BOLI SOMATICE Angina pectorala Definitie Angina pectorala (AP) este forma de debut si cea mai frecvent întâlnita a cardiopatiei

ischemice. AP este un sindrom clinic manifestat prin durere precordiala sau retrosternala sau prin alt echivalent clinic (dispnee anxioasa, disconfort, tulburari de ritm cardiac, dureri abdominale, fatigabilitate), care apare ta efort fizic si /sau emotii, cu durata de la 2 min pâna la 15 min maximum si care cedeaza rapid la repaus sau la administrarea nitroglicerinei. Forme clinice - AP de novo - aparuta pentru prima oara la efort fizic sau în repaus în decursul primei luni de la prima manifestare. - AP de efort (stabila): - clasa functionala I - angina apare la efort intens, rapid, prelungit (7-8 METs); - clasa functionala II - angina apare la urcatul rapid al scarilor la 2 etaje si la mersul rapid la o distanta mai mare de 500 m cu o usoara limitare a activitatii obisnuite (5-6 METs); - clasa functionala III - angina apare la mers plat la o distanta mai mica de 500 m si la urcatul scarilor la primul etaj în ritm obisnuit cu limitare marcata a activitatii obisnuite (3-4 METs); - clasa functionala IV - angina apare în repaus, manifestata practic la orice fel de activitate fizica (1-2 METs). - AP agravata - având caracter de durata, intensitate si frecventa modificate în ultima saptamâna sau luna. - AP nocturna - este angina aparuta noaptea pe fond de angor pectoral de efort. - AP de repaus, cu caracter agravat fata de cele precedente (semnifica boala coronariana trivasculara). - AP postinfarct (periinfarct) dupa infarct miocardic acut: - precoce - apare în primele 2 saptamâni dupa 1MA si este conditionata de ischemia circulatiei colaterale; - tardiva, reziduala - apare peste 2 saptamâni dupa IMA (mai ales dupa cel non - Q). - AP Prinzmetall (varianta) - produsa prin spasm coronarian în repaus cu orar fix, de obicei este nocturna, rezistenta la tratament si însotita de supradcnivelarc de ST. - AP atipica - este definita de durerea atipica prin: - sediul sau: epigastriu, interscapulovertebral, regiunea mamara stânga sau limitându-se într-o zona de iradiere (angorul lombar, descris de Basil Teodorescu); - tipul sau - senzatie de arsura, strivire sau de greutate. - AP instabila - reuneste formele AP de novo, AP agravata, AP de repaus, AP postiufaret precoce. - AP intratabila - este o forma de AP cu accese frecvente care nu sunt provocate de

. uneori senzatie de strivire sau arsura. xantomelor (semne de dismetabolism lipoproteic). transpiratie. . Sistemul afectat: cardiovascular.poate aparea fara cauza aparenta (angorul spontan).poate aparea în afectiunile din alta sfera (angorul intricat): în ulcere gastrice sau duodenale. pancreatita. în cazurile mai putin tipice .conditii speciale si care raspund greu sau nu raspund deloc la tratamentul obisnuit autiangenial. . Examenul fizic cardiac poate fi normal sau poate releva semne de ischemic miocardica cu sau fara insuficienta cardiaca: cardiomegalie. Semne si simptome Durerea este: . Incidenta/Prevalenta/Predominare de vârsta si sex . paloare. . diverticul esofagian. modificarea zgomotelor cardiace. cresteri (simpaticotonie) sau scaderi (insuficienta ventriculara stânga) ale tensiunii arteriale. expunere la frig. Cauze Etiologia AP este similara celei din cardiopatia ischemica. tulburari de ritm. Examenul obiectiv: se cauta alte localizari ale aterosclerozei prin palparea si auscultarea tuturor traectelor arteriale si cauza unui angor functional: . . colecistite.asimetria tensiunii arteriale pe membrele superioare.iradiaza în sus: în membrele superioare. .apare la efort fizic. stres. Incidenta este de 5/1000 pe an la barbati peste 40 ani.constrictiva sau prezinta senzatie de presiune. dinti.prezenta xantelasmelor.în ambii umeri. epigastru. Femeia este rar afectata pâna la menopauza. sufluri. AP este manifestarea clinica a unei ischemii miocardice tranzitorii si reversibile produsa de ateroscleroza coronara (în . în repaus (semnifica afectare coronariana bi sau multivasculara). mandibula. faringe.pulsatie slaba sau absenta ei la arterele picioarelor. . Frecventa AP creste cu vârsta si este mai mare la barbatii de peste 65 ani.Maladia ataca preponderent barbatii de vârsta între 40 si 50 ani.sufluri pe arterele periferice.semne de simpaticotonic în timpul accesului anginos: anxietate. rareori si a mâinilor. în umarul si pe fata interna a bratului stâng pâna în ultimele doua degete (pe traiectul nervului ulnar). . apoi se repartizeaza egal în functie de sex dupa 70 ani.

tumori intratoracice). atacuri de panica). pericardita acuta.sexul masculin. . febra. Regim . . tratarea diabetului zaharat. pleurita. Schimbari morfologice .marea majoritate de cazuri) sau. tabagismul. .Boli cardiovasculare (infarctul miocardic acut. vârsta dupa 40 . herpes Zoster. valvulopatiile. sedentarismului. hernie hiatala. Dieta .Boli neuromusculoscheletale: costocondrita (sindrom Tietze). colecistite.Boli digestive (esofagita de reflux. hipertensiune arteriala (mai important dupa 60 ani). periartrite si bursite ale umarului. diabetul zaharat si / sau hiperinsulismul. . .leziunile caracteristice pentru aterosclcroza coronara sunt stenozele coronare care afecteaza una sau mai multe artere coronare mari în forma de fibroaterom sau aterom.dieta hipolipemianta: mese la ore fixe. interzicerea consumului de alcool. Aceste leziuni pot fi complicate prin fisura placii sau tromboza plachetara. pancreatite). interzicerea fumatului. hipercolesterolemie. dureri de perete toracic. cardiomiopatia hipertrofica si dilatativa. ultima masa cu 2 ore înainte de culcare. Diagnostic diferential . activitatea fizica.Se stabileste în baza acuzelor. Diagnosticul . examenului clinic si datelor examinarilor ECG. radiculita cervicala sau toracica. reduse cantitativ. stresul. miocardita. reducerea masei corporale la obezi. colica biliara. cu mult mai rar. ulcer gastric si duodenal. Factori de risc . ereditate coronariana. .Boli respiratorii (hipertensiune pulmonara. tulburarile de ritm cardiac. Unele conditii (însotite de sindromul hiperkinetic) pot favoriza producerea sau agravarea AP: hipertiroidia. Educatia pacientului Pacientii trebuie sa fie bine informati despre rolul factorilor de risc în aparitia si evolutia bolii. controlul hipertensiunii arteriale.combaterea tabagismului. anemiile severe. despre importanta modificarii stilului de viata: reducerea factorilor de risc. regim de repaus în timpul crizei anginoase. disectia de aorta). combaterea stresului. pneumotorax. de cauze nonaterosclerotice (vezi CI) si care are ca consecinte dezechilibrul dintre aportul de sânge oxigenat si necesitatile miocardului. trombeombolism pulmonar). spasm.Conditii psihogene (stare anxioasa.50 ani. depresie. gastrita. nevroze obsesive.Afectiuni mediastinale (mediastinita. sindromul Dresler. pleurezie.

infarct de miocard sau insuficienta cardiaca. Prognosticul si evolutia Mortalitatea constituie 0. Abrevieri AP . TA . decesul producându-se prin moarte subita.5 . infarct miocardic acut.4% pe an. activitate fizica permanenta). dislipidemie. soc cardiogen. controlul periodic al masei corporale si al lipidelor sanguine. disritmii cardiace. diabet zaharat. monitorizarea TA.cardiopatie ischemica.Profilaxia Regim igieno-dietetic pentru subiectii sanatosi cu factori de risc familial (AP. obezitate si hipertensiune arteriala). sistarea fumatului si a consumului de alcool. dar cu o evolutie imprevizibila cu pericolul de a surveni: AP instabila. combaterea lor. modificarea stilului de viata (combaterea stresului.tensiunea arteriala. ECG. CI . Complicatii posibile Angina pectorala poate sa ramâna stabila ani la rând. METs -echivalente metabolice.angina pectorala. moarte subita coronariana. edem pulmonar acut. . dieta hipolipemianta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful