53131093-Grafologia-şi-expertizele-in-scrieri

dacoromanica.

ro












dacoromanica.ro











































dacoromanica.ro

dacoromanica.ro
G R A F O L O G I A 1
A N O N I M U L F A L U L





























dacoromanica.ro

dacoromanica.ro

dacoromanica.ro

dacoromanica.ro













dacoromanica.ro



















dacoromanica.ro



















































dacoromanica.ro






























dacoromanica.ro












































dacoromanica.ro








dacoromanica.ro










dacoromanica.ro

































































dacoromanica.ro



























































dacoromanica.ro





















































dacoromanica.ro









































dacoromanica.ro

dacoromanica.ro














































dacoromanica.ro













































dacoromanica.ro
































dacoromanica.ro















dacoromanica.ro



































dacoromanica.ro




dacoromanica.ro





























dacoromanica.ro














dacoromanica.ro




























































dacoromanica.ro



















dacoromanica.ro




































































dacoromanica.ro














dacoromanica.ro
















































dacoromanica.ro





dacoromanica.ro












dacoromanica.ro






















































































dacoromanica.ro














dacoromanica.ro
















dacoromanica.ro












































































dacoromanica.ro

dacoromanica.ro



















dacoromanica.ro





























dacoromanica.ro





dacoromanica.ro
























dacoromanica.ro











































dacoromanica.ro






























































dacoromanica.ro

( G u s t , " O M e s t e t i c , v e s e i l e )

































( E n e r g i e , t n c i p M a n a r e , r f i u
t a t e , c a r a c t e r i r a s c i b i l )































dacoromanica.ro





dacoromanica.ro











































dacoromanica.ro











































dacoromanica.ro













dacoromanica.ro





dacoromanica.ro




dacoromanica.ro







































dacoromanica.ro



dacoromanica.ro




















































dacoromanica.ro



















































dacoromanica.ro









dacoromanica.ro
















dacoromanica.ro

























































dacoromanica.ro














































dacoromanica.ro










dacoromanica.ro

dacoromanica.ro
























dacoromanica.ro




























dacoromanica.ro


















dacoromanica.ro











































dacoromanica.ro


































































dacoromanica.ro

dacoromanica.ro











dacoromanica.ro












































dacoromanica.ro




















































dacoromanica.ro





























dacoromanica.ro




























dacoromanica.ro

dacoromanica.ro

































































dacoromanica.ro









































dacoromanica.ro
























dacoromanica.ro


















































dacoromanica.ro







































dacoromanica.ro












dacoromanica.ro














































dacoromanica.ro














































dacoromanica.ro






























































dacoromanica.ro






























































dacoromanica.ro





































dacoromanica.ro


































































dacoromanica.ro










































dacoromanica.ro


































dacoromanica.ro











































dacoromanica.ro











































dacoromanica.ro

































































dacoromanica.ro




















































dacoromanica.ro













dacoromanica.ro






























































dacoromanica.ro












































dacoromanica.ro
















































dacoromanica.ro

























dacoromanica.ro































dacoromanica.ro
















dacoromanica.ro

































































dacoromanica.ro









dacoromanica.ro



















7 i (

( K - I



























dacoromanica.ro




























































dacoromanica.ro












































dacoromanica.ro


















































dacoromanica.ro




























































dacoromanica.ro












dacoromanica.ro










































dacoromanica.ro




















dacoromanica.ro






















































dacoromanica.ro









dacoromanica.ro












































dacoromanica.ro




















dacoromanica.ro
















































dacoromanica.ro

















































dacoromanica.ro















































dacoromanica.ro














































dacoromanica.ro
































dacoromanica.ro











































dacoromanica.ro

















































dacoromanica.ro














































dacoromanica.ro

























































dacoromanica.ro















































dacoromanica.ro
















































dacoromanica.ro












dacoromanica.ro

dacoromanica.ro






































dacoromanica.ro



















































dacoromanica.ro























































dacoromanica.ro

















































dacoromanica.ro
dacoromanica.ro




























dacoromanica.ro












































































dacoromanica.ro






dacoromanica.ro





dacoromanica.ro














dacoromanica.ro

HENRIC STAHL
EXPERT JUDICIAR,

PROFESOR LA §COALA SUPERIOARk DE ARRIVISTICX §I PALEOGRkFIE

GRAFOLOGIA
SI EXPERTIZELE IN SCRIERI

ANONIMUL-FALSUL
Cu 204 auto grafe §i
documente grafologice

BUCURE$T1
EDITURA CARTEA ROMANEASCA", S. A.
BULEVARDUL ACADEMIEI No, 3 5
16473

dacoromanica.ro

INTRODUCERE.
Inca din 1905 aveam in manuscris o lucrare cu titlul Anonimul si falsul. Grafologia in serviciul justitiei" si anuntasem aparitia cartel pe coperta unui volum de stenografie din 1908. Cheltuiala prea mare a tiparului si cliseelor m'au silit sa las manuscrisul sa odihneasca pana astazi cand, datorita Cartei Romanesti", pot scoate volumul asa cum doream. Erorile comise de experti in scrieri fara cultura, fara pregatire speciala, erori pe cari de 25 de ani le constat prea des In contraexpertizele ce mi se Incredinteaza de tribunale, apoi faptul ca mi s'a cerut sa deschid un curs de expertiza in scrieri pe langa Scoala superioara de Arhivistica si Paleografie, m'au determinat ca, folosind indemnul d-lui Constantin Moisil, directorul general al Arhivelor Statului

caruia ii exprim aci toata multumita

sa tiparesc, dupa 25 de ani, manuscrisul

lucrarei mele, pus la curent cu toate progresele expertizei stientifice, ilustrat cu un mare numar de documente grofologice, autografe ale mai tutulor persoanelor cari au jucat un rol in tara. Doresc ca aceasta lucrare sa intereseze nunumai pe amatorii de autografe, pe istorici, dar mai ales sa poata convinge pe magistrati si avocati ca vina erorilor experglor in scrieri ski nu in imposibilitatea unei expertize tstiintifice, ci in lipsa
unei ,scoli pentru formarea expert:11o,- grafici. Doresc ca lucrarea mea sa deschida noi orizonturi paleografilor prin viata ce o da grafoiogia slovelor moarte ; sa indemne

pe cei cu aptitudini deosebite sa se specializeze In expertiza grafica si sa faca dovada, prin examenul serios la care se vor supune pentru obtinerea titlului de expert grafic, ca pot fi de un nepretuit ajutor justitiei care va sti de acum unde sa recruteze expertii pe cari dupa lege e obligata sa-i numeasca. Am dat un numar de autografe mai mare decat ar fi fost necesar pentru o simpla demonstrare. Am facut-o din doua motive I) pentru ca istoricilliteratii,
grafologii sa aiba adunate la un loc atatea documente risipite prin arhive, biblioteci si pe la particulari, ale Romanilor de seama In domeniul literilor, in al politicei si

2) pentru ca aceasta carte sa dea elevilor experti-grafici material de studiu cat
mai bogat. Din punct de vedere pedagogic si mai ales pentru a evita unele susceptibilitati ori dusmanii, ar fi fost poate mai bine sa nu fi dat autografe iscalite, dar expertul, ca si magistratul, nu cunoaste persoanele, nu poate tine seama de susceptibilitati si deci, tocmai din punct de vedere pedagogic e bine ca elevul expert

dacoromanica.ro

d-lui J. pentru modul artistic cum a putut scoate clisee bune dupa documente Ingalbenite de ani.4 sa invete a diseca un scris facand totala abstractie de ceea ce credea sa stie despre un om. experti. Stefan Minovici.ro . aduc multumiri tutulor colegilor autori de la cari m'am putut ispira. dacoromanica. H. aduc multumirile mele d-lor Crdpieux-Jamin. societatei Cartea Romaneasca". zincograf. Dr. Stahl. Incheind. Brand. Solange Pellat. pentru sfaturile lor prietenesti. de la cari am luat cateva documente. fara de care n'as fi putut scoate Inca aceasta carte. tutulor persoanelor cari m'au ajutat In aceasta lucrare Incredintandu-mi autografe.

Mobilul falsului nu mai este In zilele nostre scumpetea materialultti de scris care indemna la raderea sau spalarea unui pergament pentru a-I putea tntrebuinta din nou.ro . polite. de voie. este sau nu al e utarui banuit de furt. certificate de studii. Faptul ca instructiunea a patruns In toate clasele sociale. la Academic etc. descindere. nu este nici firostur unor calugari inculti cari ti facea sa rada si sa cioparteasca pergamente continand poate comori literare spre a scrie rugdciuni stupide vandute credinciosilor bigoti. asasinat? dacoromanica. avem nevoie de o sumedenie de acte si hartii de tot felul explica de ce falsul s' anonimul sant astazi mai numeroase si mai variate decat oricand.? b) Cutare hartie. CLASIFICAREA FALSULUI. etc. Nlobilul Falsului. timbre. etc dar gratie mijloacelor pe cari stiinta le-a pus la indemana pIastografutui. ca la fiecare pas In viata noastra febrila. Clasificarea. mitropolit.sovinismul care te facea sa fauresti sau sa falsifie documente genealogice sau istorice. scriitor. cecuri. de scutire de armata.GRAFOLOGIA EXPERTIZELE IN SCRIERI ANONIMUL si FALUL 1 PARTEA I-a. titluri de renta. contracte. este sau nu al cutarui voevod. boier. spionagiu. nu mai este nici vanita tea sau . pasapoarte bilete de tren. chitante. testamente. II. aflat In Arhivele Sta tului. om politic etc. mobilul falsului nu mai este fanatismul seclar care impingea la alterarea vandalica a textelor cari erau In contrazicere cu anumite dogme. scrisori de recomandatie etc. EXPERTII I. acte de proprietate. bonuri de tezaur. gasita la o perchizitie. ca se scrie ata de mult si In directiuni atat de variate. astazi falsul este mult mai prozaic si mai venal se falsifica bilete de banca. Cred ca toate cazurile necesitand o expertiza gratin pot intra In urmatoarele trei mari categorii : I) IDENTIFICAREA UNUI SCRIS NEALTERAT : De pilda: cutare manuscris neiscalit. I alsul si anonimul sant astazi atat de variate Mcat o Insiruire complecta a tutulor spetelor este cu neputinta.

ro . VOM subimparti aceasta categorie In doua I. amintindu-ne de numeroasele contraziceri dintre experti (Afacerea Dreyfus. utilizarea unei iscalituri data In alb. . etc. bare sau pete de cerneala. Atunci. imiti litera cu litera scrisul ce vrei sa falsifici.IDENTIFICAREA UNUI SCRIS ALTERAT Cu INTENTIE DE FRAUDA. ALTROFALSIFICAREA : cand falsifici un act imitand scrisul altuia. etc. AUTOFALSIFICAREA : cand ti-ai alterat mtentionat propriul tau scris : Spre a-ti putea eventual nega iscalitura pe o chitanta. lipire de timbre continand o iscalitura valabila dar pe documentul pe care s'a deslipit timbrul. este sau nu al persoanei de la care averR piese de comparatie In slove latine? (Cazuri tot mai frecuente decand Basarabia. este sau nu al lui Gheorghe Lazar al carui scris latin ti cunoastem ? Iscaliturile tri caractere latine. Mai in Martie. o data. II. neiscalit. atribuite lui Mihai Viteazul. Cadrilaterul. C) S'a inlocuit par/ea . etc. etc. Enumcratia de mai sus e suficienta pentru a se Intelege cat de grea si de complicata este o expertiza in scrieri si cat de variate cunostinti se cer expeLtului. etc. fara a decalchia. Prin imilatiune servila: cand. sant provincii romanesti). voi plati la sfarsitul lunei" cu voi plati la sfarsitul lumei" etc. etc. 2) FALS PARTIAL cand s'a falsificat numai o parte dintr'un act fie cA : S'a sters unele WO din document prin radere. Socolescu) ne Intrebam : carui fapt se datoresc aceste contraziceri : ne- dacoromanica. si'l imiti scriind fara ezitare. Expertii in scrieri. unu In 4 sau 7.6 C) Cutare manuscris In cirilice. de la Academie. : Prin decak: la geam. etc. Falsul mai poate fi impartit cantitativ In doua : 1 FAI4 TOTAL. Prin mijloace mecanice. lipire de timbre. S'a aciaogit: un cuvant. Erorile expertilor. cand o piesa este In intregime falsificata . bulgareste. de amenintare. reactivi chimici.1DENTIFICAREA UNUI SCRIS ALTERAT DAR FARA INTENTIE DE FRAUDA : din cauza de boala. chimice: transpuneri de iscalituri. denunt. stersaturi Cu condeiul. sant sau nu scrise de mana marelui Voevod al carui scris In cirilice este bine cunoscut ? d) Cutare act. contract. testament etc.5/ears& schimbandu-se de pilda 5 In 6 sau 8. o clauza. etc. Chestiunile cari se pun mai obisnuit expertului skit : Este caz de fals sau nu ? Cine este autorul falsolui? Cine este autorul anonimului? Pe ce masina de scris s'a scris cutare act ? A putut fi data In alb cutare iscalitura? Cerneala este aceeasi? Care din doua trasee grafice a fost scris tntai? De ce natura sunt petele de pe un dc. ai ajuns sa prinzi unele caracteristici ale unui scris. Spre a nu fi recunoscut de autor al unei scrisori anonime. cec. Prin imitatiune libera: cand. etc. un codicil. .cument ? III. roo in i000. scris in ruseste. sigilii de ceara. noua" In doua". cu plombagina etc. dupa un lung exercitiu. alcoolism4 senilitate.

in marea majoritate a cazurilor. sute de mii de oamenii vor avea litere de aceleasi forme. Apoi sant foarte multi oameni lipsiti de personalitate. maestrul de caligrafie a studiat doar cursiva. cari derutcaza ca prim aspect prin marea lor asemanare. B. Tnicroscopul. sa le ridiculizeze.ro . compara pe A. or cat de nedibaciu ne am inchipui un plastograf. conchid la identitate. versatili. si pe cari avocatii au tot interesul ssé. le aduc scrisului natural. Profesorul de caligrafié. vechea corporatie din 16 Octombrie 157o desfiintandu-se in timpul marei Revolutii '). le exagereze. nu se poatea sa nu'si dea toata osteneala a face un A. nu cunoaste transformarile pe cari boala. Metoda e radical gresita pentru ca. al caror scris pare ca difera de la o zi la alta. este cel mai putin indicat a face o buna expertiza. se trec sub tacere se datoresc nepregdlirei experfilor in scrieri pentru ca n'au avut unde invdta o nieserie Park grea. batranetea. exista doar din 192a. Paris 1899. inteadevar. JACQUES RAVENEAU: Traiti des inscriptions en faux». Elevele de la Sacré Coeur" de pilda. C. batarda. la noi casi aiurea. adica serisul lard' vialci. contabili) cari imita toata viata modele caligrafice si deci. din scrisul necontestat i daca vad asemanari de forma. o coala de experti. care lasa aproape 'tot atat de putine urme despre personalitatea scriptorului cat o pagina tipografica despre zetar. scrisul multor copii seamana cu al parintilor. nervosi.7 pregatirei si incapacitatei expertifor sau lipsei de baza stiintifica a expertizei grafice ? Erorile numeroase ale expertilor. chimia pentru a putea deci face o expertiza stiintifica. B. extrem de interesant si folositor chiar astazi). C. Paris 1666 (Cel mai vechiu tratat de expertizA. alcoolismul. scrisul fratilor se aseamana (Vezi scrisul lui Costache Negruzzi si al Vezi : JACQUES BOUZON gLa corporation dse maltres écrivains et l'eVerlise en Pritures sorts l'Ancien RegimeD. Pe de altà parte sant multi oameni impresionabili. ronda. atunci cand erorile de diagnostic ale unui medic de pllda. etc. In lipsa unor oameni specialisti. profesorilor de caligrafie. nu stie folosi fotografia. pastreaza si in scrisul tor pecetea educatiei aristocrato-iezuitice primite. frigul. Inteadevar la noi abea astazi se InfiInteaza o Scoala de experti pe langa Arhivele Statului. Maestrul de caligrafie are oroare de scrisul natural si liber cu care se fac totusi aproape exclusiv actele vietei noastre febrile el nu cunoaste nimic din cauzele cari produc variatia la nesfarsit a felului de a scrie cele 26 litere pe cari toti am invatat a le face la fel. expertizele cerute de lege ? Ele se dau. banal dar citet. din scrisul banuit de fals cu A. cui se Incredinteaza. B. etc. C. emotiunea etc. Asa fiind care poate fi metoda expertilor caligrafi? Aceea a orcarui profan : o simpla comparatie de forme. care intrebuinteaza doua-trei forme pentru aceeasi litera i atunci caligraful va declara fats un scris absolut autentic. cat mai la fel cu modelul ce imita. in scrisul lor. micrometria. Caligrafia este o uniforma pe care o poate imbraca la nevoie chiar si cel al carui scris normal este diametrul opus incetelor greoaie reguli caligrafice. Aci sta explicarea erorilor i contrazicerilor dintre experti. Fara a vorbi de cultura lui generala mai redusa. de la un manuscris la altul. sau siliti prin meseria lor (copisti. dacoromanica. In Franta.

cel mai de seamA financiar al Ardealului. Paris 1878./ e c4./"1. tatAl si fiul are in fizionomia ei. francez sau italian. (Fig. mai caligrafic. e-t c tiler romanul din vechiul regat. Chiar scrisul ftmeei se chimba ylf 4 c.. isi 2..61112. mai Cel care a facut pentru prima oarl aceastit constatare studiind o..8 lui Iacob Negruzzi (Fig.ro .esm. de al unui german. Scrisul lui Costache Negruzzi. Fig. ii imita.-Ge '42- 11-194. f Ce d e7hz.v1i cere-444. -11C.. isi 2 al fratilor Coquelin. luand numele sotului. este rpNrintele grafologiei Jean Hippolyte micnox in eftfithode pratique de graphologie.me-2cl. 3). iscalitura. dacoromanica.. 7) in slove latine. sau cu scrisul rece si flegmatic stapanit al unui englez. In caracterul ei. Mai mult : precum fiecare rasa Fig.. marii artisti ai Ccmediei franceze.' /. (Vezi autograful scriitoarei Rosemonde Gerard. batos al lui Bismarck (Fig. cu scrisul '. Scrisul fratilor Ion si Alexandru-Lgpedatu. 1).4. istoricul. devenita Doamna Ed- '7° 7757 mond Rostand). In ma- .73. 3 si 4. G1C- dupa ani de caznicie dupa al barbatului (si une ori ceversa) caci femeea. (Exceptand pe unii cari Gre. (Fig.. cc f wv-e-Ii. Ardeleanul serie mult mai ponderat. mai precaut.._Lapadatu.. ponderat i ciar al unui 4/444 ts francez cult. 8) dominat de curbe artistice. puncte proprii. 114 er-/-jc-e Ardeleanul are cu totul altfel de a serie de cat vtietc eice Pct. ra). hilPC. sa se compare cu scrisul lui_ Rafael (Fig. Jata de pilda scrisul colturat si.*7. mai legat. 4)./9 Ae rea majoritate a cazurilor. au trait in Romania libeFig. si Alexandru. mai batos.. t-67 2c yveee-e e7e. 6). -of cce_ . tot asa si scrisul fiecarei rase are unele caractere particulare asa in cat un profan chiar poate deosebi un scris de englez.-ea. 5) al fratilor Ion Lapadatu (Fig. mai vertical.

Kogalniceanu. B. stenogr. cu scrisul lui Iorga. admirabila lucrare a unuia din cei mai buni experti-grafologi ai Frantei. grecesc. mult mai serioase. care ar consta numai din compararea formei literilor.af. Din cele spuse s'a putut intelege de ce o metoda de expertiza cum e a caligrafilor. e radical gresita pentru ca «nu exista atatea forme de A. Fig.ro . Alexandru Lahovary. 1). Iar -44 (eJe5i Fig.4(0104 Scrisul mare. Deci vechea metoda caligrafica este absolut insuficienta. Scrisul fratilor Coque lin. sau de indentificarea unui scris intr'un alfabet strain slavon. serpuit al lui Bismarck. Daca in consecinta atat de slabe sant argumentele de care se servesc majoritatea expertilor nostri pentru dovediuea unui I) écriturep. C cciti scriitori &hit. Scrisul sotilor Rostand daca e vorba de un anonim. negasind litere la fe!. Take Ionescu etc. cu acte de comparatie in alfabetul latin (si cazurile sant tot mai frecvente in Romania mare) expertul caligraf. colturat. mult mai numeroase de cat comparatiile empirice ale expertilor caligrafi spre a trimite un om la puscarie. expert grafolog pe langa Tribunalul Sien i: tniorie de l'experlise o: Paris 1917. Pierre Hw:obert. este In imposibilitate de a face o expertiza. german etc.9 mare. 5. Compara de pilda scrisul d-lui Iuliu Maniu (Fig. varietatile aceleasi ?itere sánt foarte limitate pe cand numärul scriptorilor este infra. 1. Trebuesc alte probe. 3) ori al altor Ardeleni. itio(f Fig 7. de cat scrisul inflnit de variat si de rnladios al celuilalt. mai gras de cerneala. 6. energic. (Fig. 1ndesat. dacoromanica. 9) Ion Lapedatu.

care afirma ca scrisul este o Inregistrare de gesturi si permite deci eunoasterea caracterului omului. to vviamo ' e Clift (cf y 014 cyr cril e Ate creat laboratorii inzestrate cu toate descoperirile stiintei. aovit.g. Aceltia. StOicescu. 8. ceva mai bine reusit. Dennstedt. grafometria sant folosite In expertiza grafica. Maniu. un expert a afirmat inocenta. au adus justitiei nepretuite servicii. De cand grafologia. P. dacoromanica. autoFig. al lui Raffaelo Sanzio. Lan- genbruch. P. J.444 St mi. Michon.IO fals. LATID rpipo Iba/e-Lo e -4 ato ch-o tutvuo otv6 h.. H. Cu !itere ca mangaiate de penel.. I Nu vorbesc de exceptii. icrirr~f-o. mirare daca. Schneikert. Humbert. St. VI. . chimisti. ilustrul pictor. conexate. Andrei lonescu. graful fiind pe o-carte postalit din 1912). Minovici. 1). Si pmenim ad i amintirea de =luid decedatului Dr. Loccard. yt. expertiza grafica se afia indrumata pe o cale absolut stiintifica.micore. 9.Tnagistrati. D.t ea a facut imense progrese si astazi prin lucrarile lui J.s. medici.-a fost talentatul pictor de marine Eugeniu Voinescu si rigidul meu profesor de caligrafie la Liceul Lazar. chimia. de cand s'au ra. care prin patrunderea lui de spirit.4e0 Scrisul fruntasului ardelean luliu Fig. a fost studiata de oameni culti. nu e de. prin cultura lor generala. Frazer. E posibila o expertiza OintificA ? Da. Scrisul armonios.. inteligenta lor. I L Z .ro . paleografi. . Dintre experta caligrafi cu care am colaborat In expertize judiciare. S. rabdatoarea metorla stiintifica si o probitate innaltatoare de suflet a ajung a fi unul din cei mai buni experti in scrieri pe cari i-am cunoscut la noi.joltt. pentru acelas caz. om de o putere de munca t'ara pereche.lostZ Loi. felul cum s'au tinut la curent cu tot ceeace priveste expertiza.14. pieux-Jamin. azi disparuti : admirabilul suflet s. Pellat. cinstea lor desavarsita.. fost sef al serviciului antro- pometric. arhitect si poet. lunga lor practica. E. ( E ceva mai mic ca de obiceiu.lettL. voi cita doi oameni de valoare. Cré- rost4914cfge. Cupo de cand toate observatiile lor au fost controlate. H. etc. cellalt vinovatia cu egala convingere neretribuita. de cand fotografia. microscopia..

a pus bazele grafologiei. adunate timp de o jumatate de veac de cand Michon. 5 an. presedintele Societgii expertilor din Franta. condeiul intr'un anume fel. comentate. chiar dela primele elemente ale scrisului. cari trateazd chestiunea din punct de vcdere pedagogic st grafologic. constatam ca scrisul fiecarui copil. Ad e locul sa facem sa dispara confuzia care se face de multi intre GRAFOLOGIE i EXPERTILA GRAFICA. fara da seama.PARTEA II-a GRAFOLOGIA Cei cari mai mult au contribuit la asezarea pe noui baze a expertizei grafice. aux avou6s. Paris 1921. dar i profesorul recunoaste de indata scrisul fiecarui elev. au adus expertiza la o siguranta aproape absoluta din moment ce expertul are la indemana piese de comparatie In numar suficient. SOLAEGE PELLAT. aux hommes d'affaires sur la methode vicieuse des expertises en écritures".variatiilor grafismelor. Ober Kinder Handschriften" In Westdeutsche Lehrerzeitung" VII. este grafologia si in ce consta metoda de expertizei grafolo-gica. expert grafolog pe linga Tribunalul Seinei. complectate Cu aportul pe care l'a putut aduce fotografia. chimia. singura ce se poate aplica in loate cazurile de fats adica in marea majoritate a cazurilor. No. desì dascalul nostru s'a caznit a face ca toti sa tinem corpul. experimentate. Prima isi propune zugreivirea caracterului omului dupa scris. cari au dat prima clasificare a scrisului. cari au studiat deformarile scrisului si au cautat sa explice cauza tuturor . 1896.') 1) Vezi: ALCIDE COUILLA magistrat: L'Ecriture des enfants apPliquée à l'éducalion. Del am invatat cu totii un alfabet comun. iar la i 88o in Mémoire a consulter aux ma. Toate observatiunile lor. cea mai interesanta lucrare de expertizii. sunt grafologii. pe cand expertiza grafica dovedirea unui fells. Se cuvine deci sa aratam mai pe larg ce. act de expert rutinat In serien. Paris 1896 Hams H. Bazele fundamentale ale Grafologiei i Expertizei grafice.gi. L'Education aidée Par la graPhologie".strats. a indrumat pe o noua baza expertiza grafica toate aceste observatiuni. dacoromanica. totusi.ro . aux avocats. fara a fi citit macar un tratat de grafologie. dar vezi mai ales cartea celui mai autorizat grafolog si expert j. criticate. la 1872. poti fi grafolog fara a fi expert grafic si sant experti grafici cari se intituleaza grafologi". CEEPIEUX-JAMIN : Les bases fondamentales de la graphologie et de l'expertise en écriture ". chimia avand un camp de aplicatie doar in rai ele cazuri de fals partial cand agentii chimici au intervenit pentru alterarea unui document. dei imita aceleasi forme se deosebeste de scrisul celorlalti In asa fel incat nunumii fiecare copil ti recunoaste fara ezitare caligrafia lui rudimentara. Sant deci -doua notiuni cu totul deosebite . facand. Paris 1906. BUSSE." A 5 a ed. grafometria.

. S risul agitat. pasionat.b.. Nu exista' doua serien i absolut identice.. febril... 1 i si tz. Evident iarasi ca in masura in care ne apropiem de mediocritate. II-12) si vezi la noi scrisul bizar i atat de plin de contraste al formidabilului muncitor Nicluae Iorga. Cu cat deci caracterul nostru se diferenteaza mai mult. (fig.".. i-a o fizionomie cu atat mai originala cu cat si personalitatea noastra este mai exceptionala. sgaraind li rupand hartia.. un profan in ale expertizei.-neastAmparat.. litatea omeneasca si fiecare om are un scris deosebit. Napoleon I (fig.446.. io). Scrisul prin urmare contine o parte din personaal lui Beethow n. to.. scrisul enigmatic al unui foarte mare geniu militar.ro . 411 Fig.. Fig.. scrisul straniu al lui Beethoven (fig. dar chiar grafismul unor oameni dela cari de ani de zile nu mai primisem un rind.016... tot astfel si etyt. de nebun sau geniu.12 Aceasta diferentiare devine din ce in ce mai vadita.. Vezi de pilda scrisul celui mai mare geniu muzical al lumei. 14 i 15).t. o caracteristica speciala... Dovada : nu e zi In care sa nu facem expertiza grafica atunci cand. 13. Deci. pentru ca nu exista doua caractere exact la fel.. pe care l'am imitat Cu totii odata. . gesticuleaza inteun 7C--6 scrie intr'un fel deosebit. pastrand totusi... se departeaza de modelul primitiv.. al lui 1 Napoleon 1. chiar si pentru c7. violent. prietenilor.1... vorbeste..In acest fapt banal se coprinde : o dovada experimentala a diversitatei dacoromanica. dispar si distinctiunile radicale si scrisurile par a se uniformiza... -"e\-- fel deosebit. precum fie- care om gandeste. primind posta. cunostintelor. ieroglific. recunoastem cu absoluta siguranta nunumai scrisul rudelor. numai dupa o simpla aruncatura de ochi pe plicul scrisorei..... absolut stianiu. _Scrisul impenetrabil. cu atat si scrisul ni se transforma. cu cat trecem dela copilarie la adolescenta spre maturitate.

din intamplare.' Iorga. a stapani efervescenta fluidului tru a dovedl infi_ ticos. x5: scrisul inspirapei.. puteau da 390.. scrisul pollse silelte a fi citet.. cu scantei In ochii hipnolizanti. Fig. zice CrépieuxJamin. 1-C (1F" C/2 '22 Cr 6-_. CREPIEUX-JAmIN: . )2e. pen. combinate 4 cu 4. In:numele partidului In Parlament sau publice. punctuatia etc. si a aplicat principiul asupra literilor alfa- I ( .. dacoromanica. iuteala un fel de stenografie.-1-.N.Les bases fondamenIa'es de la grathologie el de l'exßertise en écritures".baje de caiet. Oameni cari n'au invatat nici odata sa compare doua scrieri. 13 pieux-Jamin. pe or ce petec de hartie ce-i cade In mana. once. Ei bine. Aceste expertize sunt facute din memorie. o linie I _0. 1. Si tot Cré- matematica extrem de interesanta pe care o rezumam ad.4. a 2ruz. 14.ro .. a valoarei expertizelor In scrieri". neglijand cifrele romane.a. din punct de vedere grafologic. arpe care matoarea dovada ticolul de ziar._5" f Fig. declaratia sau motiuneaintruniri o va citi. face ur.Cc' ¿9 tere. plic de scrisoare._ I 5 30_ 53/ Din cele 26 litere majuscule.13 caracteristice a scrisurilor si o demonstratie extraordinar de stralucita.. Se va admite deci ca daca. 26 minuscule si io cifre. iata varietatile posibile ale acestei cifre : 1) J.2. dupa un examen din cele mai sumare. congestionat la fatd.aFig iscrisu1 de mare febrila materialului pe nita diversitate a care intiiitiv II gasqte unde altul l'ar fi lasat Ingropat.1) a' Caligrafia lui N. (o linie. Iorga. o linie cu secanta initiala si bara orizontala la §tenografia lui N. Din cele trei feluri de a scrie aceasta cifra : 1.625 combinatiuni de PP' 1- 0'4-4 . compus din 4 suluri de cate 25 litere cari. pentru ad anarea In grabanervos. inainte de a gasì cuvantul cheie cu care sa poti deschide lacatul.4 tul". cu scrisul plin de contraste. al celui mai simplu semn din scriere. Iorga. Crépieux-Jamin a studiat toate combinatiile posibile. nu ezita a se rostl. Ideia i-a fost sugerata din studierea unui lacat cu secret. Fig. adica bastonul. profesionistii ex4 numarul pertizei ar micsora erorilor daca nu le-ar face sft dispara cu to. pentru ca e sigura si repede. scrierilor.9).99 62 cee 62 semne. are 3 Ieluri de a scrie : Fig. adica Cifra 1. adica In total (/ 31) 44. precedata de o secanta. 13.. a ales cel mai simplu. arunca. rand. banda de jurnal. ar comite cateva erori. piciorul liniei).

452.800 X 48=410.400 Luand apoi celelalte doua feluri de a face cifra i i combinandu-le dupa dacoromanica. Bastonul poate fi terminat printr'un mititel carlig in afara sau inauntru.. ca in caligrafia gotica Ori cu un unghiu mergand pana la 9.600 cari combinate cu cele 8 varietati de torsiuni. dau : 7200 X 28=201.788.612. dand 20 varietati din trei in trei grade 20 75 Rasturnata spre stanga pana la 450 ___Inaltimea poate fi gradata pana la 15 mm obtinand ro tipuri pentru primele Numarul ifarietAtilor 36 5 mm §i alte lo pentru rest Calibrul ductului variaza dela 1 ro la 1 1 2 mm dand io tipuri Bastonul cifrei 1 poate fi : Mai apasat sus. §i luam 12 varietati Dispozitiunea lui 1 e mai sus sau maijo's decat cifra urmAtoare 4 Total . 8 8 lo 1 5 4 3 6 19 9 61 15 31 Io 12 . si anume 12 ca forma. avem : 30.14 Linia poate fi verticala Poate fi aplecata pana la 6o grade.800 X 31=8.800 In fine.800 cari combinate cu grupul urmator de 31 varietati ale finalelor. 4 Bastonul lui 1 poate fi strambat spre dreapta sau spre stanga-§i socotim 8 varietati posibile '1 Poate fi tremurat Intrerupt. 549. obtinem : 8.600 X 8= 1. Cifra e legata de cifra urmatoare cu un unghiu mai mult sau mai putin 12 deschis sau printr'o curba.612. . directie imprecisa Poate fi in relief Sau estompat ca duct. dau : 20-1 . combinand varietatile ob¡inute prin legatura cifrei cu traseul urmator.643. fragmentat Sovaitor. cari grupate cu cele 28 varietati ce urmeaza.788.ro .800 spre a nu fi acuzati de exagerare tati urmatoare.549.452. dand 4 varietati Mai apasat jos Punctuat sus Punctuat jos Umflat la mijloc Fuziform .200 luand apoi 9 varietati ca relief si estompare a scrisului.200 X 9=275. 20 io 41 io 8 4 4 4 28 -. dau : acestea corribinate numai cu cele 19 varie- 1.373. 4 ca dispozitiune sau in total 48 varietati conjugate. dau : 275. 4 177 Dar primele 36 varietati de directiune se pot combina cu lungimea si obtinem 36 + 20=720 varietati.° Sau printr'o curba.734. Acestea la randul lor se conjuga cu cele io varietati ale calibrului i obtinem 7200 varietati.643.800 X 19=30.

f fa e- f (P' Goa.925.tat o( Fig.643. lorga: Scrisul inspiratiei. exact : 857.457._ . e-0-%-e. 3t -1/4.9_ -e ce. N.9 tra-k_ CR.A4tA../cavea-kir 67-1)02-Z- 1-"-ft ZAV (9(..ro . cu repetitia de 62 la 62. 4_4:it (. j daca acordam fiecarei cifre sau litere numai un numar egal de varietati cate le-am atribuit cirtei 1. 1".T5 acelas fe!.227.560. Crépieux-Jamin ajunge la cifra de peste 857 sexalioane de nuante numai pentru cifra ir. Ce ar fi daca s'ar face acelas calcul pentru cele 62 de litere i cifre atat de variate ? Admitand doar Ioo varietati de fiecare litera ceeace este derizoriu /eli-D-11'14 . i".950. --sc< 'T r~w^2 PQA. ar da i urmat de 124 zerouri. acelas calcul ar da i urmat de o mie sapte sute zerouri" ! dacoromanica. (ift2.187. dtc.200. 15. de redus numarul aranjamentelor.

trebuesc citite pentru bogdtia de abservatii ce contin. Ferari. reduce tot traseul. cocheta. b. mfumuratul. pe cand risipitorul scrie trei-patru cuvinte pe rand. facand mari miscari de condeiu cari imita gesturile nestapanite ale naturelor entuziaste. ca omul modest are un scris simplu.si autorul lui. utilizeaza toata hartia de la o margine la alta. interesante ca un roman. CAMILLO BALDO: (c Trailed° come de una littera missiva si cognoscamo la natura e qualita dello scrittore« Carpi. etc. Preyer6) in Germania. manifest cu mult inferioare realitatei". lui Crépieux-Jamin. Din vechime se observase ca omul minutios pune punctele pe i. s'a observat intr'un cuvant ca scrisul este un aparat inregistrator extrem de sensibil al inteligenrei. scurteaza finalele. de J. apoi observatiunile s'au mmultit : s'a constatat de pilda ca o natura impetuoasa. Aceste observatiuni Mmultite. Grafología a luat nastere intai pe cale de intuitie.. s'a observat ca un om cult suprima buclele lui h. Cauza diversitatei scrisurilor Explicarea moiivului acestei diversitati infinite a scrisului o da grafologia care se ocupa cu studierea raporturilor firiologice . apor de logica si In urma ipotezele au fost demonstrate experimental. experimentate. un scris cu floricele si Inzorzonari etc. schiteaza mai mult literile decat le scrie complect. Lavaler 3) de preotul archeolog si romancier francez MICHON la 1872 4 . läsand margini mari albe la dreapta si la stanga scrisului. Grafologia a fost indrumata insa pe o cale stiintifica si experimentala in urma lucrarilor Dr-lor Herricourl. Paris 1893. EpouAnn nocurAra : «L'art de juger le caractOre des hommes sur leur écriture».si psihologice care exista mire un scris . pentru entuziasmul Cu care I. ca o fire emotiva are un scris inegal. sensibililcitei . Paris 1820. Bazele ei au fost puse. nu uita o iota". W. DR. Richet. dat fiind ca putintele de variatie a scrisurilor sunt infinite. conchider" Crépieuxjam in. pentru stilul lor avantat. clasificate au dat nastere grafologiei. E cartea de bazil pentru studiul grafologiei.ro . x662. cea mai de seamd lucrare dupd a dacoromanica. ca un sgarcit inghesuie literile. tradusd In mai multe limbi. Hocquart 2). Cu imaginatia aprinsa. de profesorul Dr. simplifica tot traseul In vederea obtinerei unui spor de iuteala. Paris 1816 GASPARD LAVATER : L'art de tonnaltre les hommes».i afirmA convingerile.si vointei. apropie cuvintele. g etc.16 Nu e deci nici o sansa de a intalni vreodata un scris absolut identic altuia. svarla cu repeziciune litere rau formate pe hirtie. J. pe cand omul stapan pe sine scrie ponderat. imprastiindu-le. saltaret. W. s'a observat ca o natura sensuala are un scris imbacsit de cerneala. CREPIEUXJAMIN : L'écriture et le caractlrev apdrutA In a 7a editie (dupa rdsboiu) In editura Alcan din Paris. chiar calculandulela cifre fundamentaie. s'a observat ca femeile au un scris mai culcat i mai putin apasat ca barbatii. PREVER: Zur Psychologie des Schreibens . dupa precursori ca Baldo 1). stapanind miscarile condeiului. neglijeaza punctuatiunea. CREPIEUX-JAMIN 5) In Franta. III. Lucrdrile lui Michon.. subtirel. Leipzig 1895. JEAN literoLvTE MICHON : Systdme de graphologie» a 7-a editte Paris x884 si ulliéthode pralique de grapholosie a 6-a ed. pe cand o natura imateriala scrie delicat.

fara data. Paris. probabil 1903. Capitolul consacrat expertizelor e interesant. ift-4 logie" Jena 1901. Aceasta critica constitue de fapt un argument In favoarea grafologiei. Milano 1895. Paris Mercure de France" fail data intre LOUIS DESCHAMPS : «La philosophie de l'écrituren. Jata cateva din criticile serioase facute : Grafologia nu poate fi adevarata pentru ca scrisul omului se schimbei dupci dispozitie. unii oameni au chiar doua- trei feluri de a scrie. dovedind cat de fyi este aparatul inregistrator al gestului de vreme ce noteaza nu numai dominanta grafica dar i variatiunile datorite boalei. Marghiloman la 35 de ani. Foarte originala lucrare de vulgarizare a unuia din cei mai competenti grafologi si experti germani. DE ROUGEMONT : . Ed. Daca scrisul unor oameni variaza de la un manuscris la altul e o dovada de verH. A-. Criticile aduse grafologiei au provocat experiente cari au dovedit temeinicia ei. nu e la indemana ori cui. LAURA MEYER-ALBERTINI : Fig. DE SALBERG: Manuel de graphologie usuelle" Hachette. Alcan 1892. doctor neurolog : Die Wissenschaftlichen Grundlagen der Grapho- ra_. E cel mai bun rezumat ce cunosc. Are cusurul sa voiasca sa recunoasca tipul criminal" dupa scris. grabit. f. temperamentului etc. pentru claritatea expunerei. Deschamps. urmarind un castig de librarie. 5-a : Voluminoasa i serioasa lucrare. 16. Grafologia experimentala. Lucrarea e tradusa In nemteste in biblioteca Reclam. dat pacatueste prin faptul ca cere prea mult grafologiei i crede ea 20 lectii ajung pentru a fi grafolog. bolnav etc. CESARE LOM- e7. pe langa hicrarile de baza mai sus aratate. Grafologia nu e o distractie de saloane. dupa cum e necajit. HANS H. citata mai sus.ro . D-NA R.'7 Rezumat de Bibliografie Grafologica Din sutele de volume si brosuri despre grafologie. -e.--24-42---11-- eLt-A-L- « Grafologia. IV. Acelas autor a scos la issoo : Versuch einer Bibliografiltie der Graphologie" care complecteaza bibliografia lui L. Lucrare interesanta pentru numeroasele autografe. GEORG MEYER. d. BUSSE : « Wie beurieile ich meine Handschrzji Berlin. E. i urmatoarele lucran i serioase : «La Graphologie 1910-194). Stahl Graf° logia 2 dacoromanica. Nu pot sfatui In deajuns pe cei cari se vor interesa de grafologie. mentionez. 1913 Lehrbuch der Graphologie" Stuttgart 1895. sa se fereasca de cartile scrise de necompetenti. Escelenta carte Cu o buna dar incomplecta bibliografie comentata. dar are multe lipsuri si nu comenteaza valoarea cArtilor citate. Scrisul lui Al. CuprinBROSO : de autografe interesante.

Nu e actor.ro . Vezi revista La Graphologie scrieri cu piciorul. S'a sugestionat unei doamne ca este Napoleon I. cu dintii. atunci. Raspundem : mutilati. dacoromanica. G. In acelas timp In care mimica lui se armoniza cu itleea personagiului sugerat. op. W. ca este un taran siret. de materialul de scriere folosit. cari au trebuit sa invete a scrie cu mana stanga ori cu piciorul. pe zapada. au. pRioyER. Raspundern : Fotografia la minut" nu seamana totdeauna cu fotografia scoasa intr'un atelier artistic. oamenii constanti scriu la fel dupa ani de zile. (Fig. sau tinand condeiul cu dintii. de exemplu cánd scriem o anonima_ Aci nu mai e chestiune de grafologie ci de expertiza. Pe plaja. CRRPIEUX-JA MIN L'dge el le sexe dans l'écritiereo Paris 1924. Héricourt si Ch. In sfarsit s'a mai spus : daca grafologia este adevarata.18 satilitate.-Colonelului Gh. putina deprindere. talentatul scriitor. Experienta a fost facuta pentru prima oara de catre D-rii Ferrari. ceea ce difera e stilul In care e redactat portretul. 17 inclinat si ceva mai mare mai ales tinand seama ca autograful pe o carte de vizitd lncolo aceiasi claritate si aceeasi demnitate i eleganta. mARINEscu. cu calcaiul si mi s'a recunoscut scrisul neiscalit de prieteni 1). Braescu. Ne putem schimba intenfionat scrisul. Richet. Scrisul cu mana stanga al Lt. am scris cu varful piciorului. un scris ce prezinta exact grafice din vremea cand invalidul putea folosi dreapta. apoi ca este Harpagon si In sfarsit ca este un mosneag si a fost pus sa scrie sub impresiunea fiecarei sugestiuni.: 4. autografe interesante. savantii membrii ai Societatei de Psihologie fiziologica din Paris. hipnotizand pe cineva i sugestionandu-i ca intrupeaza diferite personagii. (Vezi figura 16 si 17 scrisul lui Alexandru Marghiloman la 34 de ani si scrisul lui din anul mortei. Doi grafo1ogi buni nu pot dent ajunge la aceleasi concluziuni pentru ca nu pot clasifica scrisul in mod diferit. S'a sugestionat unui tanar student in medicina.72 e-caracter ci de constructia mánei. apoi o copilita de 12 ani i)Vezi DR. Portretul gralologic al unei si aceleias persoane Meld de di feriii grafologi dilera. savantul nostru neurolog si meinbru al Academiei: Scrierea. nestiutor de teoriile grafologice. or cat de bine grimat. 1925). cum scriu de obiceiu stangacii.1 "Lt. Scrisul nu depinde de (4. dupa Acelas s ris la 71 de ani. 18 si 19). pe care sa nu-1 poti recunoaste privindu-1 de aproape. scrisul va trebui sa se altereze dupá tiecare sugestiune. scrisul urma paralel aceleasi modifican. Singura deosebire e ca literile sant rasturnate spre stanga. e doar ceva mai putin Fig. I. cit. luand la fiecare sugestionare un aspect deosebit. turburdrile grafologia Analele Academiei 1905. are aceleasi caracteristice casi cel dinainte de razboiut In care si-a pierdut mana dreapta. acelas lucru Cu scrisul disecat de microscop.

Detractori ai grafologiei au ramas astazi sau cei cari n'au citit In viata lor un tratat serios de grafologie sau cei cari s'au Incumetat. In sutele de carti si brosuri. Autorii medici. DR._ Fig. Brdescu (cu mana stanga . dar mai ales observatiile facute asupra scrisului bolnavilor au dat rezultate atat de neasteptate incat astazi diag nosticul multor maladii nervoase. De atunci observatiunile s'au Inmultit. CREPIEUX-JAMIN Revue de Philosophie Année 1886. ro. La Graphotogie". L'écriture el le caractère . MARINE KU. cari prezinta un interes deosebit pentru expertii grafici. de cultura asimilatd In acest rastimp si care aduce simplificarea traseului. fara munca staruitoare. Die Handschri /1" Berichte der Deutschen graphologischen Gesellscha ft" . scrittorul Gh. contra evidentei. Vezi Crépieux Jamin. si disecate. colonelului invalid. erau observate. Diferinta constA In rAsturnarea scrisului spre stanga cum fac In general stangacii Incolo aceleasi litere din ce in ce micsorate. se poate stabili pe baza scrisului 2).. acelas semn al scurtdrei pe A.ro . cit. singurii cari au facut pentru scris opera stiinttfica. . Nenumaratele autografe adunate de ei timp de 50 de ani decand exista revista . sub emotia unei stiri bune. cele adunate analizate. aceeasi terminare mAciucata a parafului. pe frig. si autorii mentionati de dOnsii. grafologii au studiat alterarile propriului lor scris dupa cum scriau cu sau fara ochelari. Marinescu op. Acestea au fost cele d'Intai IncercAri de grafologie experimentala si ele au facut sa dispara ideea de °cultism ce era legata In mintea multora de cuvantul 4 grafologie ». speciile . sa faca portrete grafologice prin saloane.. '). 046./9 si iarasi aceleasi modificari paralele ale scrisului. caldura. Grafologia 0 expertiza graficä Dar chiar admitand. Trebuie sa se Oa seama apoi de anii trecuti Intre o iscalitura si alta. clastficand familiile. Preyer.. sunt citati In Bibliografie dacoromanica. Graphologische Monatshe fie". stiinta coloritului. Lombroso. Scrisul Lt. cit. ca grafologia n'are nici o baza stiintifica.si modurile scrisului asa cum de pi/da Jussieu a clasificat plan/ele. 4. G. un fapt ramane cert pentru expertizele In scrieri : singurii cari au studiat i disecat scrisul cu in finita lui zarietate. oricat de numeroase culori ai avea pe o paleta. de cord. fara cunostinti psihologice. ztee_ . care Cdpitanul Braescu si-a pierdut dreapta. ale fizionomiei. In forrnd de accent gray violent apasat. V.. 18. In revistele L'Ecriture". unui doliu etc. etc.. ale gesturilor. No. sztnt grafologii._ Acelas scris dinnainte de rasboiul In Fig. Un tablou de semne nu ajunge ca sa poti face un portret grafologic exact precum fara a cunoaste arta desemnului. aceeasi rupere a cuvántului dupA Br. ca este absolut fals ca s'ar putea dupa scris preciza caracterul scriptorului. cu dureni de cap. nu poi face un portret.

ro 3 Crenelat Expansinne 3 Citet . Con plexitate 9 StipAnit StApanu e de sine 9 Omogen Unificare 8 Disgratios Tronabtate 9 Amonlos Di tinetiune dacoromanica. Imprudenta Potolit 1 CO \ TIN UITATE ORANDUIRE PONDERATIUNE O Märunt lintrie 1 Mare Vedere de ansambl u O Inclinat Pasiune Vertical 1 O Tocat 1 O Netngrijit I ntuitie Neglijenta Delicateta Cireitmspeetiu tie Itatitine Elegant Gust Inlänjuit 1 IngrIjit Itationare Punettialitate 2 SupraTniltat NIORALITATE 2 Siltäret Versatilitate 2 Colturos 2 Fuslform Sensualit at e 2 Sacadat ervosit ate 2 Licituit 3 Cilindric 3 Cadentat Orgolilt 3 Ghemuit Modest 3 Allniat onstanta Batoenie 3 Rotunjit BlAndele Disimulare 2 Enigmatic Sans-Vne Temperanta Calm Polite ta 4 Gladiolat OINTA 4 4erputtor Alladiere 4 Amorf Inexactitudine 4 Moläu Slabiciune 4 4oviltor Indeeizitt ne 4 Necontrolat 5 Precis 5 Energic Energie Finete Mpticeala 5 Ingladiat Credulit ate 5 Rigid In flex Unlit ale 5 Degajat ei/iu no 5 Retupt 4 Dezordonat Incoerentti 5 Ordonat Sigurantit de sine Controlare de sine 1letoda INTELIGENTÀ 6 Risipit Exterior' a e 7 lndesat Conee ti u 6 Coborätor Depresi me 6 Impersonal B an alit ate 6 Estompat Superficie 6 Tärägänat ln autiN itate 6 Monoton Impasibditate 6 Confuz Obseuritate 7 Suitor 11 7 Simplificat 0(1 7 Rellefat Original tat Penetrati 11 c 7 Accelerat ketivitat 7 Nuantat 7 Clar itate L lei lit ate 8 Exuberant TRANEICFNDENTA 8 Regresiv Exaltad e 8 Artificial Badly dualisn 8 Imbäcsit 9 Cumpätat Moderati une 8 Repezit 8 Disparat 9 Progresiv Alt uism Afectare 9 Simplu Naturalete Li entA 9 Limpede Imaterialitate iolent5.II IV V \I VII DIMENSIUE DI RECTIUN E FACTUR 0 Vulgar ulgarn ate 1 PRESIUNE O Apäsat Materialitate Eterat 1 IUTEALA O Precipitat.

Continuitate. mult mai bogata. 6 monoton. Presiune. caci determina 140 spete bc de 70 din cla3iftcarea lui P. pentru expertizele grafice. de Coquereaumont si de Rougemont.ro . 9 stapdnit. Paris 1917. urmatoarea clasificare a lui Pierre Humbert (t 1924) 3) In colaborare cu istoricul Joseph Depoin (t 1924) presedintele Societatei de grafologie". dacoromanica. dominanta scrisului. Pentru grafologi numerele perechi au o valoare pejorativa.rangul ce ea ocupa in coloana respectiva. Precum se vede. profesorii mei. 20) este tmpartit In 7 coloane sau clase: Dimensiune. opuse cate doua-doua. singuri grafologii au avut pregatirea necesara pentru a forma experti mai competenti. tabloul de clasificare gramofetrica (pag. Fiecare clasa se subdivide in zece spete de scrieri. spre a permite o no tatiune numerica a scriptelor (gra fometrie) si o mai usoara catalogare a autografelor In arhive. Daca dona scrieri vor avea acelap numcir grafonzetric. Sa luam un exemplu : s'a a dmitem ca un scris ar fi: 2 Supraindltat. 7 Sltii0r. Clasificarea scrisului Prima clasificare stiintifica a scrisului a dat-o J. Ordnduire. cele neperec h una meliorativa. excelenta in expertiza tocmai pentru ca e mai simpla. expert grarolog pe tanga Tribunalul Seinei L'Expertise critures4 1907 si Trolorie de Pexpertise en écritiore et de Panalyse graphologique". Pierre Humbert.21 au dat un material de studiu imens si deci. Jules Eloy. Aceasta inlesneste enorm munca expertului si grafologului. cazuri cu totul rare si chiar atunci nu \ se poate recurge la reactivii chimici decat in ultima extremitate. si viceversa. repartizate cinci grupe. clasificare aprobata de Crepieux-Jamin el insusi2). permite sernnalmentul unui scris Cu ajutorul unui mimar grafometric iar pe de alta parte determinarea gradului de superioritate sau inferioritate a scriptorului cu ajutorul unui coeficient de valoare. In lipsa unei scoli de expertiza. de teama de a nu distruge originalul de expertizat. o 9. Societatea expertilor din Paris a adus o usoara modificare si simplificare acestei clasificari spre a o face sa corespunda mai exact nevoilor expertizei. Numdrul unui scris se obtine cautand. 5 energic. VI. Numärul grafometric Tabloul acesta. De aci rezulta ca numarul grafometric va avea 7 cifre. Astfel s'a adoptat. pi I ingrzjit. si al Institutului stenografic". Factura. chimistii putand da contributia lor doar in cazurile de fals partial prin reactivi chimici. numerotate dela zero la noua. Direcliune. Aceasta dominan ta se indica dupa. 2 colfuros. Crepieux-Jamin in L'Ecrihin el le caractdre` i aceasta clasificare a fost adoptata de toti grafologii. din faptul ca fiecare speta din cele 7 clase este indicata printr'un numar. este metoda grafologica . ele vor emana dela calas autor. 1. 2 Grafologii vor prefera clasificarea lui Crépieux-Jamin. Humbert. expert grafolog pe langa Tribunalul Seinei. stenograf ement. in fiecare din cele 7 coloane ale tabloului. luteald. In mare majoritatea a cazurilor de fals si identifican i grafice singura metoda de expertizare ce poate fi aplicata. din Paris.

Scoatem un al doilea numar grafometric. trebue. La rezultatul obtinut adaogam 98 unitati. pentru a evita cantitatile negative. constituind Incoronarea precedentelor calitati. Adunam primul rest cu al doilea rest. 5. 8 imbd csit.ro . un mediocru sau un inferior. cit. reprezinta calitatile acestor trei facultati. 8 regre iv. Jata cum procedam pentru a obtine acest coeficient: I) Adunam numerele nesot din numarul grafometric atribuit unui scris Adunam numerele so t din acelas numar grafometric Scadem pe cel mai mic din cel mai mare Restul va fi socotit pozitiv (Ilea totalul cifrelor nesot este mai mare decat totalui cifrelor sot. repetam operatiunea aratata la punctele 15 2 i 3. Am avea atunci ca a doua dominanta cifra: 7888666: Coeficientul de valoare Deoarece interpretarea unui scris difera dupa cum avem de a face cu un om superior. In cazul contrar numarul va fi socotit negativ. (pupa Pierre Humbert oP. obtinute precum am aratat mai sus. (Cum am aratat In exemplul de . mediocritate sau inferioritate. Obtinem astfel un numar complementar de 7 cifre.si 6 con fuz.22 Am avea ca dominanta a acestui scris: 2725961 Sa admitem apoi ca acelas scris ar mai fi. un mediocru sau un superior. alegand In fiecare din cele 7 coloane a doua dominanta a scrisului. sa determinam aceasta superioritate. Cifra astfel obtinuta este Coeficientul. ne permit a gasi coeficientul de valoare al unui scris. forman Cifrele randurilor o si I. In sfarsit cifrele din randurile 8 si 9 reprezinta calitati transcendentale. 6 Mirage-Mat . pentru a putea face un portret grafologic exact. 6 i 7 reprezinta calitattle socotite ca determinante : Moralitatea. 8 artificial.mai sus) Asupra acestui al doilea numar grafometric complementar.) dacoromanica. ca a doua dominanta : 7 indesat. Cele doua numere grafometrice. predispozante. 3. Voinla si Inteligenla. dupa cum va ocupa una din categoriile ce urmeaza : 1NFERIORITATE Abjectiune Josnicie Platitudine o la 14 Neputinta 15 la 42 MEDIOCR1TATE 43 la 84 Insuficienta Banalitate 85 la 98 99 la III SUPERIORITATE 112 la 125 Elevatiune Suprematie Valoare 1E8 la 195 195 la 210 126 la 167 Randurile din tabloul grafometric : 2. Vom zice ca scriptorul este un inferior. 4. de valoare.

-- I) PIRE HUMBERT : 'fl échrie de l'ea. al infractorilor.2) explicatia psihologica. Teoria tipului criminal este disolvanta si falsa."3) Evident ca cei cari nu s'au putut convinge de seriozitatea grafologiei vor trece peste explicarile psihologice pe cari le da cartea si se vor multumi sa foloseasca numai meçanic clasificarea bruta a scrisului i mai ales notele cu speciala privire la expertiza complectand explicarile date pentru fiece specie de scris. dupa Crépieux-Jamin. principala 51 secundara.mai pretioase asupra infractorului si inculpatilor fara insa ca sa existe. cum a crezut Lombroso. Violentul este un ucigas virtual. CREPIEUX-SAMIN : L'Ecriture el le caractère". CREPIEUX-JAMIN : Les déments de l'écriture des canaillcs. Nu exista o fatalitate a crimei.ro .'. Cred ca aceasta parte grafologica este interesanta pentru folositoare in fals dar mai cu seama in anonim caci grafología psihologi 5i este poate da magistratului indicatiuni din cele. ') In paranteza voi da. rest negativ. Voi analiza acum fiecare clasa cu subdiviziunile ei urmand pe Humbert. . Adunand primul rest cu al doilea avem : 4-7 Adaogand la acest rest 98 unitati avem : 145. rest pozitiv Procedand la fel cu a doua dominanta al/ern . Ea e un pericol social. 22 Adunand cifrele sot : 2+2+6=10 Scazand restul cel mic din cel mare avern 12. a fiecarui scris. un scris tip al criminalului. pentru gasirea coeficientului de valoare vom avea deci Adunand cifrele nesot : 7+5+ s+1. - 5411r4.." dacoromanica. totalul cifrelor nesot : 7 sot: 42 diferenta : 35. J. dar e departe de la vii tualitate la faptul criminal" zice Crépieux-Jamin.Pertibe en écritures et de l'analyse granhologique" J.. scrisul unui om de valoare (Vezi ca aplicatiune practia scrisul lui Take Ionescu si s risul it orilice al lui Alihai Viteazul studiate din pun t de vedere grafologic).23 In exemplul npstru.

9-. I) Duo cum se vede darn mai multe interpretar psihologice pentru unul i acelas scris. pentru scriitorii tineri mai ales studierea unor asemenea autografe. culorile trebuesc combinate. A ax. ni. finete. Scrisul mare (lubire de fast. Clasificarea grafologica e numai paleta pictorului .t. considerand numai una din aceste note...p otea Art 2:4. Daca acestea sunt din are asi familie.ro .0 cer . u. potrivite cu ajutorul psihologiei pentru facerea portretului moral.. 20 (7)61.. miopie) In acest scris literile par ca niste picioare marunte si multe de furnici grabite. nt 'XI.. calibrul mijlociu al literilor r. ¡ubre de aminunt. (Fig.a. rtruz". veselie.. Scrisul trgrunt al migalosului framantator al graiului romanesc M hail Sadoveanu.3s9N.k.J S.2. q"--1` .. co n. NOTA. Inainte de.ss. Q4-t: Aft64'girt-1. na.4t 4. Nunumai ca efe tul ski e relativ dar chiar cauza lui e relativa caci mischri fiziologice diferite pot dea nastere (L'Ecritirre et le Caracttre" p 159). dacoromanica. presbitie. 1. (IN. oz. (Vezi pentru masurarea dimensiunilor capitolul Uneltele expertului")..-Nof numarul mare al Romftnilor de seamä din vechiul reglt. Fí6' 23. L oif 21.. semnificarea celor d'intai va fi exagerata si va fi dinpotriva moderata daca sunt dintr'o familie deos-bita. Este caracteristic 1. n.ot: ab gn.. 44 Fig.. Si aci sta dificultatea grafologiei. Scrisul märunt (Migfilosenie. Ancamblul scrisului si mai ales dominanta lui va arata interpretarea justa..i.Scri. /2. natura acordului d'u care face parte. Ar fi de cel mai mare folos pentru grafologi.14.. rn:h4. 25 Si 26 etc.Se6. continand nenumaratele indreptari aduse scrisului lor. sant mai marunte decat modelul caligrafic. Ardeleanul. este intre 2-3 mm.- rz. Fiecare nota a scrisului contribue la un efect mai mult sau mai putin important dupa asoci rile In care int A. orgoliu. inculturi) ) E contrariul celuilalt : literile tip minuscule i. partea de arta care impedeca mediocritatea a zugravi exact un caracter dupa scris. Bucovinea - tt4" Tit'nAJA " " 4}. Semnificarile scrisului nu au deci o valoare absoluta pentruca pot fi modifiLate de altele. 24. generozitate.fr -4tto. considerat izolat si teoretic ca intr'un tablou de semnificarl) este inca si mai mult supus cautiunei.jtAtant A. st nul are rare ori scrisul mic.41- cg-tak-.. n.u1 zice Crépieux Jamin este o armonie ale carui acorduri grafologul le descompune pentru a le re onstitui s b o alta forma. pentru istoricii literari. . a. --L ab'sit^. q. siretenie. f-rtja 44 9. al caror scris e mic .a se hotara sä dea tiparului o pagina. de marii nostri scriitori. scriitori mai ales. Nu putem prin urmare cunoaste. 22). . m.).:. Semnul.eN" 1-1 cola e drt.4f t A414 a 410-1 . E scrisul in care literile minuscule tip : i. 4. n. In scrisul modern. 20 i 2 E . f-it". vedere de ansamblu.2 ileg ' .L PRIMA CLASÀ. u depasesc 3 mm.: DIMENSIUNEA O.

22.. mai mare la 1869.e4i4 etc. cdnd semna ca ce! dintai Rege al komftniei. Prima fabricá de penite metalice a fost fondata la Birmingham. 23 si 24) compara isalitura ca print mostenitor si ca rege al Romaniei intregite al actualului nostru suveran. de vultur.. Fig... mijloc a scrisului era mult mai mare. sigurança.4 'Lo e" o" . pentru lucrarile migaloase. 1) La noi s'a scris Cu pana de gasa pana .-. in viata politica mai ales. La cei mai multi scrisul creste proportional cu numarul anilor de deputätie.. Me) er's Lexi on etc Vezi A./1/. (Fig. dela t 866.. . .4. 0. vanitafe. . Scrisul suprainaltat (Orgoliu. 14. S'a continuat insa NOTA.".LA e . Explicatia psihologia n'o cunosc.. -7. presumptiune) In acest scris majusculele sunt disproportionat mai ridicate decat minusculele. Vezi dictionarele en iclopedice Larousse. .1. Documentele vechitrebuesc deci interpretate tinand seama de aceasta. I hit t (65-- 0. .dupa epoca Regulamentului organic. la 1881.. Giry lfamiel de Dtplowattque" dacoromanica. prea putin apreciatul cizelator al versului. t'A. ca dimensiune Scrisul Regelui Carol.Q 4 /I /o-e/ / E intr'o continua progresie. A A. NOTA./14. de numarul de ani trecuti intre diferitele piese de comparatie. Cand se seria cu o trestie.. de oarece dimensiunile scrisului e. ee'c -. 2. ey. Penita de otel dateaza dela sfarsitul secolului XVIII-a. A 'CA Zvka V". 23. si. parti din litere se tnalta exagerat peste literile vecine. 27). S. e $' ...4° . De tot interesul este a examinezi din acest punct de vedere scrisul deputatilor nostrii. Mai trebuie tinut searnA. o pensula. cu scrisul aceluia§ suveran la apogeul g-loriei sale in 1906 .. Fig.. cand ajunge apo..p. (Fig. mic cand iscàlia constitutia la 1866. pe la 1816. cand expertizam un scris. ... cand cu slove mici iscalia Constituçia. Anghel. E inventia mecanicului francez 944. Arnoux. Compara de pilda scrisul regelui Carol.J. un calam.0%.eul glotiei sale. eG mult timp a se serie cu pana de gasa. cu una de corb. o pana de gasa... Scrisul poetului D. . dr: /. i para la 1906. de pilda cum se cocoteaza aripa noua a bancei Marmorosch-Blank peste casele vecine. cresc paralel cu importanta rolului pe care'l joaca un om.ro .

(Aceeast explicare gra fologica). No. B ete. i . No. (Fig. 4. cu deosebire ca scrisul Reginei Romániei intregite si-a pierdut inclinatiunea si a capatat o energie barbateasca foarte rara. (Fig. 26). (Fig. 2 . acopera ca o umbrela restul scrisului (orgoliu de protectiune). (Mandrie de comparatiune. (Vanitate obraznica. buna peirere despre sine). Iscalitura e mai mare decat -corpul scrisului (Idem). K. ly. 5 6. majuscul. se - Lo ridica ai zice In varful piciorului de parca ar fi incaltate cu panto6 . 25. V. (Fig. se umfla In laturi ca o harmonica destinsä. 50).de micd Sa se observe cat 7 9. Fig 29 b. (nkindria numelui). 42). Iscalitura Principesei Mostenitoare a pastrat a eleasi dimensiuni pana aatazi. Bara lui t este pusa foarte sus spirit de dominalie). pe acelas act din 1906. Iscalitura Reginei Elisaveta. F g. 32). 9. 33) sau supraliniata. (Vezi de pilda scrisul femenin al majoritatei bdrbatilor nostri politici). F. majuscul au primul picior al literei mai ridicat cu cativa milimetri decat piciorul urmator. 28. N. No. 23. 29. Iscalitura este subliniata. V. iscalitura Principelui Mostenitor pe acelas act si sa se ompare cu is alitura de astazi a Regelui tuturor Romanilor. Volutele la P. dacoromanica. D. ce da cu cotul lumea saraca in laturi). Uneori scrisul acesta In loe de suprainnaltat este extralà bartat litere ca M. Fig. Fig. T. N. 30. L. Fi S risul R gelui Carol la 19 6. 34) . ntt numai la o femeie dar si la barbati. 28.Louis XV".26 Subdiviziuni din aceasta specie : a) N. te comparativ.ro . (Fig. Fig. . Fig.. II. 31. No.

1. M. dacoromanica. litera d minuscul e format dintr'o curba modest aruncata spre . Uneori litere ca A. M. Scrisul mare. Uneori majusculele sant Mlocuite prin minuscule. 27. 6) 7_ voluta In forma de umbrela Fig. Sant sgarciti grozav de orgoliosi si sant modesti i timizi foarte generosi. bara lui t prea sus 9. 26. (Fig. N. Literile nu indraznesc parca sa se intinda m laturi. N. SA se observe paraful 1n laso. Scris suprainnaltat : disproportie Intre majuscule minuscule. 28. 3 si 40). (Fig.f4a. IscaliturA subliniatA ascendent D suprainnaltat. (Fig.6' (7-8). 24 b 38: regele Ferdinand I i Alexandru Ion Cuza. 11 au picioarele de egala inaltime. 11 au picioarele parca li- Fig. ascendenta si mai mare ca textul. lscalitura Acest scris nu trebuie confundat cu scrisul inghesuit (sgarcenie . 37). Scris supraInnaltat: ridicarea primului picior al majusculelor (i . pana la batranete I. (Fig. Scrisul ghemuit (Modestie. fara a se malta peste unía scrisului si tot scrisul pare trecut prin inel. scriitorii Ion Piliat si Niculae Pora) Fig. umilitate) Barde la t sunt joase. pite ca o harmonica stransa. al omului de Indaratnica tenacitate logicA i abilitat ce a fost. C. pard fulgurant. 29. timiditate. umilitate) Aci dinpotriva. majusculele abea se ridica deasupra rninusculelor. 39 si 31.27 3. BrAtianu. del cat mari timizi).ro .stanga. doi Fig. dar nu supratnnaltat.

. Pora). . Zz. fi atele I oamnei Elena Cuza. 34. protector si tenace Scrisui admiraparaf. Aurelian Fig. când ultimele litere se reduc la o simpla linie sinoasa. iscalitura nefiind gladiolata. Scrisul gladiolat 1) (Finete.7 (_.--oe. e. _ Bara lui t supraliniind autoritar. Fig. fost ministru de justitie. gladiolarea are loc pe fiecare fragment al cuvantului./. S. imaginativ. (Fig. R. . M.. airetenie. 3 r. ^2. prin faptul o literile merg scazand inaltime dela Inceputul spre sfarsitul cuvantului. la 1907.(graba debilitate) Fig. 33 Iscalitura subliniata a lui P. C. 44).Amestec ciudat de timiditate: inghempit si orgoliu de protectiune: in voluta acoperind protector restul literilor. Fig 30.4- _. (Fig. Radulescu Motru. pentru si e perti. - z I bilului profesor.28 4. scrise din bucati. de~. psihologul C. Ori gladiolarea se iveste la sfarsitul unei scrisori.4 I. Stere. Scrisul lui T. Scrisul devine FILIFORM.. sa se observe scrisul pasionat. In cuvintele mai lungi. usor suprainaltat. grabi. sable.z- Gladiolarea poate sa se intinda la intreg cuvantul (Fig. (Fig. (Scriitorul N. ere.ro . al mai tuturor oamenilor generatiei dela 1848. e. 42). Iscalitura supraliniata si scrisul chi nuit al tul e onomist si om politic. t barat foarte sus (dar juega': uneori brutal apasat alte ori prea subtire . 41) ori numai la ultimele litere sau. debilitate) ca E scrisul in forma ascutisului de sabie. ca t) Am pastrat terminologia gladiolat" dela giadius". :g.2. 43. iscalit ra fArd -_-. Ro etti. 4-. 33). e general admisa de grafologi dacoromanica.

36. Dar t e barat foarte sus. a. Observa bara ce precede pe V. In iscalitura fara paraf. Vasile Goldis. manjit de cerneala.-ed. 0-/n a-47. SA se observe armonionsele ¡itere dela Inceputul fiecarui veis.arZ CAZ. (umilitate). ei. ca toti luptatorii In potriva regimului unguresc. j. Moisil.:.4~er. 30. Ete . Timiditate nativa). Iscalitura mai mare si mai ascendenta decát textul. . combativ. u. dat fiind a e din 1862. inventator scriitor apreciat.. . a poeFig. amintesc talentul rabdator al celui ce din scormonirea trivialului stie sa creeze opera de arta. Literile de forma tipografica T si A din iscalitura acestui scris ciar dar estompat. apoi funcionar comercial. Sa fie mandria exagerata a numelui sau simpla indicatie pentru tipograf de a culege Cu ¡itere grase. Fig.ffe aZy Cr. Fig. apicultor.3. Minuscule In loc de majuscule. par aful fulgurant. cand nu trebuia sa scrie pentru o paine /412°1410-4.__. e. Imbacsite. om politic. (74CIL. caracteristica talentului 'iterar.. cand Unirea era definitiva. ziarist. ziarist. 32. cum glasueste cartea de vizita a acestui fost lucrator cazangiu. Iscálitura e relativ foarte mica. Fig.. Scrisul fruntasului ardelean. Paraful violent $i terminat apasat (vointa . Aceste caracteristice g---4 se Intalnesc adesea la cei ce datoresc muncei lor situatia ce ocupa.. 35. 38. . Scrisul numismatului C. Autograful e deci insuficient.4: aft. cu litere trecute ca prin inel a luí Alexandru Ion Cuza. 1. b.24.' " . terminat cu carligul caracteristic oamenilof tenaci si pe care-1 gaqim si In Fig.4. . 26 24. i.: ev-u9.29 Fig. simpla. Scrisul e ghemuit (modestie .e7 C2 22412ezX- X«2 A/t. 9N7-1--k. a. dacoromanica. 0144. delicat inclinata.ro .tfre4". E scrisul lui Vasile Pop. 40. Frumoasa iscaliturd modesta. pare o nota discordanta In armonia generala a traseului femenin sensibil. deci : umilitate voita. numele Vasile e seria complect. profesor.-. tului Ion Pillat. 13.. 9. 1e . Iscalitura usor mai mare decat textul scrisului4M ceva supraInnartat.-. 35. dar 6calitura subliniata dublu. ett .VZ2 e" Fig.CZ Z Ve i-. 37. cu buclelc lui o. Literile iscaliturii sunt prea Ing iste bara lui t prea joasa. 39. deputat. simplu muritor. 34. 7.Y427.t.

nalvitate. Autograful e insuficient pentru ca a fost scris pe o fotografie si mAna a fost silitA sA scrie pe un spatiu restrAns.. repede. mint:stun& In serlaul inferlorilor) inversul scrisului gladiolat. ghemuit. usor gladiolat.30 5. (Fig. expanalune. Fig. inclinat. dar simplificat. Scrisul oInAviciofal lui Ion Ghica. combativ.ro . Scrisul ingladiat. Scrisul degajat.44-7 hi Cya et.44 01-14-vviA-L. pasionatul vulgarizator al asfronomiei.4- kce. Gladiolarea s explicA 40". fost In tinerete bun tra- ducAtor. eterat. cett. /4.Lid CA- Ca.(4-J A-- ey. 44. 46). Scrisul Ingladiat (Credulltate. Fig.a. Uneori numai litera finala e ingladiata. Fig. al lui Victor Anestin. Fig. fost secretar al lui Take Iones u si fost ministru. fruntas al baroului. scrisul Inghesuit la sf4rsitul rAndului trebuie sA atragA atentia expertului. a I din cauza obosetei.1 ¿'un sema inhibitiv. 45. pe format _neobisnuit pe hartie grAuntoasA. In relief. 42.h 'tz-f-4-e-. ° Scris filiform. accelerat. 43.e. 45. activ i energic. al lui C. subliniat i supraliniat Fig. dacoromanica.c. Xeni. fundatorul societAtii Prietenii Stiintei".4. poet si autor dramatic. citet. literile merg sporind ca inaltime In spre:sfarOul cuvantului. E scrisul tipic al copiilor atat de increzatori.AZ-c_ Nit. Argetoianu. Randurile anormal megale. 41. Scrisul gladiolat al lui Const.

Pentru grafolog adaptarea ductului scrisului. colturos. 48. (condensat) (Economie. Pe o carte de vizità de pilda se scrie mai marunt §i mai indesat decat pe o petitie . (Fig. un om de bine al Wei lui adoptive. scrisul lui Al. fiind scris pe o carte de vizita Expertul deci trebuie sa'si ascuta spiritul de observatie. egoism) dodevtij. sa rezumi o idee pe o carte de vizita. e o problema pentru multi. suitor. indesate. pe baza a cat mai multor piese de comparatie. gust). FORMATUL HARTIELInainte de a cataloga scrisurile in mari. dacoromanica. De pilda (Fig. Scrisul risipit (dilatat) (Claritate. lublre de confort) Se scriu doar 3-4 cuvinte pe rand. scopic. 47). Nu ori cine Isi poate adapta scrisul dupa formatul hartiei . 46.Scrisul risipit. generositate. risipite. cu finale lungi.k/Ji-ff7d . trebuie sa ne dam seama de formatul hartiei pe care s'a scris. Literile se inghesue unele langa altele. cand creionul s'a tocit. mici. Unii mcep de pilda o carte potala Cu litere mari §i mantuie micro- Fig. finalele se scurteaza. 47. zorit. exuberant. al Generalului Carol Davila. de§1 pare un scris relativ mic. (un portret grafologic). cu mult alb mtre cuvinte. eterat. paraful e fara amploare. se economiseste cat mai multa hartie. sgaroenie. 17). 6 E mai bine sa refuzi a face o expertiza.ro . dibacie. la formatul hartiei sau invers are iarasi o interpretare psihologica. risipfi. mai ales ultimele randuri. cuvintele se apropie. hartia se utilizeaza pe toatä latimea. al lui C. (Fig. cl sa interpreteze cu inteligenta dupa cazuri. ponderafiune. daca n'ai piese de comparatie numar suficient. (Culturd. e de fapt un scris mare. cu creionul iara§i scrii mai mare decat Cu penita. 7). din anul mortei sale. inclinat. a cArui activitate la Creditul Urban a fost atat de folositoare./ spre dreapta. Marghiloman.3' 6. aruncate &exei. /04 7144y4 Fig. Totul trebuie deci interpretat cu inteligenta §i numai pe baza de numeroase piese de comparatie. sa nu judece pripit. In acest scris. Scrisul ingladiat. De cele mai multe ori cuvintele sunt terminate. multa margine la stanga i la dreaptalhartiei. 71Scrisul indesat. Baicolanu. albul dintre cuvinte e redus.

Multe cuvinte sunt subliniate inutil. puncte de suspensiune. 51). dacoromanica. ingladiat. Imbacsit si fuziform. supralnaltat. p. incolacita. serpuitor. (mouvementé") (ImagInatiune. Scrisul exuberant. 50).00.. c) Tot scrisul e presArat de semne de exclamatie. labartat. (Fig. parafe complicate. 57. viololune. cu paraful ca o panza de plianjen. orgoliu.32 8. In scrisul nebunilor sub- Scrisul complex. bara lui une t ja fel de forme exuberante. q. aruncate svapaiat. (mma- ginatie). peste tot o anormala amploare. 50. In acelas timp Indesat si extraFig. Fig. 49. al Domnului fanariot Mihail Sutu. mare. veselie. bare prea lungi. revenind spre dreapta tu miscAri nestapanite. 49 Scrisul exuberant. Ji. (Fig. al) Litere majuscule se pun In locul minusculelor. subliniat fuziform si ascutit. a) Majusculele in special indica mai tipic exu- beranta de gest. se' intind sau prea sus sau prea jos. suprainaltat. nebunie) Condeiul in acest scris nu poate fi stapanit : peste tot volute.ro .. este format dintr'o voluta mare.. 48. intrebare. b) Buclele la p. V <1 (Fig. b. linierea anormala a cuvintelor e mai ales caracteristica. bastoanele lui t. miscArì mari de condeiu. dubla si chiar tripla. agresiv al poetului Alexandru Macedonski. d.) . apasat.

Scrisul exuberant sa nu se confunde cu scrisul mare sau supramaltat nici scrisul cumpatat Cu cel tndesat. e lipit de exuberarlEa.f. sse aim/ 'ZIM oe. abua de sublinieri. stapanit. punctuatia e la locul ei. 52. ineu 7. cu iscalitura modesta. (Ara paraf. Srisul unui nebuq. 50. cu un frumos E. moderations. E un nebun serios si demn. AT-s4 alma= 4/pTINNO Fig. pentru masa buna.t PZIaljg? Fig. Vlahuta. 48) -etc. Scrisul exuberant. ap-~ed etc. de forma tipogratici. risipit. sunt generosi timizi si sunt parveniti cad tremura ca sa scoata gologanul din buzunar . prea inclinat. aliniat. 51. Incolo scrisul. Scrisul :cumpatat.ro . tugrijit. QIrSea) /e. modestie) Totul e stapanit. cheltuitori pentru fast. 3. sobru. simplu. Psihologia e balanta cu care fixam un caracter dupa scris.-42. Orgoliosii sunt de regula stapani pe miscarile lor. 52). sm saw. eterat al marelui orator Alexandru Lahovari. Fig. Abuz de majuscule. (Fig. (Fig. Scrisul cumpatat (sobru) (Stipanire de Sine.Xe:AV IG . caligrafi .. Stahl. sunt sgarciti. dacoromanica. al lui A. reflexiune.4 amomr. H.33 9. Grafolog/ .44e:2527°. potolita. nici o miscare mutila de condeiu.

661.. Fig.-f-ol---"--..-2-Ce. ca si nu se adaoge nimic... (Fig.... (sensibilitate.--r.A..-. 6o)... 54. (Sensibilitate stapanita).. literile se apleaca de regula spre dreapta. .-4. Serisul inclinat.. 1. Alte ori. sensibilitate.---4 . energie. 55.. pune bAnuitor o linie. formand cu baza scrisului un unghiu mai malt sau mai puZdo. spirit critic).. cu barele lui t puse us. pasionat si ambalat al lui Vitgil Madgearu. M suprainaltat. Scrisul Inclinat (Induioare. 58). Scrisul vertical (StipAnire de sine. lAcAtuit. 53.--1. SA se observe: finala ascutitA si urcAtoare a cuvintelor.A DOUA CLASA : DIRECTIUNEA Io.. (Fig.--i pasiune. rezervi..1. calm..40--e-e--4-7 e.--1---)---z.. 53. 57).. 7 dacoromanica.-_.--c--1--(--L.. susceptibilitate) . / Fig.... ciar. (Fig..a... 14 c Aoa-- - 2*-. literile bu late mánjite de cernealA.4_ e. sen- c. "2--r in ascutit... 56) 74a/c. egoism. bara care precede pe V spirit de contradictie) virgula lung& si ascuita vioiciurP.-7-. Scrisul subtire. timentalitate franatfi) Bast-oanele literilor tip cad perpendicular pe unja scrisului. iscAlitura ascendentA ambitie) paraful combativ (din care lipseste un fragment cAci scrisul fiind eterat.. 54). 59.----7...... scrisul ingladiat (credulitate. E scrisul femeilor. penita s'a opintit de un defect al hartiei . 61--t.. Dupgi aliniat. susceptibilitate (Fig.--r.ro . scrisul se apleaca spre stanga i atunci avem scrisul rasturnat formand cu aceeai linie de baza un unghiu obtuz. pasiune. cinste inlAntuirea literilor (logicA). gladiolat. Scrisul generalului Averescu. (Fig.. mai rar.

:4az kom1/450 \ /14 N - va vorbi mai departe. 58. Scrisul ne. nuantat. Fig.Ktut. de cari se Pv. pe care unele persoane il adopt pentru a obtine un scris mai lizibil. scnsitiv al s riitoarei Lucia Mantu. -Gusti. scrisul nervog. Scrisul ernotiv. cum vom vedeà. Scrisul rasturnat. Scrisul rasturnat este intrebuintat in foarte multe anonime. autoritar. C? "". tenace. cum din predilectie seria. violent. pre-. prec's al lui G. NOTA. rotunjit. s ifletul Inst'tutului S Mal». cu 1 tere rnan ate. De obiceiu aceleai persoane au scrisul culcat spre dreapta in scrisorilor intime dacoromanica. 57. san. dclicat. : ^mm-U1 (hLjt Scrisul rAsturnat este de cele H-ruccrs. 1. I'rimul autograf e scris cu creionul. subliniat. al unei femei cu real talent oratoric.60V0 '4 S4 mvoi cu\R r14 Amestecul de litere aplecate si verticale arata lupta intre cap si inima. Cqbuc.-"4""( Scrisul mic. prea grabit. D-na Alexandrina Cantacuzino. de om distrat. mai multe ori un scris nenatural. combativ. . et-ce. Acest fel de scris e unul din factorii scrisului saca dat. mare.ni t'atoare a nenumarator opere de caritate. 56..ro .35 's I ig 3 5 . p ea inc inat.nt.. exuber. Fig.tampare.4.t etAki CIMA tr. astic i m'e d miop al profesor ilui D.

n. kJ_ tunci. supra- inaltat. ne dam chiar seama intrucatva de modul cum forman) literile i ne silim sa ne fie scrisul cite. de neliniste cu care a inceput falsul dispare treptat si atunci scrisul reja involunfar multe din miscarile de condeiu proprii plastografului. m. Iscalitura la Fig.. dacoromanica. elrye_C-LPyc. gra. mana plastografului. atunci cand scrisul nebanuit are o inclinare mereu constanta. Sfar*Itul unui manuscris este mal sugestiv Fig. iuteala scrisului se accelereaza i atunci nu i(e_ thi cati I- LA4 34çtI CA.36 Inclinaflunea variabilä. fiind ostenita de contractiunea indelun- gafa. toata atentia trebue concentrata asupra ultimelor randuri ale scrisului : aCA-121-wv 4-C a. mintea obosita de o atentiune prea incordata i rabdarea plastagrafului fiind slä bita.:ete si inegale ca Inaltime (emotivitate intelectualä dominate de unja curba (n m In forma de u bu['Mate e tipic pentru onnti ce se teme de puterea lui de Induiosare pe care o vointa prea inegalä n'o stie canaliza. 59 Scrisul perpendicular. personal. calculat al lui I. In caz de fals mai cu seama. energic.ro . 61. prelungind pe o fotografie sau un calc. Set-mi acesta.4 tituAti ge. i. Aceasta ara se face mai usor.. Fig. al lut Btatescu-Voinesti. g. Cand inteun scris banuit de fals. Duca. se precipita. e ca 0 ra Irk ftu 'etAL17t4t tta taitmle cum mintea iar nu mana ar alerga pe hartie. ne mai gandim la forma literilor ce scrim. al compozitorului Castaldi. la actele oficiale sa nu recurgem decat atunci cand nu putem face astfel.. De cele mai multe ori ultimele ränduri si iscalitura unui scris vertical sau rasturnat sant aplecate spre dreapta dand astfel dovada cä scrisul rasturnat era artificial. In care intreg caracte- n cuti-ck Fig. De aceea trebue sa dam o atentiune mult mai mare ultimelor randuri ale scrisului de cercetat caci. Vezi partea III-a a caliei. 6o. cu creionul foarte mult. 4wta k*. constatam o variatie in inclinatiunea lui. stapánit. V13%. precis. Acesta este scrisul natural. litere ca t. mare. ci 11. dovada de fals. 53-55. daca de obiceiu ingrijim scrisul primelor randuri. Increderea in sine pe de alta parte sporeste pe cand sentimentul de frica. cu inclinatiunea variata beste a sfarsi odata falsul. etc. rul este mai cu fidelitate zugravit si un astfel de scris trebue preferat ca piesa de comparatie .- 2Ì7-/ a Itterilor sensibilitatea franata cu litere salta. mare. G. 29. pe masura ce ideile se acumuleaza. Masucat. cu t barat foarte sus. avem o dovadä de fals: plastograful a amestecat inclinatiunea propriului sau scris cu inclinatiunea vazuta in modelul ce imita i atunci expertul trebuie sä masoare cu ingrijire inclinatiunea scrisului fals si a actelor de comparatie. iar Scrisul perpendicular.

Uneori Aceleasi cara teristice ca la fig..1. ma ladii de ochi) Linia ce ar fi trasa la baza literilor formeaza o serie de ondulatiuni serpuitoare pe toata lungimea randului.37 2. 67). 15.rVo Literile sunt tangente pe ett baza liniei scrisului "ssi pas- treaza o egalitate constanta de maltime. veselie (Fig. 62 dar Inteun scris de fan tAnAra. (Fig.9 cal - ".1 sk I -cz---0-0P Fig. r. Fig. Aceleasi caracteristice dar intr'un scris energ'c de o mal mare claritate si activitate artistic creatoare.). versatilitate) E mersul cu hopuri al carutei grabite pe caldaramul stricat.I U. in loe de paraf.cl. (Fig. 9. nervozitate. parafele (cochetarie. se ondu- leaza finalele cuvintelor. trasaturile de unire. Daca privim acest scris mai din departare si C tinand piezis hartia. Scristif aliniat (Constanti) ekfu. za. 25. 1 l'"1 II. Asemanarca cu scrisul lui Ionel Teodoreanu e izbitoare. exIZA. Alte C-r j. Scrisul sältAret (Emotivitate intelectualä. 4. 3.. agitatiune cerebrali intensfi. barele lui t. 7. autoarea romanului VoicaD. 16. 65).ro . 144) dacoromanica. o liniuta spirit bAnuitor. Dupà iscalitura. e <=). unja de tA-4----o---p-G 9 baza a scrisului ja aspectul dintilor unui fierastrau. 63 68 etc. (Fig.4 '5(4-LTN ori cuvintele sunt asezate unele mai sus altele mai S: /tf) 5 1 Clep jos de linia scrisului prezentand aspectul treptelor unei scari. 13. 64. e ca alunecarea vagoanelor pe sina rigida. 66. 62. sublinierele. . Scrisul serpuitor (Supletä de spirit. crierralL. Literile urca si coboara neregulat pe unja de baza.A.

7 le cAlateN-i* 14. 4 .4 . a«. )04-12( a Je_ I 66 S risul arn at. boalfi) 61 celtt.i . 4 le/ ncrAY4e ja. rd.2q. Uneori numai cuvantul final coboara de parca ar cadea (Fig..itz.--c. .e armonios. inghesuit. e-bote 3. Randurile scrisului coboara for- mand cu linia orizontala un unghiu mai mult sau mai putin ascutit. ..Aca. (Fig. .. eeicl ea*" era *T'en..( Ficid' aki . sen-mal.C-es4. descurajare.C). (Fig. tocat. --co e qA ost.e' l 4"r-')-/t2 t "ZZty) 10-42/1-' A /e. e 2. )7 4. serpuitor.it_ vz-4. .(0c... Scrisul rigid e totdeauna si aliniat. 0-xe° f f' ty.2. k. calm. liDa4 . al lui Ion Eliade Rad lescu la 37 de an. 72). obosealfi.. 2e4er (Depresiune.(5e.-_. L / -e- /-11-. dar un scris aliniat poate fi sinuos.761-) gd 1 . inlantuit.38 5 Scrisul rigid (Inflexibilitate.11. 69).Pia7y/ atz lyejkile -Pi -fa-t4rirrel_ e titr-/ iturhril en.crelfif X nejri ee AA s. cortor ur At are.1% clipipri Ito4refe ' e. cand liniile sunt larg ondulate.10-eti 'T'& eL. Scrisul coborator i:x141.49 e."-. oe Ata/me/ Jtec. )e 4' "krarr. finalele sunt abso'ut drepte. F 65. d'Y 2 C.. r7u.7.177rwizeoromtotaf -feffivxcrn. '6419 -daN41* . Barde.- -e-- . CC e 4.e. tristeffi.G rze. 64. YT..14 .. (depresiune trecatoare (Fig.t:c ezz-ve-(4-e.5-.. gle-i-v-47 "-. 71. ue'"frifr'41 c«cPtiejedev 0-14%Yietr leloOfiki A f r ofsiieetiraa- .1. sus epti. fi f. Serisul rigid nu trebue confundat cu cel aliniat..--4. severitate) Tangenta dusa la baza literilor e dreapta ca o bara de otel.c?e aqncrii 7:4-ea.a49f--" 41... to:vssec.z leo e. c I bare S ri ul Jitar f Vezi c ivant :I Bucuresti). pr - . Scrisul altaref. Alteori randurile coboara dar iscalitura suie. 7o).¿1C4 sq 14-t. 73). Am fi dorit o mai mare laritate si un Sc i.A. ) mai putin estompat. 50'..c4. -L4/ 6. nervos. F b.bil.--. 744d.W" eceareie.r siv. inclinit accelerat. o ègpoile./.. (Observa punctul inlocuind paraf banuiala ) dacoromanica. ' fi-e:c9. Randurile pot fi din ce In ce mai coboratoare (grava depresiune (Fig. al poetului Ni hif r Crainic.yo. cuvintele stau lipite pe lima scrisului. f. pesimism.ro . al fostului profesor de epigrafie i arheologie Grigore Tocilescu. rotunjit imaginati . iwk 4r4 cr. foar. mic.

itvliutpt) ratent.ro . imbAcsit. activitate. orgoliu (Fig.. cese de violentl.144C441. f3drte inegal.A. fusi.--:- Uneori randurile urca din ce In ce mai mult pe masura ce se aduna randurile scrisului.4r. casi cum ar da cu tifla lumei intregi. ifincowit . randurile urca pa. 78. suprai inaltat. f4-witdia i 7. cu acFig.5 b/riet Fig. mic. urca (Agresivitate. (Fig. 76). Sto &t'IX) a. 69. lAcAtuit. Punctuatiunea pusa foarI e In dacoromanica. Scrisul aliniat.11u4f faembu. escitare) SA se observe barele lui t unele jos.. 0 tf.68. Inghesuit. foo fit4. al romancierului Liviu Rebreanu.. precis. energic. mai dominator. este elementul cel mai stabil al scrisului caci se modificà mult mai tarziu decat textul scrisului 7.grazj Gt .4444/ 14604. If VOCARZAAMOA~44a4WWIt44"ietilt".N . slab inclinat.). ambitie.x. 77). Scrisul suitor (Ardoare. 67.. (SA se observe finalele rotunjite in sus intr'un gest de cädelnitare..itk- trualconArrcdiffut_ 3r Alett4.O.74K24. dar mult mai ciar si mai a tiv. veselie.. Inlantuit. altele sus d3minatoare i toate aruncate sfidAtor In sus. Iscdlitura arata totdeauna o stare anterioarà a scriptorului.1444 1.a 144f4. pf."' .040". perpmdicular. gras de cernealA. finalele. Barele dela t. Scrisul fuarte wpriitor. Sau inv ers : numai iscali- tura coboara (Tendinta spre melancolie . f. 4Ps«f. calm.14z 44444t44.kr. inghesuit.k.4 . 74). mai altruist-protector. Punctele de as ~are intre scrisul acestor doi fruntasi ai literaturei noastre mai n3i sita remarcabile. sine. accelerat si armonios al lui Victor Eftimiu Ca un aeroplan ce'si ja sborul.ft. creatorul i sufleul aCaselor Naidealist luptAtor : generalul tionalea.4 ~444: 2. Semnatura urca mai mult ca textul (tncredere In Scrisul rigid. 88 -tc).it /41449i4. j2. mare.ti e 'luda.1 fru dfitoi .4. ah& cit Itadikk. vanitate) (Fig. 1141411'7414.. ordonat al unui realizator practic Manolescu..* in 4Z t*P44. misticism. 68.39 1444«. .44/ . Litera G si acelal timp InghesuitA (timiditate nativA) si suprainnAltatA (constiinta personalitatei dobdndite prin tine insuti) M este ghem iit (modestie) n au forma de u (133nAtate si accese de lenesA reverie da a n'ar veni biciuirea vointei) baljocoritor)(Fg. rasind planul orizontal al 7r. spird te sus (imaginatiune. (Fig. (Fig 75.... optimism. Fig.4.w "a. liniei scrisului normal.:.IV.A. 99) finala iscAliturei atAt de violent aruncatA drept in sus.ty.

lirism (Fig. 1. cele concave si convexe pot fi si serpuite. Alteori randul scrisului Incepe sa coboare apoi urca i avem scrisul Concav..L. 73. Observa liniuta precedand pe c. trecatoare) (Fig. 103 etc. cu toata puterea unei mari energii.B. Eacovia._ e-p-e-c-/Ay Cuvintele-sunt precedate de o linie suitoare (Spirit de contrazicere) (Fig.te c4 ea.6' ci-trts. Scrisul normal suitor. 72. M.4. se datorelte in acest autograf utilizarei creionului.igh>0#. S ris coborator.E. punctul pe i omis sau pu la stanga literei. orizontale si 51 c*r-ct_ e ry . (Depresiune 7* F g. barde taioase. De indata ce mintea lucreaza. (criticism agresiviinceputului unui rand tate multe bare omise (debilitate fizica) (Criticul G. 6o. urcatoare. Cu boala : normala. ct. G./ N male a randurilor este extrem de grea... NOTA 1. Directiunea randurilor In caz de fals AC:2d_ Fig.. buclele literiior manjite de cerneala Chiar daca am dat boala). tremurat. eterat. armonia literilor M.. 79). 38.ri/c .. Le-u4sva--2. etzt 44. A44( Cc/ cLoue scrisul cade. Estomparea scrisului o directiune orizontall. coboara in caz de boald. NOTA 2..G. (Astronomul Coculescu). 71.ei Qt-464-1.. ciar. 34. jo. Scrisul suitor se poate combina cu ce! coborator: Randul scrisului Incepe urcator si apoi coboara dand scrisul Convex (lipsa de staruinta) (Fig. nu mai putem A'at-tZG 4-10 caligrafia i scrisul ii reia Fig. lar se urca pentru a cadea din nou. de suparare adanca.AX V hartia ca de obiceiu. Scrisil unm om ce lupta eroic. m. Randurile suitoare. /4407444 Q'e se.. constata'm ea aceasta este cu neputinta scriind repede i tinand el. Scrisul estompat boala Finalele. al poetului G.ro . 99). 43. 77q. Ibraileanu). 4-124%.44-ta. cumpatat. inclinat.-te.41 3A-Vat.ohot - coboratoare pot fi in acelas timp serpuite sau rigide . scrisul se iuteste. dacoromanica. L.4 Finalele urca vertical In sus cu o miscare de cadelnita (misticism. Daca spre pilda scrisul nostru normal este suitor / --frA44. intentionata a directiunei nor- Schimbarea Scrisul cobortitor. 1 incercam si dam o directiune coboritoare sau orizontala.

ZI Fig 74. M. urca sau coboara dupl cum scrisul nostru Transparentol Un om cult si activ. (Financiarul-filantrop M. 8.' utilizarea transparentului punând scrisul de examinat deasupra uneia din cele patru marimi ale transparentului si observand la geam. inegal. Oromulo . ca o plesniturl de biciu. dacoromanica.in marea majoritate a cazurilor. normal este suitor sau coborator.(11. Fig. Scrisul concav dar cu iscAlitura suitoare cu sublinierea orgo. rezervi) lioasA i agresivA a numelui.ro . condeiul revine cu un colac spre stanga. sau la un focar luminos. barele puse sus dominatoare. caracteristica banuitorilor. L. transpa- 24-we e_á7e/L Constatan. liniuta terminand paragrafele. sublinierea violentA fulguranti a datei. tenace. ca o protestare parca.. Trebueste deci masurat daca distanta dintre randuri este perfect egala si daca s'a cautat a se Ostra rigiditatea liniilor intrebuintand rentul. g- . Scrisul sinistrogir (Regresiv) (Egoism.41 sfarsitul aceluias rand. dextrogir. unind pe s cu c din istAliturA. o natura vioaie. lata de ce directiunea randurilor este foarte importanta de studiat in caz de fals. Liniuta bAnuitorilor la sfarsitul alineatului. fie ca terminand de pilda pe C. Scris inclinat. Iscalitura cobordtoare intr'un scris ortzontal. SA se observe miscarea.1f 9-z1 14. scris inclinat. pe cand plastografuf il va intrebuinta. nu va intrebuinta nici o data transparentul. daca randurile coincid. Artistul Ion Livescu)- E scrisul in care toate miscarile au tendinta de a reveni spre stanga. inactivitate. cu multe curbe la baza literilor Inlantuite. 73. gras de cernealA. 01_10 4A-e/PA-a if .

42

8, No. 2, 4, 5, Fig. 95 fie ca svarlitura de condeiu terminand -litere ca p, j, g etc. e prelungit mult spre stanga Fig. 73 ori ca inainte de a Incepe o litera ca e, M, N, L, if etc. penita face un mic colac de revenire spre stanga, ori p-irfa e terminata sau incolacita cu miscari spre stanga, ori iscalitura e inchisa Intr'un oval ca un melc in casa lui. (Fig. 80.
Fig.
Z`^

9. Scrisul dextrogir (Progresiv)
(Activitate, altruism, culturà intelectualà, perfectibilitate)

Mate miscarile pornesc franc spre dreapta, ca o mana leal intinsa. Scrisul reginei Maria. (Fig. 25 b). Litere ca A, C, 31, L se leaga fin, ineal, repezit, cu vtolente finale direct cu cele urmatoare fara re-

Fi . 7 .

ag

m

Sri u ator ve, dar cl r, implu, rot mjit i dextrogir al sensitivului t deli at, e lc* n bil pana la lacrimi si brutal si patimas pana la insulta, N. Filipescu.

venire spre stanga; (Fig. 21 bis etc.) literile cari, conform regu-

lelor caligrafice, ar trebui sa fie aduse spre stanga, sunt simplificate; toate trasaturile sinistrogire sunt suprimate in tendinta de pornire spre dreapta. (Fig. 3, 4, 9, 19, 25, 28, 33, 38, 48, 54, 68, 69, 74, 79 etc.).

,A.
-9,--)

At r

L--

trrt'l jt."1
-7

C

ej---(C. (-4)

Fig 70 S isul pondered , urcator, calm, precis, colturos,foarte tremurat pentru un m In puterea virslei, ciar, ordonat, simpluli armonios al lui Titu Maiorescu
ministru junimist.

dacoromanica.ro

43

z);
/tfaIrt4A444.

c444Ait(9Uu4
,,z2-744-4
Fi 77.
Scrisul an C
"n

urcator, inclinat, accelerat, colturos,

d minator al lui Cesar Petres u la
1921. Scrisul pare estompat din cauza aplicdrei sugatoaret Cu grabd prea mare. Studierea petei lasate de sugdtoare,sensul In are s'a latit cerneala sant importante de studiat in exp rt'zd.

14;fr(,;
7:779Zte-<.
;8.

Iscalitira mai mare i mai urcatoare ca textul, subliniatd agresiv.

fa.? c.4z-

O ,.

-.11-a/

L7-1

c.4?-1

eA.A4?

ALtx
a6L,"CA

e-4,f401144-17

z-47t

eieCL,t/ele

7.
n-rt
Fi,,. 79.

,

-

- ar.4-44

Scrisul convex, ghemuit rotunjit, calm, Inlantt it, dextrogir, estompat al lui Em. Gal leanu.

^t..,

1184

:

A--

d/4-

,K~^. As/44

Fig. So.

Paraf complicat, sinistrogit, ca o casa de melc.

dacoromanica.ro

A TREIA CLASA : FACTURA
o. Scrisul vulgar (Comun)
(Vulgaritate, ignorantfi, bàdärfinie)

E scrisul de aspect greoiu si vulgar, lipsit de proportie. (Fig. 83, 84) Uneori acest qcris mai e insotit de florituri lipsite de gust. (Pretentie ridicola) (Fig. 85). Oamenii foarte inculti scriu Cu slov-e mari, serpuit, de cele mai multe ori

cu creionul ori cu un creion chimic pe care-I moaie din cand in cand in saliva,
43c1_-;

Ci,

/71

, de,472179
Fig. 8E.

/.0

S risul th ttror, inclinar, rotunjit, degajat, accelerat, nuantat, ciar qt armonios al lui Ion Mihalache, Invatatorul ajuns ministru i ef de partid, ramas simplu i modest Cu toata cultura ce asi milat-o, cu toata Emportanta lu. politi A Observa cum punctele se contopesc in litera urmatoare cultura, observa paraful fulgir rant caracteristic luptatorilor.

mai rar cu cerneala i atunci maniese hartia, fac pete. Cerneala e de cele mai multe ori spalacita pentru ca s'a uscat In calimara prin rara intrebuintare si s'a turnat apa peste sedimentul colorant. Hartia aleasa este sau o pagina rupta dintr'un caiet, un notes de proasta calitate, sau, la ocazii mari, scriu pe o carte postald cu ilustratiuni sentimentale

ori, servitorii, pe hartie furata de la stapan sau biroul unde sant randasi. Am
chiar scrisori de servitori serse la masina de scris, pastrand bineinteles ortografia si stilul sui generis. Incultii pun instinctiv majuscule In loe de minuscule la once

dacoromanica.ro

.2791074 K"*A44. 4/4A0f4 _.i. SA se noteze e in forma de circumflex (bunavointa).....- -L4ecz4 oe_eceo/- k trot. e un superior : serpuitura indica aci numai neobisnuinta scrisului.coe--.A. 84.r-vtAA--.u-z k . ''-f--f Fig. -f-71--14/ h4 P-a-Li rat. ciar si eterat. care acolo Si-a dat sufletu cel -scump pentru negru de pamant".t-L-..4447.-f:. de universal reputatie...c .---erep- E-(-.44 .-"-14-1 V-. 82.ro ..45 L._.--c_ i Fig. . inegalitate de inclinatiune m 1--r-1./A___ ei. 0 ____Z -- 444--MeW t mare din cauza inculturei. Scrisul dextrogir.4Z . v....4 J04Arlecac. tot asa majusculele In loe de minuscule.2.4y./- Czcoez-i' -c-e2.E.Z. tremurat din cauza alcoolismului Scris de taran ardelean. 9A-14 6efe4A.0/. Un scris trebue totdeauna judecat dupA mediul lui social._. 1 .- (emotivitate combatutA). 07P&.--04.4. 83. Cu totul altfel am judeca serpuirea intr'un scris de om cult. tremu- hAr.ez7. catana In Galitia. Fig. Pentru un taran. al celui mai de seagrafolog si expert Crépieux-Jamin.Scris vulgar. XeetY.1444 dacoromanica..2 41.

Sa se citeasca inteo oglinda. sau prin transparenta . turburarile ei grafologia" op. cit. calm. buclele lui e. 4.culelor In petitii catre Domnul Comisar. E frecuent la bolnavii de einipl(gie dreapta.lea/a. ael juscule scriu fiecare subCu stantiv. 86.9. Englezul scrie cu ma- juscula cuvantul I" Eu. (Vezi capitolul Urdar perfect citet. In scrisul oamenilor vulgari de cele mai multe ori urma dege- A Cz_a ¿& Ii zuz_e_ telor ramane imprimata pe hartie. imbacsit. In scriere secreta: Scrisul In oglinda". 1 neguroase. al unui servitor 8-. aceasta este pretios doi oameni_ care sa aiba mana la fel. rotunjita i färá paraf. care era stdngaciu i folose. in relief." Nemtii scriu cu ma- \1 04V1-ÀdkA7 Vw'S-hnklkdk jt-1- nkOixitysasjo SJ4j Ga9- jultu .46 cuvant ce li se pare mai simandicos. bataie si vardist" erau scrise cu majuscule. al lui 1. unele bare la k mele digitale)". sinistrogir.t studiata la noi de ilu trul nostru neurolog Dr. a fo.An1Q. frdncez dand o intalnire unei colege unguroaice. inzorzonat. Scrierea speculara. gladiolat.. papilele degetelor fiind sau unsuroase. Spiegelschrilt". Francezii minuscule chiar nume proprii ca a a Lit numele lunilor. 1. stApAnit ciar. precis. face ca sa nu se poata trage concluzii defavorabile sexului frumos din statistica de mai sus.r". (egoism). cu liniuta banuitorilor la sfArsitul alineatelor. fuziform..10.6. la bolnavi de maladii nersoase.0e. / .pentru notele lui personale si in manuscrisele cari n'ar fi fost bine sa fie chite de biserica. 3o la mie la fete si 8o la mie la idioti Faptul ca marele Leonardo da Vinci. L-Alitura dextrogirA. artificial. mirrorwriting. manjiie de cerneala. mare. 1900).a scrisul in Scris vulgar.ro. arata oboseala fizica. si in Etude I oglinda. etc." sau in oglindA.C. C. omise.ro . BrAtianu. 2_ 7 de multe ori pentru descoperirea unui infractor caci nu exista dacoromanica. la copii putini inteligenti. Fig. sau ea/L dtrco ez ¿I)/24 4.k_4(3 2."E e'ze Z2-4. incepAtori in ale scrisului. . zilelor. Mulii stangaci au acest scris. etc. Scrisul elaant. Tot un fel de slugarnicie este abuzul miju. Scrisul usor coborator. Marinescu in Serierea._ efe. 6.. Intr'o scrisoare a bucataresei mele cuvintele . proportia iiind de To la mie la baeti. (Académie de médecine 23 Oct. G.m.10 PAA") APt5-6P 0° sur l'e riture en . en miroir.

coleuros i Scrisul inghesuit al elenistuld C.71 e-GA-741e. 2"--r-0-01". i8.». 16. 31. veseile) miel/ Tot scrisul i rn special majusculele sunt desemnate cu gust si proportiune departandu-se usor de tipicul modelelor caligrafice. in. oe<- Uneori coltul e vizibil doar la finala cuvantului. manic. 17. paralizie. 34. -7 7 7. parca ti-ar fi frica sa te intepe de ar fi sä a-77 mototoleti In mana hartia Cu urk asemenea scri s. boala. 6o. Fig.. 77 87.74.Carp. un gest casi cum ai da cu tifla (sarcasm (Fig. ciar. "OM estetic. SA se observe finalele atat de agresiv urcAtoare (sarcasm). 76.' >At Fig. banuitor i tenace . tncipManare. o emotie violenta. caracter irascibil) Ca un gard de sarma ghimpata apare scrisul colturos. seamana a fi litere nerntesti (Fig.71/ Scrisul col(uros. rfiu tate. scrisul estompat. 88. 0. ?3. 87. dacoromanica.ro . Sc-risul elegant . Incapatanatii fac de obiceiu litera buclata la baza (Fig. rectiuni opuse indica turburari nervoase. Curbele cari ar trebui sa existe la baza literilor sunt inlocuite Cu colturi. 86 etc. 141(ii. apoi Ingustimea majusculelor (timiditate).P." (Spirit de contrachctie) paraful de om cica/itor. t igid. unja ascutita urcAtoare care precede majusculele In DragA V. cuvintele cazatoare la sflqitul randurilor. 2 .etc. .47 1. Un echilibru demn In forma $i trAsatura literelor este caracteristica acestui scris Fig. 58). inclinat. Erbiceanu. 88. 88)..2 7. Scrisul colfuros (Energie.7 G-111. Colturi neregulate In di- et.-. scrisul ghemuit ()ipsA de ambitiune. indolentA). 88).. subtire.044 (Gust. Fig. n u.f/7-e.. Uneori cuvantul incepe Cu o aruncAtura tepoasa de condeiu forrnand unghiu ascutit cu cuvantul de care se leaga. Spirit de contradictie) (Fig. calm al lui P. 87.

i.f-... no 5. it7 o o (7 .SPo . . 313 O. 0 svatlitura rotunjitd de condeiu (spirit de ..":: ." . slabiciune). ao ../) g C ox t!= im . a.. cr = 2. .48 3..: c (/) cl... .._ . sQ -I E. tia .0 a... Bara lui t e rotunjita (veselie). 1 ... bunitate.! . 13)- 'f- "\' tncep cu o '-' E :1 .-1 g 1. ro D) c o -Ico o tr.? to 0 0 = g(TRL o ri. .cm 2 C O cro -o V1 CM ? mai bine in evidentA forma lui n. t este fara _ .". C 15' = ' .3 1. ..... 0.1 CM C4 a) u'r.7 n o If N . 1 cg o .. CD ro v.. ni... ri C k f< n C 1 i. a' ri. 2 C 1. co a. Scrisul rotunjit (Blindete.1 .. 70 co .-.. (blandete bunata te) (Fig. a...... Literile A ii o'..-/ --ro N . dacoromanica... trebuie sa tinem seamA de regulele caligrafiei gotice In interpretarea semnelor).. Irl -. Pc 1 i I a.C o p ..Ta U) 5 = Po -7CD ER bard (lipsa de vointa) sau cu finala curba (veselie).. 71 c 6' 1 ..contradictie glumeata)(Fig.. ias A i FIT C 7:. ..° cn CD ° eo n a' =0o II' so ".. g 0.- .. ao C.D) /6 O... CD . aceste litere trebuesc scrise colturos. = . p' "6* " -. Iscalitura e uneori subli- u) v...A.a ..". . -5 V7 c:..0 n SD o 10 0 O u3 ao . a 0. CD .) \t C\) NOTA.' ja forma unui accent circumflex (bunavoin- n . n .' DS. .. .u . molloiune..1 cn co = IQ su a 01 .'"f. nk o =.. 61). 2.ro .. .17 PI' ....Am ales ca model tip al scrisului rotunjit scrisul unui german pentruca sA.--- ta) (Fig. ts. P3 " co = o w cs . In general insA.-.. dei.. il C13 ro ... 82) minuscul 473.. oo .. CI BPP `"*.. minuscul P. iau forma lui u. lene) Curba domina peste tot in acest scris n. a Fo" Na ro . (7 ja forma lui i (neglijenta.--cn 2.. dacl analizAm scrisul unui german.w '. i": ..1 ra '5 F CD niata cu o linie curba (veselie). 0 t -. m ca un n. conform caligra- fiei g-ermane. Br-1 :." za.. .1 cr al..R..1 ..6. 0 0 '1 .. 41-42).. sc).

Scrisul impersonal (caligrafic) (Lipsi de personalitate. 38.iniind cu un gest violent iscAlitura acestui :orn sincer. 91. defensivitate). si prea IncrezAtor. conturul literilor e foarte precis.ro . 92). c. m. paraful sub. cernealä si peniti defectuoasfi) Conturul literilor iese cetos. Scrisul precis (Preciziune. pusA sus. 93) Adesea ori parantezele i punc- rc~e z2 -> tele finale sunt inlocuite printr'o mititica liniuta precis desemnata. dat flind deosebirea mare de temperament al celui ce scrie colturos §i celui ce serie rotunjit. 36. temperam ntul fiind mai puternic decat toate principiile caligrafiei Fig. 29 C. m In-u. n. y sunt transformate In i. e. 42. s.'Stahl Grafologia. Vaida Voevod. o uniforma banala. cari. la fiece litera. inteo li. (preciziune. 84) tipul de scris Invatat la coala (Sacré Coeur etc. culturfi de spirit. impenetrabilitate). violenta Barele lui (c a t sunt une ori trase de sus jos (hotarirea indarjita (Fig In 26. Fig. al lui Alex.. iau forma-unui u atin. Spirit Ingust. (Fig. gotice. banalitate. V Cu volutCprotectoare. cu variate inclinatiuni ale literilor. inteligenp) hartie. 6. IntretAiereátombativA a lui x cu V. Coltul §i curba se disting mai bine la baza literilor. SA se observe cum in. 4. Fig. Geibel) 5. literile se confunda unele cu altele de pilda c. ca douA sAbii Incrucisate. Scris r tunjit. Tot scrisul pare sapat adanc r. foarte citet pentru un medie. (Scrisul celebrului poet lirio german Em. Parafa e compusa dintr'o trasaturä dela dreapta spre shnga. 19. s. ar fi trebuit sA fie colturoase. scrisul e neprecis. 94) Finalele sunt uneori oprite brusc ì apasat (hotarare. se tradeazg. (Fig. nervos.49 Scrisul colturos si rotunjit In fals Observarea acestor caractere ale scrisului este iarg§i de o extrem de mare importantl in expertizg. Daca'l gasim Intr'un caiet de clasa. politeta . Scrisul ro7unjit. 47 etc). boalg. dominator. dar ele trebuesc observate pretutindeni §i deschizgtura mai mare sau mai mica a unghiului trebuie bine masurata pe fotografti mgt ite cum vom arata in detaliu in capitolul despre Uneltele expertului". Va fi cu neputintg unui om care serie colturos sä imite exact scrisul rotunjit st viceversa . 4 dacoromanica. ingladiat. scrise fiind in alfabet german. birocratilor. oboseaig. Observa bara lui t ascutitl. 90. Se imita servil monotonía modelelor caligrafice sau (Fig. (Fig. n sunt ciar desemnate si nu pot fi confundate cu alte litere. r. crenelat. pe un plic de scrisoare 11 explicam prin ingrijire.) E scrisul comptabililor. Scrisul amorf (preciziune mediocrà.

s. / seamana Cu litere de tipar. E scrisul oamenilor culti cari. religiozitate) altele se incoMeese exuberant (tin made puternica). iar daca scrisul e repede si c ligrafic atunci inseamna impenetrabilitate. boala Intunecand o minte clara). (Culturà de spirit. nevoie de a fi consultat. sunt mai mult schitate cleat scrise integral. ba ele s is) Scrisul e coborator. Scrisul e ghemuit ca minuscule In loc de majuscule (sliala). Serisul simplificat e cel mai crreu de falsificat. dupa cum intr'un regiment e foarte greu sa recunosti un om printre sutele de soldati purtand aceea. 7. rutina birocratica. tJe cirilice i slove latineSti noi ca care Gr. V. duiosare). 8. (Fig. 96 a) E scrisul cel mai greu de expertizat din cauza banalitatei lui. pretentiune.ro . prm prostie. impenetrabiMate. Disimulare. au ajuns sa plifice traseul. se scriu ca In alfabetul grecesc. 98. Unele finale se ridica lin. b. din cauza marelui numar de persoane cari au acest scris. Alexandrescu. pun-te insolite sant presarate printre randurile b ne di tantiate. g devine o linie ondulata. d. Barele lui t foarte inegale (vointa slaba) ascuttte s urcatoare (critica. inegal (emotivitate) Cu miscari sinistrogire (egoism) ceea E scrisul celor caresi dau osteneala sa faci litere altfel de dacoromanica. Scrisul simplificat nu trebue confundat cu scrisul cumpatat: sunt oameni culti lipsiti de modestie sunt modesti lipsiti de cultura. e foarte culcat si risipit (in- ce ca rezultanta da: susceptibilitate geloasa.50 scris are i tim . de epatare. buclele multor litere sant patate. Scrisul simplificat. la 5o ani. Literile sunt reduse la cea mai simpla expresie. Intriun st de c delnitare (brism. de a esi in evidenp. sa intrebuinteze cat mai putine semne pentru formarea unei litere. (Fig. I sunt cuite cu o simpla linie. sarcasm). 99). Buctele la í.legei minimului de efort. I. lipsit de preciziune (sovaiala) amestec Fig. pe baza. :origina- Mate intelectual) . q un fel de 5. se deprindea greu. aprobat. activitate. pentru ca au scris foarte mult in viata. g. Scrisul artificial (During de pozà. nebunie) Scrisul amorf. /Jamie la t lipsesc ldepresiune. 92.si uniforma. aceleasi forme de litere si de aceea expertizarea unui asemenea scris e mult mai dificila.

94.14. h. Noteaza armonia literilor majuscule : lipsite de supralnaltare. modest..42/61- Fig. P.YC Fig. aranjai ea ingrijitd si metodicd a diferitoior paragrafe din aceasta scrisoare intimd.. S. dextrogir. g/e-ie .eO4. utopie.t4 'guy ofeth (S3.. inegal. Caragiale.f 4 er (4-.4 frpfrvz. spirit enciclopedic). usor supraindltate.4.. simplificat apdsat.y& tvz /tad e? fie t rild I/1 kw . rigid. 1. armonios al lui I. tremurat al lui B.-a-c e L/C --e. -twa tè.5 kQ hod 42-Nci.". dacoromanica. 'h.t(et . (Ntvoie de a fi aprobat). P. (intuitie..tf710..ie. Scrisul simplificat.1#. Scrisul e mai mult coborator (deceptiune). Scrisul pricis. inghesuit.. violenta parafului. ba chiar ghemuite (timiditate). Sd se observe metitulozitatea punctuatiunei.e t.ro . S.24c me. 95. Hasdeu la 49 ani.. 93 Scrisul precis. `7. ciar. (37:456 41-77/I rereesti 'TA'. R. forma artistic& a literilor majuscule.72./.. L. ordonat. al omului de minunata inteligentd ce a fot profesorul epicurian Coco Dumitrescu Iasi. mic.ft . in special Dv. (2. .veLf1 - an. ciar. L'4 /y 4. -.Va. In relief. Noteazd barele lui t incdpatánate i agresive. Fig.24 . degajat.a/4-.. e o e / orAe Aut e*d =:k a-17.ksem.t17-D hx1( en 7/"Ma'.. led -0.4* 44' 4. punctul pe cifra pun tul si liniuta dupa P. Scrisul e mai mult tocat. 4 e-4 ekitr. nil 4 ei.. incoldcirea si inflorirea multor liare.7 r? . inclinat.. uitat atat de repede.Cark. J C. aecelerat.

fie alegand o forma cautata. volute si alte ornamentatii ridicole. 2 4 6 7 8 9 IO II . Manu. Vazand acest scris. mic. (Vani(ate. estompat.A74 z-. gladiolata.11 c.ve /6.(c 12 13 14 e. pretentiune. Scrisul foarte simplificat. Violenta parafului trad aza impasibilitatea aparenta.52 cum le face toata lumea. P ni. supraInnaltat. 2. f 7? A 4. prostie) (Fig. citet. tocat. gladiolat. /2/4 Vi4171 4 Z. Indesat. cand literile sant ncarcate cu floricele.ro . fie ca rastoarna scrisul. O nuanta a scrisulut artificial este scrisul impopolonal. stapanit. farA paraf. Iscalituri de ministri liberali si conservátori cari si-au asat numele In i torie. ri cu Impodobiri la majuscule. 96-97. loo). Ap 4. Fig. 98. al chimistului P. supralnaltata.e4e-3_ Fi . fuziform al fostului mitropolit Ghenadie. Indesata violenta si terminatd cu un pun t. dacoromanica. S risul im rsonal. ori pretutindeni ne natural rotunjit. coshetarie. colturos al filologului si poetului Ovid Densusianu. ministru de in tructie A patra iscalitura. lerat. calm. (Fig. lacatuit. 6( 4. 48. este a generalului G. bizara. Observa la urma frum sul scris microscopic. culcat. te gandesti la paunul ce se umfla In pene. acce. simplu. rk. ori ca adopta un scris artificial colturat.

totala lipsa de florituri. Scrisul simplu (Naturaleiä. (Fig. crenelat. simplioitate. paraful lipsete ma totdeauna In acest scris sau e foarte sobru. foarte ciar. Nimic nu atrage atentia in acest scris : e un innalt personagiu calatorind incognito». 4 etc. inegal. seriozitate) Nici o litera nu atrage atentia.o7 . 68. ghemuit. 4-. u multe curbe temperand violenta abresiva a)barelor combative al filologului V. Scrisul simplu (modestie) nu trebuie confundat cu scrisul simplificat (cultura de spirit) si nici cu scrisul cumpatat. sobru. modestie. leal ¡tate. 21 bis. S risul s'llip ifitat. Bogrea.ro . 67. De altfel paraful e foarte rar 1 (L.) dacoromanica. accelerat. oamenii de valoare.c. itet. eterat. 99. i.53 9. caci poti scri fara floricele si totusi scrisul sa aiba viata. :lc At. limpede.

Scrisul apAsat (Energie. la (tenacitate inciarjita (Fig. Punctele.ro . barele lui t mai ales au aceeasi de apAsare. 71. cand scrim cu stilograful ori cu creionul. bara care taie pe f de asemeni fade fier. supraindltat. 26. ori impinsa astfel meat. (Fig. sa poatd incape pe pafzind. 62. brutalitat). materialitate) E un autocamion ce trece incarcat. Paraful arahneidian se complecteazd printrio linie ondulata atat de De foarte multe ori barde lui t. accentele. (Fig.) Cand penita e tare. ca o maciuca . se termina cu un mic carlig microscopic ca un varf de iglita (tenacitate). Mavrocordat (1783). finalele. exuberant. voinfá.A PATRA CLASA: PRESIUNEA O. accese de brutalitate. 109). 38 etc. (Fig. fuziform al lui Alexandru Fig. confuz. II. S risul artificial. Mana apasa puternic pe condeiu ce lasa &Ira lata de cerneala pe hartie. 104) Uneori ba- relc lui E. dar atunci hartia e sgariata. daca o privesti pe verso. dacoromanica. atunci ciocul penitei nu se poate deschide suficient pentru a lasa dara groasa de cerneala pe hartie. 70 Uneori bara coboara de sus In jos la t. apare In relief. Ioo. finalele cuvintelor sfar- esc din ce mai -apasat. ca In alfabetul Braille pentru orbi. ridicat evlavios In sus. paraful lunga Incdt clipul a tfebuit sà fie taiat In bucdti pentru ca sfársitul parafului.

. foarte crenelat vo bari ) disr (os. bhemuit..) umflate si cele subtire le (Fig. fiuture ce face cativa pasi pe o floare. calm. lipsa de voinifi. mare. C ea. 3. i i.X. ro7). majus ul. &N. presiunea e moclerata i regulata Fig. 01-14-41-fa 4. totul . cu o minusculd In lo de N.Y-4.#.44. D-na Smara.cc te eovs.r& e.. rara modestie mai ales la un . NV)AkAi). vytkki tÁt. lvvvikv. A. Nanu.scriitor de talent. A VCr.. 48. io6)..55 1. . oto& Ax.6r e. Fig. Scrisul cu aceleali frumoa e calitati n orate.4 E un continu contrast nitre partile X.Coryt.. ate ce-. punctele puse foarte sus) am intalnít scrisul fusiform in s-risul catugaritelor (misticism sensual) si elevelor ce au invatat la calugaritele catolice. siabiciune. se umfla la mijloc si iar se subtieaza..y.). eterat Delicateffi.-o. dacoromanica...At." enr:r 7t..e c. ductul e chiar mtrerupt daca hartia e aspra. acest fel de a scrie persistand o viata intreaga. A.14 A 4AA. deYtrogir. inteun gest de cadclnitare. imbá sit. rasturnat.t)jf." Nici o umflatura. poetul Cerna. eay. Mana abea de apasa pe condeiu. la femeile crescute la calugarite. estompat)..A)ot Fig. Scrisul fusiform (S ensualitate) Ductul incepe subtirel./N+ hA.. Scrisul neapäsat. Iscalitura e fara paraf... Scrisul cilindric (Temperantà) . i . 2. Scris coborator.e.49 ryterze tea_ je..m. A)4. e ca..ro ... 105. (Fig. S risul i npopo(an fa tificial. In asociere Cu caracteristica misticismului (finale a- runcate subtirel in sus. inbladiat. ea.L A)Vt. natura bolnivicioasi E ca un. ca un fus..194. inclinat.. AA..g.. 78.th. (-25 4z 1-c Fig. al poetului D. 102...are un aspect anemic.I'1/4A51. dar ale unui om minat de board. . al simpaticei originale volubile propagandiste. 2 4 4 404 1. Scrisul sitnplu.

inegal. barele.56 4. 105. pe fotografii mult marite. acelas condeiu. in caz de fals. dextrogir. finalele sant fara vigoare. care sant predominante In acest scris sant taraganate. II). 7. inegal. drepte sant energic si riLiniile gid trase. r ja forma unui i. barele la t lipsesc de multe A (4 4-ti.4-*-1 ori sau sant extrem de lungi si l'ara putere. usor supraInaltat.ro .t14iWL Ck delta.4-(11/Ì e1t. curbele se disting ciar. mereu In acelas fel hotarat. obosealfi) E un scris gelatinos. nahotirfre. san'Ante) (1276. Scrisul eferat. D. daca partile subtiate ale literilor incep in acelas punct al literei. FIg 1G4. Toat5. simplifi at. la fals i la scrisul necontestat. Indraznet. Litera t e barata de doua ori. Scrisul energic. d este un o& 1t.Fig. Curbele. q. pe aceeasi cali tate de hArtie. semnele punctuatiunei sant omise sau abea vizibile. ar da totusi fiecare un scris deosebit din punctul de vedere al locului unde Incep sa apese asupra condeiului si al cantitAtei de cerneala lasatd pe hArtie. tras fara vlaga . fotografie. vointä. Scrisul molau (Lene. se termina cu o curba stangace. locului unde penita incepe sä apese. släbiciune. O suta de persoane care ar scri acelas cuvant cu aceeasi cerneala. 5. dezordine. chinuita). finalele se opres. Calibrul liniilor compunand literile se va masura. rotunjit. Cocea. dar nota de sensualitate e prea pronuntata i scrisul e-lacatuit. compatimitor. dacoromanica. ca moralitate. g.-(-474 4t4A4 04-417 0-0613-.Scrisul polemistului portretistului de foarte mare talent N. In care curba domina. al criticului iesean M. ferm (Energie. un superior. daca locul unde s'a pus mai multa cerneald este acelas si in aceeasi pro.c scurt.ecipitat. Ralea.1 4. portie . Observa armonia literilor A. Importanta in caz de fals a studierei " Este foarte important in caz de fals de a controla litera cu Iiterä i paralel. punc- tuatia este ciar i hotarat insemnatA (Fig.4'/ atk_ Scris (Tasa. cum vom vedea la capitolul Uneltele expertului. dextrogir. un suflet bun. N D. bastoanele lui p. precis. lndulcind violenta de atac. Iscalitura e terminata cu un gest spre dreapta. mai mult genero de at violent. coborand cu Indarjire de sus In jos. Iscalitura coboara (fire complexa. cu bare ascutite ce rup hartia. Ca vointA i inteligentd. ciar. C. p.

101/4. aproape nu e diferinta intre liniile AA-rte. par a fi o plesnitura de bi iu i cob a de sus In jos ca la toti oamenii clarzi. 109. erpuit.57 6. ciar al unui suflet cinstit: Ion Lahovary. pe cand la scrisul amorf si precis avem In vedere scrisului.44~ totul Fig. inldntuit. vezi scrisul lui Mihai Viteazul).0 murdar. 1.ro . de cerneala. u di* d if 4 . Scrisul cilindric. Scrisul estompat (lipafi de preciziune. g. 8. (Spiru Haret) subtiri si cele cari ar trebui apasate. Deosebirea intre aceste doua categorii si scrisul amor! i cel pre- cis rezida din faptul ca In cazul nostru avem In vedere presiunea cu care a scris penita sau crecnul. De cele mai multe ori traseul este molau si forma literilor banala. ingladiat. rácomie stomacalá. artificial tirAgAnat. traseul nu taie hartia si nu stii unde sfarseste marginea literei i unde incepe hArtia. farA paraf. 109. licenti. dicgratios. Barele lui t foarte originale. maladie) E ca o fotografie ne pusa la punt. 7. Scrisul inibacsit. Principala cauza a reliefarei provine din puternica dife- Fig. h. Is Alitura glach hit. Scris ct rat. Imbacsit. b formeaza ca o pata de cerneala (Fig. inclinat. repezit. Scris fuziform mare. i 7. ghemuit. dextrobir. a. 23.4. e E un itiwr-g. mic. al celeb-ului Ca anova. forma. rep d . foarte inegal. fa-tura Fig. parca s'a scris pe hartie sugAtoare. Fig. sinistrogir.trt1/4. Buda literilor e. Scrisul imbacsit (Materialism) sensualism. o. simplu.1t. 4Z h-ve j. . In)).24. crenelat. dacoromanica. i 6. paralizie generará) scris mocirlos. ro8. prete tios. Scrisul reliefat (penetratiune) Ai zice ca privesti scrisul cu un stereoscop atat de tare se proecteaza parca In afara acest scris. rentiare mtre liniile subtiri si cele apasate (Fig.

sant limpezi .Z"41971. mai murdar. Uneori scrisul pare imbacsit and s'a pus prea.0 "-Lo smow-st Scris hnbacsit din cauza de boala : paralizie cum.4 .7-. a. Aceastd incrucisare a randurilor scrisului se . Dupa ce bolnavul a terminat cartea devine o pata..... o mai scrie odata si in lat si acum scrisul intalneste dese ori in cazurile de alienatie mintala- 9. buclele lui nicaeri (Fig. . Expertul va tine seama §i de aceasta ipoteza §i faptul e usor de constltat. 99).. X.. t' progresiva. o. re-s:) r&e ¿4 0-C-7.58 NOTA.. Fig.g wher1~41141... Scrisul limpede (imaterialitate) Tot traseul e delicat.. ler eirawsia . nici o imbacsire dacoromanica. dupa ce a scris in lungul hartiei destul de limpede : imbacsit... 4 SA se observe Scumpa si draga Ortansa".. 4C-C:' 7:$11 ik z 4 Ges-G. e. Scrisul unui nebun..-- Ati. scrisul devine tot mai postala.ro .. repede sugatoareg peste scrisul neuscat.

.-klik at? --(1" i . (stipanire de sine) scri ulu sal t nici prea repezi nici pre-t I cete. omiterea barelor la t si mai ales repetarea aceleasi litere.ro . 4.' Chendi. l't re abea schitate -therneaza cu altele prea desvoltate.tke /4-J4 t / 7)/ c4 lialitz. Barele.eoter . devenit acadat si tremurat. al lui Hat. 47). finalele au toate lungimele imaginabile Privind acest scris ai impresia unui motor ce se'nvarte In gol. 4--. 112). (Religiositate). iii. (Fig.0. SA se not ze si punctele insolite dintre randuri. r.dep. punctultiunea e la locul et. inghesuit.-le9a1144_ (4.z1 Fig. punctele nu se transforma in accente si nici accentele ascutite accente grave ca la scrisul studiat mai sus.1.e2. dacoromanica. Scris pototolit./ J A i1'c. precipitat (pripeala. Finale aruncate intriun gest de cadelnitare. alterat din catiza manifestArilor paraliziei progresive incipiende. a i iwt i . pre is In reli f. 112./tzet 22-`4" al &1-4 1 -dz. Scrisul. Scrisul pripit.A aZeit.. repetar a a eleasi sil be. or onat.. Co (leek_ elk.Aret". 44. vi?7:" 4. Pelf./ h4-4. (Fig. ts: Chdeld. 1."i 4'2/ 1 "yve 14: e6. Scrisul potolit -4- jVtAt 4. iau forme variabile. acccnte e s t lungite 4 4)44. concav. impersonal._ vice A et .- 1414 1"-V/he tf -' ctri4. zapaceaia graba. . Scrie litirerar .4 t_ . atat de ciar. Punctele. entesusiast . Fig. literile nu sant xeduse h o simpla schema./a.:.". act'vitate dezordonat ) Miscarile sant repezi dqr necoordonate.et /1..41t Pe elk /e/Lin-72t1. ifetZei. : IUTEALA O. intreruperea subitA a ductului..A CINCEA CLASA. monoton. irnbAcsir a s risului.. -IlieZtio.1 #11-4./. SA se noteze randurile coboratoare. apasat. condeiul se agita d p s.. Je eferuil 415 cal' /vet-47Z% 44141 gP3 a 72 (44 v aa.

(Fig. ca al unui metronom batand tactul dupa iuteala scriptorului. lipsesc in scrisul necontestat.tzge/A4A. dacoromanica. 4. constatate in scrisul bänuit.04 I Penita nu indrazneste parca g. Miscari bruste de condeiu apar unde nu le ai astepta in acest scris cand mare cand mic. aci urmarim iuteala ductului.h "'iaerrikti/: ¡Ovr. L14. Sa examinam daca poate avea dreptate. De multe ori acest scris este tremurat. sa desemneze literile. atunci cand aceste cacactere.6o Scrisul sacadat (nervozitate) E ca mersul neregulat al unui ataxic ". cand drept and culcat si i rasi o miscare brusca o rupere de linie curba neasteptata..Z.. Scrisul cel mai sigur pare tremurat daca 11 marim prea mult i in multe cazuri am väzut experti conchizand la fals pe imaginare tremuraturi i adlogiri cari existau la fel si in scrisul necontestat. sa examinam pe ce anume cuvinte sau !Atli de litere s'au facut stersäturile spre a putea pricepe cauza lor. disparat. Scrisul cadentat (calm) Condeiul alearga destul de repede dar cu un tempo regulat. Cuclin. a da explicarea lor. stersaturile pot fi probe sdrobitoare de fals. Condeiul nu fuge pe hartie. (Fig. I Li). 113). chinuit. (Fig. directiunea literilor. retusärile. de fals prin decalc mai cu seama. teamfi. Trebuie totdeauna cercetat ansamblul scrisului. 113. 11 frLe.tremurat (sovàire. fals) t". alcoolism. De multe ori apararea da ca explicare a tremuratului dintr'un scris banuit de fals batranetea.4 6. maladie. amestec bizar de tot felul de scrieri al compozitorului talentat D. frig. emofiune. ezitatiunea. printre randurile scrisului se observa puncte anormale. 115). _apasare. // 44e&1 da/Ct. Stersaturile i retusärile nu sunt insa totdeauna un indiciu de fals inteun act banuit. timiditate.Scrisul sovAitor. bätranefe. al doilea caz dimensiunea ocupata de litere.15a_ i-g-te. tremuraturile. de multe ori scriptorul se o- preste in mijlocul unei idei atunci. 9-4 -it 4%-iti9A timz- Sa nu confundam scrisul sacadat si cadentat cu cel svapaiat si cumpAtat . S risul sacadat. nehotiirare.a014. INDECIZIUNEA SCRISULUI DOVADX DE FALS Incetineala. Deci o uniformitate in calibru.ro . boala sau lipsa de cultura.

(inhibitiune. egoism). scrisul va fi patat pe alocuri. al istoricului D. (Fig." de condeiu pare a fi rupta in mai multe bucati (inima functioneaza 110. C>S7 I Tremuratul va fi foarte inegal. c formeaza o pata. Tremuraturile se manifesta mai ales la punctul de incepere a unei litere si mai cu seama pe träsaturile orizontale. stApAnit. citet. randurile vor fi mal urcate (escitatiune) in cazuri de paralizie . acelas cuvant au aceeasi silaba repetate. a lui Mihai VodA Viteazul. mare. Apoi scrisul batraniior e mult mai tocat si mai colturos. Pe langa tremuraturi avem i tiecoordonare de miscari in ataxie locomotrice. osteneald) (Fig. va fi mult slabita'. inclinat. co- C. o.director general al Arhivelor Statului In clAdirea reziditA de dansul din ruine. ciar. vigoarea cotoritoare in majoritatea cazurilor (depresiune) sau anor- i activitatea scrisului. TREKURATUL BOLNAVILOR In caz de boala. dacoromanica.INILOR Daca bdtranetea este pricina tremurdturilor unui scris ele se vor gdsi pretutindeni. aspectul scrigului ramane neschimbat. literile e. Fig. '16) litere vor fi mancate. Scrisul cadentat. vizibila din loc trebuie In loc in scrisul bdtranilor. Onciul.ro . ree. (Fig. r huir provenite din faptul ca mana nu mai are sigurantd. limpede. III) un ele parti din litera vor lipsi subit asa cd o singura trasätura. 2. in' diferent de partile grase sau de parti. nu se ridica chiar in clipa cand . ca un fir de paianjen. atunci iese aceastd dará extrem de subtiricd. finalä) La alcolici tremuraturile se observa mai ales pe liniile coboritoare.6 TREMURATUL RITR. fost. reliefat. (Fig. a.le subtiri ale literilor i tremuraturile vor fi mai mult sau mai putin egale ca intensitate dupd cum si mana batranului ternura in acelas tempo. 83). 114. demn. vom gasi puncte presdrate anormal printre randuri (dificultate de respiratie. Foarte caracteristic la scrisul bätranilor este asa numitul de grafologi fir de paianjen" un fel de linii foarte subtiri intre o litera si alta si mai ales futre sfarsitul unui cuvant i inceputul celui urmato. In M'ara de aceste tremuraturi.

la cotituri. literile mai complicate vor fi facute din douAtrei ridicaturi de condeiu si se va trece cu condeiul pe acelas loe pentru a suda rupturile ductului. complicat. . la paraful complicar. a de bdtran. 42. plastograful fiind silit a se uita mereu la model. cerneala se va usca repede plastograful va trebui sa moaie penita de mai multe ori in cdlimara. 5. pretutinde i unde plastograful a trebuit sä se uite la model sau nu avea sigurantg. inclinat. Sd se noteze ca acest scris. cu greseli de re maju cule in loc de minuscule si viceversa etc. ranta scrisului omului ignorant se recunoaste dup4 ansamblul scrisului care este in beneral gras de cerneala. la literile majuscule de o forma mai rara. hotfirire In-executie. TREMURATUL PROVENIT DIN LIPSX DE CULTURX Ne i inc t. 85) 1 4. ImbinAri de linii suprapuse pe cari microscopul le pune imed.ro . nearmonic. S risul sovaitor. dacoromanica. 614C. socotit inteo vreme.'(/(A:L eS1Q. fara tremuraturi. dextrogir. (Vezi capRolul aVdrsta tremurat. acolo unde modelul ce ce calcheazA înceteazä de a fi vizibil./ luí Fig 115. e al unui tanAr de 25 de ani. de Maiorescu. superior lui Eminescu. continuitatea scrisului va lipsi. (Fig. prin urmare in liniile subtiri suitoare. Apoi din faptul O. i Scrisul va fi apoi un amestec de trAsaturi viguroase cu altele inhibitive.at in tvidentA. fara simetrie. Mai ales In majuscule se obsearva bine siguranta cu care s'au aruncat literile. ghemuit. 84.CO344. Samson Bodnarescu. Scrisul degajat. AA-AA-A- t4A)Z4/. se serie foarte incet.ayt 7 Ire re . Scriitorul e stapan pe penita lui ductul e fara asprime. 83. De aci retuslri. TREMURITURILE DATORITE FALSULITI In caz de fals tremurAturile vor fi mai accentuate acolo unde va fi fost dificultatea de invins. (Sigurantä de sine. (Fig. sexul dupa scrisP). 86). dibficie) E sofeurul stApan pe_volan care porneste elegant si sigur. cu finalele rotunjite urcand mistic spre cer.62 3. breo ort gr f e. pe drum drept ca i la curbe si opreste masina fara a rasturna pasagerii.

precipitat. pretutindeni s'a torectat cu tenacitate (Vezi carligele) miscareadmpulsivd primitiva. 70). exuberant. chinuit i apoi intentionat i cu tenacitate corectat. Uneori iscalitura e atat de coboratoare incat tinde sa cada vertical. L-Pc. "sovait r prin faptul ca scrisul e rasturnat. accelerat.) /Nia-)4)eiL. toate au fost refácute cite t . Intalnim acest scris In toata caracteristica lui la testamentele olografe scrise In extremis. ca penita a revenit si a corectat aproape fiecare litera. mai coboritor. ingladiat.) Scrtsul degajat.. pasionatul intelectual si impresionbbilul G. Scrisul tArAgfinat. /2A05. (Fig. cum s'ar prabisi un aeroplan. incetinit (Inactivitate) E scrisul omului care bate apa in piva. dacoromanica. adeseori coboritor. barele. mai lent. inegal. e C/-1. puncte si bare insolite. primitiv fusesera prelungite.63 6. Unele intreruperi In duct. ie a.". marginea stanga a hartiei se scurteaza din ce in ce. mai strans. (Scrisul marelui orator finului literat Galaction). Del toate pun tele semnele scurtarei existan. Fig. 117. k Fig ri6. Scrisul e incet. simplificat al unui tenace muncitor intelectual. risipit.4t4. Accentele. ar indica un defect In circulatia inimei. Bogdan-Duica. dar.44..^reXJ?4 . Scrisul dextrogir. . sunt lasate spre stanga literei deasupra careia ar trebui sa fie puse Scrisul e din ce in ce mai mic. inclinat.t.ro . original si bizar In literile urmatoare.

barele lui t syre dreapta bastonului acestci litere si barele lui t sunt de obiceiu scurte. gif d nett. violenta cu cari barele. (bunAtate. Punctele se transforma In accente. suprainnAltat. At Ait'.4%1Z-. 118) Scriul repezit. finalele.4 our. Ar ogoe-- fzeZerv & r.. SA se observe cdt de lar si armonios Incepe scrisul.. h` ¿«h' r. Totul contribuie a da impresia de iuteala. deslipite chiar de corpul literei.-- Gycii44Z..i dt de nestApanit sfars ste acelas autorgaf. a. veselie) . sAltAret. accentele ascutite in accente grave.4. apAsat.) 344.64 7.444e. ur tor.. Se introduc abrevien. mai repede o idee pe hartie.t1-14. lis S risul degajat. iscAliFig. ht. simplificat. Marginea stanga a hartiei e din ce in ce mai mare fiecare rand incepand mai spre dreapta. 13 117. Inghesuite. Atz. Abrevierile sunt numeroase. cu un pun t dupl. tura sublini tA a d-rului N. scrisul rlimandnd totui ciar si original. .e 44i4 ctii. £4 14 p1. 119.7 dacoromanica. punctele sunt puse spre dreapta lui i. scrisul devine un fel de stenografie e doar un mijloc de a asterne cat l'ig.tr f art tAioase. accentele. agitate. cu btere simple. Lupu. 4E4 k4 firA'rti 4.rat (Activitate mare) E mar in pas g'mnastic. " r fa. apAsat.tevvil. Luvo_ A216- Pi (Sunt 4 ránduri dela in eputul si 3 dela sfarsitul aceluias mai lung ut graf). armonios al lui Ion Minulescu.ro . sunt svarlite pre dreapta literilor IncAlccate. Tot traseul are tendinta de a at4Z.. mutilate. (Fig. T. Scrisul accele.. nuantat. Scrisul e din ce In ce mai suitor. ziicw.t pg.. simplificat. In cari curba d mind. mantui repede cele ce aveai de scris. 4444.a».

in Intregime fara sl mdrunt. de marele orator ce impresiond-prin intonatiile vocei. Scrisul raman tot atAt de regulat la sfarsit ca si la Inceput..4. prin mimica lui sugestivi. 4f 44i..z44. 9. ar fi impresia acestui scris.121) A0rtw./ iO. ..0 artAuK observe cd. Miscarile de condeiu sunt prescurtate fara tnsa a fi atrofiate.4 fata publicului.rea& . svarlit.4 pca.. dar raman deasupra corpului literei. aruncate fiind spre dreapta. Jail.c. pe 15-20 pag. Impunsaturi . 1o4.z4z.oe. 11 . ea.. 32%-e C0174: -6. l'a scris din nou rftbdfttor.t. Ptetadttursa .C. vitae* anove4e. . armonios. .. vertical. Delavrancea. Invdtd pe de rost si. mdrunt i armonios al lui SA se observe estomparea scrisului i pdtarea buclelor (boald) la B.t4t. Delavrancea.eue# 01.ec:A ear: at.u.riALtaCn. a recitat-o neschimbata In diferite orase.. of St.1-- 1"-- graf Incepator atunci.. E scrisui critic]: lor patimasi. Isi pregAted efectele si apoi 11 ca. Fig. dupd noFig. mai mult chiar decat prin cuprins. war"s Cßt " 4.DA.4.1 donat. ot (UK 74. fie In forma de maciuca.1). H. (xi ? 'At hy.4-art:?I re caA. iteea.i'sekA A gre .r. Isi cizelà fraza.6 8.ale..rt. 0\0. tireeCell' Marele orator nu era un improvizator cl Isi muncea discursul. MY. Scrisul stapanit. ur cator...44.4t. de B. cbiar paraful uneori sunt aruncate Innainte. t . Punctele. fie foarte ascutit.. 1914. n.-.Pelvg's4. date de oparte. i19). marilor combativi. ordonat. Aceeq conferina despre poezia populard de pildd. cu scrisul lui g. Stahl. f-4-4. accen- tele sunt mult aruncate spre clreapta cu aceeasi miscare violenta. 120.ro . eirekrZa.J4 Adeta ac. -. fara ca textul sa'si piarda lizibilitatea. (stapanire de sine) E si:acesta un scris repede dar franat. 121.4 z tele stenografice. (Fig.. e(. Barele lui t se deslipesc de corpul literei.0qi+. scrisd In stare de sandtate. unde stenografiase un mai abil tehniclan.. .. I C. sunt legate uncle de altele prin finalele aruncate spre dreapta violent. Barele lui 4 finalele.etalle 4:r. ita. c4-. nerecunoscandu sl notatexordiulde un stenoarmonia frazei. 5L144eita tC:f. pamfletarilor.. Ingrijit. 121.t .61.. et. comparare cu Fig.4C 11-14 D. Uneori cuvintele (1». c.Z .-4 4*. Scrisul aruncat. (Fig. Discursul de mai sus fuse'se 0-.4 Discurs scris In Intregime din nou.tx. cell en' 2. 57.cre-e .J-cA r/i. precis..reax.e.t. ALL. (Nestipanire de sine violenti combativitate) baioneta". cci).."---3 ow ova 'CAA. Finalele par lo-t4. < Un atac Cu de baioneta.4481 p J.. eue-i-sum e. Grafologie 6 dacoromanica.t. lungi.13 . Delavrancea. orerte- la: la' ide es. ciar i or- Ce 'CO^ A osteR S-Z. Punctele lui i iau forma de liniuta. discursul erd cuvant din cuvant la fel cu reconstituirea dupa m"morie a lui Delavrancea. tr -1( vituri de sabie.. ca un admirabil actor. /071144e 11 at ?e ecg.+4 er so. 1 Ctl G 1.r4-n ate. peste cloud ragini din notele stenografice. Uneori bara lui t seaJre----mana cu tncolacitura loviturei de biciu.Scrisul stdpanit. Am multe asemenea discursuri rescrise in intregime.-1.recith in . a tam 2 0.to svsi t. Aeckala 44. 61.1-Ar. a C 1114.

gladiolat. Scrisul tocat. `: Fig.A SASEA CLASA : CONTINUITATEA O." /77 elATP-77. 125) Une ori chiar cuvintele se leaga unele de altele. sensibilitate intelectualfi.ro .--. 122.' . accentele. calm.. 77... rigid. (Fig.'.: teeziet-41.Z /7. banalitate (la inferior') Toate literile unui cuvant sunt inlantuite unele de altele. Of» et... 126). mare. ele sant juxtapuse aa cum juxtapurre zetarul literile de plumb.i o . . (Fig. se contope c prelungindu-se In litera urmatoare (Fig. etc. 59.Ple _ 4.17. dacoromanica. eclectism) (Fig. inclinat.. . 114. . (Intuitie./ 1. 122..: e 7. cum ne Invata caligrafía.. 62. Punctele.0 //71- S risul tocat. logici. utopie. i I _ c. Ker L-1/7 /e. aliniat. II. debilitate) In loe ca literile sa se lege unele de altele. cam artificial al lui Costache Negre Scrisul inlantuit (deductiune.:: Z/.:. /. 123.) Scrisul se numete fragmental cand cuvintele sunt formate din doua-trei grupe de lit re inlantuite (tutere de asimilare./e. 124).. e A'4f-7.

Observa in spe ial iscalitura V.0 etc. 47.47. it 6.. (falsitate). Altul : va scrie D.-.te.le Mi. originala.74--- cçt. (banuiala) (Fig..ro . ff-C4 re'4"4- 1/7/4" 24"-4 eyet-4--(4 ff -?..4 c4-4 -<1-26 Cat.. filiform.e-4-1-47' (ti 4.. 123. atat de ori.41.6 Fig.uit.. -e#1 A4-erce4. a c4f. Scris semitocat.) Uneori condeiul face (... observa originalitatea legaturei pun tului in litera urmdtoare. imaginativ si bizar spre Olimp. nebulos. simplificat. e'rctwd4. 86. d.inal 1nläntul i fara parar observa legarea cuvintelor intocmai. simplificata.4. q. (Fig. g. 2.. /frE Fig. dar estompat.7-0-:C4 6 c. in ace t scris mic..0. Iscalitura tocata. (spirit comercial).4r?c- poti adauga nimic la textul primitiv.4 .ini.inistru Altul: Dom. falaitate) Literile o. arfi . dacoromanica.ni. Dupa aliniate spatiul alb e tnlocuit cu linii ca sa nu C~s e. 66. d. preocupat s imite cât mai exact forma literilor. plect ovalul.. Plastograful.nu..str.stru Altul: <Pa r Fig. (Intuitie i realizare) (Fig. accelerat. 120) Aceste douà caracteristice ale scrisului sunt extrem de importante de studiat in fals.r. (Fig.. c la. tot restul cuvantului fiind alcatuit din litere inlantuite.4..frf. Parvan . au bucla lor perfect tnchisa sus..-. sau o liniuta.14.t . etot. tipografica.. pentru cA fiecare om rupe sau leagA literile compunând cuvintele intr'un fe! deosebit. cciA ce4. 124. 125. lacatuit astfel de doua ori.4.67 In sfarit numai prima litera este detapta....a.omn_ule M.4.. 102 banuiala) ori d.44/11 74. complicat pentru a greuia imitarea iscaliturei. 63) sau un punct 5i o liniuta Fig.omnule M. 127. minciunA. incgal. Dupa iscalitura se pune un punct. 73. (Caracter necomunicativ.. ovserva barele si mai ales semnul scurtarei ce se ridica mistic. 144 etc).. (Vezi autografele din acest volum).4 ? Paraful e complectat cu o serie de linii Inchizand semna- turl Fig. urcator.o o dubla hiela de Inchide com- 014"4--4. etc.fr. a.. e In- Scris in1n.1-eva4 7.442. etc./ ite--451. va neglija acest amAnunt al ruperei si legAturei literilor.4. lacAtuit.. 70 (banuiala). foarte simplificat. Asa de pila : Unul va scrie : Domnule Ministru D. SCHSUI inchis..

126. crenelat. d. (dorinti de mai bine. b. o pata de cerneala e rasa cu ingrijire etc. 74. iar risipirea scrisului. (Fig. a. )/(. scrise intai dintr'un simplu baston sunt 128). cuvintele sant mancate. ca un u rasturnat. teami de responsabilitate. dacoromanica. 01Y enta de altruism.. satird. foarte ciar._ poc. Coltul domina la baza literelor. 1. fara nici o preziciune. g. care ar da apaFig. z27. francheti. la sfaritul paragrafe1 or C. caci. }4e_ c/tz. e silit sg moaie mai des condeiuf in cglimarg §i atunci. 1-. el revine cu penita pe acela§ loc. perpendicular.. Scris necontrolat. Nu e rettgare care sa nu poatcl fi dovedita" cu microscopul. (falsitate) (Fig. h. retusat. emotiv. Antisemitismul d-lui Cuza prin urmare este nu de pasiune. in locul unde ductul prea subtire al literei ce copia prin decalc nu se vedea destul de ciar prin transparentg. 4. barele sunt dominatoare. (Fig. curagios i cu IncapatAnare invariabil i migalos marturisita.- subtiat. Apoi plastograful mai retu§eazg pentru cd. Pretutindeni zapaceald si graba. Scrisul retusat. 122).C4 buie. apoi scrisul e gladiolat. acelas de 20 de ani de zile. Une ori. 4. Fig. mic.A. t e buclat iar cdrligele tenacilor se apta de toate literile . cren lat. vorbirle nestipaniti) Ochiurile lui o. Plastograful retu§eazg forma literei care nu i se pare tocmai bine reu§itg. Punctele. a este deschis jos. voita lusa.ro . retu§eazg mai ales fragmente de literg la curbe. Nu e fals aproape in care microscopul §i fotografia mgritg sä nu arate retu§gri. cl de conceptie rece. q sunt deschise sus ca o ferestruie. L-1 ate (11. ovalul acestor litere seamana cu un y sau chiar u. sunt complectate ca fie mai citete. dar stapanit. accentele. punctuatia defectuoasa. (comunioativitate. sunt aruncate la intamplare. complectate cu bucla ce lipsea etc. zipficealfi) E scrisul aruncat fara grija pe hartie.. simplificat . cro. Greselile facute nu se corecteaza la o recitire. ab /L . Scrisul deschis. litere ca e. rau formate la tnceput. Observa literile mdncate. scriind foarte incet. 127). fals) A Scrisul e revizuit. o. Scrisul semitocat. Scris necontrolat. 66. dar foarte rar. e Intovarasita de mi scari sinistrogire. Primul uvant ar trebul sa se citeasca Istenografiind .. Tenaci atea tine locul vointei deseori subrede. sectara.. e. cerneala de pe o literg inceputg usandu-se. unele litere. (lipsi de Ingrijire. Plastograful are insà cu totul altfel de retu?gri deca persoanele cari revin asupra propriului lor scris spre a-1 face mai citet.. nehotfirare.63 3. a centele ui tate sau puse unde nu tre. Disescu nu uita sa puna liniuta banultorilor. Fig./ ("2-. liniile rotunjite de pila z din iscalitura armonioasa si t'ara paraf s'ar interpreta mai mult prin : giumá jocuri cie-cuvinte. Plt. RETUViRILE I FALSUL. 41 26. I.

/6-2? 4ç/24. apati e) Este un scris ara expresiune. prea inclinat si juega') altruist. Densusianu etc. 112). punctele transformate In accente grave. (S. se Inmulteste vocabularul i termenii itiu se mai cauta de oamenii culti. Párvan. Nunumai scrisul acelei generatii e mai Incet. -A rtt A- __. dalicat. pana si iscalitura e retusata In acest scris de om Incapatanat.. c7. Stabl.Zti./-6/4. inclinat. De pileta -scrisul lui M. dacoromanica. ciar. doveditoare de cultura. 129. dar cu generoase accese. inghesuirea Literilor In Vintila". grai de cerneala.42. trebuie judecata cu relativitate. tenace (carlige). (vezi cuvantul reporteri")._& (indiferentà. imaginativ.). eterat) si mai presus de toate Indaratnic muncitor. t cu bara mult spre dreapta. Acest scris 6.e4. paraful agresiv). accelerat. pentru ca tupeul si forta electorala inlocueste la dansii totul.ro . dextrogir). Serisul nuantat. tara viga prin uniformitatea lui. Rogálniceanu e mult mai simplificat decat al tutulor celorlalti barbati de seama din gPneratia luir dar e mult mai putin simplificat decat scrisul uuui Invatat din generatia actuala.. simplificat al -rnarelui Kogalniceanu. econom. (S. Scrisul monoton. cu exuberanta cuvantului mearga"). Grafologia. si chiar semicultii votului universal vorbesc repede. x28. (S. 24 Fig. (S. lnghesuit). Simplificarea scrisului. (Cf. dar si debitul vorbirei lor trebue sa fi fost mai lent.69 e de obiceiu ca presiune : molau i ca iuteala : domolit. (Fig."(S. H. tY f : / . (Vezi Iorga. {f rÌ22g- Fig. susceptibil. Scrisul retusat al unui om paralizat de teama de a nu face destul de bine. sensibil. cu barele la t subtiri. Pe langa numeroasele retusari ¡din corpul scrisorei. (S. Debitul oratorilor e in continua crestere pentru cA sporeste cultura. rcolturos).

Una din caracteristicile falsului este tocmai lipsa de omogenitate de oare ce personalitAti contribuie la facerea falsului : a plastografului §i a celui plastografiat. egalitate de temperament) Scrisul pAstreaza caracteristicile lui In tot documentul si ramane uniform hl toate autografele aceluias autor chiar dupa trecere de ani. Scrisul omogen. e continu inegal ca inaltime. distantiare. (Fig. 129). (Fig. n'Id rotunjit cu variate schimbari de aplecare. calibru. 114). 8. 'Scrisul nuant0 (emotivitate) E un scris care vibreazk care se mica Intr'un ritm nestamparat. 113). mozaicat. Aceste variatiuni se repeta cu aceleasi modalitati In tot textul scrisului. cand precis. dacoromanica. itioUg NOTA. presiune etc. Regulat ca ansamblu.70 7. 15. (complexitate) E ca o haina facuta din stofe diferite. un ghiveciu national. cand colturos. Scrisul disparat. 14. (Fig. Scrisul acesta e in mod desordonat cand estompat.ro . directiune. fara exagerani insa. caci atunci am avea scrisul sacadat. ? (unificare.

punctuatia e perfect aplicata. e facuta cu rigla. In special cele cari necesita ceva atentie pentru a nu fi confundat Cu altele ea de pilda r. el 4. de pilda adresa pe plic etc. dacoromanica. Punctuatia In special e lo al neglijata. mai a lene tras. E ca omul ce se mbraca bine. degajat precis. Un F ori sub1inier2a cuvintelor.1 E scrisul care se descifreaza cu cazna. politetà.4- i Scrisul neingrijit nu trebuie confundat cu cel necontrolat caci e mult mai Incet. c. -Q) Scris nuantat. boali) 14). Mille.ro . Totul e ingrijit pana In amanuntele grafismului. majusculele utifizate unde trebuie.7 '//. Daca izolezi un cuvant sau un fragment de Fig. ingrijit usor estompat. s. (Activitate febrilI. ghi- cesti din context cuvintele dar nu le citesti. Cand scri . atentiune.4.. b. cuvant de restul frazei.`.u1 e prea Scris nuantat.44_ 4 . 1. lipsfi de politeffi. (/c. ilizibil. urator. ch.A SAPTEA CLASA : ORÁNDUIREA O. (neatly/Rate) -Fig 130. 11-12).a .. Scrisul nengrijit..pv-4. (49' (41'..tAry-t-ct- 4-4-6 1./1.. Forma rterilor este neprecisa. Iorga (Fig. °erecter enigmatic. Scrisul ingrijit. ingrijit devine supArator pentru o fire vioaie. 13) si al ziaristului C. Cel mai enigmatic scris e al lui Napoleon L (Fig..0 -2c .. negi'jat (neglijenta) E ca imbracamintea unui om neIngrijit. nu poti descifra nimic. (punctualitate. 41 :AA' Vrreial-c-0-4-44. Scrisul enigmatic. iarasi din lipsa de atentie de cele mai multe ori.46 /v4. (Fig.ar daca s'mplifica e literilor ar indica un om instruit Majusculele se Intrebuinteaza fara discernamant. 4f. 13r. impecabil. La noi scrisul cel mai greu de descifrat este al d-lui N.. f. moIatec si poate fi une ori chiar retusat. curat. totul e scris cu atentie.

al cIror scris. Jas de cernealA... ordonat. dy. A os .72 3. Tot asemenea sant ilizibile improv'zrile unor criitor.A-- a CO". ramAne perfect lizibil mai cu seama in cuvintele tehnice. e. (Fig. clir.1 i n'au priceput 1.i reaminti un detaliu. 60U. . abet. c-4. este absolut lizibil i cred ca tocmai lizibilitatea ordonantei ar trebui s fie o chestie de constfinp la un doctor.rafe rdmae de la V. cu a leasi liniute la gar. Al x ndri scri ul rdmA e neschimbat la fel in 1. .x semnatura.tul p taJafelor. -e 02 De." pli ata p ate fi banali tatea retetei prea des repetata. Notele luate NOTA. cu a e easi bare si finale ascutite. ce-. nat. 13 .en.. sau ins mn/rile scri e la iuteala pentru a. 133).. Docto ii au reputatia de a serie f a te necitet..s ori notele ce le :g cg. rep de dar Injijit.etz in loe de cl . dupA profesori de studentii cari nu stiu stenografia sAnt ilizibile. A emenea note nu pot A_ieøt24 1-A94 . politeta". dar aceasta numai din cauza complexitatei frz. S ris omo.. Aci ea". 0 1x-e2 crisului latin cu care nu e poate et ie citet decat 25 cuvinte pe minut. Scrisul citet. aliniat. inactivitate) Chiar daca e repede. In sutele de a to.ro . Cunosc insA atati med i de valoare . usor sum a InIltat. ale amenilor cescriu foarte mult folosul stenografiei. mic. ervi de piesä de comparatie..: d . nume proprii. al mainei de s ri .4.. pot fi citite individual iar nu ghicite din context. ..... lizibil (cinste.._ . atunci cand ant oratori cati pro- 1"/ unta zoo cuvinte pe minut.ue copieaz1 din arti.alcabid peruv'an" exametiltetramin" in I e de uro- tr pine etc.. spre a da gata 14L pe Uetul ch nt.n. dacoromanica. evident simplificat §i orig.°i-. s nt ilizibile d'n aceea i pf inA a complicati i scrisului latin vechiu de 2500 am. ori tcridinta de a serie .nal. Chiar i literile izolat luate de cele vecine.

4/. 5.j't. In)). Unii nebuni. 135. cumpAtat. ponderat tras.: 41-}5uth.4 m. / sau ca j. . pollteta) Aerul circula liber intre randuri. Rpatiile. jil Multi nebuni au acest scris. AL . cinste" trebuie inlocuitä prin aceea de dorinta de preciziune in falsa. sau prin scrierea inversata a cuvantului asupra caruia scriptorul vrea si atraga atentia. (Fig. dintre S is dezo donat teb 'I. (Fig. h.. Nici o preocupare de ordine.n4. ntre cuvinte./Ac. a -qemnelor de exclamatie si intrebare. dar banal. . 36). g.. iru t u pa et d n rvi randuri... 00.. . gina scriind in latul ei. nebunie) Intervalele dintre cuvinte. 134) o -ht. Lumina nu circula ti tre rAnduri. siu.. ) iregularitate izbitoare.C (. Scrisul cite.. 5. ordon t. maiscriuincaodata.- r). t tul e clar si precis. aliniat. adresele.4. 6. O alta caracteristica a scrisului nebunilor este sau clisproportia literilor. . minte confuzà. Scrisul ciar (luciditate. Scrisul confuz e rar printre intelectuali la Romani. Trasaturile unor litere ca b..t. . (Fig. sublinierile continue. 137). multiplicitatea majusculelor. p tolit. rellefat.73 Ca regulä generala scrisul plastografului este totdeauna mai lizibil deca modelul ce imitl. 133. (Fig. dacoromanica. Scrisul confuz 03). de simetrie.. 4.ro .0. alineate e. Marginile.. Ò7 (obscuritate. al lui loan Slavici. nu sant pazite.. Scrisul ordonat (ordine..4. Scrisul dezordonat (dezordlne. cuvintele adaugate de plastogral sant mai lizibile decAt cuvintele autentice. armonios i cu iscAlitura gladiolata.: L.votA. i scrisul caligrafic e ciar. q. inghesuit. dupa ce au umplut o paFig.grun. minte neclarä.wtfre. 1 se amesteca in ra durile de deasupra si si dedesubt impleticindu-le. Evident ca aci explicatia g-rafologicä de franchetä.A. (Fig. Simetria donmeste peste tot. ordine. (Fi.) It. 114.a-/-1.prwt:. claritate.N. inlAnt it. la un scris normal in aparenta. In jurul cuvintelor. Ingri. In cazurile de fals.. metoda) E irkverqul ceruilalt. d. II ). a AC. Cam'l Pet e c i. De multe ori unele cuvinte sant sco-ise in relief prin subliniere. 7."4. pe aceeasi pagina scriind si in lungul ei. p.: 1. r --tti-eit. Ai zice_cä plastograful se teme cá dacl s'ar citi gresit cuvantul in vederea clruia a comis falvl sa nu poatä trage foloasele cari l'au impins la comiterea lui. partial mai ales.. nebunie) E ca o armata in debandada. ori In diagonala. - O /Yo I i 1'4.

ep 114 12. cu toatd micimea literilor..Jc..0 uy. este ekh. lpI c..v. cazna cu care cauta simplicitatea si armonia desdvirsitd.6. t)ad.or V( la %. cu toatd lungimea rAndului. Ingrijit. Inteo frantuzeascd pretentioasd si plind de greseli. neo. IncApdtinat i tenace.-Ccr ' s re. jidia . 136.4 jtt vela ea. 6. ca toti marii scriitori. Miele amenintd si distrugd scrisorile lui Eminescu.7. aliniat. 6. v±' 10 fe.41.t. foarte armonios. Scrisoarea de mai sus. res. 0. Al.1. Finalele au un gest de cadelnitare.111 ek tc-esq /HAZ 11012 yej " At 4.. .13. . .A4. amorf.74 4:141Q. -vt 9--s-tfrck. <47.1. ngvn Scris disgratios. . fraza . citet. ordonat. t5...A. c4444a-f7. .. Iscilitura e putin artificialà de omN.4.) e si zai.24.7 st r. 137) din care se vede rdbdarea cu care poetul ti cizela. a ZZ . rigid. scris cumpitat. V.h1Qart.4. ¡seda VG 17.. dacoromanica.rae .. tAnAr paraful e cu funda . et-ersh y c. cAteva finale urcAnd mistic Veronica Miele." Fig. Imbácsit. r 1. _ Je7 .d d.7e. ./. sinistrogir.Jvavu. neingrijit. Scris de o splendidd claritate.4 A.t4 " 444. 06 0 0. 4.ro . cAL. precipitat. prin care. (. Cei onal 44 g. scrisd pe contrapagina pe care Eminescu scrisese frumoasa poezie Dorintd" (Fig. :4 4-11 - F ig.". ku) eAd 11174' Dt&-re-. 4.7444.yr da 4741 ana 14. LA.LLe - - efx: .v.... AL 4. contrasteazd cu maturitatea scrisului din text.A re.1. vulgar.71.1.

dorninatoare ¢i agresive. sant unele curbe trase par ca Cu penelul. CitEPIEUX JAMIN L'Ecriture et le caractère". 20. 87). nala si mai de gust. simplifi at. Scrisul disgratios (trivialitate. Ozr. majuscule mai ales. NOTA. In relief. Vezi A.75 8. naturi antipaticii) Scrisul supra ochii prin vulgaritatea formelor. suprainnaltat.' . 39. al Renasterei : Rafael. In acelas timp buclat si barat. r_.)17--(-- h ptelt. e 44:44 4f-e. cu iscalitura fard paraf anchilozate in form d venite dar mai mare ca textul. sant ìnsä i savanti prea cufundati in specialitatea Li4--e6-4461 2'rz. artistic aranjate".4 Fig. pictorilor. 22.74 y Scris armonios. 139. BINET. 40. elenistul Erbiceanu.e.. 44. Scrisul ordonat.*--e t 444"-4. Scrisul urat apartine deobiceiu naturelor fruste. Din punct d ved re gr fo logic. 14. grat. si In genere apreciatorilor In arta. Ae ft-4 "14 0 4a-441:a4f. mai origi- O subdiviziune a acestui scris este scrisul TIPO GRAFIC cari imita forma multar litere de tipar. al unui admirabil profesor. cu t dominator. Formele sant elegante. ca numeroase lit re de forma tip grafi a. cu litere rasturnate. 52 etc. dar trtsAturile sant originale. e bine ca expertul sa intrebe de sexul si varsta persoanei al carui scris il cerceteaza si in tot cazul sa cunoasca data 9. VARSTA I SEXUL1) Ori de cate ori lì va fi cu putinta. lorcari au un astfel de scris. 9. ca numeroase litere In forma de tipar. cat mai simpla. cu bara coborind de sus In jos (Indarjita putere de rezistenta). apasat.z. Scrisul armonios /4.r-zoNreife Dit a-g147 Cap. Vezi de pilda fig. E un compus din scrisul vulgar si din scrisul dezordonat. saltaret.' la e -0-7e. 8 scrisul marelui pictor si poet. ci s crisui cc re e te vi.'estetic. prin dezordinea traseului. De multe ori i se adauga si imbacsirea scrisului. (Fig. originalitate. In loc de paraf : puna dupa iscalitura. E scrisul poetilor. Scrisul este suitor si gladioIat.). proportionate. nate. dacoromanica. arrronie. sant:totusi pa gini de literatura. dar mai ales admirabila monografie a acestui autor : Pdge el le sexe a'ans l'écriture".4-4- (gust. vezi J.banale si atat de i cet desem dice. simt artistic) Casr-s/ e Ver -1-17-Ce E o gradina de flori rare. originale.ro . ta . articolele publicate In aceasta chestiune in La Revueu din 1904 si scoase In brosura a parte. lipsi de gust. ingrijite. parca s'ar mangaia forma literei. cu bar la t scrisul modelelor de caligrafie. slab inclinat. un scris frumo nu este -Fig 138. Paris 1924. 136). (Fig. ale carui carti de s cala ciar si meto. (Fig.

Deci varsta reala a unui om nu depinde de numarul anilor traiti ci de uzura organismului i prin urmare scrisul nu poate sa indice anii socotiti dupa calendar. rotunjit. cand -incep deformarte datorite batranetei. SA admitem cazul cand un om ar invata sä scrie la 50-60 de ani.ti invata sa serie doar la regiment.. e 73. t'ara paraf (Ludan Biaga) barat. Sant baetide liceu cari VMSTA. 50 de ani. pentru ca scrisul este. Rosetti.a rand varsta i sexul unui scris nu se pot preciza de crrafolog in toate cazurile si lucrul e firesc. I idesat. ingladiat. Observa litera G. evident iarasrca scrisul va fi foarte asemanator cu al unui copil Cu toata deosebirea de varsta. Iscalitura e subliniatd cu o mica liniutà precisa : Radu D. A. Aceasta din doua motive: intai.40_tz. Si sant tineri.Az)*. Creangl etc._ecti9. Eliad. . ßriginal inldntuit. (Vezi Fig. altul fiind scrisul copilului de io ani. intr'o continua evolutie. 6L- 12-47(/ 44. 115).ro . 143 scrisul mamei mele la 90 de ani). protectoare. t in acelas timp buclat de sLs in jos. "ATIprainnaltat. dar nu se hotareste sa dea in laturi uzurpatorii decdt atunci cand manueste condeiul. Delavrancea.76 cand s'a scris fiecare piesa de comparatie ce i s'a remis. Aproape toate majusculele au forma de tipar.1--ki 4444 ilkilte 9 ?ft. G este inghesuit (timiditate nativa) in schimb R. (Vezi scrisului poetului Samson Bodnarescu la 25 de ani. al barbatului de 30 anii atunci numai scrisul este deplin format si'si pastreaza caracteristica grafica pana pe la ijk. al tanarului de 20. sant batrani cari la 70-80 de ani desfasoara oactivita te de care ar fi incapabil un om mult mai tanar. ata de original i artist. batrani la 30 de ani. E o caracteristica a scrisului Rornanilor). apasat. Scrisul talentatului fabulist. poetul. suprainnaltata.4 si Fig. coborltor. Acest scris arata deci un timid care are corstiinta valoarei sale. ou .x. casi caracterul. Oadularea parafului ar mai arata: dorinta de a place. paraful e un zigzig rotunjit aruncat in sus. in relief. terminat ca o plesnitura de biciu. Scrisul Ion va fi deci foarte tanar. foarte citet.<QA.4. suit sa fie vesel saptamanal. Cu prea mici deosebiri. In al doilea rand trebuie sa tinem seama de anul caligrafic. 47. ttezele. intre 15 Si 18 ani au o desvoltare fi644LVALAr zica cum nu o au multi barbati de 30 de ani. George Ranetti. e labartat i tot asemenea bara lui t. D. gest fre-uent la °amena giumeti (Vezi Iorga. iscdlitura modesta. Fig. exuberant. Sturdza la 70 ani si fig. dacoromanica. precedata de o linie aruncata batjocoritor in sus (alta caracteristica a scrisului Romanilor) Fig. Scris armonios mic. 141. in medie. 44-(-44. Scris armonios. Scris gh-muit. batjocoritor rotuniita. in al doile. ori sa biciuiascd doar la Furnica". 89 scrisul lai LIj Maiii4 9j3 Fig. veseld. Ma explic : multi solda. ca al unui copil de 7 lo ani. dominatoare. "o. 142.

Hachette. Sexul poate mai usor fi determinat dupa scris : Crepieux-Jamin a dat 9o0/0 solutiuni juste. mai vertical. semnele de cultura sporesc. fara sa voiasca. cu fruntasi de o supea) Satuim pe toti pedagogii i psihologii sa citeascA extrem de interesa lta lucrare a d lui So'ange Pellat: . Fig. mai energica. ca panza de paianjen. (scrisul Reginei Maria) si sant barbati cari au toata sensibilitatea. COPIII. Ion Lahovary. a sanatatei fizice scris ramas tanar la go de ani. Take Ionescu.. al cali tatilor si defectelor caracteristice fiecarui sex.(. Pe la 50 de aili. scrisul se departeaza de modelele caligrafice. ceeace nu exista.77 Totusi. Alexandru Lahovary. 115). semnele de egoism se Inmultesc. Au forma mai regulata. Citez la intamplare : Alexandru loan Cuza. etc. lipsit de semne de cultura si mai ales cu litere mergand crescand ca inaltime in spre sfarsitul cuvantului. Intr'adevar sant femei cu energie barbateasca. Generalul Lahovary. Iorga.-ySke y. Petre Carp. scrisul 17/-2.Au un scris neformat. BATRANII. vad atAtea schimbari. cu apasari fusiforme caracteristice eipansiunei sensuale. Cu impodobiri de litere. 143. dorinta de a place). Generalut Averescu. scrisul indica semne de oboseala. (Fig. mai sacadat. Fapt curios la Romani este ca multi oameni de seama. d-1 Crépieux-Jamin a dat rezultate exacte in 8o0/o din cazurile ce i s'au supus. Compara cu scrisul la 25 de ani a lui S. (cochetarie. mana se ridica mai greu de pe hartie si lasa unele linii intre litere. cu forme pretentioase. egoisti. cu inegalitati numeroase.Au scrisul exuberant. ADULTII. au scrisul femeiesc. dar nu prin vreun semn grafologic. cu linii serpuitoare.ro . din vechiul regat mai ales. nervositatea si susceptibilitatea femeei. Oricurn sexul nu poate fi determinat cu preciziune dupa scris. mai tocat. mare. AD0LESCENT11.. --. Bodnarescu. (Scrisul ingladiat). doveditoare de vitalitate. greoiu. pentru majoritatea cazurilor si mai ales la oameni cari au ceva cultura. N.~ e--e9-e-- Scrisul nu are varsta calendaristica ci varsta nervilor. SEXUL. Vasile Alexandri. dacoromanica. mai mic. incat devin. etc. varsta calendaristica se poate recunoaste dupa scris si in experientele lui Binet._ . caci batranii val moartea secerand atat de des in jurul lor.1.---.Zr.1) Ingladiarea lipseste la cei cari au invatat sa scrie In varsta fiind. In aceasta insa sta tocmai o dovada in plus a temeiniciei grafologiei. Poate ca ad i ar fi o explicare de ce conservatorii. mai ales la liniile orizontale. cì printr'un studiu psihologic dela caz la caz. impresionabilitatea. caracteristic al scrisului femeilor. tremuraturile caracteristice batranetei sporesc. Filipescu. N. in linii mari. devine mai batos. Mihail Kogalniceanu. capatandu-si deplina originalitate.'éducation aidie par la graphologie 1906..

muncesc laolalta cu barbatii si uneori. judecand dupa scris. nervositate. I. Multe femei si-au castigat independenta economica. Bratianu. energic. Duca. mai mic. chiar daca unele femei. Sturdza. dispretuitor si rece. oratori de frunte. cl pentru ca mai toti au avut temperamente femenine. contine mai numeroase semne de devotament.78 rioara moralitate. Singurul lor sef cu scris mai viril a fost Lascar Catargi. dacoromanica. cicalitor. pe d-1 C. pe and liberalii au fost totdeauna condusi de fruntasi al caror scris era barbatesc: I. au guvernat atat de putin. prin energia combativa. cochetaria. JO pierde sensibilitatea. In rebula generala. Nu pentrui ca n'au stiut cultiva masele electorale. din moda. scrisul femeilor este mai putin energic. D. L C. mai greu. Bratianu. terorizandu-si partizanii cu fise sistem Bertillon. Scrisul femeilor este de altf el intr'un stadiu de transformare. incapatanat. De aceea scrisul femeiesc capata tot mai multa energie.ro . la fel cu ei. susceptibilitate si cochetarie. iar daca ar fi sa judeci dupa scris. temperamentul visator si. adopta un scris artificial barbatesc «à la gar9onne». seducator si energic. puricand finantele Statului. increderea in sine lipsita de egoism si mladierea inteligentei sale fine si clare. cu splendidul lui scris mare. iar ca sef al opozitiei. din greu. artist. Argetoianu. l'as vedea. mult mai culcat spre dreapta. mostenitor la sefia liberala ar fi d-1 I. G. intuitie.

PARTE A. III-a

EXPER TIZ A
I.
Dupa

Expertiza grafologicA

ce am vazut cum infinita varietate a scrisurilor se aduna In grupe, specii si clase, sa cercetam acum care va fi metoda expertizei grafologice care, precum am spus, isi are aplicatia pentru once fel de identificare, pentru toate a-nonimele, pentru toate cazurile de fals In care nu va fi vorba de stergerea unui scris prin reactivi sau altfel, deci pentru marda majoritate a cazurilor supuse
expertului.

Cand primesti posta si recunosti, cu absoluta siguranta, numai dintr'o arun-

catura de ochi pe adresa de pe plic cine ti-a scris, dupa ce criterii te conduci ?
Cercetezi oare forma literilor ? Nu. Identificarea o faci dupa aspectul general, dupa fizionomia de ansamblu a scrisului, dupa armonia miscarei, in tocmai dupa cum

pe strada recunosti pe cineva, nu dupa cravata sau haina, nici dupa negul pe care-I va fi avand pe obraz, cl dupa silueta, dupa mers, dupa gest, dupa alura generala. Numai daca cineva si-a schimbat fizionomia obisnuita : si-a ras barba si
mustatile, schioapata, etc., II vei recunoaste dupa o mai de aproape cercetare.

Tot asemenea expertul grafolog va studia alura generala a scrisului: dimensiunea, directiunea, factura, presiunea, etc., pentru a identifica un scris. Daca din cauza abilitatei plastografului, deosebirile nu vor fi destul de aparente, atunci,
va intra in subdiviziunile scrisului, va cauta semnele particulare, ticurile, idiotismele scrisului, studiind ortografia, a numelor proprii In special, abrevierile, marginile

lasate nescrise, literile, izolat luate, dar nu In ceea ce priveste forma, el ca gest grafic ; va studià finalele, barele, punctele, accentele, intrAnd tot mai mult in detalii, cautand cu lupa elementele cele mai fine ale scrisului, cele cari numai Cu microscopul se pot recunoaste, masurand la nevoie nunumai dimensiunile, dire tiunea, unghiurile dar si calibrul ductului, folosind toate procedeele indi ate in capitolul Uneltele expertului" pana ce-si va putea forma o convingere deplina. Acest studiu amanuntit se va face Intai asupra scrisului necontestat, pentru .a. porn1 dela o baza sigura, si apoi asupra scrisului contestat. Expertul va conchide ca scrisul incriminat este fals cand intreaga miscare a scrisului, to te inflexiunile, toate trasaturile, toate idiotismele microscopice ale scrisului incriminat

dacoromanica.ro

8o

sant in contrazicere Cu scrisul necontestat". (Michon : Mémoire a consulter aux magistrats etc..." Op. cit).

Aceste puncte de examinare sunt atat de numeroase si unele atat de fine Inca nu este cu putinta sa concepem ca un plastograf sa le poata observa pe toate In acclas timp, sa le observe cu aceleasi proportiuni si variatiuni si cu toate acestea falsul sa aiba tot naturalul, toata deciziunea si siguranta scrisului autentic.

II. Amdnuntul in expertiza grafologicA
Se precizam cum trebuie studiat amanuntul cand facem o expertiza :
1.

Citirea textului

E totdeauna necesar sa citim cu multa bagare de seama, atat textul documentului banuit de fals, cat si piesele de comparatiune, familiarizandu-ne cu stilul, notand expresiunile cari se repetä mai des etc. Adeseaori un anacronism va indica chiar dela inceput ca suntem in fata unui fals.
2.

Ortografia

Schimbarea scrisului cirili cu alfabetul latin, toate sistemele de ortocare s'auetc., succedat, Cu sau fara aprobarea grafie etimologic, fonetic, tot

Academiei, au avut ca rezultat ca astazi once Roman care se respecta are propria lui ortografie. Acest fapt regretabil, poate dintr'un punct de vedere desi nu o ortografie conventionala, variabila, cl ideea intereseazaeste de cel mai mare folos In descoperirea unui fals. Mai totdeauna ortografia va fi neglijata de plastograf pentru ca el isi coacentreaza toata atentia in a imita perfect forma vizibilii a literilor. Ortografia numelor proprii mi Cu seama trebuie bine observata. O contrazicere de ortografie la o iscalitura, la niste nume proprii cu totul familiare unei persoane al carui scris s'a imitat, nu poate fi decat un indiciu puternic de fals. (Falsul Take Anastasiu, Grigore Sturdza, etc.).
3. Provincialisme, strainisme, abrevieni

Iarasi, in grija lui de a imita forma literilor, plastograful neglijeaza provincialismele dand_astfel o dovada de fals. (De pilda In falsul Take Anastasiu, Gr. Sturdza, unele moldovenisme n'au fost luate In seama de plastograful artist, Botez, caruia i se atribue acel fals). Intr'o expertiza recenta, provincialismele si ortografia mi au ajutat mult sa fac un prim triaj si din 19 banuiti sa ma opresc asupra unui oltean care scria, ca st In fals: anouauft, doaua, vi-iam, rica». si ortografiase altfel abrevierile comerciale, «netto, brutto, circa, kilogram etc.,» decat un ardelean asupra caruia cazusera banuelile la inceput.
4. Examinarea prin transparenta'

E totdeauna bine, inainte de a iiitra in analiza propriu zisa a scrisului contestat, sa examinarla actul banuit de fals, prin transparenta. Se poate observa astfel de piida ca o data, o cifra, un nume, au fost sterse lipindu-se deasupra un

dacoromanica.ro

81

timbru fiscal ; se poate observd ca hartia are pe alocuri unele pete transparente,

ceea ce. ar fi un indiciu de stergere cu guma etc. Am expertizat un caz cand, pe un act de na§tere, cu multa dibacie se schimbase o data. Ei bine, simpla examinare prin transparenta a documentului incriminat, mi-a permis sa dovedesc f lsul, perfect executat, fan sa rn, i fie nevoie de expertiza grafica, pentru ca fil'gram 1-tartiei purtd. anul 1904, iar cifra alterata 1901 si nu se puted ca un act sa fi fost t le scris cu trei ani inainte de fabricarea hartiei utilizate. Mai alee pe tru d cu vechi, studierea filigramei, a mare i de fabr'ea, a liartiei, e de can ii e im-

portanta pentru dovedir a, prin an rot isti, a unui Hs. Tot prin transparenta an descoperit autoru unu. noet4_._ vi zi-. 0-e.,t4
pusese scriso, rea noare 1 tr'un pl'c p ra tiparit en e-ul ' proesim ei sale, dar peste cc re ip'se marc' p t I . ntr'un alt c s'aii ar, e stersese ntai cu cern -1 nun le 'ix r't si apoi se 1 i e marc e
im : i -na
.

tiv-v,

le

7-$40e,,,
e--1/11--..--TY

.,

az,-.),-2,--0-2.-----4e2-/ 12»0--;,_

a- Ar.

.__--col-e_
7e

fv--- 0-2fre__ e-ev--A---.

, 1.t_
e-

72

por 14tZi,- fr

postale, dar pr siunea n asinei de tiparit-se exercitase

P

i-e,d-9-----

dt,
Y111.-1C-

I

si pe hartia de matase captusind cu violet plicul, caracterele aparand In relief
e ¡In alfabetul orbilor Braille.

1' ,10441 fsZ9 g-A;u-;141C---- ) t:e64/14---) f
.7.

r/

Ungand relieful literilor cu praf de creta, am putut citi perfect numele autorului
nonimului.

5. Aliniatele

Unii Intrebuinteaza foarte multe alineate, altii escep-

tional de rar. In tipografie, randul ce urmeaza dupa un
alineat
Inr_..epe

S ' ul le,,a , nu ntat, pe rand ngladi t, la. tuft i glaFig. 144. diolat u liniuta b nuitorilor la fin le al'n'atelor, t bucl t i barat nt n tele car t ri ti e ale (tenacitatea secretivitate si banu'ala scrisului Rom nil r). Ob erva g stul bat' ritor al Unalelor i b relor lui t, rnia. re pr ede pe I, c re 1 a a pe I cu C In i altura te int'nuata int 'un n ta cu o ondulatiune (dorinta de a place, abirtate

paraf ascutit si_ violent tras. Observä semnul s urtarei din prefacut Inteo lun a linie taio a.

a itura

cu 3 Llitere

mai spre dreapta. Cei nui multi Incep, cand scriu, alineatul mai spre dreapta:dar cu fel de fel de variatiuni (cari trebuesc masurate). Mati, (banuitorii), (Fig. 144, 58, 132, 130, 127) 120, 94, 53, 22 etc.) de tearna sa nu se adauge ceva In locurile rama--le albe prin intrebuitarea aliniattilui, umplu locul alb ca o liniuta, mica, mare, simpla, dubla, serpuita, rigida etc. Toate aceste variatiuni sant rare ori observate de plastograf si prin aceasta chiar, mai importante dc studiat.
H. Stahl.

Grafo'o ja.

dacoromanica.ro

82

6. Marginele

Spatiul alb ce mcadreaza de obiceiu s_risul, e cu atat mai important de studiat cu cat nu'si inchipuie plastograful ca tocn-ai acolo unde n'a scris absolut dmic va fi lasat nunumai o dovada de fals dar chiar si o urma a personalitatei sale. Inteadevar, marginile pot fi : Mari, cand de jur Imprejurul corpului scrisului se lasa o margine mare are mcadreaza parca scrisul. (gust, generozitate, risipei). Absente, cand toata hartia e utilizata pe toata largimea (Economie
ga rcenze).

Cresccinda, cand marginea, mica la primul rand, sporeste din ce in ce cu cat scrisul se aprop e de sfarsitul paginei. (Activitate, graba, tenclinta spre cheltuiala). Descrescanda (inactivitate, tendinta spre economie). Neregulata. (graba, dezordine).

Mai ca seama marginea dreapta este foarte revelatoare In caz de fals din
cauza indesarei scrisului la sfarsitul randului spre a introduce un cuvant suplementac

In linie, din cauza felului cum sant despartite cuvintele cari n'au incaput Intr'un singur cuvant, din cau±a formelor variate ale semnelor de despartire (ascutite, ngrosate, fusiforme, suitoare, coboritoare, prea fungi, etc., simple, duble, repetate la inceputul randului urmator etc. etc.).
7. Cifrele

Fiind mai rare, trebuesc totdeauna sa atraga atentia expertului pentru ca In general nu sant bine studiate de plastograf ori, din lipsa de model, ele sant mai prost imitate. Apoi, in caz de fals partial, cifrele sant mai ales falsificate se schimba I In 4 sau 7 etc. Cifrele vof fi studiate exact casi literele, cautand gestul grafic cu cari s'au scris. Vom studia daca sant mari, mici, apasate, eterate, verticale, culcate etc., etc. CUM a facut Crépieux-jamin pentru cifra 1 si cele 857.560.950.925.227.457.643.187.203 feluri de a face aceasta cifra. Vezi p. 13).
8. Punctele, accentele, etc.

Punctele, accentele, sedilele etc. iarasi vor atrage mai putin atentia plastografului si de aceea trebuesc studiate In amanunt Punctul poate fi pus foarte jos, foarte sus, spre dreapta, spre stftnga lui i, poate fi gras de cerneala, eteric, prelungit In forma de accent gray, de accent acut, et spintecatura microscopicA la Inceput din cauza felului cum s'a tinut penita, departandu-se prin apasare deschizatura ciocului penitei etc. etc.
:

Semnul scurtarei de pilda poate fi Inlocuit printr'o linie scurta, lunga, apasat5,, eteratil, fusiforma etc. etc. poate fi pus prea sus, prea jos, mai la dreapta, mai

la stanga literei, poate sa lipseasca etc. etc.
I) M. KogAlniceanu, se zice, lAsa la inceput atAta spatiu alb mire corpul scrisului si iscalitura incat priete i au tliat iscAlitura cu hartia albA, destul de largA rAmasa deasupra ei, si pe baza iscAliturei lui Ko-

gAlnir anu ministru, au comandat o masA buna la Capa, la care au invitat si pe KogAlniceanu. De atunci mare e ba bat de stat iscAlia imediat dupd ultimul rdi d al textului. (Fig. 87.

dacoromanica.ro

83

9. Barele.

Barele lui T, t, F f, 4, 7, 5 etc. iarasi pot fi fungi, (Fig. 57) .scurte, (Fig. 59) apasAte, (Fig. 7) eterate (Fig. n5) etc in forma de milciuca (Fig. 32) (vointd puternicci) suitoare si ascutite, imitand gestul celui c.ire da c i tifla (spirit critic, batjocoritor), (Fig. 95) coboritoare de sus in jos (energie incapa 'Maki) (Fig. 1o4-26)

mai sus ca t (Fig. 57) (spirit de donzinatie) p ea jos (supunere) Fig 51) terminate cu un carlig (tenqcitate), (Fig. 50) pot sa lipseasca (inatentiune, slabiciune Jizica, (Fig. 127 pot fi puse spre dreapta detasandu-se de corpul literei (vioiciune) (Fig. 42) pot fi scurte i suitoare, scurte si cobontoare, mult prea lungi si subtiri, fungi i apasate etc. etc. etc.
10. Finalele.

Caligrafia ne invata sa sfarsim cuvintele Cu
de condeiu suitoare.
dupg, temperamentul fiecaruia.

o

delicata si mica svarlitu a

Fluidul nervos insa ne impinge a da finaleloc formele cele mai N ar at
Asa finalele pot fi : Scurtate, parca am fi taiat cu foarfeca sfarsitul ultimei litere a uvantu ui (Fig. 126) (Stapanire de sine, lipsa de expansiune, sgarcenie). Foarte lungi (expasiune, cheltuiala (F.g. 47). c Convergente, revenind spre stanga (Egoism). sarcasm) E o caracteristica a scrisului romal s Ascutite si repezi e) In forma de maciuca (Voinpi puternica, brutalitate). J) Terminate Cu un carlig microscopic (Tenacitate) (Fig. 57). n gest de cadelnitare (misticism Fig. 135-115) Urcand rotunjit subtirele /2) Grase de cerneala, eterice, etc. etc. In armonie cu scrisul de care s leaga si deci interpretate ca atare.
11. IscAlitura.

Iscalitura e partea cea mai personala si mai caracteristica a scrisului, cea care schimba mai rar, e partea scrisului care da mai mult de lucru expertului pentru ca asupra ei se concentreaza toate silintele plastografului. Pe langa caracterele generale ale scrisului se mai poate observa: Daca literele iscaliturei sunt sau nu de aceeasi marime cu corpul scrierei, daca directiunea iscaliturei este aceeasi cu directiunea randurilor scrisului. Locul unde se pune iscalitura: loarte jos sub unja scrisului, lipita aproape de ultimele randuri ale textului, mult spre stanga ei, etc. Daca se scrie numele i pronumele intreg sau numii numele sau initiala si nurnele etc. Daca se pune punct dupa initiale, sau o bara, sau un punct si o liniuta etc. Daca iscalitura are sau nu paraf.

dacoromanica.ro

44) (Mcindria memelni). 147) ori o liniurá (Fig. relativ foarte simpld armonioasd. 43. simplicitate. Altii au un paraf fulgurant. S. meat a trebuit sa tai cli5eu1 In doua Fi g. A. compus dintr'o serie de linii In zigzag imitand fulgerul (Temperanzent luptd tor) (Fig. cu scrisul vulgar : meschinarie) Vezi frumoasa iscalitura fara paraf a lui Mihai Viteazul (Fig. iscalesc fara paraf dar pun dupa nume un punct (Fig.ro . Ori iscalitura se continua printr'o finala svarlita spre dreapta agresiv'(spirit combativ) (Fig. In loc de paraf. A5a scriu cei cari 5tiu sa se apere cand ataci) (Fig.ta) (Fig. NO a lui Constantin BrAncoveanu. a. La multi paraful se reduce la o aruncatura de condeiu coborand sub iscalitura dela Fig. 42. dreapta. Ioo) aceasta din urma ca un paraf atat de lung spre Iscalitura fard parar. da liber curs imaginatiei i tenveramentului sau si face un paraf dupa bunul lui plac 5i propria-i. tenace. Idatuita (Observd literile o. 162) a lui Constantin Brancoveanu (Fig. (Beinuitorii aricigosi) (Fig. dreapta la stanga (Defensivitate. Altii. Parar inlocuit printr'un punct. 44 sau il supraliniaza (Fig. Unii. 33. Unii. 34. désemneaza ni5te ondulatiuni In forma de sfredel. 94. 69). 29.84 12. subliniind numele. Fig. 48 si roo) ca sa poatft incape In volum. Alervoacd. 48) si (Fig. Paraful Paraful este foarte interesant pentru ca scriptorul. 150. 96 etc). 146. ca litere de tipar. De aceea paraful este foarte interesant de studiat si interpretat grafologiceste. dacoromanica. Ihnainte de a face acest fel de paraf. 145) compara-le cu iscalitura lui 11/Iihai Sutu si Alexandru Mavro- cordat (Fig. atacare dibace . nefiind silit sa imite un model tip preconizat de regulele caligrafice si pe care sa trebuiasca a-1 scrie lizibil. sublinieaza numele lor (Fig. orgoliu Cu scrisul mare . h. 146) sau doua puncte (Fig. de sus in jos. 144.inventie. 63) (Bcinititorii) sau trag o serie de liniutg SA se compare ea iscdliturile D)mnilor fanariotb. 14. 88). Punctele pe i planeazd foarte sus. loo. etc). 104) sau rotunjita (batjocurci glumea. 149. 148. (Dorinla de a place. 64) sau agresiv In sus (Fig. 41. (Superioritate.si politicoasà) (Fig. 1111-l1tA Cei mai putini la numar 41vriv n 11-Ar iscalesc fara paraf. pe- cetea si monograma. inchizand numele. 145. 81).

vor face un paraf terminat in zigzag. revenind spre stanga ." SA se observe cum punctul lui i se prelungeste in accent gray unindu-se cu litera urmatoare: vino. cu largi miscari de condeiu. sporesc la oa menii culti dar se gasesc chiar si in scrisul sZo-orge. aliniat. prieten devotat i sfaScris foal te inclinat. Aceste ticuri. 135) De aci incolo incep parafele complicate si intortochiate inchizand numele c intr'o casa de melc. apoi carligul microscopic dela dacoromanica.gra. sunt de cea mai mare importanta penti u expert JP. cu incolaciri spre stanga. E paraful multor femei. 23. 24. A. cockelarie). nu trebueste interpretat izolat ci din punctul de vedere general al scrisului. entuziastii un paraf dupd iscaliturd. inlantuit. De pilda egoistii Scrisul supraInnaltat exuber pas'onat. pretentiosii un agresiva ma iu ata inlo uind paraful.. Dimitioasd. reliefat. iar explicatia psihologica trebuie dqta dupa gestul care a provocat trasatura de de condeiu ce o studiem. naturele bataioase. ori ca un laso. 18. ca-si barele. Niciodata un semn nu trebuie studiat izolat ci totdeauna pus In armonie cu restul scrisului i explicat prin similitudinea gestului grafic car3 i-a dat nastere. 50. ciar. De Oda s in Asi".. 12. (Violenta combativilate Fig. repez't. citet. cifrele. pamfletarii. cu impletituri in forma de panza paianjen etc. cu logica stransa i autocritica.S din iscalitua armonioase.hi '9 SA semnalez cAteva. parantez le. 26. criticii. Idiotismelele arafice Scrisul fiecarui om prezinta si anumite ticuri. punctele.ye 41eicr"mtyrZi fice cari se explica psihologiceste studiind gestul care le-a dat nastere. violent accelerat.-mediocrilor. al talentatului ziarist si -arti ernant it r al pamfletului Pamlil Seit aru. pentru Fig. pana.. sau ascutit. trior de imitat (Fig. accentele. demn. etc. trie Onciul.. incet. denumite de grafologi idiotisme grafice" sunt infinit de multe. vor avea un paraf compus din miscari Flip. cu d ud p c e paraf cu floricele. ciudatenii in felul de a serie unele litere.a. (Dorna de a place. scrisul odihnitului intru Domnul. lucrand metodic. Aceste idiotisme gra412*. gd. 95).ro . terminat maciucat. 13. limpede. cu finala lunt.. de a le grupa etc. / in poi'. amiazdzi".85 linii au paraful format din o linie pornind spre stanga si revenind i mai violent spre dreapta. 147. Altii au un paraf ca o funda. 148. ghilemelele. paraf tuitor dezinteresat al studentilor sai. a minunatului profesor. violentii un paraf terminat in maciuca etc. contopea sedila de literele urmatoare. 114) scrisul mare. subliniind numele. la prim vedere. SA se observe cum aceasta minte cumpanita. Am ales un scris care pare. banalilor. Dibacia parafuliui indica de obiceiu apt' tudini comerciale Paraful.. care cel mai mic succes al lor era o buculitera C din Cu salutari" sinistrogird si disgrarie. (Fig.

Onciul pe carnetele de frecuentare la cursuri. cu bratul intins. la. repede. N'ar trebui 1nsa ca sa ne multumim Cu aceasta unica piesa de comparatie pentru ca scrisul obtinut In asemenea conditiuni este. III. fie chiar. Numai atunci se vor putea determina caracterele permanente ale scrisului de cele fugitive: (frig. totdeauna cu lupa. ingrijit. Ucechia. ori de cate ori va fi Cu putinta. la". prezinta si ea variatiuni dupa cum e scrisa In josul unei. Alegerea pieselor de comparatie Este necesar ca actele de comparatie sa fie cat mai nurneroase si mai variate (scrise cu cerneala. faptului ca scrie cu sau fara ochelari. cand dacoromanica. D-tale. Fig. Chiar si iscalitura. boalei etc. Ele scapa plastografului sau el da gres daca le imita. 149 150. Onciul" etc. Toate aceste ciudatenii ale scrisului alcatuesc ceeace grafologii numesc «idiotisme grafice". scrisul cel mai apropiat ca data si aspect cu cel banuit din cauza schimbarilor pe cari scrisul le sufera datorita varstei. emotiune. Expertul va trebui sa cerceteze nu numai varsta i sexul dar si nationalitatea. Vez i cuvintele : azi. istoricul ardclean parintele Ion Lupa. apoi felul cum Innalta litera a. lene.86 literele t. Aceasta este foarte necesar i actul de comparatie astf el obtin fi de o mare importanta. suparare. starea de sanatate a persoanei al carui scris s'a imitat.ro . doveditoare de cultura (scris simplificat) si de logica (scris legat) nu le poate face un incult si nu le-au putut face nici unii studenti pe cari Ii tiu cari au imitat iscalitura lui D.. Conto_piri de acestea. Intocmai precum un medic con5tiincios cauta sa afle cat mai multe detalii asupra bolnavului pe care-I Ingrijeste pentru a putea da un diagnostic mai sigur. si mereu In legatura cu ansamblul scrisului. carti de vizita. sporirei instructiunei. i expertiza va putea fi mai pozitiva. intentionat sau neu. ori pe o petitie. Asemenea detalii sunt cele cari mai ales trebuesc observate de expert cu atentie. bara energica si dqminatoare care termina pe D In D-le. cu creionul. nenatural fie din cauza impresionabilitatei sau nervozitatei persoanei banuite cand se vede silita a scrie sub greutatea unei atat de grave acuzari. care cum am aratat se schimba mai rar. Cu manuse etc. Este uzul a pune pe banuit sa scrie In fata magistratului o pagina din textul presunus fals. fie din cauza revoltei interioare ce resimte fiind banuita pe nedrept. dupa cum s'a scris In picioare sau sezand. penita ori cerneala proasta etc). A. p". pan. parafe combative istorical V. etc). Se va prefera bine Inteles.

preocupat cu facerea operatiunei aritmetice. mart r. armonios. 1744 PENTRU COMITET Fig. Dictarea va fi lunga pentru a obosi pe banuit In cazul cand ar cauta sa'sl altereze scritul In fata expertului. adoptat de mai to ti fruntmii de atunci. cu exuberant paraf complicat i In laso. vijelios. Bratianu. In once caz ar trebui ca asemenea piese de comparatie sa fie scrise neaparat In fata explsrtului. imboldit de klei. Ingusta. precum se afirma. Evident ca fata cu a emenea acte de comparatie. pe acelas format de hartie. A. pe hartie simpla. IV. pentru ca acesta Isi altereaza felul sau obisnuit de a scrie din momentul ce stie cà cele ce i se dicteaza vor servi ca piese de comparatie. Atunci. pasionat. inculpat sa fie scrise. paratie. Se poate ca.se ca piese de comparatie niste acte false. cand se ja banuitului o piesa de comparatie In fata judecatorului si expertului. cerneala etc. scris calm.ro . Ori de cate ori se poate. ilizibil. rotunjit. Fraude la alegerea pieselor de comparatie Alegerea pieselor de comparatie trebueste facuta cu chibzuiala pentru ca se /pot face urmatoarele fraude : 1. cu creionul chimic. In picioare cu manusa. scris foarte inclinat. ciar. 152. Iscalitura far paraf. sau. S'ar Inlesni mult sarcina expertului prin aceste escelente piese de com-. In tot cazul. Textul care se dicteaza ar trebui sa fie redactat de magistrat In Intelegere cu expertul si acesta sa priveasca pe banuit cum scrie. dacoromanica. sa se declare fals un act ab ol autentic. etc. nu de judeccitor sau grefier ci dc insasi fiersoana care lace declara/la. caci se pot face astfel multe si importante observatiuni privitoare la ezitatiunel sau hotararea scrisului. privitoare la modul de a tine penita etc. ar trebui ca declaratiunile dc informal r. Piesa de comparatiune se va lua exact in conditiunile In care se afirma ca s'ar fi scrsi documentul expertizat adica : sezand. crenelat.Intuit. Inlantuit. nu se ma gandeste. isclitur färà paraf terminat Cu un gest mistic. la succesiunea miscarilor si executia lor. mare paraf exuberant in laso. lata. dupa cateva unii. Rosetti: primele doua initiate scrise lncet. dandu.87 avem a face cu un plastograf de meserie. autorul falsului" etc. liniata. Stefan Golescu. Trei is alituri din 1848 : D. fara ochelari. se va declara fals un scris autenti-. 151. C. daca In fals intra si cifre se va da banuitului sa faca o adunare sau o mmultire compusa dintr'o serie de numere continand cifrele aflate In document : plastograful. etc. sft'si mai altereze scrisul. restul cuvantului. t bara sus. In '. din rautate sau nestiinta. ar fi bine sa i se ceara sä arate In scris de ce nu poate fi el. nu se va gandi sft'si altereze scrisul.

V. or cata dibacie ar avea expertul chimist. scoate din n turaleta scrisului obisnuit si complica expertiza. daca mai ales e scris cu. snuruite In dosare cu atata barbarie de un aprod incult. Paris. ingrijirea scrisului pe un act oficial. decisiv uneori. a se da petitii pe o foaie simpla si deci astazi nu se mai pot coasé dosarele trecand acul pe linia de indoitura a hartiei duble. care are de consecinta mutilarea sau distrugerea unui act important. pe foi . acest amestec de scrieri autentice si false va complica chestiunea si va putea aduce achitarea vinovatului. creionul sau cu cerneala anilina. n'ar trebui sa se lucreze de cat pentru a studia ceeace ni s'ar putea observa pe fotografii.1) N'ar trebui insa ca din cauza acestor eventuale fraude sa nu se primeasca dcca t hartii oficiale ca piese de comparatie caci.pertizat este autentic sa fie admisa a da piese de compar tie. fapt ma regretabil Inca. pentru a se impedeca estomparea creionului satv intinderea cernelei. pastrat pe cat posibil fara a'l indoi. si acoperit cu o foita de matase. Expertisa lucreze acasa pe fotografii iar pe original. care ar trebui pastrate si manuite cu mare precautiune. Grija ce trebuie sa avem de documentele de expertizat Cea mii mare grija ar trebui data documentului de experfizat pentru ca de dansul atArna poate onoarea unui om. si acest caz e frequent. ruina unei familii. unde viata documentului lipseste. Insemnate cu unghia. dupa rasheyiu." 1666. pal/die etc. dacoromanica. 1 Jacques Raveneau Trailé des inscriptions en fazia.ro . de msasi expertii. rasucite. sunt invartite..88 Se po.alante si sci se re nonte la meschina econonile a unes jumdfci li de coal& de hdrtie. in justitie mdcar. intre cloud cartoane. Aceste maltratan i sant facute din nenorocire nu numai de cei care banuese documentul si discuta cu aprindere asupra lui dar chiar de avocati si. Documentul nu trebuie sei fie supus unui examen chimic deccit dupa fotografiere si atunci ccind bate ce/dalle milloace de ilwestigatiune vor fi epuizate caci. te intampla ca actul de expertizat sa fie in realitate fals dar si piesele de comparatie sa fie falsificate de insusi plastograful. Atunci. Documentul de expertizat ar trcbui fotogra fiat in mod obligatoriu. subliniate cu crcionul. Meat sfoara distruge de multe ori cuvinte inti egi din document. indoite si desdoite de repetite ori. In ori ce caz alegerea piesclor de comparatie sa fie facuta totdeauna de magi trat in intelegere cu expertul. Evident ca in asemenea caz se va declara bun un act fals in realitate. ci se gaureste chiar textul petitiilor si actelor din dosar. Ar trebui interzise. Din nefericire Insa aceste documente. Aceste mutilan i se observ?t si mai tare decand s'a admis. reactivii intrebuintati de dansul pot lesne distruge chiar posibilitatea unei contra expertize. In sfArsit se mai poate intampla ca partea care ar avea intentiunea sa faca a emenea 1 apta sa nu fie admisa a da ea singura piesele de comparatie ci si pqrte-t c re sustine ca actul de ex.

Pentru a putea examina documentcle fara a le indoi. dacoromanica. 0 lupa acromatica este evident preferabila. o microfotografie. sa ne concentram atentia numai asupra unei mici portiuni a scrisuluit pe care Insa ne o arata manta si cu toate nuantele si detaliile. Linia cea mai dreapta. 4 Systenze de grapholo.ie) p. 0 marire superioara. 95. Am vazut multe erori facute de experti fara rutina sau fara simt critic pentru ca nu stiau sa dcosebeasca deformarea datorita aparatului maritor de deformarea pricinuita de ezitarca plastoarafului. Lupa este In grafologie ceeace este scalpelul in anatomie.de fals partial mai ales spre pilda pentru a studia pozitiunea fibrelor hartiei deranjate prin radere. fizionomia lui atat de grea dc imitat. numerele ut ui bilet de banca ce par atat.ro . Lupa ScriSul de expertizat. Este o eroare sa crezi ca cu cat puterea maritoare a unui instrument optic va creste cu atat si observatiunile facute vor fi mai Insemnate . zice Michon. ori o incrucisare de linii privita la lumina intensa cazand din ce in ce mai piezis. 2. Scoate In vileag cele mai delicate fibre ale scrisului. si va fi necesara totdeauna cand vom avea nevoie sa studiem si sa masuram calibrul ductului unei litere. UNELTELE EXPERTULUI 1. de perfect desemnate. nu putem observa de cat o parte dintr'o litera cu a tat mai mica cu cat puterea maritoare sporcste. cu-atat campul de observare se restrange si atunci pierdem ansamblul scrisului. Ca expert ma slujesc de uti microscop Cu o putere maritoare de 30loo diametre. scrisul cel mai sigur tras. Nimic nu-i scapa".VI. Pentru marea majoritate a cazurilor o marire de 6 diametrc va fi suficienta. am demontat piciorul microscopului cu oglinda care aducea lumina si pot astfel plimba micros1) . trebuie totdeauna analizat cu lupa. din potriva cu cat puterea maritoare sporeste. 1) Lupa ne sileste sa pierdem o clipa aspectul de ansamblu. capata un aspect tremurat sub microscop fara ca totusi sa nc aflam In fata ezitatiunci unui fals. or cat ni-ar parea de citet. litera de tipar chiar. spre a se determina care din doua linii a fost trasa intaiu. este neccsara numai In uncle cazuri de fals -. IVlicroscopul In general o simpla lupa e suficienta pentru dovedirea falsului.

Exista.'evident. dupa trebuinta. e si mai bun. fibrele ei. profesorul Dr. m etc. Al lui H. Cu hartii de cale milimetrata masuram : rigiditatea sau serpuitul randurilor. gladiolarea sau ingladarea cuvintelor.ro . obtinem inclinatiunea literilor. transparent. este cel al expertului american A. Stefan Minovici. distantarea dintre randuri cuvinte. dar sunt atat de costisitoare incat nu sunt la indemana unui particular. din translucida.' celuloid) in centrul caruia recem un fir dc par sau o ata neagra care va fi raza mobila de masurat gradele si unghiurile. HARTIA MILIMETRATA. un alt aparat care. n. D aceea e mii simplu si mai practic sa intrebuintam: Un raportor transparent (de os de peste. Langenbruch.90 copul. Pentru ca aceste masuratori sa fie si sa dea un rezultat_ mai mai usoare sigur. a construit un aparat foarte bun dar mult prea costisitor. atunci hartia. Bu se e foarte bun dar hartia tipla pe care e tiparit i u c destul de transparenta. Un echer cu raportor. si aparate speciale. Un reflector trimite pe punctul de observat raze mai mult sau mai putin piezise. In cirtile de grafologie se gasesc descrise diferitc grafometre. La noi eminentul meu coleg. dacoromanica. innaltimea literilor. (Vezi fig. spre dreapta sau stanga a literilor. putem preciza cu cate grade se suie sau se coboara randurile deasupra sau dedesubtul orizontalei si aflam directiunea medie a unui scris.Facand sa coincida baza lui cu randurile scrisului si osciland raza raportului de la o/8o grade. Cel mai bun este fara indoiala Granuzioscopul regret tului miestru al expertizei grafice Pierre Humbert . Cele mai bune rezultate practice le obtin Cu o simpla hnterna de proectiune. intinderea in sus. special pentru grafometrie. 153-155). mi se pare practic. in jos. concavitatea sau convexitatea lor. precum arat la capitolul despre fotografie. u. putem mAsura directiunea randurilor unui scris. parafelor. b) II torcand raportorul asa ca baza lui sa coincida cu marginea tanga hartiei. trasaturilor de condeiu. cea mai mica radere etc. Osborn. RAPORTORUL. 0 bucata de hartie de cale milimetrata. d. etc. pe care o putem gasi iarasi la once librarle buna. Daca documentul de observat nu e opac. prelungind mult in sus si u jos bastoanele compunand litere ca 1. si observarea cu mi roscopul e foarte usoara. 3. litere. t . il wz pe o placa de cristal dedesubtul careia asez un focar luminos puternic. Printr'o serie de masuratori aflarn inclinatiunea medie a literilor unui seris si deschizatura unghiului de la baza lor. raportul mijusculelor fata de minusculc. dupa descriere. apoi cel 11 expertului german AV. fixat pe un picior In forma de furca pe once parte a documentului. tragem cu creionul pe o fotografie a scrisului de expertizat si nici odata pe original o serie de linii subtirele in lungul literilor. etc. Grafometrul Umensiunile si directiunile scrisului se masoara cu grafometrul si goniometrul. i. devi e atat de luminoasa si de transparenta incat se vad cele mai fine graunte si defectuozitati ale hartici.

18o) ori din cauza utilizarei de pilda a alfabetului ri-pografic. Bruxelles.rathométriques" Paris. iarasi sistemul acestor masuratori rigide nu poate fi aplicat. 1921. dent sa judeci. microscop. Bertillon in La comparaison des écritures el l'ilentification grcttl 'qr" e" cire s'a facut ilustru Cu sistemul sau de antropometrie. probabil. 2) Ed Lo ard: ALts naihodes de hboratoire d ?HS rexlertise en erritures". inteun anonim. 3 Afa rea Drefus i dacoromanica. directorul laboratorului de politie din Lyon. Magistratul poate fi impresionat de cantitatea graficelor si fotografiilor. daca aceste curbe de nivel difera si viceversa." sa faci o nes farsita serie de masuratori dand cifre cari impresioneaza vulgul. (Vezi Fig. 1913. grame.1) si am vazut (p. pe un numar de fotografii. trupul. Dr. De fapt nu face decat sa ur-meze calea indicata de americanul Persifor Frazer In pretioasa lui lucrare A manual of the study ol docunients to es/ab tsh the individual character of handwriting and lo detect fraud and forgery". exagerin de A. Nouvelle edition. a denumit si el grafometrie" metoda pe care o utilizeaza pentru dovedirea unui fals2) si i-a proclamat superioritatea stientifica printr'o serie de articore si volume cari au impresionat marele public prin tonul doctoral cu care a prezentat observatiunile sale si terminologia obscura dar inwresionanta pentru vulg pe care o adopta. tnaltimea literilor. dar el este In imposibilitate sa repete toata seria de calcule meticuloase. apul. Himbert Tableati aes signes . degetele omului sunt ces a mai fixe si m i usor de masurat clecat scrisul atat de mobil si variabil si e mult mai u§or sa vorbesti h fiece clipa de laborator.ro . aplecarea lor etc. nasul. dar. etc. a fost ridiculizat ca expert grific fie din cauza ca a fost prins n curentul de ce clocotea atunci In Frmta. Metoda grafometrica Pierre Humbert este creatorul acestui termen de grafometrie" inainte de 1913. 21) cum determina dansul numarul grafometric al unui scris si cum conchide ca doua scrieri avand acelas numar grafometric trebue sa emane necesarmente de la acelas scriptor. intrebuintandu 1 prea mecanic . Daca scrisul e foarte deformat din cauza de boala. Facand aceeasi operatie pe scrisul necontestat si pe scrisul falsificat ajunge la concluzia ca avem un fals.91 4. si alcatueste o serie de tablouri si grafice Cu infinit de multe cifre si foarte costisitoare fotografii si toatg lucrarea se complecteaza prin niste curbe reunind cifrele maxime si minime obtinute. ) fie pentruca. tetragrame sigle. Dr. Aceasta metoda nu poate fi aplicata decat daca avem numeroase piese de comparatiune si e inaplicabila la o simpla semnatura. urechile. Apoi un asemenea raport de expertiza nu poate fi controlat de magistrat. In sistemul sau Grafometrie". Locard. pe care-1 vom denumi Grata-me/pie cantilativa sau mecanice spre deosebire de metoda originala a lui Humbert careia li vom zice Grafometrie calitativit sau psyhologicd" masoara. Locard. P. diagrame. necesitand multe fotografii costisitoare si deci magistratul trebue sa creada pe expert pe cuvant cand afirma ca un scris este falsificat sau nu.i asupra scrisului. de toate cifrele cari i se prezinta.

la 1901. D-1 Felix Michaud. ondulatiunile i formele diferite ce-iau aceste trei unii. cel chemat a face o contra expertiza In afacerea faisului testament < Take Anastasiu . at t de infl entabil. precum am vazut In capitolul consacrat grafologiei. Desemnul astfel obtinut pe fa] s si pe isca1 t rie col testate e ant de caracteristic deosebit. Is litura necontestata. In figura 157 alinierile 1. revendica a fi primul care. dau un indiciu foarte pretios e\pertului in caz de fals. incat falsul a putut induce in eroare un expert caliEi bine numai prLvind desemnul obtinut prin prelungirea liniilor trase In lungul literilor constatam pe data ca Fig. Expertul ger'man W. 154 e un fals i nici n'ar fi fost nevoe de alta demonstrare. 157. ar fi creatora termenului de Gralomelrie. 13. miau dat in practica excelente rezultate facand de cele mai multe ori inutile once alta demonstratic atat de radical erau desemnele obtinute prin cadrilatura de linii prelungind literile. interpretarea relativa dela caz la z nu intra in joc. intr'un articol Fi. cum se vede. iuri. Langenbruch.e1 care e ant de mobil. ca forma a literilor. prin care Academia Romana» era frustratà de o suma de 5 milioane.92 M surarea tutulor particularitatilor scrisului. si care s'a unit cu concluziile raportului meu In 19or. sa unim prin alta tai genta marginea superioara a literilor i printr'o a treia linie majusculele. Felix Mi haud L'erfierlise des signatures" in Revue Scientifique" 1925 No. liniile componente ale literilor. Aceasta /graf. 2. In care scrisur e socotit ca ceva mort. dar mai ales precedentul. Langenbruch. Accst sistem. incepand cu Michon. am utilizat sistemul indicat in aceasta lucrare (Fig. paraletograme. 3 sunt ale iscaliturilor autentice. seamana atat de mult.ro . propune ca in cazul experfzarei unei iscalituri. triunghiuri. p. MuIt mai bui e rezultate. foarte bine scris despre Expertiza sem aturilor" ) si din care extragem cliseul Fig. 154) de a prelungi tri spatiu. dacoromanica. alinierea 4 a fal ului i prezinta. 2. tot- de una recomandata de expertii grafologi dar ei se ridica In contra unor masuratori p r mecanice in care observatia. cari din punct de vedere caligrafic ar trebui sa fie absolut paralele. . aplicand principiile lui Bertillon la masurAtoarea scrisului. un desemn cu totul schimbat. in sus si in jos. Inca In marea majoritate a zuril r nici nu e nevoc dc o alta demonstrare. tiparit de Academie. atat ii iscalitura acuzata de fals cat si la toate iscdliturile date ca piese de comparatie. sd unim printr'o linie baza tutulor literilor. 153 $i 154) care. 153. In raportul meu de expertiza gratin sus mentionat. a fost. ( Die Graphometrie um/ dire Gegner Berlin 1915).ind fiecare litera mult In sus si in jo i formand prin imbinarealki o serie de une. logica. Jata de pilda doua iscalituri (Fig. mai ales In expertizarea unei simple iscalituri ne i t In I de a trage cu creionul pe o fotografie o serie de lungi linii drepte prelu .

J. 6. Langenbruch preconizeaza ca..4 dreptatesc sa ateptam ca ea va ajunge i la identificarea starilor sufletesti din care porneste scrisul. R. la 1898. La 1915. asa cum se vede In fig. unul din scrisul contestat cellalt din scrisul necontestat. It. si nu este deloc imposibil ca di aceste din urma sa putem identifica pe cele d'inta:". cu varful sau baza unor litere ra t. care pastreaza totusi aceleasi caractere ca cele d'intai. admite astazi.. (evident cu slabe variatiuni) daca ambele scr. Unul dintre aceste mijloace este intrebuintarea liniilor de prelungirc. 1. sa unim prin diferite linii radiante idtiala sau finala cuvantului de expertizat. 247-250 temeinicia grafologiei spunand : Progresele din urma ne in- Fi. Cu chipul acesta L ngenbru 1 obtirie-. 155) si care duce la gasirea unor asemanari de indice cu mult mai vizibile decat acelea pe care le poate da masuratoarea literilor . sunt doua notiuni deosebite. (Fig. are o *varianta a acestui sistem. etc.drept. In admirabila sa lucrare ClirS de Psiliologie (pp. paralelograme care se rep ta inde fc In ambele scrisuri. dacoromanica. intergenta si vo'nta det rminata prin scris si se arata scep c asupra concl ziilor grafologice la care ajungeam. pe care tntamplator 1 am utili at. Motru preconizeaza nu metoda psyhologica ri metoda mecanica expusa mai sus. daca au acelas autor sau nu Apoi. (Vezi fig. Egoismul.eri m na de qcelasi autor si cu deosebiri radicqle in caz de fals. p. crifc putin batjocurator la sem. care.h2 ecu o t Respectatul meu profesor. si alt scris presupus fals. nelini tea. Starea de tristeti si starea de bucurie au expresiuni scriptice deosebite. dffitia). la 1901 fara sa stiu daca m'am potrivit in gand cu alt expert mc i vechiu. Iar in ceea ce priveste expertiza grafica. Grafologia de astazi este In masura sa raspunda in acest caz. incordarea. in mod sigur.ro .narul de ps3 - Kaufman ca chrigi pentru chimicN1 ologie. care. imbinarea liniilor radiante fiind prea concentrica. o lucrare a mea despre S sibilitatea. Avem de la o persoana un scris autentic. Toate diferentieril eului determina diferentieri grafice. Radulescu-Motru. ambitia. luand doua cuvinte identice. Procedeul lui Langenbruch ar 1 defectul ca nu se poate aplica dentns la p t ti pe fot grafii marite. prin care unghiurile si proportiile dintre literele reale pot fi substituite prin alte unghiuri si alte proportii in dimensiuni marite. cum boala si sanatatea de asemeni. o admite fara rezerve. D1 C.. A ori punctul lui i Cu acele4 capete de litere. 40. triunghiuri. 1. facand insa o confuzie intre cgrafologie» si expertizet .93 este.o intretaiere de unghiuri. precum am aratlt. d-1 C. si zice : - FI. zicand : «Exista insa mijloace artificiale. 156).

Motru In Curs de Psihologie" 1923. obtinem cateva asemanari care ne permit identificarea autorului. Putand reproduce acelas text in diferite marimi. fie pentru al cruta (mai ales cand e scris cu creionul) fie pentru ca nu l'am putut a-rerr-decat scurta vreme la indemana. de unde am luat acest cliseu. scris contrafaLut in v. ne cream noi piese de comparatie si expertiza e inlesnita: Putand scoate mai multe copii ale fiecarei piese de expertizat. 40 avem jos (A). un scris de persoana.de a-si contraface scrisul. fie pentru a inlesni magistratllor. Nu se pierde astfel fizionomia de ansamblu si se ingaduie urmarirea mai exacta a gestului. avocatilor. SA examinam cateva aplicatiuni ale fotografiei in expertiza grafica: 1. scurtand timpul de preventie al unui inculpat. Fig. In fig. proportia intre spatiul literilor. Comparatia intre cuvintele globale nu ne da cheia asemanarilor. din piesa banuita. scrisul normal al aceleiasi persoane. Cu toata intentia pus. terminatiuni din documentele autentice punandu-le sub aceleasi litere. silabe. inlesnindu-ne masuratorile si comparatiile necesare. 155.derea unui anonim. si sus (B). Fotografia Metoda fotog raficd Cea mai folositoare unealta in expertiza stientifica e fotogratia. uneori foarte voluminos. 1. (Dosarul falsurilor lui Damboviceanu contine cateva mii de pagini). fie pen tru ca mai multi experti sa poata studia simultan actele. grafic. cu cele mai fine nuant. lucru ce se uita de multi experti. p. Putand reproduce scrisul cu cea mai mare exactitate. unghiul dintre unja luit si bara care il taie. Facand prelungirea literilor. silabe. aplicat de autor Inca din x9or. Randul A. 5. etc. cuvinte etc.2. sa examinam nu analitic o singura litera sau un fragment de litera. preconizat si de profesprul C. Fotografia. cu intentia. 3 A. Procedeu graft pentru dovedirca falsului si anonimului. grupe de litere. a-si schimba scrisul. RAdulescu. ceeace ar fi mai greu daca ar trebui continu rasfoit dosarul. poate inlocui cu folos lupa si microscopul avand asupra lor avantagiul ca ne permite sa fixam ceeace aparea fugitiv sub microscop. (fara a (nai vorbi de apasarea scrisului care pe figura nu este redata dar care se poate face vizibila prin aceias metoda) . urmArirea unei explicatiuni orale pe o serie de fotografii. putand marl or cat de mult un document.94 reale. fotografia ne permite sa putem studia casi pe original actul de expertizat. cu filigrama hartiei si striaturile ei. ci sintefic o portiune mare din scris.e. vom putea 'caja aceleasi cuvinte. Randul 13. persoana n'a izbutit sa schitnbe: raportul de inclinatie dintre literile t.ro . scrisul normal. dacoromanica.

Calibrul ductului literilor si punctul de atac al literei. Foarte multe sunt falsuri cu toata cinstea si buna intentie a celor ce le-au calchiat.pe hartia sugatoare. Numai autografele fotograliate si reproduse in marimea lor naturala au loata valoarea istoi ica. E cert de altminteri ca si cel mai cinstit expert. mentionat daca autograful re produs e un calc sau o fotografie. pentru ca fara voia lor. Ilustrand raportul nostru de expertiza prin fotografii din piesele de corn paratie si fals puse lata In fata. Procedeu grafic pentru descoperirea falsului si anonimului pre o izat de Langenbruch la 194. Ii FOTOGRAFIA COMPOZLTA. pri calc. avocatilor controlul afir matiunilor noastre. i ar trebui chiar. Inlesnim magistratului. s'ar putea gasi avocati cari sa puna la Ind iala chier cinstea expertului nevoind sa recunoasca exactitatea decalcului. --poate prea speciale. au amestecat personalitatea lor In decalcurile ce luau. qa fotografiem 1o) dacoromanica.cit) preconizeaza. Daca aceeasi ilustrare a textului expertizei s'ar face. Frazer. cel mai greu lucru de imitat pentru plastografi se poate studia si masura exact numai pe microfotografii. P. (op.95 Pe fotografii putem trage liniile prelungind literile necesare masuratorilor. cum se obisnueste In general. cand face. ceeace inlesneste si mai mult compararea suprapunand cuvintele identice. 156. fan voie pune ceva din personalitatea lui In imitarea cinstita ce o face pentru trebuinta demonstrarei. Fig. daca fotografia e In marime naturala sau la ce scara a fost redusa. ceeace n'am putea sau n'ar trebui sa facem pe original.pelicula transparenta. *i astfel aut graful cutarm mare voevod apare grafologului o adevarata caricatura. un calc. Atrag in special atentia paleograjilor si istoricilor asupra multor autogra fe de oameni ilustrii. mai ales necunoscand grafologia. cazul cand am avea o isdalitura falsa si mai multe necontestate. pe viitor. precum am explicat. pei tru demon strare. putern insemna Cu rosu pasagiile suspecte. am putut descoperi autorul unui anonim. Se poate scoate pentru expertizarea iscaliturilor de pilda fotografii pe o.si reprocluse in colectiile noastre de documente. Fotografiind prin transparenta si marind urmele lasate. Aceasta este mai ales folositor in falsurile prin decalc. copiate prin arhivele sträine de istorici .ro .

Dar pentru ca lucrurile complicate plac. se poate masura cu compasul calibrul si se pot face o serie de observatiuni i mäsuratori cari sa dovedeasca pana la evidenta ) falsul si aceasta pastrand toata viata document elor. ci o pagina intreaga. Dominantele. cum proectorul cinematografic mareste la un diametru cat peretele unei sali de teatru o fotografie microscopica. costisitor i cerand multa indemnare fotografica. Obtinem astfel o fotografie compozita" care coprinde caracteristicile tutulor iscaliturilor contopite inteuna. Sant unele excelente cari proecteaza pe ecran ori ce scris. exact in acelas loc. variatiunile vor fi abea notate pe placa fotografica. Pals mele Frazer-Bertillon-Locard. 2. peisagiu sau text scris. mai economicos si pe care-1 cred original. 4. cu toate tremuraturile. Procedeu grafic pentru dovedirea iscAliturilor false. fotografia compozita. 444 ale Sob Se poate interpune intre focar lentila ecrane tolorate pentru filtra(4) rea unor anumite culori si determina De un folos si mai mare ar fi evident utilizarea unui aparat de proectie fara diapozitive. fara a le omori prin formule matematice seci ca in sisteSow 11.ro . 137. 2 i 3. 1. i) SUPRAPUNEREA SCRISURILOR CU APARATUL DE PROECTIE. Cu culoarea respectiva. graficul iscAliturei falsificate. Aparatul de proectie inlocueste Cu mare spor lupa si microscopul ava. graficele iscaliturilor autentice. suprapunandu-se vor apare intens negre. n'am obtinut nici un folos apreciabil. qi descris de F. No. in ori ce dimensiune. Frazer crede sa obtina un bun mijloc de probatiune a falsului. Comparand aceasta fotografie compozita Cu falsul. toate iscaliturile autentice. punand pur si simplu dacoromanica.0 (2) . multi experti preconizeaza in cartile lor. o particica dintr'o litera. desi m'as prinde ca prea putin au pus-o In practica. cu acest procedeu complicat. l'am obtinut proectand falsul In camer2i obscura. ori ce gravura. chiar si corpurile opace. 11lichatal In Revue Scientifique" 1923. No. No. preconizat de Scoala de experti grafici" din Paris scris sters prin reactivi chimici etc. se poate face sa reapara un Fig.nd (3) asupra lor avantagiul ca poate mari nu un simplu fragment de cuvant. Deosebirile. cu punctele de atac al literilor . ies perfect la iveala. exact In aceeasi marime. mai simplu. retusarile. suprapunandu-le. Un rezultat mult mai bun. peste fotografia marita. In practica. cu toate diferintele de calibru.96 pe aceeasi placa. pe aceste fotografii mult mArite. vechimea unui scris . cu lanterna de proectiune. astfel compozitia cernelelor.

Pentru celelalte lucrAri ale d-rului Minovici. Fotografia mAritA aratA ciar cifra 1715 scristt IntAi. OP.97 camp alb o pata de nuanta slab galbuie care nu va impresiona de loc retina. Singurul 2) pleat e cA aparatul este mult prea costisitor. obiectul proectat In fata oglinzii care retransmite In marimea dorittt originalul pe un ecran. Cit.ro . Stahl Grafologic v dacoromanica. LOUARD Manuel de technique policière". S.2) i) R. 13) «Placa nu Inregistreaza deosebirile de culoare ci numai pe cele de intensitate. Acesta ar fi primul aparat cu care ar trebui inzestrata *coala de paleografie 12) Fotografia Inregistreaza raze luminoase si nuante care scapa retinei. FRAZER OP. Crezand ca placa era defectoasa. Vezi pentru metoda fotograficA In expertizele grafice DENNSTEDT Si BCHOPFF Einiges fiber dis Anwendung der IN olographie OUT Entdeckun. zice d-1 profesor Dr. DR.chungen" FR. ap incat de cate ori se va gasi pe un Fig. PAUL Handbuch der kriminalistischen PI otographie" R. aceasta modificare va apare:in negru In fotografie. a facut o noua fotografie. St Minovici). Culoarea alb galbuie are asupra ochiului acelas efect ca cea alba. Stefan Minovici. pintenul rAmas In punctul de racordare transformAnd pe 5 In 3. dar aceleasi pete au reaparut. unul din cei mai buni experti grafici ai nostri si care are marele merit de a fi atras cel d'intai la noi atentia asupra foloaselor fotografiei In expertizele grafice. Fotografia deci reprodusese diferente de culori invizibile ochiului. Cit. MOSS. ED. Minovici i se datoreste si un aparat perfectionat pentru fotografierea si expertizarea fotograficA a documentelor. Cifra din dreapta : 413 mult mAritA. ¡goo . Tot d-lui Dr. D-1 Reiss') povesteste cum un fotograf. al unui portret. A. variind In intensitate dupa intensitatea petei». d. vezi Bibliografia. Vezi Bibliografia H. EL morovioi: Falsurile In documente fi folografta In servi iul justiliee In Noua RevistA RomanA No. P. (Clileu Dr. von Urkundenfal. Ochiul distinge atat deosebirea de lumina cat si cea de culoare si in aceasta consta superioritatea lui fata de placa fotografica. 158. desvoltand un cliseu. Cu toate acestea placa e mai sensibila pentru deosebirea de lumina decat ochiul pentru cea de culoare. iar asupra placei fotografice In tocmai ca cea neagra. Rims La photographie judiciaire" Paris f. Peste cateva zile clientul se Imbolnavea de o maladie eruptiva. A. coltul anormal al cifrei 3. a constatat ca obrazul clientului sau era acoperit de pete pe fotografie. SA se noteze diferenta de intensitate a traseului recordat. 6.

si prin intensitatea mai puternica a cernelei cu care posterior s'a facut falsul. putem determina partea adaosa si In multe cazuri cerneala cu care s'a facut adaosul_ De pilda In fotografia documentului de mai jos (Fig. Diferite cerneli apar In mod diferit pe placa daca utilizam clisee speciale cari vor retine anumite culori. lotografla nu este. unghiul nerotunjit al lui 5. va trebui aplicatd peuiru dovedirea autorului unid scris. poate sa reapara pe fotografie deoarece culoarea albastra nu se Inregistreaza decat foarte slab pe placa fotografica.98 14) Utilizand aceasta sensibilitate de impresionare a placei. Pentru ca culoarea albastra sa apara. dacoromanica. ajutatei de lotografiile mdrite. Fara a vorbi de erorile pe cari le poate pricinui fotografia cand nu e facuta de un artist : inegalitatea de ecleraj a planurilor. 15 Utilizand ecrane colorate care vor absorbi anumite raze putem face sa apara mai intens alte parti ale scrisului ori sa dispara pe fotografie ceeace nu s'a putut filtra prin ecranul colorat. arata lamurit partea adaosa. 158) se schimbase prin radere si adaogire cifra 1715 In 1413 Fotografia marita face sa reapara ciar cele sterse. CONCLUZIE. Metoda fotografica singura e insuficienta pentru dovedirea falsului. Un scris sters cu cerneala albastra. sau daca utilizam ecrane diferit colorate care sa retina anumite raze. modificarea perspectivei_ proportii alterate etc. retusarile etc.ro . decd. cu toate foloasele ei multiple. In caz de fals partial face placilor ortocromatice a reapara pe o fotografie manta unele fragmente de scris rase prin agenti chimici. mai ales a diferita de a retinei. putem. t o simplä unealtd in mana expertului i tot metoda grafologicci. fotografiem utilizand un ecran galben. In afara de cazuri Cu totul speciale de fals partial.

Identificari Numeroasele trimiteri la autografele din aceasta lucrare ne-au putut face sa pricepem felul cum trebue analizat si interpretat grafologiceste un scris fo losind clasificarea data In tabloul dela p. acoperindu-le). Take Ionescu. sgandlrirea amnnintului . aratand cu acest prilej si cum se face un portret grafologic.ro . bara lui T. asupra caruia. IV-a APLICATUNI PRACTICE I. o. de protectiune : voluta lui P. 6. accentele planeazA peste literile urmkoare. dacoromanica. )61Fig.1 orgoliu altruist. chiar acum dupa moarte. (In spet. 159. judecata nepartinitoare nu s'a putut Inca rostl. ingladiat = corectitudine morala. SA vedem Tntru cat trei randuri numai din scrisul lui Take Ionescu vor permite sa-i fixam dortretul moral cu o deosebita nepArtinire. sa concentram acum toate observatiunile grafice asupra unui singur autograf. dat fiind ca aprecierile grafologului se tntemeiaza pe argumente controlabile. Scris mic =-.A. 18. (e-A-7 Scrisul lui Take lonescu. iatA dominantele acestui scris: DIMENSIUNE : 2.P. generositate . risipit = exteriorizare. iar nu pe subiectivitate. Scrisul lui Take lonescu Am ales trei randuri din scrisul omului care a fost poate mai mult insultat In viata de unii si mai ditirambic proslavit de altii. 5. Scris suprainlItat = orgoliu.ARTE. Ca o sinteza. minutie.

9. inlAntuit = putere de rationare. NATURAL din unja In al treilea rand vine scRisuL ORDONAT din unja vointei. sa vedem cum trebuesc folosite aceste culori pentru ca. IUTEALA : CONTINUITATE : 9. ordonat = metodl . 5. delicateta eterat 1. ocupandu-se de tote chestiunile. tAriganare in luarea unor hotlrari. dibAcie . PRES1UN E : 6. tarAgAnat ezitAri. Coeficientul de superioritate: (Vezi p. poleita prin cultura. Schità grafologicA Dominanta intregului autograf este SCRISUL CLAR din unja inteligentei.8cris suitor. Aceasta fiind paleta. 5. ambitiune. trei 7 si trei 5. sAltAret --= versatilitate FACTURA: suitor = aidoare.ro . precis 7- simplificat culturN. preciziune. So is dextrogir 7. face sa conchidem la : nevoia de a face singur totul. Rezultanta da : o frumoasa inteligenta nativa. a transcendentii. intrand In toate amanuntele. viziune neta. nuantat = emotivitate . (. 22) este 152. METODA. bunatate . - ORANDU1 RE : Scris ciar = luciditate . Deci ea primeaza toate celelalte calitati influentandu-le. naturaletA . deci o frumoas1 superioritate. 2996597 0231975 A doua dominantA 6753611 A treia dominantI Cum vedem numerele nesot (meliorative). obosealA . sunt in majoritate : Avem patru 9. Dar scrisul e mic i aceasta nota. cilindric = temperantl 3. NATURALETE . ajutati de psihologie. stApanit stapanire de sine . Scris estompat superficie. Firul conducator este dominanta scrisului. scris simplificat) i Imbogatita prin activitate i munca intensiva. ingrijit = punctualitate. Un scris foarte bogat prin urmare. 21). SCRISUL SIMPLU. A doua mare dominanta generala este superioritatii generale. sub influenta celorlalte. repede degajat). If altruism . Avem deci : LUCIDITATE . Scris simplu rotunjit blandete.100 DIRECT! UNE : 9. Dat fiind Insa inteligenta nativa care-1 face sa presimta solu- dacoromanica. sa facem portretul moral. Cifra grafoinetrica: (Vezi p. Scris degajat --= sigurantI de sine. 7" 1. Scris omagen unificare . 9. ar fi pentru acest scris : Prima dominantl.

cum am spus. De pilda : scris marunt minutie. i pentru ea vointa e slaba si ambitia de dominare constanta. ce s'a Intrebuintat mai mutt ca arma politica In potriva lui T. dacoromanica. dar plina de intentiuni delicate. Delicateta si temperanta constituesc o nouä. Determinarea. de dorinta de a indatora. sä ghiceasca din dowt premise toata concluzia. i dat fiii d activitatea sa febrila. avem. Daca doua scrieri au absolut acelas numar grafometric.IOI tiunile. ghicind problema. de a tndatora pe oricine il aproprie si-1 solicita. cand citeste o carte de medicina. scris ebtompat = oboseala fizica). cu barele lui t lipsa. da ca rezultanta : o nobila si rara franchete. podoaba a laturei morale a acestui caracter. 0 umbra planeaza insa : orgoliul. prin nevoia de a protege. Orgoliul se manifesta la Take Ionescu. obtinem ca noua rezultanta : bunatatea. cifra gratometrica si coeficientul de inferioritate sa_u superioritate trebuiesc totdeauna avute In vedere. : naturaleta. A doua dominanta. Determinarea dominantelor unui scris. eterat = vointa nesustinuta . protectia lui se poate tntinde la lingusitorii si nulitatile ce roiesc In jurul oamenilor politici. scris suprainaltat). care radiaza asupra tntregului caracter. etc. pe oricine II serveste i chiar pe oricine fi aduleaza. tot asa incepatorul grafolog ezita mainte de a clasifica exact fiecare scris. dacä. pentru ca. taraganat .. (scris delicat. atinge numai superficia ei. Evident ca facerea portretului grafologic nu este absolut necesara Inteo expertiza. dar. vom scoate o a treia. inAceasta mi-ar explica acuzatia -de takism". Take Ionescu e pornit sa-si asume munca Scris tnlantuit. o emotivitate mult prea puternica.) face ca Take Ionescu sa cedeze unor porniri de sentimentalism sau de ambitiune. a moralitatei. Adaogand altruismul si bländetea. imposibilitatea de a refuza un serviciu. Ca contrast intervine trisa vil atea. nu adan ceste chestiunile si. bunatate neputincioasa uneori. o a patra dominanta. scris apasat = materialitate etc. Asociata Cu prima. 2) §i ad l %Fad explicarea multor slabiciuni si scar:4H de momente prielnice ale acestei distinse personalitAti. (scris taraganat. Asociata fiind vointei inegale. identitatea scriptorilor . diferentele sunt mici. Din cauza versatilitatei si uneori din neputinta fizica. i§i inchipue ca are toate simptomele enumarate acolo. 2) In sensul acesta t rebueste studiat un scris ce ni se da spre identificare. Combinarea psihologica a datelor obtinute. inteligentei si vointei. scris repede. E un orgoliu special. scris cilindric. Interpretarea gratologica. de a protege. ') A treia dominanta e stdpdnirea de sine. determinarea fiecarei spete de scris in conformitate cu clasificarea adoptata. Determinarea superioritatei sau inferioritatei.ro . e Insotit de altruism. de bunatate si generositate. ca o unealta a expertului care ti Inlesneste mult munca. I) Deci : Citirea. Aceasta e mult mai greu decat se pare. Ionescu. lipsita de once bizantinism. pe baza dominantelor. caci precum un profan.

din Crépieux-Jamin.. ne va fi foarte 60 u. 2. No.*) Pe-baza tabloului gra- t e. Jata deci./). care ca enun- tare. De pilda.-Ceetdea-rnirr eademoiselle». 1. deci No.. 16o. Les baes dacoromanica. Al patrulea M este deci cel care corespunde numarului grafometric gasit 1121965 si deci acest /if a fost detasat din trunchierea cuvantului adernoiselle. Problema de experti- ta 1 7a.te. 1. cu binevoitoarea autorizare a autorului. poate fi caracterizat prin urmatorul numar grafometric : '121965 adica : DIMENSIUNE : scris mare. In cirilice o scrisoare autografa.v.---- C - fometric de clasificare a scrierilor si urmand metoda de lucru indicata In precedentul ca- pitol.otzt.1. in caz de fals bine plazmuit... No. primul scris : 47-z. 1 . 6-rt. FACTURA : scris colturos.YD cia.:14./er.t70 . Or 1. un splendid scris romanesc. scris vertical. usor a rezolva aceasta problema. a prezentat Academiei Romane». pare foarte grea. DIRECTIUNE : Fig '6o. etc. In sedinta din 1 o Mai 1885. fondarrient les de la g aphol gie et de l'expertise en dcritures". pana la idiotismele pe cari numai cu lupa si pe fotografii marite le putem constata si trebuie sa descoperim falsul neputand admite un plastograf atat de artist incat sa poata tine seama absolut de toate si totusi falsul sa prezinte intreg naturalul scrisului autentic. II. cum cu nitica practica. PRESIUNE : scris eterat No. o singura litera e de multe ori suficienta pentru identificarea unui scris.. OVIAe. SA se atribue fiecArui scris litera M omisA. III.u'eur I Ri.mi C 1. ldentificarea unui scris In alfabet strfiin : Raposatul Dimitrie Sturdza.102 trand tot mai mult in subdiviziunile scrisului mergand.ro . ldentificarea unei simple litere za grafica consta In a recunoaste carui scris apartine fiecare din literile M insiruite in primul rand al cliseului de mai jos.- Jata seapte serien i diferite din cari s'a detasat prima litera : M.).... (Fig. Cl pul e imprumutat.

ro . diblcie. Dominantele acestui impresionant scris-sun t I. Dimitrie Sturdza afirma ca scrisoarea autografa este a lui Mihai iViteazul. malta de 14 cm. 11 colturat tenacitate . culturA. Sa studiem mtai acest scris din punct de vedere grafologic:si sa vedem (o rY/vi 43A4 17-r/ /la! (Tr (1.. spre a vedea daca afirmatiunea istoricului e confirmata prin expertiza grafica. daca portretu moral al acestui scris corespunde cu ceca ce stim din istorie despre Mihai Viteazul. Scris ingladia! 9. Scris simplu naturalete precis = preciziune. 2. simplificat originalitate. erpuitor mladiere. rara semn de fabrica. pe verso anul 1598 si urmatorul cuprins : cRogu-ma Mariei Tale sa crezi pre omul nostru pre Gligorie postealnicul de ce va gral».771/Y) i) (-{ /T4-7).11 III. 11 credulitate cumpAtat = moderatiune . demnitate. avand pecetea lui Mihai Viteazul. Scris dextrogir =-. i6T. DIMENSIUNEA 5.. scrisa pe o bucata d hartie. Pe baza de argumente istorice. i In al doilea rand sa comparam acest autograf cu o iscalitura necontestata a lui Mihai Viteazul. 7. concav = melancolie urmatà de ardoare .103 neiscalita. Scrisul lui Mihai Viteazul. dacoromanica. 7. lunga de 21 cm. FACTURA: 9.altruism . DIRECTLUNEA : 9. ghernuit = modestie. mare veden i largi./c-qff (Am'r 7i( irr17) riNf (I 7 (K-I 1-11 Fig. 11 2.

semn de mare tenacitate.-. manie . Numärul grafometric este: (Vezi p. ORANDUIRE : 1) ldcatuit . cite t --=--.lipsd de sensualitate. Portretul Grafologic. dibäc'e stdpanit =--. este 185.=.sigurantd de sine. copil este increzator in vorba altuia. VII. fig. indicand o vointa mergand pana la brutalitate. 5.luciditate . Marea dominanta a acestui scris este energia. II. intr'o vreme cand slavoneasca si greceasca erau. litere cari par mai mult schitate printr'o serie de linii scurte si energice. Barele literilor cirilice i. cinci 5. g. Scris degajat --. a superioritAtei generale .extrem de rar.secretivitate. 21). p. fig.intuitiune. atat de mare ti este relieful. iar felul nervos cum sant aruncate. literile cuvintelor merg sporind ca innaltime.stäpanire de sine 9. 7.. Claritatea desavarsita a acestui scris. un coeficient de superioritate . 7. 9 e din unja transcendentei. 22). Fiecare trasatuo de condeiu studiata in parte denota vointa. s. care insa e mult mai putin reliefat si mai meschin inghesuit). Apoi toate aceste bare si mai fiecdre duct component de litera incepo sau sfarseste cu un mic carlig. n. nerabdare. (la /. atat de ascutite sus) e un nou semni de energie darza. in jurul fiecarei litere. francheta .penetratiune. 9. Scris ciar =-. 1.. 7. Dar scrisul este ingladiat. nuantat = emotivitate mare stapanita . Simplificarea ductului. 5. scrisul lui Napoleon I). scrisul stiutorilor de carte. IV. sant urcatoare. §i apoi tot scrisul atat de limpede. z. si mai ales relieful splendid al scrisului. . p. iar 7 dirs a inteligentei. V. patru 7. ca In scrisul copiilor. In special). (Cf. 1UTEALA : 5. VI. » limpede -.sacadat nervositate. terminate din ce In ce mai apasat. judecand pe ceilalti dupa sufletul lui curat si aceasta incredere si franchete poate fi periculoasa la un om politic. ea.politetä. 5 e din unja vointei . indica mania. . o. 2. de citet. Scris reliefat =-. aerul care circula intre randuri. arata un om de o franchete si o cinste desavarsita. scrisul lui Bismarck. datorita iutelei ductului.=-. utopie . Scris tocat =. Scrisul pare sapat adanc in hartie. siguranta traseului ne dau a doua dominanta : o inteligenta de o minunata claritate. Coeficientul de superioritate (Vezi p. (Cf. ca niste maciuci.. vointä energic= energie de fier. 11 ordonat = metodä. in partile noastre. la un scriitor in limbal romaneasca. Prima dominanta 5997507 A doua dominantä 9755973 A treia dominanta 3219225 Avem deci: cinci 9. PRESIUNEA : 1) 11 2. In al treileal rand colturarea multor litere vezi r. incovoirea spre dreapta.]C4 T. CONTINUITATE : o. sant semne de cultura si gust pe cari nu le ai fi asteptat poate la 1598. 3. dacoromanica.ro . originalitatea si armonia unor litere ca e.

pe cand apuseanul. va lupta cu toata inteligenta. pe masa taranilor liberi ai neamului sau. r. va fi prin marea lui credulitate in oamenii pe cari i-a avut tovarasi sau pe cari cu credinta i-a servit. mai ales dacal comparam cu imensele litere inflorite ale iscalituritor domnesti din secolul precedent. cu toata vointa i tenacitatea lui extraordinara. cu litere rupte unele de altele. (Fig. practic. Aceasta tendinta spre idealism utopic ar fi o slabiciune daca inteligenta superioara si o vointa fara pereche n'ar fi in stare sa infaptuiasca utopia. un z. rupte In bucati. sub influenta acestora din urma.105 Literile acestui scris apoi. printre strainii ce-1 urau pentru ca era din neamul iobagilor lor. i apoi. de o superioara inteligenta. idealism. de ambitiosi pizmuitori ai gloriei lui. nemdnat de ambilie. se scriu din doua ridicaturi de condeiu. neputandu-se bizui ca un Stefan. Naturaleta si simplicitatea acestui scris. obtinem exact acelas numar grafometric si se complecteaza dovada pe care schita grafologica ne facea sa o presimtim. destul de numeroase. critjc. logician. inconjurat de dusmani. fara nici o nota de desarmonie. este dintr'o singura aruncatura de condeiu). profund loial. In al XVI-a secol. fara nici o disproportie de forma. silit sa gaseasca tot mai multi bani pentru plata mercenarilor ce-1 serveau interesat. m. t. Asa trebue sa fi fost scrisul omului care a avut indrazneala eroica sa inceapa. cu impopotonatele. Scrisul local este caracteristic tutulor orientalilor. inlantuie literile asa cum inlantuie ideile. care. dacoromanica. deductiv. intortochiatele si materialist imbacsitele liter° ale iscaliturilor cu parafe de negustori ingamfati ale multor domnitori fanarioti (vezi fig. sant toate nelegate. care. de boieri nedisciplinati pe cari violenta manioasa uneori a caracterului sau i-a putut umili. asa au scris Romanii pana in epoca fanariota. regasim exact ateleasi caracteristice grafice. 48-100). Asa scriau Egiptenii. totul arata o splendid& modestie demnd in acest scris.ro . i daca va fi invins. Avem deci de a face cu o minunata personalitate. si. Arabii. limpezimea desavarsita a scrisului indicand un idealism nepatat de sensualism. si a fost silit sa cucereasca Moldova pentru a nu fi atacat In coasta de un aliat al Turcilor ajuns domn cu ajutor polon. de o rara modestie unita cu demnitate. prin vitejie personala. cruciata de liberare a crestinatatei intregi de sub apasarea Turcilor pe cari. din trei si rare ori un n. utopie chiar. Comparand acum acest scris cu semnaturile autografe alui lui Mihai. In acest autograf tocarea literilor este exagerata o. pentru izbanda unei idei de curat idealism. Slavii. ci numai din pura nevoie politica a lost silit sa cucereascd Transilvania atunci cand un nebun schimbacios tradase cauza crestinatatei. semn de intuitie. a fost tradat i ucis miseleste dupa ce o clipa a unit romanimea toata iar prin moartea lui a ramas simbolul datoriei generatiilor viitoare. Aceasta simpla schita a acestui scris ar fi suficienta pentru a da dreptate batranului istoric patriot Dimitrie Sturdza ca intr'adevar ne aflam In fata scrisului lui Mihai Viteazul. asa trebue sa fi fost scrisul omului. i-a Infrant. 162).

ori. cu autorizarea Domnitorului. cum ca Mihai n'ar fi stiut latineste. 'sat litura s'a facut cu autoriza rea Domnului. directorul general al Arhivelor Statului. cand sub anumiti ministrii. asa numitul usecrétaire de la main». Tot asemenea Mihai Viteazul autoriza pe un secretar sa-1 iscaleasca atunci cand erà vorba de nenumaratele i) A. De altfel se stie 1) ca Suveranii aveau ca om de incredere un plastograf oficial. Multe din iscaliturile lui Ludovic al XIV-lea sunt de fapt ale foarte dibaciului sau plastograf oficial. purtand pecetia obisnuita a lui Miliai i cu iscalitura voevodului in latineste: Michail Vaivoda". diplomele d impamantenire erau foarte numeroase. scrisa In limba ungureasca. (si am dovedit dupa simplificarea scrisului dextrogir al lui Mihai ca aceasta din urma ipoteza este inexacta . directorul arhivelor statului din Cluj. I No. e atat de neasteptat i In contrazicere cu ceea ce afirmau istoricii. d-1 St. cand actul n'avea importanta deosebitaChiar astazi Regele nu iscaleste autograf toate actele.atrage atentia asupra unei serii de scrisori ale lui Mihai Viteazul. lacobinus Ja nos.ro . cand iese o noua promotie de ofiteri activi si de rezervA. Cu caractere cirilice. Metes. ba chiar ca cultura lui ar fi fost mediocra. Concluzia mea este cci iscaliturile in latine5te cittichail Vaivoda» de pe aceste cinci documente nu sunt ale Marelui Voevod. a ale secretarului care a scris textul Fig. GIRY Manuel de Difilomattque" i Memorhle lui Saint-Simon. dacoromanica. date din Alba-Iulia. altele in caractere latine i se publica un faximil al unei scrisori datate din Alba-Julia. unele iscalite in chirilice. mia pus la indemána fotografiile altor seapte documente. pe vremuri. 4 Noembrie 1599.io6 Iscaliturile lui Mihai Viteazul in slove Iscaliturile lui Mihai Viteazul in slove latine apartin ele cu adevarat marelui domnitor ? In Revista Arhivelor". documentelor susnumite. Desigur ca acest Iacobinus Janos erà un fel de usecrétaire de la main». ci un functionar al Palatului aplica o pecete-faximil a iscaliturei Regale. 2. Il iscalea in latineste atunci cand Mihai care a iscalit In cirilice numeroase scrisori ticluite latineste si ungureste de Iacobinus si de alti secretan i ai lui credea necesar ca numele lui sa fie citit de cei ce nu stiau slavoneste. documente gasite de D-soara Ba4 In arhiva orasului Tar- P-9M3i rY gu-Muresului. Inca am pus la indoiala autenticitatea iscaliturilor In latineste si am procedat la o expertiza grafica. de pilda cand cade cate o ploaie de decoratii. latinesti si unguresti. ori. D-1 Moisil. Iscalitura In cirilice a lui Mihai Viteazul. si mai probabil. la cate o primenire de guvern i deci de parlamentari. care. din cari patru cu iscalitura lui Mihai Viteazul in latineste si trei In romaneste. . 162. cu slovele apusului. Faptul iscalirei de catre Mihai Viteazul in limba latina. An. care avea misiunea sa imite scrisul Suveranului pentru scuti de oboseala scrisului.

J din ALBA-JULIA din text. 0 expertiza pe larg pentru dovedirea afirmatiunei mele ar necesita fotografii marite. de aceea ma marginesc aci a scoate In vileag cateva caracteristice grafice pentru a dovedi spusele mele. mai mult . In litere cirilice si pe romaneste. in latineste. m.. Cea ce s'ar putea lua la prima vista drept paraf e doar piciorul literei J din cuvantul Alba Iulia" 2) Mihai scrie local. de o diploma nobiliara. literile acas In scrisul secretarului : observa cum leaga pana si cifrele anului 1199 (Fig.w. cl. Nu numai ca fiecare litera."A d4te:( ( crare separata asupra autografelor lui Mihai ViIscalitura. punctul lui i din 4il. (Fig. Omega din 3 pana si o litera care ar putea fi scrisa dintr'un condeiu. observa exact acelas fel de a lega punctul lui i cu litera 1 urmatoare. ca o panza de paianjen (Fig. e scrisa dintr'un condeiu. litera 0 e scrisa din doua fragmente (Fig. fiecare litera e compusa dintr'o serie de miscari de condeiu : M din 4. izolat examinata. ramanand ca. 162).:47. Cand Insa era vorba de un act important. al acestui «secrétaire de la main» al lui Mihai (Fig. oczi41 CR-zrs pt. Mihai.- grafic cu paraful Intortochiat. era de asteptat ca iscalitura lui sa fie Pita paral. 163) si compus din miscari de condeiu cari amintesc perfect gestul grafic al lui 11 A. Exact cuel fel de a lega. din cMichail» se leaga a urmator (Fig. Fig._ 166). 163).1 0. iscalea cu frumoasa-i iscalitura modesta. de o scrisoare adresata unui Suveran.iL iz.. in si ve latine. Ei bine toate iscaliturile latinesti au un paraf imens. cea mai mica bucla e dacoromanica. multe clisee costisitoare si poate o In- treaga coala de tipar. perfect despartita de cele urmatoare.n. 163 teazul. C.011 Fig. Intr'o lu- 4.:44. 165). cestei chestiuni atat de interesante pentru grafologi casi pentru istorici si paleografi. inleintuit.r. 3) Scrisul lui Mihai Viteazul e /impede ca cristalul.ana ca duct I. fiecare litera e scris de secretarul lui Mihai. grafic In legarea lui h de a In cuvantul MICHAIL. 1) Cunoscand simplicitatea scrisului lui Mihai Viteazul. Fig. dar aproape toate literele -se leaga intre ele .107 acte de importanta secundara cari trebuiau insa sa fie semnate de Domnitor. incolacit Cu dibacie.ro . chiar daca actul era redactat latineste. Dinpotriva iscalitura latineasca are scrisul legal. observa exact acelas idiotism Iscalitura secretarului lui Mihai Viteazul si care a iscalit pe Domnul Ardealului. sa revin asupra a. atribuita lui Mihai Viteazul. 164) al lui J din JANOS JACOBINUS Si searr. Si de fapt toate iscaliturile cirilice ale lui Mihai sunt lipsite de paraf. 164. arahneidian. 165. Iscalitura fall paraf a lui Mihai Vitea zul. .

. fiecare bucla este o pata de cerneala (Fig... .. Mi- hai are un scris distantiat. intre . Pow.. t4 - 4-4. sunt 9-- (71044=. cu »01:1::»7 (172. randuri (Fig.4. i. cu litera finala mai Malta decat literile dela inceputul cuvantului (Fig. in toate documentele.ro . To) Ca idiotisme grafice observam. 1 . scrie ingladiat. 10. in afara de foarte caracteristicul h perfect identic In toate documentele scrise de Iacobinus. rului este foarte inghesuit. pretutindeni cuvantul VAIVODA e rupt astfel VAIVO. Fig.. (Vezi abrevierea Voevod (Fig. scria concav. r 11k. 164). h.-rh.. 167-169.. 162). 164 169. formeaza pata. acest semn atat de caracteristic lipseste in scrisul secretarului.0t-tet 5 o trasatura urcatoare. 163 si 166) este gladiolat. Mihai scrie perpendicular... ascutita. sinistrogire) Fig.L._ din ce In ce mai mici. apoi e. 87 lacobinus da drumul condeiului numai c.. 162). cu acelas condeiu foarte probabil ! 4) Scrisul latinesc Michail Vaivoda (Fig. aerul c. Si doar Mihai a scris pe a eea i hartie. 5) Scrisul latinesc este culcat. cu litere de egala inaltime.. 9) Mihai are la fie- care inceput de litera.DA. Scrisul secret. a. am vazut. Vezi In special buclele lui L cari toate. Iv i xti. CU accese de melancolie de depresiune trecatoare. Fig. 161). f ra pata de cernegla.ipsyl. indeasa cuvintele In rand.rcula liber In jurul cuvintelor.."CU _ dacoromanica. Mi- 1*(4/ SII9A-Lite:t1 t x . M merge descrescand.io8 limpede. A4 hai arunca condeiul in sus.. Iscalitura In latinelte atribuità fals lui Mihai Viteazul. mai des. sau. In afara de faptul ca punctul lui e legat de 1 urmator. In schimb tot scrisul domnului secretar e imbicsit. pe cand Mihai. prelungirile de condeiu in jos ii repugna. d=f1P'4-11 rI(/ . cand e vorba de linii coboraloare spre sta nga (miscari sensuale.. cate-un mic cdrlig microscopic (Tenacitate). Scrisul latinesc urca..ftt. Mihai. apropie randurile . /61. ca nu tais de sabie sau apasata ca un buzdugan). Inceputul documentelor iscAlite In latinqte Cu numeIe lui Mihai Viteazul.-14.c P. Emo- tivitatea lui e intelectuala nu sensuala.. W L.a4..

deci YOST in generalitatea cazurilor (mai rar Dactyle. calitatea. nu sa desemnezi literile tipografice cu care ai redactat anonimul. Anonimul dactilografic Decand cu difuziunea masinelor de scris. un increzut. ambitios. roman. Daca pentru a-ti ascunde si mai bine personalitatea ai avut rabdarea. sant scrise la masina. Daca o pagina tipografica este absolut impersonala. dacoromanica. dupa scrierea lui o. am spune ca acest meter caligraf era. Deci e fara indoiala ca iscaliturile latinesti aMichail Vaivoda . italice etc. plicul in care ai pus anonimul aranjamentul adresei. formatul si coloarea hartiei utilizate. cu o foarfeca sa scoti cuvintele si literile necesare dintr'un ziar. Jata procedarea pentru identificarea unei pagini dactilografiate : Intai se studiata caracterele masinei : pica. Underwood etc). si autorul acestor iscalituri pe documentele suscitate. este Janos Jacobinus. nu sunt ale lui Mihai Viteazul. ci. pe rand ingamfat si josnic. o pagina dactilografiata contine numeroase indicii de personalitate In asa fel in cat un bun dactilograf recunoste propriul sau scris dactilografiat dupa tuseul cu care s'a batut scrisoarea si alte mici particularitati. atunci dovedirea autorului anonimului este aproape cu neputinta daca filigrama. Anonimul Tipografic Cel mai greu gen de anonim de identificat este cel scris In caractere tipografice. foarte multe din anonitnele iscalite «un prieten sincer. pe cand Mihai face pe o din douä trasaturi de condeiu ca doua säbii ce se incruciseaza. adica la noi Adler. stilul autorului. lovindu-se In lupta. Remington. Determinam cu lupa sau chiar numai dupa aspectul scrisului. aratand si mijlocul pentru smulgerea mascei anonimatului. un binevoitor etc» trimise prin posta in plic nefrancat. daca falsul a fost scris pe o masina cu tampon fdrez' panglica. Sun. pasionat si dibaciu in a prinde in mreje prin lingusire. AUTOFALSIFICAREA Anonimui Cel mai frecuent caz de autofalsificare dar si cel mai greu de expertizat este anonimul. lar daca ar fi sai schitam portretul grafologic dupa caracteristicele aratate In aceasta schita de expertiza. Continental. urme digitale ramase pe hartia pe care cu mana unsuroasa de pap ai lipit bucatica cu bucatica hartiutele. Sa studiem diferitele procedee intrebuintate pentru distrugerea voita a personalitatei unui scris.109 exact aceeasi oprire a ductului sus. nu vor da indicii pentru descoperirea autorului unui astfel de anonim. dinteun dictionar. sensual.ro . din tr'o carte. ca om. Blickensderfer) sau pe o masina cu panglica (Marea majoritate a ma§inelor.

v. cC etc. un scris dactilografiat. dacoromanica. (Marea majoritate a masinelor) Masini cu dublu schimbator: fiecare clapa bate 3 litere de pilda aAr. -0 c c = = . perforand mai tare i o 4 B. .1 10 In general scrisul cu panglica e mai imbacsit. stroful. pentru ca foarte putine masini au semne directe pentru paranteze pentru t*!§& pentru :44/ etc. a. bB. apot.cero. (Fig. (Adler No. De aceea un fals dactilografic trebuie totdeauna privit te verso. poti spune cu siguranta pe ce anume masina a fost scrisa pagina supusa expertizei. daca ti s'au dat piese de comparatie suficiente. scriind e etc. tul ca unele litere au fost mai des mtrebuintate decat altele (litera e. 3) Cautam a afla marca masinei pe care s'a scris. sedila. c c hartia decat litera pe care semnul diacritic s'a suprapus sau subpus. ghilemelele. o litera esind mai sus ca alta. Masini cu schimbator simplu. Smith Premier 15. é. bB2. Examinarea atenta a unei pagini dactilografiate ne poate arata marca masinei intrebuintate. I. Intr'adevar : masini de aceeasi 'marca.- c. 7). mai la stanga sau mai la dreapta etc.- a. etc. r. semnele diacritice. ca un surup a slabit etc. ajung sa dea dupa catva timp un scris foarte individualizat. accentul etc. literile a. Numai masina Adler are semne speciale pentru zero si unu. studiind relieful hartiei impins de apasarea matricelor de otel. ajung prin usagiu. 4) Studiem cerneala: un birou comercial utilizeaza a exclusiv cerneli copiative pe cand un om care nu e obligat prin meserie sa'si copieze scrisorile la copier. prin fap.. ci tiparesc aceste litere din doua batai scriind Intai litera si apoi setnnul scurtarei. s) i s'au tocit mai repede. mai usor pe o fotografie marità. va utiliza panglici necopiative pentru ca dau un scris 5) Examinand cu o lupa puternica sau cu microscopul ori si . 170). etc. fiecare clapa scrie 2 litere : aA. prin faptul ca o parghie s'a indoit putin. caci unu se Inlocueste prin litera 1.pta sau mai la stanga literei. apoi microscopul arata limpede cidrilatura tesaturei pangcei colorante. sau viceversa : Intai semnul si apoi litera. prin O mare. mai limpede.ro . iar . mai apasat.. si atunci semnul diacritic iese mai la drea. etc.. De pilda : Cele mai multc masini n'au semne speciale pentru cifrele zero i unu. acelas model. Studiem apoi parantezele ( . Masinele de scris se impart : a Masini cu claviatu-a cornplecta : Yost TO.

felul de a aranja adresa. vor putea pune pe urma autorului anonimultii-. dar mai cu seama la dreapta hartiei. /. sublinierea.. difera de la un dactilograf la altul. w. 3. Scrisul cu masina poate da chiar unele indicii asupra personalitatei dactilografului: marginea mai mare sau mai mica lasata sus. Incalecarea scrisului cu penitaevidentà defectele unei masini de scris noul." Intai In scrisul /or normal. c litere cari taie hartia daca nu ai un tueu frumos.III Mai mult: chiar si o masilla noua prezinta. inlocuirea minusculelor prin majuscule. Am o colectie respectabila de scrisori anonime si mi-am imbogatit-o artificial cerand cator-va sute de persoane sa scrie aceias fraza : Tatal nostru carele esti In ceruri. 172). m etc. o. (Fig. denuntare etc. Dsa. unde oprirea nu se face mecanic si unde alinierea randurilor ca la tipar este deci imposibila. apoi ortoar. perforarea har. 171) E deci sigur ca un expert capabil poate spune fan gres pe ce anume masina din cutare sau cutare birou a fost scrisa cutare pagina dactilografiata si atunci se circumstanteaza cercetarile pentru dovedirea autorului banuit. Anonimul prin deghizarea scrisului. inversarea unor litere. Ir. netiparirea unor litere. de a serie data. formula de politeta finala. rasbunare. atata pasiune Ii mana meat ar fi incapabili sa ticluiasca rabdator un scris contra-facut. etc. utilizate de un specialist. numarul greselelor. Jata ce rezulta din studierea colectiunei: Cei mai multi «prieteni sinceri» ori «bine-voitori» trimit scrisoarea de insulta. omiterea de litere din cauza digitatiei utilizate de dactilograf. scris Intii? a semnelor diacritice. la stanga. a lui i. (Fig.-pentru un expert rabdator unele defecte microscopice cari permit identificarea scrisului: un defect In mulajul matricei unei litere. jos. M.sair falsului si preciza care aniline din mai multi banuiti e vinovatul real. Lasitatea lor se dacoromanica. daca bati prea Incet toate acestea sunt indicatiuni cari. o subtiere anormala. apoi deghizandu-si scrisul In cat mai variate chipu. Netto» etc.Fig. ori tiparirea prea putin accentuata a unor ¡itere labartate ca in.ro . lipsa unei bucatele dintr'un accent. Ce s'a prin lovirea prea puternica a punctelor. din piciorul lui i. Pt. fara a-si modifica scrisul .. Acesta este anonimul cel mai obisnuit si este si cel mai usor de identificat.si cu putinta..n feint cum se prescurteaza 0Dv. peste scrisul dactilografiat. repetarea In acelas loc a unei anumite tiei Fotografie miritA punind In greseli. si alte prescurtari u- zuale.

. din loc tn loc. O a doua categorie numeroasa de anonimisti adopta un scris care. a FUI r rtuivore rciu - QLLuttAlitit. va scri exagerat de mare.74.. miscarile sinistrogire vor ramane si vor fi exagerate chiar .1/44# Assilej . daca e un tenace. Coye ZeArWi . Va complica de pilda unele litere. prelungind cu linii literile asa cum s'a explicat (Fig. timidul va scrie cu litere foarte la(f)--io-ut PAut . sa adopte numai ceea ce schimba aspectul vizual luat In ansamblul lui iar nu fibra intima a scrisu!ui.:frgigia. Se intelege din cele aratate ca expertizarea anonimelor este imposibila pen- dacoromanica. inlocuirea ei eufemism sau. daca anonimistului ii place sa complice literile cu fiorituri. gestul grafic care ramane acelas. Ii va fi cu neputinta sa serie simplu ci va exagera inflorirea literilor cu fel de fel de inzorzonari. daca e un cicalitor liniuta suitoare premergatoare multor expertul. obisnuinta face sa reapara caracterele normale ale scrisului si acesta produce un aspect anormal. ca prim aspect vizual. 14. urmarind pretutindeni gestul gralic. Ai+am.41. Expertul va studia tocmai aceste anormalitati. ceea ce e mai josnic.C421Fig. pentru ca marea majoritate a oattenilor nu si-a examinat nici odata scrisul In a-manunt si ar avea greutate sa spuna din memorie ce anume miscari de condeiu face pentru a scrie cutare sau cutare litera. cercetand mai cu luare aminte sfarsitul anonimului unde caracteristicile adevaratului scris apar mai numeroase. este contrariul scrisului lor obisnuit: daca scrisul obisnuit e culcat. tciU Anonim: direrite alteräri voite ale unuia i aceluia scris.vreilerimeitiv.A62..IALIÙ T-COLe fi Cytt. chinuit in toate anonimele.112 manifesta doar in omiterea iscaliturei. litere va ramane . accentele. ruperea cuvintelor va ramane aceiasi. Popescu i Ionescu sunt pseudonimele mai des alese. 172.Y6 1201> tw..ro . 12W/21. o sa scrie vertical sau rasturnat. te.tee. iscalind pe altul. idiotismele. Tata VOSIN ceti.in ceriiirkasca-Sa Tekhictrin/ carte41/?cre.e-t rttkAutt9e - 5. bartate etc. Evident insa ca. Ast-Idl studiind cu lupa barde. autorul unui scris deghizat se multumeste sa schimbe forma catorva litere. de a caror existenta nici nu are stiinta caci doar lupa le poate vedea . cel ce scrie subtirel va apasa tare pe condeiu./sa 4u t4 "te ezZ « e4 atzt. dar daca e egoist. 153-157) va putea preciza autorul anonimului cu mai multa sau mai mica usurinta dupa dibacia expertului si a celui capabil de a trimite o anonima. nu va putea omite micile chrlige de la bara lui t.4414.7erit v2_ 1 gaita U. retusarile. cel ce scrie mic. idiotismele scrisului.. Apoi. xtid yvCfrStril Ca.

trebuie sa treaca cu rabdare penita peste o infinitate de linii. De oare ce. Faloul prin decald Reproducerea riguroasa a formei literilor. 6) Prin transporlarea iscdaturei. Tot din cauza incetinelei 5i a grijei continue de a nu devia de pe unja pe care o calchiem 5i de a pastra grosimea acelei linii. 5) Prin utilizarea unei iscdlituri in alb. A5a fiind. De adi retu. Stahl Grafologia. ridicari de condeiu pen tru a forma o litera simpli ori pentru imitarea parafului. apasarea condeiului este foarte inegala a5a Meat cu o lupa puternica apare ciar inegalitatea grosimei calibrului tra seiturilor. Prin imitafiune servile'. de.113 tru un expert caligrafic. este silk sa scrie foarte incet. precum facem cand copiem din dictionar un cuvant strein a carui ortografie n'o cunoa5tem.sdri cari fac ca unele parti ale ductului sa apara sub microscop duble ori daca retu5area s'a facut exact unde trebuía. putem scrie chiar 4-5 iscalituri muind odata penita In cerneala. este silit sa faca decalcul bucatica cu bucatica. Cand plastograful imiteaza prin decalc o iscalitura de exemplu si am luat cazul cel mai frecuent este silit sa-5i stapaneasca pornirea lui proprie. drepte. va trebui sa revina ca sa corecteze mici intreruperi.tremurdturi mai cu seama la cotituri 5i In partite fine ale scrisului cari dispar In parte sub hartia de calc. daca B e la fel cu B. este totusi foarte u5or de dovedit. cerneala se va ispravi chiar In inijlocul unei litere 5i atunci va fi silit sa revina asupra ductului péntru a bpi cu cerneala traseul Intrerupt. Consecinta va fi: ezitafiuni. cerneala de pe penita uscandu-se repede. copiind. 1. Attro-fa4ificarea Altrofalsiflearea se face: I) Prim cak. ori defecte. In multiple directiuni 5i uneori extrem de mici 5i sa alba necontenit grija sa nu se departeze de traseul ce-i sluje5te de model. H. punctul de atac al literei va fi diferit. daca nu s'a abatut dela modelul slab vizibil sub transparenta. plastograful nu poate observa unde Incepe fiecare litera. duo ce a ispravit falsul. Ori. 4) Pe cale mecanicd.ro . Acest fal5. curbe. Multi plastografi obtin falsul prin decalc punand o hartie carbon sub isca. plastograful e snit sa moaie des penita In cernela. dacoromanica. ridicand mereu condeiul pentru ca sa vada cum a scris. 5i numai poti compara daca un A de tipar seamana cu un A caligrafic. C cu C etc. traseul va apare pe fotografíe marita mai negru 5i scrisul va prezenta nuanie de intensitate a cernelei. Din cauza acuratetei ce plastograful trebuie sa observe pentru a nu devia de pe unja model. reflexa. plastograful va trebui sa moaie de 4-5 ori penita In cerneala pentru o singura iscalitura. normal. de a iscali. De aci anormale intreruperi in duct In mijlocul unei litere. distantarea tor normala 5i toate detaliile scrisului se obtin u5or prin decalc: la geam sau In fata unui focar luminos. ce pare perfect ca reu5ita. Prin imitafie liberit. ovale. unde. Din aceia5 cauza a incetinelei scrisului. de vreme ce tot aspectul vizual 5i forma literilor e schimbat.

dar se adauga la acestea greutatea alcatuirei textului falsului. pricepem ca imitarea prin de- . soana. In lipsa acestor cuvinte. trebuitor. apoi pe copia aparuta In albastru.114 litura pe care o imita trecand cu creionul. pe langa toate cele arn fate mai sus. dacoromanica.C PARIS tru imitarea unei simple iscalituri plastograful are de Invins atat de m ari si numeroase dificultati. calc a unui Intreg document va fi si mai grea. 173. sau cu un corp dur. Plastograful trebue sa-si procure un mare numar de scrisori din care sa extraga cuvintele n. mictoscopul va arata tirme de creion. va trebui sa falsifice direct cuvintele de care are nevoie lasand deci mai puternic urma personalitatei sale. absolut suspect. scriu Cu cerneala i terg unnele creionului cu guma. va trebui sa taie aceste cuvinte. numarul. lesne observabil daca privim falsul piezis sub diferite Pares. sau scrise pe hartii de diferite formate. sub diferite star sufletesti. peste dansa. fotografie mdrita face sA apara de multe ori urmele de creion sterse cu guma Daca prin urmare pen- Emile GAUTIER 4I roe de IaY4CJ4re0/7 (.ro . cazul. Nu numai ca plastografu trebue sa lupte la fiecare cuvant cu toate dificulta tile enumarate pana aci. Fa1u1 mecanic : scrisoarea utilizat5 pentru fabricare a falsului. In acest caz.. apoi cuvintele model fiind extrase din serien i obtinute la diferite epoci.. sau proectand o lumina pieit .. inclinatiuni. CIIGI zisa pe locul falsului. chiar daca textul va fi admirabil combinat.3Z.ecesare redactarei textului. falsul va avea un aspect anormal Moat-. Va fi foarte greu mai intai sa gaseasca toate cuvintele necesare si exact la genul.¢PC TEL. sa le lipeasca uncle langa allele. disparitia luciului hartiei care 'a un aspect catifelat. perFig. deranjarea fibrelor hartiei datorite raderei.

dar tocmai aceasta precautiune a plastografului mi-a folosit In repetate cazuri sa aduc dovada falsului caci este axioma In expertiza ca ori de cd te ori douei iscillituri etc vor fi absolut . Fals prin imitare directa Din scrisoarea precedenta s'au extras cuvinte.si in loa/e' anidnuntele superpozabile. ezitcirile. Acest fals are iuteala si naturaleta vizuala a scrisului autentic. litere li Fig. o fotografie manta permite In sfarsit masurarea calibrului fiecarui duct in comparare cu iscalitura originala. punctul cel mai greu de imitat In fals . Fals prin imitare servila E atunci cand nu pui modelul sub hartia pe care comiti falsul ci imiti un model. diferintele de calibru etc.I15 Prin urmare desI prin decalc forma literilor si detaliile scrisului sant exact reproduse. retuscirile. In acest caz forma. nu e functionar inferior care sa nu se joace In a imita iscalitura sefului. intreruperile in duct. 2. ezitarile. la facerea statelor. silabe. prin lung exercitiu. intreruperile. sa strecoare printre piesele de comparatie insusi modelul care i-a servit la facerea falsului. variafiunile de intensitate ale cernelei i locul diferit unde penifa a inceput sa apese. cateva particularitati vizuale ale unui scris dat. pentru a nu intarzia incasarea lefei. mai In fiecare cancelarie exista un plastograf onest si altruist care face camarazilor lui serviciul de a le imita iscali- dacoromanica. poate fi foarte asemanatoare. una din ele este copia prin a'ecalc a celei Ifilte. un scris. prinzand cateva forme de litere. dar tot gestul grafic se va deosebi de original si dovedirea falsului va fi foatte usoara chiar si fara fotografia manta care sa puie In evidenta tremuraturile. litera cu litera. 174 s'a ticluit originalul falsului care. idiotismele grafice. sa imite o iscalitura. retuserile. 175 Mai grele de expertizat sant falsurile in cari plastograful s'a caznit. caci este Cu ne- putinta ca sa facem doua iscalituri riguros de aceleasi dimensiuni si di- rectiune In toate arnanuntele. dar amestecul a doua personalitati in unul si acelas scris face dovada falsului de indata ce-1 cercetam nu In aparenta vizuala inselatoare ci cu lupa. fotografiat li zincografiat va da falsul mecanic de la fig. servil. Nu e plutonier care sa nu se laude ca «imita la perfectie scrisul d-lui colonel». acest fals e foarte usor de ezpertizat de oare ce o simpM fotogra fie Inaril& arate 1 : tremurCiturile. izolat luata. 3. Se intampla dese ori ca cel care a imitat prin decalc iscalitura cuiva. studiind amanuntele. rabdator.ro .

6=2"-2... zincograf §i tipograf sau litograf.ItC. zincografiat..74. peste o copie foarte palid tiparita.-. cu un iir de platina sau un tub subtire de sticla. fotografia manta dovedeste falsul. d.. Totusi prin acest procedeu s'a facut falsul cel mai rasunator din Franta (Afa erea La Boussiniere ): s'au extras cuvintele necesare din diferite documente. o picatura de acid clorhidric sau a....Arrawarus.-reeZaa.sc4-44 A 46. de acid azotic peste un fragment de litera si ai dovada chimica a utilizarei cernelei de tipar. Anonime izbutite iarasi au putut fi obtinute prin procedeul acesta. trage cu cerneala obisnuita. calt/244.-Kg. fiind grasa.e ig. B cu B etc nu poate rezista unei cercetari amanuntite cu lupa. cerneala se decoloreaza dand diferite reactiuni.. Daca plastograful.. nu se ataca de acizi pe cand daca este cerneala de scris..= g9 (127/4. 4. ¿t4-' N'ai decat sa pici.. Falsul prin procedee mecanice Fotografierea unei iscalituri. 2: 2.4a. pe verso. dovedirea falsului prin metoda grafologica va fi cu atat mai usoara.. ar fi idealul pentru plastograf."' . dupa metodele expuse.c. prea grase..bet. dacoromanica. 173.:ta.2' 744... reproducerea ei prin zincografie (asa cum sant reproduse autografele din aceasta lucrare) si apoi tiparirea cliseului pe locul unde trebue sa apara iscalitura.44. 'f. ramane chestiunea cernelei. li dupd plicul acelei scrisori. si o aureola galbena in jurul fiecareilitere./e24. tiparit s'a tras cu cerneala obisnuitä peste cerneala de tipar si s'a obtinut un fals pe care toti expertii caligrafi s'au grabit sal declare bun pentru ca forma literilor era evident p rfect asemanatoare. .ro .'U. totul s'a fotografiat. Intr'adevar Falsul obtinut prin procedeul foto zincografic dupd scrisoar ea reprodusd la fig. .... 74. fotograf. Daca e vorba nu de o simpla iscalitura ci de un document de mai multe randuri. Intr'a- devar cerneala de tipar. se intinde daca tragi cu degetul peste dansa. Un asemenea fals prin imitare libera poate insela daca ne multumim a cauta daca A seamana cu A. si nimeni nu s'a gandit sa scoata o fotografie manta care ar fi pus in evidenta retusarile si ingrosarile partilor subtiri ale ductului.a./ .e r-a-°P-P4Z. asa cum am aratat cand am vorbit de falsul prin decalc. care . 'a co ceput textul unui testament.a_ *. Co p. S'au uitat insa anomaliile de nuante deoarece cuvintele fusesera extrase din diferite scrisoriele s'au atribuit de caligrafi alterarei scrisului din cauza boalei testatorului. care lasa o pata oleaginoasa X-.244.as-rec.116 tura pentru a i scuti SA alerge la administratia financiara cu mandat individual pentru ca n'a putut iscali la timp in state.2:. Admitand ca s'a putut obtine complicitatea intre plastograf. rp. . 175. chiar cu acid tare dill'? t.

Luand lui X piese de comparatie. Expertiza grafica dovedeste insa ca cuvintele «cu toata stima» 5i iscalitura sunt perfect autentice. avand sa plece in strainatate. mi-a dat-o faptul ca cuva.". Comparand donatiunea cu o asemenea coala de hartie cu iscahtura In alb. pe baza acelui act. Dovada definitiva inA. mai scurtei ca formatul utilizat de X. Gautier. 5. Ipoteza mi s'a suggerat intai din formula «cu toata stima» bizara la o donatiune catre un frate. Fals prin utilizarea unei iscalituri in alb Mi s'au prezentat mai multe cazuri de fals prin utilizarea nnei iscalituri in alb deturnata de la scopul pentru. Atunci problema era : ce s'a scris tntai : cuvantul «Craiova. cu aceea5i cadrilare albastra casi formatul intrebuintat obisnuit de X in biroul sau. semnata de insusi Gautier. spunand : Seinteli autorizat a zice pretutindeni ce i Ant ultimul dintre imbecili etc. exact in aceeasi forma cu felul de a accentua al banuitului. . 175). (Fig. dacoromanica. X mi-a adus cateva coli de hartie Cu iscalitura data astfel in alb. prevaricatiune etc. dar cu 7 cm. puse in sarcina unui om politic ticluind. de aceeasi calitate. De exemplu scrise e einpreuna «exzecutare. taindu-se cu foarfeca diferite fragmente din acea scrisoare.117 poti dovedi cititorilor unui ziar toate actele de tradare. ca contextul donatiunei scrisa la masina s'a scris pe insasi masina din biroul lui X 5i urma prin urmare ca X sa achite suma de bani. se falsificase cuvintele «cu toata stima» si iscalitura sa. act prin care X recunostea ca datoreste o importanta suma de bani f ratelui sau. Se vedea ciar ca s'a taiat din coala de hartie cu o foarfeca mica (de oarece se vedeau patru urme de pornire a foarfecei) partea de sus a hartiei. cu fragmente din propriul lui scris. Era o hartie de largimea formatului comercial. (Fig. 171). apoi din cauza formatului anormal al hartiei pe care se scrisese la masina donatiunea. Procedeul s'a intrebuintat de multa vreme In gazetele revolver. t. avansata de o banca fratelui. «locco Masina de sctis neavand semne directe pentru a. (Fig. Deci un prim punct suspect. pe langa alte argumente. Jata un caz mai tipic: Un negustor X adreseaza o plAngere parchetului ca pe un act scris la masina. 171) X afirma ca n'a dat niciodata un asemenea act fratelui sau.ro . 173) s'a ticluit. r. declaratiunile cele mai compromitatoare. un asemenea fals foto-zincografic si sa tiparesti in gazeta sub propria semnatura a celui pe care vrei sa-rcalomniezi. am constatat ca lipseau exact 7 cm. jos cuvintele ((Cu toata stima» si iscalitura. DI E. semnele diactrice fusesera adose cu cerneala. a lasat o serie de scrisori iscalite In alb pe cari pusese sus adresa destinatorului.ntul «stima» scris de X incaleca cuvantul «Craiova» scris de masina (Vezi fig. sau cuvantul .eare iscalitura se daduse. folosind adresa de pe plic si textul unei scrisori a primului redactor al revistei La Science Franpise" din 1897. 174) o declaratle autografa. l'am intrebat daca obisnuia sa lase iscalituri in alb ? Mi-a afirmat ca. adica «en téte-ul casei > 5i adresa destinatorului. Jata de pilda cum. urmand ca fratele sau sa complecteze pagina alba cu anuntarea sosirei unor vagoane de cereale pentru diversi clienti. (Fig. Apoi greselile de ortografie din textul donatiunei erau identice in scrisul banuitului. Am pus atunci ipoteza iscaliturei In alb furata.

si invers daca s'a scris cu masina peste cuvantul estima » scris cu cerneala. urmata imediat de o subiere. Iacobsohn. Misitui afirma ca petitia a fost scrisa intai la masina si apoi iscalita de reclamant si ca deci el este perfect cinstit . de o ingustare a ductului. se intinde In traseul de dedesubt si se face astfel o mica pata. punciul esia mult prea gros etc. a fäcut dovada ca inteadevar iscalitura fusese data in alb si ca presedintele cooperativei nu era copartas la operatiunea misitului cu care a vrut sa lucreze. de fals partial mai ales. Deci Jacobsohn mintise cand afirmase ca nu stia unde. Frazer (op.) a studiat cel d'intai problema si observa ca daca o incrucisare de linii e facuta pe cand cerneala este proaspata. este de toata importanta sa determinam care linie a fost tra sa intai. la o incrucisare de linii. sa apara intreg si invers: daca cuvantul estima» ar fi fost scris peste eCraiova» atunci trebuia sa apara numai litera t din stima la copier. Un presedinte de banca populara din Ardeal adreseaza o plangere parchetului ca un misit. atunci i din Craiova. prin capilaritate. presedintele cooperativei afirma ca i s'a sustras iscalitura In alb. si alterarile literilor foarte ca racteristice: (Fig. dar ca misitul folosise iscalitura presedintelui pentru a lua dela minister numai de vre-o cinci milioane ma-rfa. la copiat. vizibila cu microscopul. masina fiind veche. apare in relief pe cand unja subjacentA dispare aproape complect. 17o Litera e prezinta o tremuratura la baza ei. Scrisoarea nu fusese copiata la copier (alt indiciu defavorabil fiind vorba de un act comercial). TFebuia sa se intample urma- torul lucru : daca randurile cu masina au fost scrise peste iscalitura. Ei bine. atunci. a scris petitia de pe hartia coprinzand iscalitura in alb. dupa procedeul descris mai sus. zis Ionescu. aceeasi nzasina din birozil lui jacobsohn. Atunci trasatura posterior desemnata. Acest fenomen nu se mai produce daca prima linie este uscata in momentul cand s'a tras a doua linie. Locard propune sa microfotografiem incrucisarea suspecta culcand orizontal documentul.x x8 estima» ? Daca stimd a fost scris peste Craiova. luciul scrisului etc. a folosit o iscalitura in alb datá de reclamant pe o coala de hartie pentru ca misitul sa serie o petitie in numele presedintelui cooperativei catre Ministerul aprovizionarei. va dacoromanica. la copiat a esit litera < i» din Craiova si dovada falsului era definitiva. Si in acest al doilea caz iscalitura presedintelui se arnesteca in cateva litere ale textului dactilografiat. cit. atunci era dovada facuta ca nu este fals. io. Un alt caz. Dovada s'a facut foarte usor. la ce biro u. cerneala. De cele mai multe ori culoarea diferita a cernelelor. cifra 1 avea lipsa pintenul drept. cifra 2 era mancata In partea de sus. Atunci am copiat scrisoarea la copier. Pagina dactilografiata era scrisa cu cerneala de copiat (cerneala cu anilina). Fara a pomeni de faptul bizar ca formula finala ecu toata stima» nu se scrisese la masina).ro . trebuia. Importanta studiului primului traseu Se vede prin urmare cum In multe cazuri. atunci era fals deoarece intai trebue sa se fi scris contextul si apoi iscalitura. Iscalitura era scrisa cu creion chimic si atunci copierea cu foita uda. Cine avea dreptate ? dei Iacobsohn-ionescu afirma ca nu-si aminAm dovedit intai ca petitia tea la ce birou a dictat-o a fost scrisa pe o masina Yost No.

etc. !si poate adopta cifra ce doreste : de pila: I o 1 9 3 \8 / 6. ori era imposibil sa se fi putut scrie sub timbrul suprapus. 3 din 1904) am indicat un proceden foarte simplu pentru a impedeca falsificarea unui scris. si deci falsul era dovedit. fragmentele nu se imbinau perfect. Proprietarul nu recunostea iscalitura cum nici conditiunile contractului. iscalitura incepe pe timbru si se mantue pe hartia contextului. Fals prin transportarea iscaliturei Inteo expertiz5. d Aceasta irisa numai daca priviai iscalitura fragmentar dar daca o priviai in ansamblul ei. Iscalitura prezenta particularitatea ca era pusa pe doua timbre juxtapuse i nu trecea de fel pe hartia contractului. 6. lata acest procedeu de o extrema simplicitate Stenografii intrebuinteaza urmatorul sistem de numerotare in locul cifrelor arabe prea complicate: 1 I \ / 2 3 4 ( ) O 5 6 7 8 o A cincea linie se scrie de jos in sus §i astfel se deosebeste de cifra 4 care se scrie de sus 9 in los. atunci constatai ca intre cele doua fracrmente nu este continuitate. dat fiind ca obisnuit. Procedeu pentru a impedeca falsificarea unei iscAlituri In ziarul . 3 o dacoromanica.1itura de pe cele doua timbre (unul de 2 lei altul de 25 bani) era perfect autentic/. Evident ca fiecare persoana. Dovada definitiva a falsului am avut-o dovedind ca timbrul al doilea (cel de 25 bani nu era exact juxtapus ci Jipi! peste ding primului timbru de 2 lei. recenta am avut de solutionat urmatorul caz : un pro prietar declara fals un contract de Inchiriere scris de alta mana decat a lui. Deci un prim fapt suspect. Admitand ca o iscalitura s'a dat In Februarie 1925 vom introduce in paraf semnul _/ adica 2 25 sau: a doua luna una mie noua sute 25. Analiza grafologica mi-a dovedit insa ca isc5. 5 6 7 7 ( ) O 9 2 4 8 5 8 9 4 6 7 3 4 5 2 I sau 2 1 ori o etc. Daca plastograful baga de seama aceste trei microscopice Enhile indicand cifrele 2 si 25 si le reproduce intocmai.La Graphologie" (No.si anului cd* nd s'a da! iscalitura. dar iscalit de dansul. va comite un anacronism care va dovedi falsul ori se tradeaza daca le imita gresit. deslipind foarte usor cu un briceag marginea timbrului de 25 bani.ro . am constatat ca literile fragmentului de iscalitura de pe timbrul de 2 lei se prelungeau dedesublul timbrului de 25 bani. Prin transparenta am constatat ca era ceva scris dedesubt. Acest proceden consista in a data iscalitura in scriere secreta'. De ex : > 24 §i / 25 Pentru a impedeca falsificarea iscaliturei noastre. Dovada mai poate fi facuta si pe cale chimica. apoi cerneala era de o nuanta diferita de violet.119 arata care trasatura de condeiu a fost scrisa Intai. sfarsitul iscaliturei (pe timbrul de 25 bani) nu era pe acelas plan cu inceputul iscaliturei (de pe timbrul de 2 lei). juxtapunand adica fragmente] iscAliturei aflatoare pe fiecare timbru. vom introduce in parafa iscaliturei indica/la lunei . sa zicem pe o iscalitura din Octombrie 1926.

Aceste urme sunt de cele mai multe ori invizibile.ro . dupa ce'l va fi uns prealabil pe pernita de tu5 care se atla in once cancelarie. din cauza sugatoarei. are o baza reala dar abatuta dela ideea primitiva. Urmele digitale Se cunosc foloasele dactiloscopiei in medicina legala si se stie cat de numeroase cazuri de crime au fost dovedite dupa urmele digitale lasate pe diferite obiecte de vre-un asasin. in caz de percihzitie la un banuit de fal5. dacoromanica.1 20 Un alt procedeu i mai sigur ar fi ca. va face sa apara urmele digitale. 423-424 §i Bibliografia. sa se aplice urma digitala a degetului aratator stang frecat u5or peste pernita cu tu. descompunandu-se sub actiunea sarurilor sudoarei. Urmele scrisului se citesc uneori imediat 5i u5or in oglinda. In Revista (Je Sais Tonto No. 15 Oct. sa se ja ca piese de comparatie 5i hartia sugatoare aflata printre hartiile lai. E de cea mai -rnare importanta pentru expert a studia daca s'a pus sou nu sugatoarea pe scrisul de expertizat. sau ungand sugatoarea cu benzina. Galton antsger prints Londra 1892 M. ci sil aplice usor degetul arelMor stcing pe locul iscaliturei. Pe fotografii aceste urme digitale apar 5i mai u5or. va lasa o serie de urme digitale pe hartie. Daca mana e usor transpirata 5i aceasta e in general cazul falsificatorilor urrna va fi mai pronuntata. De multe ori surplu ul de cerneala intrat in poni hartiei sugatoare a permis dovedirea unui fils. de pilda trecand peste hartie o solutiune slaba de azotat de argint care. tinand cu stanga hartia ca sa nu se mi5te si deplasand degetele pe masura ce mana dreapta se apropie de sfar5itu1 paginei. De multe ori. Aceasta ar fi cel mai sigur mijloc pentru a se impedeca fa15ificarea. Isealltura ne*tiutorilor de carte Procedeul de a se face o cruce 5i a se trage cu degetul. Fiecare posesor al unui carnet de cecuri ar da bancei emitente pe langa iscalitura lui 5i un model al desemnului urmelor digitale. dat fiind ca. Plastograful. Ar trebui sci se impuie prin lege ca nestiutorii de carie set' nu mai traga cu degetul Mciind o pata. lasa tiparit invizibil pe dansa crestele papilare situate pe lata palmara a falangetelor. *i in expertiza grafica urmele digitalepot da de multe ori rezultate tot atat de bune : cand o persoana atinge o foaie de hartie. pe lánga iscalitura. a unui anonim. dar chimia poate sa le faca sa reapara. Paul Aimegeai. Paris 1898. precum se 5tie. Un minut ar ajunge pentru identificarea autenticitatei iscaliturei. Alte ori urmele nu pot fi relevate decat prin fotografia marita. ori prin simpla transparenta (in dreptul unui focar puternic luminos. 1925 p. nu exista doi oameni cari sa aiba acela5 desemn al liniilor pe buricele degetelor. obi5nuita sau maritoare. Hartia sugAtoare Ar trebui totdeauna. cerneala 'a o coloratiune mai palida 5i s'ar putea crede ca s'a utilizat alta cerneala pe Vezi: Fr. care devine astfel transparenta pentru cateva cupe) ori u vasilina lichida. Picaud (Des enspreintes digitales dans les expertisss en ercritures.

acid sulfuric diluat etc. set nu pund niciodafei sugatoarea fie scrisul ce ar pu/ea servi de piesa de compara/le. Apa se evaporeaza si acidul concentrat carbonizeaza hartia lasand vizibile urmele scrisului. zearna de lamaie. Inteun alt caz. in care un functionar superior era acuzat ca scrisese nu numai cuvantul «Aprobato ceca ce recunoastea dar . ar fi trebuit scrise cu doua penite. sulfat de fier. sau trimese de dansul complicilor. etc. ferocianura.121 acelas act. pe cand directorul. printre randuri. punea din obisnuinta imediat sugatoarea dupa ce iscalia. o scriere in caractere invizibile a cärei descifrare sa fie necesara justitiei i sa se ceara In consecinta expertului sa puie la iveala acel scris ascuns. sub diferite inrlinatiuni. H.ca falsificase si iscalitura directorului. la interval de timp. Stahl Grafologia.. ori daca nu. Un asemenea scris se obtine scriind in loc de cerneala colorata cu cerneala simpatica» : apa. nickel. atunci Directorul insusi sa fi scris si cuvantul aprobat . Prin caldura iarasi putem face sa apara cele scrise cu cerneala simpatica. Presaram praf de grafit sau alt praf colorant pe documentul banuit. mai rar. apoi examenul fotografic. Scrisul invizibil Se intampla uneori ca scrisoarea. dacoromanica. sau ca s'a adaos posterior cateva cuvinte la sfarsitul unui aliniat. se va putea de multe ori dovedi nu numai ca exista scris invizibil dar chiar citi cele scrise. sau sufland. Ei bine pe piesele incriminate de fals. de ceapa. . Praful colorant va adera pe locul scris. in dosul plicului etc. excesul colorant va fi scos cu o pensula. pe care plastograful recunostea a-1 fi scris. urina. sau printre randuri. des`4 normal. intrebuintam urmatoarele procedee : 1) privim hartia pe care presupunem ca s'a scris cu cerneala simpatica piezis. plus identitatea pigmentilor coloranti pe ambele serien. dei scria apasat. au invederat ca nu era fals ci ca deosebirea de culoare se datora numai. foaie de hartie alba si apasam. am avut un prim indiciu de vinovatia functionarului din faptul ca am constatat ca -el. acid boric. Pentru a descoperi daca exista un ascmenea scris. astepta totdeauna ca cerneala sa se usuce bine inainte de a intoarce pagina. in doua birouri diferite. pe grefieri. spion etc. Luciul hartiei fiind alterat de cerneala simpatica. o solutie de sare de cobalt. ridiche sau. sugatoare se pusese simultan si pe cuvantul (Aprobat si pe iscalitura falsificata.ro . care noteaza diferintele de intensitate ale cernelelor si nuante ce scapa ochiului. om pripit. aceiasi in ambele scrisuri. cu doua cerneli. oxid de mercur. oxid de fier. ziarul primit de un detinut. ori punea o rezolutie. Rugam pe magistra/i. punerei sugatoarei. sa fie banuite ca pe langa scrisul vizibil sa contina. arama. si egala decolorare a cernelei. dupa cum dovedea directia aceeasi si paralela in care se prelungise pata de cerneala facuta de sugatoare. dupa cum dovedise examenul fizic. si in sfarsit examenul chimic care dovedea aceeasi compozitie chimica a cernelei. Incalziin hartia suspecta deasupra unei lampi sau si mai bine trecand un fier de calcat incalzit peste document. ai pigmentilor coloranti ai cernelei. plumb. si vom putea citi textul ce era invizibil intaii. lapte. Exampnul microscopic. cumpatat. punem deasupra o.

. rupandu-se hartia prealabil spre a da iluzia ca banda de hartie s'a lipit doar cu intentia de a feri documentul de distrugere. Dar aceasta schimbare a valorei literilor stenografice. inginer chimi t Le fanx devant l'histoire. va ajunge sa fixeze alfabetul utilizat si sâ descifreze cel mai complicat scris secret. care a deschis noi orizonturi expertizei stiintifice si care ramane opera f ndamentala pentru cazurile de fals partial. c) fie ca s'a ralocuit partea stearsa cu altceva. o lucrare pe nedrept si vinovat ignorata de istorici. Daca s'a scris In caractere secrete. *) V zi P. ori se lipeste o fasie de hartie pe o fraza intreaga a unui certificat etc. Locard in «Manuel de Technique policière» da la sfarsitul capitolului «Les écritures secretes» o buna bibliografie a criptografiei. Acesta dupa frecuenta repetirei aceluias semn.si istoria romineasccin. cit. LO(. R. devant la science el devant /a loi lucrare scrisa amuzant Inteun stil avro he" mai mult pentrtr a face reclama unei hive' tii a lui Grafotipia" pentru reproducerea prin a enti h mi i de do umente. ori ca sa mascheze raderea unui cuvant lasand sa se creada ca pata provine dintr'un accident etc. Se lipeste de pilda. Bosianu Tratatu de Stenografie si Cryptographie" 1865. unul sau mai multe timbre. sau literile de eliminat. peste o data. n'am intalnit-o In cele cate va cazuri de expertiza. cuvintele izolate mai des repetate etc. Maior Ulisse Samboteanu: Coresfionden/a militara". Op. studiind intaiu monosilabele scurte. FRAZER. Sa examinam fiecare din aceste categorii in parte. ca in scrisul chinezesc. G. ne adresarn unui Cel mai greu scris secret de descifrat este cel care utilizeaza un alfabet stenografic pentru ca aci toate literile unui cuvant contopindu-se intr'un singur monogram. desemne etc.ro .pune o pecetie de ceara pe cuvantul sau cifrele ce trebuiesc suprimate etc. Ori se . Stergerea unor parti dintr'un document Ea se poate face a) fit-in lipirea unui corp opac pe partea de eliminat. un desemn special si astfel fiind. 1920. in care stenografia a fost utilizata. Grigoras : < Cr ip t ogr afia . unde se reproduce un articol al meu privitor la o masina de criptografiere rapida si Em. C. o semnatura etc. Cantea «Notiani de Criptogralie» 1921. ITAS 113. care reztuneaza foarte ciar problema expertizelor. nu putem preciza litera care se repeta mai des si reconstituirea alfabetului este mult mai grea. botezand de pilda pe B ca N. La noi cunosc urma- toarele carti: E. Ed.122 4) Procedeul cu reactivi chimici: expunem la vapori de iod (cateva cristale ar e inteo farfurioara de portelan) documentui banuit si scrisul ascuns reapare S crisui cifrat specialist in criptografie.. si In care falsul partial este bine tratat mai ales din punct de vedere himi . dacoromanica. b) fie ca i s'a adaugat ceva.3ARD. FALSUL PARTIAL Am spus ca fals partial este atunci cand s'a alterat numai o parte dintr'un document fie a) ca s'a sters o parte a documentului. sau cifra. I. op. si pe cari le am rezolvat in timpul ultimului razboi. mai ales daca am schimbat valoarea primitiva a literllor unui alfabet stenografic cunoscut. pe N ca V etc. fiecare cuvant pare a avea. Cit. ori se face intentionat o pata de cerneald care sa ascunda data. Maior E.

locul sters se observa usor si jata cum : I) Trecand usor cu degetul pe hartie. De obiceiu plastograful face o pata de cerneala pentru a ascunae operatiunea raderei unui cuvant. b) Stergerea frin radere. Hartia devine transparenta i putem vedea daca se afla scris ceva sub sigiliul de ceara. se vede ca partea stearsa e mai mata. scrisul poate reapare. cu cerneala de azi. scrisul de sub timbru etc. Daca nu e radere. atunci. Daca pata s'a facut ulterior raderei hartiei.ro . privit pe verso. benzina contureaza marginea razaturei desemnand-o si patrunde apoi adanc In excavatiunea lasata prin raderea hartiei. dar mai sigur fotografia marita. pentru ca reactivii pot deteriora un document si o contra expertiza poate deveni imposibila. cu radiatiunile ei infiltrate In poni hartiei. dupa gruparea fibrelor intr'un anume sens. benzina se intinde In toate directiunile si se evaporeaza. pe hartie Letea sau straina. ungem hartia cu benzina. filtrandu-se unele culori. Daca constatam aceasta atunci ungem dosul sigiliului cu ulei de vasilina si hartia ramane transparenta pana cand o spalam cu benzina si putem citi intr'o oglinda scrisul. sau daca o pata anormala ne pare suspecta. atunci din faptul ca stratul lucios si impermeabil al hartiei s'a distrus prin radere. 3 Privind cu microscopul locul ras. se poate citi Atunci deslipim partea lipita la aburi de apa. 2) Privind hartia piezis. De aceea: la reactivi chimici nu voin recurge dealt atunci ciind absolut bate celelalte mijloace de investigatie scint epuizate.123 Dovedirea tuturor acestor cazuri se va face privind mai Intaiu documentul prin transparenta. In dreptul sigiliului. atunci pe verso. luciul hartiei flit d intact In momentul cand s'a varsat cerneara. precum am aratat. dacoromanica. Daca s'a pus o pecetie de ceara si examinarea minutioasa a documentului face sa ne para suspect locul unde se gaseste pus sigdiul. poate face sa reapara uneori scrisul sters. sub diferite inclinatiunt i lumini. se vede ciar deranjarea fibrelor hartiei ba chiar. o fotografiem cu ecrane colorate diferite si atunci. dam la iveala partea mascata si iese In evidenta motivul pentru care s'a facut frauda. contrastand cu luciul restului hartiei. cu un briciu. piatra ponce. nu prezinta nimic suspect. ar apare rasturnat. ea n'a putut patrunde adanc In pasta hartiei documentul. daca e radere. Mai bine se poate dovedi locul ras punand un strop de benzina pe locul banuit. Or cat de delicat s'ar rade un scris cu guma. partea stearsa e mai aspra la pipait decat restul hartiei. este dovada caracteristica a falsului. devenind astfet transparenta. care. Vom recurge la reactivi numai in cazuri extreme si ulterior fotografiierei documentului. cerneala patrunde adanc In fibrele hartiei si pata de cerneala. Microscopul. Hartia. recunoastem si directiunea In care s'a facut raderea. altfel prtvit pe dos. Privind hartia prin transparenta. Daca intaiu s'a facut pata si apoi s'a cautat a se sterge prin radere. intinzandu-1 pe o placa de cristal luminata puternic pe dedesillat. Daca s'a sters ceva cu o pata de cerneala. se vad pe locurile rase niste pete luminoase provenind din subtierea hartiei pe locurile rase.

li1 ortp m lorului Ulic (Vezi Bibliografia). cu agenti chimici. etc. pentru a o putea intrebuinta din nou. directiunei. II. se va examind cu microscopul pigmentii cernelei. Din cele aratate mai sus rezulta ca actele mai expuse falsului CONCI u le. III. Apoi se va examind cu lupa. S'a adaugat ceva unui document. dupa coloratiunea hartiei pe locul spalat si foarte precis pe placa fotografica. cum si. ori estompat.. daca sunt sau nu tremuraturi. pre ateste o lucrare de expertiza chimicg.. se recunoaste dupa matitatea hartiei. metoda grafologica ti reia locul de capetenie. c Stergerea prin agenti chimici. St. reprize etc. felul cum pigmentii sunt Itr prastiati. In sfarsit. cum devine hartia obisnuita daca se rade luciul impermeabil al hartiei. ori s'au schimbat unele cifre de pilda 1 In 4. Subtire. De pilda. pe un document. 5 In 6 sau 8. acid oxalic etc. si apoi chimiceste daca cerneala este aceeasi In partile banuite a fi adaose ca In partile nealterate 1). (Vezi fig. in rominEve. 1) Partea chimica a expertizei nu am tratat-o pe larg. pentru ca cerneala s'a Intins patrunzand prin capilaritate In poni hartiei In locurile unde luciul impermeabil a fost distrus. se gasesc In lucrarile citate. Minovici. Benzina e insa preferabila pentru ca nu altereaza documentul. ramas estompat si murdar. prof. nu'l pdteazd. etc. Dovedirea falsului o sa se faca In consecinta dupa metoda combinata. fie din cauza temerei ca sa nu se citeasca altfel cuvantul care l'a Indemnat sa comita falsul. stropit si imbacsit. retusdri. indicata in cele doua capitole precedente. siguranta traseului. scrisului. contract. pata. sau adaos cate-va cuvinte cari schimba termenii contractului. admitand o Indemanare extraordinara a plastografului. Se va nota daca partile adause nu surt mai lizibile decat restul textului caci am spus ca plastograful. pentru ca colegul meu. pentru ca plastograful se teme ca scriind pe hartia tara luciu. sau stergerea unui scris pe un act. Se va observa daca cele adaugate sun't In armonie cu restul textului. s'a schimbat none In doua" etc. coloratiunea lor sub diferite lumini. 7 In 9 etc. Tabele cu reactiv. act de proprietate. Dr.ro . cerneala sa nu se fritinda cum se intinde pe o sugatoare. Utilizarea vaporilor de acid iodhidric da iaras bune rezultate mtinuita insa de un om expert. fie din cauza Incetinelei.. 154. dacoromanica. si se evaporeaza mai repede. Spalarea unei colt timbrate cu clor. S'a Inlocuit partea stearsa cu un text strain Expertiza este inlesnita prin faptul ca avem intaiu radere si apoi scriere pe partea hartiei care a fost alterata. testame Pe data ce avem de analizat cuvinte intregi. Mai totdeauna In asemenea cazuri scrisul adaos pe partea rasa este sau mult mai subtire sau prea gras.124 Se poate pica si un strop de apd pe locul banuit si alta picaturd mai departe : partei rasa va absorbi mai repede apa decat partea unde luciul hartiei n'a fo t tri at. se va procede la analiza si masurarea dimensiunei. sau si mai bine pe o fotografie marita. scrie totdeauna extrem de lizibil. 158). presiunei.

Pe acest diapozitiv Intarit se scoate un al doilea negativ. Testamentele 91) Expertiza unui testament olograf. cit. ajuns cardinal. ar h-ebui set fi. care in 1761 a reconstituit fragmente din biblia lui Ulfilas. Bruno. Trecem un fier de calcat incalzit peste document. z) Vezi excelenta monografie a lui S. Un al patrulea proector trimiie lumina alba. pentru ca nu altereaza documentul. Me/oda chinzicd. 5 din 15 August 1925). se trage un diapozitiv prin contact in cadru-presa. Jata cum il rezuma Locard op. taninul. Partea stearsa apare foarte slab pe cliseu. a construit cu d-1 Henri George un aparat special care lumineaza un tablou. si al doilea pentru ca mai totdeauna scrisul unui testament olograf este alterat. directorul . dacoromanica. Paris 1924. i) Me/oda comburatiunei. 1) Inteadevar : Multe testamente sunt serse de batrani. iscalit si datat In Intregime de defunct. este procedeul fotografic. este cea mai delicata dintre expertize. Minovici In Les faux en ecritures". adica scris. (acid galic. Cann'. sulfura galbena de amoniu) putem face sa reapara un scris.: Se fotografiaza documentul marit la 4 diametri. (t 1854). Cel mai celebru insa este savantul iezuit. albastru si verde. etc. de bolnavi. mandate postale. tipdrite pc hartie de proasfei calitale si colora/cc penlru ca cea mai usoara zgdriere a et sa jasa imediat la iveald prin spalacirea scrisului pe locul ras si prin decolora rea lzeirtiei sub influenta agenfilor chimici. Se scoate atunci o copie pe hartie contrast. Daca textul nu este Inca lizibil. Atunci de multe ori textul sters reapare colorat cafeniu. Initiatorii in aceasta directie sant teologul Knittel. Niste reostate ingaduie sa se varieze dupa vointa proportia fiecarei lumini componente pentru a se obtine toate nuantele dorite si astfel se ajunge la frumoase rezultate pentru a face sa apara scrisul acoperit Cu o Pata de cernealh sau cu dungi de cerneala. luminandul puternic. apoi Blagden. de I) Revista Je sais tout" No. un document prin trei focare luminoase cu ecranuri : rosu. Niebuhr. Rrin reactivi. polite. Pellat L'expertise des testaments". Acest desiderat II exprima si. E delicata intaiu pentru ca once testament provoaca nemultumiri in randurile celor uitati de testatori si cari de aceea ataca testamentele In majoritatea cazurilor pe nedrept fie din ura. Reaparitia scrisului Cel mai sigur procedeu de retnviere a scrisului. d-I Itasse si toti ehimistii avand perfecta dreptate. D 1 Edmond Bayle.serviciului de identitate judiciara din Paris. Se intareste cfiseul cu sublimat.. Angelo Mai. Desvoltarea se face cu un reactiv energic.I 25 Parit'ai: chitan/e.ro . fie In vederea unui fel de santagiu pentru a sin pe legatar sa dei o suma dc bani si sa evite un proces. pentru a face sa reapara scrisul. Dr. apoi un nou diapozitiv si tot asa pana ce textul devine ciar lizibil. cea de mare interes istorie pentru Romani.

el nu va putea. pentru ca nici o confuzit sa nu aiba loc. or cat de profund alterat ar fi scrisal. Fig 178. la data scrierei testamentului. Ceea ce expertul trebuie sa stabileasca intaiu este starea sanatatei testatorului. era In deplina sanatate sau In tot cazul scrisul lui nu incepuse a se altera profund. cu emotiune. efrealoy corelatiune Cu imp prejurarile in care tes- Giie7. cu o hotarare mai mare ca de obiceiu. Doi ani mai tarziu acelas scris minat de boala. dei cazurile de fal5 partial sant Inuit mai rare : schimbarea unei date. Trebuie apoi sa-si procure piese de comparatiune cat mai apropiate de cele cand testamentul a fost scris. . csAe. Pp. Ori testamentul e scris in pat. Testatorul. se sileste sa scrie mai ciar ca de obiceiu. iar nu de fals. Or cat de 7c). boala de cord etc.ro . continuitatea dacoromanica. paralizie. Tentru a-si scrie testamentul. de boala grea. Apoi o lizibilitate perfecta a unui flume Intr'un scris devenit aproape ilizibil.4..e. rotunjit. cu miscari sinistrogire.. In caz de senilitate. unui nume trecut fraudulos legatar In testament etc. 176 i8o deformarile aceluias scris Intr'un caz de boala Daca testatorul. va fi energia ductului. el nu tre`14A't bue sa coprinda anomalii cari sa nu poata fi logic explicate. A celas scris trei ani mai tarziu. metoda de expertizat ramane cea descrisa pana aci la falsul total si la falsul partial. Scrisul unui om de 65 -"de ani. nu va putea fi decat suspecta. Ceca ce va fi alterat.r Fig. . Fig. mai ales in caz de senilitate. (Vezi fig. tocmai ca o dovada de sinceritate. (1919) din cauza boalei. deci intr'o pozitiune defectuoasa pentru scris. cauze cari toate modifica alura obi5nuita a scrisului si de care un expert trebuie SA tina seama interpretand chiar si uncle repetiri de nume. alterat ar fi scrisul unui om care normal seria Indesat. dar perfect sanittps. sa se schimbe intr'un scris labartat. irascibil. cari fac o ultima sfortare..In j7/y tamentul a putut fi scris.I 246 muribunzi chiar. cu gandul la legatul ce face. de date. nervos. ca o candela ce lumineaza o-clipa mai tare tnainte de a se stinge. colturat. 177. dextrogir etc. Munca expertului e usurata Insa pe de alta parte prin lungimea textului ce studieaza. prin deformarile datorite boalei. cand alterarea scrisului e vizibila dela o zi la alta. Ori scrie cu manie. Totul trebuie cercetat cu login stransa.

nu este justificat. director general al Arhivelor Statului. chiar daca energia a lipsit. tntreruperile ductului vor fi datorite unui defect al motorului nervos iar nu pentru retusarea unei litere .ala de expertiza grafica exista astazi la Paris . dacoromanica. daca piesele de comparatie sant suficiente . O sco. CONCLUZIE Din cele expuse in aceasta lucrare cred ca am putut face convingerea ca discreditul expertizei grafice. vor rarnane aceleasi ca gest. datorit numeroaselor contraziceri intre experti. iubitori Fig. imbucatatit. va putea fi atrofiat. nu vom putea constata miscari inverse PIL. Daca In mebabele si foarte moasele apreciate la mahala pot chiar astazi fi vinovate de crime dicina chiar. Ac la$ scris la 1920. In majoritate studenti In litere.st? Toate deformarile trebuesc sa fie explicabile prin cauza care a putut produce anomalia ce o constatarn Intr'un L scris alterat. ceeace lipsea era o scoala de experti. fului va coprinde trasaturi spre stanga. iv. sa dispara chiar aceasta mai rar dar daca miscarea eomponenta a para. Credem ca printre stu dentii ce vor frecuenta aceste cursuri. no. oameni In stare sa faca sa progreseze expertiza In scrieri. chiar daca ampfoarea a scazut. iar prin initiativa d-lui C. Moisil. procedeele expertizei pot fi perfectionate. istorici. chiar daca penita manjeste hartia ne mai avand puterea sa se ridice. sant totdeauna de acord cand e vorba de a pune diagnosticul unei boale ? Expertiza stientifica e totdeauna posibila. Apoi idiotismele scrisului Fig. chiar daca tremuratura manei a tocat ductul. firemuraturile vor apare asa cum le fixeaza medicina. Acelq scris cu doug luni Inainte de moarte. paraful pe care omul sanatos Il facea cu amploare si singuranta. Erorile unor experti nu trebuesc atribuite imposibilitatei unei expertize stientifice ci numai e-Z lipsei de pregatire a unor experti ocazionali cari n'au avut unde Invata me- seria. amplitudinea miscarilor. nu Inseamna ca trebue condamnata medicina si oare medicii cari au urmat o grea scoala speciala si au facut practica Indelungata prin spitale. s'a introdus un curs de expertiza grafica pe langa coala superioara de Arhivistica i Paleografie.t lui.ro .

e vor di fnge cativa si vor deveni experti in cari sa poi avea increder Aceti t'neri. In sfarsit sa se infiinteze pe langa Arhivele Statului un laboratoriu asemenea celor cari fiinteaza pe langa politiile din marile capitale. dacoromanica. portrete. Expertiza unui testament banuit de fals.sarele inchise. colectiuni de scrieri de bolnavi. unui anonim bine executat. Colectiuni de scrieri de copii. sau. continand un caz de /als. rabdatori tn studierea documentelor si deci anume jpregatiti pentrU deveni bu li experti. 0 arhiva a falsului. carora pana astazi li se incredinta aproape exclusiv expertizele In scrieri.tine de la ministerul de justilie ca toate do. Aci sa se fotografieze de specialisti documentele istorice. cei cart* vor lace dovada ca au fost insarcinati cu cel pu/in douclzeci expertize grafice de tribunale. reproducand falsuri celebre .) dandu-se ca piese de comparatie acelas scris in slove latine sau viceversa. printr'un examen foarte riguros. Directiunea generala a arhivelor ar putea ob. Identificarea unui scris in alfabet strain (cirilic etc. . vor putea.ati. a unui scris ne iscalit . Exam nul la care sunt supusi studentli coalei Superioare de Arhivistica si Paleografie.Sa se recunoasca o serie de semnaturi autentice din altele false. pentru experiii mai vechi. Identificarea unui scris alterat. Colectiuni de autografe. consta din urmAtoarele probe : I. A fie triinise spre p4strare la Al hivele siatului. dupa piese de comparatie. alier. specialitatea expertizei grafice. monete.ro . si in tot cazul avand o cultura superioara profesorilor de 'grafie. Identificarea. 0 arhiva fotografica a falsului. face dovada cunostiintelor lor si atunci justitia va putea cu toata increderea alege pe . etc. experti dupa un tablou oficial In care sd" nu poatei fi inscrisi deceit cei cart* vor fi luat diploma de experit grafici. stampe. Pe langa scoala de experti va trebui sa se infiinteze : 0 biblioteca de specialitate. Am convingerea ca importanta propunerei va fi luata In seama de cei In drept si ca laboratoriul de pe langa Arhivele Statului din Bucuresti va putea a luce un insemnat aport la propasirea stiintei expertizei grafice. -monime etc. obiecte istorice. colectionand acelas scris evoluand din clasele prim-ire pana la universitate.128 de m nuscri e.din strainatate au din tara ale caror dosare nu s'ar putea aduce la arhivele statului. dupa doi ani de munca. sa se colectioneze toate vederile de monumente.amestecat In sute de alte autografe.

352 p. 21/27. CALINESCH «Dactiloscopie sau identificarea prin impresiunile digitole dela Craiova 194. Rom. 152 p. Paris. D-r G. Heris H. 15 23. N. turburlirile ei si grafologia. «Instructions pour colliger des épreuves de comparaison. D-r 5TEFAN MINOVICI : ( Les faux en écritures el la pholographie au sorvice de la justice. ro. 1925. C.p. NICOLAS EPISCOPESCOU : «Les experts et les experlises en écritures» Paris 40 p. 1908. BRUTAILS : (L'expertise judiciaire ei écritures» Paris.16 p. 191o. Bul. Paris. Rom.14 p. Buletinul de Chimie din RomAnia 1907. D.-24 p. RADuLEscu-Morau: «Curs de Psihologie». . 1905.108 p. din «Journal des parquets) 1923. . FR. 25 din 1897 si No. BOURINSICY : «Expertiza judiciarii a a'ocumentelor. p. ALPHONSE BERTILLON : «La comParaison des écritures et l'identification graPhique». 1898.188 p. 1DEM: «Scrisul ca slove latine si cirilice al lui Mihat Viteazul» in acelas Anuar. 1770. «Revue Scientifique» No. Leipzig. MoLoovEANH: «Tratat de graphologie ci eVertize in falsuri» Bucuresti. r din 1898.» Bucarest. CH. Bucuresti. 1907. BUSSE «Graphologie und gerichtliche Handschriften Untersuchungen» (SchriftExpertise). 8o p. Chim. HENRI STAHL : «Expertiza documentelor conferinta. NO. Bucarest 1915. 27 p. . IDEM : D'AUTREPPE : «Lettres sur la vérification des écritures arguées de faux . 247-251. MARINESCu : «Scrierea. Bucuresti 1907. Tø. 1900. T. 1903. 16/24. Uuc: Expertiza grafica» Ed. 17/25 (in ruseste) J. No. 168. H. 16 23. 1-4. Bucuresti 1916. 1899. D. JAcouEs BoNzoN: «La corporation des maitres écrivains et l'expertise en écritures sous l'Ancien Regime». . IDEM : «La graphometrie et l'expertise en écritures).18 p. Paris. Vezi capitolul consacrat Grafologiei si expertizei In scrieri. 1807. MAIOR I. . 80. Bucuresti. 78. 12/28. p. IDEA!: «Universalapparat zur Untersuchung von Schriften und Urkunden und deren Fdlschungen». p. Il. 14/21. in Anuarul 5coa1ei Superioare de Paleografie i Arhivisticg» pe 1925. BADEN': «Les deux vérificateurs pour la reconnaissance des faux . Chim. 12/19. 16 24 cm. . 83. «De l'application de la lumière électrique intense ir la di f férenciation deneres superposées. .150 p.36 p. lozm: «La graphologie jadiciare». 17/24. 17/28. A. dacoromanica. mdini) 1910. 1923.BIBLIOGRAFIE T. 16 24. .ro . executia i interpretarea ei».82 p. . Jurnalul Dreptul) IDEM : 1908. 16/24 IDEM : «Grafologia judiciard» (conferintà) Bul. Petersburg. . i8.

1917. Die &v. - 16 p. 1894. le garde des sceaux sur les faux en écritures). Paris. 1898. Illustrated .8o p. BERNARD LAZARE «Une erreur judiciaire. 1906.. GALTON : ( Finger prints London. character of handwriting and to detect fraud and forgery including several new Traducere franceza. 1924. 1625. fail data 16 p. WiLriam J. ALBERT HEKKERS : L'experlise en ecritures et la photographie judiciare. 304 p. IDEM : Tableau des signes grathometrigues» Paris. 1906. 1893. 1910. FR. GIRY : ( Manuel de a'iploniatique Paris.944 P. 1420.:Wit/idle Schrifiliche Schriftexperti e und ihre Reform durch die Graphologie) 1897. hem : Théorie de texpertise en écritures et de tanalvse graphologique Paris. p. dacoromanica. plus plan§ele aparte. 1921. p. D-r OTTO DAMMER : «1/lustrines Lexicon der Verfdischtingen» Leipzig. 46 WILLIAM E. KOSLOFF : Die gerichtliche chemisch-thotographische Expertise in Schriftsachen 1899 in < Archiv ftr Kriminal Anthropologic» I. GUSTAVE PrAsse: Le faux devant thistoire. A. IDem: . In Kraspelin's (Psychologische Arbeiten ) Il Vol. 1892. ir. 279-289. 23/28. 236 p. L'Affaire Dreyfus» Paris. Heft. Its use in the courts» New-York. 450-567. 16 26.111. N. . 1897. ADOLF GROSS: ( Untersuchungen fiber die Schrift Gesuna'er und Geisteskranker» 1898. 1897. 28 p. 1887. (levant la science et devant la lot. Band 3. 19/28. Gerichts-Zeitung No. Inem : hem: (L'cige et le sexe dans l'écriture ) Paris. III-e ed. DENNSTEDT UND VOIGTLANDER : «Der Nachzveiss von &fin' ftfaschungen) Braunschweig. 13/20. HAGA1: ( A treatise on distutear handwriting) New-York. 15/24. 508 p. 30. FRANOIS DFMELLE : L EDELMANN: «Avis tour ¡tiger des inscriptions en faux) Paris.1028p.136 Uber gerichtliche Schriftexpertise) 1897 in (beutsche hiristenzeitung» No. 1887. KINSLEY : «Document Photograhy. 1831. . Inem : Uber Gerichtggraphologie) 1899. 1923. In Allgemeine oester. I em: Inem: M.64 p. 1913. 1894. HANS GROSS : « Verwendung der Sachverstandigen im Schriftfachei 1898. J. M. DENNSTEDT : ( Die Chemie in der Rechtspflege» Leipzig. 16/24. CREPIEUX-JA IIN : Inem : Les bases fondamentales de la grathologie et de texpertise en écritures» Avec 4 figures et 25 planches) Paris. D-r P RSIFOR FRAZER : . 422 p. . .A manual of the study of documents to establish the individual. Paris. in al sAu Handbuch far Untersuchungsrichter)). 21/26. 1898. 1624. 1907. Cowell: Lett: e à . Hamburg.ro .» Anvers.) Paris. 216 p. D-r J. 15/23. Paris. Inrm: ( Graphometer /fir Schriften und Graphologen Mtnchen (Institut für wissenschaftliche Graphologie 1903. 4 Heft p. 1609. 16/24.. A.52 p. DENNSTEDT UND SCHOPFF : (Einiges fiber die Anwendung der Photographie zur Entdeckung von Urkundenfälschungen» in (Jahrbuch der Hamburgischen Wissenschaftlichen Anstalten XV. « Velpertise en écritures et l'Affaire Dreyfus> (extrait de l'Année psychologique)) torne XIII) Paris. ( Les elements de tícrittire des eanailles) illustré de 169 documents graphologiques* 342. methoa's of ressarck. 23 29 cm. 290 p. 15/23. 1905. PIERRE HUMBERT: L'expertise en écritures Paris. Die Schriftexpei tise im Strafprocess» Zürich.48 p. . ( Decipherment of blurred fingerprints) London. 17 25. ROGUES DE FURSAC: «Les ecrits el les dessins a'ans les maladies nerveuses et men- tales». p. 1894. 1624.58 p. Paris. essai critique. Philadelphia. . 1228. in ( Archiv far' Kriminalanthropologie und Kriminal'stik II. ETIENNE CHARAVAY : «La science des autographes». Paris.

14/22. 22 janvier 1921. 1914.686 p.216 p. 1892. «Faux testament Bonniol). «The law3-er's copp. PROU: «Manuel de Paléographie» Paris. IDEm : L'expertise des testaments ./31 NV. TAssiri: Nouveau traité de diplowatique. 14/22. Montpellier. OSBORN : Questionned documents» Rochester N. . LOOCK : «Chemie und Photographic bei Kriminalforschungen». < Die Bedeutung der Handschrift im Zivil und Stralrecht). A. 9 15. Paris. D-r MARcE : <Elude sur la valeur des écrits des aliénés au point de vue de la simeiologie el de la mede(ine légalen. IDEm: IDEM: Die Graphometrie und ihre Gegmer ) Berlin. JACQUES RAVENEAU R.ro .404 p 14 24 Traité des inseriplions en faux Paris. DiAsseldorf. Etude médico-légale sur les testaments contestés pour cause de folie». 1755. Leipzig. 1864. FELIX MICHAUD: «L'expertise des signatures» in «Revue Scientifique. 2 IDEM : M. L'experlise des testamen's olographes in «Revue Scientifique 1925. Paris fgrg datg. LANGENBRLTCH: Die Gerichtliche Schri fivergleichung und ihre Reformierung» in Die Handschrift» 1895. A. Doug vol.8 p. 14/22. IDEm: <La cause primordiale de la faiblesse des expertcses en écritures». -12 p. 14/23. M. . MALLARD: «Traité complet de l'expertise judiciaire . 1901. aux avocats etc. ¿es experts en écritures). 1880.16 p. . 14/22. Paris. IDEM : «Un dernier mot sur le faux testament Bonniol». 14/22. 14/22. 1909. EDMOND LOCARD: «Manuel de technique policière JEAN HIPPOLYTE MICHON : iudinoire à consulter aux magistrats. . Paris. 8r. 1923 «Les méthodes de laboratoire dans l'expertise en ecriture in Revue de droit penal". IDEM : < Les nzéthodes modernes de l'experlise en écritures IDEm : L'expertise ell écritures . 1908. . Paris. .24. 1901. sur la méthode vicieuse des expertises en écritures suivie jusqua ce jour. PICAUD: «Des empreintes digitales danslesexperlises d'écrdures). POPP: Uber gerichtfiche Pholographie In «Photographische Correspondenz . 16 25. REISS: «La photographie judiciaire). . 1925. 232 p. Paris. 292 p. Paris. Paris. TousrAiN Er D. A. 6/. Hamburg. dacoromanica. CL. 1880. SOLANGE PELLAT : ( Le rate de la graphologie clans l'expertise en écritures Paris. Paris. IDEm: Une technique nouvelle de l'expel tise en écritures in (Revue scientifique» Paris. Berlin. IDEM : «De fintervention de la science nouvelle < La Graphologie) dans 1(3s causes judiciail es. Traité sur la preuve Par comparaison des écritures. janvier 1921. Paris. 18/25.12 p. Bnixelles.-38 p. 1900. Paris. 1922. Paris. PAULIER : ( Etudes sur l'écrilure artificielle dans les do uments torgés». 1911.24 p. 12/28. 14 22. p. 1878. No. 1880. Paris. 1906. 26 33 cu 100+74 p. o. 6o. IDEM: De l'évolution\áçluelle de l' expertise en ecritures Paris. 72 p. TARDIEU : LE vALLAIN. 1666. 1925. . 14 19. 2. Paris. . 12 p. 1913[914. Paris. EDOUARD DE ROUGEMONT : D-r LEGRAND DU SAULLE : HANS SCHNE1CKERT : < Les in6thocies dexpertises en écritures». 1909. IDEm: «Application de la science graphologique a la découverte des écritures déguisées . No. 1879. 1915. Bruxelles. Paris. D. . p. Y. 14 22. 1898. IDEM : Archivistes ou graphologues. 15/24. 14/22. 1910. publishing 94 p. Etude médico-légale sur la folie) Paris. 1878. FRIEDRICH PAUL : «Handbuch der kriminalistischen Photographie . 16 23.-8 p.624 p. 1921. . 1761.19 p.

dacoromanica.ro .

ainic Nichifor Creang5. S.12 Napoleon I. 68 11 11 Duca J. Cocee N. 122 p.17-18 Marghiloman Al. 27 Marzescu G. 86 Lupas Ion 119 p.. Voev. p. 152 p. g-ral 25 p. Argetoianu C. Bogrea Va s i le » 46 p. 36 » 96 P. 27 . 59 » 107 p. 96 59 p. Voev. Lahovary Ion o 108 P. Ct. 11 94 p. 39 Mantu Lucia » 55 P.ro . 38 5. g-ral 11 69 p. 115 p. 55 In p. D-na 57 P. 47 Ferdinand princ. BAicoianu C. 81 81 p. 59 ro p.. iscAlituri [Fig. 12 » 7 P. 46 F DI 11 56 p. 50 132 p. 26 Carp. 32 Madgearu Virgil 54 P. 70 p. 98 11 Iorga Nicolae Fig.. 30 22 p. mostenitoare Marghiloman AL F. G. 51 68 p. 36 Bordea Dr. 63 » 99 P. 52 29 p. 41 150 p. 51 72 P. 74 Mihai Viteazul. Bacovia G. 107 8 KogAlniceanu Mihail Fig. '9 Brancov. 103 Mihat Viteazul. 52 Ionescu Take. '79 30 Ghica Ion 43 139 Goga Octa vian 75 29 36 Goldiq Vasile 152 p. autog.. 164 p. Fig. 26 Filipescu Nicolae 75 P. 34 71 I/ . Catargi LascAr Cerna Panait Chendi Ilarie Cianea I. 61 P.. Alexandri Vasile Anestin Victor Anghel Dem. P. C. r. 60 p. 8 Negruzzi Costa he 2 p. 52 Manu Gheorghe. G. . 8 Negruzzi Jacob 96 p. 173-5. 102 p. 8 Lapedatu Ion 3 P. 46 Bratianu VintilA . Gh. 39 Eftimiu Victor Eliad RAdulescu I. 162. Carageale I. L. 153 p. pr. 18 P. 23 P. . 40 IbrAileanu G. 57 » Castaldi Alf. 64 p. rege . 36 . iscAliturA Casanova . 51 23 p. 25 Carol I principe Carol I. 27 6o p. secretarul lui Mihai Viteazul Fig. 13-15. 64 Lupu Niculae Dr Macedonski Alex-dru » 49 P. 52 Izo p. 33 96 p.1 Golescu A. 69 Lnhovary Alexandru . P. 57 . P. 86 P. 87 Golescu Stefan . Mavrocordat Al. 28 53 P. 61 Iser Jacobinus. Aurelian P. 106 p. 66 Negri Costache I p.. most. 25 42 P. 57 Haret Spiru Hasdeu Bogdan P. G. isciiliturA 85 p. 92 p. 96 P. V. 38 25 p. 45 113 p. 19 Brdescu Gh. 13-15 Fig. Davila Al. p. 96 p. roo p. 145 p.. isc. P. 56 Dumitrescu-Iasi Coco 93 p. 35 96 p. Ion Crépieux-Jamin J. 88 P. C. Lt. 53 Conraud Louis Coquelin fratii Cosbuc Gh. Cuza Alexandru Ion Cuza A. /63. 52 Cantacuzino G. Coculescu Fig. Gr. iscAlit. 35 96 p.AUTOORFIFELE DIN FICEFISTA LUCRARE : Alexandrescu Gr. 31 112 P.. 26 Maria. 52 Lahoval y Al.16-17. 35 66 p. 9 » 140 P. autograf » 159 P. 25 Elisabeta reginA Eminescu Mihail 135 P. 74 Erbiceanu Const. Cuclin D. Ionescu Take. 24 p.. 54 138 p. 34 Maiorescu Titn» 76 P. 63 Galaction Gala 79 p. 84 Bratescu-Voinesti I. cApitan 19 P. 27 BrAtianu Ion I.. Beethoven Bismarck Blaga Lucian Blank Aristide BodnAres u Samson Bogdan-DuicA Gh. 47 Carp. 161 p. 52 Olan escu C-tin Onciul Dimitris 114 P. 65 127 p. 165-9. 61 dacoromanica. I/ 87 P. 6o 38 p. 55 Nanu Dimitrie 1-12 p. autograf 1/ 29 p. Arghezi T. 29 126 p. 62 . Duca I. col. 75 Mehedinti Simion Mide Veronica . Fig. 30 40 p. . p.. 24 p. 68 4-7 P. 29 30 p. 1o6-7 Fig. 64 Minulescu Ion Moisil Constantin 35 P. 52 . general Delavrancea Barbu Disescu Const. 42 116 p.. 136 p. 90 Geibel Emanuel 52 Germani Menelas 96 52 Ghenadie Mitropolit 96 27 Ghica Ed. 40 45 p. 29 33 P.. 69 Cantacuzino Al. p. 43 Gdrleanu Emilgar Gautier Emile Fig. 57 Lapedatu Alexandru 4 p.10 Maniu Iuliu Manolescu Ion. iscAlit. 81 p. 9 I/ /I 144 p. . 117 p. 27 p. 92 BrAescu ah. 87 BrAtianu Dimitrie BrAtianu Ion 26 p.. 40 Baritiu Gh. 104 p. 129-p. 79 . 4 Livescu Ion 73 P. Averescu Al. 25 56 p. 124 p. 42 9 p. 35 Gusti Dem. 103 p. 28 Motru RAdulescu C. 114-6 Fig. » 95 p. 31 120-I p. 72 . 128 p. 44 Mihalache Ion ii8 p.

85 Slavici Ion . p. i76 18o p.Orotnulo M F. 73 Smara p. 84 147 p. 24 Sadoveanu Mihail Scriban arhirnandrit . 39 p. 126 7 Polyhroniade Poni Petre ). 52 Pop Vasile ). A. 76 Ranetti Gheorghe Rebreanu Liviu . 76 p 28 Rossetti Theodor p. 37 Stahl FIenriette Yvonne Stahl Ir. 87 dacoromanica. p. 9 . . 28 Stolojan A. 29 ^I p. 34. 67 P. 43 StAtescu Eugeniu 1. 52 F. 55 03 p. 143 P. 44. 86 Vaida Voevod Al. Parvan Va le 74 Petre u Camil 77 p Pctres u Cesa 131 p 71 Philippide A. I/ 97 p. 4897. 152 p. 52 St irdza Dimitrie 89 P. 41 Rosetti C. 12 Ralea Mihail to3 p. A. 149 p. 28 Pora Ni ulae Protopopescu Dragos 123 P. 37 Tocilescu Grigore 64 P. 97 P. Dr. 77 Stamatiad Alexandru 78 p. 49 52 p. 85 Seicaru Pamfil SO p. p.. Sutu Mihail Voevod 48 p. 29 Pillat lo Poenaru Const general. Fig. 39 125 p 67 134 p 73 P. 97 P. 43 Sion Gheorghe Simu A nastase 11 148 P. r3o p. 3° Teodoreanu tonel 02 P. 71 Urechila V. 133 p. 56 142 p.. 32 TasIguanu O.. 33 Vlahuta A lexandru Neni Constantin 41 P. 30 Zarifopol 151 15. 91 P. 37 P. 1)7 Rafael Sanzio 8 P. P. 146 P. 52 Stere Co tstantin Fig. _o-1.ro . iq. 87 Rosetti Radu 141 p. 38 Toparceanu G. 9 Rostand Edmond Rosemonde Gérard 6 p. 96 p. 52 Sturdza Dimitrie.

. Scrisul in linat z. Scrisul vulgar (comun) Cum scriu oamenll incu4i.. 4'7 48 49 49 49 49 50 . simplificat artificial si Impopotonat simplu I/ P RESI UNE A SC RISU LU . Scrisul manan z. 38 38 39 40 41 42 41 44 44 47 . Scrisul eiegant . . EXPERTII MobiluI falsului 5 5 . Indeciziunea scrisului aov ita dt falq Tremuratul bdtranilor S 59 59 6o bo 6o 6o 61 61 36 bolnavilor.. Scrisul sAltAret aliniat serpuitor rigid coboritor . . . . alt oolicilor dacoromanica.TABLA DE MATERII Pag Pag. NumArul grafometric Determinarea superioritAtei. . .. E posibilA o expertizA stientificA? Scrisul sinistrogir regresiv dextrogir (progresiv) Trata/ arentul .. Erorile lor (V. colturos rotunjit . penita ?acepe sa apese . medi critAteí si InferioritAtei scriptorilor (Coeficientul de valoare) II . sacadat cadentat cumpAtat DIRECTIUNEA SCRISULUI ol sovlitor si tre nurat 34 34 .. . ro PARTEA II-a GRAFOLO GIA Ce este grafologi a Basele fundamentale ale grafologiei si ex. IN7 RODUCERE . Scrisul estompat reliefat 1f . ghemuit Importanta in caz de falq a studierei lot ului liude . . Formatul hdrtiei Scrisul exuberant 7/ 28 30 31 31 32 33 Imbicsit npede IUTEALA SCRISULUI 57 57 o. o. mare 24 24 25 27 supraIrmAltat . Scrisul pripit potolit . FACTURA SCRISULL I o. ... . r. 3 PARTEA I-a CLASIFICAREA FALSULUI. 55 DIMENSIUNEA SCRISULUI 35 56 o. Cauza diversitAtei scrisurilor Rezumat de Bibliografie grafolo ica Grafología experimenta A Grafologia si expertiza graficA Clasificarea scrisului . Scrisul apAsat neapAsat.. Rotanjirea i co4urea scrisului in fa4 r6 x7 17 19 21 20 21 Scrisul amorf precis impersonal (caligrafic) . pertizei grafice .. .. Tabloul celor 7 clase gi 70 spete de scrieri . . suitor 7Directiunea randurilor in caz de fa4 37 37 37 Clasificarea cazurilor de fals /II..ro . . so 53 54 53 22 o. ve' tical Inclinafutnea variabild dovadd de falf . Experta in scrieri. 56 57 gladiolat si filiform ingladiat risipit A lndesat .. eterat fusiform cilind ic moldu . .

neglijat Ingrijit enigmatic ilizibil . carat FALSULPARIIAL I.. AUTOFALSIFICAREA. . . Fraude la alegerea pieselor de comparatie 86 87 88 Procedeu fotografic cu ecrane colorate Melada contbura(iunei . Me/oda chimica Testamentele CONCLUZIE . Pro vincialismele L. 67 68 . Grafontetrul. . Metoda grafometrica . .taminarea prin transparen(a 5 Ahniatele .1 aruncat. .. UNEL TELE EXPERTULUI 1. 71 directa /1 procedee mecanice utilizarca unei iscalituri In alb .. 5 Scrisul degajat tardanat. Idiotismele grafite . Iscalitura nestiutorilor de carte . metoda fotografica Potografia compozita .. 3. ANONIMUL 71 72 72 73 73 73 73 I. IDEN TH-ICARI . II. Marginele Cifrele . .ro .. Scrisul tocat Inlantuit z. . Analiza scrisului lui Mihai Viteazul . to. mozaicat 7° 70 70 9- omogen ORANDUIREA SCRISULUI . necontrolat . 63 . A L7 ROF A LSI F ICA &Ass.III tog 113 Falsul prin decalc imitare servila 3- 75 75 75 4. Lupa 2. Scrisul neIngrijit.. . . . . . 62 62 62 a celerat . . Iscdlitura Para ful 13. Lxpertiza grafologica II Amanuntul In expertiza grafologica i. tergerea unor parti dinteun document prin lipirea unui corp opac radere agenti chimici . apatic 1) 68 68 68 C9 99 99 . Portret grafologic al lui Mihai Viteazul . Ir. . Adaugiri frauduloase Inteun text III. . Fals prin transportarea iscaliturei PROCEDLU pentru a impedeca falsificarea unei iscalituri .. lacatuit PAFtTEA IVa 2. al tntelettualilor Lizibilitatea in ta4 Scrisul rlezordonat ordonat conluz ciar. 8 11 . incetinit 6 l) 7. Anonimul prin deghizarea scrisului III.. Microscopul 3. . Inlocuirea printr'un text strain a unui text primitiv Reaparitia scrisului . 5. . . .. .. Ioo 102 102 103 104 106 107 109 109 nuantat. Iscaliturile lui Mihai Viteazul In slove latine Expertiza grafica a iscaliturtlor tn latineste ale lui Mihai Viteazul deschis. cite. 1. Ha'rtia milimetratd 4. o. 8o 81 Punctele.. Anonimul tipografic 2... CON7 INUITA ¡EA SCRISULUI Suprapunerea scrisurilor cu aparatul de proectie 96 o. .ll PP . . Inchis. . APLICATILINI PRACTICE I. U. FO7OGRAFIA.3 III Alegerea pieselor de comparatie IV. . 9.... 125 125 125 125 127 V.. Roportorid. Analiza scrisului lui Take Ionescu . Anonimul dactilografic . . Identificarea unei simple litere Identificarea unui scris In alfabet strA'n . . . . Finalele . . . atcentelt Barele . crenelat . svarlit stapánit 5. distantiat disgratios armonios si tipografic sexul dupd scris PARTE A III-a 7' 71 fi. Schita grafologica a lui Take Ionescu . . . Urmele digitale. Grija se trebue ä avem de documentele de expertizat B IB LIOG RA FIE . lizibil Scrisul medictlor. Importanfa studiului primultti traseu Varsta 6.. dactiloscopie 113 115 115 116 117 118 119 119 EXPERTIZA GRAFICA I. vibrant disparat.Pag. . retusat » falsul Retusdrite Scrisul monoton. 89 89 89 90 92 94 95 .. . I 1ST A ALFABETICA A AUTOGRAFELOR 129 133 dacoromanica. 122 122 122 t20 124 124 124 12. 82 82 82 83 83 83 84 85 Hirtia sugatoare Scrisul invizibil . Pag. . . . .. Tremuratulprovend din llpsd de culturd datorit !alpha . Citirea teAlului 79 8o 8o 8o So 120 120 120 121 122 2 Ortografia . 64 65 65 66 66 VI.

id in preajnia timpurilor moderne Evul ediu». dacoromanica.rlitorilor Romani.. .ografie «Stahl>) . cu 204.. . Anorimul ì Faisub . .autografe de .. i alte schite urnoristice. 2 4Stenografia.* se pot cere autorilor.. . . . III-a .. .si expertiza graficd. a clactilogralie» Ed. 129Buclirqti.. Q. tDela manevre . II-a ' . #Curs practi de.si alte schite vesele» (epuizat) «Cum se vorbeste». . iimba trancezd pentru n177itari» «Curs practic de krnba englezci pentru militari» (in manuscris). exerciiii gradate lentru oblinerea iuteei cu once sistem. . roman astronomic ilustrat de pictorii Stoica si .. ed. . » 0 . 1. .. roman premiat de Societatea S(..vocale» (alfabetul Duployo: Partea I-a.Paleografie pe 1925» Mihai-Vfteazul». . Istorkzil stenografiei la Romciniz .11door» In '«Anuarul . st..1..fio corespondentiala : ed. .. (Macabre ci viceversa» (epuizat) Un Ronifin in luna». Stahl)... suverani. scriitori.. . «Scrisul cu stove &dine si cirilice al (1Gratologla . (epuizat). .-a. . .enogu. '-. transfort4area niasinei de scris in maSirzd de sterzografiat» 10 «.-- . . 15 . supliment la «Revista Infanteriei0 din Noembrie 1912 . Ed.. 12 conferinte tinute ofiterilor Scoalei Speciale de Geniu (epuizat Autogra/ele Mihai Viteazul» in manuscris). . IV-a . 6o/57. 25 .. II-a. de d-na Blanche H. Covasnat . . Limbi str5ine..Sul? tipar: Schite partamentare In manuscris : « Turbat». .. .Stahl in rezumat» cStenog. (Alfabettil. Stahl. 70 Expertiza grafica: .rajia cu alfabetul latin. 4Spton» (lacrare prerniata de «Cartea Romaneasca») . . . . too .. . 25 I Istoe: . . Isvor. Yvonne Stahl.. cu 97 ilustratiuni originale (epuizat). Curs de Dactilogralle: Telefon.. --. acelas Anuar. .5coalei Superioare de Arhivistica si . qExpertiza (locum/10. 20 » Car. trimitandu-se costul In Str. ..Stenografia cu . «Voica».ro Pretui Le i 140. «Bztcurestii ce se duc». orfirile 1. . 4o Lei 15 - 30 » 'de flenriette 40 Stetiografie: Curs de sterograire parlamentara... oameni politici romani . so « Game stenografice.-)onu2nesti pa. Murnu ed. .' . . 25 .a Patea II-á: Abrevierile. (traducerea exercitiilor in sten. lucrare premiata de Academia Romana .DE ACIELA C5rti literare: AUTOR1 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful