Acetații (din lat. acetum, "oțet"), sunt săruri sau esteri ai acidului acetic.

În general, ei sunt foarte solubili în apă și sunt descompuși de căldură. Obținere și utilizare

Acetat de aluminiu, (CH3C00)3 Al. Sare obținută prin tratarea hidroxidului de aluminiu cu acid acetic diluat. Se folosește ca mordant în vopsitorie, ca agent de impermeabilizare în industria textilă, iar soluția sa, în concentrație de circa 10%, e folosită în farmacie sub numele de soluție Burow (comprese cu rol antiinflamator). Acetat de celuloză, amestec de esteri ai celulozei, obținut prin acțiunea anhidridei acetice și a acidului acetic asupra celulozei și ptin hidroliza acidă a produsului. Se folosește la fabricarea de materiale plastice, filme, foi pentru ambalaje, geamuri incasabile, lacuri, fibre artificiale (mătasea acetat). Sin. acetilceluloză. Acetat de etil, CH3COOC2H5. Ester al acidului acetic. E un lichid incolor, volatil, cu miros plăcut. Se obține prin reacția de esterificare a acidului acetic cu alcoolul etilic. Se folosește ca dizolvant pentru lacuri. Acetat de plumb, (CH3C00 2Pb3H20, sare de plumb a acidului acetic. Se prepară din litargă (oxid de plumb) și acid acetic. Este o substanță cristalină, ușor solubilă in apă. Se folosește în industria farmaceutică și ca mordant în vopsitorie. Acetat de sodiu, CH3COONa•3H2O. Sare de sodiu a acidului acetic, obținută din acid acetic și carbonat de sodiu. Se prezintă sub formă de cristale incolore, ușor solubile în apă și în alcool. E folosit în analiza chimică, industria chimică, sinteza organică, vopsitorie, medicină. Acetat de vinil, CH3COO- CH=CH2. Ester al acidului acetic, preparat prin adiția acestuia la acetilenă. Este un lichid volatil, cu miros înțepător, cu tendință mare spre polimerizare. Servește la fabricarea poliacetatului de vinil și a unor copolimeri (~cu clorură de vinil, etilenă ș.a.). în R.P.R., a. de v. se fabrica la Uzinele chimice Rîșnov (reg. Brașov). Poliacetat de vinil, polimer obținut prin polimerizarea acetatului de vinil. Are punctul de înmuiere scăzut (30-40°C). Se întrebuințează pe scară largă la fabricarea lacurilor, a vopselelor, a adezivilor etc. Prin hidroliza lui se formează alcoolul polivinilic. În R.P.R. se fabrica la Uzinele chimice Rîșnov (reg. Brașov). Acetat de taliu, sare solubilă, foarte toxică, a taliului. În anumite doze este folosit extern, ca depilator în farmacie, asociat sau nu cu radioterapia.

Acest articol conține text din Dicț ionarul Enciclopedic Român 1962, aflat acum în domeniul public. Acidul acetic este acidul carboxilic care are formula brută C2H4O2 și formula chimică CH3-COOH. Numit și acid etanoic, acidul acetic este un lichid incolor cu miros pătrunzător și iritant. Acidul acetic pur (anhidru) se numește acid acetic glacial datorită aspectului de gheață al cristalelor formate la temperatura camerei. În soluții diluate (3% - 6%) se numește oțet și se folosește în alimentație. Acidul acetic este miscibil cu apa și cu majoritatea solvenților organici. Este insolubil în sulfura de carbon. Acidul acetic are un coeficient de partiție mai mare în solvenți polari nemiscibili care conțin apă decât în apă, din această cauză se poate extrage din soluții apoase în eter sau acetat de etil. La rândul său, acidul acetic este un bun solvent utilizat frecvent la dizolvarea rășinilor și a uleiurilor esențiale.

Acidul acetic joacă un rol esențial în industria chimică organică. Este utilizat atât ca solvent, deși este puternic coroziv, cât și la prepararea unui număr mare de compuși importanți, printre care acetanimida, anhidrida acetică, cetena, acetat de vinil și acid acetil salicilic, acetat de celuloză, esteri utilizați în parfumerie, coloranți.

