P. 1
geografie

geografie

|Views: 54|Likes:
Published by Zambete Colorate

More info:

Published by: Zambete Colorate on Jun 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/20/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1. Aşezare geografică
  • 1.2. Relieful
  • 1.3. Clima
  • 1.4. Reţeaua hidrografică
  • 1.5. Elemente biopedogeografice
  • 1.6.Elemente privind starea economică
  • 2.1. Apa în natură
  • 2.2. Proprietăţi fizice ale apei
  • 2.3. Compoziţia chimică a apelor naturale
  • 2.4. Clasificarea apelor
  • 3.1. Definiţie
  • 3.2. Factori de poluare
  • 3.3.1.. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate
  • 3.4. Surse de poluare
  • 4.1.1. Serviciul monitoring asupra calităţii apei
  • 4.1.2. Mecanismul economic în domeniul apelor
  • 4.2. Concentraţia ionilor de hidrogen
  • 4.3. Suspensii totale
  • 4.4. Indicatorii regimului de oxigen
  • 4.5. Indicatori de mineralizare
  • 4.6. Indicatori de impurificare specifică

CUPRINS

INTRODUCERE 1. CARACTERISTICILE FACTORILOR DE MEDIU ÎN SECTORUL STUDIAT 1.1. Aşezare geografică 1.2. Relieful 1.3. Clima 1.4. Reţeaua hidrografică 1.5. Elemente biopedogeografice 1.6. Elemente privind starea economică 2. CARACTERISTICI GENERALE ALE APEI 2.1. Apa în natură 2.2. Proprietăţile fizice ale apei 2.3. Compoziţia chimică a apelor naturale 2.4.Clasificarea apelor 2.4.1.Reţele de canalizare 3. POLUAREA APEI 3.1. Definiţie 3.2. Factori de poluare 3.3. Tipuri de poluare 3.3.1. Efectele poluării asupra stării de sănătate 3.4. Surse de poluare 3.5. Calitatea apei 4. INDICATORI DE CALITATE A APEI 4.1. Puncte de recoltare a apei 4.1.1. Serviciul monitoring asupra calităţii apei 4.1.2. Mecanismul economic în domeniul apelor 4.2. Concentraţia ionilor de hidrogen 4.3. Suspensii totale 4.4. Indicatorii regimului de oxigen
1

4.5. Indicatori de mineralizare 4.6. Indicatorii de impurificare specifică 6. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

2

INTRODUCERE
În domeniul apelor şi protecţiei mediului o prioritate o constituie asigurarea unui mediu înconjurător curat şi sănătos, pentru toţi locuitorii ţării, pe fondul armonizării legislaţiei specifice cu cea a Uniunii Europene, în vederea accelerării procesului de integrare europeană. Sporirea performanţei de mediu nu poate fi concepută fără o gestiune eficientă a factorilor de mediu, prin asigurarea unor resurse de apă de bună calitate pentru populaţie, industrie, agricultură, modernizarea sistemului de alarmare şi avertizare a populaţiei, declanşarea unui proces investiţional pentru executarea lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase, realizarea unui sistem de gestionare a deşeurilor menajere şi industriale. Activitatea omului, orientată spre valorificarea resurselor naturale, a afectat întotdeauna starea mediului. Intervenţia omului în modificarea mediului, a cunoscut evoluţii ascendente determinate de dezvoltarea activităţilor economice şi creşterea numărului de locuitori. În secolul al XX-lea, secolul dezvoltării explozive a tuturor activităţilor umane, în special a activităţilor din sectorul industriei, agriculturii, comerţului, turismului şi urbanizării, intervenţia omului în modificarea calităţii mediului a depăşit pragurile limită de regenerare a acestuia. Astfel, asistăm la poluarea şi chiar degradarea, în unele cazuri ireversibilă, a mediului natural. Având în vedere aceste aspecte, la nivel internaţional există preocupări majore privind derularea unor acţiuni care au drept scop protecţia mediului pe termen mediu şi lung. Astfel la conferinţa de la Rio din 1992, au fost stabilite măsurile ce trebuiesc luate la nivel mondial pentru înlăturarea efectelor poluării asupra atmosferei, hidrosferei, litosferei si biosferei. De asemenea, s-au stabilit responsabilităţi pe categorii de state în funcţie de nivelul de dezvoltare economică şi implicarea acestora în soluţionarea unor probleme la nivel naţional. Există diferenţieri în ceea ce priveşte prezenţa presiunii antropice asupra mediului natural. Sunt areale geografice unde prezenţa umană este mai redusă şi unele areale unde locuirea şi activitatea umană a determinat un grad crescut de antropizare a mediului. În cea de-a doua categorie se inscriu şi râurile.

3

a organizaţiilor patronale şi sindicatelor. activităţi turistice. Este foarte important să înţelegem că avem obligatia morală de a lăsa generaţiilor viitoare un mediu. prin prezenţa deşeurilor urbane şi industriale. La toate acestea se adaugă extinderea spaţiului urban şi a infrastructurii.Datele care au stat la baza prezentului Raport sunt rezultatul investigaţiilor şi studiilor realizate în cadrul sistemului naţional de monitorizare integrată a stării mediului. Cerinţele şi exigenţele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nouă abordare a problemelor globale de mediu din punct de vedere al efectelor şi presiunii asupra mediului a tuturor consecinţelor dezvoltării socio-economice. cel puţin la fel de curat cum l-am primit noi. dacă nu mai curat. Râul Ialomiţa . Pe teritoriul judeţului s-au realizat lucrări hidroameliorative de eliminare a deficitului de apă din sol şi a excesului de umiditate din sol .Aceste situaţii cer o abordare urgentă şi responsabilă din partea autorităţilor centrale şi locale. este şi el un mediu poluat .Ţăndărei. noxelor. solul. CAPITOLUL 1 4 . activităţi ale industriei alimentare.sisteme de irigaţii respectiv de desecare. retehnologizarea şi asigurarea funcţionării în siguranţă a tuturor obiectivelor economice şi sociale. Activităţile umane exercită presiuni puternice asupra calităţii apei . mai ales din cauza activităţilor din sectorul industriei. O parte a râului Ialomiţa se intinde pe teritoriul judeţului cu acelaşi nume. pentru reducerea şi eliminarea riscurilor asupra mediului şi sănătăţii oamenilor.stricând astfel mediul natural. a agenţilor economici. Astfel sunt poluate apa. sunt distruse elemente ale florei şi faunei în acelaşi timp. la care participă un număr mare de instituţii specializate. activităţilor agricole . aerul. în sectorul Slobozia . În lucrarea de faţă am încercat să realizez un studiu geografic asupra calităţii apei râului Ialomiţa. industriei chimice şi petrochimice. o mobilizare generală. textile. aflate în sfera de coordonare a Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. inclusiv a resurselor financiare disponibile pentru restructurarea. apelor menajere.

est de-a lungul cursului inferior al râului cu acelaşi nume. Urziceni şi Feteşti. economice. iar la nord şi la sud sunt porţiuni din Câmpiile Bărăganului central şi Bărăganului sudic.01. În axul fâşiei se află râul şi lunca lui. Căzăneşti. etnice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei. Fierbinţi-Târg şi 58 de comune. Aşezare geografică Figura 1. Judeţul Ialomiţa.15/23.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României. Harta fizico-geografica a a judeţului Ialomiţa Judeţul Ialomiţa este unitate administrativ – teritorială. 5 . Actuala delimitare a judeţului Ialomiţa s-a făcut prin Decretul nr.9 % din suprafaţa ţării. La est.Reşedinţa judeţului Ialomiţa este municipiul Slobozia. judeţul include un sector din lunca Dunării. Amara. ţinându-se seama de condiţiile geografice.1. Judeţul Ialomiţa are în componenţa sa 3 municipii: Slobozia. social-politice. cu o suprafaţă de 445 289 ha reprezentând 1. 4 oraşe: Ţăndărei. este situat în partea estică a Câmpiei Române Orientale şi are forma unei fâşii alungite pe direcţia vest .CARACTERISTICILE FACTORILOR DE MEDIU ÎN SECTORUL STUDIAT 1. reînfiinţat prin Legea nr.1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului României.

partea centrală. cu numeroase crovuri şi lacuri de crov. fiind încadrat de următoarele coordonate geografice extreme: spre N . Bărăganul se divide in două unităţi fizico –geografice: Bărăganul Central sau al Călmăţuiului şi Bărăganul Sudic.Bărăganul careia i se alătura la est o parte a luncii Dunării. Relieful Relieful judeţului Ialomiţa aparţine ţinuturilor joase ale ţării ocupând o parte din subdiviziunea estică a Câmpiei Române . Relieful se caracterizeaza prin altitudini absolute care descresc în evantai către Ialomiţa şi Dunăre. Călăraşi la S şi Ilfov la V. În raport cu Valea Ialomiţei.în est.vest şi partea sud estica a Câmpiei înalte a Ploieştilor. spre E . Bărăganul Central sau Bărăganul Ialomiţei ocupa porţiunea de mijloc a Câmpiei Bărăganului. În cadrul ei se deosebesc patru tipuri genetice de câmpuri: în vest. componentă a municipiului Feteşti). cu dezvoltare maximă în porţiunea centrala. Judeţele învecinate sunt Prahova şi Brăila la N.28006' longitudine estică (la est de satul Retezatu. spre S 44020' latitudine nordică (la sud de cartierul Buliga. rest dintr-o câmpie piemontană proluvio-coluvială şi probabil. de la circa 100 m . la 20 m . Constanţa la E. este mai netedă. subdiviziunea Câmpia Gherghiţa. fiind bine delimitat de cele doua culoare de vale ale Ialomiţei şi Călmăţuiului. iar la vest de Valea Sărata. o fâşie îngusta şi uşor înălţată (Nasu Mare). la est de aceasta. la est de Strachina.în vest. Buzău la N – V. între limanurile Fundata-Reviga şi Strachina (foste cursuri ale Buzăului). spre V 26018' longitudine estică (la vest de satul Răsimnicea. 6 .Coordonate geografice: judeţul Ialomiţa este situat în partea sud-estică a României.2. Sărata şi Reviga. La est. comuna Stelnica). pe teritoriul comunei Jilavele). prebalcanică din sudul Ialomiţei. 1. o parte a Câmpiei Vlăsiei in sud . limita este dată de fruntea terasei inferioare a Dunării. fapt ce indica originea fluviolacustră a acestei câmpii.Sărata. Cea mai mare parte a acestui compartiment al Bărăganului este acoperita cu depozite loessoide în care s-a format microrelieful de crovuri. terasa Dunării cu relief de dune.44051' latitudine nordică (la nord de satul Malu Roşu. care reprezintă o prelungire a Câmpului Hagieni. comuna Brazii). un vast con de dejecţie al Buzăului între văile Călmăţui.

cu exceptia văii Cotorca. din suprafaţa acestei unităţi se află în cadrul acestui judeţ). Strachina. Bărăganului de Sud. lacuri de luncă sub malul drept abrupt. Tătaru sau Roşiori – cu lacuri de crov în partea centrală şi Câmpul Amara – spre sud) şi ultima. Şchiauca şi Strachina (Valea Lată).Tot aici sunt specifice şi câteva afluente Ialomiţei: Cotorca.porţiuni uscate de grinduri şi plaje. În luncă se disting numeroase braţe părăsite.4 km şi Lunca râului Ialomiţa zone intens populate. Vultureni. Pribeagu). în vest (cu câmpul Pogoanele spre nord şi Câmpul Urziceni spre sud). Ezer. Lunca Ialomiţei. majoritatea fixate prin culturi. Reviga. Şchiauca situate pe terasa joasa a râului Ialomiţa. Între dune se formează uneori lacuri şi mlastini (Jugureanu. în est (cu trei câmpuri orientate vest-est: Mohreanu – cu nisipuri – în nord. În cadrul culoarului de vale al Ialomiţei se remarca pe stânga o terasă de 3-7 m altitudine relativă. Ialomiţa curge pe sub malul drept impunând o pronunţată asimetrie. se extinde preponderent pe teritoriul judeţului Călăraşi (54%. belciuge (exemplu la Axinetele). care ulterior a fost dirijat pe Călmăţui şi apoi pe actualul traseu. Ca unităţi specifice de relief oarecum distincte din cadrul Bărăganului Central din Judeţul Ialomiţa sunt: Câmpul propriu-zis –întindere plană punctată de aspectul uşor vălurit al reliefului eolian din partea de nord şi nord-est străbătut de limane fluviatile: Fundata. cu lăţimi de 1-4 km (care la est de Lacul Strachina şi Fâşia Nasu Mare trece treptat în terasa Dunării ) şi o luncă cu lăţimi de 4-6 km. Căldăreşti. cu relieful caracteristic de dune şi interdune. Terasa joasa a Ialomiţei . Pe dreapta Călmăţuiului apar nisipuri cu lăţimi minime (4-5 km) spre extremităţi şi maxime (20-25 km) în partea de mijloc. Local. sectoare mlăştinoase. suprafaţa câmpiei se încadrează judeţului Ialomiţa (46%). În partea de nord. care sfârşesc cu limanuri fluviatile considerate de Posea (1982). apar şi nisipuri mobile (Ruşeţu. sud de Zăvoaiaaşa-numita ”Sahară”). ca fiind vechi cursuri ale Buzăului. În cadrul Bărăganului Central se pot distinge trei unităţi mai mari: Câmpia Padinei. Câmpia Strachinei.lată de 1 . 7 .

relieful are o altitudine medie de 45 m. Câmpia Bărăganului de Sud se învecinează cu Câmpia Bărăganului Central. delimitarea se face. se face prin intermediul râului Mostiştea. Limita sudică. Contactul cu Câmpia Mostiştei.În partea de nord. Limita sudică este cea mai scurtă. începând din dreptul localităţii Dorobanţu şi până la Călăraşi. Această limită are orientare sud-vest – nord-est Contactul cu lunca se face printr-un versant abrupt aparţinând frunţii de terasă sau unităţii câmpului. iar cea minimă în lunca de la confluenţa Ialomiţei cu Dunărea (3 m). comparativ cu suprafaţa corespunzătoare aparţinând Câmpiei Vlăsiei. La est. prin intermediul văilor: Colceagul (cu afluentul său numit Balaşul) şi Comana. lângă Platoneşti). această unitate de relief. Contactul cu lunca se face prin intermediul frunţii terasei întâi a Dunării. Limita este foarte clară deoarece contactul dintre câmp şi luncă se face printr-un abrupt înalt şi cu pante ce depăşesc pe alocuri 70o. Morfometric. Pe aliniamentul acestor văi se găsesc localităţile: Dârvari – Boanca – Drăgoeşti – Biţina Ungureni – Moviliţa – Coşereni. începând de la sud. Câmpia Bărăganului de Sud. Totodată mai trebuie remarcat faptul că versanţii şi suprafaţa de câmp. delimitată fiind de apele şi lunca Braţului Borcea. este şi ea bine evidenţiată de lunca şi cursul Dunării. faţă de care este delimitată de Valea Ialomiţei. rezultând de aici o diferenţă morfohidrografică care ne permite să stabilim limita geografică. începând de la sud din dreptul localităţilor Dorobanţu şi Mănăstirea şi până la Dârvari în punctul de confluenţă al Mostiştei cu Valea Colceagul. începând de la Călăraşi şi până la Piua Petrii. începând din dreptul localităţii Coşereni şi până la confluenţa Ialomiţei cu Dunărea. se învecinează cu Balta Borcei (Ialomiţei). 8 . Aceste văi şi mici lor afluenţi introduc o notă de discontinuitate în aspectul de interfluviu neted pe care îl are suprafaţa de câmpie aflată între râurile Mostiştea şi Ialomiţa. Faţă de Câmpia Vlăsiei. care este fragmentată de un număr mai mic de văi. În partea de vest. aflate în cadrul sectorului ce aparţine Câmpiei Bărăganului de Sud sunt fragmentate de numeroase văiugi. valoarea maximă fiind de 93m (în malul drept al Ialomiţei. se învecinează cu unităţile Câmpiei Mostiştei şi Câmpiei Vlăsiei. Această limită are orientare sud-est – nordvest.

chiar şi în valori medii 9 .5ºC temperaturara medie anuală a aerului şi 12. În semestrul rece al anului.dar pe suprafaţa solului mai mari de 32ºC. iar Câmpia Vlăsiei are origine aluvio -aproluvială. 190 – 200 zile interval fără ingheţ. în medie anual. Unicul reprezentant în judeţ al câmpiei de divagare Argeş . remarcându-se aceeaşi uniformitate în teritoriu: 125-127 kcal/cm2. diguri şi nivelări de crovuri.lacustră. Malul drept al râului Ialomiţa. Relieful antropic este reprezentat de canale de irigaţie. din NV judeţului.3. prezintă caracteristici de tranziţie de la Bărăganul de Sud la cel de nord. radiaţie solară globală medie anuală: 2 100 – 2 200 ore de insolaţie.Buzău este Câmpia Drăgăneşti Adâncata. ramblee. 1. precipitaţiile medii anuale sunt de circa 450 mm în est şi de 500 mm spre vest.5ºC pe suprafaţa solului. 10. amplitudinea medie anuală a temperaturii aerului este de 25 . Bărăganul are origine fluvio . aici se remarcă cele mai evidente inversiuni de temperatură. microrelieful de dune de nisip este fixat. Clima Clima ca urmare a poziţiei regiunii în ansamblul Bărăganului.Figura 2. deblee.26ºC. lângă Platoneşti Dacă Bărăganul are aspect tabular. Pe malul de S al râului Ialomiţa (aval de Borăneşti). Câmpia Vlăsiei este ceva mai fragmentată.

recorduri ale regiunii de faţă au fost de 79. în luna august) iar valoarea minimă anuală a fost de -18. cantităţile maxime de precipitaţii în 24 ore au depăşit în cele mai multe cazuri 100 mm.5 mm 28. în perioadele calde ale anului. 44ºC în aer (Slobozia 10.1969) amplitudinile absolute de temperatură. în perioada rece. care au favorizat dezvoltarea mare pe verticală a norilor şi precipitaţiilor deosebit de abundente.7 0C (în luna ianuarie. Uneori asemenea ploi excepionale cu valori >100 mm/24h. valori specifice ploilor cu caracter continental.01.6 mm – 1972 la Bărăganu şi respectiv 1 264. caracterizată prin contraste termice frapante între aerul tropical (>30ºC) şi aerul polar (-10ºC .01.7ºC pe sol (la Urziceni). ca şi în Bărăganul de Sud. mai pronunţate spre est unde durata fenomenelor de uscaciune atinge 4 lun.6ºC pe sol (Urziceni 18. de liman fluviatil) şi de luncă. Cele mai mici şi cele mai mari cantităţi de precipitaţii din tot Bărăganul s-au înregistrat în această subunitate (131.7 mm 1972 la Iazu). sunt însoţite de descărcări electrice.06. Local se pot identifica mai multe tipuri de topoclimate elementare naturale şi antropice.. valoarea maximă anuală a fost de 38 0C (valoare înregistrată la Coşereni.1 mm iulie1959. fiind generat de o puternică activitate ciclonică care s-a dezvoltat pe Marea Mediterană. De asemenea. În anul 2006 temperatura medie anuală a fost de 10.3 mm 13. iar cele de secetă. seceta. bruma şi viscolul. Grindu 127. cele mai multe fiind realizate în lunile de vară: Ciochina 105.Variabilitatea neperiodică a climei reflectă situaţii deosebit de contrastante cu repercursiuni pentru agricultură.5 luni.1931. dar cu o frecvnţă mai mare a topoclomatului de lac (de crov. Ruşeţu 23.07. iar a celor de secetă .1942) şi -28.1951) şi 69. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarcă îngheţul.6 0C.05.1ºC pe sol (Urziceni 9.1963) iar cele maxime absolute.. -15ºC).3 mm 04.07. la Ciochina şi Ţăndărei).1970. Dar cea mai ridicată cantitate de precipitaţii maximă in 24 ore din Bărăganul Central a fost de 153. 10 . temperaturile minime absolute din regiune au atins -32. în august. Fenomenele de uscăciune sunt prezente aproape în toată perioada de vegetaţie iunie-septembrie.08.9ºC în aer (la Armăşeşti) şi 97. furtuni şi grindină. în timpul excesului de umiditate care avut loc în această lună.5ºC în aer (Armăşeşti 25. roua şi grindina. 1.1941.

fără reţea hidrografică cu scurgere permanentă a apei ci doar unele văiugi care se „nasc” şi se termină pe câmp. cealaltă componentă a apelor de suprafaţă. O menţiune aparte. ne arată că în partea vestică a sa majoritatea afluenţilor sunt primiţi de către văile principale de pe partea dreaptă a lor (au o direcţie de curgere de la vest spre est). este aceea că în Câmpia Bărăganului cele mai importante şi numeroase lacuri sunt situate în cadrul 11 . Pe o extinsă suprafaţă. sunt şi ele diferenţiate în lacuri permananente şi lacuri temporare. legată de lacuri. şi anume: ape de suprafaţă (râuri.configuraţia reţelei hidrografice. .reţeaua hidrografică are o densitate foarte mică (17 km/km2).resursele de apă au o reprezentare aproape completă a elementelor hidrografice. . pe direcţia NNE – SSV.4. . cu o concentrare în partea vestică. Bazinul hidrografic al râului Ialomiţa Principalele trăsături hidrografice ale unităţii geografice studiate sunt: . se află o suprafaţă endoreică. situată în estul unităţii.reţeaua hidrografică este constituită din văi cu scurgere temporară şi văi cu scurgere permanentă a apei. pe ansamblul Câmpiei Bărăganului .lacurile. în conformitate cu specificul unităţilor geografice de asemenea dimensiuni din România. . lacuri) şi ape subterane. Reţeaua hidrografică Figura 3. Acest aspect poate fi privit în legătură cu direcţia scăderii altitudinale a câmpiei.1.

apoi V-E. având o reţea hidrografică codificată de 3. traversând-o în totalitate. Reţeaua hidrografică antropică a fost construită şi utilizată mai ales între anii 1950-1990. Piersica 25 ha. cuibărite sub malul drept ca: Bentu 23 ha. Ezer 145 ha. crăpături în sol (tacâre) şi o vegetaţie halofila caracteristcă. ale căror dimensiuni. În zona inferioară. Unturos (48 ha).existenţa unei reţele hidrografice de origine antropică. Pe dreapta râului sunt specifice lacurile de luncă.. Lunca etc. Chichineţu (128 ha). după care a urmat o perioadă de abandonare şi degradare a sa.5 m). Această reţea este constituită din canale cu dimensiuni variabile. Ariditatea determină apariţia unor pelicule concentrice şi săruri împrejurul lor. Cotorca 120 ha. Acesta este principalul râu care curge pe la periferia sudică a regiunii. orientarea generala a râului fiind iniţial NV-SE. în zona superioară (cumpăna apelor) o constituie crestele masivelor muntoase Leota. iar pe stânga – limanurile fluviatile: Rogozu 20 ha. Batalu 12 ha etc. Strachina 1 100 ha la care se adaugă Lacul Amara (150 ha). volum de apa şi grad de mineralizare sunt dependente de condiţiile climatice. Fundata 294 ha (cu adâncimea cea mai mare de 3.131 km şi îşi adună apele dintr-un bazin de recepţie de 9431 km² situat în partea de sud a ţării. formată din canale de irigare – desecare. Râul Ialomiţa izvorăşte din Carpaţii Meridionali (Munţii Bucegi) şi îşi desfăşoara albia pe o lungime de 400 km . Sărăţuica 69 ha. intervenţia antropică având un rol important în dezvoltarea şi uneori chiar la apariţia lor. acoperind circa 80% din suprafaţa studiată. cel mai mare (328 ha). instalat intr-un braţ părăsit. Singurul râu alohton care traversează regiunea este Ialomiţa. Colţea (88 ha). Pe câmp sunt numeroase lacuri de crov :Tătaru. utilizate pentru agricultură. Bucegi. . Distribuţia lor pe această suprafaţă a Câmpiei Române este relativ uniformă. Limita bazinului hidrografic Ialomiţa. în special pe Reviga şi Valea Lată. care au dus la formarea unei lunci largi. cu numeroase iazuri. 12 .văilor. Clăbucet şi Ciucaş din Carpaţii Meridionali şi dealurile subcarpatice. Multiplele folosinţe ale Ialomiţei au generat creşterea poluării apei în avale de Slobozia. Plaşcu (188 ha). Panta este foarte mică şi debitul de aluviuni în suspensie foarte mare (3 790 000 t/an) au determinat intense procese de aluvionare. în prezent existând preocupări legate de refacerea şi redarea în folosinţă pentru agricultură.. cu un pronunţat caracter de asimetrie. Râurile autohtone au regim temporar. Şchiauca 105 ha.

Ilfov şi se învecinează cu bazinele hidrografice de ordinul I: Olt. la Slobozia Reţeaua hidrografică a râului Ialomiţa se caracterizează prin regimuri de scurgere variate : permanent . Ialomiţa este afluent de ordinul I (de stânga) al Dunării. Buzău.caracteristic râurilor de munte . Fundata. Râul Ialomiţa. Argeş şi Dunăre. Bazinul hidrografic Ialomiţa cuprinde părţi din judeţele: Dâmboviţa.982 ha. Suprafaţa totală a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomiţa este de 1. Iezer şi Bentu. Prahova. semipermanent sau temporar .delimitarea bazinului hidrografic Ialomiţa este realizată la vest şi sud de înălţimile din Câmpia Vlăsiei şi Moştiştea. principalele lacuri fiind Amara. Figura 4. Siret. Cricovul Sărat (80 km/609 km²).pentru râurile din zona de câmpie. iar spre nord de culmea Istriţei şi slabele denivelări din Câmpia Bărăganului. Alimentarea cu apă se face pe cale naturală din apele meteorice şi cele subterane dar şi pe cale artificială prin aducerea (pomparea) apei din Dunăre. Sursele naturale.Alimentarea din sursele meteorice. Sursele antropice Se bazează pe utilizarea de apă preluată din râurile vecine. Ialomiţa. Cricovul Dulce (69 km/579 km²). Afluenţii principali ai Ialomiţei sunt: Prahova (176 km/3150 km²). Brăila. 13 .

cernoziomurile vermice în partea centrala şi cernoziomurile cambice vermice în partea de vest. Colţea etc. Domeniul silvostepei. este reprezentată de o serie de mari păduri unde se păstrează încă arborete de stejar pufos (Quercus pubescens) şi mai ales brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi chiar gârliţa (Quercus frainetto) sau cer (Quercus cerris) alături de salcâm. Cotele la nivelul judeţului Ialomiţa au fost urmatoarele: 14 . achiziţie şi comercializare a acestora. se întalnesc soluri bălane. practic nu mai există. Spre est. expresie a gradului de uscăciune. soluri aluviale. De fapt. iar în lunca Ialomiţei. În anul 2006 a fost emisă o singură autorizaţie de mediu pentru activităţi de recoltare a fructelor de pădure. cernoziomuri. În judeţul Ialomiţa se regăsesc diferite tipuri de habitate naturale. În subarboret. Vegetaţia de pe suprafaţa acestei unităţi de câmpie.5. ca urmare a situării stratului acvifer la 3-5 m adâncime. corn (Cornus mas). Pentru speciile de floră recoltate în scopul comercializării există studii de specialitate avizate de Academia Româna. lemn câinesc (Ligustrum vulgare). se încadrează la două formaţiuni vegetale: stepa şi silvostepa. Elemente biopedogeografice Solurile din Câmpia Bărăganului Central sunt molisolurile. vegetaţia are caracter stepic pe 65 % din suprafaţa judeţului. stepele primare la ora actuală. pădurile au în flora spontană măceş (Rosa canina). soluri neevoluate. respectiv cernoziomurile carbonatice în partea sud-estică. păducel (Crataegus monogyna). Cea mai mare parte din ele sunt freatic umede. În crovurile mai mari (Tătaru. din cauza desţelenirii şi arăturilor.) apar soluri halomorfe – soloneţuri şi solonceacuri. porumbar (Prunus spinosa) care de altfel se recoltează pentru comercializare. ce stau la baza stabilirii cotelor şi emiterii autorizaţiilor de mediu pentru activitatea de recoltare. în unele văi din vest. soluri hidromorfe – lăcovişti. cernoziomuri cambice nisipoase şi psamosoluri.1. iar pe malul stâng al Ialomiţei. sânger (Cornus saguinea). pe arii restrânse de pe terasa inferioară a Dunării. relieful fiind dominat de câmpuri tabulare întinse şi lunci.

orbete (Spalax leucodon). şopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis).15 tone În lunca Ialomiţei sunt resturi de vegetaţie cu stuf. mică (sub 500 mm). vulpea (Vulpes vulpes). şoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni). existenţa pânzei freatice la o adâncime relativ mare (peste 10 m). şoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus). Figura 5.35 tone. iepure de câmp (Lepus europaeus). potârniche (Perdix perdix).10 tone Crataegus monogyna (păducel) . Prunus spinosa (porumbar) . nevăstuică (Mustela nivalis). iar ca păduri mari de salcie. înregistrarea unor valori de temperatură extreme (iarna şi vara). papură şi rogoz ca şi zăvoaie de tip sud-european cu sălcii şi plop. medie multianuală. prin determinarea unei umidităţi atmosferice mici. Dintre reptile apar şarpele rău (Coluber caspius). acţiunea vântului asupra echilibrului transpiraţieabsorbţie. dihor de stepă (Mustela eversmani). Vegetaţie de stepă Fauna este reprezentată prin specii de stepă: popândău (Citellus citellus). mistreţul (Sus scrofa). 15 . şopârla de stepă (Lacerta taurica). hârciog (Cricetus cricetus). apoi specii de pădure: căpriorul (Capreolus capreolus). viezurele (Meles Meles).o o o Rosa canina (măceş) . plop şi stejar Cauzele genetice ale dezvoltării acestor formaţiuni vegetale sunt: cantitatea de precipitaţii. prepeliţa (Coturnix coturnix). şoarecele de mişună (Musculus spigilegus).

42 de specii de păsări a căror conservare necesită o protecţie strictă (exemplu: cufundar polar. conducând procesele reversibile într-o direcţie bună. sunt cele mai bune exemple şi modele pentru sistemele ecologice naturale şi seminaturale care printr-un management eficient pot fi evaluate şi monitorizate. buhai de baltă. lac Strachina. guguştiucul ( Streptopelia decaocto).Păsările sunt cele mai numeroase: prigoria (Merops apiaster). prin valoarea lor naturală şi gradul redus al intervenţiei umane pe teritoriul lor. graurul (Sturnus vulgaris). corcodel cu gât roşu. dumbrăveanca (Coracias garrulus). De asemenea. arii protejate. în special pentru raţe şi păsări de pasaj care iernează aici. cormoran mic. fiind un important sit de hrănire al acestora. egreta mică). Pentru că habitate extrem de variate au dispărut aproape complet de la o zi la alta. raţa suliţar. vrabia (Paser domesticus). pentru care s-au facut demersurile necesare pentru a fi declarată la nivel naţional “rezervaţie naturală” şi şapte locaţii cu monumente ale naturii (arbori) puse sub protecţie. coţofana (Pica pica). Ariile protejate. culic mare). ciocârlia (Melanocory-phycalandra). exprimând într-o anumită masură starea acestora la un moment dat. fluierarul (Tringa totanus). La nivelul judeţului Ialomiţa există în prezent un număr de 6 arii protejate de interes naţional. fazanul colonizat (Phasianus colchicus). . din care 4 arii de protecţie specială avifaunistică. pentru viitor a apărut necesară salvarea valorilor încă existente. cioara (Corvus corone).26 de specii de păsări a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (exemplu: cufundar polar. corcodel mare. amplasată pe Valea Ciorii. stârc cenuşiu. ceea ce se poate realiza prin declararea suprafeţelor valoroase din punct de vedere al capitalului natural. raţa cârâitoare. 16 . Aria de protecţie specială avifaunistică. o pădure de stejari seculari declarată monument al naturii şi o pădure de stejari declarată rezervaţie naturală. turturica (Streptopelia turtur). reprezintă o deosebită importanţă ca habitat al păsărilor de apă. Au fost identificate: . există o arie de protecţie specială avifaunistică declarată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Ialomiţa.

raţa mare. lişiţa. 17 . Lacul Strachina 1.- 18 specii de păsări de interes comunitar a căror prelevare din natura şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (exemplu: gâsca de vară. nagâţul.Elemente privind starea economică Scurt istoric al oraşului Ţăndărei Ţăndăreiul a devenit oraş în anul 1968. Prima atestare documentară datează de la 18 iunie 1594. găinuşa de baltă. becaţina comună). într-un act emis de Mihai Viteazul.6. raţa mică. Figura 6.

se formează plasa Ţăndărei cu reşedinţa la Ţăndărei şi având arondate 12 comune.04. cu cătunele Câineasca. Ţăndăreiul va prelua şi comunele fostei plase Iazul. Ţăndăreiul face parte din plasa Oraşul. Ţăndăreiul a avut statut de sat în componenţa căruia intrau câteva cătune. de serviciul topografic al armatei austriece. crescut sub protecţia lui Ipsilanti şi ocupând diferite funcţii în administraţia Ţării Româneşti. alcatuită între anii 1787-1791. La sfârşitul secolului al XVIII-lea. 18 . cea mai veche informaţie provine din anul 1861. Acum are loc separarea puterii administrative de cea judecatorească. După aplicarea Legii comunale elaborate de către domnul A. când Ţăndăreiul. reşedinţa plasei Balta. Odată cu instituirea Regulamentului Organic (18311848). Harta oraşului Ţăndărei Prima menţiune cartografică a localităţii se face în harta militară austriacă a Ţării Româneşti. În legatură cu populaţia localităţii. Din anul 1859 până în 1864. Prin Legea din 01. iar cele litigioase de Tribunal.I. Strachina şi Muşteanca avea 261 case şi 310 familii. moşia şi satul Ţăndărei intră în stăpânirea lui Filip Lens.Figura 7. Cea mai veche împărţire a judeţului în plase se cunoaşte din anul 1778. problemele administrative ale judeţului sunt rezolvate de o Cârmuire. administrată de un revizor comunal. fiind una din cele mai mari comune din cele 22 câte avea plasa Balta. În anul 1874. devine comună.Cuza. comuna avea o populaţie de 1235 locuitori. când primar era Grigore Popescu.1901. organizarea anterioară se modifică şi Ţăndăreiul face parte din plasa Balta. Din 23.04.1905.

. într-o perioada foarte grea.Ocolul agricol regional.02.R. . comuna era condusă de primarul G.Oficiul P. cu sprijinul primăriei au fost realizate următoarele construcţii: . . În perioada 1938-1944 se realizează electrificarea comunei. la Alba Iulia.Circumscripţia medicală veterinară. Între anii 1960-1968 a făcut parte din Raionul Feteşti. .Judecătoria de pace. În prezent oraşul Ţăndărei are o populatie de 15638 (femei 7901.Primăria.. . o acţiune de mare efort şi curaj a primarului Mircea Ionescu. 19 .Percepţia. În anul 1968.Grajdul comunal al primăriei.Spitalul.Secţia şi postul de jandarmi. Ţăndărei Gară şi Strachina.Şcoala primară din satul Gara.R. Ţăndăreiul a fost declarat oraş. .T.1968. . Instituţiile administrative existente în localitate în anul 1940 erau: . regiunea Bucureşti.Marinescu. Ţăndăreiul a făcut parte din raionul Feteşti. .Cantina şcolară din satul Strachina. Între anii 1950-1960. . prin Legea nr.Judecatoria de pace din Ţăndărei.2 din 16. bărbaţi 7737). .Piaţa din satul Gara. . se formează noua comună Ţăndărei Gară împreună cu Strachina. emisă de Marea Adunare Naţională.Pretura. În anul 1932. regiunea Constanţa. Între anii 1930-1940.Clopotniţa de la biserica din comună. În anul 1960 se înfiinţează Liceul Teoretic.În timpul primului război mondial. . care a participat la Marea Adunare Naţionala de la 1 Decembrie 1918.T. format prin contopirea a trei sate: Ţăndărei. .

A.. . S. S.A.C. Ultex S.C.C.zahăr rafinat din zahăr brut. .Impex Agrorep. Beta S.C. . S.Funcţiuni economice. Comcereal. Consumcoop.C.C.A. S. Consulting.ulei comestibil (soia.C.L. Evolutţa populaţiei oraşului Ţăndărei Principalele funcţii economice cu capacităţi de producţie: . . materiale de construcţii şi produse electrocasnice. Agrozootehnica S.C. S..R. Carmina S.C. . Caraiman. Scurt istoric al oraşului Slobozia Municipiul Slobozia se află în partea de sud-est a României la jumătatea distanţei dintre capitala ţării . AGFD .C. germeni de porumb.IMM-uri: S. S. S. zahăr rafinat din trestie de zahăr. Apatermo S. Agrodancos Ţăndărei.C. Compsyl.. 20 . S. S. Agromixta Ograda. S.societăţi agricole care prelucrează cele 9161 ha. Ţuican Company. . S. S. energie termică.comercializare produse agroalimentare.amidon.C. S.S.C. floarea soarelui.S.C.A. . glucoză si dextroză.L.S.C. S. Curcubeu.C.C.Bucureşti şi cel mai mare port la Marea Neagră – Constanţa. S. alte produse pentru construcţii. Agromec. Global Service. Parec.cărămizi. S. Credi.C. in şi rapiţă). Veridisco. S. Ceram Material Construct S. tratată şi distribuţia populaţiei şi agenţilor economici. Horia Impex .C.S.R.apa captată. . capacitate de producţie: .Figura 8. S. . Valter.C.S.C.C.A. . Vicul S.C.C.

Slobozia este capitala judetului Ialomiţa. cea mai bogată câmpie a României. Aşezarea Sloboziei în această parte a Bărăganului s-a datorat unor motive comerciale. acesta fiind anul primei atestări documentare a localităţii. Figura 9. Aici. deci în 1594.Hr. al doilea lega Orientul Apropiat de Ţara Românească prin Constantinopole. in fine. 21 . în timpul domniei lui Mihai Viteazul. se întâlneau două drumuri comerciale importante: primul venea din Europa centrală. Silistra. care a vizitat Slobozia în 1658. are 54 000 de locuitori şi este situată în centrul Câmpiei Bărăganului. iar "slobozie". Primul document care aminteşte de existenta satului Vaideei (Slobozia de azi) ne arată că în aceste locuri existase o aşezare mai veche ce fusese pustiită de război cu 20 de ani înainte. Grigore Ghica (1672). Matei Basarab (1635 şi 1636). apoi Oraşul de Floci (vestit târg medieval distrus complet in jurul anului 1780) şi. Constanţa.). Bucureşti. Şerban Cantacuzino (1679 şi 1682). din care 11 987 ha extravilan şi 1 300 ha intravilan. Călăraşi. după cum a explicat şi călătorul cărturar Paul de Alep. unde cine se asează e scutit de anumite obligaţii fiscale. În forma administrativă actuală. pe malurile Ialomiţei. însemna un teritoriu liber.Suprafaţa totală a localităţii este de 13 286 ha. ajungând la Braşov. Harta oraşului Slobozia Cercetările arheologice au dus la descoperiri ce confirmă existenţa unor aşezări umane în perimetrul actual al oraşului încă din perioada neolitică (cca 3000 î. municipiul Slobozia este format din oraşul Slobozia propriu-zis şi cartierele Bora şi Slobozia Nouă. Aceste privilegii au fost reconfirmate de alţi voievozi: Leon Tomşa (în 1630).

în 1968 a judeţului Ialomiţa . animalelor. 4. iar din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea i se va spune. Documentele secolului al XIX-lea şi primei jumătăţi a secolului al XX-lea evidenţiază diversitatea problemelor locuitorilor. Deşi se dezvoltă meşteşugăritul şi negoţul. mărimea suprafeţelor agricole şi terenurilor de vie. Statisticile din 1836 evidenţiaza importanţa suprafeţelor agricole şi un număr însemnat de animale crescute în gospodării. 22 . începând cu actele de proprietate. mai întâi cu apelativul Slobozia lui Ianache. dulciuri şi lumânări. însa. Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea Ialomiţa devine unul din grânarele ţării iar Slobozia un centru de desfacere a produselor cerealiere şi animaliere. Cel care şi-a legat.6 ha. numele definitiv de istoria localităţii a fost voevodul Matei Basarabi. două stradele. La acea dată avea: 26. date despre numărul populaţiei. iar mai târziu. stupilor. mai simplu Slobozia.Constantin Brâncoveanu (în 1688). o şosea. 54 de străzi. iar numărul acestora avea să crească în 1941 la 7.290. mori şi prese de ulei. până după cel deal doilea război mondial.838 locuitori. a sănătăţii locuitorilor. dări şi impozite. situaţia şcolară a copiilor ca şi mărturii ale participării locuitorilor la evenimente istorice importante ale ţării: războiul de independenţa. iar în 1979 este declarat municipiu. slab reprezentată doar prin ateliere şi "fabricuţe" de mezeluri. industria rămâne. cele două războaie mondiale. În 1912 Slobozia este declarată comună urbană. continuând cu catagrafii. În 1952 oraţul devine reşedinţa raionului Slobozia. precum şi starea drumurilor şi podurilor. În toate aceste hrisoave de slobozire denumirea Vaideei a fost înlocuită. pomilor.

totul în sprijinul şi în interesul cetăţenilor oraşului. datând înca din 1864. ingrijirea sănătăţii şi posibilităţi de petrecere a timpului liber. sănătatea. 23 . propria sa viaţă. Deşi Slobozia nu este un oraş turistic. Consiliului Local al Municipiului Slobozia asigură prin politica sa buna administrare a dotărilor edilitare. inclusiv clădiri solide şi reprezentative. iar locuitorii săi beneficiază de facilităţile unui oraş modern: acesul la educaţie şi cultură. din păcate. Figura 10. beneficiază de vecinatatea staţiunii Amara. finanţează asistenţa socială. ca şi de poziţia sa pe drumul european E60 spre litoralul Mării Negre. Reînodând tradiţia administraţiei publice teritoriale. aproape întreg oraşul vechi. aspectul actual fiind practic complet nou. popasurile turistice de pe şosea. însa. Evoluţia populaţiei oraşului Slobozia Pentru populaţia municipiului au fost construite. distrugându-se. Hotelurile şi restaurantele. cultura. au sporit gradul de activitate pentru turism.Populaţia municipiului la ultimul recensământ(2002) a fost de 52.710 locuitori. începând cu 1968. Slobozia îşi are. blocuri de locuinţe. învăţământul. ca orice aşezare omenească.

mai ales. în nici o altă regiune a ţării. Activităţile industriale Se axează în principal. Dintre ramurile economice se detaşeaza agricultura. locul cultivării plantelor şi în special a cerealelor. cu preponderenţă a celor din grupa cernoziomurilor. nu sunt atât de dependente de produsele sau activităţile agricole. asupra peisajului geografic în ansamblul său. câmpia este deosebit de favorabilă culturilor agricole. Agricultura reprezintă ramura cu cel mai mare impact geografic asupra spaţiului analizat punându-şi amprenta direct sau indirect asupra nivelului de poluare. În perioada anterioară deştelenirii. la care se adaugă cele ale subsolului şi. Alte ramuri industriale s-au dezvoltat în strânsa legatură cu dezvoltarea agriculturii. cu tradiţie în cazul centrelor Urziceni şi Ţăndarei. urmată de activităţile industriale. aceasta să cedeze treptat. reprezentată de subramurile: industrializarea şi prelucrarea laptelui (Slobozia). pe valorificarea resurselor agricole. Pe locurile următoare se plaseaza păşunile. ramura predominantă în structura tuturor centrelor industriale din această unitate geografică este industria alimentară. De aceea. creşterea extensivă a animalelor era principala activitate agricolă. caracterizat prin cvasidominanţa solurilor molice. respectiv prelucrarea acestora. industria cărnii şi a produselor din carne (Slobozia). Beneficiind de o bază furajeră foarte importantă. în primul rând. Vocaţia Bărăganului Central este. Acestea din urmă. viile şi livezile. ambele 24 . creşterea animalelor a constituit dintotdeauna o activitate agricolă de bază. generat de existenţa unor importante resurse agricole. cele generate de poziţia geografică. industria uleiului (Slobozia). Cu un potenţial edafic superior. pentru ca ulterior. O pondere importantă în structura activităţilor industriale o au ramurile privind materialele de construcţii.-Activităţile economice Dimensiunile şi varietatea activităţilor economice demonstrează existenţa unui potenţial important. remarcându-se industria chimica (îngraşăminte azotoase) la Slobozia. aceea de furnizare a produselor agricole specifice culturii de câmp.

Mai sunt necesare şi unele adaptări ale politicii naţionale. Două ramuri industriale sunt oarecum nelegate de resursele locale. Industria extractivă este axată pe exploatarea unor hidrocarburi şi in special. trebuie să îşi exercite. cele pe gaze naturale. Cocora). fiind reprezentate de industria textilă (filatura de bumbac . Protecţia mediului este o obligaţie ce revine tuturor celor care organizează şi desfăşoară o activitate. Grindu. iar normele şi standardele de mediu existente trebuie respectate de toţi şi în primul rând. localizate în partea vestică a Câmpiei Bărăganului Central (Urziceni. Trebuie continuată introducerea instrumentelor economice. La această subramură se adaugă valorificarea pe plan local şi industrială a argilei (Ţăndarei şi Urziceni) sau a altor resurse precum pietrişurile şi nisipurile. după caz. 25 . În toate activităţile industriale trebuie acordată prioritate protecţiei mediului. Toate aceste activităţi pot duce la poluarea mediului. fără a lua în calcul şi consecinţele negative asupra mediului în care trăim. cu industrie electrotehnica (Slobozia). Instituţiile statului. calităţii vieţii umane şi abandonată concepţia multor factori care pun în prim plan producţia. atribuţiile pe care le au în aplicarea legilor. să-i constrângă pe agenţii economici să investească în tehnologii performante economic şi ecologic. între altele. centrale şi locale. de faptul că. în perspectiva integrării în Uniunea Europeană.specializate pe ceramica bruta (cărămizi şi ţigle) şi cele aparţinând industriei construcţiilor de maşini (Urziceni). Resursele financiare trebuie să fie cât mai bine folosite şi focalizate pe soluţionarea problemelor de mediu din zonele critice. care să ţină seama. de cei care desfăşoară activităţi industriale. performanţa economică va fi nemijlocit legată de performanţa ecologică.Slobozia). cu exigenţa necesară. financiare şi juridice care să-i stimuleze şi.

În mod natural. cantitatea minimă de apă necesară organismului uman este de 5 l de apă în 24 de ore din care aproximativ 1. ca hidroxidul de calciu. Din datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. manifestă o tendinţă de autopurificare. Încă din cele mai vechi timpuri colectivităţile umane s-au dezvoltat de-alungul râurilor sau pe malul mărilor. Necesarul fiziologic de apă al unui om adult de greutete normală şi în condiţii de mediu şi activitate obişnuite se consideră a fi 2. Structura moleculei de apă îi conferă proprietăţi fizice şi chimice pe baza cărora a fost descrisă ca . miros) şi o anumită compoziţie chimică. Apa în natură Apa este un factor indispensabil organismului uman.CAPITOLUL 2 CARACTERISTICI NATURALE ALE APEI 2. apa se găseşte atât ca apă pură cât şi în celulele plantelor şi animalelor. Apa este una dintre substanţele cele mai întâlnite în natură. Apa este un produs chimic extrem de important pentru mediu. Apele de suprafaţă prezintă o serie de caracteristici fizice (temperatură.5-2 l o reprezintă apa consumată ca atare. care este cu atât mai mare cu cât volumul apei este mai mare şi curgerea mai repidă. Apa meteorică ajunsă pe sol trece prin roci permeabile formând apa subterană. microorganismelor şi algelor.lichid al viaţii”. după terenuri prin care curg şi sub acţiunea oxigenului. gust. apă de cristalizare şi apă de constituţie. Sub formă liberă. culoare.1. apa se găseşte intr-un circuit continuu. circuit bazat pe eveporarea în atmosferă (apa atmosferică) şi apoi condensarea obţinându-se apa meteorică.5-3 l . Apele de suprafaţă sunt mai mult sau mai puţin impurificate.solvent universal” sau . prezentându-se sub formă de apă liberă... iar ca apă de constituţie se găseşte în compoziţia moleculelor unor substanţe. ca apă de cristalizare se găseşte în unele substanţe formând cristalohidraţi (MgSO4 x 7H2O). turbiditate. 26 .

consumul biochimic de oxigen. Au fost luate în considerare două aspecte principale: • încadrarea secţiunilor de control de ordinul I în categorii de calitate. sau care pot fi utilizate la alimentarea fermelor zootehnice şi la păstrăvării. Indicatorii de poluare a râurilor .substanţe organice dizolvate (exprimate prin • oxidabilitatea cu permanganat de potasiu şi bicromat de potasiu).Din punct de vedere al calităţii. substanţele extractibile.2. amoniul. Categoria a II-a → conţine apele de suprafaţă care pot fi folosite la piscicultură (în afară de salmonicultură). în care fauna piscicolă nu se poate dezvolta. fosforul. Proprietăţi fizice ale apei 27 . spălătorii şi în alte folosinţe care suportă o astfel de calitate. depăşesc pe unele sectoare limitele admisibile pentru diferitele categorii de calitate. 2. metalele grele. Categoria D → este categoria de ape degradate. şi anume la alimentarea cu apă pentru necesităţi tehnologice ale industriilor şi la agrement. în instalaţii de răcire din industrie. cursurile de apă din România se clasifică în următoarele categorii: Categoria I → grupează apele care pot fi potabilizate pentru alimentarea cu apă a centrelor populate. la producerea energiei electrice în hidrocentrale. discretizarea râurilor în tronsoane cu apă de aceeaşi categorie de calitate şi cumularea lungimilor tronsoanelor respective. Categoria a III-a → reprezintă apele care pot fi utilizate la irigarea culturilor agricole. conform prevederilor STAS 4706/1988 şi „numărarea“ cazurilor distincte evidenţiate. azotul.

Transformări de fază. Conductivitatea. Ca urmare. care îmbunătăţesc capacitatea de udare şi curăţare a apei. Solvatarea poate duce la specii ionice gfoarte stabile. unii acizi organici şi unii alcooli. Apa. dar cei superiori sunt insolubili datorită lanţului hidrocarbonat mai lung.4kg/ m3) Vâscozitatea descreşte cu temperatura (cu mai mult de 1/6 când este încălzită de la 0° la 100°C). dizolvă alte lichide polare ca acizii anorganici. în timp ce algele consumă CO2 şi produc O2. Aceasta este conductanţa unui cub de soluţie cu latura de 1 cm şi se măsoară în S/cm. fiind un lichid polar. Transformările de fază ale apei pot fi redate prin echilibrele:gheaţă ↔ apă ↔ vapori de apă. . Moleculele nepolare nu se solvă bine în apă.polare. Alcolii inferiori sunt solubili în apă graţie grupării OH. Apa lichidă şi gheaţa sunt întotdeauna în contact cu vaporii de apă. care sunt însoţite în deplasarea lor de învelişul de molecule de apă de care sunt înconjurate. Densitatea apei lichide creşte de la 0° C şi atinge un maxim la 3. conductivitatea standard este cea de la 20°C. Densitatea şi vâscozitatea. Peştii consumă oxigen şi elimină bioxid de carbon. Solubilitatea. de natura substanţei dizolvate şi de temperatură.98° C(1000kg/m3) apoi descreşte continuu până la punctul de fierbere. Solubilizarea lor are loc prin desfacerea reţelei cristaline în ioni şi solvatarea acestora. Gazele dizolvate în apă sunt foarte importante pentru viaţa acvatică. 100° C (958. ceea ce face posibilă studierea simultană a tuturor celor trei stări de agregare. O proprietate importantă a apei este capacitatea de a dizolva substanţe. Este în funcţie de concentraţia ionilor în soluţie. mişcarea vieţuitoarelor se face mai uşor în apele calde. Tensiunea superficială mare conduce la fenomene electrocapilare şi este micşorată de agenţii de spălare. Cel mai bine se dizolvă în apă substanţele ionice şi cele dipolare. Apa este lichidul cu cea mai mare valoare a tensiunii superficiale.Solubilitatea unui gaz într-un lichid este proporţională cu presiunea parţială a gazului aflat 28 .. În analiza apei. Tensiunea superficială. datorită evaporării. Aceasta descreşte odată cu creşterea temperaturii şi devine zero la temperatura critică. ea se datorează caracterului dipolar al moleculelor sale şi constantei dielectrice mai.

Ionii de Ca 2 + şi Mg 2 + sunt responsabili de duritatea apei. predomină ionii 2 Na + . Componenţi minerali. faze gazoase. La Slobozia. NO3 . duritatea totală a apei râului Ialomiţa este de 18 garade germane. Solubilitatea gazelor este afectată de temperatură scade în timp ce temperatura creşte. Componenţii gazoşi. Cl şi NO3− . SO4 − şi Cl − . Duritatea se măsoară în grade germane. Însumarea concentraţiilor tuturor substanţelor anorganice dizolvate în apă indică gradul de mineralizare al apei şi se exprimă în mg/l. Din grupa substanţelor neionice solubile în apă. Duritatea totală este suma dintre duritatea temporară şi cea permanentă a apei. 29 . SO4 . Compoziţia chimică a apelor naturale Apele naturale nepoluate conţin faze minerale. Un grad de duritate este echivalent cu 10 mg CaO/l. NO2 şi 3 PO4 − .în contact cu lichidul”(legea lui Henry). K + . Mg 2 + . Duritatea temporară este determinată de cantitatea de bicarbonaţi de Ca şi Mg din apă. Cele mai importante gaze dizolvate în apă sunt oxigenul şi bioxidul de carbon. Se elimină prin fierbere. 2. în apele puternic mineralizate. substanţe organice rezultate în urma unor procese biologice şi orgasnisme vii.3. cei mai importanţi sunt compuşii siliciului şi borului. + − − Dintre speciile nemetalice prezente în apă amintim NH 3 şi ionii NH 4 . când precipită carbonaţii insolubili corespunzători şi se degajă CO2 : Ca 2 + + HCO3− ↔ CaCO3 + CO2 + H 2O Duritatea permanentă este decisă de cantitatea de săruri de Ca şi Mg ale acizilor tari şi din apă şi nu poate fi eliminată prin fierbere. Cu toate acestea. În majoritatea apelor naturale concentraţiile acestor ioni descesc în ordinea menţionării lor. iar anionii cei mai importanţi sunt HCO3 . Principali cationi anorganici înlănţuiţi în apele naturale − 2− − sunt ionii Ca 2 + . Na + .

dacă nu se asigură o aerare corespunzătoare. pot produce CO2 în procesele metabolice. dar este parţial consumată în timpul nopţii. care consumă CO2 în procesul de fotosinteză. dar poate cauza probleme atunci când datorită unei presiuni hidrostatice mari. la 25°C este de 8. ajunge să depăşească o anumită concentraţie în sângele peştilor. Unul din compuşii organici din apele naturale este metanul . când apele traversează straturi cu materii organice în descompunere. Alţi compuşi sunt cei organici cu azot. Solubilitatea O2 în apă depinde de temperatură.care poate apărea în urma descompunerii anaerobe a substanţelor organice sub acţiunea unor bacterii. de origine vegetală şi animală:proteine. poate avea loc îmbogăţirea lor în CO2 .Oxigenul este indispensabil vieţii subagvatice. Componenţii organici în apă. Degradarea algelor moarte implică de asemenea un consum de O2 . de presiunea parţială a O2 în atmosferă şi de salinitate. În apele nepoluate sunt de origine biologică şi rezultă în urma proseselor metabolice ale organismelor acvatice. O cantitate mare de CO2 rezultă din scindarea moleculelor orgasnice sub acţiunea bacteriilor. provocându-le moartea. Dintre organismele vii existente în apele naturale menţionăm organismele autotrofe. Organisme vii. uree. care utilizează energia solară sau chimică pentru fixarea elementelor anorganice simple în molecule complexe ce intră în alcătuirea lor (alge) şi organismele heterotrofe care utilizează ca sursă de energie pentru sinteza propriei lor biomeri. apa aflată în echilibru cu atmosfera conţine puţin CO2 provenit din atmosferă. Această concentraţie este destul de mică şi poate fi epuizată rapid în procese ce consumă O2 . Cea mai mare parte din oxigenul dizolvat în apă pravine din atmosferă.32 mg/l. Concentraţia O2 în apa aflată în echilibru cu atmosfera. 30 . substanţe organice sintetizate de organisme autotrofe (bacterii şi ciuperci). Azotul dizolvat în apă este relativ mai puţin important. O parte ia naştere în procesul de fotosinteză din alge în cursul zilei. Chiar algele. Dioxidul de carbon este un component minor în aerul atmosferic şi prin urmare. De asemenea. produşi de degradare ai acestora.

Este necesar să se facă un control continuu şi riguros al întregului circuit al apei folosită în industrie. Din această cantitate. substanţe toxice. 31 .Peştii şi alte organisme superioare reprezintă o fracţie mică din fauna acvatică. Fe 2 + . Apa industrială este o apă mai mult sau mai puţin pură. Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile este de 55188 mc/zi. se studiază în deosebi: gazele dizolvate. Cantitatea totală de apă introdusă în reţea. Apa reziduală este apa deja folosită. 3298 mii mc a fost distribuită consumatorilor. Sistemele de alimentare cu apă potabilă au drept scop alimentarea cu apă potabilă pentru toţi utilizatorii din aria de acoperire.4. în ordinea priorităţilor. un accent deosebit trebuind să se pună pe reducerea densităţii acestora pentru evitarea unor probleme datotate depunerii de crustă. în municipiul Slobozia. pentru consumul menajer. Clasificarea apelor Din punct de vedere al purităţii şi folosirii ei. Este interzisă deversarea lor în bazine naturale de apă înainte de a fi purificate. grădiniţelor. apa poate fi clasificată în: apă potabilă. după natura scopului urmărit. provenită din industrie şi gospodătii. care pot prezenta inconveniente serioase pentru industrie. apă reziduală. şcolilor. astfel: 2088 mii mc pentru uz casnic şi 1210 mii mc pentru uz public.3 km. Printre elementele conţinute în disoluţie de către apele naturale. microbi patogeni. Cl − . 2. Apa potabilă este apa care îndeplineşte anumite condiţii fizico-chimice şi igienico-sanitare care-i permit să poată fi folosită în alimentaţie fără prejudicierea sănătăţii. materiile în suspensie şi ionii Ca 2 + . Mg 2+ . este de 102. iar mocroorganismele au un rol important în desfăşurarea reacţiilor chimice ce au loc în ape ele având rol de catalizator în numeroase procese chimice. Apa potabilă este destinată. serviciilor publice precum şi pentru consumul necesar în activităţile productive şi comerciale şi de stingere a incendiilor. a fost de 3352 mii mc. consumul spitalelor. Apa menajeră: lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile. în anul 2006. apă industrială. Aceste ape conţin materii organice în descompunere.

În oraşul Ţăndărei reţeaua de canalizare are 11. 2. crt.5 km.2.Reţele de canalizare Situaţia reţelei de canalizare în judeţul Ialomiţa este următoarea: Tabelul 1.1.4 81. CAPITOLUL 3 POLUAREA APEI 32 . Debitul staţiei de epurare a apelor uzate este de 64 800 mc/zi. Reteaua de canalizare Slobozia si Tandarei Nr. Localitatea Municipiul Slobozia Oraş Ţăndărei TOTAL JUDEŢ Lungimea reţelei de canalizare (km) 70.4 km şi deserveşte 3700 locuitori.9 Reţelele de canalizare din municipiul Slobozia măsoară o lungime totală de 70.4. 1.5 11.

U. Potabilitatea apei sau în general calităţile optime ale apei ca factor de mediu nu corespund purităţii chimice maxime.1. 3.poluarea apei reprezintă modificarea în mod direct sau indirect a compoziţiiei normale ca urmare a activităţii omului într-o astfel de măsură încât impietează asupra tuturor folosinţelor la care apa ar putea servi în starea ei naturală”.N. Definiţie Calitatea apelor naturale şi. a apei potabile. care zonă. în special. După definiţia dată de O. fizice şi biologice. virusologică şi parazitologică legată în mod direct în prezenţa omului. ce este o problemă de echilibru a componentelor sale chimice. În paralel cu dezvoltarea economiei a crescut însă şi posibilitatea contaminării apelor cu diferite substanţe nocive. 3. observându-se că poluarea este proporţională cu densitatea populaţiei. .3.3.. corespunzători dezvoltării aşezărilor umane. Factori de poluare Factorii care conduc la poluarea apei pot fi grupaţi în: • Factori demografici reprezentaţi de numărul populaţiei dintr-o anumită Factori urbanistici. • utilizează cantităţi mari de apă pe care le întorc în natură sub formă de ape uzate intens impurificate. • Factori industriali sau economici reprezentaţi de nivelul de dezvoltare economică şi cu precădere industrială al unei regiuni în sensul creşterii poluării paralel cu creşterea industriei. mai ales în ţările industrializate.2. Este cel mai vechi tip de 33 . Tipuri de poluare Poluarea apei poate fi diferenţiată în mai multe tipuri: poluarea biologică-bacteriologică. este un factor esenţial pentru conservarea mediului şi starea de sănătate a vieţuitoarelor.

educaţia. calitatea nutritivă şi microbiologică a alimentelor)..). microorganisme.3.factori socio . 3. poluarea. factori economici.M. comunicare. aerul. dar şi termică. Mediul ambiant poate influenţa sănătatea prin: .. Factorii determinanţi ai sănătătii sunt următorii: -biologia umană. -stilul de viaţă şi comportamental (obiceiuri). etc.S. apa.factori fizici (clima. biologici şi sociali ai mediului de viată. Starea de sănătate se poate menţine sau dimpotrivă.1. consum. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate Sănătatea este. 34 . cu precădere cu substanţe radioactive. -sistemul de asistenţă medicală. starea completă de bine fizic. - poluarea chimică este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanţe chimice diverse. conform definiţiei O. stres. de la cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu persistenţă îndelungată şi cu remanenţă. Promovarea sănătătii implică protecţia mediului şi refacerea sa ori de câte ori activităţile umane îl afectează negativ. altera ca o consecinţă a modificării unuia sau mai multor factori condiţionali. mobilitatea populaţiei. solul. cultura. poluarea fizică. radiaţii).poluare cunoscut şi apare caracteristic zonelor subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. . în general caracteristic zonelor avansate sau intens dezvoltate. -mediul ambiant. Este cel mai nou tip de poluare.comportamentali şi organizaţionali (structura socială. zgomotul. determinată de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile. . mental şi social. nu numai lipsa bolii. Ea poate fi privită ca o stare de echilibru între oameni şi factorii fizici. compatibilă cu o perfectă functionare a fiinţei umane.factori biologici (hrana.

biologică pentru apele menajere. S.L.C. Instalaţiile de epurare aferente secţiilor productive sunt: instalaţii de stripare a condensului amoniacal la cele două fabrici de amoniac. S. AVICOLA S. Slobozia. Ţăndărei.C.biologică proiectată pentru un debit de 113 l/s. cu evacuare în râul Ialomiţa – colectează apele uzate industriale de la S. apele uzate se evacuează în râul Ialomiţa prin două canale colectoare. iar incidenţa principalelor îmbolnăviri care pot fi corelate cu calitatea apei de băut (hepatita virală tip A.4. atât pentru mediul urban cât şi pentru mediul rural. Buzău . ULTEX S. Ţăndărei. Surse de poluare Principalele surse de poluare din oraşele Ţăndărei şi Slobozia.A.A. Ţăndărei.R.desorbţie la secţiile Uree I şi Uree II. ZAHĂRUL ROMÂNESC S.A. instalaţii de hidroliză . S. aceste ape având un conţinut ridicat de ioni de amoniu constituie o sursă de poluare permanentă.braţ Borcea este de 1480 l/s.A. dezinterie baciliară.R. TOP FOOD S. Pe lângă apele chimic impure.C. APATERMO S.A. Dispune de staţie de epurare finală mecano .A. 3.sucursala Ţăndărei.Nu s-au înregistrat epidemii hidrice. iar cel evacuat în râul Ialomiţa este de maxim 400 l/s.C. staţie de epurare mecano .C. se evacuează şi ape de răcire. ABATOR şi S. De pe platforma societăţii. S. instalaţii de stripare ioni amoniu şi bazine de neutralizare la fabrica de azotat de amoniu şi acid azotic. AMIDON GLUCOZĂ S. Slobozia cu evacuare în râul Ialomiţa – debitul captat autorizat din fluviul Dunărea . Slobozia cu evacuare în râul Ialomiţa – colectează apele uzate menajere de pe raza municipiului Slobozia şi ape uzate industriale de la S. URBAN S.L Ţăndărei. INDAGRA S.C.C. AMONIL S. care evacuează ape insuficient epurate sau neepurate în râul Ialomiţa sunt urmatoarele: S. Slobozia. salmonelloze) s-a situat la valori similare cu cele înregistrate în anii precedenţi. S.C.A. 35 .C.

substanţe extractibile (surse: CERES S.A.Alimentarea cu apă a municipiului Slobozia (cca. prezentând defecţiuni de construcţie. în aval de municipiul Slobozia pe categorii de indicatori şi ramuri economice sunt: ind. amoniu. CBO5. Slobozia (apă din braţul Borcea 250 l/s). A fost promovată investiţia privind dezvoltarea capacităţii de epurare până la 600 l/s. petrochimică) şi Târgovişte (ind. (ind zahărului) EXPUR S. CBO5. SLOBOZIA. RAGCL ŢĂNDĂREI). ULTEX S. CCOMn. azotaţi (sursa:AMONIL S. rezidu fix. alimentară: materii în suspensie. COMBPIG S.5 l/s. având un debit instalat de 226.A. chimică materii în suspensie. 60. ind.). LACTILROM S. substanţe extractibile (surse: RAGCL SLOBOZIA. cloruri. amoniu. reziduu fix. toate din Urziceni.A. Substanţele poluante evacuate în râul Ialomiţa. Treapta de epurare biologică nu a fost pusă în funcţiune.A. . Staţia de epurare orăşenească funcţioneazã numai cu treapta mecanică. 000 abonaţi + industrie) se face din fluviul Dunărea prin reţeaua S. .A. CCOMn.A. chimică şi metalurgică). amoniu. AMONIL S. - gospodărie comunală şi locativă: materii în suspensie. substanţe extractibile (surse: ULCOM S. AMIDON-GLUCOZĂagricultură şi zootehnie: materii în suspensie. DROJDIE S. Sursele de poluare din amonte sunt: CRISTAL S. ŢĂNDĂREI). 36 .A. SLOBOZIA) - CCOMn. cărnii de porc).C. între care mai importante sunt platformele industriale ale oraşelor Ploieşti (în special ind. La aceste surse se adaugă şi altele din întreg bazinul hidrografic al Ialomiţei. uleiului). SUINPROD S.A.A. CĂZĂNEŞTI (complex agrozootehnic şi ind. reziduu fix CBO5. (ind..A.A. cloruri. ABATORUL. CBO5. amoniu. şi OGRADCOM S. FABRICA DE FERMENTARE A TUTUNULUI. reziduu fix..A.A. BETA S.

ZAHĂRUL ROMÂNESC sucursala îngrăşăminte chimice Colectează fabricare – glucăză. Grad de epurare -%- uzate evacuate Râul Ialomiţa Râul 0. alimentarea cu apă potabilă se face din braţul Borcea – staţia Chiciu.A. AMONIL Producere S. substanţe extractibile. amoniu pH. Slobozia S. Slobozia şi industriale Ialomiţa CAPITOLUL 4 INDICATORI DE CALITATE A APEI Pentru municipiul Slobozia. sunt respectaţi parametrii de calitate stabiliţi de legislaţia în vigoare privind indicii de 37 . azotaţi. apă ce este distrubuită în sistem public de S. substanţe extractibile.A.185 ape Poluanţi Specifici pH.substanţe organice.079 în 40 suspensie pH. mc) 0.C.amidon Ţăndărei ape menajere S.023 S. materii suspensie în ape uzate de la Ialomiţa S.C. URBAN Ape menajere Râul S. Buzău .A. URBAN SA şi. materii 0. în general.C.C. Surse majore de poluare în judeţul Ialomiţa Surse poluare de Domeniu de activitate Emisar Volum (mil.Surse majore şi grad de epurare: în sectorul inferior al râului Ialomiţa au fost supravegheate următoarele surse majore de poluare: Tabelul 2. ulei.substanţe organice.

De aceea.1. pentru încadrarea în termenele stabilite ăn aceste programe. 38 .A. Punerea în evidenţă a unor . Datele obţinute sunt rezultate în urma analizelor efectuate de R. În cadrul programului de monitorizare a calităţii apei potabile pentru zonele urbane. privind evacuările de ape uzate. indicatori specifici de poluare” este necesară în adaptarea măsurilor de luptă impotriva poluării complexe a apei. Se vor urmări toţi agenţii economici care au programe de conformare..calitate ai apei potabile. Aprecierea calităţii apei râului Ialomiţa. din sursă subterană. Cosâmbeşti. APELE ROMÂNE-SISTEMUL IALOMIŢA INFERIOARĂ SLOBOZIA. provenite de pe platforma industrială de vest. deoarece calitatea apei poate fi alterată în anumite feluri. în lucrarea de faţă s-a realizat prin prelucrarea şi interpretarea datelor rezultate din analiza probelor de apă recoltate (concentraţii medii lunare) în perioada 2001-2004 în secţiunile de control de ordinul I: Slobozia. Ţăndărei. numărul probelor necorespunzătoare din punct de vedere microbiologic faţă de valorile prevăzute în Legea 458/2002 a fost sub 5 % din totalul probelor analizate. în laboratoarele Autărităţii de Sănătate Publică Ialomiţa.un indice unic” de apreciere.. Prelucrarea valorilor obţinite a permis aprecierea calităţii apei râului Ialomiţa prin compararea lor cu limitele impuse de STAS 4706/1988. Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul public de aprovizionare în localităţile urbane. 4. În anul 2006 s-a demarat investiţia pentru alimentarea cu apă a municipiului Slobozia. Nu este suficient . În amonte de secţiunea Slobozia sunt deversate apele uzate industriale preepurate. iar în aval sunt deversate apele reziduale provenite de la staţia de epurare a oraşului şi cele de pe platforma chimică Amonil. secţiunea Cosâmbeşti prezintă un rol important în aprecierea calităţii apei râului Ialomiţa. Puncte de recoltare a probelor de apă În stabilirea măsurilor de prevenire şi combatere a poluării apelor se iau în considerare anumiţi indici de apreciere a calităţii apelor şi modul lor de evaluare.

precum şi a dinamicii evoluţiei poluării pe teritoriul judeţului. verificarea.Aprecierea de ansamblu a calităţii apei râului Ialomiţa s-a făcut pe baza analizei grupelor de indicatori referitoare la: pH. precum şi a evoluţiei acesteia. În laboratorul de radioactivitate s-au efectuat determinări pe probe de apă. introducerea şi asamblarea pe calculator a datelor primite de la laboratorul propriu. Gheorghe. 4. regimul de oxigen. Prin sistemul de monitoring s-au colectat toate datele obtinuţe în urma analizelor efectuate. Serviciul monitoring asupra calităţii apei Activitatea Serviciului Monitoring s-a concretizat prin urmărirea stării factorilor de mediu. În perioada 12 – 14 iunie 2001 s-a înregistrat în lacul Rogozu. . zona comunei Sf. indicatori de mineralizare.1. râu Ialomiţa. lac Amara. etc.culegerea. În cadrul laboratorului s-au efectuat analizele de expertiză a apelor. din ape de suprafaţa (braţ Borcea. indicatori de impurificare specifică. unităţi 39 .Din analizele efectuate pe probe de apă din lac s-a constatat o scădere accentuată a conţinutului de oxigen dizolvat şi o creştere a cantităţii de hidrogen sulfurat care au dus la mortalitatea piscicola.) şi ape subterane.A.1. S-au luat măsuri de distrugere a peştelui mort şi s-au stabilit şi măsuri care să conduca la o exploatare corespunzătoare a lacului piscicol. şi laboratoarele unităţilor ce constituie potenţiale surse de poluare din judeţ. Astfel. laboratorul S. o mortalitate importanta a fondului piscicol . activitatea de baza de date a cuprins : . valorile obţinute fiind raportate zilnic la ICIM Afumaţi şi la Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civila.G.în colaborare cu compartimentul ţie s-au realizat: reactualizarea permanentă a băncii de date privind inventarierea agenţilor economici cu capital de stat şi privat. în vederea urmăririi permanente a stării factorilor de mediu în judeţ. recoltându-se şi analizandu-se din punct de vedere fizico .chimic probe de la agenţi poluatori.

. .P.N. .M. în cazul aparitţei de depăsiri ale concentraţiilor maxime admisibile. efectuate de A.1. utilizatorilor de apă revenindu-le obligaţia respectării plăţii serviciilor prestate şi a încheierii de contracte economice.. Principiile mecanismului economic în domeniul apelor sunt: • • • • -utilizatorul plăteşte -poluatorul plăteşte -recuperarea costurilor gospodăririi cantitative şi calitative a apelor -stimularea beneficiarilor pentru protecţia resurselor de apă Serviciile specifice de gospodărirea apelor... semestriale şi anuale (analiza date.P. Servicii de asigurare a volumului de apă brută.ce constituie potenţiale surse de poluare a factorilor de mediu pe teritoriul judeţului Ialomiţa.A. în urma analizării. ‘’Apele Române‘’ sunt generatoare de costuri. întocmire grafice şi tabele). 4.M.în colaborare cu celelalte compartimentele din I. Prefectura. corelării şi interpretării datelor colectate zilnic. s-au realizat diferite lucrări solicitate de M. Mecanismul economic în domeniul apelor Directiva Cadru a Uniunii Europene 60/2000/EC introduce noţiunea ‘’apa nu este produs comercial.permanent.2. s-a realizat informarea operativă a factorilor de control (compartiment Inspecţie ) în vederea aplicării măsurilor coercitive unităţilor în cauză. dar produce o valoare economică‘’. etc. trimestriale. pentru recuperarea acestora fiind stabilite tarife aprobate prin lege. Servicii specifice de gospodărirea apelor pentru ameliorarea calitativă a apelor de suprafaţă şi de protecţie a calităţii resurselor de apă sunt următoarle: -indicatori chimici generali -indicatori chimici specifici 40 .redactarea pe calculator a raporturilor lunare. tehnoredactare.

valorile mai mari de 7. cunoaşterea exactă a pH-ului este foarte importantă. Concentraţia ionilor de hidrogen În chimismul apei. înpiedicând desfăşurarea normală a proceselor de autopurificare. Toate etapele de tratare ale apei naturale cât şi a apelor poluate sunt dependente de pH.5-9. Gradul de disociere a acizilor şi bazelor slabe este afectat de variaţiile de pH. Ph-ul este controlat de nivelul de alcalinitate şi aciditate prezente. Ph-ul apelor reziduale poate fi acid sau alcalin şi constitue o cauză a perturbării echilibrului biologic al bazinului receptor.0 reprezintă alcalinitatea acestuia.-indicatori chimici toxici şi foarte toxici -indicatori bacteriologici -indicatori fizici Pentru a sublinia mai bine evoluţia principalilor indicatori de calitate a apei am făcut o comparaţie între valorile anilor 2001-2002 şi 2003-2004. Valoarea pH-ului de aproximativ 7. putând fi ridicat ziua când în procesele de asimilaţie clorofiliană se consumă mari cantităţi de CO2 din apă şi mai scăzut noaptea când asimilaţia încetează iar respiraţia plantelor este intensă degajând mari cantităţi de CO2 .0 pentru râurile din această categorie. iar fenomenul este important pentru că toxicitatea multor compuşi este afectată de gradul lor de disociere. iar valorile mai mici ca 7. Făcând o analiză a valorilor pH-ului pe o perioadă de 6 ani în sectiunile de prelevare a apei din secţiunea Slobozia-Ţăndărei avem urmatoarele valori: 41 .0 reprezintă domeniul de neutralitate al unei soluţii.2.0 reprezintă domeniul de aciditate. 4. Acest indicator este un factor important pentru ecosistemele acvatice. Ph-ul unei ape variază în decurs de 24 de ore. Râul Ialomiţa este încadrat în categoria a III-a de calitate STAS 4706/88 prevede un pH între valorile 6.

0-8.3. Figurile de mai jos reprezinta valorile suspensiilor totale înregistrate la Slobozia.În secţiunea Slobozia între anii 2001-2004 . iar valoarea maxima de 8. iar valoarea maximă de 8. găsindu-se intr-o continuă mişcare în apă.3-8. Indicatorul suspensii totale 70 60 50 40 30 20 10 0 M ai Iu ni e Iu A l ie Se ug p t ust em b O ct rie om N br oi i e e D mb ec r i em e br ie Ia nu Fe a ri br e ua rie M ar ti Ap e ri l ie mg/l Anul 2001 Anul 2002 luna Figura 11. particulele foarte uşoare sau substanţele în stare coloidară se menţin practic indefinit în suspensie.3 s-a înregistrat în mai 2002.49 iar valoarea maximă s-a înregistrat în luna mai 2002 fiind de 8.3-8. În secţiunea Ţăndărei categoria de calitate este a I-a. Cosâmbeşti şi Ţăndărei între anii 2001-2004. valorile medii ale pH-ului au fost de 7. valorile medii ale pH-ului au fost de 7. Suspensii totale Orice substanţă insolubilă în apă poate persista mai mult sau mai puţin în suspensie în funcţie de greutatea particulei. Indicatorul suspensii totale.8 s-a înregistrat în luna ianuarie 2004.9 .62 . În secţiunea Cosâmbeşti categoria de calitate este a I-a . Slobozia 42 . categoria de calitate este a I –a înregistrându-se valori medii ale pH-ului între 7. Suspensiile au importanţă în procesul de tratare a apei în vederea potabilizării. 4.4.

Indicatorul suspensii totale 300 250 200 150 100 50 0 M ai Iu ni e Iu A l ie S ug ep us te t m O br ct om ie b N ri oi em e D ec br i em e br ie Ia nu a F eb ri e ru ar ie M ar ti A e pr i li e mg/l Anul 2001 Anul 2002 luna Figura 12. Indicatorii regimului de oxigen Indicatorii regimului de oxigen sunt: concentraţia de oxigen dizolvat. 43 . dându-i un caracter fad şi făcând-o nepotabilă.06 0. De asemenea scăderea concentraţiei oxigenului reduce capacitatea de autopurificare a apei naturale favorizând persistenţa poluării cu toate consecinţele nedorite. Cosâmbeşti.04 0.02 0 Ia nu Fe a ri br e ua r ie M ar ti Ap e ri l ie M ai Iu ni e Iu l ie A Se ug u p t st em b O ct rie om N br oi i e e D mb ec rie em br ie Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 mg/l luna Figura 13. Indicatorul suspensii totale. Ţăndărei Indicatorul suspensii totale 0. Concentraţia de oxigen dizolvat depinde de temperatura apei. Scăderea cantităţii de oxigen din apă duce la pierderea caracterului de prospeţime al acesteia.08 0. Slobozia. consumul biochimic de oxigen (CBO) consumul chimic de oxigen (CCO).1 0.14 0. presiunea aerului. Ţăndărei 4. conţinutul de substanţe oxidabile şi microorganisme.12 0. Indicatorul suspensii totale.4.

Când ajunge în apă.6 mg/l a fost înregistrată în luna septembrie. În anul 2002 categoria de calitate a fost a III. organică + O2 microorgan ismeCO 2 + H 2 O + celule noi 44 . valoarea medie a indicatorului CBO5 fiind de 10. Aceasta este descompunerea aerobică. Cantitatea de oxigen folosită de microorganisme în oxidarea aerobică a materiei organice din ape se numeşte consum biochimic de oxigen CBO. categoria de calitate a fost a II.6 mg/l.87 mg/l. iar maxima de 10.STAS 4706/88 prevede ca valoarea concentraţiei de oxigen dizolvat pentru râurile din categoria a III-a de calitate să nu scadă sub valoarea de 4 mg/l. Deoarece procesul de biodegradare are loc în timp. În anul 2003 valoarea medie a indicatorului CO5 a fost de 8. valoarea medie a indicatorul CBO5 fiind de 5. Materie +produşi stabili.5 mg/l iar în anul 2004 valoarea indicatorului CBO5 a fost de 8.1 mg/l în cei doi ani 2003 şi 2004 categoria de calitate a indicatorului CBO5 fiind a II.a. La indicatorul CBO5. iar valoarea maximă înregistrată fiind de 65. în special a bacteriilor. Consumul biochimic de oxigen.a.2 mg/l în luna decembrie. în secţiunea Slobozia în anul 2001. în funcţie de natura substanţelor poluante. Pentru a şti mai devreme ceva despre calitatea apei s-a convenit să se determine consumul biochimic de oxigen după 5 zile (CBO5). CBO5 reprezintă cantitatea de oxigen consumat de microorganisme în procesul de biodegrodare a poluaţiilor în apă în primele 5 zile. materia organică biodegradabilă se descompune sub influenţa unor mocroorganisme. consumând o parte din oxigenul dizolvat.a. Validarea maximă admisă a CBO5 prevăzută de STAS este de 12 mg/l. pentru o degradare completă e nevoie uneori de câteva săptămâni.

Slobozia Pentru secţiunea Cosâmbeşti nu s-au prelevat probe de apă în vederea testării cantităţii de oxigen consumat de microorganisme în procesul de biodegradare a poluaţiilor în apă în primele 5 zile.Indicatorul CBO5 25 20 mg/l 15 10 5 0 Ia nu Fe a ri br e ua rie M ar ti Ap e ri l ie M ai Iu ni e Iu A lie Se ug u p t st em b O ct rie om N br oi i e e D mb ec rie em br ie Anul 2001 Anul 2002 luna Figura 14. iar valoarea maxima de 19. valorea medie a indicatorului CBO5 a fost de 8. În anul 2003 valoarea medie a indicatorului CBO5 a fost de 24. Indicatorul CBO5.a.a. La indicatorul CBO5 în secţiunea Ţăndărei în anul 2001 categoria de calitate a fost a III.28 mg/l iar în anul 2004 valoarea medie a indicatorului CBO5 a fost de 8.6 mg/l.1 mg/l s-a înregistrat în luna octombrie. Slobozia Indicatorul CBO5 140 120 100 80 60 40 20 0 Ia nu Fe a ri br e ua rie M ar ti Ap e ri l ie M ai Iu ni e Iu A lie Se ug u p t st em b O ct rie om N br oi i e e D mb ec r ie em br ie mg/l Anul 2003 Anul 2004 luna Figura 15. valoarea medie a indicatorului CBO5 a fost de 14.85 mg/l. 45 . Categoría de calitate pentru 2003-2004 este a III.6 mg/l.a.3 mg/l s-a înregistrat în luna decembrie. iar valoarea maximă de 63. Indicatorul CBO5. În anul 2002 categoria de calitate a fost a III.

Creşterea de substanţe organice în apă sau apariţia lor la un moment dat este sisonimă cu poluarea apei cu germeni care însoţesc de obicei substanţele organice. sub acţiunea unui oxidant. Indicatorul CBO5.Indicatorul CBO5 700 600 500 400 300 200 100 0 Ia nu Fe a ri br e ua rie M ar ti Ap e ri l ie M ai Iu ni e Iu A l ie Se ug u p t st em O br cto ie m No b ri ie e De mb c e rie m br ie mg/l Anul 2001 Anul 2002 luna Figura 16. iar cele anorganice la rece. Substanţele organice din apă pot avea o provenienţă tehnică sau din poluare. Prezenţa lor în apă favorizează persistenţa timp îndelungat a germenilor. Ţăndărei Indicatorul CBO5 300 250 200 mg/l 150 100 50 0 Ia nu Fe a ri br e ua rie M ar ti Ap e ril ie M ai Iu ni e Iu A l ie Se ug u p t st em O br ct om ie N br oi i e e D mb ec rie em br ie Anul 2003 Anul 2004 luna Figura 17. Substanţele oxidabile din apă sau consumul chimic de oxigen (CCO) sunt substanţele ce se pot oxida atât la rece cât şi la cald. inclusiv a celor patogeni. Indicatorul CBO5. Ţăndărei Consumul chimic de oxigen. Pentru a determina consumul de oxigen la degradarea tuturor acestor substanţe se 46 . Substanţele organice sunt oxidate la cald. Oxodabilitatea reprezintă cantitatea de oxigen echivalentă cu consumul de oxidant. caz în care concentraţia lor poate varia brusc.

69 mg O2 /l .2 mg O2 /l la indicatorul CCO-Cr. valoarea medie fiind de 10.a.1 mg O2 /l. iar valoarea maximă de 60. iar valoarea maximă de 13. Valoarea maximă admisă de STAS pentru CCOMn este de 25 mg/l. Frecvenţa medie a depăşirii limitei admise urcă până la 80% în cazul Slobozia şi chiar 100% pentru cazul Ţăndărei. În anul 2002 categoria de calitate a fost a I. KMnO4 şi oxigenul consumat în acest proces chimic reprezintă CCOMn.a valoarea medie Inregistrată a fost de 6.5 mg O2 /l s-a înregistrat în luna iulie. uneori de 100%. Slobozia 47 . acest indicator înregistrează frecvente depăţiri.88 mg O2 /l.a. În 2003 categoria de calitate a fost a I. În anul 2004 categoria de calitate a fost a I-a.05 mg O2 /l la indicatorul CCO-Mn şi 45. Evoluţia valorilor CCO-Mn. E volutia valorilor CCO -Mn 70 60 mg O2/l 50 40 30 20 10 0 Iu l A ie S ug ep u te st m br O ct i om e b N ri e o ie D mb e c e rie m br ie Ia nu a F eb ri e ru a rie M ar ti e A p ri lie M ai Iu ni e anul 2001 anul 2002 luna Figura 18. valoarea medie fiind de 6.6 mg O2 /l. Pentru râul Ialomiţa. iar valoarea medie înregistrată a fost de 9.introduce în probele de apă un oxidant chimic puternic. s-a înregistrat în luna decembrie. În secţiunea Slobozia valorile consumului chimic de oxigen au fost următoarele: În anul 2001 categoria de calitate la indicatorul CCO-Mn a fost a I.

valoarea medie este de 14. În anul 2003 categoria de calitate a fost a I.34 mg O2 /l. iar valoarea maximă de 19. Evolutia valorilor CCO-Mn 80 70 60 50 40 30 20 10 0 M ai Iu ni e Iu A l ie Se ug u p t st em b O ct rie om N br oi i e e D mb ec ri em e br ie Ia nu Fe a ri br e ua r ie M ar ti Ap e ri l ie mg O2/l anul 2001 anul 2002 luna Figura 20.a.a. iar valoarea maximă de 71. Evoluţia valorilor CCO-Mn.Evolutia valorilor CCO-Mn 25 20 mg O2/l 15 10 5 0 M ai Iu ni e Iu A l ie ug S ep us te t m br O ct i om e b N rie oi e D mb ec r em ie br ie Ia nu Fe a r br i e ua rie M ar ti A e pr ili e anul 2003 anul 2004 luna Figura 19. Cosâmbeşti 48 .a.6 mg O2 /l .65 mg O2 /l. s-a înregistrat în luna septembrie.3 mg O2 /l. valoarea medie înregistrată fiind de 14. iar în anul 2004 categoria a fost a III. valoarea medie de 10.a. valoarea medie de 9.5 mg O2 /l. Evoluţia valorilor CCO-Mn. În anul 2002 categoria de calitate a fost a III. s-a înregistrat în luna august. Slobozia În secţiunea Cosâmbeşti valorile inregistrate la indicatorul CCO-Mn sunt urmatoarele: În anul 2001 categoria de calitate a fost a I.9 mg O2 /l.

Evolutia valorilor CCO-Mn 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0
M ai Iu ni e Iu A l ie Se ug u p t st em b O ct rie om N br oi i e e D mb ec ri em e br ie Ia nu Fe a ri br e ua r ie M ar ti Ap e ri l ie

mg O2/l

anul 2003 anul 2004

luna

Figura 21. Evoluţia valorilor CCO-Mn, Cosâmbeşti

Pentru sectiunea Ţăndărei valorile indicatorului CCO-Mn sunt următoarele: În anul 2001 categoria de calitate a fost a I- a, valoarea medie fiind de 10,3 mg O2 /l, iar valoarea maximă de 27,3 mg O2 /l, s-a înregistrat în luna aprilie. În anul 2002 categoria de calitate a fost a a II- a, valoarea medie de 12,7 mg O2 /l, iar valoarea maximă de 58,5 O2 /l, s-a înregistrat în luna decembrie. În anul 2003 categoria de caliate a fost a IIIa, valoarea medie de 21,58 mg O2 /l, iar în anul 2004 categoria de calitate a fost a I- a valoarea medie fiind de 8,78 mg O2 /l, iar la indicatorul CCO-Cr valoarea medie este de 43,1 mg O2 /l.

Evolutia valorilor CCO-Mn 70 60 50 40 30 20 10 0
M ai Iu ni e Iu A l ie Se ug u p t st em b O ct rie om N br oi i e e D mb ec r i em e br ie Ia nu F e a ri br e ua rie M ar ti Ap e ri l ie

mg O2/l

anul 2001 anul 2002

luna

Figura 22. Evoluţia valorilor CCO-Mn, Ţăndărei

49

Evolutia valorilor CCO-Mn
140 120 mg O2/l 100 80 60 40 20 0
M ai Iu ni e Iu A l ie Se ug u p t st em b O ct rie om N br oi i e e D mb ec rie em br ie Ia nu Fe a ri br e ua rie M ar ti Ap e ri l ie

anul 2003 anul 2004

luna

Figura 23. Evoluţia valorilor CCO-Mn, Ţăndărei

4.5. Indicatori de mineralizare
În categoria indicatorilor de mineralizare sunt incluşi reziduul fix şi clorurile. Reziduul fix reprezintă totalitatea susbtanţelor organice şi anorganice dizolvate în apă şi care nu sunt volatile la temperatura de 105°C. Valoarea maximă admisă de STAS pentru rezidul fix este 1200 mg/l. În secţiunea Slobozia în anul 2001, la indicatorul reziduu fix categoria de calitate a fost a II- a, valoarea medie înregistrată a fost de 981,6 mg/l, iar valoarea maximă a fost de 1212 mg/l, în luna martie. În anul 2002, la indicatorul de reziduu fix categoria de calitate a fost a II- a, valoarea medie fiind de 969 mg/l, iar valoarea maixmă de 1813 mg/l s-a înregistrat în luna iunie. În anul 2003, categoria de calitate a fost a II- a, valoarea medie de

50

885,3 mg/l, iar în anul 2004 categoria de calitate a fost a II- a, valoarea medie înregistrată fiind de 771,4mg/l.

E o tia v rilo rezid lu fix v lu alo r uu i
2000 1800 1600 1400 mg/l 1200 1000 800 600 400 200
Iu l A ie u S g e p ust te m br O ct ie o m b N ri o e ie m D b e ce rie m b ri e

anul 2001 anul 2002

0
Ia n u a F ri e e b ru a rie M a rt ie A p ri lie M a i Iu n ie

luna

Figura 24. Evoluţia valorilor reziduului fix, Slobozia
Evolutia reziduului fix 1200 1000 800 600 400 200 0
M ai Iu ni e Iu A l ie Se ug u p t st em O b ct rie om b N oi ri e em D ec bri em e br ie Ia nu Fe a ri br e ua r ie M ar ti Ap e ri l ie

anul 2003 anul 2004

mg/l

luna

Figura 25. Evoluţia reziduului fix, Slobozia

În secţiunea Cosâmbeşti, la indicatorul de reziduu fix s-au înregistrat urmatoarele valori medii: În anul 2001, categoria de calitate a fost aII- a, valoarea medie la indicatorul de reziduu fix de 909,1 mg/l, iar valoarea maximă de 1148,2 mg/l s-a înregistrat în luna februarie. În anul 2002, categoria de calitate a fost a II- a, valoarea medie la indicatorul reziduu fix de 938,3 mg/l, iar valoarea maximă de 1025,1 mg/l s-a înregistrat în luna iunie.

51

categoria de calitate a fost a III.a. iar valoarea maximă de 1237 mg/l s-a înregistrat în luna martie. valorile medii ale indicatorului de reziduu fix sunt următoarele: În anul 2001.a. de 990 mg/l.a. iar valoarea medie la indicatorul de reziduu fix de 745.În anul 2003. Evoluţia valorilor reziduului fix.a.3 mg/l. valoarea medie a indicatorului de 52 . categoria de calitate a fost a II. Evoluţia valorilor reziduului fix. categoria de calitate a fost a II. În anul 2004. Evolutia valorilor reziduului fix 1200 1000 800 mg/l 600 400 200 0 Ia nu Fe a ri br e ua rie M ar ti Ap e ril ie M ai Iu ni e Iu l ie A Se ug u p t st em O br ct om ie No b r ie ie De mb c e rie m br ie anul 2001 anul 2002 luna Figura 26. Cosâmbeşti Evolutia valorilor reziduului fix 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 Ia nu Fe a ri br e ua ri M e ar ti Ap e ri l ie M ai Iu ni e Iu A l ie Se ug u p t st em b O ct rie om N br oi e ie D mb ec rie em br ie mg/l anul 2003 anul 2004 luna Figura 27. iar valoarea medie la indicatorul de reziduu fix de 876 mg/l. categoria de calitate a fost a II. Cosâmbeşti În secţiunea Ţăndărei. valoarea medie a indicatorului de reziduu fix. În anul 2002.

iar în anul 2004.reziduu fix fiind de 1006. categoria de calitate a fost aII. iar valoarea maximă de 1638 mg/l.a. Ţăndărei Clorurile din apă provin din sol sau în urma unor poluări de origine animală sau umană cănd concentraţia variază în timp. Evolutia reziduului fix 2000 1500 mg/l 1000 500 0 Ia nu Fe a ri br e ua r ie M ar ti Ap e ri l ie M ai Iu ni e Iu l ie A Se ug u p t st em O br cto ie m No b ri ie e De mb c e rie m br ie anul 2001 anul 2002 luna Figura 28. valoarea medie a indicatorului de reziduu fix fiind de 794.a.Pentru râul Ialomiţa. valoarea medie a indicatorului de reziduu fix fiind de 929.9 mg/l. În anul 2003.9 mg/l. Evoluţia valorii reziduului fix. Ţăndărei Evolutii valorii de reziduu fix 1400 1200 1000 mg/l 800 600 400 200 0 M ai Iu ni e Iu A l ie Se ug p t ust em b O ct rie om N br oi e ie D mb ec r em ie br ie Ia nu Fe a ri br e ua ri M e ar ti Ap e ri l ie anul 2003 anul 2004 luna Figura 29. s-a înregistrat în luna octombrie.5 mg/l. acest indicator prezintă 53 . Evolutia reziduului fix. categoria de calitate a fost a II.

Valoarea maximă s-a înregistrat în luna ianuarie – 17. în luna martie – 0.9. Valorile maxime s-au înregistrat astfel: în luna septembrie fier total.4 mg/l. fier total categoria de calitate este a I –a .2 mg/l la fier total.41 mg/l la fier total.04 mg/l şi 0.valorile medii fiind: la oxigen dizolvat – 9.1 mg/l. În ultimii ani s-au înregistrat scăderi la acest indicator.42 mg/l. Valorile maxime s-au înregistrat asfel: la oxigen dizolvat . La indicatorii: oxigen dizolvat. Pentru anul 2001 s-au înregistrat urmatoare valori ale principalilor indicatori de poluare din punct de vedere al concentraţiilor maxime măsurate la indicatorii urmăriţi. însă mai mult de 50% din valori depăşesc 300 mg/l şi majoritatea depăşesc limita maximă pentru categoria I de calitate (250 mg/l).083 mg/l.importanţă deoarece s-au înregistrat frecvente depăşiri ale limitei maxime admise de STAS (400 mg/ l) pentru categoria a III-a de calitate.04 mg/l. – 0. Valoarea maximă s-a înregistrat în luna februarie la cloruri – 356.9. situaţia pe secţiuni şi indicatori se prezintă după cum urmează: Secţiunea Slobozia Categoria de calitate în această secţiune este a III – a conform valorii medii înregistrate la indicatorul cloruri – 285. La indicatorul oxigen dizolvat cea mai mică valoare s-a înregistrat în luna iulie – 5.8 mg/l La indicatorii azotaţi categoria de calitate este a II – a.0 mg/l. La indicatorul oxigen dizolvat cea mai mică valoare s-a înregistrat în luna iulie – 6.29 mg/l .27 mg/l . şi la fier total – 0. Secţiunea Ţăndărei 54 . valorile medii fiind: la oxigen dizolvat . La indicatorii oxigen dizolvat şi fier total categoria de calitate este a I –a.2 mg/l.1 mg/l.54 mg/l la azotati. valoarea maximă s-a înregistrat în luna februarie – 363. Secţiunea Cosâmbeşti Categoria de calitate în aceasta secţiune este a III – a din punct de vedere al valorilor medii înregistrate la indicatorii cloruri – 268. valoarea medie fiind de 11.

8.9 mg/l şi la fier total – 0.1 mg/l .21 mg/l. valorile medii fiind : la oxigen dizolvat – 9. Pentru anul 2002 s-au înregistrat urmatoare valori ale principalilor indicatori de poluare din punct de vedere al concentraţiilor maxime măsurate la indicatorii urmăriţi.09 mg/l. cloruri şi fier total categoria de calitate este a I – a. în lunile martie şi septembrie la azotaţi . 55 .16 mg/l. La indicatorii oxigen dizolvat. valorile medii înregistrate fiind : la oxigen dizolvat – 7.33 mg/l la fier total.287.La indicatorii: oxigen dizolvat.9 mg/l.12. Valorile maxime la aceşti indicatori s-au înregistrat în luna iunie la cloruri – 347.47 mg/l şi în luna iulie la fier total – 0. La indicatorul oxigen dizolvat cea mai mică valoare s-a înregistrat în luna martie – 4.7 mg/l.9 mg/l şi la fier total – 0. situaţia pe secţiuni şi indicatori se prezintă după cum urmează: Secţiunea Slobozia Categoria de calitate în această secţiune este a III – a datorită valorilor medii înregistrate la indicatorul cloruri . azotaţi şi fier total categoria de calitate este a I – a. Valorile maxime s-au înregistrat în lunile iunie la cloruri .18 mg La indicatorul oxigen dizolvat cea mai mică valoare s-a înregistrat în luna iunie – 6. la azotaţi 9.6 mg/l. Valorile maxime s-au înregistrat asfel: în luna iunie la azotiţi – 1. Valorile maxime s-au înregistrat astfel: în luna decembrie la fier total – 0.08 mg/l.21 mg/l. valorile medii fiind : la oxigen dizolvat . azotiţi. La indicatorii: oxigen dizolvat şi fier total categoria de calitate este a I – a.3 mg/l.0. Secţiunea Cosâmbeşti Categoria de calitate în această secţiune este a III – a din punct de vedere al valorilor medii înregistrate la indicatorii cloruri – 285 mg/l.2 mg/l şi la fier total – 0. la azotiţi .9 mg/l. la cloruri – 246.443 mg/l . Valorile maxime s-au înregistrat după cum urmează: în februarie la cloruri – 344.52 mg/l.0 mg/l şi în luna noiembrie – 0.

137 mg/l azotiţi – 0.450.III .714 mg/l azotaţi – 7.07 mg/l. Valorile maxime s-au înregistrat după cum urmează: în luna decembrie la fier total – 0.6 mg/l.a potrivit valorilor medii înregistrate la indicatorii cloruri . Pentru anul 2003 s-au înregistrat urmatoare valori ale principalilor indicatori de poluare din punct de vedere al concentraţiilor maxime măsurate la indicatorii urmăriţi.2 mg/l fier total – 0. valorile medii înregistrate fiind: la oxigen dizolvat – 8.36 mg/l.4 mg/l.911 mg/l Secţiunea Ţăndărei Valorile medii înregistrate la indicatorii analizaţi au fost următoarele: 56 .103 mg/l Secţiunea Cosâmbeşti Valorile medii înregistrate la indicatorii analizaţi au fost următoarele: • • • • • oxigen dizolvat – 8.La indicatorul oxigen dizolvat cea mai mică valoare s-a înregistrat în luna iunlie – 3. Secţiunea Ţăndărei Categoria de calitate este a .6 mg/l.303.4 mg/l fier total – 0. La indicatorii: oxigen dizolvat şi fier total categoria de calitate este a I – a.01 mg/l cloruri – 274.25 mg/l cloruri – 273.35 mg/l şi la fier total – 0. situaţia pe secţiuni şi indicatori se prezintă după cum urmează: Secţiunea Slobozia Valorile medii înregistrate la indicatorii analizaţi au fost următoarele: • • • oxigen dizolvat – 9. La indicatorul oxigen dizolvat cea mai mică valoare s-a înregistrat în luna iulie – 5.8 mg/l. Valorile maxime s-au înregistrat în luna octombrie la cloruri .

• • • oxigen dizolvat – 7.49 mg/l azotaţi – 7.24 mg/l azotaţi – 5.19 mg/l substanţe extractibile – 4.12 mg/l 57 .1 mg/l azotiţi – 0.6 mg/ll cloruri – 237.27 mg/l Secţiunea Cosâmbeşti Valorile medii înregistrate la indicatorii analizaţi au fost următoarele: • • • • • oxigen dizolvat – 7.79 mg/l cloruri – 232.52 mg/l fier total – 0. situaţia pe secţiuni şi indicatori se prezintă după cum urmează: Secţiunea Slobozia Valorile medii înregistrate la indicatorii analizaţi au fost următoarele: • • • • • • oxigen dizolvat – 8.5 mg/l azotiţi – 0.135 mg/l Pentru anul 2004 s-au înregistrat urmatoare valori ale principalilor indicatori de poluare din punct de vedere al concentraţiilor maxime măsurate la indicatorii urmăriţi.79 mg/l cloruri – 220.31 mg/l azotaţi – 6.7 mg/l azotiţi – 0.13 mg/l Secţiunea Ţăndărei Valorile medii înregistrate la indicatorii analizaţi au fost următoarele: • • • • • oxigen dizolvat – 9.78 mg/l fier total – 0.28 mg/l fier total – 0.2 mg/l cloruri – 277 mg/l fier total – 0.

În cazul azotaţilor.75 mg/l. valoarea medie a indicatorului amoniu fiind de 0. categoria de calitate a fost a I. NH 4 şi azotaţii.a.72 mg/l 4.894 mg/l.a. Valorile indicatorului amoniu. În fine.966 mg/l. NO3 . valoarea medie a indicatorului amoniu fiind de 0. Indicatori de impurificare specifică Dintre indicatorii de impurificare specifică i-am considerat mai importanţi doar pe doi dintre ei: amoniu. a unor afecţiuni respiratorii şi digestive.• substanţe extractibile – 4. Motivul a fost acela că aceşti indicatori provin din industria de îngrăşăminte chimice azotoase (sursa AMONIL SLOBOZIA) şi de la complexele agrozootehnice.a. categoria de calitate a fost a I. În anul 2004. În anul 2003. STAS-ul prevede pentru râurile din categoria a II-a de calitate o limită maximă de 30 mg/l. valoarea medie a indicatorului amoniu fiind de 0. dar şi una indirectă prin scăderea rezistenţei generale a organismului şi favorizarea infecţiilor. iar la categoria a III-a nu se normează. valoarea medie a indicatorului amoniu fiind 0. 58 . categoria de calitate a fost a I. Azotaţii pot avea o acţiune directă asupra organismului prin blocarea hemoglobinei cu formarea de methemoglobină.888 mg/l.a. ei pot constitui un factor de dezvoltare al algelor sau al altor organisme vegetale acvatice. În anul 2002. în secţiunea Slobozia sunt următoarele: În anul 2001.6. categoria de calitate a fost a I.

În anul 2004. Slobozia Indicatorul amoniu 350 300 250 200 150 100 50 0 M ai Iu ni e Iu A l ie Se ug p t ust em b O ct r ie om b N oi rie em D ec bri em e br ie Ia nu Fe a ri br e ua r ie M ar ti Ap e ri l ie mg/l Anul 2003 Anul 2004 luna Figura 31. valoarea medie a indicatorului amoniu fiind 4. categoria de calitate a fost a III.347 mg/l.a. categoria de calitate a fost a II.a.160 mg/l. categoria de calitate a fost a III.24 mg/l.a. Indicatorul amoniu. Slobozia Pentru secţiunea Cosâmbeşti valorile indicatorului amoniu sunt următoarele: În anul 2001. valoarea medie a indicatorului amoniu fiind de 4. categoria de calitate a fost a III. valoarea medie a indicatorului amoniu fiind de 2.165 mg/l.Indicatorul amoniu 300 250 mg/l 200 150 100 50 0 M ai Iu ni e Iu l ie A Se ug u p t st em b O ct rie om b N oi ri e em D ec bri em e br ie Ia nu Fe a ri br e ua rie M ar ti Ap e ril ie Anul 2001 Anul 2002 luna Figura 30. În anul 2003.a. În anul 2002. Indicatorul amoniu. Pentru secţiunea Ţăndărei valorile indicatorului amoniu sunt următoarele: 59 . valoarea medie a indicatorului amoniu fiind de 5.

nu am avut valori la principalii indicatori de poluare a apei nu am putut reliza o comparatie în aceasta perioadă. categoria de calitatea a fost a III. categoria de calitate a indicatorului amoniu a fost a II.În anul 2001. in sectiunea Slobozia .071 mg/l.385 mg/l.a. valoarea medie a indicatorului amoniu fiind de 2. valoarea medie a indicatorului amoniu fiind de 6.a. valoarea indicatorului amoniu fiind de 1. Tabelul 2.727 mg/l. categoria de calitate a fost a II. În anul 2003. crt. Râu Tronson Total recoltări 12 12 Clasa de calitate I II III 6 1 IV 4 4 V 2 7 Ialomita Slobozia Ţăndărei Întrucât pentru anii 2005-2006. valoarea medie a indicatorului amoniu fiind 2.a.Tandarei Nr. categoria de calitate a fost a II. În anul 2004.a. Clasa de calitate de pe raul Ialomita. În anul 2002.342 mg/l. CAPITOLUL 5 INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA Instrumentele politicii de mediu din România sunt următoarele: -Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului -Cheltuieli şi investiţii înregistrate de Garda Naţională de Mediu Agenţi economici care au avut prevăzute investiţii prin Programele de conformare: 60 .

♦ A. ♦ Agenţi economici care nu au programe de conformare: ♦ S.Grup COLAS .42% (programat anul 2006 – 138 mii RON – realizat – 765.7 % (programat anul 2006 – 68.procent de realizare 119. Ialomiţa a comunicat agenţilor economici modul de calcul al emisiilor. A.68% (programat anul 2006 – 1000 mii RON – realizat – 1296.08 mii RON).D.63 % (programat anul 2006 – 505 mii RON – realizat – 690 mii RON). Penitenciarul de Maximă Siguranţă Slobozia .34% (programat anul 2006 – 100 mii RON – realizat – 145.procent de realizare 554. ♦ S. 61 .punct de lucru Slobozia . în conformitate cu normele şi standardele de mediu în vigoare.C.procent de realizare 543. factorii de emisie. Pentru încasarea taxelor la Fondul pentru mediu la emisii atmosferice. ♦ -Fondul de Mediu Fondul pentru Mediu este un instrument economico .3 mii RON – realizat – 91.P SA .13 % (programat anul 2006 – 8.28 % (programat anul 2006 – 68. SNGN ROMGAZ SA SUCURSALA Ploieşti .3 mii RON).8 mii RON).3 mii RON). modul de plată şi contul Administraţiei Fondului de Mediu.♦ SC EXPUR SA Urziceni .3 mii RON – realizat – 45.financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor prioritare pentru protecţia mediului. ZAHĂRUL ROMÂNESC SA SUCURSALA Ţăndărei . CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL Ţăndărei .Lot Chirana .M.C.P.procent de realizare 129.1 mii RON).3 mii RON – realizat – 91. ♦ RAANIF Unitatea de administrare Ialomiţa .procent de realizare 136.procent de realizare 145.procent de realizare 133.34 mii RON). cât şi date de identificare.

51 din 23 august 2001.14 “Implementarea acquisului în domeniul mediului” are ca obiectiv general încurajarea adoptării şi implementării acquisului în domeniul mediului la nivel central şi local. regional şi local este necesară alocarea unor fonduri financiare pentru toate sectoarele de activitate economico – sociale cu impact asupra mediului.Pentru soluţionarea problemelor pentru mediu identificate la nivel naţional. 62 . în vederea dezvoltării infrastructurii de mediu. Madrid Spania. conţine 18 proiecte.03 “Asistenţă tehnică pentru întărirea Inspectoratelor Locale de Protecţia Mediului (IPM) şi înfiinţarea Inspectoratelor Regionale de Protecţie a Mediului (IRPM)” Proiectul PHARE 2000 oferă asistenţă tehnică privind elaborarea Planurilor Locale de Acţiune pentru Mediu. Parlamentul României a adoptat o serie de legi şi acte normative pentru constituirea şi acumularea Fondului pentru Mediu.14. semnat la Bucureşti la 6 noiembrie 2000. Subprogramul are patru componente. S.A. -Fondurile Uniunii Europene de preaderare Programul PHARE în România Prin Ordonanţa Guvernului României nr. Consultanţa este asigurată de EPTISA Proyectos Internacionales. armonizate reglementărilor Uniunii Europene. a fost ratificat Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la programul Naţional PHARE 2000 (RO 0004-RO 0007). Programul ISPA în judeţul Ialomiţa Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA) este unul dintre cele trei instrumente de finanţare nerambursabilă prin care se acordă asistenţă financiară ţărilor în curs de aderare la Uniunea Europeană. Subprogramul 3 RO 0006. pentru asigurarea de resurse financiare necesare realizării obiectivelor majore de protecţie a mediului. Proiectul RO 0006. Componenta 3 este materializată prin Proiectul PHARE RO 0006. în conformitate cu standardele europene prevăzute în Acquis-ul Comunitar.

-Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PNAPM Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului – judeţul Ialomiţa (PLAM) şi Planul Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului în Regiunea Sud Muntenia (PRAM) au fost elaborate şi implementarea lor a început în anul 2004. ţinte şi acţiuni clare pentru soluţionarea fiecărei probleme de mediu. fiind un început pentru atingerea obiectivelor generale şi specifice privind protecţia mediului. derulându-se în România şi Bulgaria. Planul stabileşte indicatori pentru măsurarea 63 . care se regăseşte pe aceeaşi listă şi de care ar putea beneficia şi judeţul Ialomiţa. este “Managementul deşeurilor spitaliceşti la nivel naţional”. din Fondul European de Coeziune Economică şi Socială. canalizare şi epurare ape uzate în municipiul Slobozia” care se găseşte în Planul Regional de Acţiune pentru Mediu la problema “Neasigurarea cantităţii şi calităţii apei prelevate şi evacuate” şi în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului la domeniul “Protecţia calităţii apelor” .2006 proiecte în domeniul infrastructurii de transport şi de mediu. în prezent. Programul a demarat la 1 Ianuarie 2000 şi s-a derulat îin cele 10 ţări candidate din Centrul şi Estul Europei. legislaţia. după aderare. Proiectul prioritar ”Alimentare cu apă. Este un proiect prioritar care ar putea fi promovat pentru finanţare din fondul ISPA sau. În acelaşi timp. Pentru evaluarea rezultatelor implementării acţiunilor şi măsurilor cuprinse în aceste instrumente de planificare a început procesul de monitorizare. Un alt proiect. Planul Local de Acţiune a avut în vedere dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale din judeţul Ialomiţa.ISPA va finanţa în perioada 2000 . acest instrument financiar vine în întâmpinarea Fondului European de Coeziune Economică şi Socială. Planul Local de Acţiune stabileşte scopuri. starea de sănătate. obiective. pornind de la starea factorilor de mediu dar şi a problemelor specifice privind calitatea vieţii populaţiei. În urma procesului de monitorizare se constată că anumite proiecte prioritare au fost realizate. se regăseşte pe lista MMGA – “Alte proiecte prioritare de mediu ce vor fi promovate prin ISPA (2005. educaţia ecologică.2006) sau prin Fondul de Coeziune”.

care a fost definit. au fost organizate concursuri pentru marcarea evenimentelor ecologice. a cauzelor care au generat probleme de mediu. controlează şi îndrumă activitatea de protecţie a mediului în conformitate cu Planul de Acţiune al Guvernului. -Raportarea datelor către Agenţia Europeană de Mediu În cursul anului 2006 au fost raportate lunar evaluările problemelor de mediu din judeţul Ialomiţa. Strategia Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Programul de Dezvoltare Economico – Socială a judeţului Ialomiţa. În anul 2006 a fost monitorizat Planul Local de Acţiune pentru Mediu la nivelul judeţului şi contribuţia judeţului Ialomiţa la realizarea Planului Regional de Acţiune pentru Mediu. Astfel. -Agenda Locală 21 „Agenda Locală 21” este un ghid de implementare a conceptului unanim acceptat de “dezvoltare durabilă”. fiind îndeplinite toate măsurile prevăzute pentru anul 2006. s-au transmis comunicate de presă şi materiale informative pentru mass – media locală şi au fost rezolvate favorabil cererile privind accesul la informaţiile publice. ca serviciu public teritorial descentralizat. Evaluarea problemelor de mediu se bazează pe date şi informaţii concrete şi reprezintă un document esenţial pentru cunoaşterea stării actuale a mediului în judeţ. antrenarea populaţiei în diverse activităţi şi asigurarea accesului publicului la informaţia de mediu. S-a urmărit mediatizarea noutăţilor legislative în domeniul protecţiei mediului. S-a urmărit implementarea Planului de acţiune a acquis-ului comunitar de mediu de la nivelul judeţului. Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomiţa. dezvoltat şi adoptat oficial la nivel 64 .eficienţei acţiunilor precum şi responsabilităţile autorităţilor şi instituţiilor din judeţul Ialomiţa în rezolvarea eficientă a problemelor de mediu. evenimentelor ecologice.

Proiectele identificate pe fiecare domeniu sunt următoarele:  Protecţia mediului Lucrările de investiţii ale autorităţii publice locale pe linie de protecţie a mediului au fost: extindere reţele de alimentare cu apă pentru zona Vest şi zona Nisipuri dotare şi amenajare laborator Uzină de apă reabilitare reţele de alimentare cu apă – str. În municipiul Slobozia. Mihai Viteazu. a fost elaborată Agenda locală 21. str. Cărămidari. Ionel Perlea. Gării şi Protecţia socială Trandafirilor. str. str.planetar în 1992. Str. retehnologizare staţii ape uzate: Cărămidari. sport  - s-au efectuat lucrări de reabilitare clădiri şcoli şi grădiniţe s-a început construcţia sălii de sport a Grupului Şcolar “Mihai Eminescu“ s-au demarat lucrările de sistematizare pe verticală şi asigurare cu utilităţi la sala de sport “1 Mai“ şi de modernizare a Stadionului Municipal 65 . Nord. str. Horia. str. cartier Tineretului Roşiori. extindere reţele canalizare menajeră – str. Decebal  - Mediul urban s-au demarat lucrările de modernizare a Bazarului municipal (achiziţionare hală şi întocmire proiect pentru infrastructură) şi pentru modernizarea Pieţii Agroalimentare (proiectare) Educaţie. str. Plevnei.  s-a realizat studiul de fezabilitate pentru reabilitarea blocului de locuinţe sociale G1. Sud. în anul 2006. Trandafirilor Ape pluviale 1. Traian. str. Cuza Vodă. la întâlnirea la vârf de la Rio de Janeiro şi care reprezintă “capacitatea de a satisface necesităţile generaţiei actuale fără a compromite şansa generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi”.

la următorii indicatori: - oxigen dizolvat (16%. pe sectorul râului Ialomiţa în aval de municipiul Slobozia sau înregistrat depăşiri ale valorilor medii lunare multianuale.CONCLUZII Analizând valorile medii lunare multianuale (2001-2004) a principalilor indicatori de calitate a apei pe râul Ialomiţa se apreciază că din punct de vedere calitativ aceasta se află intr-un proces de îmbunătăţire. Pe secţiuni de control. secţiunea Cosâmbeşti) 66 . deoarece se înregistrează valori în scădere dar la unele valori s-au înregistrat şi valori mai mari.

staţia de epurare preia apele uzate municipale şi o parte din apele uzate din industrie.. Din punct de vedere biologic. Staţia de epurare a municipiului Slobozia este amplasată în estul oraşului.degradată”. Apele uzate provenite de la diverse surse de impurificare au modificat mult chimismul apei. pe malul stâng al râului Ialomiţa şi cuprinde treptele de spurare mecanică şi biologică. de la intrarea în judeţ şi până la vărsare se .58% secţiunea Ţăndărei) . Alimentarea cu apă de la Modelu-Braţu Borcea se bazează pe transportul apei prin două conducte din azbociment. secţiunea Ţăndărei) - înrăutăţeşte prin prelucrarea de ape uzate de la unităţi industriale şi agrozootehnice.100% secţiunea Ţăndărei) - Reziduu fix (25%. material recent interzis ca fiind periculos pentru sănătatea umană.Cloruri (8%. Un aport deosebit la poluarea apei râului Ialomiţa îl au unităţile industriale din amonte de intrare în judeţ (platforma industrială Târgovişte). din lungimea reţelei de alimentare cu apă). Şi din acest motiv se înregistrează depăşire de CMA.CBO5 (14%. Are posibilitatea de a epura un debit zilnic maxim de 350 l/s în treapta mecanică şi 550 l/s în 67 . Canalizarea este subdimensionată (puţin peste 50%. secţiunea Slobozia. al eficienţei epurării. iar Staţia de epurare este necorespunzător exploatată. Staţia de epurare este depăşită din punct de vedere al debitului de ape uzate.CCOMn (80%. precum şi cu ofuncţionare nesatisfăcătoare a tratării nămolului. secţiunea Cosâmbeşti) Amoniu (83%.42% secţiunea Ţăndărei) Calitatea apei râului Ialomiţa.. astfel încât apa a fost încadrată la categoria a III-a de echitate spre . În prezent. secţiunea Cosâmbeşti. secţiunea Slobozia. dar şi râul Prahova cu afluentul Teleajen care starăbat platformele industriale Brazi-Ploieşti-Teleajen. Municipiul Slobozia are restricţii în alimentarea cu apă până la definitivarea aducţiunii de la Chiciu-Dunăre. din anul 1996 s-a constatat însă o îmbunătăţire a vieţii în sensul că biocenozele au înregistrat o densitate specifică mai mare în secţiunile de control.

(est). capacitatea staţiei se va mări şi va putea primi un surplus de 400 l/s în final şi va prelua apele uzate municipale. Râul Ialomiţa face parte din categoria a III-a de calitate. eliminarea risipei şi piederilor pe traseu. Indicatorii fizico-chimice se vor încadra la evecuarea în râul Ialomiţa.treapta biologică. Acest progran ar trebiu să cuprindă măsuri de reducere a consumului de apă industrială prin ridicarea gradului de ridicare. în special în sezonul cald. Treapta de epurare biologică nua fost pusă în funcţiune din cauză că bazinele de aerare au fost executate necorespunzător şi pierd apă. mecanică şi biologică.Realizarea unui studiu privind amenajarea râului Ialomiţa. Pentru îmbunătăţirea acestor probleme cu privire la calitatea apei râului Ialomiţa sunt necesare următoarle aspeste: .Staţia de epurare s-a prevăzut să se extindă în final. de la un debit zilnic maxim de 350 l/s până la un debit zilnic maxim de 750 l/s (treaptă mecanică) şi 900 l/s (teapta biologică). . cu atât mai mult cu cât oraşul se află pe un râu cu debir mic şi este alimeltat cu apă din Dunăre.Corelarea dezvoltării oraşului cu finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canalizare.A. . Frecvenţa depăşirii limitelor admise este agravată de debite reduse.Necesitatea extinderii staţiei de epurare deoarece debitul de ape uzate descărcate de unităţile industriale au crescut foarte mult şi datorită racordării de noi unităţi la reţeaua de canalizare.Asigurarea pentru municipiul Slobozia.Epurarea apelor se face prin cele două trepte. Astfel. iar nămolul se va folosi frecvent şi deshidratat în agricultură. a unui program care să prevadă o mai raţională utilizare a apei. 68 . apele uzate industrial pe platforma industrială din vestul oraşului şi cele provenite de la Compig S. . înlocuirea apei potabile din conducta Călăraşi-Slobozia cu apă din pânza freatică şi folosirea celor existente la o capacitate optimă. Concentraţia de impurificatori ai apelor uzate a crescut şi a devenit necesată tratarea nămolului. . cu impurificări deosebite la mai multe tipuri de poluanţi. . în limitele normale. Acestea înregistrează la trecerea prin Slobozia o agravare a poluării prin coborârea categoriei de calitate la cinci tipuri de indicatori. fenomenul de diluaţie fiind la parametri mici. apele uzate ale staţiunii Amara.

calitatea apei râului Ialomiţa s-ar înbunătăţi şi în timp va putea fi încadrată intr-o categorie superioară de calitate.01.01. În luna ianuarie 2005 au avut loc o poluare accidentală pe râul Prahova şi implicit Ialomiţa.G.2005 ora 16 şi 15 min) – 11.2 mg/l . Coşereni şi Ciochina.2005 ora 16)– 0. . Laboratoarele APM Ialomiţa şi SGA Ialomiţa au efectuat permanent analize (substanţe extractibile şi produse petoliere) în punctele: baraj Moldoveni (amonte şi aval).01.2005 ora 21. iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă.2005 ora 14) – 3 mg/l . Prahova. 69 .2005 ora 16 şi 10 min) – 14 mg/l .01. Dezvoltarea durabilă include protecţia mediului. În urma analizelor efectuate de laboratorul APM Ialomiţa s-au înregistrat următoarele valori de produse petroliere: baraj Moldoveni – amonte (în data de 20. Sau împrăştiat materiale absorbante (K-sorb) şi în secţiunile de râu de la S. cu privire la poluarea accidentală de pe râul Prahova. Manasia şi Buieşti.01.aval (în data de 20. s-au luat măsuri pentru intervenţie operativă de urgenţă.01.01. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a stabilit măsurile care trebuie întreprinse pentru stoparea efectelor poluării.2005 ora 13 şi 50 min) – 4. nu se poate asigura dezvoltarea durabilă.H.2005 ora 12 şi 30 min)– 5. acest lucru ducând la îmbunătăţirea calităţii apei râului Ialomiţa..râu Ialomiţa – Ciochina (în data de 23.3 mg/l baraj Moldoveni – amonte (în data de 23. În urma informării primite de la S. Adâncata şi Coşereni. în data de 19.aval (în data de 23.Prin exploatarea cu randament ridicat a staţiei de epurare.A. S-au realizat pe cursul râului baraje speciale de retenţie a produselor petroliere în localităţile Moldoveni.Dacă se vor lua măsuri necesre şi la punctele de deversare a apelor uzate din amonte de municipiul Slobozia.6 mg/l baraj Manasia – amonte (în data de 23. baraj Manasia (amonte şi aval). se va reduce considerabil concentraţia poluanţilor.6 mg/l Fără ocrotirea mediului.

70 . 1996. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic. ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Editura Tehnică. Editura Enciclopedică. 1996 “ Enciclopedia geografică a României”. mare parte este inglobata fie in gheturile polare. Gruia E. “Apa şi poluarea “. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. “ Epurarea apelor uzate menajere şi orăşeneşti “. Ghinea Dan. Din jumatatea de pahar ramasa.. Fara apa nu poate exista viata. 1979. 3. Blitz E.Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. 2. Volumul V. Bucureşti. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE 1. fie este prea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel. chimic si bacteriologic. Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa. Bucureşti.

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 6. Bucureşti. 7. Slobozia judeţul Ialomiţa. Teodorescu I.. Şchiopu Dan. 1999 ”Hidrologia uscatului”. “Apărarea naturii”. Bucureşti. Editura Ceres. “Economia apelor”. Petru Olariu. 5. “ Ecologia şi protecţia mediului”. Creţu Ghe. “Protecţia calităţii apelor. Agenţia de Protecţia Mediului. Iaşi..4.. Editura Didactică şi Pedagogică. 11. Bucureşti. 1982. 71 . Bucureşti.ro –. 9. Bucureşti. 10. Ghinea L. “Gospodăirea apelor”.google. 1976. Editura Tehnopress.” Editura Tehnică . 8. Negulescu M. 1978. 1997. Surse internet – www. 1973. Editura Didactică şi Pedagogică.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->