UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Departamentul ID Specializarea : CONTABILITATE INFORMATICĂ DE GESTIUNE

Anul I, Sem I, Grupa

Studenţi TRANDAFIR NICU COSTAŞ

...................................... FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ MĂRIMEA CERERII..........................................................3..................................................3 PREŢUL..........................................................8 7............................1....4................. MODIFICAREA PREŢULUI DE PIAŢĂ CA URMARE A SCHIMBĂRII CERERII ŞI OFERTEI..........................................6 5...........................................................................................2.........................................8 8.............. CURBELE REGRESIVE ALE CERERII...............1......................5 5....................................................1......6 6....................... EXTINDEREA ŞI RESTRÂNGEREA CERERII..............5 5...........................................................................................................................................................................................7 7.....6 6......................................... FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ MĂRIMEA OFERTEI........................................ BIBLIOGRAFIE..........................................................17 2 .....6 6...........................................9 9...... ELASTICITATEA CERERII.......................................5 5..................................2...........3 PIAŢA......................................... ELASTICITATEA DE PREŢ A OFERTEI...... ANALIZA CERERII ŞI OFERTEI PENTRU PRODUSUL LAPTE DE CONSUM.................... PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE CERERII.............................CUPRINS OBIECTIVE.....3 MECANISMUL CONCURENŢIAL................................4 5..................................... PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE OFERTEI................................................................. ECHILIBRUL DINTRE CERERE ŞI OFERTĂ.......................................................................

prin piaţa înţelegem raporturile ce se stabilesc între cerere si ofertă. ea fiind în esenţa un ansamblu de raporturi de schimb. altfel spus. propriu economiei de piaţă. mai mult sau mai puţin abstract. De aceea se spune că sistemul concurenţial duce la stimularea producţiei. Analiza cererii şi ofertei pentru produsul Lapte de consum PIAŢA Piaţa a apărut cu multe secole în urmă. elasticitatea ofertei. factori ce influenţează cererea. împreună cu fenomenele legate de manifestarea obiectului ofertei şi cererii. respectiv nevoile si dorintele solvabile (însoţite deci de capacitatea oamenilor de a cumpăra mărfurile) si oferta vânzătorilor. cu componentele şi calitatea celor cerute. Concurenţa permite agenţilor economici să efectueze tranzacţiile cele mai favorabile din punctul lor de vedere. „Piaţa apare ca un ansamblu de mijloace de comunicaţii prin care vânzătorii şi cumpărătorii se informează reciproc despre ceea ce ei au.  oferă informaţii obiective. În general. ca punte istorică de legătură între producători şi consumatori. ieftine şi rapide agenţilor economici în aceeaşi măsura tuturor. Funcţiile generale ale oricărei pieţe sunt multiple. respectiv existenţa proprietăţii private. respectiv posibilitatile producatorilor. Oferta: noţiune. elasticitatea cererii. pentru a obţine produse de calitate şi la preţuri scăzute. între consumatori şi producători. deoarece tot acest sistem permite cumpărătorilor să aleagă produsul cel mai bun şi cu preţul cel mai mic de pe piaţă.Didier 3 . piaţa este locul de întâlnire la un moment dat. Concurenţa acordă fiecărui agent economic libertatea să producă şi să vândă ce îl avantajează mai mult şi să cumpere ce consideră că îi satisface trebuinţele în cea mai mare masură. dintre care cele mai importante sunt:  verifică concordanţa sau neconcordanţa dintre volumul. sistemul concurenţial „obligă” producătorul (ofertantul) să combine cât mai bine factorii de producţie. respectiv necesare la un moment dat. Din această întălnire se naşte un preţ şi un nivel cantitativ de schimb.1 MECANISMUL CONCURENŢIAL Raporturile economice se află într-un sistem de concurenţă. structura şi calitatea bunurilor oferite (produse) cu cantitatea. Piaţa însumează într-un tot actele de vânzare şi de cumpărare. despre preţurile pe care le cer şi pe care le propun pentru ca tranzacţiile dintre ei să se încheie". factori ce influenţează oferta. dintre cererea cumpărătorilor.OBIECTIVE        Piaţa Mecanismul concurenţial Preţul Cererea: noţiune. Legea cererii şi a ofertei. bazat pe liberalismul economic. dar în condiţii de eficenţă maximă a 1 M. despre ceea ce aceştia au nevoie.

Adesea. Pe măsura dezvoltării economiei de schimb. Obiectivul oricărui agent economic este profitul.permite consumatorilor să găsească furnizorul cu produsele cele mai ieftine şi. în situaţia schimbului direct de produse (a trocului)2 . Libertatea preţurilor nu este sinonimă cu libertatea creşterii lor abuzive. în vederea obţinerii unor profituri cât mai mari şi mai sigure. salariile tarifare. aceasta măsurând acel „ceva" existent în toate bunurile supuse vânzării . rata dobânzii etc. Concurenţa . respectiv. PREŢUL Preţul a ocupat şi ocupă un loc central în ansamblul teoriei şi practicii economice. Preţul a fost considerat dintotdeauna o mărime relativă. cantitatea de bani pe care cumpărătorul o plăteşte în schimbul unei unităţi de bun economic. ca ceva care se măsoară prin altceva. îmbunătăţesc calitatea produselor etc. cerut şi dorit de consumatori. prin calitatea mai bună a mărfurilor. concurenţa este considerată calea de satisfacere a intereselor tuturor participanţilor la viaţa economică. Dar. concurenţa asigură profiturile scontate de firme şi satisfacerea în cât mai mare măsură a nevoilor consumatorilor. adică raportul de schimb care se stabileşte între bun şi monedă". Prin preţ. funcţia universală (în timp şi spaţiu) de exprimare a valorii de schimb a fost preluată de monedă. încă de la începutul introducerii lui în limbajul economic. adică valoarea lor de schimb". Concurenţa reprezintă confruntarea. Încă în antichitate.folosirii factorilor de producţie şi totodată urmăreşte satisfacerea în cea mai mare măsura a nevoilor consumatorilor exprimate prin cerere. conforme cu exigenţele şi raţionalitatea economiei de piaţă. Cea mai bună contrapondere este cu siguranţă concurenţa. Mecanismul concurenţial exprimă legăturile numeroase între acţiunile subiective ale agenţilor economici şi cadrul obiectiv al desfăşurării acestor acţiuni. preţul reprezintă raportul între două cantităţi de bunuri economice propuse la schimb sau. subiecţii economici producători sunt obligaţi să reducă costurile. cantitatea dintr-un bun care trebuie să fie dată în schimbul unei unităţi dintr-un alt bun (material sau serviciu. ceea ce este acelaşi lucru. obiectiv pentru atingerea căruia ei introduc noi tehnologii. rivalitatea economică între industriaşi. comercianţi. „Preţul este valoarea unui bun în termenii monetari. Sub presiunea concurenţei. absolut toţi cei care şi 1-au însuşit şi folosit au intuit faptul că preţul măsoară ceva. respectiv a economiei politice. Făcând posibil ca în societate să se producă numai ce şi cât este necesar. bancheri. Iată de ce firma trebuie să se adapteze pieţei pentru a exploata toate căile posibile ale profitului.libertatea preţurilor .3 Preţul exprimă. cursurile de schimb ale hârtiilor de valoare. aceasta înseamnă că preţul unui sac de grâu era de două măsuri de orz. Dintr-o astfel de perspectivă. se înţeleg în prezent şi tarifele serviciilor. încurajează producătorii în determinarea creşterii clientelei prin scăderea costurilor. Prin acestmecanism. Barre 4 . totodată. prestatori de servicii pentru a atrage de partea lor consumatorii prin preţuri mai convenabile. la cele mai scăzute costuri posibile. actele subiective ale indivizilor participanţi la viaţa socială sunt transformate în acţiuni necesare.cumpărării. perfecţionează organizarea şi conducerea întreprinderii.preţul grâului se exprimă prin orz şi al orzului prin grâu. Walras R. termenului i s-au atribuit cele mai variate sensuri. el este expresia bănească a valorii de schimb pe care o încasează 2 3 L. satisfactor sau prodfactor). Concurenţa erodează permanent profitul. Dacă 30 de măsuri (saci) de grâu se schimbau pe 60 de măsuri de orz. Aristotel susţinea că „preţul exprimă echivalenţa a două bunuri diferite calitativ. iar al unei măsuri de orz de 1/2 măsură de grâu. Unii economişti au apreciat că preţul reprezintă noţiunea fundamentală a ştiinţei economice.

Schimbarea preţului unui bun reduce sau creşte venitul real al consumatorului. Structura populaţiei (ponderea copiilor. atunci când preţul scade cantitatea cerută creşte”. 5. 5 . Alta este mărimea cererii pentru un produs pe o piaţă cu un milion de locuitori decât pe piaţa cu trei milioane de locuitori. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE CERERII Modelul cererii evidenţiază legătura între cantitatea de bunuri şi servicii pe care cumpărătorii sunt pregătiţi să o cumpere într-o anumită perioadă de timp şi preţul acestora.Mărimea venitului familiei este un factor decisiv când este vorba de cererea unui produs sau serviciu. consumatorii sunt dispuşi să cumpere o cantitate mai mică din acest produs. inclusiv din cel căruia i s-a schimbat preţul. untul pentru margarină. îmbrăcămintea etc. Efectul produs de o schimbare a preţului unui bun asupra cererii pentru acel bun. Unele societăţi produc mai multă bunăstare decât altele şi distribuţia bunăstării poate fi diferită. Venitul naţional şi distribuţia lui în rândul populaţiei. a întregii pieţe. Extinderea şi restrângerea cererii Dacă preţul creşte sau se micşorează. presupunând că venitul real este menţinut constant este efectul de substituţie. Ca răspuns la această schimbare a venitului real. 2. Preţul este deci suma de bani încasată . Unele produse pot avea substituenţi apropiaţi ca. Unele bunuri sunt cerute pentru că reprezintă necesităţi.2. Gusturile şi preferinţele consumatorilor sunt rodul gradului diferit de instruire al indivizilor. Factorii care influenţează mărimea cererii Distingem două grupe mari de factori: 1) factori ce afectează cererea individuală a consumatorului 2) factori care influenţează cererea totală. respectiv creşte. sunt efectul respectării unor tradiţii în ce priveşte hrana. Legea generală a cererii: „În general. restul factorilor ce influenţează cererea rămânând neschimbaţi. maturilor.Necesitatea unui produs şi alternativele sale. El este întotdeauna negativ. 3. ea variază odată cu schimbarea condiţiilor. Cererea este mare dacă populaţia este în stare să-şi susţină necesităţile prin puterea de cumpărare. Între factorii ce afecteaza cererea individuala a consumatorului enumerăm următorii: 1.Preţul bunurilor substituibile. Cerere puternică există in societăţile egalitariste deoarece oamenii îşi susţin necesităţile prin putere de cumpărare. Mărimea şi structura populaţiei.vânzătorul pentru o unitate din bunul tranzacţionat. de exemplu.1.plătită pentru transferarea definitivă a atributelor dreptului de proprietate de la o persoană la alta. conform legii generale a cererii cererea scade. consumatorul cumpără mai puţin (respectiv mai mult) din toate bunurile. 4. Dintre factorii care influenţează mărimea cererii totale amintim: 1. Pe măsură ce preţul creşte. 2. bătrânilor în totalul populaţiei) va influenţa vizibil cererea pentru anumite produse. adolescenţilor. 5. altele devin necesităţi deoarece s-au format obiceiuri în legătură cu ele. 5. adică pe măsură ce preţul creşte cantitatea cerută se reduce şi invers. carnea de porc pentru carnea de vită sau cea de pui. Cererea nu e fixă.

6 . Acest comportament poate să apară la ambele capete ale curbei. chiar dacă mărfurile respective sunt mai scumpe. Elasticitatea cererii Elasticitatea de preţ a cererii poate fi definită ca fiind capacitatea de reacţie a cantităţii cerute pentru un anumit produs la o mică modificare a preţului său. sperând să le recumpere la preţuri şi mai mici. În cazul în care se aşteaptă majorarea preţurilor la produse comercianţii se tem. preţul bunurilor substituibile şi politica economică a statului) rămânând nemodificaţi.3. reducerea costurilor conduce la stimularea producţiei. ci sunt solicitate pentru a evidenţia o anumită stare.costurile sunt influenţate de o multitudine de factori care devin astfel factori indirecţi ce influenţează oferta. cu cât preţul de piaţă este mai mare cu atât este mai mare şi cantitatea oferită”.1. ei vor cumpăra orice se găseşte. Un exemplu de cerere regresivă în cazul scăderii preţului apare la bursă. S-a constatat că pentru multe bunuri de larg consum. El poate avea chiar valori negative în cazul produselor inferioare. Consecinţa este reducerea standardului de viaţă al consumatorului care se va limita numai la consumul acelui produs. Bunurile de paradă sunt acele bunuri ce sunt cumpărate nu pentru valoarea lor intrinsecă. frânează producţia.4. Atunci când se scumpeşte un produs inferior venitul real se micşorează.Costul de producţie Dacă preţurile de vânzare rămân constante. când aşteptarea scăderii preţurilor provoacă speculă. Legea generala a ofertei: „În general. Curbele regresive ale cererii Curbele regresive sunt acele curbe ale cererii care se întorc şi încep să se desfăşoare în sens invers. în timp ce creşterea lor. Pe măsura creşterii preţului creşte şi volumul producţiei. Chiar dacă preţurile scad. cum ar fi îmbrăcămintea. Elasticitatea se calculează cu următoarea formulă: Ecpx = modificarea procentuală a cantităţii cerute pentru produsul X/ modificarea procentuală a preţului produsului X Ecpx este coeficientul elasticităţii cererii pentru bunul x în funcţie de modificarea preţului acestui bun. Elasticitatea cererii depinde în principal de: 1) disponibilitatea substituenţilor pentru bunurile în cauză 2) importanţa relativă a preţului bunurilor raportate la venitul nostru total. afectează mărimea ofertei sunt următorii: 1. cererea creşte proporţional cu venitul.. ceilalţi factori (costul de producţie. avem de-a face cu un coeficient mic de elasticitate în funcţie de venit. Când cererea pentru un produs „X” scade o dată cu creşterea veniturilor. Regresia la capătul de sus al curbei o întâlnim la bunurile de paradă şi la cele al căror preţ se aşteaptă să crească şi care vor deveni probabil deficitare. speculanţii nu cumpără acţiunile al căror preţ a scăzut ci vând. 6. La rândul lor . Factorii care influenţează mărimea ofertei Factorii care. Consumul produsului inferior va creşte pe măsură ce preţul va creşte. 5. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE OFERTEI Modelul ofertei evidenţiază legătura între cantitatea de bunuri şi servicii pe care producătorii sunt dispuşi să o aducă pe piaţă într-o anumită perioadă de timp şi preţul pieţei. Deoarece în lume lipsurile se dezvoltă. pe lângă preţul de piaţă al produsului.5. 6.

adică intrările în sistem (materii prime. tinde să crească preţurile la produsele oferite. Dacă guvernul scade pretenţiile sale în privinţa standardului pe care trebuie să-l atingă echipamentul de protecţie într-una din aceste ramuri. Orice curbă a ofertei în formă de linie dreaptă care trece prin origine trebuie să aibă elasticitate unitară cu alte cuvinte cantitatea furnizată trebuie să se modifice proporţional cu preţul. a. 2. oferta fiind foarte inelastică în raport cu preţul. 6. o firmă cu costuri şi aşa ridicate ajunge în situaţia în care profitul scade sub cel normal de pe urma capitalului investit. 1. 4. De cele mai multe ori oferta nu se poate adapta instantaneu la semnalul trimis de piaţă prin 7 . soldată cu reducerea ofertei. b. Acesta este profitul necesar şi suficient pentru a reţine o firmă într-o industrie şi totodată profitul insuficient pentru a atrage în industria respectivă o firmă care se găseşte în afara ei. materiale. Se impune clarificarea noţiunii de profit normal.2 Preţul factorilor de producţie. Acesta constă în realizarea unor schimbări care să ducă la scăderea cantităţii de resurse folosite pentru producerea aceleiaşi cantităţi de bunuri. oferta pentru ceilalţi substituenţi descreşte pentru că producătorii acestora vor migra în ramurile care produc substituentul cu preţul cel mai ridicat. Tehnologiile care pot fi folosite în anumite ramuri sunt stabilite indirect.a fost o avalanşă de tipuri noi de calculatoare. zăpadă) sau generate de intervenţia omului (războaie. Termenul are multiple semnificaţii: descoperiri ştiinţifice. Dacă preţul de vânzare pe piaţă al unui produs substituibil creşte. De regulă. în cel al ocrotirii sănătăţii etc. Este posibil ca. măsură a influenţei guvernelor asupra pieţei. Ea este stabilită fără a se ţine cont prea mult de mărimea cererii. Ele pot fi naturale (uragane. energie etc. Oferta este relativ elastică atunci când factorii de producţie pot fi procuraţi cu uşurinţă. Rezultatul va fi părăsirea industriei de către aceste firme. Elasticitatea de preţ a ofertei Elasticitatea de preţ a ofertei este definită ca fiind capacitatea de reacţie a cantităţii oferite la modificările de preţ şi se calculează ca raport între variaţia cantităţii oferite şi variaţia procentuală a preţului.Condiţiile externe afectează atât producţia propriu-zisă cât şi sistemul de distribuţie.Modul de organizare a pieţei. cu cât tehnologia este mai performantă cantitatea de produse adusă pe piaţă este mai mare. 3. incendii) 2. de exemplu.Preţul produselor substituibile.1. imediat după creşterea preţului. O tehnologie avansată reduce costurile unitare şi conduce la realizarea producţiei de masă.). firmele să nu poată spori volumul de muncă. c.Factori speciali care influenţează oferta: 1. Un factor care influenţează oferta este timpul. Dacă taxele sunt mari.2. Reglementările fiscale şi cele referitoare la salariul minim pot reduce profitabilitatea firmelor. oferta va creşte deoarece fondurile economisite pe seama echipamentului de protecţie vor fi destinate creşterii nivelului producţiei. Încurajarea spiritului inovaţional ca măsură de stimulare a ofertei se poate exemplifica cel mai bine prin situaţia din industria calculatoarelor unde. de exemplu. Monopolul asupra unei pieţe. Această constatare nu este valabilă însă şi pentru tehnologiile de avangardă extrem de costisitoare. materiale şi capital necesar pentru producţie.1 Stadiul dezvoltării tehnologiei sau avansul tehnologic. Scăderea preţului combustibilului. prin măsuri de politică economică care impun canoanele în domeniul protecţiei mediului înconjurător. va avea influenţă asupra costurilor în sensul micşorării lor şi rezultatul poate fi creşterea ofertei de produse alimentare. Cantitatea oferită de monopolul respectiv este acea cantitate care-i asigură un profit maxim.Politica economică generală a statului. combustibil. în ultimii ani . mai buna aplicare a tehnologiilor existente şi nu în ultimul rând simpla reorganizare a muncii.

Distingem 4 modificări posibile: a) creşterea cererii.1. Modificarea preţului de piaţă ca urmare a schimbării cererii şi ofertei Modificarea condiţiilor (factorilor) care influenţează cererea şi oferta au ca rezultat curbe noi.O cerere mărită ridică preţul şi provoacă o extindere a ofertei. în schimb.intermediul preţului de vânzare de piaţă. Semnalul pe care piaţa îl transmite agenţilor economici (gospodării casnice. Aceste schimbări conduc la cerere sau ofertă de mai multe sau mai puţine bunuri pentru aceeaşi valoare a preţului de piaţă! Aceste schimbări determină modificarea preţului de piaţă deoarece poziţia de echilibru se schimbă.Preţul de echilibru este acel preţ care egalizează cererea cu oferta. să însămânţeze. înainte de a produce ceva.În general. sumarul legilor cererii şi ofertei se prezintă astfel: 1. 7. nu poate reacţiona prompt deoarece există întotdeauna o diferenţă de timp de când cererea se modifică până când oferta se adaptează la această schimbare. se poate spune că mecanismul pieţei reflectat cu ajutorul curbelor de ofertă şi cerere determină preţurile şi cantităţile bunurilor produse şi. Oferta. cantitatea cerută creşte odată cu scăderea preţului. pe piaţă rezultând un echilibru al preţului şi al cantităţii. în consecinţă. Preţul care egalizează cererea şi oferta este preţul pieţei. Deci. În concluzie. cererea poate reacţiona prompt la schimbarea preţului deoarece consumatorii îşi pot regla instantaneu cererea. în condiţiile liberei concurenţe. cum şi pentru cine se produce. 2.O cerere micşorată scade preţul şi determină o contracţie a ofertei. să treacă la fabricarea altui produs. 7. 4. ECHILIBRUL DINTRE CERERE ŞI OFERTĂ Cererea şi oferta examinate separat se întâlnesc şi se confruntă. 3. 6.O ofertă micşorată ridică preţul de piaţă şi provoacă contracţia cererii. să foreze etc.În general. complet diferite. 7. Echilibrul de piaţă se va stabili la acel preţ şi la acea cantitate la care volumul cererii şi al ofertei devin egale.O ofertă crescută scade preţul pieţei şi determină extinderea cererii. Astfel. deoarece producătorii au nevoie de timp pentru a organiza un nou ciclu de producţie. c) creşterea ofertei. 5. să construiască o nouă fabrică. rezolvă simultan cele trei mari probleme ale economiei: ce. cantitatea oferită creşte odată cu creşterea preţului. firme. 8 . b) descreşterea cererii. Antreprenorul trebuie să-şi refacă planurile de activitate. d) descreşterea ofertei. stat) este tocmai acest preţ de piaţă ! Cererea şi oferta reacţionează în mod diferit la modificarea preţului de piaţă. în realitate.

8. CURBA CERERII Cantitate cerută (număr de litri pe lună) 7. iar când preţul scade. LEGEA CERERII Când preţul unui bun creşte. maximizarea satisfacţiei  Restricţii  preţurile  veniturile limitate Cantitatea cerută pe o piaţă dintr-un bun este cantitatea totală pe care toţi cumpărătorii de pe piaţă decid să o cumpere la un preţ determinat . cantitatea cerută din bunul respectiv se diminuează. cantitatea cerută scade.000 5. cantitatea cerută creşte . Preţul şi cantitatea sunt invers proporţionale: atunci când preţul creşte.000 3. iar toţi ceilalţi factori sunt constanţi.000 4.500 6. ANALIZA CERERII ŞI OFERTEI PENTRU PRODUSUL LAPTE DE CONSUM CEREREA  Obiectivul cumpărătorului:  îmbunătăţirea situaţiei prezente.500 Preţ (pe litru) 1 2 3 4 5 9 .

000 5. menţinând constante valorile celorlalte variabile B 2 C fiecare punct de pe curbă arată cantitatea totală pe care vor alege cumpărătorii să o cumpere la un preţ determinat .000 4.500 6.000 MODIFICAREA CANTITATII CERUTE  Variaţia preţului determină deplasarea de-a lungul curbei cererii = modificarea cantităţii cerute  Creşterea preţului  deplasare spre stânga de-a lungul curbei cererii (diminuarea cantităţii cerute)  Reducerea preţului  deplasare spre dreapta de-a lungul curbei cererii (sporirea cantităţii cerute) MODIFICAREA CERERII Preţ (pe litru) Cantitate cerută (litri pe lună) Cantitatea cerută după sporirea Veniturilor (litri pe lună) 1 2 3 4 5 7. Număr de litri 4.500 9500 8000 7000 6000 5500 10 .000 3.000 6.Preţ / litru A 4 arată relaţia între preţ şi cantitatea cerută.

000 8. deplasând curba cererii spre stânga  Populaţie  relaţie direct proporţională cu cererea  Previziuni  vizavi de unele evenimente viitoare (evoluţia preţurilor) 11 . deplasând curba cererii spre dreapta  Bunuri complementare  sporirea preţului unui bun complementar reduce cererea bunului iniţial.Preţ / litru B 2 BI C2 C1 6.000 Număr de litri  Variaţia oricărui determinant al cererii (cu excepţia preţului)  deplasarea curbei cererii = modificarea cererii  Cumpărătorii decid să cumpere mai mult la un anumit preţ  curba cererii se deplasează spre dreapta (sporirea cererii)  Cumpărătorii decid să cumpere mai puţin la un anumit preţ  curba cererii se deplasează spre stânga (reducerea cererii) DETERMINANTII CERERII  Venitul  Averea  Cererea pentru majoritatea bunurilor (bunuri normale) este direct proporţională cu venitul sau averea  Bunuri normale  oamenii le solicită mai mult când le sporeşte averea  Bunuri inferioare  oamenii le cer mai puţin atunci când le sporeşte averea  Bunuri substituibile  sporirea preţului unui substitut măreşte cererea bunului iniţial.

cererea se diminuează şi curba cererii se deplasează spre stânga MODIFICAREA CERERII  Deplasarea de-a lungul curbei:  Creşterea preţului determină o deplasare spre stânga  Reducerea preţului determină o deplasare spre dreapta  Deplasarea întregii curbe:  Spre dreapta când:  Creşte venitul  Creşte averea  Creşte preţul bunurilor de substituţie  Scade preţul bunurilor complementare  Creşte populaţia  Creşte preţul sperat  Gusturile se schimbă în favoarea bunului  Spre stânga când:  Scade venitul  Scade averea  Scade preţul bunurilor de substituţie  Creşte preţul bunurilor complementare  Scade populaţia  Scade preţul sperat  Gusturile se schimbă în defavoarea bunului OFERTA  Obiectivul vânzătorului:  obţinerea beneficiului maxim posibil  Cand o firma intra pe piata ca vanzator vrea sa obtina profitul maxim posibil dar se confrunta cu 3 restrictii  Restricţii:  tehnologia  preţurile pe care trebuie să le plătească pentru factorii de producţie  preţul pieţei pentru producţia sa  Cantitatea oferită pe piaţă dintr-un bun este cantitatea pe care toate firmele de pe piaţă ar dori să o producă şi să o vândă la un preţ determinat 12 . Gusturi  când gusturile se schimbă în favoarea unui bun (oamenii vor mai mult) cererea creşte şi curba cererii se deplasează spre dreapta  când gusturile se îndepărtează de un bun.

şi toate celelalte condiţii rămân neschimbate. creşte şi cantitatea oferită.LEGEA OFERTEI  Când preţul unui bun creşte.000 Număr de litri 13 . scade şi cantitatea oferită CURBA OFERTEI Preţ (pe litru) Cantitate oferită (număr de litri pe lună) 1 2 3 4 5 2.000 6.000 6.500 4. creşte şi cantitatea oferită  preţul şi cantitatea oferită sunt direct proporţionale: când creşte preţul unui bun. iar când scade preţul.000 5.500 O Preţ / litru 4 G 2 F 4.000 6.

500 4.000 6. menţinând constante valorile tuturor celorlalte variabile care afectează oferta  fiecare punct de pe curbă arată cantitatea pe care vânzătorii decid să o vândă la un preţ determinat MODIFICAREA CANTITATII OFERITE  Modificarea preţului unui bun determină deplasarea în lungul curbei ofertei = modificarea cantităţii oferite  Sporirea preţului  deplasarea spre dreapta de-a lungul curbei: o creştere a cantităţii oferite  Reducerea preţului  deplasarea spre stânga de-a lungul curbei: o scădere a cantităţii oferite MODIFICAREA OFERTEI Cantitatea oferită după sporirea ofertei (litri pe lună) Preţ (pe litru) Cantitate oferită (litri pe lună) 1 2 3 4 5 2. arată relaţia dintre preţul unui bun şi cantitatea oferită.500 4500 6000 7000 8000 8500 14 .000 6.000 5.

 preţul factorilor de producţie este invers proporţional cu oferta  Rentabilitatea bunurilor alternative  Bunurile alternative = alte bunuri pe care le poate produce o firmă. utilizând unii din factorii de producţie pe care îi foloseşte la fabricarea bunului analizat ( ex : un prod .  Tehnologia 15 . Modificarea oricărui factor care afectează oferta (cu excepţia preţului)  deplasarea curbei ofertei = modificarea ofertei  Vânzătorii decid să vândă mai mult la un anumit preţ  curba ofertei se deplasează spre dreapta: creşterea ofertei  Vânzătorii decid să vândă mai puţin la un anumit preţ  curba ofertei se deplasează spre stânga: reducerea ofertei DETERMINANTII OFERTEI  Preţurile factorilor de producţie  Cresterea pretului unui factor de productie det.o sporire a ofertei ◊ deplaseaza curba ofertei spre dreapta .  Reducerea pretului unui factor de productie det.o diminuare a ofertei ◊ deplaseaza curba ofertei spre stanga. de gem poate produce si compot sau tuica de prune sau sa vanda lemnul de prun ca si combustibil )  relaţie invers proporţională cu oferta  cand un bun alternativ este mai rentabil ◊ curba ofertei bunului initial se deplaseaza spre stanga .

 progresul tehnologic se produce atunci când o firmă poate produce un anumit nivel de producţie cu o nouă metodă care este mai ieftină decât cea anterioară ( ex operarea cu laser sau vanzarea bunurilor la mana a 2 a la preturi mai mici pe internet)  progresele tehnologice care economisesc factori sporesc oferta unui bun. curbei ofertei spre stanga . firmele prod . deplasând curba ofertei spre dreapta . spre dreapta . (ex vremea nefavorabila scade capacitatea de productie . vor amana productia sau vanzarea pana cand pretul si beneficiile vor fi m mari . )  relaţie direct proporţională cu oferta . deplasând curba ofertei spre stânga ( ex : daca pretul zaharului se prevede ca va creste . ( ex vremea buna creste cap. ) MODIFICAREA OFERTEI  Deplasarea de-a lungul curbei:  Creşterea preţului determină o deplasare spre dreapta  Reducerea preţului determină o deplasare spre stânga  Deplasarea întregii curbe:  Spre dreapta când:  Preţul factorilor de producţie scade  Rentabilitatea bunurilor alternative scade  Capacitatea de producţie creşte  Preţul sperat se diminuează  Se îmbunătăţeşte tehnologia  Spre stânga când:  Preţul factorilor de producţie creşte  Rentabilitatea bunurilor alternative creşte  Capacitatea de producţie se reduce  Preţul sperat creşte 16 .  Capacitatea de producţie  Este data de nr de producători de pe piaţă şi de fabrici şi echipamente pe care le deţine fiecare întreprindere  Cand se mareste capacitatea de productie ◊ curba ofertei se deplas.  Aşteptările (previziunile) privind preţurile viitoare  sporirea preţului sperat al unui bun va reduce oferta.de productie .)  Cand se diminueaza capacitatea de productie ◊ deplas.

9. BIBLIOGRAFIE 17 .