Descriere

cunoscută ca zahăr de plumb sau zahărul lui Saturn. iar cea structurală se scrie CH3-CO2-H. În industria alimentară. Nomenclatură Denumirea comună este cea de acid acetic și este preferată celei sistematice. Este caracterizat printr-o mare capacitate de a atrage apa din mediul în care se găsește (higroscopicitate).2 °C. Formula empirică a acidului acetic este CH2O. la fabricarea de solvenți pentru industria de lacuri și vopsele. incluzând plumbul alb (carbonat de plumb. ca și în producerea de fibre și țesături sintetice. Numele derivă din latină. unde acetum înseamnă oțet. pentru obținerea acetatului de polivinil. Vechii romani fierbeau vinul oțetit în vase de plumb cu scopul de a obține un sirop foarte dulce. care a contribuit la otrăvirea cu plumb în rândul aristocrației romane. se folosește la prepararea acetatului de celuloză.. spre deosebire de acizii tari care sunt complet disociați. prin distilarea uscată a lemnului (v. În secolul al III-lea d. numit sapa. cu miros caracteristic. o mixtură verde de săruri de cupru. filozoful grec Teofrast a descris acțiunea oțetului asupra metalelor. se amestecă în orice proporții cu apa. și acid pirolignos) sau prin oxidarea aldehidei acetice. Denumirea de acid acetic glacial se referă la acidul acetic nediluat în apă și este datorată aspectului de cristale de gheață pe care îl are la temperaturi mai joase decât temperatura de cristalizare (16. putând merge până la congestia pulmonară.7 °C respectiv 118. în special pentru filmul fotografic. Utilizarea acidului acetic în alchimie coboară până în antichitate. vaporii săi provocând iritarea conjunctivei oculare și a căilor respiratorii. Acesta era bogat în acetat de plumb. deoarece în soluții apoase și în condiții standard de temperatură și presiune acidul disociat coexistă în echilibru cu forma nedisociată. compus ce stă la baza obținerii de sticle pentru băuturile răcoritoare. alchimistul arab Jabir ibn Hayyan (Geber) a fost primul care a concentrat.7 °C.Acidul acetic e un compus chimic organic ce apare ca un lichid incolor.8%. înțepător. unul dintre cei mai simpli acizi carboxilici. este utilizat sub codul E260 ca aditiv alimentar cu scopul ajustării acidității. formula moleculară este C2H4O2 sau HC2H3O2. Istoric Bacteriile producătoare de acid acetic sunt prezente peste tot în lume și orice civilizație umană care a cunoscut procesul de fermentație alcoolică pentru a produce bere sau vin a descoperit inevitabil și oțetul. s-a obținut acid acetic glacial prin distilarea uscată a . în industria medicamentelor. prin distilare. ca rezultat al expunerii acestora la aer. • Acidul acetic glacial este un acid acetic de concentrație 98–99. Acidul acetic este: • • • • coroziv. CH3COOH. acid etanoic. acidul acetic diluat e adesea utilizat ca agent de detartrare. Se fabrică prin fermentarea acetică a soluțiilor diluate de alcool. În secolul al VIII-lea. o substanță dulce. urmând după acidul formic. un reactiv chimic important de largă utilizare în industrie. considerat a fi un acid slab. producând pigmenți utili în artă. În gospodărie.Hr. Tot termenul de acetat desemnează și sarea ce conține acest anion sau un ester al acidului acetic. printre care și acetatul de cupru II. cocleala). acid acetic din oțet. Temperaturile de topire și fierbere sunt 16. fiind folosit pentru producerea tereftalatului de polietilenă. Oțetul conține acid acetic în concentrație de 3–9%. În epoca renascentistă. ceruzita) și verdele de Grecia (carbonat de cupru II. CH3CO2H sau HOCOCH3. Anionul rezultat prin pierderea unui H+ din acidul acetic se numește acetat.

acidul acetic glacial era obținut din "sucul pirolignos" prin distilarea lemnului (v. . iar produsul rezultat (acetat de calciu) era apoi acidifiat cu acid sulfuric obținându-se acidul acetic. Dimerii pot fi detectați și în vapori la 120 °C. Germania producea 10. poate fi eliberat ca ion (proton) H+.0 kJ/mol. Baza sa conjugată este acetatul (CH3COO−). indicând că abia 0.[3][4] Proprietăți chimice Aciditate Atomul de hidrogen (H) din gruparea carboxil (−COOH) ai acizilor carboxilici.[7] Acest comportament de dimerizare apare și la alți acizi carboxilici cu catenă mică. liniile punctate reprezintă legături de hidrogen. În secolul al XV-lea. Dimer ciclic Dimerul ciclic al acidului acetic. Cel care a dovedit că sunt identice a fost chimistul francez Pierre Adet. chimistul german Hermann Kolbe sintetizează pentru prima dată acid acetic din material anorganic. și într-o oarecare măsură în acidul acetic pur. iar entropia de disociere la 154–157 Jmol–1K–1. el poate dizolva nu doar compușii polari cum ar fi sărurile anorganice și zaharurile. Entalpia de disociere a dimerului este estimată la 65.000 tone de acid acetic glacial. dându-le acestora caracterul lor acid. Acidul acetic este un acid slab.acetaților metalici. alchimistul german Andreas Libavius a descris o asemenea procedură și a comparat acidul acetic glacial produs prin acest procedeu cu oțetul. Solvent Acidul acetic lichid este un solventprotic hidrofil (polar). urmată de piroliză până la tetraclor-etilenă și clorinare apoasă până la acid tricloracetic și încheiată cu reducerea electrolitică la acid acetic. ei pot să apară în faza lichidă din soluțiile cu solvenți fără legături (punți) de hidrogen. mai jos). în fapt un acid monoprotic în soluții apoase. De asemenea. formând dimeri conectați prin punți de hidrogen.4.2. similar etanolului și apei. Structura cristalului de acetic acid[5] arată că moleculele se grupează în perechi. Acidul acetic era izolat ulterior prin tratarea cu lapte de var (hidroxid de calciu).0 M (aproape concentrația oțetului de uz casnic) are un pH de 2. Pe atunci. cum este și acidul acetic. cu o constantă de aciditate pKa de 4. Se amestecă rapid cu mulți alți solvenți polari și nepolari ca apa. Secvența de reacții a constat în clorurarea sulfurii de carbon (CS2) până la tetraclorură de carbon [CCl4].0–66. O soluție de molaritate 1.[6] dar sunt desfăcuți de către solvenții cu punți de hidrogen.8. dar și compușii nepolari ca uleiurile și elemente ca sulful și iodul. Cu o constantă dielectrică (sau permitivitate relativă) moderată de 6.[2] Până în 1910. încât vreme de secole mulți chimiști au crezut că acidul acetic glacial și acidul găsit în oțet sunt două substanțe diferite. cloroformul și hexanul. Acestă proprietate de dizolvare și de miscibilitate a acidului acetic determină larga sa utilizare în industria chimică. din care cam 30 % era folosit pentru manufacturarea vopselei indigo. În 1847. Prezența apei în oțet avea un efect atât de puternic asupra proprietăților acidului acetic.4 % din moleculele de acid acetic sunt disociate.

formând gaz de hidrogen și săruri metalice numite acetați. Identificare Acidul acetic poate fi detectat datorită mirosului caracteristic. Acetații. Alte derivative de substituție includ anhidrida acetică. Acetații metalici se pot obține din acid acetic și baza corespondentă. Mg + 2 CH3COOH → (CH3COO)2Mg + H2 NaHCO3 + CH3COOH → CH3COONa + CO2 + H2O Acidul acetic produce reacțiile chimice tipice ale unui acid carboxilic: • • • obținerea apei și a acetaților (etanoați) metalici. acidul acetic nu se produce în trigliceridele naturale. Cu excepția acetatului de crom (II). Dintre toate reacțiile sale. această anhidridă este produsă prin pierderea apei din două molecule de acid acetic. în soluția de clorură ferică. În orice caz. Biochimie Gruparea acetil. formează un strat subțire de oxid de aluminiu la suprafața sa. Triglicerida artificială numită triacetină (triacetat de glicerină) este un aditiv alimentar uzual. esterii acidului acetic se pot forma prin esterificare (esterificarea Fischer). care este de un roșu închis. derivată din acidul acetic. producerea unui acetat metalic. ce poate fi detectat datorită vaporilor săi urât-mirositori. de .Reacții chimice Acidul acetic este coroziv pentru multe metale. astfel încât cisternele de aluminiu pot fi utilizate pentru transportul acidului acetic. incluzând fierul. concentrația de acid acetic liber în celule se păstrează la un nivel redus pentru a se evita dezechilibrul pHului din celulele care îl conțin. mai ales de genul Acetobacter și Clostridium acetobutylicum. ce dispare după acidificare. Spre deosebire de unii acizi carboxilici cu lanț lung (acizii grași). Încălzit la peste 440 °C. se regăsește și în cosmetice sau medicamente tipice. iar acidul acetic este produs în mod natural prin alterarea fructelor sau a altor alimente. Acidul acetic acid este produs și excretat de către anumite bacterii. prin încălzire în prezență de trioxid de arsen formează oxid de cacodil (lichidul lui Cadet) ([(CH3)2As]2O). acidul acetic se descompune în dioxid de carbon și metan sau poate da cetonă și apă. apă și dioxid de carbon când reacționează cu carbonați și bicarbonați (carbonați acizi). Gruparea acetil rezultă prin decarboxilare aerobă din acid piruvic. Aluminiul. Aceste bacterii sunt ominiprezente în produsele alimentare. aproape toți acetații sunt solubili în apă. de remarcat este formarea etanolului prin reducere și formare de derivați de tipul clorurii de acetil prin intermediul substituției nucleofilice a grupării acetil. apă și sol. Dă o reacție de culoare pentru sărurile acidului acetic. Legată de coenzima A formează acetilcoenzima A sau acetat activ. devenind centrul metabolismului carbohidraților și al grăsimilor. În mod asemănător. expus la oxigen. producerea de acetat metalic. ca în reacția dintre bicarbonatul alimentar și oțet. când reacționează cu metale. magneziul și zincul. se pot obține și amide. Acidul acetic este. este de bază în biochimia tuturor formelor de viață. strat care este relativ rezistent. în cazul reacției cu alcali (metale alcaline și alcalino-pământoase).

În 1963. Prima linie tehnologică ce utiliza acest catalizator a fost construită de către compania chimică americană Monsanto în 1970. În 1968. aplicarea acestor căi la scară industrială. cât și prin sinteză. fie prin hidratarea etilenei (etena). Deoarece atât metanolul cât și monoxidul de carbon erau materii prime ieftine. unde se pare că servește drept agent antiseptic moderat. Aceasta rămâne a doua metodă ca importanță pentru producerea acidului acetic. Printre alți mari producători se numără și: Millennium Chemicals.5 Mt/an. Un catalizator. cea care rămâne de bază pentru obținerea oțetului. doar 10 % din producția mondială de acid acetic se face pe cale biologică. Oxidarea acetaldehidei Înainte de aplicarea industrială a procedeului Monsanto. La sfârșitul anilor '90. Acesta este eficient și la presiuni mai mici.[10][11] Doi dintre cei mai mari producători de acid acetic pur sunt Celanese și BP Chemicals.[8] Obținere Acidul acetic este produs atât prin fermentare bacteriană.[12] Totuși. Circa 75 % din acidul acetic produs pentru utilizarea chimică se obține prin carbonilarea metanolului (vezi mai jos). cu atât mai mult cu cât legislația multor țări impune ca oțetul de uz alimentar să fie de origine naturală. Samsung. Carbonilarea metanolului Cea mai mare cantitate de acid acetic pur se obține prin carbonilarea metanolului.5 Mt sunt reciclate in fiecare an. Sterling Chemicals. a fost pus la punct de către compania chimică germană BASF primul proces tehnologic de carbonilare a metanolului care folosea un catalizator de cobalt. aproape fără produși secundari. de obicei un complex metalic. în mare parte. metanolul și monoxidul de carbon reacționează pentru a produce acid acetic.asemenea. Acest proces tehnologic cu catalizator de iridiu este mai ecologic și mai eficient[13] și a înlocuit pe scară largă tehnologia Monsanto. Producția mondială totală de acid acetic pur este estimată la 5 Mt/an (milioane tone pe an). adesea utilizând aceleași linii de producție. În acest proces. . care este indus de ruteniu. acidul acetic era produs. Henry Drefyus de la British Celanese dezvoltă o linie prototip de carbonilare a metanolului încă din 1925. un component al secreției vaginale la femeie și la alte primate. este posibilă obținerea anhidridei acetice pe aceeași linie de producție. din care aproximativ jumătate este produsă în Statele Unite. Restul de 25 % se obține prin metodele alternative [9]. este descoperit un catalizator pe bază de rodiu (cis−[Rh(CO)2I2]−). aducând piața mondială totală la 6. carbonilarea metanolului părea să fie de departe o metodă atractivă de obținere a acidului acetic. conform ecuației chimice : CH3OH + CO → CH3COOH Procesul implică apariția iodometanului ca intermediar și se realizează în trei etape. iar 0. pentru un timp. este necesar pentru carbonilare (etapa 2). Producția europeană se ridică la aproximativ 1 Mt/an și e în scădere. prin oxidarea acetaldehidei.7 Mt/an este produsă în Japonia. Alte 1. Acetaldehida poate fi produsă fie prin oxidarea butanului sau a benzinei ușoare. La ora actuală. Eastman și Svensk Etanolkemi. (1) CH3OH + HI → CH3I + H2O (2) CH3I + CO → CH3COI (3) CH3COI + H2O → CH3COOH + HI Prin alterarea condițiilor de reacție. compania BP Chemicals exploatează profitabil catalizarea prin procedeul Cativa ([Ir(CO)2I2]−). deși nu se poate compara ca eficacitate cu metoda carbonilării metanolului. iar carbonilarea metanolului cu catalizator de rodiu devine metoda predominantă pentru obținerea acidului acetic. absența unor materiale capabile să găzduiască reacția amestecului coroziv la presiunea mare cerută (de peste 200 atm) a descurajat.

printre care butanona. acidul formic și acidul propionic. această reacție poate duce la obținerea acidului acetic cu un randament de peste 95 %. iar apoi oxidată ca mai sus. Principalii produși secundari sunt acetatul de etil. acești produși sunt valorificați. după reacția 2 C4H10 + 5 O2 → 4 CH3COOH + 2 H2O În mod tipic. În condițiile prezenței abundente de oxigen. Mai recent. dacă acest lucru este rentabil. În condiții similare și folosind catalizatori similari ca în oxidarea butanului. de către compania chimică Showa Denko. a fost pusă la punct o conversie a etilenei la acid acetic. vinul și cerealele fermentate. Ca urmare a faptului că cererea de oțet pentru uz culinar. cobalt și crom. întrucât producătorii încă nu înțeleseseră fenomenul. mai ieftină și desfășurată într-o singură etapă. conform ecuației chimice generale: C2H5OH + O2 → CH3COOH + H2O O soluție diluată de alcool inoculată cu Acetobacter și păstrată într-un loc cald și aerat se va transforma în oțet de-a lungul a câtorva luni. acidul formic și formaldehida. Primele eșantioane de oțet produs prin fermentație au apărut probabil ca greșeli în cursul procesului de fabricare a vinului (vinificație). Dacă mustul este fermentat la o temperatură prea mare. care a deschis o linie de oxidare a etilenei în Ōita. Oxidarea etilenei Acetaldehida poate fi obținută din etilenă prin procedeul Wacker. Conditițiile de reacție clasice sunt 150 °C și 55 atm. producătorii de vin au deprins rapid să folosească și alte materii organice pentru a fabrica oțet în timpul lunilor calde de vară. chiar înainte de coacerea viilor. . din etanol. Metoda era lentă și nu întotdeauna încununată de succes. în funcție de prețul local de achiziție al etilenei. în anul 1997. Acetobacter se va multiplica în exces și va inhiba drojdia ce apare spontan pe struguri. Metodele de producere industrială a oțetului accelerează acest proces prin îmbunătățirea aportului de oxigen pentru bacterii. iar condițiile de reacție pot fi modificate cu scopul de a mări cantitățile produse. Produsele utilizate în mod obișnuit sunt cidrul de mere. toți având puncte de fierbere mai mici decât acidul acetic și putând fi separați ușor prin distilare. se formează un peroxid organic care apoi se descompune pentru a produce acid acetic. acetaldehida poate fi oxidată de către oxigenul din aer pentru a produce acid acetic 2 CH3CHO + O2 → 2 CH3COOH Folosindu-se catalizatori moderni. medical și sanitar creștea. acetatul de etil. Se formează și câțiva produși secundari. orezul sau cartofii. Japonia. Totuși. sub formă de oțet.[14] Procesul este accelerat un catalizator metalic de paladiu în mediu acid (acid tungstosilicic hidratat) și se consideră că este la fel de eficient ca procedeul carbonilării metanolului pentru liniile mai mici de producție (100–250 kt/an). Se obține prin fermentație acetică. reacția se desfășoară în anumite condiții de temperatură și presiune. acidul acetic. a fost produs cu ajutorul bacteriilor din genul Acetobacter.Când butanul sau benzina ușoară sunt încălzite cu aer în prezența unor diferiți ioni metalici. malțul. destinate să se obțină cea mai mare temperatură la care butanul rămâne încă lichid. La rândul lor. Fermentația Fermentația oxidativă Pentru o lungă perioadă a istoriei omului. printre care cei de mangan. aceste bacterii pot produce oțet pornind de la o largă varietate de alimente fermentabile. separarea acidului acetic de acești produși secundari mărește costurile de producție.

incluzând pe unele din genul Clostridium. cum ar fi metanolul. bacteriile Clostridium sunt mai puțin tolerante la mediu acid decât Acetobacter. și astfel rezultă mai mulți produși: cărbunele de lemn (mangalul. fermentația are loc într-un turn în care sunt introduse și așchii de lemn sau cărbune vegetal. CO. Distilarea uscată a lemnului În industrie. se poate produce oțet de concentrație de 15 % în doar 24 ore/șarjă sau chiar oțet de 20 % în 60 ore. Al) se folosesc ca mordanți în vopsitorie (mordanții sunt fixatori ai culorii pe fibră). printre care acidul acetic. În acest proces. Prin această metodă. Astfel. metodă care a fost pentru prima dată descrisă în 1949 de către Otto Hromatka și Heinrich Ebner. în absența aerului. Cr. acidul acetic se obține și prin distilarea uscată a lemnului. pe la baza turnului este introdus aer proaspăt prin convecție naturală sau forțată. numit acid pirolignos. monoxidul de carbon sau o mixtură de dioxid de carbon și hidrogen: 2 CO2 + 4 H2 → CH3COOH + 2 H2O Capacitatea bacteriilor din genul Clostridium de a utiliza direct zaharidele sau de a produce acid acetic din materii prime mai ieftine demonstrează că acestea ar putea produce acid acetic mai eficient decât oxidanții etanolului ca Acetobacter. oțetul este produs în cea mai mare parte în rezervoare în care sunt scufundate culturile bacteriene. practicată pentru prima dată în Germania în 1823. Unele săruri ale sale (acetații de Fe. Ameliorarea aportului de aer prin acest proces reduce timpul de producere a oțetului de la câteva luni la câteva săptămâni. Chiar si cele mai tolerante la acid dintre sușele de Clostridium nu pot produce decât un oțet de o concentrație de doar câteva procente. fără utilizarea etanolului ca produs intermediar. Totuși. acidul acetic este izolat prin extracție cu un solvent selectiv. folosit drept combustibil și reducător). alcoolul este fermentat până la oțet într-un rezervor în care se amestecă încontinuu. Fermentația anaerobă Unele specii de bacterii anaerobe. Astăzi. la prepararea aspirinei (acid acetilsalicilic). Utilizare Acidul acetic este folosit în alimentație sub formă de oțet și ca materie primă în industria farmaceutică. cu toate că bacteriile acetogenice se cunosc încă din 1940. Din acest amestec. Reacția generală determinată de aceste bacterii se poate scrie: C6H12O6 → 3 CH3COOH Mai interesant sub aspectul chimiei industriale este faptul că aceste bacterii acetogene pot sintetiza acid acetic pornind de la compuși monocarbonați (cu un singur atom de carbon). Acesta din urmă este un amestec de substanțe. Ca urmare. utilizarea lor în industrie rămâne destinată unui segment îngust de utilizări. . metanol. pot transforma zaharidele direct în acid acetic. Alimentul conținând alcool este vărsat puțin câte puțin prin gura turnului. iar oxigenul este furnizat prin barbotarea aerului în această soluție. Acidul acetic se folosește în sinteza diferitor substanțe pe post de catalizator și/sau solvent atunci când reacțiile se petrec în mediu anhidru. comparativ cu unele sușe de Acetobacter care pot produce un oțet de o concentrație de până la 20 %. Materialul lemnos se încălzește la 900-1000 °C. CO2) și un produs lichid. produși gazoși (CH4.Unul dintre primele procedee industriale a fost metoda rapidă sau metoda germană. acetonă și alți acizi superiori. La ora actuală rămâne mai rentabilă producerea oțetului cu ajutorul sușelor de Acetobacter decât prin fermentarea anaerobă urmată de concentrare.

urmată îndeaproape de obținerea anhidridei acetice și a esterilor. pe un catalizator de paladiu. o textură sintetică folosită și pentru filmul fotografic. acetatul de etilen-glicol-monobutil-eter (EBA) și acetatul de propilen-glicol-monometil-eter (PMA). acetatul de n-butil. principala sa utilizare constă în fabricarea acetatului de celuloză. de exemplu EEA. În plus. unde R = o grupare generală alchil De altfel. șuntând acidul. Anhidrida acetică Produsul condensării a două molecule de acid acetic este anhidrida acetică. iar liniile de producție Cativa pot fi adaptate pentru fabricarea anhidridei. Cea mai importantă întrebuințare a acidului acetic constă în producerea monomerului de acetat de vinil (vezi mai jos). adezivi sau diverse materiale plastice. unul dintre reactivii folosiți pentru obținerea aspirinei. poate fi polimerizat în poliacetat de vinil sau diverși copolimeri. Cei trei produși principali de reacție sunt acetatul de etilen-glicol-monoetil-eter (EEA). lacuri și vopsele acrilice. Anhidrida acetică este un agent puternic de acetilare. unii eteri de acetat se folosesc ca solvenți pentru nitroceluloză. Acetat de vinil Mari cantități de acid acetic acid se folosesc pentru fabricarea acetatului de vinil. de asemenea. volumul de acid acetic folosit pentru producerea oțetului este mic. Acești polimeri sunt întrebuințați în producerea de vopsele. Această întrebuințare consumă în jur de 15 %-20 % din acidul acetic mondial. . De asemenea.Acidul acetic este un reactant chimic utilizat pentru producerea a numeroși compuși chimici. Producerea la scară mondială a anhidridei acetice reprezintă o întrebuințare majoră care folosește aproximativ 25 % până la 30 % din producția globală de acid acetic. Prin comparație. Printre esterii acidului acetic se numără acetatul de etil. H3C-COOH + HO-R → H3C-CO-O-R + H2O. 2 H3C-COOH + 2 C2H4 + O2 → 2 H3C-CO-O-CH=CH2 + 2 H2O Acetatul de vinil poate fi folosit ca atare în adezivi comercializați sub numele generic de aracet. de obicei. Aceștia sunt produși. Anhidrida acetică se poate obține direct prin carbonilarea metanolului. heroinei și a altor compuși. De aceea. Anhidrida acetică este. Această întrebuințare consumă aproximativ 40 % până la 45 % din producția mondială de acid acetic. vopsele și lacuri. acetatul de izobutil și acetatul de propil. Producerea esterilor Majoritatea esterilor acidului acetic sunt de regulă folosiți ca solvenți pentru cerneluri. s-au dovedit a fi nocivi pentru reproducerea umană. majoritatea esterilor de acetat sunt produși din acetaldehidă prin reacția Tișcenco[15]. care sunt apoi esterificați cu acid acetic. printr-o reacție catalizată din acid acetic acid și alcoolul corespunzător. Reacția pornește de la etilenă și acid acetic acid în prezența oxigenului. decapanți și baițuri pentru lemn. Unii dintre acești eteri acetat. Primii glicol-monoeteri (diol-monoeteri) au fost produși pornind de la oxid de etilenă sau de la oxid de propilenă și alcool.

Alte întrebuințări Soluțiile diluate de acid acetic sunt folosite și pentru aciditatea lor slabă. Acidul acetic este solvent de elecție în reducerea unui grup aril nitrat până la anilină. De asemenea. folosit ca mordant pentru coloranții textili. ca în reacția Heck. Ea poate fi atunci titrată în soluția de acid acetic glacial cu un acid foarte puternic. cât și de nucleofil pentru a fixa carbocationul rearanjat. De exemplu. Exemple de utilizare în mediul casnic: • • • • • • Este folosit ca agent de stopare (baia de stopare) din timpul developării filmelor fotografice. fie pentru conservarea ca murături a legumelor și a altor produse alimentare. dar cronologic este de departe cea mai veche și cea mai cunoscută întrebuințare. pentru a împiedica creșterea bacteriilor și a fungilor. Este inclus în produse pentru îndepărtarea tartrului de pe robinete sau chiuvete. Frecvent este folosit ca solvent de recristalizare pentru purificarea compușilor organici. după cum s-a menționat mai sus. utilizat în industria textilă și în cea alimentară cu rol de conservant alimentar (aditiv alimentar E262). folosit ca pigment și ca fungicid. de exemplu pentru determinarea caracterului bazic al substanțelor slab alcaline cum sunt amidele organice. cu procentajul calculat de obicei în masă) sunt folosite ca atare fie pentru condimentare. preîntâmpinând în cazul unei aplicări imediate leziunile grave sau chiar moartea. Acidul acetic glacial este o bază mult mai slabă decât apa. Acetat de paladiu (II). Deși reprezintă circa 5 %–10 % din cantitatea de acid acetic folosită în întreaga lume. Acidul acetic pur lichid se folosește ca solvent în fabricarea acidului tereftalic (TPA). . Cantitatea de acid acetic consumată ca oțet la scară mondială nu este mare. pe măsură ce va crește producția de ambalaje fabricate din PET. Utilizare ca solvent Acidul acetic glacial este un excelent solvent protic polar. folosind paladiu pe suport de cărbune activat. intrând în compoziția unor preparate medicamentoase (Vosol). în acest caz acidul acetic joacă atât rolul de solvent. acidul acetic este folosit ca spray conservant pentru furajele animalelor. În tratamentul infecțiilor urechii externe. care este materia primă pentru politereftalatului de etilenă (PET). Oțetul de masă tinde să fie mai diluat (5 %-8 % acid acetic).Oțet Sub formă de oțet. Acidul acetic este utilizat adesea ca solvent pentru reacții ce implică carbocationi. Acetat de cupru (II). Din acid acetic se produc săruri organice și anorganice. având 5 % până la 18 % acid acetic. se preconizează că această întrebuințare aparte se va extinde semnificativ în următorul deceniu. printre care: • • • • Acetatul de sodiu. cu rol de catalizator în reacțiile de cuplare. ca în alchilarea Friedel Crafts. una din etapele de producere manufacturieră a camforului sintetic implică o rearanjare Wagner-Meerwein a camfenei la acetat de izobornil. cum ar fi acidul percloric. Acetat de aluminiu și acetat de fier (II). Acidul acetic glacial se întrebuințează în chimia analitică ca mediu de reacție. soluțiile de acid acetic (de regulă. Aciditatea sa este utilă și pentru tratarea rănilor provocate de meduze prin inhibarea celulelor urzicătoare ale acestora. astfel încât în acest mediu amida se comportă ca o bază puternică. Acidul acetic glacial este folosit și pentru îndepărtarea negilor și a verucilor. în timp ce murăturile comercializate folosesc în general soluții mai concentrate.

potențial letală.16–14. . Acidul acetic concentrat se aprinde cu dificultate în condiții de laborator. Din cauza incompatibilităților. Tabelul de mai jos redă clasificarea UE pentru soluțiile de acid acetic: Concentraț ie Molaritate Clasificare Fraze de risc în procente de masă 10 %–25 % 1. Riscurile determinate de soluțiile de acid acetic depind de concentrație. acidul dicloroacetic (considerat un produs secundar) și acidul tricloracetic. se recomandă păstrarea acidului acetic departe de acid cromic. acid trifluoroacetic. Cantitățile de acid acetic folosite pentru aceste întrebuințări (cu excepția acidului tereftalic TPA) se ridică la 5 %–10 % din acidul acetic utilizat în întreaga lume. etilen-glicol. Acest lucru poate provoca leziuni severe la nivelul sistemului digestiv și modificarea acidității sângelui. Mănușile de latex nu oferă protecție. Nu este de așteptat o creștere a consumului pentru aceste utilizări la fel de mare ca producerea de TPA.Produșii de substituție ai acidului acetic includ: • • • acidul monocloracetic (MCA). ingestia unor soluții mai concentrate pune în pericol viața oamenilor sau a animalelor.16 mol/l Iritant (Xi) R36/38: Irită ochii și pielea 25 %–90 % 4. leziuni oculare permanente și iritarea mucoaselor. care este esterificat pentru a se obține reactivul bromoacetat de etil.4 %– 16 %). acid percloric. se recomandă purtarea unor mănuși rezistente ca cele făcute din cauciuc nitril. acidul bromoacetic. moment din care poate forma un amestec explozibil cu aerul peste această temperatură (limită explozivă: 5. deoarece poate provoca arsuri cutanate. permanganați.99 mol/l Coroziv (C) R35: Produce arsuri grave Soluțiile cu peste 25 % acid acetic sunt mânuite sub hotă datorită vaporilor caustici și corozivi. Totuși. peroxizi și hidroxizi. Acidul acetic diluat sub formă de oțet e inofensiv.67–4. MCA se folosește pentru fabricarea vopselei indigo. care este un reactant obișnuit în sinteza organică. Capătă risc de incendiu atunci când temperatura ambientală depășește 39 °C. Protecția muncii Acidul acetic concentrat este coroziv și de aceea trebuie manipulat cu precauție.99 mol/l Coroziv (C) R34: Produce arsuri R10: Inflamabil >90 % >14. acid azotic. E posibil ca aceste arsuri sau flictene să nu apară decât la câteva ore după expunere.

va spun ce trebuie sa faceti ca sa o "reparati" :P Pontul asta minunat l-am aflat de la Luminis de pe forumul "Arta culinara".200 g. Se amesteca faina cu cacaua si praful de copt. unul cate unul. untul.2 linguri lapte . Daca vi se intampla cumva sa vi se taie glazura de ciocolata. Se lasa prajitura la frigider pentru minim 1 ora. 30 cm. Se lasa pe foc pana cand zaharul se topeste. veti vedea :P P.cu maaaare pofta. 200 ml. Se toarna glazura deasupra cremei de cocos. latime) si se introduce in cuptorul in prealabil incalzit. ciocolata de lapte .2 linguri cacao . 2-3 minute si se toarna fierbinte peste blatul racit (se niveleaza crema) Se rupe in bucati ciocolata si se topeste la bain-marie sau la microunde.PRAJITURA BOUNTY www. nu tare.com Blat: . tot ce trebuie sa faceti este sa puneti o lingura sau doua de apa foarte rece (chiar un cub-doua de gheata) in crema si isi revine imediat. unt .3 linguri pline cu gris .blogspot. daca vi se-ntampla asa ceva.100 g.. Se prepara un lapte caramel si se insiropeaza blatul (se caramelizeaza doua. Se mai tine pe foc cca.P. mixand bine dupa fiecare.S. dupa care se insiropeaza blatul) Laptele. Se adauga ouale. nuca de cocos Pentru insiropat: . zahar . lungime si 20 cm. unt . dupa care se feliaza (cu un cutit incalzit) si se serveste. Se adauga nuca de cocos si se amesteca totul foarte bine. pentru ca devine amar.. ..lapte caramel sau lichior de cocos Glazura: .1 lingurita plina praf de copt Crema: . Se toarna compozitia intr-o tava tapetata cu hartie de copt ( de cca.S. careia ii transmit mii de multumiri (da. Se lasa cca. Daca sinteti mari amatori de crema (noi da :D) dublati cantitatile de la crema de cocos. unt Mod de preparare: Se freaca untul cu zaharul (compozitia trebuie sa fie spumoasa).100 g. faina . 18-20 de minute la 180 grade C. Se adauga laptele. lapte rece.300 ml lapte . si se cern printr-o sita. P.200 g. Se lasa apoi blatul la racit.100 g.si se stinge cu cca..100 g.50 g. zaharul si grisul se pun pe foc pana se ingroasa. trei linguri de zahar. Veti obtine o prajitura si mai savuroasa :) Baigli cu mac sa u nuca(CUIB DE VIESPI) Aluat: . mai am si eu zile dezastruoase in bucatarie :P) Asadar. se adauga untul si se amesteca bine. Se incorporeaza in crema de unt.125 g. zahar brun .3 oua .savalaura.

1 lingurita rasa de sare .. Se intinde cu sucitorul pe masa. adaugati faina si restul ingredientelor si amestecati totul cu drojdia crescuta (compozitia trebuie sa aiba un aspect omogen. intr-un loc cald si ferit de curenti de aer. Puneti umplutura. dar cred ca mai mult de doua linguri. Aluatul nu trebuie sa fie tare. pentru o portie dubla cum am facut noi) Pentru uns foile: . asadar. apoi in patru. se acopera cu o carpa umeda. lapte Deci. Cand zaharul se topeste.) sau 25 grame drojdie proaspata .250 ml.. drojdie proaspata .100 ml.2 lingurite zahar .3 galbenusuri CORNULETE : . doua de lapte caldut (se pot presara cu zahar brun) si se dau la cuptor. 15 minute. legat iar vasul trebuie sa ramana curat) Se rastoarna apoi pe planul de lucru. timp de 15-17 minute la 170 grade (la foc potrivit) . se ung cu un galbenus amestecat cu o lingurita. Intr-un vas mai mare. daca e cazul) Cu cat aluatul e mai aerisit. Se pun cornuletele in tava tapetata cu hartie de copt.daca se lipeste. gata macinate.25 g. Se presara putina faina deasupra si se lasa la crescut. Se pune inapoi in vas. pana obtineti triunghiuri.500 g.1 plic drojdie uscata (7 g. cu atat ies mai pufoase cornurile. margarina Rama la cub sau Unirea . se adauga macul. zahar . cu latura mai mare si se termina cu varful) Varfurile se vor indoi putin spre mijloc. si tot asa.putin lapte caldut (nu fierbinte!) Umplutura: . respectiv -nuca. .2 linguri pline de miere (poate sa fie si zaharisita) iar daca nu aveti miere. si se lasa la dospit. unt (si pe asta merge sa-l inmuiati in acelasi lapte) Mod de preparare: Se pregateste maiaua: se pune drojdia intr-un bol cu 2 linguri de apa calda si se amesteca bine. mac/nuca . o ora.200 g. la baza fiecarui triunghi si incepeti sa rulati (se incepe.500 g. Cand cele doua compozitii se racesc.250 g. si dizolvat in lapte. dulce sau sarata. nu foarte subtire si se taie in raze. apoi in opt. aprox. mai adaugati un pic de faina.2 linguri mari de smantana (acra nu frisca lichida) . astfel: intai in doua. se amesteca cu albusurile batute spuma+putin zahar (cate 2 albusuri de fiecare.un praf de sare si unul de zahar . impreuna cu zaharul. faina . cred ca merge si cu zahar. si se incepe framantarea ( mai adaugati faina sau lapte. si nu trebuie sa se lipeasca. se incalzeste laptele intr-o craticioara.1 lingura untura de porc (optional) Maia: .2 galbenusuri . lapte cald . faina ..250 g.25 g.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful