UNIVERSITATEA “AL. I.

CUZA”, IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

- lucrare practica -

Profesori coordonatori: Prof. univ. dr. Dorina Budugan

Student:

Conf. univ. dr. Gabriela Mesnita

Anul – GR

2

CUPRINS
1. Scurta prezentare a organizatiei...................................................................................................................4 1.1 Scurt istoric.............................................................................................................................................4 1.2 Obiect de activitate..................................................................................................................................4 1.3 Organizarea societatii..............................................................................................................................7 ......................................................................................................................................................7 2. Componentele sistemului informational contabil si descrierile legaturilor dintre ele..............................12 2.1 Structura si organizarea compartimentului financiar-contabil............................................................12 2.2 Sistemul informational contabil............................................................................................................13 2.2.1 Prezentarea principalelor resurse informatice existente................................................................13 2.2.2 Subsisteme informationale financiar-contabile din societate.......................................................15 2.2.3 Diagrama de nivel „0”...................................................................................................................21 3. Cadrul legislativ ce reglementeaza activitatea contabila............................................................................22 3.1 Autorizarea funcţionării........................................................................................................................22 3.2 Drept fiscal...........................................................................................................................................22 3.3 Drept comercial....................................................................................................................................22 3.4 Drept social..........................................................................................................................................23 3.5 Constrangeri interne.............................................................................................................................23 3.6 Constrangeri externe............................................................................................................................24 4. Descrierea documentelor/datelor de intrare................................................................................................25 4.1. Graficul întocmirii documentelor şi al termenelor de predare ...........................................................25 4.2 Sursa datelor pentru intocmirea documentelor.....................................................................................27 4.3 Responsabilitati privind intocmirea documentelor.............................................................................27 4.4 Responsabilităţi privind verificarea documentelor..............................................................................27 4.4.1 Controlul financiar preventiv.........................................................................................................27 4.4.2 Controlul financiar de gestiune......................................................................................................29 4.5. Circuitul documentelor in unitate........................................................................................................30 4.6 Arhivarea documentelor........................................................................................................................39 5. Interfata contabilitate financiara – contabilitate de gestiune......................................................................42 5.1 Gestiunea interna si contabilitatea stocurilor.......................................................................................42 5.2 Afectarea si repartizarea cheltuielilor de productie in abordarea lor analitica. Metoda de calcul a costurilor pe comenzi - varianta fara semifabricate...................................................................................42 5.3 Inregistrarea cheltuielilor incorporabile si a productiei obtinute.........................................................45 6. Descrierea rapoartelor/ieşirilor sistemului informaţional financiar-contabil.............................................54 6.1 Tipul Rapoartelor..................................................................................................................................54 6.2 Sursa datelor pentru obtinerea rapoartelor................................................................................................55 6.3 Forma Rapoartelor................................................................................................................................55 6.4 Modul de grupare si ordonare a datelor................................................................................................56 6.5 Destinatia si scopul rapoartelor...........................................................................................................57

3

1. Scurta prezentare a organizatiei
1.1 Scurt istoric Activitatea de producere si industrializare a laptelui in judetul Neamt are vechi traditii, costituind una din preocuparile de baza pe parcursul a lungi perioade din istorie. In anul 1991 se infiinteaza S.C. G&T TRANS S.R.L., ce avea ca raza de activitate judetul Neamt. In anul 1992 s-a dat in functiune o noua fabrica de prelucrare a laptelui in localitatea Horia dotata cu instalatii moderne. Intre anii 1994 – 1999 au fost modernizate si construite capacitati noi pentru prelucrarea laptelui in teritoriu. Sursele de aprovizionare a laptelui sunt: • • • intreprinderi agricole de stat-35 %; gospodariile individuale ale populatiei-45%; alte surse-20%.

1.2 Obiect de activitate In conformitate cu statutul, obiectul de activitate il constituie industrializarea si comercializarea laptelui si a produselor lactate, societatea avand ca activitati: asigurarea materiei prime, industrializarea, depozitarea, conservarea laptelui, a produselor lactate si complementare. Urmare a necesitatii de a face fata tranzitiei si adaptarii la realitatea economica existenta, obiectul de activitate a fost extins si cu alte activitati : • produse finite : - unt; Untul, obtinut prin prelucrarea industriala a smantanii pasteurizate, fermentata in prezenta culturilor de bacterii lactice selectionate. Untul reprezinta unul dintre produsele lactate cele mai importante pentru alimentatia omului. activitati de productie : Ponderea activitatilor de productie o reprezinta prelucrarea laptelui pe urmatoarele grupe de

4

Se fabrica doua grupe de unt : - din smantana fermentata, obtinandu-se unt superior si unt de masa tip B, cu 80 % si respectiv 65 % continut de grasime; ambalarea se face fie in pachete a 200 g cu hartie metalizata, caserata cu hartie pergament vegetala, fie bloc a 25 kg net, invelit in hartie pergament vegetal. - din smantana nefermentata, obtinandu-se unt cu 82 % continut de grasime, preambalat in cutii de carton de 25 kg net. Datorita calitatii sale untul satisface cele mai exigente gusturi. - branzeturi; - inghetata; - produse complementare; - lapte de consum proaspat; - produse lactate proaspete; - lapte praf. • servicii : - prestari privind preluarea materiei prime – lapte - catre terti; - depozitare marfuri in spatii frigorifice si nefrigorifice; - service pentru utilaje frigorifice inchiriate la terti; - inchirieri mijloace transport; - aprovizionarea producatorilor de lapte cu diverse produse . • activitati comerciale - comert cu ridicata – in depozitul unitatii; - activitati comeciale cu amanuntul din magazinele de prezentare si desfacere; - distributie directa la beneficiar atat din magazine cat si din depozit. Beneficiarii: Produsele pe care le obtine societatea, calitatea lor, promptitudinea cu care societatea raspunde la cerintele clientilor precum şi preţurile practicate de către aceasta asigură societăţii o productie si o desfacere ritmică. Clienţii: Principalii clienţi ai societăţii noastre sunt persoane fizice şi juridice atât din oraş cât şi din împrejurimi.

5

C. Concurentii: Principalii concurenţi ai S.C. TERRA DESIGN. S. S.A. DANONE S. societatea are încheiate contracte cu diverşi furnizori şi producători.L.R.A.C.C.. Furnizorii: Pentru a se aproviziona cu materii prime si celelate utilitati de care are nevoie. G&T TRANS S. ORANGE etc. DEDEMAN. asigurand astfel o productie ritmica.sunt: • • • S. COMSUTEXIN S.. 6 . LA DORNA S.A.RL..A. etc. S.C.Dintre persoanele juridice enumerăm: • CASE DE COPII • ŞCOLI. DIMBO S. Principalii furnizori sunt: • • • • • S.C. METCHIM S.

C.C. Serviciul plan-proiectare tehnologica Serviciul contabilitate Serviciul financiar Biroul cost.transport Sectii productie Serviciul C.R.L. G&T TRANS S.1.T. pret analize economice Serviciul aprovizionare Activitate de transport Serviciul desfacere 7 . ROMAN Adunarea generala Comisia de cenzori Consiliul de administratie Birou juridic Director general Salarizare-Personal Director comercialmarketing Director tehnic de productie Director economic Director aproviz.3 Organizarea societatii ORGANIGRAMA S.

G&T TRANS S. directorul comercial . Consiliul se întruneşte ori de câte ori este nevoie.L. 8 . directorul economic şi director aprovizionare-transporturi. mutarea sediului. reducerea capitalului sau reintegrarea sa prin emiterea de noi acţiuni. Adunările generale pot fi ordinare şi extraordinare.  la nivelul al treilea se află secţiile şi compartimentele acesteia.C. Consiliul de Administraţie şi Directorul general. schimbarea obiectului societăţii. Fiecare componentă de pe cele trei Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere al societăţii care hotărăşte asupra activităţii acesteia stabilindu-i politica economică şi comercială. Consiliul de Administraţie îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulamentele de organizare şi funcţionare şi decide în toate problemele privind activitatea societăţii. Adunările generale au ca principale obligaţii:  discutarea şi aprobarea bilanţului. după caz a programelor de activitate pe anul Adunarea generală extraordinară se întâlneşte ori de câte ori este nevoie şi are ca principale atribuţii:      mărirea capitalului. după ascultarea raportului administratorilor şi al cenzorilor şi alegerea administratorilor şi cenzorilor.   nivele ierarhice are drepturile şi obligaţiile bine delimitate şi definite. stabilirea bugetului de venituri şi cheltuieli şi. cel puţin o dată pe lună la sediul societăţii. Directorul general este subordonat adunarii generale şi are rolul de a asigura conducerea societăţii comerciale cu eficienţă maximă. Are următoarele atribuţii şi responsabilităţi: fixarea dividendelor.R. scoate în evidenţă trei nivele ierarhice:   primul nivel este ocupat de Adunarea Generală. orice altă modificare a contractului de societate ori a statului. directorii vor prezenta rapoarte scrise despre operaţiile care au fost executate. fuzionarea cu alte societăţi. al doilea nivel este reflectat prin conducerea funcţiilor existente în întreprindere.Organigrama S.marketing. următor. respectiv directorul tehnic şi producţie. La întrunirile Consiliului de Administraţie.

prin semnătură societatea în relaţii cu terţii. Are ca principale responsabilităţi:   asigurarea necesarului de materiale pe baza contractelor trimestriale încheiate cu furnizorii. în limitele competenţei regulamentului de asigură informarea operativă a membrilor Consiliului de Administraţie asupra desfăşurării organizare şi funcţionare. trimestriale şi anuale. 9 . asigură obiectivele cu forţa de muncă. organizează activitatea în şantiere în baza planurilor operative lunare.  siguranţă. dificultăţilor rezultate în timpul derulării contractelor.   angajează personalul necesar societăţii. angajează. pentru care se solicită studii medii. curente. În imediata subordine a directorului general se află alţi 4 directori: • • • • director comercial-marketing director tehnic de producţie director economic director aprovizionare transport.0 Directorul comercial este cel care răspunde de activitatea de aprovizionare şi desfacere a unităţii. încheie contractul colectiv de muncă.  activităţii societăţii şi a principalelor probleme şi măsurile luate pe parcurs în vederea obţinerii rezultatelor scontate. urmăreşte respectarea proiectelor de execuţie. răspunde de respectarea disciplinei contractuale şi ia măsuri operative pentru înlăturarea trebuie să informeze operativ şi la timp conducerea în cazul diminuării stocurilor sub limita de Directorul tehnic si de producţie are ca responsabilităţi principale:     răspunde de executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii conform duratelor stabilite în contracte. Fişa postului prevede pentru directorul comercial studii superioare (de preferinţă profil economic). Componenţa compartimentului de aprovizionare implică un număr de cinci persoane cu funcţia de lucrător comercial.   aprobă bilanţul contabil semestrial şi anual. organizează audienţe săptămânale pentru personalul din subordine pentru rezolvarea problemelor urmăreşte executarea serviciilor de către fiecare compartiment funcţional în parte.privatizare.

Sectia de obtinere a produselor lactate proaspete . bobinat motoare. Sectia de productie a branzeturilor . de buletin de analiză. Sectia de obtinere a laptelui praf . urmăreşte acceptarea de către beneficiar a producţiei. 10 . anuale). răspunderi contractuale.      duratele de execuţie.  contractelor şi predarea la timp.  însoţite de certificate de calitate. Sectiile de productie sunt : 1. penalităţi. atelier instalaţie apă. modul de decontare. Sectia mecanico energetic. Sectia de producere de lapte de consum proaspat . trimestriale. Totalul personalului este structurat pe 8 secţii de producţie cu 19 ateliere sau subunitaţi asimilate atelierelor. Structura funcţională include următoarele birouri. obligaţiile părţilor. atelier piese schimb. de garanţie. gaze. canal.  urmăreşte sistematic modul de comportare la beneficiar al lucrărilor executate sau serviciilor prestate. atelier automatizări. întocmeşte contractele de execuţie a lucrărilor sau prestările de servicii prin care se stabileşte: eliberează documentele de certificare a calităţii şi urmăreşte ca produsele să se livreze numai vederea eliminării risipei şi a creşterii consumurilor. Sectia de obtinere a produselor complementare . 6. atelier de ambalare a produselor obtinute etc. 3. Sectia de obtinere a untului . urmăreşte realizarea activităţii de producţie. urmăreşte asigurarea ritmică a necesarului de materiale şi modul de gospodărie al acestora în colaborează cu toate serviciile din cadrul societăţii în vederea realizării obiectivelor conform planifică şi programează activitatea de producţie pe diferite perioade (lunare. 7. 8. 4. 2. Fiecare sectie cuprinde mai multe compartimente specifice tehnologiei de obtinere a produselor lactate si compartimente comune sectiilor intre care se gasesc : ateliere de intretinere. compartimente şi servicii: o serviciu desfacere. Sectia de obtinere a inghetatei . 5. pregăteşte documentaţia de licitaţie şi participă la licitaţii.

11 . protecţia muncii. activitate transport.o o o o o o o o o o serviciu plan-proiectare tehnologică. serviciul financiar. salarizare.energetic – investiţii. analize economice. serviciul CTC. birou juridic. serviciul aprovizionare. serviciul personal. serviciul contabilitate. organizare. birou mecanico . cost. birou preţ.

necesitatea. oportunitatea şi şi uzura obiectelor de inventar.  economicitatea operaţiunilor. perfecţionarea sistemului informaţional. participă la organizarea. în funcţia financiar – contabilă. Compartimentul contabilitate exercită atribuţiile din acest domeniu.ului.1 Structura si organizarea compartimentului financiar-contabil Funcţia financiar . aplică măsuri de raţionalizare şi simplificare a lucrărilor de evidenţă contabilă. Fiecare din funcţiile întreprinderii îşi regăsesc o parte din activităţile lor care se evaluează în bani. Componentele sistemului informational contabil si descrierile legaturilor dintre ele 2.2. În cadrul acesteia se ţine evidenţa activităţii societăţii.  colectarea costurilor pe conturi sintetice şi analitice din centralizatorul privind consumurile asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile privind obiectele de realizarea operaţiunilor legate de inventarierea obiectelor şi urmăreşte definitivarea potrivit înregistrarea TVA. cât şi altele cu caracter specific ce decurg din actele normative în vigoare sau dispuse de conducerea societăţii. a profitului obţinut. 12 . se întocmeşte şi urmăreşte realizarea bugetului de venituri şi cheltuieli.    răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a conturilor sintetice şi analitice a mecanizare şi automatizare a datelor. de exercită potrivit legii controlul preventiv privind legalitatea.  inventar.contabilă concentrează întreaga activitate prin care se asigură fondurile financiare necesare desfăşurării activităţii comerciale şi utilizarea lor eficientă. a veniturilor şi cheltuielilor rezultate din activitatea desfăşurată. se utilizează forme şi metode de evidenţă contabilă şi control a activităţii economico financiare. Compartimentul de contabilitate:  patrimoniului.  legii a rezultatelor inventarierii.

C. pentru a veni în ajutorul organelor decizionale. totodată. În activitatea sa efectuează analize economice pentru toate domeniile de activitate ale societăţii şi răspund de punerea în valoare în maximă eficienţă a tuturor resurselor materiale şi umane din societate..L. în scopul obţinerii unei înalte eficienţe economice. motiv pentru care s-au iniţiat câteva proiecte de dezvoltare a sistemului informaţional financiar-contabil. finanţarea investiţiilor şi a cercetării ştiinţifice. compartimentul contabil şi compartimentul financiar societatea poate să-şi asigure o bună evidenţă şi să răspundă modificărilor legislative din domeniul financiar contabil. ale S. propune măsuri pentru recuperarea pieţelor. În urma unor analize s-a constat existenţa unor deficienţe şi. acestea trebuiau supuse unui proces de perfecţionare. preţuri şi tarife. Compartimentul financiar are atribuţii şi răspunde de următoarele domenii:           planificare financiară. calculează salariile cuvenite personalului şi reţin datoriile acestora.2. când ne aflăm în epoca calculatoarelor şi a informaticii. controlul financiar intern. întocmirea planului de credite şi de casă pe care le depune la banca finanţatoare . Prin aceste două compartimente.Compartimentul financiar asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii din planul aprobat. componentele sistemului informaţional sunt create astfel încât să asigure atingerea obiectivelor acestuia şi.1 Prezentarea principalelor resurse informatice existente Acum. ţine evidenţa împrumuturilor bancare. 2. 13 . precum şi cele trasate de Consiliul de Administraţie. G&T TRANS S. analize economice şi urmărirea realizării indicatorilor financiari. costuri.R.2 Sistemul informational contabil 2.

-Windows XP. Placă reţea -1 director general. cost. -1 director tehnic de productie -câte una pentru fiecare staţie de lucru. -USB/EPP 4 SWICH EP 824 DX-B 24 PORT NWAY 19 inch Ranck - 5 INTEL P3 1 Ghz Placa de baza P4.L. FDD 1. -Windows XP. -1 serviciul aproviz..R. desfacere.4 Mb (3. precum şi pentru staţiile de lucru din birourile directorilor. 2 Staţii de lucru Pentium 3.4 Mb (3. G&T TRANS S. CD-ROM. -1 director economic. 3 Imprimante HP DeskJet 1220C: -2400x1200.6. Denumirea echipamentului Caracteristici tehnice Loc folosinţă Software de bază şi de aplicaţii instalat 1 Staţii de lucru Pentium 3.Sistemul informaţional al S. -1director comercial. CD-ROM.-contab.6. transporturi. (MiFix. Salarii). -Visual Fox 2. Roman are în componenţă următoarele elemente: Nr.C. -Office 2 000 & XP. 256 Mb. Crt.5”). 256 Mb. -Office 2000 & XP. -Aplicaţii fin. HDD 40Gb. Placă reţea -2 serviciul financiarcontabil. -1 serviciul salarizare -1 dispecerat urmărire producţie.T.C. analize economice. -1 biroul C. -11ppm A/N. HDD 60Gb. -1 serviciul pret. FDD 1. VIA 266 14 Server Windows XP profesional Aplicatii retea . -Visual Fox 2.5”).

Trezorerie – aplicaţia ContGen Permite urmărirea încasărilor şi plăţilor prin casă şi bancă şi transmiterea electronică a ordinelor de 15 . 3.5’’/1. Video geoforce2 MX200 64 Mb Modem+retea 10/100 LAN+56K Modem HDD 160 G MAXTOR 7200 rpm DVD-RW ASUS 32x FDD 3. Scopul acestui sistem constă în prelucrarea datelor privind salariaţii societăţii în vederea renumerării lor în funţie de munca prestată. identificarea lor pe diferite posturi.2 Subsisteme informationale financiar-contabile din societate Pe baza principalelor tranzacţii care au loc în cadrul S. precum şi de obiectul de activitate şi de structura sa organizatorică. 4. G&T TRANS S. Sistemul se ocupa de identificarea clienţilor care solicita produselor sau serviciile pe care le oferă. performanşelor şi pregătirii lor. 5.R. Furnizori – aplicaţia Furnizori Clienţi – aplicaţia Clienţi Salarizare – aplicaţia Salarii Scopul acestui sistem constă în identificarea furnizorilor şi prelucrarea datelor din facturile acestora.44 MB Ofice XP 2. Personal Acest sistem are în vedere înregistrarea datelor privind angajaţii societăţii. urmărirea aptitudinilor . 2.L. putem deduce principalele sisteme informaţionale ale acesteia : 1.C. plată.512 MB DDRAM.2.

Imobilizări – aplicaţia MIFIX Acest sistem asigură preluarea şi înregistrarea tranzacţiilor privind mijloacele fixe. detaşarea şi desfacerea contactului de muncă.suma datorata. 16 . provenite din relaţii economico – financiare. 2. actualizara bazei de date. • 1. 3. 2. rămase situaţia datoriilor de la furnizori – este primită de la biroul financiar şi cuprinde următoarele date: neachitate. a listelor de inventariere precum şi a altor rapoarte. contractul colectiv de muncă – este încheiat între sindicat şi patronatul societăţii. 2. Trezorerie • 1. denumirea furnizorului. Ieşiri din sistem : rapoartele statistice specifice activităţii de personal. gestiunea personalului. Obiecte de inventar Are drept scop asigurarea eficientă a gestiunii obiectelor de inventar precum şi asigurarea unui control riguros asupra lor. 7. Intrarile si iesirile din principale sisteme informationale sunt: Personal • Intrări în sistem: 1.6. deosebite sau speciale. la Resurse umane. transferarea. contractul individual de muncă – încheiat între viitorul angajat şi patronatul sociatăţii angajatoare formele necesare pentru încadrarea. 8. vin de la serviciul resurse umane şi asigură tabele nominale cu personalul ce beneficiază de încadrarea în condiţii normale de muncă. Intrări în sistem: extrasul de cont – serveşte la comunicarea şi solicitarea de la debitor a sumelor cerute. Materii prime şi materiale – aplicaţia SIGMA şi GESTOC Scopul de bază este de a asigura gestiunea eficientă a materiilor prime şi materiialelor urmărindu-se un control riguros asupra lor. întocmirea balanţei mijloacelor fixe. calculul amortizării. data scadenţei.

pe baza actelor justificative de încasări Este utilizat ca : . . Salarizare • Intrări în sistem: 1. Intrări în sistem : factura către clienţi. 17 . 2. anul.• 1. Clienţi • 1. Pontajele se completează cu următoarele date : luna. • 1. .document de înregistrare zilnică a operaţiunilor de casă. contractele cu noii clienţi trimise spre aprobare conducerii. ordine de plată. pentru facturile achitate cu numerar. CEC-uri. 2. 4. 3. necesarul de personal – din toate compartimentele. pentru acţionare în instanţă. ore concediu de odihnă. Ieşiri din sistem : situaţia clienţilor rău platnici către Oficiului juridic. 3. 2. 3.document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar efectuate prin caseria unităţii pe baza actelor justificative . către Sistemul financiar. legislaţie – primită de la Oficiului juridic. funcţia. şi plăţi Ieşiri din sistem : registrul de casă – se întocmeşte zilnic în două exemplare.document de stabilire la sfârşitul fiecărei zile a soldului de casă. 4. nume. 2. planul de conturi – primit de la Serviciul contabilitate generală. ore lucrate. prenume salariat. chitanţa către client. pontajele – primite de la fiecare compartiment. bilete la ordin întocmite de biroul financiar pentru plata furnizorilor şi lista clienţilor rău platnici ce se trimite Oficiului juridic pentru acţionare în instanţă. se trimite Oficiului juridic trimise la bancă spre decontare. se realizează la Serviciu resurse umane. lista furnizorilor care nu şi-au îndeplinit la timp obligaţiile contractuale. situaţia încasărilor de la clienţi.

calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor. perioada acordării concediului felul bolii. certificatele medicale – primite de la salariaţi aflaţi în concedii medicale.a. 2. pe baza documentelor de evidenţă a muncii şi a timpului lucrat efectiv. -este un document înregistrat în contabilitate. Certificatului. Este un document justificativ de înregistrare în contabilitate.. numele. data întocmirii certificatului. • 1. pe baza fişelor de evidenţă s salariilor s. Se întocmeşte în două exemplare pe baza datelor din fişa înregistreză în contabilitate de către Serviciul financiar – contabil. Ieşiri din sistem : Statele de salarii Serveşte ca: -documente pt. Cuprinde următoarele date : nr. Este stabilirea drepturilor privind indemnizaţiile cuvenite salariaţilor pe timpul efectuării concediului de odihnă. 6. a timpului lucrat efectiv. statul de funcţii efectuat de Serviciul resurse umane. 18 Intrări în sistem: bonuri de transfer – intră de la altă unitate. 5. a documentelor de centralizare a salariilor individuale. Se . Se întocmeşte în două exemplare lunar. pe secţii. lista de indemnizaţii pentru concediul de odihnă – se utilizeză ca document pentru de evidenţă a salariilor. sancţiuni – vin de la Serviciul resurse umane. Imobilizări • 1. facturi – pentru mijloacele fixe create în unitate în cadrul trimisăpentru semnare şi aprobare directorului economic şi la caserie pentru efectuarea plăţii. prenumele angajatului aflat în concediu medical. 3. 2. 3. lista de avans chenzinal Este un document folosit atât pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariţilor ca avansuri chenzinale cât şi pentru reţinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite. legislaţie primită de la de la Oficiul juridic.4. serviciului tehnic. precum şi contribuţiilor privind protecţia socială şi a altor datorii. Se întocmeşte lunar pe baza documentelor de evidenţă a muncii. a cetificatelor medicale prezentate.

Utilizări: -dispoziţie de restituire a valorilor materiale nefolosite. 2. Utilizări: -dispoziţie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta.se întocmeşte în două exemplare pe măsura restituirii valorilor materiale. modernizarea sau reevaluarea mijloacelor fixe.se întocmeşte în două exemplare pe măsura ce se efectuează transferul între gestiuni. Intrări în sistem: NIR sau NRCD – se întocmeşte în două exemplare.4. la locul de depozitare bon de predare – transfer restituire bon de predare – se întocmeşte în două exemplare pe măsura predării la magazie a produselor de 19 . număr inventar. -document justificativ de înregistrare în evidenţa magazie şi în contabilitate. Cuprinde datele: denumirea mijlocului fix. cota de amortizare. de către organul care efectuează restituire. către secţie. • Ieşiri din sistem : 1. Este utilizat ca: -document de predare a produselor la magazie. valoare inventar. proces verbal de recepţie – se întocmeşte în trei exemplare şi stă la baza înregistrării în contabilitate a intrărilor de imobilizări corporale. registrul nr. -document justificativ de înregistrare în evidenţa magazie şi în contabilitate. care au acelaşi cote de amortizare şi sunt puse în funcţiune în aceeaşi lună. Se completează pe baza documentelor privind mişcarea. precum: -proces verbal de recepţie. de punere în funcţiune. -document justificativ pentru scăderea din gestiune a predatorului şi de încărcare în gestiunea primitorului. durata normală de funcţionare. bon de transfer . fişa mijlocului fix – se întocmeşte într-un singur exemplar de către compartimentul financiarcontabil pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelaşi fel şi de aceeaşi valoare. de inventar al mijloacelor fixe – se întocmeşte într-un singur exemplar de către compartimentul financiar-contabil pentru atribuirea de numere de inventar imobilizărilor corporale intrate în patrimoniu prin achiziţionare. Materii şi materiale • 1. bon de restituire . 2. bon de mişcare. proces verbal de scoatere din funcţiune.

. în trei exemplare. a avizului de însoţire sau alte documente. • 1. Serveşte ca: . NIR sau NRCD. lista furnizorilor – trimisă către biroul financiar.document ce stă la baza întocmirii facturii. la livrare lucrărilor sau serviciilor. 3. Utilizări: .document de evaluare a stocurilor de valori materiale. 2. aviz de însoţire a mărfii – se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul. subgrupe sau în ordine alfabetică. Bon de predare. în trei exemplare. la livrare lucrărilor sau serviciilor. Intrări în sistem: Furnizori • Intrări în sistem: 1. -document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi cumpărătorului. • Ieşiri din sistem: 1. cu totul excepţionale nu se poate întocmi factura. prin înscrierea stocurilor din fişele de magazie şi evaluarea lor cu preţurile înregistrate. grupe. Obiecte de inventar • 1. atunci când. Ieşiri din sistem: registrul stocurilor – se întocmeşte manual sau cu ajutorul unei tehnici de calcul de compartimentul financiar-contabil la sfârşitul fiecărei luni. Serveşte ca: . . -document de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta. pe feluri de materiale. 20 . notă contabilă. factura fiscală – se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul. Ieşiri din sistem: Registrul stocurilor. documente de încărcare în gestiunea primitorului. Se întocmeşte de către plătitorii de TVA. din motive. document de verificare a concordanţei înregistrărilor din fişele de magazie cu cele din contabilitate. conturi. pe baza dispoziţiei de livrare.document de însoţire pe timpul transportului.document pe baza căruia se decontează lucrările şi serviciile prestate. NIR. 2.document de însoţire pe timpul transportului. 2. făcându-se menţiunea “urmează factura”.• 1. grupate pe magazii.

3 Diagrama de nivel „0” 21 .2.Reprezentarea grafica a fluxurilor informationale financiar-contabile in cadrul principalelor subsisteme poate fi redata astfel: 2.

Pentru finanţarea activităţii curente.3. într-o măsură pentru vânzări. 22 . inclusive pentru investiţiile în curs.S. Autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii nr. cec sau ordin de plată pentru societăţi comerciale. emisa de Inspectoratul teritorial de protectie a mediului. ordin de plată sau cec. redusă. societatea utilizează. factură.L este înregistrată la Direcţia generală a Finanţelor Publice şi are codul de înregistrare fiscal R 1972287.12. Acordul si autorizatia de mediu de mediu. 1992 eliberată de Inspectoratul de stat Teritorial pentru Protecţia Muncii a judeţului Neamt. G&T TRANS S. plata cu numerar  pentru persoane fizice. 3.) . 28/95 eliberată de Inspectoratul de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă Roman. societatea a recurs la credite bancare. 519 din 09. după efectuarea recepţiei şi. Modalităţi de plată practicate de societate sunt:  pentru produsele aprovizionate. respective numerar.I. 3. • • Autorizatia pentru prevenirea si stingerea incendiilor (P. Cadrul legislativ ce reglementeaza activitatea contabila 3.1 Autorizarea funcţionării Desfăşurarea activităţilor de bază este autorizată prin: • • Autorizaţia sanitară de funcţionare nr. comenzile şi mai puţin contractele.3 Drept comercial Drept modalitate de încheiere a tranzacţiilor.2 Drept fiscal Societatea comercială S. atât pentru aprovizionare cât şi pentru activitatea de desfacere.C.R. de regulă.

L. fiind necesar un transport rapid si cu cantitati mici. În ultimii ani. G&T TRANS S. Cele mai importante sunt : 1.3. .  Echipamentele de colectare si conservare a laptelui in teritoriu sunt construite rudimentar. se confrunta cu o multitudine de constrangeri interne. se reflecta in patrimoniul societatii astfel :  Echipamentele de transport au capacitate mare – achizitionate in perioada cand productia de lapte se realiza in unitati mari. În cadrul societăţii există un sindicat.4 Drept social Raporturile dintre conducerea şi angajaţii societăţii sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă şi prin contractele individuale de muncă.  Echipamentul de procesare si ambalare a produselor finite. Fiecare baza are in raza de activitate circa 10 comune in care sunt amenajate 3 – 4 puncte de colectare. nu s-au înregistrat conflicte de muncă.C.R. Aceste echipamente nu mai corespund cerintelor actuale. Uzura fizica si morala. neexistand practic o retea frigorifica pentru preluarea laptelui. 3.5 Constrangeri interne S. Teritoriul judetului este impartit in patru “baze” care au ca scop prelucrarea laptelui materie prima si cooperarea cu producatorii agricoli. Modul de desfăşurare a activităţii personalului societăţii este reglementat prin Regulamentul de organizare şi funcţionare şi prin Pegulamentul de ordine interioară. înregistrat la Judecătoria Iaşi sub nr. 23 . PJ 85/1992 care cuprinde majoritatea salariaţilor societăţii.materia prima trebuie colectata de doua ori pe zi ceea ce mareste cheltuielile legate de colectare si transport.materie prima de slaba calitate din care rezulta o gama restransa de produse cu rentabilitate scazuta si calitate inferioara.Analiza a evidenţiat faptul că drepturile salariale sunt plătite cu regularitate. revendicările angajaţilor fiind soluţionate prin negocieri între conducerea societăţii şi reprezentanţii salariaţilor.La sediul societatii se dispune de 90 unitati de valorificare a produselor realizate si in special a inghetatei si de 7 magazine prin care se poate comercializa toata gama de produse alimentare. Acesta situatie duce la : . destul de avansata.

Capaciatea redusa de a investi . In prezent acesta activitate se realizeaza in unitati particulare specializate. etc. 3. sterilizare. Principala cauza a fost de natura externa. Ele prezentau si dezavantajul ca necesita mentinerea in functiune a utilajelor de spalare. Scaderea drastica a ofertei de lapte materie prima ca urmare a schimbarilor intervenite in urma aplicarii legii 18/1991. La S. care adesea erau mai grele decat produsul in sine. utilaje cu consum ridicata de energie electrica. comerciale.R.nerecuperabile. 4. In trecut activitatea de creare si cercetare se facea in institute specializate.ca urmarea a rezultatelor economice slabe In ultimiii 10 ani societatea a avut rezultate modeste chiar slabe.  caracterul pronuntat sezonier al productiei de lapte .Aceste echipamente au fost achizitionate in perioada 1991 – 1995.L acesta activitate cade in “grija” departamentului de calitate.C. Lichidarea complexelor zootehnice ale fostelor cooperative Agricole de Productie nu a adus automat la un transfer al efectivelor de animale producatoare de lapte din acest sector catre sectorul privat . Prezentarea se facea in butelii de sticla. in special asupra operatiunilor financiar contabile.Introducerea la scara redusa a sistemului informatic si informational. Se mai pot numi multe alte constrangeri interne cum ar fi :  lipsa unui departament de marketind specializat .  insuficienta diversificare a pietelor de desfacere . perioada in care problema personificarii si ambalarii deosebite era total neglijata. guvernul impunand preturi de preluare a materiei prime si livrare a produselor finite fara a tine seama de costurile reale 3. 24 . G&T TRANS S. facand eforturi de a supravietui. Lipsa unui compartiment specializat in cercetare si crearea de noi produse. Exista o insuficienta dezvoltare a mecanizarii evidentei fapt ce a dus la o evidentiere cu intarziere a fenomenului economic cu consecinte in eficienta operatiunilor de productie si mai ales a celor comerciale. 2. de evidenta a stocurilor.  mentinerea unei politici pe produs ce a intarziat specializarea productiei si diferentieri in game de produse .6 Constrangeri externe Printre constrangerile cele mai importante cu care se confrunta societatea se pot enumera : 1. Aceste ambalaje au fost inlocuite cu ambalaje moderne . macroeconomica.

Lipsa de preturi stimulatoare pentru laptele materie prima nua a determinat proprietarii care au intrat in posesia pamantului sa creasca animale. beneficiare de lapte antidot .  scaderea ponderii populatiei active ca urmare a concedierilor masive. Concurenta produselor din UE. 25 . 7. respectarea licentelor de fabricatie. dar si ridicarea costurilor prin importarea acestora. Manifestari ale concurentei neloiale pe fondul lipsei legislatiei privind preturile. 3. Blocajul economico-finaciar generalizat reprezinta o ameniatare majora pentru toate societatile comerciale.  restrangerea activitatii unor sectoare industriale. Insuficienta dezvoltarea a industriei autohtone a ambalajelor cu consecinte in imposibilitatea diversificarii productiei. 2. Lipsa unui cadru legislativ de stimulare prin subventii directe la producator a cresterilor de animale. atestarea calitatii produselor. Numarul de animale s-a redus an de an. plata de penalitati etc. plata cu intarziere a facturilor primite. Acest fapt a dus la incasarea cu intarziere a factuilor emise.  scadere numarului de nou nascuti . tari care isi subventioneaza productia agricola si alimenta in diferite procente si in plus au avut posibilitatea de a introduce tehnologii moderne in domeniul prezentarii produselor. Scaderea cererii de produse lactate ca urmare a :  scaderea puterii de cumparare a populatiei in contextul scaderii generale a nivelului de trai . 4. 6. 5.

R.-uri Note restituire Bonuri de consum materiale Note de predare la produse finite Consum materiale pe comenzii Situaţie facturi 401+jurnal cumpărări Jurnal conturi clasa 3 Termen 23 pt.G.I. Se arhivează la Biroul financiar-contabil Birou contabilitate Birou achiziţii Serviciul producţie Birou contabilitate Birou livrări Birou contabilitate Birou contabilitate Se arhivează . luna în curs chenzina I.F. Crt.P. Descrierea documentelor/datelor de intrare 4.1.4. Graficul întocmirii documentelor şi al termenelor de predare Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Denumirea lucrării State de plată final Declaraţii nominale CAS Fişele fiscale 1 şi 2 Dosare fiscale N. 8 ale lunii următoare chenzina II 25 ale lunii următoare 28 februarie anul următor Se actualizează când este cazul 01 al lunii următoare Zilnic dar nu mai târziu de 1 a lunii următoare 1 a lunii următoare 6 a lunii următoare 8 a lunii următoare 13 a lunii următoare 25 Cine răspunde Birou financiar-contabil Biroul financiar-contabil Biroul financiar-contabil Biroul financiar-contabil Birou achiziţii Gestionari Sefi secţie Sefi sectie Birou contabilitate Birou contabilitate Unde se transmite Birou finanicar-contabil Casa de Pensii Anual la D.

348 Situaţie 411+jurnal vânzări Jurnal 411 Jurnal casă Jurnal bancă în lei Jurnal bancă în valută Situaţie 542 Jurnal 542 13 a lunii următoare 8 a lunii următoare 13 a lunii următoare 15 a lunii următoare 17 a lunii următoare 3 a lunii următoare 13 a lunii următoare 4 a lunii următoare 4 a lunii următoare 13 a lunii următoare 4 a lunii următoare 13 a lunii următoare Birou conabilitate Birou financiar-contabil Birou contabilitate Birou contabilitate Birou contabilitate Birou contabilitate Birou contabilitate Biroul financiar-contabil Biroul financiar-contabil Birou contabilitate Birou financiar Birou financiar Se arhivează Birou contabilitate Birou contabilitate Birou contabilitate Conducere Alte birouri Birou contabilitate Se arhivează Se arhivează Se arhivează Se arhivează Se arhivează Se arhivează Se arhivează 26 . intrări şi ieşiri Alte jurnale Situaţie produse finite Jurnale 331.11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Jurnal 401 Amortizare mijloace fixe. 332.

27 . responsabil cu intocmirea documentelor cel care participa la efectuarea operatiunii. Toate acestea se reflecta si se consemneaza in contabilitate. materiale. debitorii si diversi parteneri etc. 4. destinatia si importanta lor de diferite persoane din cadrul firmei. 30/1991 privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar şi a Gărzii Financiare. sefi sectii sau compartimente etc. reevaluarea periodica efectuata.Legea nr. mijloace fixe.).) se intocmesc de catre persoane specializate (contabili. inventarierea patrimoniului. anuale etc. trimestriale. bilant. obiecte de inventar etc.4. semestriale. Daca documentele primare de evidenta contabila a operatiunilor zilnice pot fi intocmite de catre diverse persoane din cadrul firmei (agenti vanzari.4. economisti etc. plati. prestari servicii catre clienti.. relatiile cu salariatii. casier.). decontari cu banca si cu bugetul statului. balante etc.2 Sursa datelor pentru intocmirea documentelor Sursa principala a datelor pentru intocmirea documentelor o reprezinta pricipalele operatiuni contabile zilnice din cadrul firmei: livrari de bunuri.3 Responsabilitati privind intocmirea documentelor Documentele sunt intocmite dupa fiecare operatiune financiara sau contabila din cadrul firmei. achizitii de materii prime. cu creditorii. prin intermediul documentelor justificative primare. incasari.1 Controlul financiar preventiv Cadrul legislativ al organizării şi exercitării controlului financiar preventiv: organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv sunt prevăzute de: . iar apoi pe baza acestor documente primare se intocmesc situatiile finale lunare. 4. state de salarii.4 Responsabilităţi privind verificarea documentelor 4. documentele cu o importanta mare pentrut firma si conducere (note contabile. Intocmirea documentelor se face in functie de tipul. cronologic si sistematic.

exercitându-se asupra documentelor care conţin operaţiile de utilizate a fondurilor sau din care derivă drepturi sau obligaţii patrimoniale. Controlul financiar preventiv – urmăreşte să preîntâmpine încălcarea dispoziţiilor legale în vigoare şi producerea de pagube. . Documentele prezentate la viza de control financiar preventiv trebuie să cuprindă elementele din care să rezulte legalitatea şi eficienţa operaţiilor. secundari şi terţiari. prefecturi şi Primăria Municipiului Bucureşti. de orice natură. fonduri sau rezultate. alte organe centrale de stat. a unor sume care duc la diminuarea profitului sau a capitalului social. elaborate de Ministerul Finanţelor privind modul de organizare şi exercitare a controlului financiar propriu la ministere.virările de credite bancare în cadrul capitolului de cheltuieli. înţelegerea conţinutului reglementărilor. în cunoaşterea şi controlului.trecerea pe cheltuieli. următoarele operaţiuni: .încasările şi plăţile în lei sau în valută. .HG nr 720/1991 privind aprobarea normelor nr 63943/1991. la propunerea contabilului şef sau a unei persoane care conduce activitatea financiar-contabilă. În funcţie de volumul operaţiunilor ce se supun controlului financiar preventiv. conducătorul unităţii. să îndrume persoanele controlate. Se supun controlului financiar preventiv. departamente. .. Organele de control au obligaţia: să consulte actele de control încheiate de la verificarea aterioară până la zi.încheierea contractelor cu parteneri interni şi externi. precum şi la regiile autonome. în problemele de specialitate care fac obiectul să spijine salariaţii din compartimentele financiar-contabile. dar care nu participă la întocmirea şi contabilizarea documentelor controlate. precum şi de directorii generali ai Regiilor Autonome prin compartimentul financiar-contabil şi se execută de şeful acestui compartiment. 28 . Controlul financiar preventiv se organizează de ordonatorii de credite principali. Împuternicirea se face pe bază de ordin sau decizie. . poate împuternici şi alte persoane din acest compartiment care să exercite controlul preventiv.modificarea repartizării pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare.

constituie gestiunea financiară a acesteia. care depăşeşte interesul strict al managementului. controlul fiind astfel expresia unei necesităţi obiective şi apare ca formă de cunoaştere. 29 . s-au efectuat modificările corespunzătoare. al firmei. Referitor la exercitarea controlului financiar preventiv.dacă s-au stabilit prin decizie/ordin al conducerii unităţii. Controlul apare ca o dare de seamă oficială asupra activităţii sale publice. care nu pot fi concepute fără control. . răspunzând unei necesităţi economico-sociale cu caracter mai general. în funcţie de schimbările intervenite în structura de personal a unităţii. pe baza documentelor şi a evidenţei tehnico-operative. se urmăreşte: . B. se urmăreşte: . în care scop se examinează câteva documente de cheltuieli.dacă vizele de control financiar preventiv au fost temeinice.4. Analizând controlul pe multiplele lui faţete.Obiective principale ale verificării şi exercitării controlului financiar preventiv: A. ne referim de fapt la controlul financiar de gestiune al acesteia. care priveşte deopotrivă activitatea şi situaţia firmei în general.dacă au fost desemnate persoanele care să exercite acest control. a conducerii. Acesta. corelat cu managementul şi cu resursele financiare. . îl vom numi pe scurt.dacă documentele operate. a celor băneşti în special. supuse controlului financiar preventiv sunt vizate cu semnătura celui care a efectuat verificarea. care rezidă din însuşi conţinutul şi natura sa. controlul financiar asigură realizarea unor funcţii specifice.2 Controlul financiar de gestiune Controlul financiar de gestiune – verifică respectarea dispoziţiilor legale privitoare la gestionarea şi gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti. atribuţiile de control financiar preventiv. atunci când vorbim de controlul financiar al firmei. ca şi modul de gospodărire a resurselor acesteia. controlul firmei şi împreună. Controlul financiar ca funcţie a managementului: Ca funcţie a managementului. În legătură cu controlul financiar preventiv.dacă. . 4.

managerul. operaţiile la care sunt supuse documentele pe parcursul circulaţiei lor. Având în vedere acest cadru. modul de calculare şi prelucrare a datelor. deoarece ca reprezentant al firmei. plăţile şi încasările în raport cu bugetul de stat.Ceea ce prezintă însă importanţă. acesta utilizează controlul ca instrument de pilotaj în meandrele reţelei în care firma există şi funcţionează 4. chitanţele. alte documente cu ajutorul cărora se stabileşte volumul de activitate. Controlul economic şi financiar al firmei incită la studiu şi acţiune. frecvenţa de elaborare şi cantitatea în unitatea de timp. gestionarea şi corecta utilizare a formularelor cu regim special de înscriere şi numerotare. ieşire sau evidenţă). elaborează strategii sau le modifică pe cele elaborate deja. tipul documentului (de intrare. înarmat cu informaţiile oferite prin control. meditează asupra lor şi caută soluţii pentru redresare. avizul de însoţire a mărfii. este faptul că el este mai mult decât cunoaştere şi practică. clienţii. hotărăşte schimbări. 82/1991 au obligaţia să organizeze şi să asigure evidenţa. Pe terenul responsabilităţii. Persoanele juridice şi persoanele fizice prevăzute la art. modul de prezentare a informaţiilor pe document şi de transmitere a acestuia. modul şi locul de depozitare şi arhivare. 30 . depăşirea erorilor sau situaţiilor dificile.5. Fără control el nu poate conduce. în calitate de componentă intrinsecă a acestuia. fiind legat direct de menirea controlului într-o economie de piaţă. rezultatele care se obţin prin folosirea documentelor. fundamentează planuri. prin următoarele elemente: denumirea şi scopul documentului. Documentele care servesc evidenţierii clienţilor se pot grupa: • documente care reflectă naşterea creanţei: factura. avizele de însoţire a mărfii. furnizorii sau cu alte persoane fizice sau juridice. cum sunt: facturile. 1 din Legea contabilităţii nr. factura fiscală. originea documentului. formalistica folosită. sursele de informaţii care dau naştere. respectiv managementul. el îndeamnă la aceasta pe utilizatorii interni ai controlului. în general. Circuitul documentelor in unitate Documentele care circulă într-o unitate economică sunt caracterizate. evaluează acţiunile trecute. corecţii.

Circulă: document în baza căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a document de însoţire a mărfii pe timpul transportului. dispoziţia de plată-încasare către casierie. la livrarea produselor şi a mărfurilor. bunurile. registru casă în valută. biletul la ordin. Se întocmeşte cu ajutorul tehnicii de calcul sau manual. cambia. formate din 50 seturi a câte 3 file în culori diferite: albastru-exemplarul 1. numărul şi data avizului de însoţire a mărfii se înscriu în formularul de factură. În factură. jurnal pentru vânzarea produselor şi alte ieşiri. jurnal pentru vânzări. Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării. de către compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispoziţiei de livrare. Tipărit în blocuri cu câte 150 file. document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi produselor şi mărfurilor livrate. jurnal pentru vânzarea mărfurilor şi alte ieşiri. chitanţa pentru operaţii în valută. cecul. • documente care reflectă situaţia datoriilor şi încasărilor: registru de încasări şi plăţi. în trei exemplare. lucrările executate sau serviciile prestate se înscriu în coloana 1. a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate. roşu-exemplarul 2. 31 . extras de cont. ordinul de plată. Factura se întocmeşte de către unităţile patrimoniale neplătitoare de TVA. Factura fiscală se întocmeşte numai de către plătitorii de TVA. a avizului de însoţire a mărfii sau a altor documente tipizate care atestă executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor şi se semnează de compartimentul emitent. document de încărcare a gestiunii primitorului. pe timpul transportului. produsele şi mărfurile livrate sunt însoţite. Factura . la executarea lucrărilor şi la prestarea serviciilor. Serveşte ca: • • • • a cumpărătorului. chitanţa fiscală. registru casă. de avizul de însoţire a mărfii.• documente care reflectă încasarea sumei de la client: chitanţa. datorită unor condiţii obiective şi cu totul excepţionale. verde-exemplarul 3. În vederea corelării documentelor de livrare. grupate pe cote de TVA.formular cu regim special de înscriere şi de numerotare.

dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta. pentru la compartimentul financiar-contabil. Circulă: • • 3). dispersate teritorial. ale aceleiaşi unităţi. document ce stă la baza întocmirii facturii. formate din 50 seturi a câte 3 file în culori diferite: albastru-exemplarul 1. În cazul transferului de bunuri între gestiunea aceleiaşi unităţi patrimoniale dispersate teritorial. ataşat la factură (exemplarul semnare de primire (exemplarul 1). Serveşte ca: • • • • document de însoţire a mărfii pe timpul transportului. Tipărit în blocuri cu câte 150 file. primitoare din cadrul aceleiaşi unităţi în cazul transferului. verde-exemplarul 3. roşu-exemplarul 2. Avizul de însoţire a mărfii – formular cu regim special de întipărire.• la compartimentul în care se efectuează operaţiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei (toate exemplarele). Se arhivează: • • la compartimentul desfacere (exemplarul 2). document de primire în gestiunea cumpărătorului sau în gestiunea Se întocmeşte în trei exemplare de către unităţile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor. avizul de însoţire a mărfii va purta menţiunea „fără factură”. viza de control financiar preventiv se acordă numai pe exemplarul 3. . mărfurilor sau altor valori materiale datorită unor condiţii obiective şi cu totul excepţionale. 32 la delegatul unităţii care face transportul sau al clientului. înscriere şi numerotare. la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3). făcându-se menţiunea „urmează factura”. Se emite pe măsura livrării de către compartimentul desfacere care semnează pentru întocmire.

Circulă la depunător (exemplarul 1. Tipărit în carnete de 100 de file. bonul de vânzare sau chitanţa. Serveşte ca: • • deducere a TVA. bonul de vânzare sau chitanţa. Chitanţa fiscală – formular cu regim special de tipizare. Serveşte ca: • casieria unităţii. document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la 33 . înscriere şi numerotare. document justificativ privind cumpărarea unor bunuri sau prestarea document justificativ de înregistrare în contabilitate atunci când este unor servicii. la compartimentul financiar-contabil. după utilizarea completă a carnetului (exemplarul 2). pentru fiecare sumă încasată. Tipărit în carnete de 100 de file. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. Se distribuie numai plătitorilor de TVA.Se arhivează: • • la compartimentul desfacere (exemplarul 2). • document justificativ de înregistrare în registrul de casă (cu Se întocmeşte în două exemplare. Chitanţa – formular cu regim special de tipizare. în condiţiile care nu se întocmeşte factură. şi de respectarea Regulamentului operaţiunilor de casă) şi în contabilitate. însoţită de bonul eliberat de la casa de marcat. către casierul unităţii şi se semnează de acesta pentru primirea sumei. Eliberarea chitanţei fiscale se face după ce bunurile şi serviciile au fost achitate. Exemplarul 2 rămâne în carnet. ataşat la exemplarul 3 al facturii (exemplarul 3). Se întocmeşte în două exemplare de către vânzător sau de către prestatorul de servicii. înscriere şi numerotare.cu ştampila unităţii). fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în registrul de casă. în care sens s-a eliberat bonul de la casa de marcat.

Se înregistrează toate încasările. document de centralizare zilnică a vânzărilor(încasărilor) realizate 34 . Registru de casă – format A4. În cazul în care o sumă plătită se referă la două sau trei conturi corespondente. în carnete a 100 de file. Acesta serveşte ca: • de unitate. numerar efectuate prin casieria unităţii pe baza actelor justificative. Chitanţa fiscală nu se utilizează pentru vânzarea bunurilor engros către alte unităţi patrimoniale. Toate chitanţele fiscale se vor centraliza într-un borderou de vânzări. se înregistrează apoi toate plăţile. Serveşte ca: • • • document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în document de stabilire la sfârşitul fiecărei zile a soldului de casă. în registrul de casă se trece distinct fiecare operaţie în parte. pe baza documentelor justificative de încasări şi plăţi. document de înregistrare zilnică în contabilitate a operaţiilor de casă. iar totalul acestora se scade din sumele rezultate din însumarea încasărilor. Soldul de casă al zilei precedente se reportează pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs. zilnic. • • la înregistrarea vânzărilor în jurnalul pentru vânzări. tipărit pe o singură faţă. rândurile neutilizate se barează. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative anexate. Utilizarea formularului se face cu respectarea prevederilor Regulamentului operaţiilor de casă. Se întocmeşte în două exemplare. pentru a stabili soldul de casă al zilei respective. La sfârşitul zilei. care se întocmeşte pentru încasările în numerar la casieria unităţii. de casierul unităţii sau de altă persoană împuternicită.Chitanţa fiscală nu înlocuieşte chitanţa. la stabilirea TVA colectată. Se completează zilnic. după care se totalizează (inclusiv soldul de casă reportat al zilei precedente). în ordinea efectuării operaţiilor fără a lăsa spaţii libere.

documente prin care se dispune încasarea (avize de plată. potrivit dispoziţiilor legale. Se arhivează: • • la casierie (exemplarul 1). Circulă: • la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv. tipărite pe ambele feţe. în cazul utilizării ca dispoziţie de plată – când nu există alte documente prin care se dispune plata (exemplu – stat de salarii sau listă de avans sume. când nu există alte Se semnează de întocmire la compartimentul financiar-contabil. precum şi a diferenţei de încasat de către titularul de avans în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit. în vederea achitării în numerar a unor sume. în blocuri de 100 de file. cheltuielile de deplasare. Serveşte ca: • dispoziţie pentru casierie. în cazul plăţilor în numerar efectuat fără alt document justificativ. pentru viza în cazurile prevăzute de lege. inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare. 35 . contabilitate. somaţii de plată). procurare de materiale. în vederea încasării în numerar a unor document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în Se întocmeşte într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil: • chenzinal). • • dispoziţie pentru casierie. Dispoziţia de plată-încasare către casierie – format A6 (A5).Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactităţii sumelor înscrise şi respectarea dispoziţiilor legale privitoare la efectuarea operaţiilor de casă (exemplarul 2). Exemplarul 1 rămâne în carnet. • • în cazul utilizării ca dispoziţie de plată a avansurilor pentru în cazul utilizării ca dispoziţie de încasare. la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2). potrivit dispoziţiilor legale.

după caz.operaţiune prin care se transmite o dată cu remiterea şi toate drepturile rezultate din cec. Posibilităţile de transmitere a unui cec sunt: . Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.cazul cecului la purtător. Termenele de prezentare la plată a cecuriloremise şi plătite în România sunt: 8 zile dacă cecul este plătit în localitatea în care a fost emis. Când este utilizată ca dispoziţie de încasare. pentru efectuarea operaţiei de încasare sau plată.cesiunea de creanţă ordinată. Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare). 15 zile .atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane şi conţine menţiunea "nu la purtător". în cazul plăţilor se semnează şi de persoana care a primit suma. pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică.simpla remitere. • la persoanele autorizate să aprobe plata sumelor respective (în cazul la casierie. noul beneficiar poate. Cecurile pot fi de mai multe tipuri: cecul la purtător. Persoana care ordonă plata (titularul cecului) se numeşte trăgător.girarea. acest CEC va fi plătit fie persoanei desemnate de beneficar. pentru sumele încasate casierul trebuie să emită „chitanţa”. anexă la registrul de casă. 36 . iar societatea bancară care trebuie să efectuieze plata se numeşte tras. în celelalte cazuri. Cecul Cecul este instrumentul prin care se poate plăti fără numerar o sumă de bani din contul debitorului către o altă persoană fiziocă sau juridică. la rândul său să gireze cecul. anexă la registrul de casă. cecul barat. în favoarea unei anumite persoane. inclusiv a trăgătorului. în acest caz numai persoana nominalizată poate să-l încaseze. ea este o menţiune specială făcută pe verso.• plăţilor). persoana care trebuie să încaseze suma este denumită beneficiar. cecul certificat. şi se semnează de casier. . fie deţinătorului cecului. . care în momentul emiterii nu indică expres sau poartă menţiunea "la purtător". • la compartimentul financiar-contabil. cecul de călătorie.

Circulă: • • • la magazie. document pentru încărcarea în gestiune. aviz de expediţie. pentru întocmirea formelor privind lichidarea persoane neutre şi de către gestionar pentru încărcarea în gestiune a valorilor recepţionate. act de probă în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii pentru diferenţele constatate la document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor (depozitelor) şi în Se foloseşte ca document distinct de recepţie în cadrul valorilor materiale: • • • • cuprinse într-o factură sau dispoziţie de livrare. care sosesc neînsoţite de documente de livrare. precum şi pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi analitică. care fac parte din procurate din fondul pieţii. Se întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul.. după semnarea de către comisia de recepţie.Termenele se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului. după caz. diferenţelor constatate. care prezintă diferenţe de recepţie. gestiuni diferite. potrivit prevederilor legale de către comisia de recepţie la locul de depozitare. 37 . contabilitate. recepţie. pe măsura efectuării recepţiei.contabil. evidenţele acestuia şi certificare efectuării plăţii către furnizori. Se arhivează la compartimentul financiar . delegaţii furnizorului sau la compartimentul de aprovizionare pentru înregistrarea cantităţii aprovizionate în la compartimentul financiar-contabil. Nota de recepţie şi constatare de diferenţe: Serveşte ca: • • • • document pentru recepţia valorilor materiale. ataşată la documente de livrare.

grupând rezultatele invetarierii patrimoniului precum şi conţinutul fiecărui post din bilanţ. pentru fiecare fel de produs finit şi se completează de către: • • compartimentul financiar-contabil la deschiderea fişei şi la verificarea înregistrărilor. fără mişcare Se întocmeşte într-un exemplar. subgrup. Serveşte ca probă în litigii. ieşiri. Registrul inventar: Document contabil obligatoriu de înregistrare anuală. 38 . sau în ordine alfabetică. Nu circulă fiind document de înregistrare. Se arhivează la compartimentul financiar . pe feluri de produse finite ordonate pe conturi. Fişele de magazie se ţin pe ficare loc de depozitare. valori materiale. grupe.Fişa de magazie: Serveşte ca: • • • document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor. valori materiale. a unui material sau a mai multor materiale. stoc.contabil. Bon de consum: Serveşte ca document de eliberare din magazie pentru consum. Se întocmeşte în două exemplare şi circulă la persoanele autorizate să aprobe folosirea înlocuitorilor de materiale sau pentru aprobarea vizei de necesitate. şi stocurilor de sursă de informaţie pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de sursă de informaţii pentru determinarea stocurilor peste sau sub plan. sau de prisos. gestionarul sau persoana desemnată care completează coloanele privitoare la intrări. separat. ieşirilor.

• • • • • întocmeşte formele prevăzute de lege pentru confirmarea lucrării de selecţionare a documentelor de către Arhivele Naţionale. solicită preşedintelui comisiei. pe baza registrului de evidenţă curentă. informează conducerea societăţii şi propune măsuri în vederea asigurării condiţiilor corespunzătoare de păstrare şi conservare a arhivei. în vederea verificării şi confirmării nomenclatorului. asigură predarea integrală a arhivei selecţionate la unităţile de recuperare. În scopul organizării în condiţii corespuinzătoare a arhivei. numit prin decizia conducerii societăţii. urmăreşte modul de aplicare a nomenclatorului la constituirea documentelor. asigură legătura cu Arhivele Naţionale. documentele constituite. astfel: • • • • • • • iniţiază şi organizează activitatea de întocmire a nomenclatorului pentru toate documentele constituite la nivelul societăţii. cu asigurarea condiţiilor nrcesare pentru păstrarea corespunzătoare a documentelor şi pentru protecţia lor faţă de acţiunea 39 . asigură evidenţa documentelor intrate şi ieşite din depozitul de arhivă. este secretarul comisiei de selecţionare şi. Documetele se păstrează în depozitul de arhivă. pe bază de inventar. responsabilul cu probleme de arhivă trebuie să respecte îndatoririle care îi revin potrivit actelor normative în vigoare. în această calitate. Responsabilul cu probleme de arhivă îşi desfăşoară activitatea cu avizul de specialitate a Arhivelor Naţionale. verifică şi preia de la compartimente. perfecţionează inventarele pentru documentele permanente aflate în depozitul de arhivă. în vederea analizării documentelor cu termen de păstrare expirat.6 Arhivarea documentelor Întreaga activitate de arhivă este organizată de către un responsabil cu probleme de arhiva. menţine ordinea şi asigură curăţenia în depozitul de arhivă.4. şi care pot fi propuse spre eliminare ca fiind nefolositoare. solicită conducerii dotarea corespunzătoare a depozitului de arhivă.

pe luni 15. Jurnale sintetice. În depozitul de arhivă nu se vor păstra materiale ce nu aparţin acesteia. fişe de post-calcul. Perioade de arhivare: 2. note de intrare recepţie. Note de predare la produse finite 7.05. 923. Facturi clienţi pe luni 9. Acte mijloace fixe-intrări. Orice situaţie de calamitate în depozitul de arhivă se comunică conducerii societăţii şi apoi Arhivelor Naţionale. Contracte servicii. 924). 923. acestea sunt reprezentate de Legea 16/1996 privind Arhivele Naţionale şi Instrucţiunile privind activitatea de arhivă la creatorii şi deţinătorii de documente. aprobate de conducerea Arhivelor Naţionale prin Ordinul nr. Facturi clienţi export pe luni 13. Scoaterea documentelor din depozitul de arhivă pentru studiu şi documentare se face numai cu aprobarea conducerii societăţii. se consemnează în registrul de depozit. Situaţie reevaluări mijloace fixe 5. Banca în valută 12. Bilanţ anual cu lucrări anexe 4. documentele se aşează de sus în jos şi de la stânga la dreapta.agenţilor de deteriorare.1996. Rafturile metalice se vor numerota. Scoatrea documentelor din arhivă. Din punct de vedere al reglementărilor juridice care guvernează arhivarea documentelor. În locul documentului arhivistic scos pentru cercetare. 924) Permanent Permanent 20 ani 15 ani 15 ani 15 ani 15 ani 15 ani 15 ani 15 ani 15 ani 15 ani 15 ani 15 ani 15 ani 40 . Balanţe postcalcul (cont 921. procese verbale 10. 217/23. Registre evidenţă chirii şi energie electrică 11. facturi. Facturi clienţi prin comision pe luni 14. Pe rafturi. se va introduce în raft o fişă de control care se va anula la rearhivarea documentului. facturi diverse pe luni 8. ieşiri-dotare cu mijloace fixe noi 3. Regii pe luni (cont 922. cartea mare 6. Acte de jurnal. în scopul mai sus menţionat. 922. Acte justificative postcalcul pe luni 16.

obiecte de inventar. situaţii lunare) 29. Fişe tehnologice manoperă 30. Calcul impozit pe profit pe ani 21. Acte de casări mijloace fixe 23. cereri 15 ani 15 ani 15 ani 15 ani 15 ani 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani 10 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 5 ani 3 ani 3 ani.17. deşeuri 34. Acte privind închirierea de mijloace fixe 35. Corespondenţă. Balanţe lunare pentru materiale. facturi. mijloace fixe. Situaţii consumuri pe secţii şi conturi 37. obiecte de inventar. fişe de cont pentru operaţii diverse 28. decizii predări-primiri de gestiune. produse finite. Diferenţe situaţii legate de mijloace fixe 40. Acte compensări pe luni 38. Bonuri de materiale pe magazii. 41 . producţie neterminată. Rapoarte de control şi salarizare 42. Corespondenţa între compartimente cu privire la coordonarea şi rezolvarea problemelor contabile 43. centralizatoare ieşiri de materiale. clienţi. Corespondenţă diversă chirii şi energie electrică (contracte. Foi de prezenţă. Consum materiale pe luni 20. Situaţii privind taxe şi impozite 36. Inventare anuale (materiale. procese verbale de inventariere. note de transfer 41. furnizori) 33. ambalaje. Situaţii calculator cu amortizare mijloace fixe 25. decizii inventariere 32. Balanţe mijloace fixe pe secţii 24. Corespondenţa pentru service 39. Producţia neterminată pe luni 18. Certificate medicale 22. ambalaje. Balanţe produse finite 26. Bilanţ cu lucrări anexe trimestriale şi lunare 31. Balanţe financiare de verificare analitice şi sintetice 27. Dispoziţii angajare. Fişe tehnologice postcalcul 19. copii state de plată.

Pe măsura epuizării lotului. In cursul perioadei de gestiune se lanseaza in fabricatie: comanda 1 reprezentand 4 buc. 42 .C. Roman se foloseşte ca metodă de determinare a costurilor . Intreprinderea mai dispune si de doua sectii auxiliare (centrala electrica si de apa) care isi deconteaza reciproc servicii si de un sector administrativ si de conducere.R. Ieşirea materiilor prime din depozitul unităţii şi consumarea acestora în producţie se reflectă pe baza bonurilor de consum. care are la bază principiul colectării cheltuielilor de producţie pe fiecare comandă în parte. produsul A. Metoda de calcul a costurilor pe comenzi .metoda pe comenzi.C. produs B la un cost standard de 900000 lei pe bucata. prodului B.varianta fara semifabricate O intreprindere are doua sectii unde se executa doua tipuri de produse: 1.L.1 Gestiunea interna si contabilitatea stocurilor S. înregistrează consumurile de materii prime şi materiale prin folosirea FIFO “prima intrare – prima ieşire”. Potrivit metodei FIFO “prima intrare – prima ieşire” bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al primei intrări (lot). 2.2 Afectarea si repartizarea cheltuielilor de productie in abordarea lor analitica. Această metodă presupune existenţa unor comenzi lansate pentru o anumită cantitate de produse care fac obiectul calculaţiei efective a costurilor.R. în ordine cronologică. 5. Interfata contabilitate financiara – contabilitate de gestiune 5. G&T TRANS S.5. comanda 2 reprezentand 25 buc. Costul comenzii se determină la sfârşitul comenzii indiferent de durata de timp în care aceasta se execută. produs A la un cost standard de 500 lei pe bucata. bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie (sau de producţie) al lotului următor. G&T TRANS S. La S.L.

5 70 112 101.salariile personalului (CAS.materiale auxiliare .Situatia cheltuielilor directe efectuate in cursul perioadei de gestiune se prezinta astfel: Sectia 1 CHELTUI ELI Materii prime Salarii directe CAS si protectie sociala 45.protectie sociala) TOTAL TOTAL PE SECTII Sectia 1 100 110 210 20 180 200 410 Sectia 2 110 140 250 4 201 205 455 43 .5 590 747 611.5 130 200 320 290 Comanda 1 350 Comanda 2 320 Comanda 1 315 Comanda 2 220 Sectia 2 TOTAL 525.5 Situatia cheltuielilor indirecte de productie pentru perioada de gestiune considerata: CHELTUIELI CIFU -amortizarea utilajelor -revizii tehnice TOTAL CGS .

Situatia cheltuielilor generale de administratie: Cheltuieli Cheltuieli impozite si taxe Cheltuieli materiale consumabile Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor Cheltuieli postale si telecomunicatii Cheltuieli cu salariile Alte cheltuieli TOTAL Valoare 11.2 Productia neterminata stabilita la sfarsitul lunii prin inventariere a fost dupa cum urmeaza: 44 .Apa furnizata de centrala de apa catre centrala electrica este in valoare de 573807 lei.Situatia cheltuielilor sectoarelor auxiliare si a decontarilor productiei obtinute de acestea este: Sectii beneficiare Sectii auxiliare Total cheltuieli Ireg. in cursul lunii S1 S2 CE CA Sectia adm Centrala Electrica Centrala de apa 358 30% 40% - 10% 20% 100% 341 30% 30% 15% - 25% 100% Energia electrica furnizata de centrala electrica catre centrala de apa este in valoare de 415381 lei.2 30 100 40 200 100 481.

CAS si protectia sociala aferente iar cheltuielile generale de administratie in functie de costul de productie al comenzilor.62 13.74 In cele ce urmeaza calculam costul complet efectiv al comenzilor 1 si 2 si costurile unitare pentru produsele A si B si inregistram in contabilitatea de gestiune operatiunile realizate Nota:Cheltuielile indirecte de productie se repartizeaza pe comenzi in functie de salariile directe .45 10.3 Inregistrarea cheltuielilor incorporabile si a productiei obtinute Etapa 1 Colectarea cheltuielilor in contabilitatea de gestiune -se inregistreaza cheltuielile din contabilitatea financiara (inregistrate dupa natura lor) in contabilitatea de gestiune pe destinatii(purtatori de cost sau zone sectoare de cheltuieli).28 130. Purtatori de cost Comanda 1 in sectia 1 Comanda 2 in sectia 1 Comanda 1 in secta 2 Comanda 2 in sectia 2 Locuri sau zone de cheltuieli sectia 1 sectia 2 centrala electrica centrala de apa:sectia administrativ 45 .Comanda Comanda 1 -sectia1 -sectia 2 TOTAL Comanda 2 -sectia1 -sectia 2 TOTAL Cheltuieli aferente perioadei in curs de executie 4.83 18. 5.46 140.

s2) -924 “cheltuieli generale de administratie” • inregistratrea consumului de materii prime % 921s1c1 921s1c2 921s2c1 921s2c2 • inregistrarea cheltuielilor cu salariile directe % = 921s1c1 921s1c2 921s2c1 921s2c2 901 940 130 200 320 290 220 = 901 1205 350 320 315 46 .921s2c2 -922”cheltuielile activitatilor auxiliare” colecteaza cheltuielile aferente sectiilor auxiliare (analitice pentru centrala electrica si centrala de apa) -923 “cheltuieli indirecte de productie” colecteaza in debit cheltuielile comune de sectie (analitic pentru fiecare sectie in parte s1.921.s2c1.921s1c2.Pentru inregistrarea pe destinatii in contabilitatea de gestiune se utilizeaza conturile: -901 “Decontari interne privind cfheltuielile”prin creditul caruia se preiau cheltuielile din contabilitatea financiara conturi de calculatie -921 “cheltuielile activitatii de baza” cont ce preia in debit cheltuielile directe.Se deschide in analitic pe fiecare purtator de cost:921 s1c1.

5 70 112 101.5 901 210 100 110 • inregistrarea amortizarii utilajelor in sectie % = 923s1 923s2 • inregistrarea revizii tehnice % = 923s1 923s2 901 250 110 140 • inregistrarea salariilor personalului TESA % = 923s1 923s2 901 381 180 201 • inregistrarea consumului de materiale auxiliare % = 923s1 923s2 901 24 20 4 47 .• inregistrarea cheltuielilor cu CAS si protectia sociala % = 921s1c1 921s1c2 921s2c1 921s2c2 901 329 45.

Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie.• inregistrarea cheltuielilor efectuate in cursul perioadei la sectiile auxiliare % = 922ce 922ca 901 699 358 341 • inregistrarea cheltuielilor generale de administratie 481.2 • se inregistreaza productia obtinuta in cursul lunii la costuri standard sau antecalculate 931”costul productiei obtinute” 931A pentru produsul A 931B pentru produsul B 902”decontari interne privind productia obtinuta” care se deschide pe analitice 902A pentru produsul A 902B pentru produsul B 1. 2. 931A=902A 4buc * 500 = 2000 931B=902B 25buc * 90 = 2250 Etapa 3 Efectuarea si inregistrarea lucrarilor de calculatie propriu-zisa Succesiunea calculelor Decontarea cheltuielilor sectiilor auxiliare. Inregistrarea productiei in curs de executie la sfarsitul eprioadei. Repartizarea cheltuielilor generale de administratie.2 924 Etapa2 = 901 481. 48 .

84 415.inregistrarea energiei electrice consumate de centrala de apa 922ca=922ce 41.07 -decontarea cheltuielilor ce: total cheltuieli ce=tsd 922ce 415.53 * 25% = 95.38 (15%*total productie centrala apa) Totalul sumelor debitoare din conturile 922ce si 922ca reflecta totalul cheltuielilor stabilite la sfarsitul lunii pentru sectiile auxiliare .38 A1.76 382.53 % 923s1 923s2 924 = 922ca 325.a) Decontarea cheltuielilor sectiilor auxiliare • 41.15 415.Inbaza acestor totaluri se va realiza decontarea cheltuielilor pe celelalte sectoare consumatoare (s1.53 * 30% = 114.inregistrarea apei consumate de centrala electrica 922ce=922ca 57.38 * 40% = 166.38 -decontarea cheltuielilor ca: total cheltuieli ca = tsd 922ca 382.53 57.76 382.15 382.s2 si administratie) • % 923s1 923s2 924 A2.Decontarea cheltuielilor sectiilor auxiliare celorlalte sectoare consumatoare = 922ce 373.38 * 30% = 124.61 415.53 (10%*total productie centrala electrica) .53 * 30% = 114.38 * 20% = 83.63 49 .

43 % = 923s2 735.5 Total baza de repartizare = 825.89 * 432 = 3844.46 Cota de cheltuieli indirecte aferente -s1 c1= 1.24 393.5 = 351.5 Bc2s1 270 Total baza de repartizare 445.5 Ks1 = cheltuieli de repartizat / total baza repartizare = 649.91 / 823.Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie pentru sectia 2 cheltuieli de repartizat s2=735.46 * 175.89 Cota de cheltuieli indirecte pt c1 = 0.Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie ale sectiei1 Cheltuieli de repartizat Tsd923s1=649.3 ks2 = 735.5=1.91 Baza de repartizare s2c1=432 s2c2=391.48 351.5 = 0.46 * 270 = 393.37 Criteriul sau baza de repartizre Natura bazei de repartizare=salarii directe+CAS+protectie sociala Marimea bazei de repartizare Bc1s1 175.14 % = 923s1 649.5 = 256.91 84.23 C2= 1.43 921s2c1 921s2c2 50 .37 256.b) Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie • B1.89 * 391.48 c2 = 0.14 921s1c1 921s1c2 • B2.37 / 445.

35 167.73 = 132.13 c1s2=192.91 Natura bazei de repartizat=costul de productie Marimea bazei de repartizat Tsd921s1c1 781.83 Tsd921s1c2 983.98 In debitul contului 921 dupa repartizarea cheltuielilor generale de administratie total sume reflecta cheltuielile aferente comenzilor atat pentru productia terminata cat si pentru productia neterminata.17 Cota de cheltuieli generale de administratie aferenta c1s1 = 0.14 Tsd921s2c1 1131.83 933s2c1 = 921s2c2 130.62 10.91 132.98=0.91 / 3852.35 c2s2=167.c) Repartizaea cheltuielilor generale de administratie Prin preluare cote de cheltuieli de productie in debitul conturilor 921 se calculeaza costul de productie Cheltuiala de repartizat tsd 924=659.89 c2s1=167.93 Total K= 659.53 3852.53 % 921s1c1 921s1c2 921s2c1 921s2c2 = 924 659. Inregistrarea cheltuielilor aferente productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei 933s1c1 = 921s1c1 933s1c2 = 921s1c2 933s2c1 = 921s2c1 4.48 Tsd921s2c2 962.13 192.89 167.46 51 .17 * 781.28 13.

COMANDA Comanda1 Sectia1 Sectia2 Comanda2 Sectia1 Sectia2 Etapa 4 Decontarea cheltuielilor aferente productiei obtinute: 902A = % 921s1c1 921s2c1 902B = % 921s1c2 921s2c2 2220 910 1310 2140 1140 1000 COST COMPLET EFECTIV 2220 9100 1310 2140 1140 1000 2140 / 25 = 85.6 lei/buc produs B 2220 / 4 = 555 lei /buc produsA COST UNITAR Se calculeaza si inregistreaza diferentele intre cost efectiv si cost antecalculat: 220 110 903A=902A 903B=902B 220 110 Se inregistreaza decontarea costului efectiv aferent productiei obtinute: 4360 901 = % 931A 2220 931B 2140 Se inchid conturile de diferente prin repartizare la costul productiei obtinute: 931A=903A 931B=903B 220 110 52 .Soldurile provizorii ale conturilor 921 pana la inchiderea lor reflecta costul complet efectiv al comenzilor.

46 53 .62 10.2 4.Decontarea costului efectiv aferent productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei: 901 = % 933s1c1 933s1c2 933s2c1 933s2c2 159.83 130.28 13.

raporte declansate de exceptii si rapoarte la cerere. Situaţiile financiare sunt pregătite conform costului istoric cu excepţia imobilizărilor corporale care au fost reevaluate pe baza HG 26/1992. Situaţiile financiare sunt proprii intreprinderii fiind întocmite în conformitate cu paragraful 38 al OMFP din România. fac posibilă apariţia unor variaţii imprevizibile. cu excepţia faptului că nu trebuie să aplice IAS 29. precum si darile de seama financiar contabile. analize neprogramate. Descrierea rapoartelor/ieşirilor sistemului informaţional financiar-contabil 6.1 Tipul Rapoartelor Un aspect important cu privire la crearea rapoartelor este timpul. 2332/2001.6. Cu toate acestea. administratorii cred că societatea va putea să-şi continue activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii în viitorul anticipat. iar câştigurile sau pierderile rezultate din decontarea unor astfel de tranzacţii şi din conversia activelor şi datoriilor monetare exprimate în monedă străină sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere. analizele saptamanale ale vanzarilor. nr. HG 500/1994 şi HG 983/1998 şi implicit a acţiunilor care compun capitalul social. Cifra de afaceri. implementate în condiţii real operaţionale. unde incadram rapoartele realizate lunar pentru fiecare compartiment. Rapoartele programate la termen au un continut predeterminat si formatul lor este dinainte stabilit. reprezintă sumele facturate terţilor. Aceasta este 54 . Tranzacţiile societăţii în monedă străină sunt înregistrate la cursurile de schimb din data tranzacţiilor. Natura activităţii societăţii şi incertitudinea existentă în România referitor la rezultatul politicilor economice curente. exclusiv TVA. iar in functie de momentul elaborarii lor rapoartele pot fi clasificate in patru categorii: rapoarte programate. Disponibilul include numerarul din casă. din bancă în lei şi în valută precum şi avansurile de trezorerie acordate salariaţilor pentru deplasări şi cheltuieli gospodăreşti. Acest ordin prevede că societatea trebuie să întocmească situaţiile financiare în conformitate cu Ordinul 94/2001. în ceea ce priveşte intrările de numerar viitoare.

Roman. iesire.C. 6. si in documentele primare de evidenta contabila. G&T TRANS S. Evidenţierea se face net de TVA. înregistrate ca ajustări ale valorii contabile ale acestora în concordanţă cu standardul specific fiecărui activ. la o valoare care nu include rabaturile comerciale sau discount-urile oferite. dare in consum etc. punerea in evidenta a informatiilor din rapoarte se poate realiza sub forme din ce in ce mai performante. Provizioanele sunt recunoscute în momentul în care societatea are o obligaţie legală sau implicită din evenimente trecute.L. Societatea înregistrează impozitul pe profit curent pe baza rezultatelor din Situaţiile financiare.obţinută ca urmare a activităţii continue de producere a maşinilor şi pieselor de schimb şi livrarea acestora clienţilor. 6.R. 55 .3 Forma Rapoartelor Datorita progreselor semnifiactive inregistrate in domeniul tehnologiilor informationale. termenul de provizion este utilizat şi pentru deteriorarea activelor.2 Sursa datelor pentru obtinerea rapoartelor Sursa datelor pentru obtinerea rapoartelor nu este alta decat cea in care s-au introdus datele cu privire la procesul economic si tehnologic din cadrul S. deseori numite si rapoarte ad hoc. conform legislaţiei româneşti referitoare la impozitul pe profit Analizele neprogramate cu rol special. nu au continutul si forma dinainte stabilite si nu sunt realizate conform unor prevederi anterioare. Veniturile din vânzări sunt evidenţiate la livrarea produselor. iar aceste date se regasesc in fisele in care s-au inscris datele cu privire la diverse operatii de intrare. În România. Datoriile sunt înregistrate la valoarea nominală. când pentru decontarea obligaţiei este necesară o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice şi când poate fi făcută o estimare credibilă în ceea ce priveşte valoarea obligaţiei. Toate livrările efectuate de către societate sunt către societăţi şi din România şi din străinătate.

prin modalitatile de scoatere in evidenta a informatiilor si prin modalitatile de deplasare si asimilare a informatiilor. documente de abatere de la calitatea producţiei. balanţe. facturi la beneficiari. bilanţuri.4 Modul de grupare si ordonare a datelor Sistemul financiar–contabil are în vedere ca documentele şi informaţiile care circulă în cadrul său. cât şi cerinţelor beneficiarilor externi societăţii. astfel rapoartele pot fi grupate si ordonate in functie de totaluri. destinatari. Este necesar ca rezultatele obţinute în cadrul prelucrărilor de date să fie reale. Gruparea si ordonarea datelor din rapoarte se face in functie de necesitatile si cerintele din cadrul firmei la un moment dat si in functie de destinatia acestor rapoarte. manoperă. prin forma lor. să răspundă tuturor cerinţelor interne. Fluxul de date din cadrul sistemului financiarcontabil. documente de decontare materiale. 6. subsistemelor componente. se prezintă astfel: Intrări: • • • • • • • • • consumuri specifice de materiale/comenzi. amortizarea mijloacelor fixe. alfabetic etc. facturi de la furnizori. 56 . perioade. pentru a se putea lua decizii importante atât la nivel de compartiment cât şi la nivel de societate.Scoaterea in evidenta a informatiilor este pusa in evidenta de forma rapoartelor si de modul de deplasare in raport. consumuri de manoperă pe repere/comenzi. folositoare persoanelor interesate si care au acces la aceste rapoarte si se micsoreaza timpul de parcurgere si asimilare a informatiilor din rapoarte. Ieşiri: preţuri de cost. cheltuieli de producţie. documente de raportare financiar-contabilă. Dupa o prima analiza a rapoartelor din cadrul societatii comerciale studiate se poate spune ca. rapoartele intocmite si folosite sunt bine structurate.

analiza principalilor indicatori economici si financiari etc... Scopul principal al acestor rapoarte este luarea unor decizii strategice pentru perioadele viitoare. situatia platilor pe luna..5 Destinatia si scopul rapoartelor Destinatia si scopul rapoartelor se stabileste inca de la inceput in functie de necesitatile din cadrul firmei.6. Astfel.).. situatia incasarilor pe luna. situatia clientilor/furnizorilor in litigiu etc. – rapoartele trimise la compartimentul financiar-contabil . – rapoartele trimise la conducere -. principalele destinatii ale rapoartelor pot fi: • • conducerea (situatia vanzarilor pe luna.). cont de profit si pierdere).. balanta analitica clienti/furnizori etc.. intocmirea situatiilor finale (bilant. compartimentul financiar-contabil (jurnal vanzari.. analiza evolutiei si a tendintei de evolutie a firmei etc. 57 ...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful