Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 1 UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE‖ SUCEAVA Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

Specializarea : Finanţe Bănci Anul III, sem. II PRODUSE ŞI SERVICII BANCARE Lector. univ.dr. Mihai POPESCU 2007 Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 2 Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 3 CUPRINS CAPITOLUL I ............................................................................................................................................ 6 Sistemul bancar românesc şi evoluția acestuia....................................................................................... 6 Obiective: ........................................................................................................................................... 6 1.1. Sistemul bancar în România ......................................................................................................... 6 1.2. Evolutia sistemului bancar din România .................................................................................... 11 1.2.1. Perioada 1991‐1996 ............................................................................................................ 11 1.2.2. Perioada 1996‐2000 ............................................................................................................ 12 1.2.3. Perioada 2000‐2006 ............................................................................................................ 12 1.3. Strategia BNR pentru implementarea Noului Acord de Capital (Basel II ) ................................. 14 Concepte cheie:.................................................................................................................................... 15 Titluri de referare şi lucrări complexe: .............................................................................................. 15 Teste grilă ......................................................................................................................................... 16 CAPITOLUL II ......................................................................................................................................... 17 Organizarea sistemelor bancare ........................................................................................................... 17

Obiective: ......................................................................................................................................... 17 2.1. Organizarea sistemelor bancare: tipuri de banci, categorii de clientela.................................... 17 2.2. Tipuri de banci la nivel international.......................................................................................... 17 2.3. Categorii de clientela în Romania ........................................................................................ 20 2.3.1. Clienti persoane juridice...................................................................................................... 20 2.3.2. Clienti persoane fizice ......................................................................................................... 20 Concepte cheie:.................................................................................................................................... 22 Titluri de referare şi lucrări complexe: .............................................................................................. 22 Teste grilă ......................................................................................................................................... 22 CAPITOLUL III ........................................................................................................................................ 24 Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 4 Definirea ofertei bancare ...................................................................................................................... 24 Obiective: ......................................................................................................................................... 24 3.1. Definirea ofertei bancare ........................................................................................................... 24 3.2. Particularitățile ofertei bancare ................................................................................................. 27 3.3. Structura ofertei bancare ........................................................................................................... 30 3.3.1. Operațiuni PASIVE ............................................................................................................... 31 3.3.2. Operațiuni ACTIVE ............................................................................................................... 35 Concepte cheie:.................................................................................................................................... 35 Titluri de referare şi lucrări complexe: .............................................................................................. 35 Teste grilă ......................................................................................................................................... 35 CAPITOLUL IV........................................................................................................................................ 37

Creditul bancar ..................................................................................................................................... 37 Obiective: ......................................................................................................................................... 37 4.1. Tipologia creditelor.................................................................................................................... 37 4.2. Credite acordate persoanelor fizice ........................................................................................... 39 4.3. Credite acordate persoanelor juridice ....................................................................................... 42 4.3.1. Credite destinate necesarului de capital fix ........................................................................ 42 4.3.2. Credite destinate creanțelor comerciale............................................................................. 43 4.3.3. Credite de trezorerie ........................................................................................................... 43 4.3.4. Factoring............................................................................................................................. 44 4.3.5. Leasing financiar.................................................................................................................. 45 4.3.6. Închirierea‐achiziționarea industrială.................................................................................. 46 4.4. Credite acordate statului............................................................................................................ 47 Concepte cheie:.................................................................................................................................... 49 Titluri de referare şi lucrări complexe: .............................................................................................. 49 Teste grilă ......................................................................................................................................... 50 Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 5 CAPITOLUL V......................................................................................................................................... 51 Servicii oferite de bănci ......................................................................................................................... 51 Obiective: ......................................................................................................................................... 51 5.1. Operarea Transferurilor Monetare ............................................................................................ 51 5.2. Cărțile de plată (Cardul) — ca monedă electronică ................................................................... 54 5.3. Servicii privind transferurile bancare având ca suport moneda electronică ............................. 56

5.4. Servicii privind transferurile internaționale de fonduri.............................................................. 58 5.5. Alte Servicii oferite de bănci....................................................................................................... 59 Concepte cheie:.................................................................................................................................... 70 Titluri de referare şi lucrări complexe: .............................................................................................. 70 Teste grilă ......................................................................................................................................... 70 Bibliografie ........................................................................................................................................... 72 Raspunsuri teste:.................................................................................................................................. 74 Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 6 CAPITOLUL I Sistemul bancar românesc şi evoluţia acestuia Obiective: • Sistemul bancar în România • Evolutia sistemului bancar din România • Acordul Basel II 1.1. Sistemul bancar în România Economia de piata presupune existenta unui sistem bancar care sa asigure mobilizarea disponibilitatilor monetare ale economiei si orientarea lor spre desfasurarea unor activitati economice eficiente. Băncile sunt instituţii financiare care concentrează mijloacele de plată şi acordă credite, facilitând soluţionarea problemei pieţei. Aceste instituţii au apărut din timpurile cele mai vechi. Intr-o economie de piata, sistemul bancar indeplineste functia de atragere si concentrare a economiilor societatii si de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv si impartial de alocare a creditului, catre cele mai eficiente investitii. In indeplinirea acestei prime functii, bancile, ca verigi de baza ale sistemului, urmaresc modul in care debitorii utilizeaza resursele imprumutate. Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor, ofera servicii de gestionare a riscului si reprezinta principalul canal de transmisie in implementarea politicii monetare. Băncile îşi au originea în trecutul îndepărtat. Există dovezi ce atestă practicarea, încă din timpurile antichităţii, a unor activităţi care pot constitui primii paşi în domeniul bancar. Astfel templele din Babilon şi Egiptul antic erau şi loc de păstrare a banilor şi tezaurelor. Există mărturii scrise privind activitatea de depuneri şi împrumuturi efectuate de temple. Detalii referitoare la depozite, rambursarea creditelor, la dobânda percepută există în Codul lui Hammurabi, rege al Babilonului în sec. XVIII î.e.n. În secolul VI î.e.n., oraşele-stat ale Greciei au început să emită monede proprii şi astfel a apărut necesitatea schimbării unei monede cu alta, acestea putând fi socotite primele schimburi valutare. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare

n. zarafii genovezi nu se ocupau numai cu schimbul monedelor ci primeau de la persoane particulare depozite de bani pentru păstrare şi acordau la rândul lor împrumuturi sub denumirea cambii monetare. unele bănci agricole. În timp. din care circa 10 milioane erau ale statului. viramente. În principate băncile iau naştere în a doua jumătate a sec. Banca Maramureş. În 1880 a luat fiinţă Banca Naţională a României ca societate pe acţiuni cu capital iniţial de 30 milioane lei aur. XII. Creditul funciar rural. dar aveau permisiunea să încasze comisioane pentru serviciile acordate.). XIX. Primele dovezi ale desfăşurării unei activităţi bancare pe teritoriul României datează din anul 167 e. etc.Cursul de economie politică‖ menţionează că în sec. Ea putea acorda împrumuturi în numerar şi percepea dobândă. În perioada interbelică au funcţionat în România numeroase bănci comerciale. În literatura economică se arată că există în ţări cu economie de piaţă 4 tipuri de bănci: 1) banca de emisiune cu rolul de a emite monedă şi de a asigura controlul asupra masei monetare. Banca de Credit. activitatea bancară a continuat să se dezvolte atât prin diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor oferite. Banca Mondială. credite de gaj) 3) bănci de afaceri: acordă credite pe timp lung întreprinderilor şi contribuie la finanţarea unor Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 8 proiecte de investiţii. Este vorba despre un document ce reprezintă un contract privind înfiinţarea unei bănci. precum Banca Agricolă. iar în 1866 la Bucureşti. Resursele lor constau în capital propriu şi nu folosesc depozitele care le-au fost încredinţate 4) bănci specializate sau instituţii financiare specializate: a) casa de credit agricol b) credit financiar (credit ipotecar pe timp lung acordat particularilor şi colectivităţilor publice locale) c) credit naţional acordat comerţului şi industriei pentru modernizare. BERD. de a acorda credite altor bănci prin operaţii de resort şi de a controla întreaga politică monetară a statului (la noi Banca Naţională Română) 2) banca de depuneri sau de depozit (acordă credite pe timp scurt care generează următoarele operaţii scontate. bazele de credit şi altele. printre care Banca Românească.. În 1857 ia fiinţă la Iaşi Banca Naţională a Moldovei. Desigur există o enormă diferenţă între operaţiunile limitate. . pentru restructurare d) bănci populare în ajutorul întreprinzătorilor mici şi mijlocii e) bănci de comerţ exterior Există de asemenea bănci specializate cu competenţe internaţionale (BIRD. cât şi prin acoperirea nevoilor de fonduri ale unor noi domenii de activitate. avansuri în cont curent sau deschideri de credit pe care titularul de cont îl poate utiliza. Virgil Madgearu în . Banca României. efectuate de bancheri la începuturile activităţii bancare şi gama complexa de servicii care pot fi oferite de o bancă modernă. Banca Comercială Română. operaţii de bursă. Ele nu se identifică cu enumerarea operaţiunilor făcute de bănci.7 Izvoarele istoriei dovedesc că activitatea bancară în Imperiul Roman se desfăşura atât prin bănci de stat cât şi private. Oficial băncile nu aveau voie să perceapă dobânzi. Literatura de specialitate arată 4 funcţii de bază ale activităţii bancare.

care nu se preocupă de maximizarea profitului. Înainte de anul 1990 structura sistemului bancar românesc era similară cu cel din celelalte economii centralizate. Bancherul. BNR combina funcţiile unei bănci centrale cu unele din funcţiile unei bănci comerciale. banca centrală nu este o bancă în sensul băncii comerciale. În concluzie aceste genuri de activităţi se exercită atât în cadrul economiei naţionale cât şi pe scară internaţională. Aşa cum orice întreprindere transferă combină. 4) Banca intervine pe diviziunea pieţei monetare exercitând o funcţie de arbitraj. statul intervine pentru a regla capacitatea de a crea monedă de către bănci. împrumutând şi plasând fondurile pe care le colectează. în perioada 1990-2006 sistemul monetar-financiar este puternic dominat de sectorul bancar acesta reprezentând cel mai important intermediar financiar. statul intervine pentru a se asigura că băncile nu vor deveni foarte slabe sau în stare să falimenteze şi de aceea statul desfăşoară această activitate de control sau supervizare a băncii. Poziţia dominantă a sectorului bancar în cadrul sistemului monetar financiar din România se explică printr-o serie de factori cum ar fi: insuficienta dezvoltare a pieţelor de capital. 3) Mutualizarea (divizarea) riscurilor. Bancherul trebuie să fie prevăzător când împrumută sumele unor debitori să nu pună aceste sume în pericol.1) Gestiunea sistemului de plăţi. vizează ajustarea diferitelor rate ale dobânzilor. În ciuda denumirii. Se sprijină pe evaluarea riscurilor de către bănci (Consiliul de administrare a băncilor). ea este cea care suportă costul. ci de anumite scopuri pentru întreaga economie. . Prin politică monetară. Sistemul bancar îndeplineşte funcţia de atragere şi concentrare de resurse băneşti a persoanelor fizice şi juridice şi de canalizare a acestora printr-un proces reglementat de alocare către activităţi utile şi profitabile. • Banca de Investiţii pentru operaţiunile privind finanţarea pe termen lung a economiei. Acest cost se repercutează asupra debitorilor prin intermediul preţului creditului. băncile realizează şi ele operaţii de transfer. băncile schimbă durata de funcţionare a acestor fonduri schimbând lichidarea şi eficienţa lor. De aceea. Astfel. moneda fiind o aşa numită ban public. Dacă totuşi această slăbire se produce. Această funcţie Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 9 vizează realizarea echilibrului pieţelor internaţionale. sistemul bancar românesc se caracterizează printr-un nivel scăzut de monetizare şi intermediere financiară. factori de producţie obţinând bunuri şi servicii. ci o instituţie guvernamentală. statul are misiunea să exercite un control sever asupra activităţii băncii. În perioada mai sus amintită. Întrucât banca dă cu împrumut pe cont propriu. moştenirea economiei cu planificare centrală în care băncile erau acelea ce contabilizau activitatea întreprinderilor economice fără independenţă financiară etc. ale altor instrumente negociabile. consiliul de administraţie este liber să acopere sau să nu cererea de credite a clienţilor săi. pentru a pune la punct unele mecanisme de apărare cel puţin parţială a intereselor deponenţilor 2) Activitate de transfer. Aceasta cu deosebirea că aşa zisa materie primă pe care ele o pun în operă o reprezintă banii devenind o marfă fungibilă prin excelenţă. Astfel prin creditele care le deschid băncile creează moneda. Existau patru bănci specializate: • Banca Română de Comerţ Exterior pentru operaţiunile de comerţ exterior. transformând moneda în care sunt exprimaţi. În România. etc.

Într-o economie de piaţă sistemul bancar îndeplineşte funcţia de atragere şi concentrare a economiilor societăţii şi de canalizare a acestora. depunătorii şi împrumutătorii neavând nici o legătură de drept între ei. acestea aveau conturi deschise la BNR şi primeau la nevoie credite pentru suplimentarea resurselor (excepţie făcea CEC care redepunea banii populaţiei la BNR. Bănciile asigură şi facilitează efectuarea plăţiilor. Liberalizarea a multiplicat numărul celor ce intervin pe piaţă . colectând Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 11 depozitele. la sfârşitul anului 1990 funcţionau 12 bănci dintre care 7 erau bănci persoane juridice române iar 5. În vederea realizării obiectivelor finale. din care 7 sucursale de bănci stăine şi 2 bănci cu capital de stat. în 1998 existau 45 bănci dintre care 36 erau societăţi bancare persoane juridice române iar 9 erau sucursale sau reprezentanţe ale băncilor străine. băncile ca verigi de bază al sistemului urmăresc modul în care debitorii utilizează resursele împrumutate. La baza transformărilor stă introducerea unui sistem organizat pe două niveluri: Nivelul I . În îndeplinirea acestei funcţii.• Banca Agricolă pentru operaţiunile din domeniul agriculturii şi industriei alimentare.Banca Naţională a României Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 10 Nivelul II . După sursa BNR. concomitent cu plasarea lor pe piaţă prin intermediul creditelor. printr-un proces obiectiv şi imparţial de alocare a creditului. băncile îndeplinesc rolul de intermadiari între deţinătorii de capitaluri şi utilizatorii acestora. Bănciile gestionează depozitele şi mijloacele de plată din economie. cât şi dispersia lor geografică. banca centrală urmăreşte stabilitatea valorii interne şi externe a monedei naţionale. în 2004 40 de instituţii de credit . către cele mai eficiente investiţii. • Casa de Economii şi Consemnaţiuni pentru preluarea resurselor disponibile ale populaţiei. bănciile au responsabilitatea gestionării eficiente a acestora cu maxim de randament. cea ce presupune o multiplicare a riscurilor. a operaţiunilor de scont şi a altor operaţiuni pe piaţa financiară. dar sistemul bancar se caracterizează printr-un grad relativ de concentrare şi segmentare. Prin activitatea de colectare de resurse financiare.Băncile comerciale şi cooperativele de credit. Pe structura fostei bănci centrale şi din structurile instituţiilor financiare specializate sau format reţele incipiente preluate de instituţiile care există în prezent. în 1995 existau 31 bănci dintre care 24 erau societăţi bancare persoane juridice române. activitatea de creditare fiind redusă). oferă servicii de gestionare a riscului şi reprezintă principalul canal de transmisie în implementarea politicii monetare. Începând cu anul 1991 are loc metamorfoza sistemului bancar românesc. respectiv 39 de instituţii care formează sistemul bancar românesc – 37 bănci cu capital integral sau majoritar privat . pe contul lor propriu. Dezvoltarea cantitativă a sistemului bancar românesc este o caracteristică a acestei perioade de tranziţie. sucursale ale băncilor străine. bănciile acţionează în numele lor. concomitent cu punerea la dispoziţia economiei . La sfârşitul anului 2006 în România funcţionau un număr de 38 bănci persoane juridice române şi sucursale ale băncilor straine în România. în beneficiul propriu şi al depunătorilor. precum şi Creditcoop. iar 7 erau sucursale sau reprezentanţe ale băncilor străine. În exercitarea acestei diversităţi de operaţii.

. Astfel.2. (Banca Româna de Comert Exterior . Perioada 1991-1996 Prin legea nr. cu urmatoarele consecinte pozitive: straine. Evolutia sistemului bancar din România Legislatia bancara adoptata initial în 1991 a stimulat rolul bancilor comerciale în economie. beneficiari de credite sau alte produse/servicii bancare). capabil sa ofere o gama larga de produse si servicii bancare de un nivel calitativ superior care sa satisfaca exigentele atât ale tuturor categoriilor de agenti economici (clienti) din economia de piata. lichiditate . 34/91 ce reglementeaza statutul Bancii Nationale a României ca banca centrala.1. s-a impus ca în perioada anilor ce au urmat definirii noilor reglementari a sistemului bancar românesc si pâna în prezent sa se creeze un sistem modern. Perioada 1996-2000 Prin emiterea unui nou pachet de legi. cu capital de stat si autohton privat. 1. Pentru mentinerea circulatiei banesti la nivel corespunzator. administrarea rezervelor valutare ale tarii. supravegherea activitatilor bancare. rol strâns legat de calitatea lor de intermediar principal în relatia economiiinvestitii. s-a ajuns la urmatoarea organizare a sistemului bancar: urmatoarele functii: emisiune monetara. Totodată are şi un rol de menţinere a încrederii publicului în bănci. cât si a persoanelor fizice (deponenti. 58/1998 (legea functionarii bancilor comerciale). Banca Nationala a României asigur de asemenea legatura dintre dimensiunile creditului si volumul masei Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 12 monetare în circulatie. au avut loc o serie de schimbari importante în activitatea bancara în perioada 1991-2006: 1.2. respectiv legea nr.2. 1. 83/1997 (privatizarea bancilor) legea nr. Banca Agricola. Bancile constituite aveau obligatia de a deschide conturi de corespondent la Banca Nationala si crearea de rezerve minime potrivit reglementarilor date de Banca Nationala a României si alte conturi precum si sa se refinanteze de la aceasta.2. modul de calcul al gradului de lichiditate al unei banci comerciale.naţionale a cantităţii optime de monedă necesară creşterii economice. Comerciala Româna S. asigurarea stabilitatii monetare. în conditiile stabilite.A. 33/1991 ce reglementeaza activitatea bancilor comerciale. Banca de Investitii) pe baza Hotarârii Guvernului au fost transformate în banci comerciale. sistemul de provizionare. activitate aproape inexistenta pâna în anul 2000. Având în vedere rolul si importanta pe care le au bancile la buna functionare a agentilor economici si a economiei în ansamblu. urmarirea executarii balantei de plati externe. cât si prin hotarâri de guvern. relatie hotarâtoare în cresterea economica. legea nr. 83/1998 (lichidarea si reorganizarea bancilor) s-a continuat reforma sistemului bancar. Legea nr. aprobându-li-se si noi statute de organizare si functionare. permis o dezvoltare accelerata a creditarii persoanelor fizice.

se constituie ca subsistem al macrosistemului economico-social. în calitate de clienti. în domeniul clientilor persoane fizice. • realizarea raportarilor contabile si în sistemul IAS. etc. • stabilirea sistemului de credit overdraft pentru bancile comerciale. dar şi crearea premiselor pentru stabilitatea sistemului financiar. Strategia BNR pentru implementarea Noului Acord de Capital (Basel II ) Obiectivul principal al acordului Basel II (Directiva nr. serviciul datoriei si initierea de proceduri • judiciare.1. Prin realizarea acestui sistem de organizare bancara s-a creat un potential considerabil de crestere si dezvoltare a activitatii bancare. amendamentele aduse legilor 101/19998. • cresterea autoritatii BNR ca organ de supraveghere al activitatii bancare. • infiintarea Biroului de Credit pentru monitorizarea riscului si rambursarii creditelor persoanelor fizice. serviciilor si instrumentelor specifice va permite. reglementarea banilor electronici si a activitatii legate de creditul electronic. • stabilirea obiectivului principal al BNR : stabilitatea preturilor. Dezvoltarea operatiunilor.).. a unei activitatea bancare moderne. de categoria de clienti carora fiecare banca li se adreseaza si . Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 14 1. • stabilirea clara a modului în care o banca poate fi declarata în faliment. revizuită şi actualizată) este acela de asigurare a unui cadru mai flexibil pentru stabilirea cerinţelor de capital. în timp. 58/1998. atât în domeniul clientilor persoane juridice. cât si. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 13 • emiterea noii legii bancare în 2003 (asigurarea unui regim unitar pentru toate institutiile de credit. inga de la început. nu în ultimul rând. 12 din 2000 a CE. • stabilirea unui capital social minim de 32 milioane RON. informatizate si atragerii celor mai profitabile companii nou infinitate. vechea sectorizare fiind înlocuita de o reala specializare bancara care va depinde de natura si marimea operatiunilor derulate. noua lege bancara emisa în 2003 si alte reglementari BNR s-a realizat o evolutie remarcabila a sistemului bancar românesc astfel: • alinierea sistemului bancar românesc la directivele Uniunii Europene (asigurarea unui sistem de raportare transparent intern si international. Perioada 2000-2006 Prin legea nr. diversificarea activitatii bancare. . de calitatea serviciilor oferite clientilor.3.2. Aceasta va conduce la accentuarea concurentei. • cresterea cerintelor privind indicatorul de adecvare a capitalului de la 8 la 12 procente din activele ponderate cu riscul. pe termen mediu si lung. • adoptarea reglementarilor Basel II. 200/2002 (organizarea si functionarea cooperativelor de credit). • consfintirea independentei BNR ca institutie de reglementare în domeniul bancar. transformând resursele pe care mediul economic i le pune la dispoziţie. Sistemul bancar. adecvat profilului de risc al instituţiilor de credit.3. 83/1998. • reglementarea transferurilor de fonduri în afara tarii si invers. • revizuirea sistemului de provizionare si clasificare a creditului în functie de performanta financiara. Bancile noi au posibilitatea derularii.

eforturile vor fi canalizate simultan în următoarele domenii: • transpunerea în cadrul legislativ naţional a Directivelor europene • activităţi de supraveghere de la sediul băncii centrale (off-site) şi misiuni la sediul instituţiilor de credit (on-site) pentru verificarea pregătirii implementării Basel II • asigurarea premiselor stabilităţii financiare în perioada aplicării Acordului Basel II Etapa a 3-a (iunie-octombrie 2006) .Etapele de desfăşurare a strategiei BNR pentru implementarea Noului Acord de Capital Etapa 1 (mai-noiembrie 2005) priveşte iniţierea dialogului şi realizarea schimbului de informaţii cu sectorul bancar.Urmăresc specificul activităţii fiecărei instituţii de credit şi profilul de risc pe care aceasta îl prezintă.Conduce la dezvoltarea pieţei agenţiilor de rating.Presupune formarea resurselor umane în vederea utilizării eficiente a procedurilor de evaluare a agenţiilor de rating. . inclusiv la nivelul autorităţii centrale.Asigură diversificarea metodelor privind evaluarea riscurilor şi stabilirea cerinţelor de capital de la un nivel simplificat la un nivel sofisticat. .procesul de validare de către Banca Naţională a României a modelelor interne de rating utilizate de instituţiile de credit pentru evaluarea clienţilor şi a portofoliului de credite existente Etapa a 4-a (începând cu luna ianuarie 2007) procesul de verificare a aplicării Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 15 prevederilor Noului Acord de Capital în sectorul bancar. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare) şi internaţionale (autorităţi de supraveghere din alte state). în cadrul căreia principalele activităţi sunt: • realizarea unei evaluări generale cu privire la instrumentele de management al riscului şi cunoaşterea poziţiei instituţiilor de credit în ceea ce priveşte opţiunile naţionale (adoptarea abordării standard sau a celei bazate pe modele interne). Etapa a 2-a (decembrie 2005 – mai 2006) in care se are în vedere dezvoltarea mijloacelor pentru realizarea supravegherii sectorului bancar la standardele impuse de Noul Acord de Capital. Titluri de referare şi lucrări complexe: 1. Evoluţia sistemului bancar românesc 2. • informarea şi stabilirea dialogului cu alte autorităţi naţionale (Ministerul Finanţelor Publice. Implementarea în cadrul sistemului bancar românesc a prevederilor acordului Basel II va fi în avantajul consumatorilor. . desfăşurarea procesului de supraveghere şi validarea modelelor interne ale instituţiilor de credit. Principalele avantaje ale noilor cerinţe prudenţiale aduse prin acordul Basel II pot fi sintetizate astfel: . . al mediului de afaceri şi al economiei. • evaluarea necesităţilor de formare profesională la nivelul sectorului bancar. În această etapă. Avantaje ale implementarii Acordului Basel II Concepte cheie: . generând creşterea stabilităţii financiare.Stimulează transparenţa şi disciplina de piaţă.Determină o reducere a cerinţelor de capital în contextul evoluţiei de la o abordare simplificată la abordări avansate. .

vom descrie pe scurt tipurile principale . Organizarea sistemului bancar cuprinde urmatoarele niveluri: a.” De asemenea. în principal. gestiunea sistemului de plăţi b. este trezorier al statului.com. Sistemul bancar îndeplineste următoarele funcţii: a. Bursele de valori 4. Astfel. respectiv: „O banca comerciala este o institutie financiara care constituie depozite pentru persoane fizice sau juridice si utilizeaza acesti bani. atrage resursele baneşti c. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 17 CAPITOLUL II Organizarea sistemelor bancare Obiective: • Organizarea sistemelor bancare • Tipuri de banci la nivel international • Categorii de clientala in Romania 2. Băncile comerciale şi cooperativele de credit. BNR este banca centrală a statului Român.1. un alt dictionar englezesc accesat pe Internet sursa http://www. Bancile accepta depozite si acorda credite profitul provenind din diferenta intre dobânda încasata pentru creditele acordate si dobânda platita pentru depozitele constituite. b. elaborează. acordă credite d. funcţia de arbitraj c.Tipuri de banci Functiile activitatii bancare Dezvoltarea activitatii bancare Etapele implementarii acordului Basel II Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 16 Teste grilă 1. emite şi pune în circulaţie monedă. Funcţiile de bază ale sistemului bancar sunt: a. c. Banca Naţională a României b. în acordarea de credite persoanelor fizice sau juridice. wordreference. de toate tipurile. stabileşte preţul la care se vând şi se cumpără acţiunile la bursa de valori 2.brittanica. În acest sens: a. Organizarea sistemelor bancare: tipuri de banci. transfer al fondurilor d.” Totodata sistemul bancar dintr-o anumita tara poate fi definit ca totalitatea bancilor.com defineste o institutie bancara ca o „institutie financiara care realizeaza tranzactii cu bani si substitute ale banilor si furnizeaza diferite tipuri de servicii financiare. nu stabileşte şi nu administrează rezervele internaţionale ale ţării. organizate în cadrul de reglementare si supraveghere a unei banci centrale. categorii de clientela Cea mai simpla definitie pentru activitatea unei banci comerciale o gasim în dictionarul englezesc accesat pe Internet sursa: http://www. determina cursul valutar 3. c. d. gestionează depozitele şi mijloacele de plată din economie b. aplică şi răspunde de politica monetară şi cea de credit. având în vedere definitiile de mai sus.

in principal. ingrasaminte etc. De aceea. ele putand fi diferentiate dupa tipul operatiunilor sau sfera teritoriala de cuprindere.2. Cu toate ca. operatiuni valutare pentru persoane fizice si juridice. Băncile comerciale – denumire generică dată celorlalte bănci (altele decât banca centrală). aparent modul de clasificare si criteriile par a fi aceleasi in sisitemele bancare din diferite tari. in principal. dezvolta preponderent operatiuni bancare de un anumit tip sau un anumit domeniu. pe: atragerea depozitelor si acordarea de credite. In literatura de specialitate sinpractica bancara internationala se intalnesc. 2. intre caracteristicile sistemului bancar din România si caracteristicile sistemelor bancare internationale.banca de investitii – acorda credite. de regula. particularitati in definirea unui anumit tip de banca. Bănci specializate – este denumirea generica pentru a desemna bancile comerciale sau institutiile de tip bancar. băncile comerciale işi desfasoara activitatea atat pe plan intern cat si internaţional. societatile bancare sunt. alaturi de operatiuni bancare de baza. Bănci universale – sunt denumite acele banci comerciale care efectueaza toate operatiunile bancare si care nu isi limiteaza activitatea la anumite sectoare (în România. intreprinderilor industriale (uneori si din alte ramuri economice). urmatoarele tipuri de banci: Banca centrală – institutie bancara aflata in fruntea aparatului bancar. banci universale). atat pe plan intern cat si in relatiile cu alte sisteme monetare. plasamentul fondurilor si schimburilor comerciale. deci. Tipuri de banci la nivel international Cunoscand diversitatea de banci. este interesant de cunoscut care sunt criteriile conform carora acestea sunt Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 18 clasificate si tipurile in care sunt impartite. care.banca ipotecara – acorda imprumuturi pe termen lung cu o ipoteca asupra imobilelor detinute de debitori . pe termen mediu si lung. Bancile comerciale sunt foarte diversificate. Astfel sunt banci universale si banci specializate. acceptarea de depuneri de la alte banci sau firme.de banci care functioneaza la nivel mondial si în România precum si principalele tipuri de clientela ale acestora în scopul formarii unei imagini comparative. vom prezenta cateva tipuri de banci comerciale specializate: . care opereaza intr-un sistem bancar modern si performant . prin lege. Trebuie evidentiat faptul ca fiecare criteriu de clasificare reflecta o anumita specializare. In continuare. de regula pentru investiti. In principiu.banca agricola – acorda credite si alte facilitati financiare si de plata unitatilor agricole pentru cumpararea de terenuri si utilaje agricole. procurandu-si fondurile pe baza unor forme de economisire pe durate mai indelungate decat cele obisnuite . adesea denumirea de banca comerciala este asociata unui termen care ii defineste specificul. apar unele nuante in modul de abordare a acestei probleme si. cu rol de supraveghere si organizare a relatiilor monetar-financiare ale unui stat. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 19 . de ansamblu. Activitatea lor este diversă si se axează.

In SUA si Gemania aceste banci se ocupa si de emisiunea si plasarea hartiilor de valoare si acordarea de credite avand drept gaj hartiile de valoare. in timp ce in SUA sunt calificate drept ―banci de investitii‖ (investment banks). dar nu chiar preponderent. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. In Franta.segmente principale Majoritatea bancilor din România îsi împart clientela în concordanta cu strategia bancii care stabileste segmentele de clientela prioritare în care banca actioneaza. . in ceea ce priveste denumirea Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 20 bancilor.banca internationala (privata) – banca comerciala cu numeroase sucursale in alte tari si pentru care operatiunile externe joaca un rol important. prin semnatura lor. Banca Mondiala etc)..bancile de accept – sau casele de accept sunt institutii bancare care sustin. bancile comerciale se numesc banci de depozit. Categorii de clientela în Romania Categoriile de clientela a bancilor din România sunt similare cu categoriile de clientela ale bancilor internationale cu specificatia ca unele segmente de clientela nu sunt suficient definite si diferentiate. In Anglia. clienti corporatii internationale). producatorii/exportatorii autohtoni pentru a-i sprijini in activitatea de promovare a produselor tarii respective pe pietele externe. bilete la ordin) trase de exportatorii autohtoni asupra importatorilor straini iar titlul de credit astfel acceptat devine negociabil. efectueaza operatiuni de casa in favoarea importatorilor si exportatorilor etc.3. . etc. aceste institutii sunt considerate ―merchant banks‖. tipurile activitatilor cuprinse sub aceasta denumire.bancile de depozit – realizeaza cea mai mare parte a activitatilor pe plan intern prin atragerea de depozite si acordarea de credite financiare si persoanelor private.banca de export-import – crediteaza. obligatiuni. salariati mai mic sau egal cu 250 si cifra de afaceri anuala mai mica sau egala cu echivalentul a 8 milioane EURO) Microîntreprinderi – criteriul stabilit de lege este de maxim 9 salariati per agent economic . Astfel pot fi identificate urmatoarele categorii principale de clientela si segmentele aferente fiecarei categorii: 2. . 2. Clienti persoane juridice Clienti persoane juridice corporate (agenti economici de stat sau privati de marime medie sau mare care pot fi organizati sub diverse forme). microîntreprinderi. Fiecare sistem bancar national are particularitatile lui.1.).Termenul de banca internationala este utilizat si pentru institutii financiar-bancare interguvernamentale al caror capital provine din doua sau mai multe tari si a caror activitate specifica desfasurandu-se la nivel international sau mondial depaseste granitele unei tari (de exemplu Banca Reglementarilor Internationale. pe diferite termene. Clienti IMM (clientii sunt selectati în functie de legislatie care stabileste 2 criterii de selectie – nr. Tipuri de clienti .3.case de emisiune – sunt institutii bancare care asigura plasarea pe piata a unor emisiuni de hartii de valoare (actiuni. garanteaza creditele externe. . . titluri de credit (cambii. bancile nefiind înca în masura sa ofere produse si servicii diferentiate pentru aceste segmente (Ex: clienti private banking.

t. Rolul sistemului bancar în dezvoltarea economică a societăţii 3. urmatoarele criterii: Criteriul „Cifra de afaceri” – criteriul utilizat în subsegmentarea persoanelor juridice datorita volumelor mari de activitate derulate cu acesti clienti (generatoare de venituri semnificative din dobânzi si comisioane). atragerea de depozite b. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 22 Titluri de referare şi lucrări complexe: 1.2. Clienti persoane fizice Fiecare banca îsi segmenteaza categoriile principale de clientela în functie de strategie. Din analizele efectuate de bancile internationale reiese ca aproximativ o treime din clientii bancii sunt profitabili iar identificarea segmentelor de clienti ce pot deveni profitabili este un factor major de influenta pozitiva a profitabilitatii bancii. Clienti private banking (clienti persoane fizice cu depozite semnificative) 3. Casele de economii şi cooperative de credit 2. diferita de cea a clientilor obisnuiti Clientii corporate mari beneficiaza în general de tarife mai reduse fata de clientii IMM sau microîntreprinderi.) 2.2. Clienti IMM . în principal. e. Necesitatea segmentării categoriilor de clientlă 4. plasarea pe piata a hartiilor de valoare c. notariate. forma de organizare. acordarea de credite financiare 2. Necesitatea implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii în bancile comerciale Teste grilă 1.c. Tendinte în segmentarea clientilor la nivel international 5. Clienti persoane fizice Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 21 Astfel putem întâlni segmentari ce utilizeaza.3. Criteriul „Volum de depozite atrase” – criteriu utilizat în segmentarea îndeosebi a persoanelor fizice. Criteriul „Profit pe client” – criteriu utilizat foarte des de bancile internationale în segmentarea clientilor atât persoane juridice cât si fizice. Clientii cu volum de resurse foarte ridicat sunt inclusi în categoria clientilor VIP (private banking) si beneficiaza de un tratament diferentiat atât din punct de vedere al produselor si serviciilor bancare oferite cât si al tarifelor aplicate acestora (reduse semnificativ fata de cele ale clientilor obisnuiti). Depozitele persoanelor fizice reprezinta o resursa importanta pentru acordarea de credite atât pentru activitatea de corporate cât si pentru activitatea de retail. Băncile de depozit desfăţoară următoarele operaţiuni: a. gradul de evolutie a managementului clientelei. Persoane fizice autorizate (cabinete medicale. case de avocatura. Din categoria clinenţilor persoane juridice fac parte: a. însa în literatura de specialitate distingem: 1. În general clientii cu cifre de afaceri semnificative (peste 50 milioane EURO anual) sunt tratati cu prioritate si în anumite cazuri au personal bancar dedicat si o gestiune separata a relatiei banca client. iar stabilitatea acestei resurse este foarte importanta pentru nivelul corespunzator al indicatorilor de lichiditate si solvabilitate a bancilor.

Ele se plasează pe o poziţie de intermadiari între posesorii de disponibilităţi băneşti şi solicitanţii acestora. 33/1991). Băncile fac parte din sectorul terţiar. Număr de produse achiziţionate Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 24 CAPITOLUL III Definirea ofertei bancare Obiective: • Definirea ofertei bancare • Particularitatile ofertei bancare • Structura oferetei bancare 3. Criteriul „Cifra de afaceri‖ presupune diferenţierea clienţilor dupa: a. Oferta bancară reprezintă totalitatea serviciilor pe care banca le pune la dispoziţia clienţilor săi. Unii specialişti structurează oferta bancară în funcţie de modul de solicitare a acesteia. precum şi acordarea de credite‖ (Legea nr. . • Să acorde împrumuturi clienţilor care solicită credite. • Să permită clienţilor să-şi retragă banii sau să-i transfere în alte conturi. Deşi activitatea bancară este încadrată în sfera serviciilor. folosind depozitele atrase. Clienti private banking d. Persoane fizice autorizate 3. în: Produse bancare – oferite de bancă clientelei sale şi în cadrul lor se include: Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 25 • acordarea de credite. Oferta unei bănci către clienţii săi derivă din însăşi cele trei funcţii principale ale băncilor: • Să atragă depozitele băneşti ale clienţilor. în practică ‖produsul bancar‖ este o realitate incontestabilă. Microîntreprinderi c. sub formă de depozite sau instrumente negociabile. plătibile la vedere sau la termen. Volumele de numerar Concepte cheie: • Banca Centrala • Banci comerciale • Clienti corporate • Clienti IMM • Clienti private banking • Segmentarea clientelei Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 23 b. • plasamente de obligaţiuni emise de stst sau societăţi particulare pentru procurarea de fonduri. Definirea ofertei bancare O bancă este o instituţie căreia i se acordă permisiunea de a efectua tranzacţii cu bani. Potrivit reglementărilor care guvernează activitatea bancară din ţara noastră.b. fiind considerate prestatori de servicii bancare. Numarul de operaţiuni c.1. • atragerea de economii în depozite pe diferite termene. ―Societăţile bancare sunt persoane juridice al căror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice şi fizice. persoane fizice şi juridice.

Alţi specialişti grupează oferta bancară în : ♦ credite şi depozite. • schimb valutar. creditul pe termen scurt pe obiect pentru societăţi private este un produs bancar în timp ce expertizarea bunurilor aduse în garanţia acestui credit constituie un serviciu bancar. Ambianţa include totalitatea elementelor materiale care asigură cadrul în care se realizează contactul prestatorului cu clientul. un bon de casă sau un depozit la termen sunt produse care aparţin acestei categorii. Executarea unui ordin de virament. Astfel o facilitate de casă. Banca efectuează aceste operaţiuni atât ca intermediar financiar. cum sunt: clădirile. cum ar fi: • evidenţa operaţiunilor în conturi curente. Creditele şi depozitele sunt produse care pun în joc capitaluri şi aceste capitaluri sunt cauza însăşi a operaţiunilor care le dă naştere. Din punctul de vedere al marketingului oferta bancară este alcătuită dintr-un serviciu global care cuprinde o serie de servicii unitare însoţite uneori şi de un suport tangibil (carnetul de cecuri. Servicii bancare – solicitate de clienţi. Situaţia patrimonială a băncii nu este în mod obligatoriu afectată imediat prin oferirea acestor servicii. etc. Imaginea unui . cartea de credit. Acestea cuprind ansamblul informaţiilor transmise de bancă clienţilor potenţiali cu scopul de a facilita prezentarea produsului şi a întări argumentaţia emotivă sau raţională ce stă la baza deciziei de cumpărare. tangibili cum ar fi ambianţa şi elementele materiale ale personalului de servire. etc). cadourile oferite de firma. etc. • gestionarea portofoliului de hârtii de valoare. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 26 Pentru serviciile bancare se percep comisioane. ♦ servicii. Serviciile sunt produse născute din operaţiunile pe care banca le efectuează în contul clienţilor săi. • operaţiunile de casă. remiterea unui cec spre încasare. Elementele specifice ale personalului de servire cuprind aspectul fizic. decorul. dar deschiderea contului şi administrarea lui sunt servicii bancare. • închirierea de seifuri. cât şi în nume propriu şi situaţia sa patrimonială este imediat afectată prin oferirea acestor produse. unele fiind aproape simbolice: astfel contul de depozit pe trei luni pentru persoanele fizice este un produs bancar. introducerea unui titlu de bursă sunt servicii ale căror costuri afectează costurile de prelucrare şi nu costurile capitalurilor (costul unui virament este independent de suma viramentului). • emiterea de scrisori de garanţie bancară. etc. • operaţiunile privind instrumentele de plată şi de credit. vestimentaţia.• consultanţă. caracterul funcţional al condiţiilor organizatorice. Cunoaşterea unui produs de către public este legată de imaginea sa. comportamentul verbal şi nonverbal. etc. Deasemenea un loc prioritar în cadrul ofertei bancare îl ocupă şi comunicaţiile referitoare la produs. Pentru produsele bancare se percep sau se bonifică dobânzi. Este evidentă interdependenţa dintre serviciile şi produsele bancare. mobilierul. Ba chiar mai mult prestarea serviciilor bancare este însoţită şi de o serie de factori materiali.

socială şi personală a produsului în rândul cumpărătorilor. Ele alcătuiesc oferta oricărei întreprinderi prestatoare de servicii. elementele potenţiale sunt activate corespunzător şi în urma unor procese specifice se transformă în ofertă reală. Irepetabilitatea serviciilor imprimă ofertei bancare un grad ridicat de unicitate. Ea apare deci ca o ofertă potenţială. Esenţială rămâne gruparea ofertei prin luarea în considerare a celor trei categorii de servicii: • de bază. Una din componentele sale poate fi percepută foarte puternic. Oferta bancară este propusă direct clientelei. care se află în relaţii de interdependenţă.2. Este important să se cunoască ce imagine percep diferitele segmente de clienţi. serviciile bancare sunt consumate individual. când datorită progreselor telecomunicaţiei lumea devine din ce în ce mai mică şi concurenţa din ce în ce mai mare. Băncile oferă servicii bazate pe echipamente şi servicii bazate pe personalul de servire. Ba mai mult în epoca actuală. ―îmbătrânirea lor este mai lentă‖. În principiu oferta bancară are un caracter omogen. în special cele de bază. Deşi oferite global. Ea produce un aşa numit efect ―de halo‖. în bine sau rău. Particularităţile ofertei bancare Oferta bancară. Din acest motiv. nici un intermediar nu se intercalează circuitului de distribuţie. afectivă. pentru bancă este vital să fie una favorabilă. Reţeaua de unităţi (sucursale. filiale. Oricât de diferită ar fi această imagine. poate influenţa alte segmente. • suplimentare. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 27 Din acest motiv. înaintea apariţiei pe piaţă este pasivă. • complementare. căci imaginea are o caracteristică importantă.produs este sinteza reprezentărilor mentale de natură cognitivă. Imaginea pe care o are un anumit segment de clienţi pentru un produs. Referitor la imagine. dar renumele câştigat de pe urma inovaţiilor contribuie la atragerea . se transformă. a înaltei tehnologii. motiv pentru care numeroşi specialişti consideră personalul parte componentă a ofertei de servicii în general. o bancă trebuie să-şi analizeze periodic imaginea în răndul clienţilor. şi anume aceea de a influenţa. În momentul întâlnirii cu cererea. trebuie menţionat faptul că ea evoluează în timp. Băncile care aduc cu regularitate înnoiri serviciilor proprii obţin o serie de avantaje competitive temporare. Oferta bancară nu este protejată şi fiecare produs nou poate fi copiat imediat de alte bănci. 3. Produsele şi serviciile bancare au o viaţă mai lungă. prestaţiile sale fiind constituite dintr-o serie de servicii. între oferta potenţială şi oferta reală există un anumit grad de diferenţiere sesizat adesea de client. În general băncile oferă acelaşi pachet de servicii. agenţii) este administrată de către bancă şi acest fapt determină o concordanţă totală – pentru client – între imaginea băncii Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 28 şi imaginea unităţii bancare unde are contul. Există anumite produse la fel de vechi ca banca însăşi. Această transformare este strâns legată şi de munca prestatorului. clienţii nemaiputând diferenţia clar oferta unei bănci de a celeilalte. În aceste condiţii imaginea devine un puternic element concurenţial. băncile tind să ofere o cât mai largă paletă de servicii şi produse.

prin furnizarea acestuia la domiciliul clientului. Un alt set de limitări au în vedere asigurarea eficienţei activităţii de supraveghere realizată de Banca Natională. Diferentierea cea mai pronunţată se obtine printr-o calitate înaltă a serviciilor. Calitatea serviciilor exprima măsura în care acestea satisfac cerinţele consumatorilor. O apropiere fizică realizată prin dezvoltarea unei reţele de unităţi proprii în teritoriu sau mai nou prin homebanking. extinderea activităţilor bancare la scară naţională şi internaţională. corectitudinea. ea a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii. . îndoieli în privinţa prestării serviciului. respect. receptivitate. care trebuie să fie cât mai atractive. lărgirea gamei de operaţiuni financiare şi cărţi de credit. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 29 • Accesibilitatea serviciului. • Înţelegerea nevoilor specifice consumatorului. politeţe. încrederea pe care banca le-o inspiră. orarul de funcţionare. consideraţie. • Amabilitatea personalului. • Credibilitatea asigurată de regulă de numele şi reputaţia firmei. Banca există pentru clienţii săi.acelor consumatori interesaţi în achiziţionarea serviciilor de cea mai buna calitate. Banca îşi poate diferenţia oferta prin: • distribuţie. Produsele şi serviciile bancare pot face obiectul unei diferenţieri. În literatura de specialitate s-au identificat urmatoarele caracteristici prin care poate fi definită calitatea serviciilor: • Prestarea cât mai corectă a serviciului prin onorarea promisiunilor şi executarea lui • în cele mai bune condiţii. Oferta poate cuprinde elemente inovatoare care să o particularizeze între ofertele concurenţei. ca urmare a permanentelor innoiri aduse serviciilor de specialitate cum ar fi: maşinile de casă automate. lucru ce a necesitat atât modernizarea şi dezvoltarea serviciilor oferite de bănci clienţilor. dar şi o apropiere în sensul adoptării opticii de marketing. Oferta bancară este condiţionată de către un cadru juridic şi de anumite reglementări. Acestea sunt stabilite cu scopul de a asigura concurenţa în sectorul bancar şi pentru a limita poziţiile de monopol. dar şi apropierea de aceştia. exprimată prin uşurinţa contactării firmei. în sensul îmbunătăţirii suportului fizic al serviciului prestat. risc. • Elementele tangibile. • intermediul personalului. • Siguranţa. adaptat diferiţilor clienţi. Ca instituţie şi activitate. • diferenţierea propriei imagini în special cu ajutorul simbolurilor şi al mărcii. • Responsabilitate maximă din partea prestatorilor. Astfel concernul Citicorp este cunoscut ca lider în domeniul perfecţionării activităţii bancare. Consumatorii nu despart calitatea serviciului de cinstea. • Comunicaţiile prin care se asigură informarea consumatorului prin folosirea unui limbaj adecvat. care presupune lipsa oricărui pericol. Băncile nu trebuie să se angajeze într-o concurenţă neloială. • Competenţă asigurată prin cunoştinţe de specialitate şi personal calificat. datorită nevoii oamenilor de a efectua diverse tranzacţii. Evoluţia societăţii omeneşti în toate domeniile şi mai ales în economie a impus adaptarea ofertei bancare la noile cerinţe. timpul de aşteptare pentru prestarea serviciului.

3. Caracteristica semnificativă a lor este transformarea activelor monetare în monedă. li s-a acordat statutul de bănci. Dar privind evoluţia sistemului bancar românesc după 1990. Ne propunem sa prezentăm o scurtă trecere în revistă a produselor şi serviciilor oferite de o bancă comercială universală plecând de la structura de bază a ofertei bancare. Aceste necesităţi se schimbă odată cu componentele mediului economic. a expansiunii ei. În cadrul sistemului bancar s-au inclus în timp şi intermediarii monetari care au ca funcţii: colectarea de economii sau acordarea de credite pe termen mijlociu şi lung. Ele au o activitate diversă care se poate modifica în funcţie de cererea existentă pe piaţă.Pentru băncile din România marketingul era o noutate cu câţiva ani în urmă. Structura ofertei bancare Sistemul bancar din România este structurat pe două nivele. de tip universal. dar în acelaşi timp propunem o nouă clasificare. prin adoptarea opticii de marketing. politic. aceea de a fi intermediar în relaţia economii . Investiţiile reprezintă o realitate a economiei. social. Băncile care doresc să aibă succes vor trebui să se apropie de clienţi pentru ca într-un timp cât mai redus să le satisfacă necesităţile. Rolul băncilor comerciale într-o economie este strâns legat de principala lor calitate. Băncile comerciale au ca principală caracteristică aceea că efectuează toate tipurile de operaţiuni bancare. mai cuprinzătoare decât cele întâlnite în materialele . cele de constituire a resurselor. • Operarea transferurilor monetare. Ele sunt absolut necesare evoluţiei societăţii. Activitatea de bază tradiţională a unei bănci comerciale este structurată în: • Operaţiuni pasive. în nomenclatorul ofertei unei bănci au pătruns o multitudine de noi servicii aflate in zone de graniţă cu alţi operatori financiari sau nu. În a doua jumătate a secolului nostru. Acestea sunt bănci comerciale. tehnologic. care au primit dreptul să efectueze toată gama de operaţiuni bancare. de aceea vor exista multe oportunităţi pentru băncile care identifică aceste schimbări de a obţine profituri din Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 30 dezvoltarea economiei libere de piaţă. Resursele necesare realizării investiţiilor sunt fie propriile economii. • Operaţiuni active. odată cu diversificarea serviciilor bancare. putem afirma cu certitudine că el a devenit o necesitate. Economiile atât ale agenţilor economici. ca intermediari monetari.investiţii. direct către beneficiari sau prin angajarea de capitaluri pentru recreditare. prin lege. Băncile s-au afirmat esenţial ca instituţii monetare. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 31 • Alte servicii. în procesul de reciclare şi valorificare a capitalurilor monetare în economie. cultural.3. cele prin care banca îşi angajează resursele în vederea acordării de credite şi deci a obţinerii de profit. respectiv o bancă centrală şi instituţiile financiare. prin satisfacerea cerinţelor clienţilor. cât şi ale persoanelor fizice reprezintă venituri neconsumate în perioada curentă şi destinate unei utilizări viitoare. ce îi afectează pe agenţii economici şi populaţia. cărora . în funcţie de propriile posibilităţi şi bineînţeles de obiectivele propuse. fie creditele acordate de bănci.

Însă. Depozitele la termen C. Ele cuprind totalitatea serviciilor bancare. Depozitele la vedere sunt caracterizate prin elasticitate. Funcţia principală a contului curent este prestarea unor servicii numeroase şi laborioase care solicită un effort din partea băncii. fie că nu acordă dobândă. propriul capital şi fondurile de rezervă. Conturile de depozit sau de economii. plăţile din conturile curente se fac numai în limita disponibilităţilor existente în cont. Totuşi în anumite condiţii. Acestea asigură fructificarea unor economii pe termen mai lung. Pe măsură ce dezvoltarea tehnologică pătrunde în sistemul bancar. Operaţiuni de lombardare E. Gama operaţiunilor pasive include: A. În ţara noastră ca practică generală. Costul real al unor astfel de depozite este în jur de 6-8% din venitul total al băncilor. . Depozitele la vedere. dacă în mod cert urmează o încasare şi deci perioada de creditare este foarte scurtă. conturile de depozit sau de economii B. enumerăm: • Carduri de retragere de numerar (cash card) de la distribuitoarele automate de numerar sau de la ghişeele automate de bancă ATM (Automated Teller Machine) • Ordine de plată permanente (Standing order) • Debitare directă (Direct debit) • Cărţi de debit/credit (Debit card/Credit card) • Operaţiuni bancare prin telefon/internet – banca la domiciliu b. care în fapt au mai multe forme de existenţă: a. Cu toate acestea ele reprezintă cea mai stabilă resursă a băncilor comerciale. unele bănci au început să practice şi plăţi in descoperit de cont (overdraft) pentru clienţii de încredere. Depozitele sunt considerate principala sursă a fondurilor bancare. Conturile curente se pot deschide în lei sau în valută. 3.1. Aşa se face că majoritatea băncilor aplică un regim special acestor conturi. conturile curente b. Unele bănci condiţionează deschiderea acestor conturi de existenţa unei sume iniţiale minime. Alături de aceste servicii bancare din cadrul operaţiunilor pasive fac parte operaţiunile de lombardare. Capitalul propriu şi fondurile de rezervă A. Dintre noile servicii oferite care însoţesc serviciul de bază.3. Rescontul D. fie că se bonifică o dobândă redusă. deoarece băncile nu plăteau dobândă pentru astfel de depozite. Mult timp a existat o concepţie greşită conform căreia conturile curente reprezintă o resursă ―gratuită‖ a marilor bănci. Depozitele la vedere. iar retragerile se pot face în limita acestei sume. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 32 a. Operaţiuni PASIVE Operaţiunile pasive reprezintă pentru orice bancă acele operaţiuni de constituire a resurselor. care rămâne permanent în cont.de specialitate studiate. oferite atât persoanelor fizice cât şi persoanelor juridice. Conturile curente. în multe ţări aceste conturi au devenit purtătoare de dobânzi. deoarece depunătorii pot dispune în orice moment utilizarea lor pentru plăţi în cont sau retrageri din cont. ca urmare a intensificării concurenţei serviciilor de depozitare. Unele bănci aplică restricţii şi cu privire la retrageri. de constituire şi utilizare a depozitelor bancare. băncile oferă o paletă tot mai mare de facilităţi şi servicii legate de utilizarea conturilor curente.

dobânzile şi celelalte condiţii de depunere. băncile trebuie să plătească rate competitive ale dobânzilor pentru orice formă de depozitare pentru piaţa cu amănuntul. o anumită sumă minimă. ―Investiţia‖ maximă permisă este de 9000 de lire sterline eşalonat pe o perioadă de cinci ani. • Investiţiile pe piaţa monetar-financiară pot fi făcute de asemenea prin intermediul băncilor. . • Conturile de economii speciale exceptate de taxe au fost create pentru micii investitori care nu vor să-şi asume riscul de a investi.000 lire sterline până la valoarea maximă de 500 000 lire sterline. trei. • Conturile de economii regulate – care se acordă depunătorilor ce depun în mod regulat.Eliberarea fondurilor se poate face şi imediat. În baza sumelor depozitate unele bănci acordă clienţilor împrumuturi. • Conturile cu acces imediat – care necesită o sumă iniţială mai mare. la cerere. În Marea Britanie. iar depozitele se pot constitui fie în lei. de exemplu. lunar. • Conturile adolescenţilor (inclusiv studenţilor de la colegii) – sunt desemnate pentru a ţine economiile tineretului şi a le permite accesul rapid al acestora prin intermediul ATM-urilor. în acest caz acordându-se o dobândă bonificată. deci pot fi vândute în timpul termenului până la scadenţă. • Conturi de venit lunar – unde investiţia minimă cerută poate varia în jurul sumei de 2000 lire sterline. Valoarea minimă pentru un certificat este de 50 000 lire sterline şi sunt puse la dispoziţie în progresie cu o rată de 10. fie în valută. până la 80% din suma depusă în cont. acordă o rată a dobânzii preferenţială şi uneori permit accesul la fonduri fără pierderea (penalizarea) dobânzii. Ele sunt negociabile. de cel puţin 2 000 lire sterline. • Conturile de investiţii – destinate depunătorilor care au o sumă mai mare de investit. Acest fapt se datorează concurenţei puternice a caselor de brokeraj. Băncile stabilesc o sumă minimă necesară pentru deschiderea unui cont de depozit (plafon minim) şi perioada de timp a depozitului (o lună. Acestea creează o bază sigură de fructificare în procesul de creditare potrivit concurenţei între deponent şi bancă privind termenele. la majoritatea băncilor. iar aceştia sunt pregătiţi să nu apeleze la conturile blocate într-un astfel de cont cu notificarea prealabilă de trei luni înainte de retragerea lor – lucru ce este recompensat cu o dobândă mai mare. dobânda se plăteşte lunar şi poate fi creditat contul curent dar se cere de obicei o notificare prealabilă pentru retrageri. al căror nivel se situează în general. Sunt emise pentru o perioadă de la 3 luni la 5 ani. În SUA. Forma principală de atragere a acestor depozite este contul de depozit de investiţii. • Conturile tinerilor investitori – se acordă copiilor (de către părinţi) şi dă dreptul destinatarilor de astfel de conturi la mici cadouri. Depozitele la termen. Contul de depozit este disponibil atât pentru persoane fizice cât şi pentru persoane juridice. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 34 B. şase sau douăsprezece luni). reviste trimise în mod regulat şi la organizarea de concursuri speciale. • Certificatele de depozit sunt emise de bănci pentru clienţii care sunt gata să depună fonduri la o rată a dobânzii fixă şi pentru o perioadă fixa de timp. printre cele mai importante Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 33 categorii de astfel de conturi putem enumera: • Conturile de depozit normale – unde fondurile pot fi retrase cu o notificare prealabilă de şapte zile calculată asupra cuantumului retras. dar dobânda calculată în acest caz este mai mică.

Produse bancare oferite de bancă clientelei includ: a.Accesul la dobândă lunară. Titluri de referare şi lucrări complexe: 1. băncilor de scont sau. atragerea de economii în depozite pe diferite termene b. Particularităţile ofertei bancare Teste grilă 1. Operaţiunile de lombardare. • Conturi de economii pentru pensie. Reprezintă o modalitate de procurare de resurse noi. care este depusă într-un cont curent.Posibilitatea împrumutului fără alte garanţii. Capitalul propriu şi fondurile de rezervă. Influenţa cercetărilor de marketig asupa ofertei bancare 2. valorificându-şi astfel deţinerile de hârtii de valoare. de regulă băncii de emisiune.3. Băncile îşi angajează resursele în vederea îndeplinirii funcţionalităţilor statutare şi a obţinerii de profit. E.Avantajele pe care le oferă contul de depozit pentru clienţi sunt: . În marea lor majoritate societăţi pe acţiuni. 3. provenite din scontare. negocierea titlurilor de valoare c. Necesitatea dezvoltării portofoliului de produse pasive ale bancilor comerciale 3. • Obligaţiunile cu premii. C. . Profitul înregistrat de banca de depozit rezultă din diferenţa dintre dobânda la care se scontează (mai mare) şi taxa scontului. Reprezintă operaţiuni de împrumut pe garanţii de efecte publice: operaţiuni şi bonuri de tezaur. timp în care titularul se obligă să facă depuneri lunare în sume stabilite. băncile îşi formează capitalul propriu prin emisiunea şi subscrierea de acţiuni. prin cedarea portofoliului de efecte comerciale. Acestea au aport relativ redus în formarea resurselor de creditare a băncilor. unei alta bănci. D. Rescontul.Obţinerea unei rate mai mari a dobânzii. • Contracte ―economiseşte pe masura veniturilor‖ – acestea au termen de 3ani sau 5 ani. • Livrete de economii în vederea achiziţionării unei locuinţe sau a demarării unei afaceri. dobânda practicată de banca de emisiune. De asemenea băncile comerciale deschid clienţilor: • Conturi de economii simple la termen. .2. gestionarea portofoliului de hârtii de valoare Concepte cheie: • Oferta bancara • Produse bancare • Servicii bancare • Operatiuni pasive • Operatiuni active • Rescontare • Lombardare Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 36 . consultanţă d. • Certificate de economii . operaţiuni prin care banca de depozit obţine de la Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 35 banca de emisie resurse pe termen scurt. Operaţiuni ACTIVE Operaţiunile active cuprind totalitatea serviciilor de creditare oferite de o bancă şi operaţiunile de plasament.

operaţiunile privind instrumentele de plată şi de credit e. Din categoria operaţiunilor pasive fac parte: a. toate răspunsurile sunt corecte 5. activităţile specifice sectorului terţiar trebuie să se concentreze asupra nevoilor clienţilor şi să dezvolte aceste produse şi servicii pentru satisfacerea noilor cerinţe. puterea de cumpărare c. emiterea cardurilor f. toate răspunsurile sunt corecte 4.1. depozitele la termen d. emiterea de scrisori de garanţie bancară 3. cardurile de debit c. deoarece băncile pun la dispoziţie astfel banii necesari dezvoltării economice. Într-o economie competitivă. necesităţile de consum b. Operaţiunilor pasive cuprind: a. conturile curente b. Vom încerca o clasificare a acestora în funcţie de diferite criterii astfel: În funcţie de perioada de acordare a) Credite pe termen scurt b) Credite pe termen mediu c) Credite pe termen lung În funcţie de debitorul băncii a) Credite acordate persoanelor fizice b) Credite acordate persoanelor juridice . mereu diversificate. cardurile de credit c. Din categoria serviciilor bancare fac parte: a. plasamente Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 37 CAPITOLUL IV Creditul bancar Obiective: • Tipuri de credite • Credite acordate persoanelor fizice • Credite acordate persoanelor juridice • Credite acordate statului Creditarea este o activitate de bază într-o bancă. care dacă este practicată corect aduce profituri importante.2. Cererea de produse şi servicii bancare depinde de: a. 4. evidenţa operaţiunilor în conturi curente c. Tipologia creditelor Tipurile de credite acordate de bănci sunt în continuă diversificare în concordanţă cu cerinţele clienţilor. efectuarea de plăţi la ordinul titularilor de cont b. creditele b. operaţiunile de casă d. gradul de civilizaţie şi cultură d. Procesul de creditare are un rol important economic. ale acestora.

c) Credite acordate altor bănci d) Credite acordate statului Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 38 În funcţie de calitatea lor a) Credite performante b) Credite nerambursate la scadenţă În funcţie de domeniile împrumuturilor specializate a) Domeniul imobiliar b) Domeniu energetic c) Domeniul minereurilor şi al exploatărilor miniere d) Domeniul agriculturii e) Finanţarea activităţilor comerciale f) Corespondenţă bancară g) Finanţarea proiectelor de investiţii h) Leasing i) Swaps (restructurarea portofoluilui de creanţe) j) Capitalul de risc Creditele pe termen scurt – acestea sunt operaţiunile de împrumut de sume de bani. Credite acordate persoanelor fizice – acest tip de credit este mai ales un credit de consum. durata creditului merge pâna la 9 luni. Ipotecile . pe o perioadă ce nu depăşeşte 12 luni. cât şi persoanelor fizice pâna la primirea salariului. Se acordă pentru investiţii pe termen lung. Se acordă pentru activitatea de import-export şi investiţii. Dobânda se percepe la soldul debitor rămas de plată. Multe bănci româneşti au evaluat dimensiunea pieţei creditelor acordate persoanelor fizice.2. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 39 Creditele pe termen lung – sunt acele împrumuturi a căror durată de rambursare depăşeşte 5 ani. Acest credit este disponibil numai prin conturile curente ale clientului. iar nivelul dobânzii percepute este eşalonat de-a lungul perioadei creditării. 4. Termenele şi condiţiile creditării sunt cuprinse într-un contract de credit. El presupune existenţa unor garanţii certe. O formă particulară a creditului pe termen scurt este şi creditul în descoperit de cont (overdraft). În România acest serviciu se acordă numai celor mai buni clienţi şi la o rată a dobânzii mare. Creditele pe termen mediu – durata lor de rambursare este de la 1 an la 5 ani. pe termen lung. Credite acordate persoanelor fizice Forme ale creditului acordat persoanelor fizice sunt urmatoarele: • Credit pentru construcţii de locuinţe. care se acordă pe termene diferite (de la foarte scurt la lung). cu durata de folosinţă îndelungată. pentru creditele acordate agriculturii. ce ia naştere din convenţia părţilor. Creditele în descoperit de cont se acordă atât persoanelor juridice pentru a le ajuta să facă faţă situaţiilor în care banii de la debitori nu au fost încasaţi încă. cu garanţii ipotecare. Această formă de creditare este una dintre cele mai obişnuite în ţările vest europene şi SUA. Ele sunt rambursabile integral la scadenţă. Ipoteca este un contract imobiliar. Şi aceste tipuri de credite sunt rambursate eşalonat. de exemplu. de exemplu creditele pentru construirea de locuinţe. În Franţa.

plăţile sunt făcute de asemenea lunar. În acest caz garanţia o reprezintă . în timp ce deţine noua casă. pe o perioadă de ani. la o lună după schimbarea contractelor care devin obligatorii pentru părţile implicate. adică acea proprietate ce urmează a fi achiziţionată. • Credit pentru cumpărări de automobile. . câteva luni. Deseori un depozit este plătit vânzătorului utilizând propriile resurse ale achizitorului. Banca poate interveni şi ajuta în aceste activităţi în următoarele feluri: . în timp ce concomitent se efectuează contribuţii la un plan de pensii personal. care să reducă capitalul împrumutat şi dobânda aferentă acestuia. . Ipoteca cu rambursare presupune să se facă o rambursare lunară. ceea ce presupune plăţi scăzute în prima parte (de început) a ipotecii.poate să acorde un împrumut închis de legatură. Atunci când un client doreşte să finalizeze achiziţia noii proprietăţii înainte de încheierea vechii proprietăţi. La o ipotecă de înzestrare. înainte ca vânzarea vechii proprietăţi să se fi încheiat. Acest tip de împrumut presupune discutarea şi punerea de acord a unor contracte ce se întocmesc privind vânzarea şi achiziţionarea unor proprietăţi. O astfel de situaţie poate să apară atunci când un client cumpără o proprietate imobiliară care necesită renovare şi astfel ar fi convenabil să continue să trăiască în vechea casă ce urmează a fi vândută.reprezintă o modalitate de împrumut prin care băncile joacă un rol important pe piaţa valorilor imobiliare ipotecate. Ipotecile pe bază de pensii sunt valabile doar pentru angajaţii (întreprinzătorii) privaţi sau persoanelor fizice care nu sunt membre ale unei scheme de pensionare a unei companii. dar dupa ce contractele au fost interschimbate atât în ceea ce priveste vânzarea cât şi achiziţionarea proprietăţiilor. pentru a achita ipoteca şi a asigura pensia. de achiziţie) să fie schimbate între ele. Principalele forme sunt: rambursarea. în completare cu plăţile dobânzii asupra ipotecii. La câtva timp după schimbarea contractelor are loc încheierea acestor activităţi. el rămânând la acelaşi nivel în timpul întregii vieţi a ipotecii. până când rambursările ajung la nivel maxim. înzestrarea şi pensia. Plăţile cresc progresiv. Acest plan de pensii are scopul de a Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 40 asigura suficienţi bani la data expirării ipotecii. dar soldul capitalului la plata din contul ipotecat nu descreşte.poate să acorde un împrumut de legătură deschis atunci când un client solicită acest tip de avans. Desigur primele de asigurare trebuie plătite de către împrumut lunar. In acelaşi timp creditorul obţine asupra ipotecii o poliţă de asigurare de înzestrare. Cuantumul acestui depozit este de obicei de 10% iar uneori chiar mai mic. De obicei. Ca o modalitate nouă se oferă acum pe piaţa ipotecii cu rambursare un început scăzut. când acesta vede o proprietate (imobiliara) pe care doreşte să o achiziţioneze înainte de a avea un cumpărător pentru vechea lui proprietate. La o ipotecă pe bază de pensie se fac plăţi ale dobânzii. şi fonduri suficiente vor fi puse la dispoziţie cu ocazia răscumpărării poliţei pentru a achita împrumutul.poate să acorde resurse lichide care să-i permită clientului să-şi achite depozitul (acel 10%). Plăţile care se fac creditorului.când toate detaliile au fost puse la punct se cade de acord ca aceste contracte (de vânzare. acoperă doar dobânda şi vor fluctua numai dacă rata dobânzii se schimbă. Poliţa expiră în acelaşi timp când ipoteca este gata să fie răscumpărată (exigibilă). ceea ce reprezinta o facilitate de legatura privind depozitul. care între timp ar putea fi renovată. • Credit pentru cumpărarea de case este acordat şi când un client doreşte să achiziţioneze o casă nouă. încheierea activităţii face ca soldul bănesc al achiziţiei să fie plătit atăt pentru vânzare cât şi pentru cumpărare.

Acest tip de credite are o pondere mica în portofoliul de creditare. • Linii de credit pentru cărţile de credit. Pentru a stimula vânzarea unei mărci de automobile. În funcţie de bonitatea fiecărui client. cum ar fi: plăţile lunare egale nu corespund cerinţelor clientului dar acesta are garanţii destule în aşa fel încât să obţină împrumutul la o rată a dobânzii mai mică decât ce se bonifică la împrumuturile personale. • Împrumuturile testamentare se acordă când persoana moare. acestea ajung să perceapă Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 41 dobânzi derizorii si de aceea au ajuns să acapareze omare parte a acestei pieţe. până la care se acoperă plăţile făcute prin cartea de credit. iar proprietăţile acesteia au o anumită valoare. • Împrumuturi cu o rată de bază sunt extrem de flexibile şi pot fi acordate atunci când condiţiile pentru acordarea unui împrumut personal nu pot fi realizate sau nu corespund. Aceste credite sunt garantate de venitul lunar al clientului şi al garanţilor lui. Banii pot fi utilizaţi în orice scop de către client iar practic sumele sunt transferate din contul de eliberare a participaţiei în contul curent al clientului. chiar dacă nu există disponibil în cont. Se acordă pentru întreţinerea studenţilor pe perioada studenţiei şi acoperă total sau parţial. un important concurent al băncilor comerciale sunt companiile financiare aflate în proprietatea marilor constructori de automobile. Participaţia în acest sens reprezintă valoarea curentă pe piaţă a proprietăţii mai putin datoriile curente asupra proprietăţii. Speza bancară se calculează la cuantumul lunar ce urmează să fie transferată în contul de buget. Scopul lor principal este de fidelizare a clienţilor. Se fixează o limită asupra contului şi un ordin de transfer minim. Întrucât taxa de moştenire trebuie să fie plătită înainte ca beneficiarul testamentului să-şi primească banii (valorile) ce rezultă din proprietatea lăsată moştenire.automobilul. se emite un carnet de cecuri asupra contului care asigură accesul la fondurile dorite. Astfel se asigura realizarea integrală a preţului către furnizor. la livrarea mărfurilor şi degrevează furnizorul de preocupări legate de încasarea preţului. • Creditul pentru studii. Se fixează o limită maximă pe lună şi se emite un carnet de cecuri pentru a plăti facturile ce au fost incluse în calculaţiile privind cheltuielile din contul de buget. • Creditele prin conturile de buget revolving presupun ca cei care utilizează un astfel de împrumut să plătească o sumă fixă în fiecare luna în contul de buget revolving printr-un ordin permanent. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 42 • Împrumuturile de eliberare a participaţiilor permit clienţilor să-şi utilizeze valoarea garanţiei dată de casa proprietate personală pentru scopuri de împrumut. • Creditul pentru cumpărări de calculatoare personale. • Creditul pentru folosinţă îndelungată. taxele şcolare. Împrumutul poate fi folosit pentru orice plata doreşte clientul. Totalul se împarte la 12 şi pe baza unui ordin de plată permanent se transferă fonduri din contul curent în contul de buget. Contul se dechide pe baza unui formular ce se completează de client şi cuprinde cheltuielile estimative ale gospodăriei pe 12 luni. • Creditele prin conturile de buget reprezintă un mijloc de a face faţă la facturile diverse (cu caracter regulat ca mărime) pe baza unui venit regulat. banca stabileşte un anumit plafon debitor. atunci se obişnuieşte ca reprezentanţii personali (executori testamentari) să ceară un împrumut . În ţările cu economie de piaţă puternică.

a bonurilor de tezaur ce constituie o parte importantă a patrimoniului întreprinderilor şi persoanelor. Avansurile în cont curent. deţinătorii. a importurilor. În general putem vorbi de următoarele tipuri de credite ce se acordă prin bănci agenţilor economici: 4. consacrat de cambie. creanţe în alte valute pe termen lung. Cea mai veche tehnică cunoscută şi folosită ca atare este operaţiunea de scontare. Termenul împrumutului poate fi scurt sau lung. În SUA larg utilizate sunt împrumuturile la termen (3-10ani) pentru acoperirea unor datorii sau pentru finanţarea anumitor proiecte. Credite acordate persoanelor juridice Înainte ca banca să-şi ia acest tip de răspundere ea se va asigura că acel client are o reputaţie bună şi că plăţile pot fi făcute în orice condiţii.3. Credite destinate necesarului de capital fix.1. Ele sunt menite să satisfacă necesităţile curente privind . creanţele comerciale pe care întreprinderile furnizoare le au asupra clienţilor lor. creditul poate fi amortizat pe durata de viaţă a împrumutului sau la sfârşitul creditării.2. Aceste operaţiuni se desfăşoară.3. o analiză regulată a situaţiei financiare a societăţii. având ca scop acoperirea necesităţilor monetare legate de ciclul de fabricaţie şi comercializare.3.3. Împrumutul pe efecte comerciale în gaj se acordă în cazurile în care banca apreciază pozitiv solvabilitatea beneficiarului de cambii. Împrumutul de gaj de efecte publice şi acţiuni . preferând să menţină titlurile de proprietate recurg la împrumuturi pe gaj. cum ar fi de exemplu creditele pentru lucrări de construcţii sau de amenajare a locurilor profesionale. Credite de trezorerie. Pensiunea este operaţiunea prin care banca preia cambiile pe care le vinde beneficiarul. Scontarea este actul prin care creditul comercial. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 43 4. se transformă în credit bancar. dar are reţineri cu privire la capacitatea de plată a celorlalţi semnatari. chiar şi neprevăzute. finanţarea exporturilor. Lista serviciilor de creditare pentru societăţi este foarte mare. Acestea sunt credite pe termen scurt. plată ce va permite ca valorile moştenite sa poată fi eliberate şi fondurile să poată fi puse la dispoziţie pentru a plăti împrumutul. 4. Evaluarea creditului pentru astfel de împrumuturi necesită analiza poziţiei viitoare a societăţii. rata dobânzii poate fi fixă sau fluctuantă. în mod frecvent.3. 4.bancar pentru a plăti taxa. Garanţiile pot să acopere toată valoarea împrumutului sau numai o parte a acestuia. Creditele pot fi protejate împotriva unor calamităţi. Creditele de trezorerie au mai multe forme. în general pâna la un an. în relaţiile băncilor cu firme mari şi îndeosebi între bănci. Banca ia întotdeauna o contravaloare de la clienţi astfel încât suma obligaţiunii ce poate fi solicitată de la client să acopere suma ce trebuie să o achite. Practicile bancare americane cer.importanţa acestor operaţiuni se explică prin abundenţa titlurilor de împrumut. Creditele creanţelor comerciale înseamnă pentru bănci a prelua contra monedă. Totuşi se remarcă faptul că societatea preferă in special servicii bancare ca: finanţarea proiectelor de investiţii. Credite destinate creanţelor comerciale. Scontarea reprezintă cesiunea cambiei către un alt beneficiar în schimbul valorii actuale a cambiei. cu condiţia răscumpărării lor de către acesta la termenele convenite. În cazurile în care au nevoie temporară de bani.

Linia de credit presupune efectuarea creditării prin cont curent sau prin deschiderea unui cont separat de împrumut. în baza facturilor de încasat va plăti firmei care solicită creditul un anumit procent din valoarea facturilor (de regulă. de acoperire a cheltuielilor pentru producţie de loturi destinate exportului sau pieţii publice.să opereze într-o piaţă cu un risc scăzut . Banca va urmări încasarea facturilor şi apoi va încasa datoria în nume propriu. Factoring.expedierea facturilor la clienţi . Mărimea acestui plafon Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 44 depinde de poziţia întreprinderii pe piaţă. Serviciul de factoring presupune administrarea în beneficiul clientului a activităţii de facturare.acoperirea cheltuielilor de producţie cu caracter imprevizibil şi greu de localizat. asigurându-se că acei clienţi vor plăti la timp. Creditele pentru stocuri se acordă pe baza unei garanţii explicite. în obiecte care să reprezinte o garanţie veridică.să fie bine condusă . În consecinţă va implica: . În afară de tipurile de credite amintite deja. 4. Banca.controlul creditării. Este un tip de credit care. Dacă o firmă are nevoie de bani imediat poate apela la o bancă pentru încasarea mai rapidă a contravalorii unor mărfuri vândute pe credit de 30 de zile. de natura activităţii desfăşurate de aceasta şi de rezultatul analizelor efectuate de către inspectorii băncii la unităţile economice respective.colectarea debitelor Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 45 . Pentru a beneficia de acest tip de serviciu o societate comercială trebuie să satisfacă unele cerinţe: .să aibă o bună distribuţie a debitelor . Creditele de prefinanţare.3. Creditele de cumpărare care au drept scop să acopere cheltuielile de fabricaţie şi de stocare pentru unităţile cu activitate sezonieră. considerăm că trebuie menţionate şi alte alternative de finanţare menite aceleiaşi pieţe. creditele de casă mobilizate şi îndeosebi creditele pe documente Warant. este oferit de către companii specializate în acordarea acestui tip de finanţare. aprobat de bancă. în jur de 80%). de regulă. contabilitate financiară şi colectarea datoriilor.să aibe o anumită cifră de afaceri stabilită de bancă . respectiv stocul de mărfuri din depozit. Permite accesul clientului debitor la sume a căror valoare trebuie să se înscrie într-un anumit plafon maxim.4. Avansurile în cont curent se acordă de către bancă prin plata cecurilor emise de titularii de cont şi în cazul în care aceştia nu au disponibilităţi în cadrul unei limite convenite (overdraft).un serviciu de înregistrări contabile în registrul vânzărilor . Creditele speciale servesc pentru finanţarea subscrierii de titluri de credit şi pentru finanţarea agenţi1or la bursă. având ca destinaţie persoanele juridice. În ultimii ani îl întâlnim şi ca serviciu bancar. Modalitatea efectivă de creditare o reprezintă creditele de risc. Warantul este documentul care atestă existenţa mărfii într-un depozit general.

echipamente industriale. Clientul îşi asumă calitatea de proprietar al echipamentului la sfârşitul perioadei acoperite de un acord de închiriere-achiziţie. Credite acordate altor bănci Băncile se împrumută reciproc.există posibilitatea unor reduceri la vânzarea echipamentului la unele tipuri de leasing. Discountul facturilor este asigurat în special de societăţile de factorizare. deasemenea stabilită de bancă Beneficiile activităţii de factoring ar fi: .acela va fi cu recurs sau fară recurs şi include administrarea registrului vânzărilor şi finanţarea factorizării pentru comerţul internaţional. Ele . . .este o masură potrivită pentru unele tipuri de utilaje (mijloace de producţie).să avanseze o sumă care să acopere până la 75% din valoarea facturii (sau sumelor facturate). Leasingul este o formă de împrumut ce oferă oportunităţi substanţiale pentru bănci. pe termen scurt.îmbunătăţirea controlului creditării.6.. 4.5. bunurile sunt livrate clientului şi un acord este încheiat între client şi societatea finaciară care prevede ca plăţile să fie făcute în decursul unei perioade de timp. . . La sfârşitul perioadei acoperite de acordul de închiriere-achiziţie. Furnizorul vinde bunurile societăţii. Aranjamentul priveşte achiziţionarea unei singure facturi sau a unui set în vedrea îmbunătăţirii creşterii lichidităţilor respectivei companii.reducerea riscului de neplată. Beneficiile activităţii de leasing ar fi următoarele: . 4.să aibă o valoare medie a facturilor limitată. Leasing financiar . Închirierea-achiziţionarea industrială . Multe bănci au înfiinţat filiale specializate pentru realizarea operaţiunilor de leasing.ce poate fi chiar un factor . la acest tip de finanţare se cere deseori un depozit ce variază între 1530% din valoarea utilajului. . De regulă leasingul furnizează băncii o rată a dobânzii superioară faţă de cea a creditelor convenţionale. Acesta presupune ca cele care execută un astfel de discount . Principalele tipuri de factoring sunt: . Spre deosebire de leasing. şi poate fi destinat şi persoanelor fizice. . .mai este cunoscut şi sub denumirea de contract de închiriere şi Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 46 cumpărare în rate.factoring intern cu recurs — ce include administrarea registrului vânzărilor şi finanţarea factorizării. asigurarea împortiva pierderilor rezultate din neplata la termen şi finanţarea factorizării. . în scopul asigurării finanţării exporturilor de maşini.administrarea eficientă a registrului vânzărilor.factoring intern fără recurs .3. care poate fi adaptată la nevoile clientului.îmbunătăţirea cash-flow-ului.se pot face extinderi ale leasingului la costuri scăzute din momentul în care acordul iniţial sa terminat (şi-a pierdut valabiltatea).3. dreptul de proprietate asupra echipamentului se transferă de la societatea financiară la client.ciclul de lucru al echipamentului poate să corespundă cu perioada de închiriere. .clientul poate plăti în rate.factoring internaţional . .nu se cer garanţii la finanţare. utiliaje.ce include administrarea registrului vânzărilor.reprezintă o facilitate de finanţare pe termen mediu.reducerea cheltuielilor administrative. . dar utilizează imediat echipamentul.ratele pot fi complet separate de taxe. .

prezintă o nouă importanţă. Creditele performante reprezintă pentru bancă acea categorie de credite în curs de execuţie.apelează la piaţa interbancară din următoarele considerente: . Creditele nerambursate la scadenţă reprezintă creditele neachitate la termenele stabilite prin contractul de credit. pentru a acoperi deficitul pe termen scurt. În cazul expirării termenului de scadenţă creditul rămas se trece întrun cont separat. iar debitorii şi-au achitat toate datoriile faţă de bancă. investiţii sigure. Domeniul energetic . Guvernele au nevoie să împrumute fonduri. pe termen scurt. Împrumuturile din acest domeniu sunt concentrate spaţial în funcţie de zonele geografice şi rezervele solului şi subsolului. Băncile dispun de specialişti ingineri. a căror durată de acordare nu este expirată. Plasamentele pe piaţa interbancară sunt pe termen scurt. cât şi lung. Domeniul agriculturii. având un rol tot mai important în evoluţia sistemului financiar-bancar. În anii ‗80 se observă creşterea importanţei pentru bănci a împrumuturilor specializate. . . deoarece furnizează profituri importante. Finanţarea activităţilor comerciale — În prezent multe bănci şi instituţii financiare crează societăţi comerciale internaţionale. În timp ce creditul în sine nu este privit ca un produs primar. deoarece acestea prezintă un risc mai scăzut şi o rată a dobânzii ridicată.4.Marile proiecte ce necesită finanţări pe termen lung sunt atractive pentru bănci. arhitecţi. furnizarea serviciilor de . de credite restante. 4. Băncile din Texas (SUA) an parţial portofoliul lor de Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 48 împrumut blocat în companii petroliere. Această piaţă interbancară a început să funcţioneze şi în România. legate de adminstrarea economică a ţării. Aminteam la începutul acestui capitol de o clasificare a creditelor în funcţie de principalele domenii ale împrumuturilor specializate. Credite acordate statului Necesităţile guvernelor. în cazul finanţării suplimentare a unor companii. Domeniile cheie ale împrumuturilor specializate sunt: Domeniul imobiliar — Băncile reevaluaeză permanent proprietăţile imobiliare. rezultat din diferenţa dintre veniturile obţinute prin impozite şi cheltuielile bugetare ca urmare a decalajului temporal. până la 1 an. Proiectele sunt evaluate prin expertize bancare. Există legislaţii care permit participarea directă a băncilor cu capital propriu la astfel de proiecte ce atrag venituri în afara celor obţinute din dobânzi. au determinat creşterea masivă a împrumuturilor la care apelează atât pe termen mediu. Băncile îşi pot rezolva problemele de lichidităţi efectuând tranzacţii pe piaţa interbancară. Guvemul se împrumută prin emiterea de obligaţiuni care sunt socotite. de regulă.pentru a depăşi problemele legate de nevoia rapidă de lichidităţi. fără să mai fie nevoie să apleze la banca centrală. dobânda acestuia fiind majorată. constructori.pentru a oferi fonduri. Băncile cumpără aceste titluri guvernamentale. Domeniul minereurilor şi al exploatărilor miniere. inspectori financiari.pentru a permite băncilor mari să atragă fonduri în baza cărora să acorde credite în favoarea Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 47 băncilor mici care nu pot să împrumute direct de pe piaţă. Corespondenţa bancară — Acest sector neglijat în trecut. Multe bănci au fonduri blocate în împrumuturi ipotecare.

Ele reprezintă achiziţia de efecte publice şi acţiuni. Tehnicile swaps se extind mereu. Politica investiţională a unei bănci trebuie să ţină cont de propriile obiective.atitudinea şi preferinţele clienţilor .corespondenţă bancară se bucură de un mare interes din partea băncilor comerciale. Finanţarea proiectelor de investiţii — în special a celor de valoare foarte mare în domeniul transporturilor.piaţa certificatelor de depozit .evenimentele politice . lucărilor publice. Evolutii si perspective pe piata creditelor 2.piaţa scontului . ce oferă mari posibiltăţi de finanţare. turismului. telecomunicaţiilor. Capitalul de risc — Este capitalul investit de bănci în societăţi noi. pentru care plătesc dobândă. dar şi de modificările şi tendinţele mediului exterior. Băncile acordă consultanţă şi finanţare în domeniul înaltei tehnologii. amintim: .politica economică a guvernului . Printre factorii care influenţează politica investiţională a unei bănci. etc. finanţând o gamă largă de activităţi (protecţia mediului. În general piaţa plasamentelor este împărţită în piaţa monetară şi piaţa de capital. obiective culturale). sub forma obligaţiunilor de stat.tendinţele ratei dobânzii şi inflaţiei . Leasingul — este un contract prin care se acordă unui beneficiar dreptul de a utiliza pe o perioadă determinată şi contra unei chirii un activ fix. sănătate. dar şi riscuri mari.dezastre naturale Titluri de referare şi lucrări complexe: 1.piaţa titlurilor de valoare pe termen scurt . De asemenea guvernele pot emite titluri de valoare.piaţa eurovalutelor Piaţa de capital poate fi definită ca piaţa destinată investiţiilor pe termen mediu şi lung. Operaţiunile de plasament Operaţiunile de plasament sunt alături de serviciile de creditare o cale de plasare a resurselor băncilor în vederea obţinerii de profituri. Piaţa monetară are mai multe segmente: . Swaps (Restructurarea portofoliului de creanţe) — Este o operaţiune prin care se schimbă un titlu financiar contra altui titlu financiar pentru o perioadă determinată.concurenţa .piaţa interbancară Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 49 . Activitatea de creditare între eficienţă şi risc Concepte cheie: • Capital de risc • Swaps • Credit de trezorerie • Factoring • Leasing financiar • Gaj de efecte publice • Efecte comerciale în gaj . mici şi mijlocii. Întreprinderile îşi măresc fondurile prin vânzarea de acţiuni sau luând împrumuturi bancare.piaţa bursieră internaţională . construcţiilor.

înzestrarea c. credite de eliberare a participaţiilor b. pensia d. credite cu o rată de bază d. credite performante c. comision care variază în funcţie de valoarea sumei şi tehnica de transfer a banilor. biletul la ordin. creditele pentru stocuri c. Instrumentele de plată cum sunt cecul. Preluarea de către bancă a unui efect comercial neajuns la scadenţă b. Operaţiunile de scontare presupune: a. Banca percepe un comision pentru acest serviciu. creditele pentru investiţii 3.1. o luna b. . Formele creditelor de trezorerie includ: a. Aceste instrumente de plată. creditele de prefinanţare d. Plata unei taxe către bancă Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 51 CAPITOLUL V Servicii oferite de bănci Obiective: • Operarea transferurilor monetare • Carti de plata • Transferuri bancare electronice • Servicii de transfer international 5. Piaţa românească a creditelor. credite nerambursate la scadenţă 4. Operarea Transferurilor Monetare Băncile oferă servicii privind plăţile prin transferul fondurilor atât electronic cât şi prin instrumente de plată în numele şi la cererea clienţilor lor. prezent şi perspective Teste grilă 1. rambursarea b. Principalele forme ale creditului ipotecar sunr: a. linia de credit b. caracterizate prin rapiditate şi încredere au permis creşterea eficienţei şi vitezei de transfer a banilor. cambia. un an 2. Băncile trebuie să identifice noi modalităţi de folosire a acestora. şase luni c. toate răspunsurile sunt corecte 5. ordinul de plată şi sistemele de plată electronice au devenit înlocuitori ai comisionului. În funcţie de calitatea lor creditele se clasifica în: a. Decontarea de către bancă a sumei integrale inscrise pe instrumentul monetar c.Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 50 3. Acest comision aduce venit băncii. Băncile vest-europene pot oferi clienţilor lor şi alte instrumente şi modalităţi de plată. Creditele pe termen scurt se acorda pe o perioada de până la: a.

cec care poartă clauza ―nu la ordin ― şi cec care poartă clauza ―la ordin‖. .debitarea directă.suma în litere. Operaţiunile cu numerar generează importante costuri pentru o bancă legate de emiterea. Cambia se poate sconta (vinde) la o bancă comercială. . Ea este folosită de vânzător în cazul când vrea să evite riscul unui cec ce nu poate fi onorat. Acestea sunt instrucţiuni scrise către o bancă de a plăti. . Este un instrument de plată ce exprimă obligaţia asumată de un debitor de a plăti la scadenţă o sumă de bani determinată în favoarea unui beneficiar.numărul cecului. Pe plan internaţional se manifestă tendinţe de înlocuire a operaţiunilor cu numerar prin alte instrumente de plată. colectarea. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 53 Trata bancară este folosită pentru tranzacţii ce implică sume mari de bani — ca de exemplu plata unei case sau a unei maşini. . Principalele elemente pe care trebuie să le conţină un cec sunt: . mai ales. Posesorul obţine contravaloarea mai puţin o dobândă.semnătura emitentului. Cambia. din contul celui care ordonă plata.denumirea contului. depozitarea. . iar banca devine beneficiarul cambiei. . . . unei persoane specificate. .numele plătitorului. . Din punctul de vedere al persoanei care încaseză cecul acesta poate fi la purtător. . .numărul de cod de sortare.transferul electronic al fondurilor la locul vânzării (EFTPOS). În momentul emiterii tratei. o anumită sumă de bani.cum ar fi: . Servicii privind transferurile având ca suport hârtia Cecurile. . în ţările dezvoltate. . Servicii privind transferurile în numerar In ţara noastră plata direct în numerar este cea mai utilizată metodă de transfer a Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 52 fondurilor.data.numărul contului. cecurile pot fi cec simplu şi cec barat (nu poate fi plătit în numerar).giro-creditul băncii.ordine permanente (Standing orders). . .numărul de cod de sortare — dar tipărit cu cerneală magnetică. . După modul de încasare. contul cumpărătorului .numele băncii. cea mai utilizată metodă de plată folosită de clienţii băncii în ciuda faptului că metodele electronice au devenit mai populare în ultimii ani. în cazul în care sunt implicate persoane fizice.suma în cifre.poliţa bancherului (Banker‘draft).distribuitoarele automate de numerar.banca la domiciliu. asigurarea securităţii. Cecul reprezintă încă.detalii privind sucursala.

Este o împuternicire dată de un client băncii sale de a plăti cu regularitate. . În Marea Britanie. Ordinul permanent. rate de împrumut). ordinul de plată trebuie să conţină menţiunile obligatorii cuprinse în Regulamentul BNR nr. emitent şi comerciant sau prestator.Digital credit. o sumă determinată din contul său unui beneficiar specificat. Giro-creditul băncii. .Cărţile bancare cu fotografie. pentru a debita contul cu o anumită sumă de bani.cărţile de plată magnetice.este imediat debitat cu valoarea descrisă pe trată plus taxa ce o incumbă. la prezentare. Este o instrucţiune scrisă. În ţara noastră. Acestă instrucţiune de plată este similară ordinului de plată. Este o dispoziţie necondiţionată. unei societăţi bancare. Pentru a fi valabil. Ordinul de plată. . Este un instrument de plata fără numerar. cu memorie optică. cecul certificat reprezintă un instrument similar. 58/1934 modificate prin Legea 83/1994 si precizarile ulterioare. A apărut astfel moneda electronică. pe un timp limitat (prima de asigurare. Acestea deţin mai multe informaţii decât cărţile normale de credit prin faptul că au incorporat un microcip care înmagazinează Codul Numeric Personal (PIN) şi informaţii despre identitatea deţinătorului şi valabilitatea creditului. identificarea se face pe baza amprentelor. 1994.cărţile de plată cu microprocesor (Smart cards).Laser card — realizată dintr-un material special. ci beneficiarul urmăreşte datoria scadenţei şi informează banca asupra sumei ce trebuie plătită. de exemplu.8/19 aug. în cazul în care beneficiarul nu mai doreşte să aibă siguranţa că. în special de către persoane particulare. Poliţa bancherului este un document însoţitor al cecului. cerând ca respectivul cont să fie creditat cu suma înscrisă. Tipurile tehnologice cele mai utilizate astăzi sunt: . Are viteză mare de prelucrare (16 Mb/sec). Biletul la ordin. . dată de către plătitor băncii sale. acesta va fi în mod sigur onorat. dată de către emitentul acestuia. dar nu banca plătitorului are iniţiativa plăţii.2. având la bază un sistem organizat pe baze contractuale între deţinător. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 54 5. Debitarea directă este indicată pentru plăţile cu caracter de regularitate a caror sumă nu este cunoscută dinainte (consumul de curent de gaz. facturile telefonice).Crypt card — care se bazează pe un sistem electronic computerizat având incorporat un procesor şi un ceas . cambiei şi biletului la ordin sunt prevăzute de Legea nr. în favoarea unui partener. la anumite date. acest instrument este folosit pentru plăţile de valori foarte mari. . Debitarea directă. de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani. Cărţile de plată (Cardul) — ca monedă electronică Realizările în domeniul tehnologiei informaţiei au determinat diversificarea serviciilor bancare şi mutaţii în circulaţia banilor. Poliţa bancherului sau CEC certificat. Reprezintă instrumentul prin care emitentul se angajează să plătească la un anumit termen o sumă de bani în favoarea beneficiarului sau celui care-l deţine. Cartea de plată este un instrument cu ajutorul căruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu. . La rândul său banca plătitorului remite instrucţiunea băncii beneficiarului. Regulile care se aplică cecului. utilizat din 1995 şi în România. Se aseamănă cu ordinul de plată.

Societăţi de Asigurări. servicii de asigurare. în timp ce pentru multe cărţi de credit nu există astfel de taxe. Cartea de încărcare (percepere) se diferenţiază de cărţile de credit prin faptul că: .Carduri naţionale — exprimate în moneda naţională a ţării unde se află banca emitentă. parcare Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 55 gratuită. Emitenţii oferă servicii anexe (reduceri.Cărţi emise de comercianţi (Carţi private) — Obiectivul major este fidelitatea clientelei. servicii de livrare.Cărţi emise de bănci. Din punct de vedere al emitentului se pot grupa cărţile de plată în: .percep întotdeauna o taxă anuală pentru a fi membru. Astfel este facilitată retragerea numerarului în afara programului agenţiilor bancare. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 56 . . . etc). etc). Aceste cărţi de credit permit plata unor produse şi servicii direct (fără cash) dar şi alte operaţiuni care se pot face prin intermediul aşa numitului sistem ATM (automatic teller machine). Cluburi. Tipuri de cărţi de plată în raport de funcţiile specifice pe care le îndeplinesc: Cartea de credit — Credit card —indică faptul că posesorului i-a fost deschisă o linie de credit pentru o anumită perioadă şi pe baza căreia se pot face plăţi sau retrage numerar pana la un plafon prestabilit. . În toate ţările dezvoltate companiile emit carduri structurate pe clase de clienţi (în funcţie de venituri) şi/sau facilităţi oferite. . tot mai multe bănci emit carduri multifuncţionale. pentru a ameliora rentabilitatea şi condiţiile de creditare pe care le oferă.soldul fiecărei luni trebuie plătit integral ceea ce nu este cazul cărţilor de credit unde se plăteşte o sumă modică lunară minimă (cam 50 dolari sau echivalent în valută ori 1-2% din plafonul maxim la care ai dreptul să apelezi la credit).000 de bănci din toată lumea. Cartea multifuncţională — Cardul multifuncţional pentru a se apropia mai mult de nevoile clienţilor. Prestatori de servicii profesionale. . Agenţii de turism.Din punct de vedere al circulaţiei se disting: . de exemplu VISA INTERNATIONAL are ca membrii 22. Ele constau dintr-un card de plastic care poartă emblema băncii sau/şi a societăţii comerciale emitente.Cartea de garantare a cecurilor — care asigură garantarea unui cec emis şi semnat până la o sumă specificată de banca emitentă. Companiile de transport şi telecomunicaţii. numele (în relief) al destinatarului. Soluţia cărţilor bancare s-a impus pentru scăderea cheltuielilor de exploatare ale băncilor. Cartea de debit — Debit card — permite posesorului să dobândească bunuri sau servicii prin debitarea directă a contului său personal în limita disponibilităţilor băneşti. Au fost introduse la mijlocul anilor ‗60 pentru a creşte acceptabilitatea cecurilor şi pentru a promova operaţiunile din contul curent. un cod de 16 cifre ce reprezintă contul clientului (tot în relief). .Cartea de numerar (cash card) — este un card utilizabil exclusiv pentru automate Programabile.Carduri internaţionale — emise în valute convertibile.Cărţi emise de alte instituţii sau organizaţii — (Instituţii de credit. data până la care este valabilă cartea de credit şi un semn (o siglă) care să individualizeze societatea (banca) finanţatoare.

Avantajul acestor automate a dus la micşorarea semnificativă atât a costurilor de procesare a operaţiunilor bancare cât şi a cheltuielilor cu personalul.3. de economii. etc).informaţii despre alte servicii oferite de bancă . la 2-5 zile după efectuarea tranzacţiei. după care se introduce Codul Personal de Identificare (PIN). pe arterele comerciale şi în campusurile universitare. Semnifică realizarea tranzacţiilor bancare prin telefon. implicit a raporturilor dintre clienţi şi bancă. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 57 Retragerile sau depunerile băneşti se pot face prin mai multe tipuri de conturi (curente.. Aceste maşini automate stradale apar pe peretele exterior al băncii (centrale. formarea de dispoziţii.solicitarea unei declaraţii (situaţia conturilor din bancă) . în supermarketuri sau aeroporturi sau la intersecţia unor importante bulevarde.se obligă cel care face cererea pentru emiterea unei astfel de cărţi — de a avea un venit minim de 40. Automatul bancar sau ATM Este un depozit electromagnetic care permite utilizatorului autorizat.listarea câtorva din ultimile tranzacţii din cont. 5. Pentru a avea acces la serviciile bancare. modalitate ce a devenit posibilă odată cu dezvoltarea sistemelor informatice moderne.plata creditelor şi plata unor facturi . anual.retrageri băneşti — cash (inclusiv în alte valute decât cea în care este deschis contul în funcţie de ţara unde este amplasat automatul). transferul de fonduri.000 — 50. Nu trebuie uitat rolul benefic asupra comportamentului clienţilor care nu mai au de aşteptat la coadă la ghişeu ci operează imediat ei însăşi (păstrându-şi deci totalmente secretul operaţiunilor) sau oricum după ce termină operaţiunea o altă persoană. sau echivalentul lor în alte valute convertibile. solicitarea de informaţii privind situaţia contului personal. acceptarea de depozite. De obicei retragerile la un astfel de automat pot fi de 3-4000 de dolari pe zi.000 dolari. sucursalei). organizării şi tehnologiei bancare.informaţii asupra soldului . .cererea unui formular de cec . retragerea de numerar. Servicii privind transferurile bancare având ca suport moneda electronică Debitor automat de numerar (Cash Dispenser Bancomat) este un depozit electromagnetic care permite unui utilizator de card accesul la retragerea numerarului sub formă de bancnote şi monede metalice.depuneri bancare .solicitări de carnete de cecuri . se inserează cardul în maşină. Serviciile oferite clienţilor care nu mai sunt nevoiţi să se deplaseze la bancă sunt: . Este importantă menţinerea secretului asupra numărului personal de identificare. Terminale la punctele de vânzare — EFTPOS Implică transferul fondurilor din contul unui client direct în contul vânzătorului.soldul contului . Debitarea va fi înregistrată în extrasul de cont al deţinătorului cardului. de depozite. Serviciile oferite de aceste automate includ: . Banca la domiciliu (Telephone banking) Banca la domiciliu este în fapt o expresie a evoluţiei. simultan cu operaţiunea de vânzare.

indiferent de localizarea acestuia.3 milioane de mesaje pe an. Debitarea reciprocă de conturi în valută este numai o parte din serviciile pe care băncile şi le oferă reciproc. Procesarea tranzactiilor ordonate de client se face in concordanta cu programul de functionare al bancii.4. în 1991 s-au înregistrat 365 milioane mesaje. care este asociat cu sistemul american Master Card . iar pe de altă parte pentru a asigura securitatea transferurilor internaţionale de fonduri. Banca Agricolă şi BCR. A căpătat amploare odată cu noile realizări tehnice în domeniu: transmiterea prin cablu. care au aderat la sistem. Operaţiunile de plăţi şi compensări bancare internaţionale privind cărţile de plată şi cecurile de călătorie. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 58 Utilizand internet banking clientii pot efectua plati prin ordine de plata de compensare sau de trezorerie. Documentul se numeşte şi ordin de plată internaţional. pentru a uşura şi a permite o cât mai rapidă mişcare a banilor. Este necesara doar o conexiune Internet. telex. Este mai rapid decât transferul prin poştă. Societatea pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare Mondiale are sediul la Bruxelles şi a fost constituită prin asocierea a 239 de bănci din 15 ţări. În prezent. în 1973. La începutul anului 1996. au fost: BANCOREX.. Transferul prin sistemul ECU de compensaţie şi de strângere a obligaţiilor de plată. pe de o parte. Accesul la acest serviciu este asigurat in tot timpul anului 24 de ore pe zi.Sistemul Internaţional Eurocard. iar în 1995 numărul de mesaje a depăşise 3 milioane pe zi. Transferul telegrafic . Acest tip de transfer este cunoscut ca TT. dar mai scump. Primele bănci din România. Dacă în 1977 se transmiteau prin reţeaua SWIFT 3. Constituie o tehnică computerizată de transmitere a mesajelor. relaţii de corespondent bancar.transferuri între conturi .constă în transmiterea fizică a înscrisului printr-un anumit mijloc de transport de la o bancă la alta. 5. care a devenit operaţională începând cu 1977. având deschis pe bază de reciprocitate conturi. Servicii privind transferurile internaţionale de fonduri Băncile din diferite ţări stabilesc. pot vizualiza in orice moment situatia conturilor lor. 22 de bănci din ţara noastră erau conectate la reţeaua SWIFT. Sistemul videotext este un sistem video cu transmisie telefonică. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 59 Sistemul s-a constituit în 1982 şi are în componenţă 44 de bănci comerciale europene considerate în sistem de bănci de compensaţie. acesta se poate realiza prin: Transferul letric . Principalele sisteme organizate utilizate în Europa şi care au pătruns şi pe piaţa noastră bancară sau prezintă interes pentru ea sunt: . Indiferent de natura tranzacţiei sau a persoanei care a ordonat transferul. Transferul prin sistemul SWIFT. plati valutare interne sau externe.plata facturilor Internet Banking (servicii bancare accesate prin internet) Serviciu pus la dispozitie de banci pentu a oferi persoanelor fizice si juridice posibilitatea efectuarii diverselor operatiuni bancare de la un calculator. fax. între ele. SWIFT serveşte peste 5000 de instituţii financiarbancare din 140 de ţări. BRD. pot afla informatii despre diversele cursuri valutare si dobanzi practicate de banca.

5. Dacă semnăturile de pe cec nu par identice. Dacă cecul nu este folosit în timpul călătoriei el poate fi achitat de către banca care l-a eliberat. la oficiile de schimb valutar. deţinătorul lor trebuie să le semneze personal sus în stânga iar la transformarea lor în bani lichizi sau cu ocazia cumpărării de bunuri şi/sau servicii. Conturile valutare sunt utile afacerilor care se fac în mod frecvent în ţara valutei în care se deschide contul întru-cât reduce riscul valutar.International. proprietarul lor să anunţe banca emitentă (printr-un număr de telefon scutit de taxe) astfel ca acesta să poată obţine de la bancă o răscumpărare a pierderii suferite în 24 de ore. banii putând fi trecuţi direct în contul clientului. 20. la plată. over drafturi sau ipoteci exprimate la valuta dorită. fară să implice vreun risc valutar. .Sistemul Eurocheqe International . Cecurile de călătorie sunt un mijloc popular de a transfera fonduri în străinătate şi care prezintă un grad de securitate mai ridicat decât banii lichizi. călătorii pot solicita să schimbe înapoi valuta obţinută de care nu mai au nevoie în ţara lor. Astfel. 100 şi 150.Asociaţia pentru Servicii Internaţionale (VISA). Totodată la întoarcere. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 60 Seria şi numărul cecurilor se recomandă să fie ţinute separat de cecuri pentru ca în caz de furt sau de pierdere. Cecurile de călătorie apar sub formă de bancnote în diferite valori 10. 50. Cardurile emise sunt acceptate în 170 de ţări. În cazul . Aceste tipuri de cecuri se emit în valori de până la 100 lire sterline (în Anglia). atunci funcţionarul care primeşte cecul îl poate refuza. împrumuturi. se pot obţine conturi curente cu carnete de cecuri sau chiar conturi de economii purtătoare de dobândă în valuta respectivă (tot prin departamentul de relaţii externe al băncii respective). De asemenea în unele oraşe (de destinaţie) nu se pot schimba imediat banii întru-cât trebuie să fie comandaţi de la departamentul de specialitate din centrala sau sucunsala băncii. La emitere clientului i se dă totodată o listă cu cuantumurile maxime care se pot obţine de la un astfel de cec în alte valute. deţinătorul trebuie să-l semneze şi să-l dateze în partea de jos a cecului. Ele pot fi deschise în folosul băncilor sau al unor clienţi care călătoresc în mod frecvent în ţara valutei în care se deschide contul sau când clientul anticipează o lungă călătorie sau o angajare în ţara respectivă. Alte Servicii oferite de bănci Serviciile valutare sunt oferite de bănci pentru că majoritatea călătorilor au nevoie de unele sume mici în valuta ţării în care sosesc pentru acopenirea unor cheltuieli imediate (înainte de a ajunge la o bancă). Această siguranţă este dată de faptul că la primirea cecurilor. Este cea mai amplă reţea de plăţi şi compensaţii internaţionale. Eurocecurile şi cardurile eurocec permit unui călător să încaseze valoarea lor sau să achiziţioneze bunuri/servicii când apare simbolul alb şi albastru al Uniunii Europene. 5. De menţionat că există o cutumă internaţională de a se schimba numai bani de hârtie nu şi monezile. Eurocecurile se procesează printr-un centru Eurocec echivalent în lire sterline şi comisionul se debitează din contul curent al clientului la două săptămâni după ce cecul a fost emis. Pentru astfel de servicii banca percepe un comision ce se calculează la valoarea tranzacţiei valutare. Are 27000 de instituţii bancare ca membrii asociaţi.

În baza acestui serviciu. deplasări ale clienţilor lor în alte ţări decât ţara de domiciliu. accesul la seif având loc oricând în timpul orelor de program al băncii. Plăţi privind derularea cheltuielilor guvernamentale Băncile pot efectua plăţi şi în numele guvernului. Consemnarea de depozite La bănci se pot constitui sume în depozit. cu rol de garanţie. atunci vom avea adevăratele dimensiuni ale Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 61 acestui fenomen şi al eficienţei economice create de dezvoltarea unor facilităţi de călătorie inclusiv bancare. eficienţa împrumuturilor trebuie să aibă în vedere şi riscul valutar datorită fluctuaţiei valutei în perioada acordării şi rambursării împrumutului. banca păstrând o cheie şi clientul alta. proprietăţile (bunurile) pierdute şi altele. călătorii. Depuneri pentru o noapte . întârzierile şi urmările acestora într-o călătorie. implică folosirea unor spaţii special Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 62 amenajate care aparţin băncii. astfel. a funcţionarilor de la forumurile şi organizaţiile internaţionale şi în sfârşit la acea reală circulaţie a forţei de muncă care a depăşit în ultimul deceniu barierele unor organisme teritoriale limitate precum Uniunea Europeană. cutii închise. testamente sau alte documente importante. băncile percepând în schimb un comision. Serviciul se numeşte casete pentru păstrarea valorilor. Principalii competitori la acest tip de serviciu oferit sunt agenţii de turism care oferă astfel de asigurări la un preţ scăzut sau chiar gratuit acoperindu-şi cheltuielile prin preţul complet al pachetului (ofertei) de călătorie. asumându-şi. Încasarea taxelor şi amenzilor Persoanele care trebuie să plătească taxe sau amenzi pot folosi sistemul bancar. Clientul depozitează. răspunderea asupra acestora. Clientului i se pune la dispoziţie un seif. în special cele privind finanţarea unor proiecte de investiţii de către stat. clienţii îşi pot lăsa spre păstrare articole de valoare. Seifurile Acest tip de serviciu. Dacă mai adăugăm la acestea numărul studenţilor străini care studiază în alte ţări. în seiful său. Serviciile valutare şi de călătorie ale băncilor se dezvoltă tot mai mult pe măsură ce afacerile se internaţionalizează tot mai mult iar febra turismului între ţări atinge tot mai multe categorii ale populaţiei de pe tot globul. timp în care clientul poate retrage sau depune orice obiecte sau documente. la fel ca şi casetele de valori. În cele ce urmează vom enumera câteva servicii oferite de bănci pentru facilitarea unor excursii. care sunt păstrate pe perioada soluţionării unor diferende judiciare sau a altor cauze. Casete pentru păstrarea valorilor Clienţii unei bănci pot folosi.împrumuturilor. singur bunurile. al artiştilor care dau concerte pe alte continente sau ţări. seifurile pentru păstrarea unor valori. Banca emite o chitanţă pentru bunurile lăsate în păstrare. accesul la seif fiind sub un dublu control. pentru sumele datorate diferitelor instituţii sau chiar statului. chiar dacă rata dobânzii în valuta respectivă ar fi mai mică decât cea din ţara de origine. Ele pot acoperi la un cost rezonabil cheltuielile medicale. Poliţele de asigurare de călătorie sunt oferite de bănci pentru toate tipurile de vacanţe şi călătorii.

În cazul grupei depozitelor se disting depozitele deschise. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 63 Serviciul de consultanţă în afaceri Acest tip de serviciu este oferit de bănci. banca îşi asumă ob1igaţia de a păstra şi de a restitui aceleaşi titluri şi aceleaşi valori care au fost remise. În cazul depozitelor în păstrare simplă. Comisionul perceput de bănci este în funcţie de suma investită. băncile pot oferi servicii de vânzare şi cumpărare de hârtii de vaboare (acţiuni. bineânţeles. păstarea titlurilor de credit. banca primeşte un comision de la broker şi nu de la client. la bancă.Servicii de consultanţă privind gestiunea monetară şi a trezoreriei. clientul este cel care decide. de plasamente. La astfel de servicii apelează clienţii care au fonduri limitate de investiţii sau clienţii care nu cunosc modul de funcţionare a bursei. care doresc să-şi depoziteze. urmând să-i verse. Pentru acest serviciu.Păstrarea depozitelor. obligaţiuni). . în primul rând. Când un client doreşte să facă astfel de afaceri. în primul rând. Serviciile pentru rezidenţi (deci pentru persoane care trăiesc sau muncesc în . după caz. costurile. pe care banca le primeşte în depozit cu obligaţia de a le păstra şi de a le restitui la cererea deponentului. În cazul depozitelor în păstrare şi administrare. care îi va comunica ultimul curs înregistrat pe piaţă. în plus faţă de asigurarea păstrării titlurilor care sunt remise. iar în cazul depozitelor deschise. ca operaţie accesorie. Cei care apelează cel mai des la acest serviciu sunt gestionarii şi casierii magazinelor. valize. trebuie să asigure şi gestiunea acestora. Tranzacţia este executată de către bancă. În baza informaţiei primite. el va solicita băncii. . purtând semnătura sa. banca. Banca asigură. case de bani. care permite unui investitor (client al băncii) să investească într-un portofoliu de acţiuni. Unit Trust ―Unit Trust‖ este un serviciu bancar ce se referă la operaţiuni de investiţii. În a doua variantă. . cursul pe piaţă al hârtiilor de valoare pe care doreşte să le cumpere sau. depozitele închise. Achiziţionarea şi vânzarea acţiunilor La cererea clienţilor. cum sunt cele privind bugetul de venituri şi cheltuieli. cu regularitate sau la anumite perioade de timp.Servicii de consultanţă privind previziunea ratei de schimb valutar.Acestă facilitate este oferită acelor clienţi care doresc să depoziteze fonduri în timpul când banca este închisă. închise sau sigilate de către deponent. În general. Banca poate să deschidă depozitul în absenţa clientului (după verificarea sumelor aduse) şi apoi să crediteze contul clientului. încasările zilnice. micşorând marja de risc a investiţiei. Banca obţine aceste informaţii de la un broker. Pentru acest serviciu banca primeşte un tarif. Termenul ―unit trust‖ semnifică poziţia băncii ca entitate de încredere în adminstrarea plasamentelor clienţilor. percep un comision. pentru siguranţă. a valorilor şi a altor obiecte imobiliare. Pentru astfel de operaţiuni băncile au spaţii special amenajate şi. depozite în păstrare simplă şi depozitele în păstrare şi în administrare. iar executarea acesteia trebuie confirmată în scris.Servicii de educaţie financiară şi bancară. să le vândă. Depozitele închise au ca obiect scrisori. Banca se comportă ca analist financiar şi sfătuieşte clientul cum să-şi amelioreze problemele financiare. debitorii şi fluxul de numerar (Cash-Flow). pentru afaceri mici. clientul adună banii destinaţi depozitării peste noapte. sunt două metode de administrare a depozitului. portivit ordinului clientului. etc. .

tranzacţia se confirmă imediat. care doresc să investească direct pe piaţa acţiunilor şi care doresc să-şi aibă portofoliile administrate în numele şi în contul lor. i se alocă un număr de portofoliu şi i se deschide un cont special.servicii de executor testamentar Operaţiuni cu devize. de 50. Serviciul de tranzacţionare propriu-zis este utilizat de cei care cumpără şi vând în mod frecvent şi preferă să ia propriile lor decizii privind investiţiile. care vor să-şi facă un portofoliu de acţiuni. În acest sens. Certificatele de acţiuni sunt ţinute de către bancă. Cuantumul minim pe care un client trebuie să-l aibă la dispoziţie pentru această Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 65 afacere este. Operaţiunile de schimb cu devize pot avea loc Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 64 la vedere sau la termen. Se stabileşte de comun acord cu clientul o politică individuală de investiţie. Serviciul de consultanţă se acordă investitorilor. . monede străine şi metale preţioase Se numesc devize toate activele în cont pe lângă băncile străine ca şi efectele de comerţ şi cecurile redactate în monedă străină. care să fie folosit ca un cont de tranzacţionare pentru toate operaţiunile cu acţiuni.conturi bancare externe . dar doresc să micşoreze activitatea birocratică ce ţine de desfăşurarea şi menţinerea portofoliului de acţiuni. în Marea Britanie de exemplu. Dacă clientul doreşte să tranzacţioneze.serviciul de tranzacţie .străinătate pentru câţiva ani) includ următoarele facilităţi de călătorie: . cât şi acelora care vor să cumpere sau să vândă anumite active. clientului i se emite un card de membru.serviciul de consultanţă Primul tip de servicii este solicitat de cei care vor să cumpere sau să vândă în mod ocazional şi care preferă să-şi reţină propriile lor certificate de acţiuni. Administrarea investiţiilor este oferită de către serviciile financiare subsidiare unor bănci mai mari. Serviciile de brokeraj privind acţiunile pot îmbrăca trei forme: .000 lire sterline. ce constă într-o vânzare de devize însoţită de o cumpărare la vedere sau invers. În acest caz clientul cheamă la telefon sucursala cea mai apropiată şi întreabă despre cotaţia de preţ la anumite acţiuni. Ea se acordă clienţilor înstăriţi. În acest caz banca preia supravegherea zilnică a investiţiilor clientului.asigurări pe viaţă. O hârtie ce conţine acest tip de contract este primită câteva zile mai târziu şi ea confirmă tranzacţia şi reglează sumele ce trebuiesc plătite sau încasate în contul clientului. În urma combinării acestor două operaţiuni (la vedere şi la termen) rezultă operaţiunea swap. Documentele pe care le deţine investitorul sunt notele de contract pentru vânzări şi achiziţii şi a situaţiei cu caracter regulat privind contul de dealing (tranzacţii) împreună cu o evaluare semestrială a portofoliului.consultanţă privind împrumuturi şi ipoteci asupra proprietăţilor imobiliare .administrarea investiţiilor . pensii şi asigurarea proprietăţilor (bunurilor) personale . după care acesta decide asupra cărui tip de serviciu are nevoie. dar tranzacţiile pot fi analizate la sucursala clientului sau direct la camera de dealing a firmei prin telefon.serviciul de tranzacţionare a acţiunilor certificate .

Există două tipuri de servicii care se referă la atitudinea clientului faţă de politica propusă de bancă: . taxă ce se calculează ca un procent din valoarea bunurilor lăsate moştenire. Serviciile de custodie şi de executor sunt asigurate ori de bancă ori prin intermediul Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 66 unei agenţii a băncii.ocuparea cu aranjamentul privind funeraliile. Serviciile de executor/administrator constau în principal în: . La nivelul lor. . În acest caz banca percepe o taxă pentru administrarea proprietăţii. Acestea pot fi de mai multe feluri: . Ea nu este plătibilă atât timp cât clientul este în viaţă. . .testamentul nu numeşte un executor. executorul este acea persoană care administrează bunurile decedatului şi care a fost numit explicit pentru a îndeplini acestă funcţie în testamentul persoanei decedate.numitul executor nu este capabil sau nu doreşte să acţioneze în această poziţie. Spre deosebire de executor.nediscreţionare Planurile de participare personală (PEPs) sunt destinate a permite clienţilor să investească în acţiuni şi să obţină concesii fiscale. .planuri de pensii personale. .autoselectate — când investitorii aleg plasamente ori dintr-o listă. un executor profesionist şi experimentat. când sunt stabilite de către companii pentru plasarea investiţiilor în propriile lor acţiuni. Dacă o persoană moare fară a face un testament. . .nu există testament. administratorul este numit de către un tribunal pentru a administra proprietăţile decedatului. În ceea ce priveşte primul tip de schemă menţionăm că există o pensie de stat de bază la care se poate adăuga o schemă de pensie suplimentară.scheme private. Atât executorii cât şi administratorii sunt cunoscuţi generic ca reprezentanţi personali.Banca sau un reprezentant ale acesteia poate fi numită ca adminstrator într-una din situaţiile mai sus enumerate. prin acesta asigurându-se că dorinţele sale vor fi îndeplinite. iar investitorilor le este permis să investească suplimentar într-un astfel de PEP. Contribuţiile extra la Asigurările Naţionale sunt plătite de cea care aparţine sistemului suplimentar de pensii (SELPS). .ale trusturilor de investiţii sau fondurilor finaciare. ori pe bază nerestrictivă.scheme de stat. Sintetizând.scheme ocupaţionale. iar acesta este protejat împortiva inflaţiei. atunci când: . Aranajamentele de pensii cad sub incidenţa a două tipuri de scheme: . În majoritatea cazurilor prevederile acestora nu se potrivesc pe deplin cu ce ar fi dorit clienţii să facă un testament prin care să numească. care să facă acesta în numele lui.discreţionare .corporatiste. dar ea se deduce din valoarea proprietăţii după încetarea din viaţă a clientului. proprietăţile decedatului sunt distribuite conform legilor succesorale. schemele de pensii private au şi ele două tipuri de scheme .administrate — atunci când managerii îşi selectează acţiunile pentru a investi în ele şi îşi administrează portofoliul.

colectarea . beneficiarilor acestui tutelaj.experienţa. . fie că acesta are un caracter naţional. de posibiltăţile materiale. . câştiguri. . Avantajele numirii unei bănci (bancher) ca executor/administrator al unui testament Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 67 sunt: . Aceeaşi agenţie sau departament al băncii ce se ocupă cu administrarea proprietăţii se ocupă de asemenea şi cu serviciile custodiale. acesta din urmă se percepe pe baza unor tarife orare. fie un cadru uniform internaţional precum în cazul acreditivelor documentare. comisioane.fonduri financiare.valorificarea bunurilor. spre deosebire de primul.continuitatea.înregistrarea în contabilitate a bunurilor pentru beneficiari. taxe. dobânzi.aranjamentul ca bunurile decedatului să fie evaluate în scopul impozitării şi distribuirii lor. ce se plăteşte pe bază de taxă Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 68 (speză) anuală.trusturi de administrare a fondurilor de pensii. de particularităţile mediului său extern şi în funcţie de propriile obiective de dezvoltare.secretul operaţiunilor.plata datoriilor şi cheltuielilor.acorduri privind declaraţii fiscale.plata taxelor. Este de menţionat că pentru fiecare serviciu în parte există un cadru legal care reglementează modul în care acesta trebuie să fie operat. . banca poate acţiona şi în postura de custode al unor trusturi (fonduri ale corporaţiilor). a garanţiilor bancare sau un cadru juridic mixt. ce implică printre altele: . o bancă îşi stabileşte propria ofertă în funcţie de segmentele ţintă de clienţi selectaţi.trusturi de administrare a unor scheme de împărţire a profiturilor. cum ar fi materia plăţilor. În principiu acestea pot fide două feluri: . . . atât naţional cât şi internaţional cum ar fi materia cambiei şi cecului. .. Pe lângă aceste servicii de custodie personală. . . dividende şi alocaţii. cum ar fi: .imparţialitatea.serviciul de consultanţă. . . .colaţionarea tuturor detaliilor privind veniturile impozabile de orice natură ar fi.declararea veniturilor şi transmiterea acestora la departamentulfiscal.servicii fiscale persoanle cuprinzătoare. . Din această multitudine de produse şi servicii bancare prezentate anterior. umane şi financiare de care dispune. . Custodele este numit pentru a avea grijă de bunuri (proprietăţi) care sunt lăsate în custodie pentru a asigura beneficii. care.accesibilitatea.trusturi de administrare a obligaţiunilor. Multe bănci au departamente specializate ce oferă servicii fiscale.corespondenţa cu acesta. .securitatea. . .

În România doar o parte din serviciile enumerate mai sus sunt disponibile. Cererile şi oportunităţile de piaţă. cecuri. Dezvoltarea industriei bancare a fost înăbuşită până în 1990 iar construcţia unui sistem bancar modern şi complex va lua timp destul de îndelungat. Dacă banca nu introduce noi produse şi profiturile scad. factorii care determină o dezvoltare continuă a produsului bancar sunt următorii: 1. swap. Totuşi un număr foarte mic de persoane au cont la bancă. Puţini însă apelează la viramente. Majoritatea publicului larg nu urmăreşte decât depozitele purtătoare de dobândă. 4. Adesea nici personalul bancar nu are o instruire suficientă cu privire la cum să analizeze planurile de afaceri şi de aici un număr mare de credite neperformante la portofoliul băncibor româneşti. acţionarii s-ar putea să nu mai investească în bancă. profiturile s-ar reduce şi astfel nu s-ar genera venituri pentru finanţarea cercetării noilor produse. ar trebui introduse noi servicii pentru a recâştiga cota de piaţă. să recruteze şi să instruiască personal. Lipsa legăturilor telefonice a obligat bănci cu vocaţie naţională. Acţionarii. în munţi. În domeniul operaţiunilor valutare foştii lucrători ai întreprinderilor de comerţ exterior au cunoştinţe limitate cu privire la acreditive dar necesită o asistenţă foarte mare din partea personalului bancar. să instaleze propriile lor reţele de telecomunicaţii prin satelit. în pofida aparenţei că la ghişeele băncilor se înghesuie un public numeros. hedging. inclusiv agenţii economici sunt Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 69 familiarizaţi cu operaţiunile bancare simple legate de cont şi plăţi. parcaje. în zone puţin accesibile. 2. Pot apărea noi posibilităţi pe piaţă şi deci banca ar dori . Dacă în cadrul primelor. să educe consumatorii să facă reclamă. etc. tezaure bancare). bilete la ordin. schimburi valutare la termen. Pierderea cotei de piaţă. Cel mai la îndemână exemplu este cel al cărţilor VISA şi AMERICAN EXPRESS. Teoretic. cu sucursale şi agenţii în mediul sătesc. 3. să aibă acces la sisteme de telecomunicaţii extrem de flexibile şi foarte fiabile. sistemele de autorizare verifică dacă ordonatorul plăţii are bani în contul băncii sale sau dispune de o linie de credit cu aceasta. Nici agenţii economici nu sunt utilizatori sofisticaţi ai serviciilor bancare. Populaţia. sunt aproape necusoscute deşi universităţile predau de ani de zile teoria derulării unor asemenea tranzacţii.În al doilea rând reglementările interne ale fiecărei instituţii bancare fac ca acelaşi gen de servicii să funcţioneze diferit. Banca ar trebui să aibă produse în diferite faze din ciclul lor de viaţă fiindcă dacă majoritatea serviciilor lor vor fi în faza de declin. în cel de-al doilea caz calculatoarele verifică doar statistica obiceiurilor de consum. Ciclul de viaţă al produsului. operaţii cu cambii. să instaleze sisteme sofisticate de calculatoare. Operaţii de forfetare. Infrastructura deficitară românească este unul din principalele obstacole în dezvoltarea industriei bancare. Când banca îşi pierde cota de piaţă şi profitul este afectat. cu implicaţii considerabile în costurile de operare. media plăţilor lunare precedente şi acceptă plata urmând ca numai după aceea să se ramburseze asupra băncii emitente. Un plan de afaceri corect este rar întâlnit ceea ce limitează accesul acestora la credite. iar cărţile de credit sunt într-o fază mai mult decat incipientă deşi sunt bănci care investesc masiv în reclamă şi infrstructura aferentă. Băncile sunt instituţii cu un caracter pronunţat infrastructural deşi scopul lor este de a realiza profit. Pentru a fi însă în măsură să ofere servicii diverse şi complexe este necesar să investească la început sume considerabile în construcţii (sedii. Factorul uman este al doilea obstacol major.

Astfel este necesară o recompensare a performanţelor. cererile şi oportunităţile de piaţă e. transferul letric c. achiziţionarea de bunuri şi servicii d. cecul b. Practic. biletul la ordin 2. motivarea personalului care vine în contact cu clientul. ciclul de viaţă al produsului. debitarea reciprocă de conturi în valută b. transferul fondurilor în străinătate Concepte cheie: • Cec • Cambie • Trata bancară • Poliţa bancherului • Cash Dispenser Bancomat • Internet Banking • TerminaleEFTPOS Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 71 b. pe măsură ce toate ingredientele necesare creării şi ofertei lor vor putea fi regăsite în sistem. Necesitatea diversificarii serviciilor oferite de banci Teste grilă 1. transferul prin sistemul SWIFT d. scrisoarea de garanţie bancară d. Tendinte in evolutia serviciilor pe piata bncara 2. Internet Banking Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare . ordinul de plată c. aceşti factori vor determina în România dezvoltarea industriei bancare în mod organic. Teoretic. Printre serviciile privind transferurile având ca suport hârtia se identifică: a. Titluri de referare şi lucrări complexe: 1.să dezvolte noi servicii pentru a satisface aceste noi nevoi şi cerinţe ale clienţilor potenţiali. În acest sens se impune un program continuu de monitorizare a satisfacţiei clientului. achitarea serviciilor turistice c. economisire 3. Din categoria serviciilor privind transferurile internaţionale de fonduri fac parte: a. pierderea cotei de piaţă d. b. Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 70 Băncile trebuie să aibă în vedere îmbunătăţirea contactului cu clienţii. factorii care determină o dezvoltare continuă a produsului bancar sunt următorii: a. de a le oferi suficiente satisfacţii pentru a le schimba obiceiurile. oferirea unor programe care să crească satisfacţia clienţilor. Cecurile de călătorie sunt utilizate pentru: a. toate răspunsurile sunt corecte 4. acţionarii. c. asigurarea unor programe de perfecţionare pentru personalul propriu.

1997 18. Jennifer Lach . Sandra Moriarty . Instrumente şi tehnici de plată. Barrett-Keehler Publishers. Ed. Ed. Ed. Ed.Characteristics of TV Commercials Perceived as Informative. Daniel Şerbănică. Bucureşti 1992 11. 2001 8. Marius Pop.bnro. Ion Plăiaş. Teora 1997 15. Grup Academic de Marketing şi Management.ro Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 74 . Ioan Popa – Tranzacţii Comerciale Internaţionale. nr. Harvard Business School Press. 1995 9. Tom Duncan. Virgil Balaure . 2003 4. Niţă Dobrotă şi colaboratorii – Economie Politică. Vasile Dedu – Managementul Bancar.The new Gatekeepers. Prentice Hall. Gary Armstrong. Eugene Anderson.ro Mihai Popescu – Produse şi servicii bancare 73 23. Constantin Florescu şi colaboratorii – Marketing – Marketer.72 Bibliografie 1. Partea a II-a.Strengthening the Satisfaction-Profit Chain Journal of Service Research. Economică. Philip Kotler . Marketing. Produse şi servicii bancare. Bucureşti. 1997 19. Cluj Napoca.Reputation: Realizing Value from the Corporate Image.Tehnici Promoţionale. 1997 10. Bucureşti. Nicolae Dardac. Constantin Kiriţescu – Sistemul Bănesc al Leului şi Precursorii Lui. Fundamentele profesiunii bancare. David Aaker. NY. Philip Kotler . Lucian Ionescu (coordonator). 1994 7.2. Cluj Napoca. Economică. june 1999 17. Operaţiuni bancare. McGrawHill. Nov. www. Colecţia Bursa. Bucureşti. Ioan Popa – Bursa.ibr-rbi. Thomas Naylor –Affluenza. Sabine Funar. Vikas Mittal . David Wann. 1996 16.2000 3. 1997 14.Managementul Marketingului. Ioana C. 1996 5. Harcourt College Publishers.insse. Editura Metropol 1994 20.1996 12. Charles Fombrun .Marketing – An Introduction. Ed. Biblioteca BNR. 2001 13. Donald Noris . Bucureşti. Economică. Sildan. 2001 6. Băncile şi operaţiunile bancare.Driving Brand Value: Using Integrated Marketing to Manage Profitable Stakeholder Relationships. AcademicPres. www. Michael Czinkota.ro 22.1982 2. Cezar Basno. Almos Vorzak. Popescu. Journal of Advertising Research. Ed. American Demographics. John De Graaf. Bucureşti. Ilkka Ronkainen – International Marketing. Politici de marketing. Ed. Ed. www. 2000 21. Risoprint. Didactică şi pedagogică.

c .b. a. a. d 4. a. a. a.b 4. a.c CAPITOLUL 4 1.c 3.b. c 2.Raspunsuri teste: CAPITOLUL I 1. d 5.b. a. a.d.b.c 3.d 2. e 4. a.c.b 3.b.d CAPITOLUL 2 1.b.c.c 3.f 3.d 4. d 5. a. b. a.b. a.c CAPITOLUL 5 1.c 2. a CAPITOLUL 3 1.c 2.b. a.d 2. a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful