperarea fetelor iar diadele stimuleazã abilitãþile de comunicare ale bãieþilor). În baza relaþiilor de prietenie copiii pot dezvolta un anumit stil de comportament sau anumite interese (deoarece acestea sunt valorizate de prietenii lor). sã supravegheze grupul de prieteni din care copilul face parte ºi relaþiile pe care acesta le stabileºte. prietenia influenþeazã adaptarea ºcolarã deoarece ataºamentele emoþionale pozitive faþã de persoanele semnificative (prietenii) promoveazã sãnãtatea socialã. va fi mult mai predispus sã îºi satisfacã aceste nevoi prin intermediul grupului de prieteni. Pot exista ºi funcþii negative ale prieteniilor. Dupã citire. de maºini etc). Ajutaþi copilul sã enunþe formulele verbale folosite („pe mine mã cheamã. emotionalã ºi intelectualã. accepatat.”) sau comportamentele folosite pentru a stabili o interacþiune cu alþi copii (ex. discutaþi cu copilul modul în care s-au împrietenit cele douã personaje. Ghid pentru pãrinþi 71 Activitate: Citiþi copilului o poveste în care douã personaje se împrietenesc. deoarece se oferã uneori valori care nu sunt acceptate social. colecþia de timbre. În plus. Riscul ca un astfel de copil sã ajungã în grupuri care oferã valori neaccceptate social este foarte mare. mai cooperativi. sã creeze oportunitãþi în care copilul sã-ºi exerseze abilitãþile sociale (invitarea a doi copii acasã sã se joace împreunã. sã încurajeze prietenia copilului cu alþi copii.II. . Sentimentele de înrudire ºi apartenenþa contribuie la formarea unei stime de sine ºi autovalorizãri pozitive. Vârsta ºcolarã.Copilul care nu se simte securizat.mergem la un alt copil ºi îi aratãm jucãriile noastre.

De reþinut! În interacþiunea cu copilul. Stabilirea permanentã a contactului vizual cu aceºti copii panã când vor avea curajul sã vã priveascã în ochi este foarte important. care sunt consecinþele comportamentului lor asupra celorlalþi copii sau membri ai familiei (“Persoana care este întreruptã în permanenþã se va supãra ºi nu va mai vorbi cu tine. lucreazã doi copii. putem introduce o regulã: “Vorbim pe rând“. La 11 ani copilul cu un astfel de comportament va deveni mai anxios. Pentru a–i învãþa pe copii modalitãþile de ascultare activã. sã faciliteze întâlnirea copilului cu alþi copiii în afara mediului din ºcoala. copiilor li se va explica. Lãudaþi copilul pentru orice iniþiativã cât de micã. Aceasta poziþie îi transmite mesajul de deschidere ºi colaborare cu el. Când copilul reuºeºte sã vã priveascã. încet) deoarece el îºi dezvoltã imaginea de sine pornind de la pãrerile dumneavostrã. Este recomandat sã vã aºezaþi la nivelul copilului atunci când vorbiþi cu el.: neascultãtor. Ghid pentru pãrinþi La 7 ani comportamentul copilului de a sta retras are un caracter problematic. Cercetãrile au arãtat cã acest comportament se asociazã cu sentimente negative de singurãtate ºi conduce la respingerea copilului retras de cãtre ceilalþi copii. Implicaþi copilul în activitãþi care sã-i puna în valoare abilitãþile ºi care sã-l facã sã se simtã valoros. Cum ajutãm copilul retras? Cum sprijinim dezvoltarea relaþiilor copilului? Cum învãþãm copilul sã-i asculte pe ceilalþi? . fiþi atenþi la judecãþile pe care le faceþi ºi la etichetele pe care le utilizaþi (ex. sã creeze contexte în care copilul îºi poate exersa abilitãþile sociale (ex. sã invite doi copii acasã sã se joace împreunã cu copilul lor. 72 Vârsta ºcolarã. În plus. Pãrintele ar trebui sã facã remarci pozitive cu privire la modul în care se joacã. sclipitor. considerându-l neplãcut. Identificaþi aspectele pozitive ºi micile reuºite ale copilului ºi lãudaþi-l pentru ele. Copilul are nevoie de suportul adultului dacã nu reuºeºte sã stabileascã o interacþiune cu alt copil. sã implice copilul în diferite sporturi de echipã). Gândeºte-te cum te simþi tu când vorbeºti ºi cineva te întrerupe mereu”!) Lãudaþi copilul ori de câte ori a aºteptat ca celãlalt sã termine ceea ce avea de spus. zâmbiþi-i astfel încît sã îl încurajaþi. Pãrintele trebuie sã ghideze uºor cu mâna capul copilului panã ce acesta se uitã la el ºi sã-i repete mereu cã trebuie sã îl priveascã în ochi atunci când vorbeºte.

(descrierea comportamentului copilului).. vor fi centraþi pe criticã ºi poreclirea celorlalþi. atunci când. De exemplu:” Sã fii prietenul cuiva înseamna sã fii un bun ascultãtor. mesajul prin care pãrintele îºi exprimã dezacordul trebuie sã se centreze exclusiv pe comportament ºi nu pe persoana lui.(descrieþi modul în care vã afecteazã comportamentul copilului). 4.. Vârsta ºcolarã. Copiii care nu sunt obiºnuiþi cu complimentele sau evidenþierea aspectelor pozitive. mi-ar plãcea sã.. Orice etichetare: ”Eºti surd?. Prin comportamentul sãu pãrintele este un model pentru copil.. acelaºi lucru îl va face ºi el. Dacã pãrintele va interveni de fiecare datã peste copil ºi nu îl va lãsa sã vorbeascã (îl va întrerupe).(descrierea modului cum va simþiþi). Copilul trebuie antrenat în permanenþã sã îºi vizualizeze aspectele pozitive. copilul va face la fel (imitã). pentru cã. pãrintele trebuie sã îi prezinte copilului comportamentele aºteptate de la el... Ce înseamnã sã fii un bun ascultãtor? Sã priveºti în ochi persoana care iþi vorbeºte. defalcate pe secvenþe de comportament. Ghid pentru pãrinþi Despre criticã ºi imaginea de sine 73 Cum oferim feedback negativ copilului . 3. atacã persoana copilului ºi îl rãneºte. Maniera în care pãrintele îºi exprimã nemulþumirea faþã de copil va fi preluatã de acesta prin imitaþie ºi se va manifesta în interacþiunile cu ceilalþi copii. Pentru situaþiile în care nu suntem de acord cu comportamentul copilului. Pentru a conºtientiza mai bine consecinþele negative ale comportamentului de a vorbi peste o altã persoanã. Copilul învaþã de la pãrinte sã reacþioneze ori de câte ori se face o remarcã pozitivã la adresa sa (se vor simþi bine.. ceea ce îi va permite sã le vadã ºi pe ale celorlalþi.. 2. În faza de învãþare. Modul în care copilul reacþioneazã când i se adreseazã un compliment este sensibil influenþat de modelul pãrintelui. Nu auzi?“.. de a scoate în evidenþã doar greºelile.. le vor accepta sãu le vor nega). mã simt. copilul poate fi întrerupt de câteva ori ºi apoi întrebat de cãtre adult cum se simte. (oferiþi alternative de comportament). 5.De reþinut! Comportamentul pãrintelui este un model pentru copil. Sã taci atunci când ea vorbeºte. îþi multumesc! Mi-a fost de mare ajutor! (recompensarea comportamentului copilului). Comportamentul pãrintelui este foarte important – dacã pãrintele a avut tendinþa de a critica mereu ceea ce face copilul. Un mesaj corect conþine urmãtoarele aspecte: 1.

Mihai. Adultul va interveni în aceastã situaþie ºi va învãþa copilul care a fost þinta atacului.Exemplu Paul. Mi-ar placea sã-mi rãspunzi deoarece eu voi rãguºi ºi nu voi mai putea vorbi. • stabiliþi de comun acord cu copilul regulile ºi consecinþele care rezultã din nerespectarea lor. acest lucru conduce la descãrcarea emoþionalã a copilului ºi scade probabilitatea de a recurge la agresivitate. 2. Pentru situaþia în care copilul criticã sau eticheteazã Despre conflicte ºi rezolvarea lor 74 Vârsta ºcolarã. Ghid pentru pãrinþi Pãrintele trebuie sã punã copilul în situaþia de a conºtientiza ºi exersa fiecare pas pentru a învaþa pe viitor cum sã se descurce. sã evite blamãrile ºi etichetãrile. cum credeþi cã puteþi face sã rezolvaþi cearta dintre voi). mã deranjeazã faptul cã nu îmi rãspunzi atunci când te strig. • aplicaþi consecvent consecinþele logice ºi naturale. identificarea alternativelor: cum cred cã s-ar putea rezolva situaþia (ex. pãrintele trebuie sã-l înveþe pe copil sã vorbeascã despre comportament ºi nu despre persoanã. . Ionuþ m-a lovit cu piciorul). Ionuþ ºi Mihai. • discutaþi cu copilul despre rolul regulilor în anumite situaþii sociale. 3. Lãudaþi copilul ori de câte ori a reuºit sã rezolve o situaþie conflictualã Despre reguli: Cum puteþi ajuta copilul sã respecte ºi interiorizeze regulile: • reamintiþi regulile ori de câte ori copilul se aflã într-o anumitã situaþie socialã. cum sã raspundã “Cosmin spune-i lui Petru cum te simþi cã te-a fãcut prost? Întreabã-l dacã lui i-ar plãcea sã-i spunã cineva aºa ceva?” Dacã un conflict nu se rezolvã rapid. descrierea faptelor. fãrã a învinovãþi (ex. exprimarea sentimentelor faþã de ceea ce s-a întâmplat (ex. adultul trebuie sã opreascã activitatea ºi sã înveþe copiii care sunt paºii în soluþionarea unui conflict: 1. • afiºaþi regulile într-un loc care sã permita vizualizarea lor de câte ori este nevoie. cum te-ai simþit atunci când Ionuþ te-a lovit cu piciorul?).

datoritã stresului ºi oboselii. deoarece copiilor li se cere performanþã. De exemplu. copii au nevoie de încurajãri permanente. este mai probabil sã aibã dificultãþi de gestionare a comportamentelor copiilor. sã se implice într-o activitate plãcutã. Tema de casã: oportunitate de învãþare sau prilej de conflict Studiile aratã cã. iar rezultatele lor sunt evaluate. Copii au însã nevoie de foarte multã repetiþie ºi exerciþiu pentru a învãþa un comportament. copilul devine mult mai compliant la sarcinile ºcolare. Pentru a obþine rezultate tot mai bune ºi pentru a-i motiva. Cum creem contextul favorabil pentru realizarea temelor de casã? Perioada ºcolarã micã este esenþialã în formarea convingerilor despre eficacitatea personalã. este recomandat ca atunci când pãrintele vine acasã de la birou sau muncã. I. Acesta este ºi o tacticã atunci când vrem sã introducem o nouã regulã în casã sau sã îi solicitãm ceva copilului. pãrintele trebuie sã înveþe copilul sã observe într-o situaþie ºi alte aspecte decât cele care i-au produs o emoþie negativã. dupã implicarea într-o activitate plãcutã. scurte chiar înainte de începerea lecþiilor pentru a detensiona atmosfera. împreunã cu copilul. Care sunt factorii care influenþeazã eficacitatea personalã? . se recomandã realizarea unei activãþi plãcute.ªEDINÞA 7 TEMA PENTRU ACASÃ – STANDARD ªI PERFORMANÞÃ Vârsta ºcolarã. Prin urmare. astfel încât sã nu devine momentul problematic al zilei cum motivãm copilul pentru rezolvarea temelor de casã. dacã vrem sã învãþãm copilul sã foloseascã anumite tehnici de reglare emoþionalã. Uneori. s-a observat cã uneori pãrinþii vin obosiþi ºi stresaþi de la serviciu ºi încep sã facã teme cu copiii. Ghid pentru pãrinþi 75 cum abordãm tema de casa. iar apoi sã-i acorde timp ºi contexte în care copilul sã exerseze aceastã abilitate de autocontrol. De asemenea. pentru a se restabili o atmosferã plãcutã. timp de câteva minute. pãrinþi criticã ºi acuzã copilul pentru greºelile pe care le face. cum ar fi “reformularea unei situaþii în termeni pozitivi”.

Indiferent de situaþiile prin care trecem. pentru a-l face pe copil sã îºi schimbe un comportament. Oricum. învãþarea este asociatã cu o emoþie pozitivã.În cazul unui copil care este supãrat cã a terminat sarcina ultimul. el trebuie sã se simtã vinovat sau umilit! Cea mai bunã alternativã este sã aºteptaþi un moment pânã vã liniºtiþi ºi dvoastrã ºi copilul ºi apoi sã vã gândiþi la alternative de rezolvare. Învãþaþi copiii cã greºelile sunt excelente oportunitãþi de a învãþa! Oferiþi copilului un model din felul în care d-voastrã faceþi faþã greºelilor . atitudinea noastrã trebuie sã fie axatã pe gãsirea de soluþii. Emoþiile pozitive sunt un context foarte bun de a învãþa o sarcinã sau un comportament pentru cã astfel. Vã reamintim: comportamentul de învãþare este întãrit de consecinþe imediate. nu facem decât sã îi provocãm o reacþie emoþionalã negativã. Greºeala este o oportunitate de învãþare. atrãgându-i atenþia asupra altor elemente decât cele care au declanºat emoþia negativã. are nevoie sã ºtie ce a reuºit sã facã optim pânã în acel moment ºi ce mai are de învãþat. de confort. Ghid pentru pãrinþi Atunci când realizãm o sarcinã nouã sau învãþãm un comportament nou (de exemplu. am fãcut o greºealã” sau “îmi pare rãu cã am gresit faþã de tine” ºi identificãm altenative de soluþionare fãrã sã ne învinovãþim sau sã îi învinovãþim pe ceilalþi: “ce alternative am sã rezolv problema?”. copilul va suporta consecinþele propriilor comportamente. pozitive ºi predictibile! De ce nu este eficient sã îl facem pe copil sã se simtã vinovat sau supãrat atunci când a greºit? . pãrintele îl va învãþa sã îºi gestioneze emoþia negativã. Oamenilor le este mult mai dificil sã înveþe atunci când simt discomfort decât atunci când trãiesc o emoþie pozitivã. cum ar fi “cã a lucrat foarte îngrijit ºi a respectat contururile”. Evitaþi sã “vânaþi” greºelile! Studiile de psihologie ne atrag atenþia cã un comportament se învaþã în primul rând prin încurajãri ºi feedback-uri pozitive ºi mai puþin prin feedback-uri negative.recunoaºtem greºeala: “activitatea X nu mi-a ieºit aºa cum mi-am dorit. Pentru ca un copil sã înveþe. De cele mai multe ori. Renunþaþi la ideea cã. învãþarea limbii engleze sau mersul pe bicicletã). Dacã îi spunem ce NU a fãcut bine sau ce a greºit. 76 Vârsta ºcolarã. e nevoie de multe repetãri ºi exerciþii pânã la momentul în care avem o performanþã optimã. stãrile emoþionale negative blocheazã performanþa ºi fac foarte dificilã reintrarea în sarcina de învãþare.

sã stabilim reguli clare ºi simple care sã ghideze comportamentul copilului în activitate. Ghid pentru pãrinþi În ajutarea copiilor sã-ºi formeze rutine ºi obiceiuri de studiu adecvate. seara înainte de culcare). dacã copilul are nevoie. eliminând elementele care ar putea sã–i distragã cu uºurinþã atenþia (ex. pozitive ºi predictibile! II. cãrþi de poveºti. un rol important îl au pãrinþi. Efectuarea temelor NU ar trebui sã fie un moment al stresului ºi presiunii. radio. . Cum învãþãm ºcolarii mici sã-ºi formeze rutinele de efectuare a temelor? 77 Care sunt comportamentele problematice care apar în momentul efectuãrii temelor? • Refuzul de a-ºi face toate temele. jocuri etc). • Solicitarea ajutorului pãrintelui pentru rezolvarea sarcinilor ºcolare în momente nepotrivite (ex. Doar în acest mod. Aceasta înseamnã: sã stabilim o orã de începere a activitãþii ºi de finalizare a acesteia.Comportamentul de învãþare este întãrit de consecinþe imediate ºi de consecinþe îndepãrtate (de exemplu. „învaþã cã dacã iei note bune la finalul anului îþi cumpãr bicicletã”). în care pãrinþi oferã încurajare ºi ajutor. computer. Efectuarea temelor A stabili o rutinã presupune a stabili un moment regulat în programul copilului care sã fie alocat efectuãrii temelor. • Abaterea de la pregãtirea temelor prin implicarea în alte activitãþi mai distractive. sã asistãm copilul în gãsirea resurselor sau altor materiale care l-ar putea ajuta în pregãtirea temelor. momentul de efectuare a temelor va deveni un moment plãcut. • Efectuatul temelor în grabã. fãrã a le acorda prea mare atenþie. sã organizãm corespunzãtor spaþiul în care se desfaºoarã activitatea. „învaþã cã atunci când vei fi mare vei avea multe de câºtigat”. cum ar fi ºcoala sau învãþatul! Frica Nu este un mijloc de motivare a învãþãrii! Vârsta ºcolarã. televizor. Cum motivãm copilul pentru rezolvarea temelor de casã Ne face sã evitãm contextul care genereazã fricã.

alþii pentru cã îºi doresc mai degraba sã facã altceva (nu pot sã-ºi amâne dorinþa imediatã de a se juca. • Aranjaþi în mod adecvat spaþiul de studiu al copilului. Pe masã se vor gãsi cãrþile ºi caietele de ºcoalã ºi penarul cu intrumentele de scris. În acest mod veþi asocia venirea de la ºcoalã cu o înteracþiune plãcuta. • Stabiliþi cu copilul câteva reguli de bazã. copii ºcolari mici au nevoie de ajutorul pãrintelui pentru a intra într-o rutinã. Copiii au nevoie de timp sã se relaxeze dupã ºcoalã. • Stabiliþi un moment specific pentru efectuarea temelor. Cei mai mulþi dintre copii le spun pãrinþilor cu sinceritate ce au de fãcut pentru a doua zi. • Lãudaþi copilul ºi încurajaþi-l în timp ce îºi face temele. Fiþi pregãtit sã staþi la masã alãturi de copil. Cum putem gestiona problemele legate de pregãtirea temelor pentru acasã? Vârsta ºcolarã. • Ajutaþi copilul sã înceapã. Ghid pentru pãrinþi . • Întrebaþi copilul despre tema de casã. Serviþi masa împreunã ( dacã este posibil) ºi oferiþi copilului posibilitatea de a vã împãrtãºi impresiile despre ziua lui de ºcoalã care tocmai s-a încheiat. lucrezi foarte bine”. Lãudaþi copilul specific: “Bravo! Ai rãspuns deja la cinci întrebãri. Nu-i permiteþi copilul sã deschidã televizorul sau computerul imediat ce s-a întors de la ºcoalã. Biroul. pentru a se implica într-o activitate nedoritã de ei dar doritã de pãrinte). fãrã alte obiecte care ar putea sã-i distragã atenþia. De regulã. masa de studiu ar trebui sã fie libere.78 • Oferiþi copilului posibilitatea de a se relaxa dupã ºcoalã. De exemplu: “te poþi uita la televizor dupã ce ai terminat temele”. “poþi sã mergi afara la joaca dupã ce ai terminat temele”. aºa cum au nevoie ºi adulþii dupã o zi de muncã. Pregãtirea temelor trebuie sã fie fãcutã cel mai bine imediat ce copilul a avut un timp de relaxare dupã ziua de ºcoalã. Cel puþin la început. Reamintiþi copilului regulile de bazã. A ajuta copilul sã înceapã nu înseamnã a-i face temele. unii datoritã faptului cã nu înþeleg sarcinile (ce au de fãcut). copiii de vârstã ºcolarã mica preferã sã-ºi facã lecþiile mai degrabã în living. Copiii ºcolari mici au nevoie sã lucreze în liniºte deoarece pot fi cu uºurinþã distraºi de la ceea ce fac. Oricum este eficient sã stabiliþi momentul de efectuare a temelor înainte de a se implica în activitãþi de vizionare TV sau a ieºi la joacã afarã. Aceste comentarii sunt foarte utile pentru încurajarea copilului de vârsta ºcolarã micã de a rãmâne în sarcinã ºi a se concentra pe ceea ce face. Mulþi copii au dificultãþi cu pregãtirea temelor. sufragerie decât în dormitorul propriu.

a b. Ghid pentru pãrinþi 79 . îi puteþi spune: ”Este aproape corect! Primele patru litere sunt corecte( f. De exmplu. Încercaþi sã apreciaþi mai mult efortul copilului decât performanþa. nu le oferiþi rãspunsuri gata fabricate.r). poate fi Vârsta ºcolarã. Corect. Copilul ºcolar se afla în perioada de învãþare a abilitãþilor. Bravo! Îi puteþi spune rãspunsul corect doar dupã ce i-aþi dat un indiciu ºi el tot nu a gãsit rãspunsul corect. • Evitaþi sã criticaþi munca copiilor. acest lucru este ineficient ºi incorect. lãudaþi-l specific: “Bravo! Ai pronunþat foarte bine toate litele. care are legaturã cu intenþia de a face lucrurile singur. Mai uitã-te o data. Când copiii îºi fac temele. Copiii doresc de cele mai multe ori sã le arate pãrinþilor ce au fãcut. Stimulaþi copiii sã rezolve problema singuri. Dacã a fãcut sarcina bine. este inadevat sã îi spuneþi: ”Este greºit. îl puteþi stimula sã încerce sã facã acest lucru aºa cum poate: ”Crezi cã tu poþi sã încerci sã spui pe litere?” În acest sens puteþi sã îi daþi o foaie de hârtie ºi sã-i cereþi sã încerce singur: “Mã voi întoarce ºi voi vedea cum ai lucrat”. cât de mic. • Folosiþi învãþarea incidentalã (ocazionalã). De exemplu. alþii vã vor cere opinia pentru a vedea cât de bunã este tema. Lãudaþi copilul dacã sesizaþi orice semn. Transformaþi fiecare greºealã întro oportunitate de învãþare ºi nu o priviþi ca pe catastrofã. Cererile copiilor de a fi ajutaþi reprezintã un context foarte bun în care pãrinþii pot sã foloseascã strategiile de învãþare incidentalã. Greºelile sunt inerente oricãrui proces de învãþare.• Oferiþi ajutorul doar dupã ce copilul îl cere. • Verificaþi tema copilului înainte de a termina. Critica de regulã descurajeazã copilul mai ales când se întâmplã în mod frecvent. Deºi veþi fi foarte tentat sã criticati munca copilului. Este “e” sãu “i”? Este ‘i”. O idee foarte bunã ar fi sã încurajaþi copilul sã lucreze mai întâi pe ciorne ºi în final sã îºi treacã tema pe caietul de curat pentru a merge cu ea la ºcoalã. nu ai fãcut bine!”. ei au nevoie mai degrabã sã fie încurajati ºi lãudaþi pentru aspectele pe care le-au fãcut bine sau pentru încercarea de a rezolva singuri sarcina decât sã fie criticaþi pentru ceea ce au fãcut greºit. Copilul ar trebui sã aibã ºansa de a aborda în felul lui sarcina înainte ca pãrintele sã-i ofere ajutorul. dacã copilul vã întreabã cum sã spunã pe litere cuvantul “fabricã” fãrã sã fi încercat el însuºi mai întâi. Unii vor întreba dacã este corect. Fiþi atenþi sã nu exageraþi! De exemplu. în ordinea din cuvânt!” Dacã copilul nu a rezolvat sarcina corect. cel mai constructiv pentru el ar fi sã-i arãtaþi lucrurile pe care le-a fãcut bine ºi sã-i acordaþi ajutor ca sã vadã ce a greºit.

000 lei pentru un CD pe care ºi-l doreºte Tabelul este completat zilnic. & Winsler. Sarcina Card – Pregãtirea temelor fãrã proteste Puncte 2 Luni 2 Marþi Miercuri 2 Joi Încep sã-mi fac temele la ora 16.. este nevoie sã vorbiþi cu învãþãtoarea. Îi puteþi oferi un anumit interval de timp de vizionare TV.. School Psychology Rewiew. puteþi folosi un card pentru efectuarea temelor. • Oferiþi o recompensã pentru terminarea temelor. Punctele sunt transformate într-o recompensã sãptamânalã. Dacã se poate. vorbiþi desprte maxim 2-3 greºeli ºi încercaþi sã gãsiþi ceva pozitiv în ceea ce a fãcut copilul pentru a-i recompensa efortul depus. M. 28(3). s-a evidenþiat cã abilitãþile socioemoþionale sunt direct legate de dezvoltarea abilitãþilor ºcolare (Carlton & Winsler. recompensaþi imediat copilul pentru terminarea temelor. În acest sens. School Readines: The need for a paradigm shift. A. Poate cã ideea pe care copilul a exprimat-o în paragraf este foarte bunã. Pentru fiecare sarcinã realizatã copilul primeºte puncte.supãrator pentru un copil care a muncit din greu timp de 50 de minute sã scrie un paragraf. fãrã sã mã plâng 80 Lucrez timp de 15 minute fãrã întrerupere Total puncte câstigate Vineri 2 Total 6 5 7 5 7 5 5 5 7 5 7 20 26 Vârsta ºcolarã. 338-352. Ghid pentru pãrinþi Exemplu: 35 de puncte . În cazul în care problemele persistã. de joacã la calculator sãu de ieºit afarã. În acest caz. • Dacã tema de casã este un moment mai dificil de gestionat.15 zilnic. sã audã de la pãrinte cum îi scoate în evidenþa doar 20 de greºeli de scriere sau de punctuaþie. Performanþele academice ºi procesul de învãþare sunt foarte puternic influenþate de abilitãþile socio-emoþionale ale copilului. (1999). Când verificãm o temã.10. copilul are nevoie de ajutor susþinut. . Studiile aratã cã abilitãþile socio-emoþionale reprezintã un important factor de predicþie pentru adaptarea socialã a copilului dar ºi pentru performanþele sale academice. 1999)1 ºi de formarea unei 1 Cartlon.

Kochenderfer. Primesc feedback ºi instrucþiuni. Raver (2004) a descris mai multe aspecte prin care copilul cu dificultãþi emoþionale poate fi afectat în mediul ºcolar: Dificultatea cadrului didactic de a lucra cu un copil cu comportament disruptiv.G.G. W. . S. care deranjeazã orele. C. Beneficiazã mai puþin de experienþele învãþãrii prin cooperare cu colegii sãi (transferul de informaþii ºi abilitãþi de la colegi).. W. Adaptarea emoþionalã timpurie joacã un rol semnificativ în succesul copilului în mediul ºcolar. Birch & Buhs. De ce sunt importante abilitãþile emotionale în performanþa academicã? Vârsta ºcolarã. Child Development. Prin aºteptãri realiste faþã de copil. Ghid pentru pãrinþi 81 Cum puteþi creºte motivaþia copilului pentru învãþare? Prin focalizarea pe aspectele pozitive ale copilului: „Bravo! Ai reuºit!” Prin atenþia acordatã progreselor fãcute de copil ºi a aspectelor pozitive ale situaþiei: “Apeciez modul în care ai rezolvat …” Prin acceptarea diferenþelor individuale – fiecare copil învaþã diferit un comportament ºi reacþioneazã diferit într-o situaþie: “Mã bucur când tu …” Prin încrederea zilnicã pe care i-o acordaþi.. B. 75(2).. Children’s social and scholastic lives în kindergarten: Related spheres of influence? Child Development. Friendship quality as a predictor of young children’s early school adjustment. 1373-1400. & Buhs. care poate duce la înalte preformaþe academice (Ladd. aºteptãri adaptate nevoilor ºi potenþialului lui de dezvoltare: “Sunt mândru/ã când …” Prin evitarea comparaþiilor ºi a competiþiei dintre copii: “Pentru mine eºti special!” 2 3 4 Ladd.. (1999). 2004)4. Aratã în ultimã instanþa un interes mai mic ºi o motivaþie redusã pentru succesul ºcolar (Raver. S. Dificulatea copilului de a-ºi amâna dorinþa imediatã de a se juca ºi de a intra într-o activitate nedoritã de el dar impusã de învãþãtoare.(1996). ( 2004)Placing emotional self-regulation în sociocultural and sociometric context. & Coleman. Dificultatea de a rãmâne în sarcinã pentru mai mult timp (sunt foarte uºor de distras). Birch.. C. 19992.. Kochenderfer & Coleman. Ca rezultat ei primesc mai puþine recompense de la profesori ºi colegi.. H. 346-353.atitudini pozitive faþã de ºcoalã. intrã mai greu în sarcinã. Ladd.E. J. Child Development. C. Raver. 19963). Ladd. Se concentreazã mai greu pe sarcini.. 70(6). într-o masurã mai micã. 1181-1197. 67(3).

Dacã înjurãturile sunt folosite de copil într-o mare mãsurã ºi devin o problemã. dacã copilul foloseºte înjurãturi. probabilitatea ca ei sã înjure este mult mai mare. acest comportament se va repeta. I. sub forma lungilor discuþii cu tema “sã nu injuri.ªEDINÞELE MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR 8–10 PROBLEMATICE ALE COPILULUI Agresivitatea verbalã Implicarea copilului în activitãþile casnice ale familiei Exerciþii recapitulative. Încheierea programului. Dacã nu te poþi abþine. Pot fi o formã a abuzului direct orientat cãtre alþii sau o izbucnire de furie sau de frustrare. Dacã înjurâd copilul obþine ceea ce vrea. Oferã un bun exemplu Nu te poþi aºtepta de la copiii tãi sã nu înjure dacã tu foloseºti cuvinte care jignesc sau ofenseazã. Copiii pot înjura ca sã arate cã sunt “duri” sau sã intimideze ºi sã ameninþe pe ceilalþi. Astfel. Dacã înjuratul nu primeºte o reacþie. Înjurãturile ºi cuvintele urâte Înjurãturile sunt cuvinte care jignesc sãu ofenseazã. De ce înjurã copiii? Vârsta ºcolarã. cum ar fi râsete sau o mare cantitate de atenþie. . Este nevoie ca pãrinþii sã decidã care sunt cuvintele acceptabile.” Când copiii sunt cu prietenii lor. Înjuratul se va repeta dacã copilul primeºte o reacþie din partea celorlalþi. 82 Este nerealist sã aºteptãm de la copiii sã nu înjure niciodatã. Iatã câteva sugestii care sã vã ajute sã învãþaþi copilul sã foloseascã cuvinte acceptabile. Agresivitatea verbalã Adesea copiii învaþã cuvinte nepotrivite. poate înceta. încearcã urmãtoarele sugestii. Cei mai mulþi dintre ºcolarii mici vor experimenta înjurãturile pe care leau auzit la alþii. nu te uita ºi nu vorbi cu el. foloseºte cuvinte pe care sã i le permiþi ºi copilului tãu. Ghid pentru pãrinþi Cum sã descurajezi înjuratul? Foloseºte ignorarea Ignorarea este o bunã strategie care poate fi folositã prima datã când copilul tãu înjurã.

Arãtaþi o listã de cuvinte pe care le consideraþi inadecvate ºi o listã de cuvinte ca alternative acceptabile: “De acum. Laudaþi copilul pentru folosirea cuvintelor acceptabile. Apoi te intorci ºi încerci sã o ceri politicos.” Dacã copilul înjurã în timp ce se joacã cu alþi copiii. cum ar fi un joc sau activitatea preferatã. nu vorbeºti drãguþ în preajma celorlalþi. Este recomandat sã identificaþi un numãr de câteva cuvinte pe care le consideraþi jignitoare sau care pot fi inadecvate la ºcoalã sau în societate. mergi afarã (într-o altã încãpere) ºi te joci singurã pentru 15 minute”. Cum sã încurajezi copilul sã foloseascã cuvinte acceptabile? Cum sã gestionezi problema înjuratului? . Consecinþele care funcþioneazã implicã pierderea unei activitãþi plãcute sau privilegiu. folosirea acestor cuvinte nu este permisã (arãtaþi-i lista de cuvinte inacceptabile). înainte de a discuta depre înjurãturi. laudã copilul dacã de-a lungul unei zile nu înjurã deloc: ”Multumesc cã astãzi ai folosit cuvinte potrivite!”.Stabileºte un plan de eliminare a înjurãturilor Este nevoie ca pãrinþii sã se punã de acord cu privire la ceea ce aºteaptã de la copiii lor. Dacã este absolut necesar sã foloseºti acest tip de limbaj. Spuneþi copilului ce consecinþe veþi folosi dacã mai înjurã. cum ar fi desertul lui preferat sau o activitate specialã cu mama sau cu tata. nu-mi face plãcere când tu înjuri. spuneþi-i sã meargã ºi sã se joace singur o scurtã perioadã de timp. Nu argumenta sau dezbate cu copilul punctul tãu de vedere. de asemenea. Spuneþi ceva de genul: „Claudia. Ignorã protestele sau plângerile. Spuneþi copilului care este problema ºi consecinþele ei. comunicaþi-le problema: „Georgiana ai înjurat! Noi nu folosim astfel de cuvinte în casã”. Pur ºi simplu aplicã consecinþa. Ghid pentru pãrinþi 83 Vorbiþi despre consecinþe Hotarâþi înaintea momentului discuþiei. Descrieþi problema din punctul dumneavoastrã de vedere: ”Ciprian. Vârsta ºcolarã. Spuneþi-i copilului consecinþa: “ Deoarece ai injurat. tu poþi spune…( spuneþi-le cuvintele acceptabile)”. exact ce veþi face dacã copilul înjurã. discutaþi cu copilul despre înjurãturi. Nu-i permiteþi copilului sã foloseascã aceste cuvinte! Discutaþi problema cu copilul Într-un moment când fiecare este calm. Dacã auziþi copilul înjurând. poþi sã recompensezi copilul cu un tratament special. nu poþi sã te plimbi cu bicicleta surorii tale timp de 20 minute. vizionarea TV sau statul mai târziu la joacã. cu prietenii etc.

De exemplu. Puteþi lua în considerare aceastã metodã dacã copilul primeºte bani de buzunar. Stabiliþi ce veþi face dacã copilul înjurã. Spuneþi copilului ce poate obþine dacã atinge obiectivul zilei. Unele familii folosesc un sistem în care fiecare membru al familiei care înjurã pune bani într-o puºculiþã. Oferiþi un bun exemplu. el poate sã obþinã puncte pentru fiecare 30 de minute în care a folosit cuvinte potrivite ºi nu înjurãturi. în funcþie de cât de des înjurã copilul. Spuneþi copilului cã punctele pot fi schimbate într-o recompensã zilnicã sau într-una mai mare. Pentru copiii sub 10 ani. Folosiþi ignorarea atunci când copilul înjurã pentru prima datã. la sfârºitul sãptãmânii. Þineþi cardul într-un loc unde poate fi uºor de privit atât de dvs. Lãudaþi copilul pentru folosirea cuvintelor acceptabile. Vârsta ºcolarã. Ghid pentru pãrinþi . Spuneþi copilului ce consecinþã veþi aplica dacã ei înjurã. Aplicaþi consecinþele pentru înjurãturi. când înjurãturile sunt o problemã. cum ar fi de exemplu. Stabileºte ce numãr de puncte trebuie sã câºtige copilul pentru a primi recompensa ºi ce recompensa va fi folositã. între orele 15 ºi 18 ºi desfaceþi aceastã perioadã de timp în intervale mai mici. Este nevoie sã folosiþi consecinþele de mai multe ori înainte ca copilul sã-ºi reaminteascã sã foloseascã cuvinte adecvate. Consecinþele pot fi pierderea unor activitãþi plãcute sau a unor privilegii. Hotãrâþi care cuvinte sunt acceptabile ºi discutaþi-le cu copilul. Explicaþi copilului cã poate obþine puncte dacã foloseºte cuvinte adecvate. dacã copilul înjurã la fiecare jumãtate de orã. Faceþi un card pentru a înregistra punctele obþinute. 84 Dacã problema persistã Puteþi folosi o altã strategie dacã copilul ºi-a dezvoltat o obiºnuinþã din a înjura. Acþionaþi imediat când auziþi copilul înjurând.Paºi de succes! Permiteþi copilului sã se reîntoarcã în activitate la momentul stabilit. cât ºi de copil. puteþi sã alegeþi sã folosiþi excluderea sau o consecinþã imediatã pentru înjurãturã. Alegeþi un moment din zi.

Puneþi în aplicare consecinþa aºa cum a fost descrisã anterior La finalul perioadei (în exemplul nostru. începeþi sã retrageþi treptat recompensele. ei nu vor primi recompensa. Continuaþi sã lãudaþi copilul dacã foloseºte cuvinte potrivite. Continuaþi sã folosiþi consecinþele în mod consecvent dacã copilul înjurã. În orice caz.30) adunaþi punctele pe care copilul le-a câºtigat. stabilind un obiectiv al zilei care sã fie mult mai greu de realizat. Dacã copiii nu ating obiectivul zilei. Lãudaþi copilul pentru folosirea cuvintelor potrivite. Dacã s-a atins obiectivul zilei. Spuneti copilului problema ºi consecinþa. Ghid pentru pãrinþi Obiectivul zilei 3 2 2 3 4 3 Recompensa primitã da nu da Pentru fiecare perioadã în care copilul foloseºte cuvinte potrivite puneþi un punct pe card. Gradual creºteþi numãrul de puncte pe care un copil trebuie sã-l adune pentru a primi recompensa. ora 17. nu acordaþi nici un punct pentru acea perioada de timp. 85 . Apoi gradual creºteti timpul în care copilul dumneavoastrã ar trebui sã foloseascã cuvinte potrivite. pânã veþi renunþa la card. Dacã copilul înjurã. nu-i criticaþi ºi nu le luaþi inapoi punctele câstigate. copilul primeºte recompensa.Interval de timp 1500-1530 1530-1600 1600-1630 1630-1700 1700-1730 Total Luni 1 1 0 1 0 Exemplu card de puncte Marþi 0 1 1 0 0 Miercuri 1 1 1 1 0 Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã Vârsta ºcolarã. Când copiii ajung sã atingã obiectivul zilei cu uºurinþã.

lucruri pe care tu le faci doar cã trebuie sã fie fãcute. Munca în familie presupune cooperare ºi fiecare trebuie sã îºi aducã o contribuþie. Aceste sarcini pot fi acceptate ca parte a vieþii de familie sau pot conduce la nesfârºite certuri între pãrinþi ºi copiii. Scopul acestui exerciþiu este de a observa care sunt comportamentele tuturor membrilor familiei ºi de a face modificãri. Este important ca fiecare membru al familiei sã-ºi asume ºi sã îndeplineascã diverse sarcini casnice. Ghid pentru pãrinþi Andrei (15 ani) Cei mai mulþi dintre copiii reacþioneazã cu entuziasm când li se oferã oportunitatea de a avea o contribuþie valoroasã la treburile familiei. le oferim contexte de a învaþa cum sã facã anumite lucruri singuri.II. În special copiii mici învaþã prin imitarea adulþilor ºi în mod obiºnuit doresc sã facã lucrurile pe care adultul le face. Roluri ºi responsabilitãþi Mama Tata Maria (10 ani) Pregãteºte masa Îl ajutã pe tata sã punã masa Duce gunoiul Spalã vasele Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã Vârsta ºcolarã. Probabil cã cel mai bine este sã nu definiþi aceste treburi casnice ca fiind “sarcini grele sau neplãcute”. Exerciþiu pentru pãrinþi: 86 Recomandaþi pãrinþilor sã realizeze graficul sarcinilor ºi responabilitãþilor de zi cu zi ale familiei lor. în roluri ºi responsabilitãþi. atunci când este necesar. Implicarea copilului în activitãþile casnice ale familiei Oferind copiilor posibilitatea de a desfãºura în mod regulat activitãþi casnice. de a-ºi dezvolta abilitãþile practice ºi de a se autodisciplina. . îi învãþãm sã îºi asume responsabilitãþi.

aprecia ºi a oferi feedback-uri pozitive. Este bine sã reþineþi cã doar oferindu-le copiilor posibilitatea de a participa la treburile casnice (ºi învaþându-i concret ce sã facã) putem în mod eficient sã încurajãm cooperarea. În acest context efectuarea treburilor casnice devine adesea o experienþã descurajatoare pentru copiii iar implicarea lor în realizarea unor astfel de sarcini degenereazã într-o ceartã. Fiecare membru al familiei. când copiii sunt învaþaþi sã îºi strângã jucãriile ºi sã facã ordine. ºi de multe ori nu învaþã copiii. despre cum sã facã un anumit lucru (de exemplu. Ce ar trebui sã fac?” Ce facem dacã copiii nu coopereazã? . cum se spalã vasele). poate sã facã ceva util. eforturile pline de dorinþa de a ajuta ale copiilor. adesea ei au standarde ºi aºteptãri prea înalte în raport cu ceea ce trebuie sã facã copilul. Avem certuri ºi discuþii pe aceastã temã. De cele mai multe ori eu sunt cea care renunþ ºi încerc sã fac totul singurã ºi apoi þip la el cã nu mã ajutã. sau îi învaþã prea puþin. Vârsta ºcolarã. dau mai mult de muncã pãrinþilor (în sensul cã pãrinþii adesea ajung sã facã din nou sarcina pe care a avut-o copilul.Este adevarat cã de cele mai multe ori. Acest lucru nu l-a fãcut sã se simtã bine. sã ude plantele. Mai mult decât atât. copiii mai mari pot sã strângã masa ºi sã spele vasele. sã îngrijeascã animalele de companie (sã le dea de mâncare. La trei ani copilul poate sã punã ºerveþele la locul lor sau pe masã. întregul proces va deveni o parte agreabilã a vieþii de familie. pentru cã ei rareori fac lucrurile exact aºa cum îºi doreºte pãrintele). Este recomandat ca în cazul copiilor de 8-9 ani sã se încurajeze respectarea unui program regulat de îndeplinire a treburilor casnice. sã le cureþe locul etc). de la cel mai mare la cel mai mic. Ghid pentru pãrinþi 87 Procesul de asumare a responsabilitãþilor începe din preºcolaritate. Urãsc sã mã aud þipând. Când pãrinþi îºi vor acorda timp nu doar pentru a verifica ce nu s-a fãcut ci ºi pentru a încuraja. De cele mai multe ori ei ajung sã spunã: ”mergi la joacã“ sau “am terminat treaba”. „Copilul meu are 11 ani ºi indiferent ce fac el nu vrea sã mã ajute la treburile casnice. Am încercat sã îi retrag unele privilegii când nu ºi-a îndeplinit sarcinile casnice trasate ºi weekend-ul trecut i-am spus cã nu poate merge în vizitã la prietenul lui deoarece nu m-a ajutat la treburile casei. Adesea pãrinþii înregistreazã (ºi aceste lucruri reprezintã subiecte de cicãlealã) ceea ce copiii nu au fãcut.

Este important sã vã amintiþi cã:

88

Vârsta ºcolarã. Ghid pentru pãrinþi

Nimic nu va funcþiona perfect ºi pentru întotdeauna. Este normal ca, uneori, copiii sã nu coopereze, indiferent de ceea ce faceþi dvs. ca pãrinþi. Acest lucru þine de procesul lor de individualizare. Pentru un copil, acest lucru înseamnã sã descopere cã el este separat de pãrinþi sãi ºi cea mai uzitatã cale de a descoperi acest lucru este testarea propriei puteri. Pãrinþi vor putea sã-ºi rezolve o mare parte a problemei stresului din familie dacã înþeleg cã acest proces de opoziþie ºi rezistenþã a copilului este un proces normal. În loc sã vã supãraþi din cauza lipsei de complianþã a copilului, încercaþi sã stabiliþi limite rezonabile ºi ferme ºi rutine de comportament. Un alt motiv pentru care copiii nu coopereazã, este cã pur ºi simplu ei au alte prioritãþi decât adulþii. Treburile casnice nu numai cã nu sunt în vârful prioritãþilor, dar nici mãcar pe lista lor. Acceptând acest lucru, pãrinþii îºi vor rezolva o mare parte din frustrãri ºi din furie ºi vor gãsi cãi mult mai eficiente de a obþine cooperarea copilului în a face lucurile pe care este nevoie sã le facã. Uneori copiii refuzã sã coopereze pentru cã ei au învãþat cã dacã rezistã suficient de mult timp pe pozitie, pãrinþi renunþã ºi ei scapã de lucrurile pe care le au de fãcut. Schimbarea unui tipar de comportament cere în primul rând rãbdare, timp ºi exerciþiu. Este nevoie sã vã asiguraþi de fiecare datã dacã copilul dvs. a înþeles ce are de fãcut ºi ºtie cum sã o facã. De cele mai multe ori adulþii presupun cã, copiii lor înþeleg în mod miraculos ceea ce le cer sã facã ºi mai ales cum sã facã. Dar aceastã presupunere conduce de cele mai multe ori la descurajãri de ambele pãrþi. Adulþii se simt descurajaþi deoarece copiii nu îi ajutã iar copiii se simt descurajaþi deoarece ei nu pot face lucurile bine; acestã descurajare conduce de cele mai multe ori la neînþelegeri ºi comportamente neadecvate.

Paºi de succes!

Cum implicãm copiii în asumarea unor sarcini ºi responsabilitãþi în familie?

Începeþi cu paºi mici ºi încurajãri. Gândeºte-te la ceea ce face copilul bine acasã ºi la ºcoalã. Asigurã-te cã el aude despre ceea ce face bine în aceeaºi mãsurã în care aude lucrurile care nu vã satisfac.

Vârsta ºcolarã. Ghid pentru pãrinþi
89

Stabiliþi pe ordinea de zi a discuþiilor de familie aceastã problematicã. Cereþi copilului sã spunã care din treburile casnice ar fi cel mei dispus sã le facã. o Aranjaþi întâlnirea la un timp adecvat pentru toata lumea; o Eliminaþi factorii distractori (ex. televizorul);

Ignoraþi protestele ºi plângerile copiilor. Fiþi pregãtiþi sã auziþi plângeri de genul: ”prietenii mei nu fac aceste lucruri”. Treceþi peste ceea ce vi se spune ºi reformulaþi cã de acum înainte fiecare membru al familiei va avea câte ceva de fãcut în casã. Concepeþi o listã cu sarcini ce ar trebui fãcute zilnic, sãptãmânal, lunar. o Listaþi toate sarcinile; o Implicaþi copiii ºi cereþi-le opinia; copiii trebuie sã aibã oportunitatea de a-ºi exprima opinia în legaturã cu ceea ce le place sã facã; o Atenþie! Unii copii pot alege sã facã sarcini care le depãºesc posibilitãþile (ex. sã prepare mâncarea) sau spun cã nu vor sã facã nimic. Fiþi pregãtiþi sã aveþi alternative în cazul în care copiii refuzã sã facã unele sarcini. Ideea care se accentueazã este cã fiecare trebuie sã fie implicat în ceva. o Selectaþi sarcinile pe care copilul ar putea sã le facã cu un minum de supervizare din partea pãrintelui ºi care nu sunt consumatoare de timp (ex. sã punã rufele murdare la coº, sã punã farfuria, dupã ce a servit masa în chiuvetã).

Prezentaþi propria perspectivã asupra problemei. Explicaþi copiilor cã de acum vã aºteptaþi ca ei sã vã ajute la treburile casnice. Exemplu: „ Întreþinerea unei case presupune sã munceºti foarte mult. Dacã fiecare din familie s-ar implica ºi ar ajuta la treburile canice, am avea mai mult timp de petrecut împreunã. Acum este timpul sã facem acest lucru”.

Implicaþi toþi copiii în program, alocându-le sarcini adecvate vârstei ºi posibilitãþilor lor reale. De regulã, copiii acceptã noi sarcini dacã ºtiu cã nu sunt singurii care trebuie sã le facã.

Elaboraþi un card pentru a þine evidenþa sarcinilor Acest instrument poate fi folosit pentru: o a þine evidenþa modului în care copiii îºi îndeplinesc sarcinile; o a le reaminti copiilor ce au de fãcut; o a da copiilor un feedback legat de îndeplinirea/neîndeplinirea sarcinilor; o cardul trebuie sã fie completat cu sarcini pentru fiecare membru al familiei.

Sarcina

Robert Pune masa de searã Spalã vasele

1

2

Card – sarcinile casnice lunare
3 4 5 ...

28

29

30

31

ªtefan Strânge masa dupã cinã ªterge vasele

90

David Hrãneºte câinele Pune vasele la locul lor

Vârsta ºcolarã. Ghid pentru pãrinþi

Stabiliþi din timp consecinþe pentru neîndeplinirea sarcinilor trasate. Se poate folosi drept consecinþã vizionarea TV sau ieºitul afarã la joacã: ”te poþi uita la televizor sau poþi iesi la joacã, dupã ce ia terminat ce aveai de fãcut!”

o stabiliþi recompense pentru îmbunãtãþirea performanþelor; copiii sunt mult mai înclinaþi sã coopereze dacã eforturile lor sunt remarcate ºi recompensate; o lãudaþi fiecare implicare cât de micã ºi acordaþi atenþie copilului în timp ce se implicã în efectuarea sarcinilor; o acordaþi atenþie imediat ce copiii au terminat de efectuat sarcina; o oferiþi feedback-uri pozitive la sfârºitul zilei (înainte de culcare) în timp ce completaþi cardul; o apreciaþi efortul copilului ºi nu performanþa; important este ca la aceastã vârstã copilul sã înveþe sã facã lucrurile la un nivel satisfãcãtor.

Evitaþi sã certaþi copilul pentru cã nu s-a implicat în ceea ce avea de fãcut imediat (în momentul specificat ca orã de începere). Acordaþi timp copilului sã înveþe sã facã un lucru nou.. . Evitaþi sã îi repetaþi copilului în permanenþã ce are de fãcut. o Oferiþi copilului posibilitatea de a vedea cum faceþi divese lucruri.. Fãcând din aceasta activitate o aventurã plãcutã veþi reduce cu mult certurile legate de treburile casnice. o Faceþi un lucru cu ajutorul lui. copilul ar trebui sã se simtã suficient de încrezãtor sã facã acel lucru de unul singur. Momentul urmãtor este sã faceþi dvs. Explicaþi-i ce faceþi. o Priviþi copilul cum îºi îndeplineºte sarcina. Explicaþi copilului care sunt recompensele ºi consecinþele respectãrii/nerespectãrii regulilor. De cele mai multe ori copiii manipuleazã pãrinþi sã fie de acord cu ceea ce vor sã facã în momentul respectiv ºi nu îºi mai þin promisiunea fãcutã.. o Programul de lucru trebuie sã fie strict delimitat în timp (începe la ora. ºi apoi lãsaþi copilul sã se implice singur. o Efectuarea temelor trebuie sã fie înaintea treburilor casnice. Vârsta ºcolarã. sarcina. Lãudaþi copilul pentru ajutorul dat: “Îmi faci viaþa mai uºoarã când mã ajuþi ºi îmi eºti de mare folos. Sugeraþi-i sã vã spunã el ce ar trebui sã facã în ziua respectivã. îndeplinirii/neîndeplinirii sarcinilor. o Copilul trebuie sã aibã posibilitatea de a alege când ºi cum sã înceapã lucrul. Mulþumesc!” o Copilul face sarcina cu ajutorul tãu. Explicaþi în termeni simpli ce faceþi ºi de ce faceþi acel lucru. Acum este timpul ca copilul sã încerce sã facã singur. Amintiti-vã sã formulaþi aºteptãri realiste faþã de copil (aºteptãrile perfecþioniste vã pot descuraja pe amândoi) ºi sã oferiþi aprecieri. Este suficient sã îi reamintiþi o singurã datã cã sarcinile casnice trebuie sã fie realizate între orele. încurajând copilul sã vã ajute... Ghid pentru pãrinþi 91 Reamintiþi copilului care sunt regulile înainte de a începe sã facã ceva. Stabiliþi un moment regulat de începere a sarcinilor casnice ºi daþi copilului câteva alternative sã aleagã..ºi se terminã la ora. Din acest moment.). cu încurajare din partea dvs. Invitaþi-l în bucãtãrie sã observe cum preparaþi cina.Atenþie! Nu vã lãsaþi prinºi în capcana de a-i pemite copilului sã facã altceva pentru cã v-a promis cã îºi va indeplini sarcinile dupã ce terminã activitatea doritã de el. cum curãþaþi peluza sau faceþi patul.

Copiii mici interiorizeazã aprecierile adulþilor din jurul lui ºi se definesc în aceºti termeni. Aplicaþi algoritmul: spuneþi ce sã facã. Astfel un copil care se comportã nepotrivit sãu este descurajat. mai ales dacã sarcina este noua. lãudaþi-l specific dacã face. Ghid pentru pãrinþi Separaþi copilul de comportamentul sãu. Ajutaþi copilul sã înceapã. conºtientizarea îmbunãtãtirii (progresului) ºi oferirea de aprecieri ºi multumiri. Încurajarea nu înseamnã acceptarea comportamentelor neadecvate ci înseamnã aprecierea efor tului (nu a per formanþei). Iniþial. iritaþi ºi provoacã adulþii din jurul lor. sunt frustraþi.Stabiliþi momentul de retragere a monitorizãrii ºi recompensãrii. o Aºteptaþi sã treacã 2-3 zile ºi apoi faceþi o evaluare ºi o apreciere a sarcinilor cuprinse în card. aplicaþi consecinþele dacã nu face. este “rãu”. copiii au nevoie sã fie ajutaþi. Stima de sine nu este constantã. ceea ce faci este inadecvat” Magia încurajãrii Copiii. Ea se modificã ºi este foarte mult influenþatã de aprecierile pãrinþilor. ca ºi adulþii. o Lãudaþi copilul doar la sfârºitul zilei pentru modul în care ºi-a îndeplinit sarcinile. o Creºteþi numãrul de sarcini sau înlocuiþi-le cu unele cu un grad de dificultate mai mare. Ei se comportã uneori neadecvat. când ºtiu cã sunt importanþi ºi au valoare. în timp ce unul care se comportã bine (multumeºte cu succes adultul) este “bun”. Pãrinþii prevazãtori învaþã sã dea copilului mesaje de genul: “tu eºti un om valoros. fac lucrurile mai bine când se simt mai bine. Acest moment poate fi când copilul ºi-a format deja o rutinã ºi se implicã în efectuarea sarcinilor în mod spontan. Cum sã retragem sistemul de recompensare? o Reduceþi atenþia acordatã copilului în timp ce el desfãºoarã activitãþile casnice. reamintiþi-i dupã 5 minute dacã nu a fãcut. o Scoateþi definitiv cardul. acþionaþi. 92 Vârsta ºcolarã. . Copiii nu sunt niciodatã “rãi”. În familiile cu copii mai puþini cardul poate fi retras când copilul ºtie deja ce are de fãcut. În familiile cu mai mulþi copiii cardul cu sarcini poate fi folosit o perioadã mai mare de timp (chiar câþiva ani). Pãrinþi eticheteazã uneori copilul în functie de comportamentul lor.

sã-ºi facã temele. apoi cel puþin o datã pe zi spune-þi fiecãrui membru al familiei ce apreciaþi la el. Învãþând sã cauþi ºi sã împãrtãºeºti altora lucrurile bune. Întotdeauna existã ceva bun în fiecare persoanã ºi în fiecare situaþie. Este important ca. cei mai mulþi dintre noi suntem tentaþi sã remarcãm mai mult aspectele negative decât pe cele pozitive. Ghid pentru pãrinþi 93 De reþinut! Programul cu sarcini casnice nu trebuie sã consume prea mult din timpul copilului. ce calitãti vã fac sã zâmbiþi? Când aþi fãcut lista. prin explorarea a ceea ce s-a întâmplat. copiii sã înveþe din comportamentele lor neadecvate. În plus. reamintiþi-vã sã zâmbiþi. ignorând cã. Ei au nevoie de timp sã se joace. fiecare dointre noi apreciem atunci când eforturile ºi abilitãþile noastre sunt recunoscute. Învãþaþi copiii sã vadã partea pozitivã a lucrurilor. Întâlnirile de familie reprezintã locul ideal unde membrii familiei îºi pot împãrtãºi lucrurile bune pe care le vãd unii la alþii. Uneori ne este teama sã facem complimente copiilor pentru a nui face rãsfãþaþi ºi aroganþi. .Copiii se simt încurajaþi când ºtiu cã greºelile lor sunt bune oportunitãþi de a învaþa mai degrabã decât o evidenþã a ceeea ce au fãcut greºit. vã va da speranþã ºi curaj. puneþi-o undeva la vedere. a cauzelor. Oferiþi copiilor complimente ºi aprecieri. Aceastã abilitate constã în a vedea binele din oameni ºi din situaþii. Copilul la aceastã vârstã are ºi alte nevoi la fel de importante pentru dezvoltarea lui. Este foarte important sã fiþi sincer ºi sã spuneþi lucruri pe care le credeþi cu adevãrat. Luati-vã timp ºi face-þi o listã: ce lucruri vã plac la ceilalþi membri ai familiei. Oamenii care au succes în viaþã ºi în relaþii. au aceastã abilitate. sã spuneþi “mulþumesc” ºi sã vã îmbrãþiºaþi familia în fiecare zi! Vârsta ºcolarã. sã exerseze diferite abilitãþi sociale etc. În mod natural. a emoþiilor generate de situaþie.

Ghid pentru pãrinþi 5. . 2. 94 Vârsta ºcolarã. Sã exerseze aplicarea metodele adecvate de discplinare pentru unul sau douã comportamente. este un comportamenta rezultat al reactivitãþii lui emoþionale sau este un comportament rezultat în urma unor abilitãþi insuficient învãþate ºi exersate. Sã identifice cauza comportamentului – este un comportament normal pentru stadiul lui de dezvoltare. Sã facã distincþia dintre convingeri realiste (ex. 6. “este prea activ pentru cã este obosit”) ºi convingerile nerealiste sau problematice (ex. Sã aplice modelul ABC pentru unul sau douã comportamente problematice ca exerciþiu de modificare comportamentalã. 3. 4. este un compor tament rezultat al temperamentului. Sã identifice reacþiile lor emoþionale ºi convingerile lor despre comportamente. “iar vrea sã mã enerveze. copilul ãsta e rãu”). durata comportamentului ºi latenþa (la ce interval de timp a apãrut comportamentul dupã apariþia stimulului activator). Pentru fiecare comportament în parte rugaþi pãrintele sã noteze: frecvenþa comportamentului (de câte ori apare într-un interval de timp). Rugaþi pãrinþii sã realizeze o listã cu comportamentele problematice ale copilului lor din perspectiva lui. Exerciþii recapitulative pentru pãrinþi 1.III. intensitatea comportamentului (pe o scalã de la 1 la 10).

. 2000. Fox. N.G. R. 1-21. pag. pag. Paul. Atkinson. Banez. Ann. Kamila B. Ghid pentru pãrinþi 95 . B. 2001. Journal of Applied Development Psychology. ºi colab. 21–45. T. and behavior in abuse-risk mothers: A laboratory study.(2007) Children’s Television Exposure and Behavioral and Social Outcomes at 5. Child Abuse and Neglect. 21–45. R. E. 18.. Issue of Pediatrics. pag. Frick. pag.BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ Dadds. 24.. ºi colab. O Leary.S. S. Lorber. M. Doug Bodin. (2002). affect. S. Henderson. 58. R. H.5 years: Does Timing of Exposure Matter?” Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health. Mistry. Mediated Path to Overreactive Discipline: Mothers Experienced Emotions. Continuity and Discontinuity of Behavioral Inhibition and Exuberance: Psychophysiological and Behavioral Influences across the First Four Years of Life. 2000. Nr. Disciplining Children: Characteristics Associated with the use of corporal punishment. M. Rethinking the Brain. Nr. J.. ºi colab. Vol. Dietz. J. 7–20. Child Development. 27. M.K. Vol. (2002). 5. 73. pag. Vol. Children’s and parents’ daily stressful events and psychological symptoms. 591-605.... Minkovitz. 27. Is parent disciplinary behavior enduring or situational? A multilevel modeling investigation of individual and contextual influences on power assertive and inductive reasoning behaviors... 1529-1542. Vol. R. 72. 505-529. 27. & Compas. 1.& Gable. Aucoin.E. Child Development. 629-642. Nr..527-541. Shore..A.F.. M...H. Katherine. 1952-1953. C E. (2006). Atkinson. V.. Vârsta ºcolarã. Dietz. Nr. Milner. 370-388.. Nr. Child Development. Social information processing in high-risk and physically abusive parents.. 27. 2003. Disciplining Children: Characteristics Associated with the use of corporal punishment. 2003. 1-21. Goldsmith..L. pag. Inhibited and Uninhibited Infants „Grown Up”: Adult Amygalar Response to Novelty. pag. Nr.. (1995)The determinants of coparenting in families with toddler boys: Spousal differences and daily hassles. J. 1529-1542. Sanson. 27.. 12. 72. Maccoby. A. and behavior in abuse-risk mothers: A laboratory study.. Annual Review of Psychology. Henderson. Nr. Child Abuse & Neglect. et al. XIV. McAllister. 2001. Mullins. and Physiological Responses. Appraisals.. Parenting and its effect on children: on reading and misreading behavior. Cynthia S. (1987) What is temperament? Four approaches. R. E. Vol.. Nr. Journal of Applied Development Psychology. 24. (2006) Corporal Punishment and Child Adjustment. Child Abuse and Neglect. Critchley.. p. pag. A. Fox. Child Abuse & Neglect. N. Child Abuse & Neglect.. Attributions. Dadds.A. Science. J. E. Journal of Abnormal Child Psychology.L. 2000. G. Attributions.A. M. 1. Journal of Consulting and Clinical Psychology.H. 2005. Crnic. J.1997. 12. Mullins. affect. R. H.A. A. 972-981. Vol. pag. Christine.. E. 66. Schwartz. Child Development. T. (1990). MPH. R.S. Continuity and Discontinuity of Behavioral Inhibition and Exuberance: Psychophysiological and Behavioral Influences across the First Four Years of Life. R. pag. J. McAllister. Belsky. 300.

Marital disharmony and children’s behavior problems: Aspects of poor marriage that affect children adversely.. 1952-1953. Journal of Child Psychology and Psychiatry. J. 5..S. J. pag.L.. 2000.. Nr. Nr.Jenkin.E. Journal of Abnormal Psychology. Appraisals. pag. Social information processing in high-risk and physically abusive parents.. 100. and Physiological Responses. 252-535. XIV. Loeber. 7–20. (1991).C. No. 325-337..B.G.. Rodriguez. Vol. Schwartz. 300. Child Abuse & Neglect. O Leary. Annual Review of Psychology. Stress and Anger as Contextual Factors and Preexisting Cognitive Schemas: Predicting Parental Child Maltreatment Risk. 4. C. M. 379-390. pag. Journal of Consulting and Clinical Psychology. R.. Inhibited and Uninhibited Infants „Grown Up”: Adult Amygalar Response to Novelty. Science.M. E. Vol. 2005.A. & Smith. M.. C...(1991) Diagnostic conundrum of oppositional defiant disorder and conduct disorder. 972-981. 32. 2007. S.. 793-810. Forehand. Mediated Path to Overreactive Discipline: Mothers Experienced Emotions. Ghid pentru pãrinþi . C E. Parenting and its effect on children: on reading and misreading behavior. Vol.F. 2003..B..14. 2003.. Strauss. The association between social withdrawal and internalizing problems with children. 73. M..(1986)... Lahey. 27.& Framme. Lorber. & Thomas. Smith. Journal of Abnormal Child Psychology. K. Richardson. C. Maccoby. 96 Vârsta ºcolarã. pag. M. 12. ºi colab. R. C. Milner. Child Maltreatment.J.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful