SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ ŞI NOUA ECONOMIE În zilele noastre, informaţia devine o resursă esenţială în dezvoltarea societăţiilor moderne, evoluate în plan

politic, economic şi social. Dinamismul şi complexitatea noului tip de societate, care antrenează o creştere continuă a volumului şi diversităţii informaţiilor prelucrate şi care utilizează pe scară largă tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), au condus la conceptul de Societate informaţională. Societatea informaţională reprezintă o nouă etapă a civilizaţiei umane, un nou mod de viaţă, calitativ superior, care implică folosirea intensivă a informaţiei în toate sferele activităţii şi existenţei umane, cu un impact economic şi social semnificativ. Societatea informaţională permite accesul larg la informaţie al membrilor săi, un nou mod de lucru şi de cunoaştere, amplifică posibilitatea globalizării economice şi creşterea coeziunii sociale. Suportul tehnologic al noii societăţi se bazează pe trei sectoare: tehnologia informaţiei, tehnologia comunicaţiilor, producţia de conţinut (informaţional) multimedia, sectoare din de în ce mai convergente. Aceste tehnologii, bazate pe avansurile electronicii, au permis apariţia unor noi servicii şi aplicaţii telematice multimedia, care combină sunetul, imaginea şi textul şi utilizează toate mijloacele de comunicaţie (telefon, fax, televiziune şi calculatoare). Dezvoltarea acestor noi mijloace de comunicare reprezintă un factor important de creştere a competitivităţii agenţilor economici, deschizând noi perspective pentru o mai bună organizare a muncii şi crearea de noi locuri de muncă. Totodată, se deschid noi perspective privind modernizarea serviciilor publice, a asistenţei medicale, a managementului mediului şi a unor noi căi de comunicare între instituţiile administraţiei publice şi cetăţeni. Accesul larg la educaţie si cultură - pentru toate categoriile sociale, indiferent de vârstă sau de localizarea geografică - poate fi de asemenea realizat cu ajutorul noilor tehnologii. Utilizarea largă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor şi progresul către Societatea Informaţională asigură creşterea economică în condiţii de protecţie sporită a mediului, accelerând reducerea consumului fizic în favoarea valorificării informaţiei şi a cunoaşterii, deplasarea centrului de greutate de la investiţii în mijloacele fixe la investiţii în capitalul uman. In acest mod, Societatea Informaţională integrează şi obiectivele dezvoltării durabile, bazată pe dreptate socială şi egalitatea şanselor, libertate, diversitate culturală şi dezvoltare inovativă, protecţie ecologică, restructurarea industriei şi a mediului de afaceri. Schimbările majore din ultimii ani – creşterea exponenţială a comunicaţiilor mobile şi a numărului utilizatorilor de Internet, contribuţia sectorului TIC la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă, restructurarea companiilor şi a business-ului în general pentru a beneficia mai eficient de noile tehnologii, dezvoltarea accelerată a comerţului electronic – susţin tranziţia de la era industrială la cea post - industrială. Noile tehnologii digitale fac accesul, stocarea şi transmiterea informaţiei din ce în ce mai facile şi mai accesibile. Dispunând de informaţia digitală, aceasta poate fi transformată în noi valori economice şi sociale, creând imense oportunităţi pentru

etc. de protecţie a cetăţeanului şi consumatorului. reprezentanţii mediului de afaceri. creşterea importanţei invăţării şi a inovării.cu susţinerea şi avizul mediului de afaceri şi al societăţii civile . inflaţia controlată sub 2%. Guvernul şi instituţiile sale au rolul de a stimula. Prin noile legi. ai mediului academic şi societatea civilă. La originea acestor dezbateri stau performanţele excepţionale ale economiei americane: 8 ani de creştere continuă. iar pe de altă parte asigurate regulile etice de a muncii şi trăi într-un nou tip de societate (protecţia vieţii private şi a datelor personale. etc. Totodată. a globalizării şi a dezvoltării durabile. Programul de acţiune al Uniunii Europene "eEurope . norme. Informaţia devine resursa-cheie pentru economia digitală. Noţiunea de “noua economie” se referă în special la transformările actuale ale activităţilor economice ca rezultat al utilizării tehnologiilor digitale.trebuie stimulată pe de o parte dezvoltarea noilor servicii specifice Societăţii Informaţionale (comerţ şi tranzacţii electronice. comunitatea de afaceri din domeniul tehnologiiei informaţiei şi comunicaţiilor trebuie să ofere produse şi servicii de înalt nivel tehnologic şi totodată cât mai accesibile ca preţuri şi tarife. prelucrarea şi stocarea informaţiei intr-o manieră mai ieftină şi mai facilă. La rândul său.de atenuare a fenomenului de "digital divide" (excludere de la beneficiile noilor tehnologii a unor categorii sociale şi a unor regiuni/zone geografice) şi de coeziune socială.). făcând posibile restructurarea întreprinderilor şi apariţia de noi oportunităţi pentru crearea de valoare prin exploatarea informaţiilor disponibile. confidenţialitatea tranzacţiilor. Volumul enorm al informaţiilor schimbă modul de funcţionare a pieţelor.).atât la scară naţională cât şi internaţională . ( vezi Anexa 1) Construirea noului model de societate ridică probleme socio-politice majore . care asigură accesul. există ample dezbateri în mass-media internaţională şi în mediile politice asupra întrebării dacă aceste modificări sunt suficient de radicale pentru a merita eticheta de “nouă economie”.dezvoltarea de noi produse şi servicii. creşterea anuală de peste 4% în ultimii ani. conduce şi controla acest proces de tranziţie către Societatea Informaţională prin programe de acţiune concrete şi prin iniţierea unui nou cadru de reglementări specifice. trebuie găsite căi pentru formarea unei noi culturi a competitivităţii agenţilor economici din toate sectoarele în noul tip de economie. trebuie luate în considerare atât priorităţile naţionale de dezvoltare pe termen mediu-lung. În prezent. cât şi obiectivele de aderare la structurile euro-atlantice. Noua economie este caracterizată de intensificarea înglobării cunoaşterii în noile produse şi servicii. informatizarea serviciilor publice. Prin complexitatea fenomenelor pe care le implică dezvoltarea .O Societate Informaţională pentru toţi" constituie un important cadru de orientare. In acest scop. de conservare şi promovare a culturii specifice fiecărei naţiuni şi comunităţi locale. şomajul sub 5%. economia digitală. accesul cetăţeanului şi agenţilor economici la informaţia publică. Soluţionarea acestor probleme nu se poate realiza decât printr-un dialog larg între autorităţile guvernamentale. protecţia consumatorului. standarde şi reglementări care vor fi elaborate .

Cele mai mari economii se realizează în industria componentelor electronice. cu efecte importante asupra creşterii economice şi a calităţii vieţii in ţările respective (ex. 1). cât şi a cercetării-dezvoltării şi inovării tehnologice. fenomene care trebuie înţelese şi gestionate. Analiza pe sectoare a reducerii costurilor ca urmare a introducerii uneia dintre cele mai răspândite forme de manifestare a noii economii afacere/afacere (B2B) este extrem de semnificativă (tabelul nr. existenţa resurselor necesare (affordability). disponibilitate (availability). . Aceste roluri pot fi exercitate atât la nivel de grup ( organizaţii non guvernamentale. convergenţa tehnologiei informaţiei. care sunt: a) b) c) d) e) convingere (awarness). STADIUL ACTUAL PRIVIND SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ 3. SUA. de educaţie şi de cultură) devine de asemenea esenţială. Efectele micro şi macroeconomice ale noii economii şi SI au la bază principiile general valabile ale dezvoltării acesteia.) cât şi la nivel individual. cât şi reactiv faţă de politicile şi reglementările guvernamentale.1 Societatea informaţională în contextul internaţional (Analiza STEEP) Factorii tehnologici  Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor au înregistrat progrese deosebite în ţările dezvoltate în ultimul deceniu. adecvare (appropriatness). participarea activă a comunităţii academice (instituţii de cercetare. comunicaţiilor şi a industriei de media este un proces în plină desfăşurare care va avea un impact major economic şi social şi va adânci fenomenul de "digital divide". industria alimentară şi sănătate.societăţii informaţionale. Societatea civilă are de asemenea atât un rol proactiv prin formularea de cerinţe şi priorităţi privind modul de utilizare al noilor tehnologii în folosul întregii societăţi. asociaţii profesionale etc. ţările nordice din UE şi din Asia de SudEst). iar cele mai scăzute în extracţia cărbunelui. prin necesitatea formării unei noi culturi a cunoaşterii şi a învăţării în condiţiile utilizării noilor tehnologii. accesibilitate (accessibility). Drepturile cetaţeanului şi consumatorului în societatea informaţională au noi dimensiuni şi se pot manifesta sub noi forme.

Uniunea Europeană îşi concentrează eforturile de finanţare a cercetării in domeniul TIC şi de cooperare internaţională inclusiv cu ţările din Sud -Estul Europei candidate la aderare (ex. reducerea consumului unor materii prime/materiale (ex. optimizarea consumului de resurse naturale. UNESCO.) cât şi prin investiţiile marilor companii de profil din domeniu. în cercetare-dezvoltare).hârtia). etc. Poziţia de lider tehnologic au obţinut-o numai acele ţări care au făcut investiţii importante în cercetarea-dezvoltarea-inovarea domeniului atât prin susţinere guvernamentală (investiţii directe. pe dialogul social cu reprezentanţii societăţii civile.U. Banca Mondială. Factorii politici  Ţările dezvoltate au promovat în ultimul deceniu politici guvernamentale susţinute pentru promovarea dezvoltării şi utilizării sectorului TIC şi pentru trcerea la societatea informaţională. reducerea traficului în transporturi şi implicit a poluării.  Factorii economici  Economia mondială este marcată de transformări profunde.)  . (ex. crearea de parcuri tehnologice. reprezentând 1/3 din investiţiile firmelor S. etc.8 miliarde $. Ţările în curs de dezvoltare pot obţine unele avantaje economice dacă valorifică rapid oportunităţile oferite de TIC şi în special de comerţul electronic.A. dar mai ales prin beneficiile pe care le aduce prin aplicaţiile sale: dematerializarea producţiei. Aceasta implică insă strategii şi politici guvernamentale coerente de susţinere şi stimulare a utilizării noilor tehnologii  Factorii de mediu Ramura TIC prin natura sa este mai puţin condiţionată de factorii de mediu decât alte industrii tradiţionale. ONU. în 1998 aceste industrii au investit 44. aplicaţii de management al mediului şi de informare a populaţiei în caz de catastrofe ecologice. Impactul său asupra protecţiei mediului este în mod cert pozitiv atât prin faptul că este o industrie "nepoluantă". decalajul dintre ţările bogate si ţările sărace riscă să se amplifice odată cu trecerea la societatea informaţională. burse şi stagii de cercetare. Extinderea economiei digitale şi globalizarea pot genera noi conflicte dacă nu se continuă dialogul la nivel internaţional pe aceste teme şi nu se stabileşte un cadru de reglementare la nivel global. Unele ţări în curs de dezvoltare au iniţiat acţiuni similare. Programul Information Society Technologies. bazându-se totodată pe implicarea sectorului privat şi pe forţele pieţei. beneficiind şi de sprijinul unor instituţii şi foruri internaţionale (G7/G8. pentru care a alocat 32 % din fondurile comunitare de cercetare). etc.

2. O asemenea opţiune corespunde . comparativ cu alte ramuri. integrarea capabilităţilor TIC în noi produse şi servicii. Incepând din anii '90 Uniunea Europerană a adoptat o serie de decizii politice. în acest an a fost adoptat la Summitul de la Goteborg Programul de acţiune eEurope+ 2003. Creşterea calităţii vieţii prin utilizarea noilor tehnologii în domenii precum: protecţia socială. şi. 4. Valorificarea superioară a acestor tehnologii poate asigura progresul economic-social ce caracterizează societatea informaţională. prin faptul că produsele şi serviciile specifice SI conţin o cotă ridicată a valorii adăugate.O societate informaţională pentru toţi . pe această cale. ORIENTĂRI ŞI OPŢIUNI STRATEGICE  4.1 Obiective globale Utilizarea largă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (TIC) conduce la implicaţii profunde în viaţa social-economică. dezvoltarea sectorului TIC. la transformări fundamentale în modul de a realiza produsele şi serviciile şi în comportamentul uman. e-administration) . ar permite ocuparea resursei umane în activităţi caracterizate de eficienţă maximă. de management financiar şi al resurselor umane. planuri de acţiune şi reglementări menite să stimuleze trecerea la societatea informaţională şi să armonizeze politicile şi reglementările din ţările membre. asociată cu consumuri minime de resurse materiale şi de energie. Consolidarea şi dezvoltarea unei ramuri a economiei naţionale care să asigure realizarea de produse şi servicii competitive pe piaţa internă şi externă. cu condiţia îndeplinirii unor obiective şi orientări de natură strategică prin politici adecvate stării societăţii în care trăim: 1. 3. Un moment important l-a constituit liberalizarea sectorului comunicaţiilor în toate tările UE începând cu 1998. cerute de evoluţia lumii contemporane. considerându-l un cadru benefic pentru urgentarea procesului de integrare în UE. Consolidarea democraţiei şi a instituţiilor statului de drept prin participarea cetăţenilor la viaţa politică şi facilitarea accesului nediscriminatoriu la informaţia publică. la export. îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi modernizarea administraţiei publice (egovernment.urmată de planul de acţiune eEurope 2002. mai ales. integrarea în structurile euro-atlantice şi în Societatea Informaţională Globală. Dezvoltarea economiei de piaţă şi trecerea progresivă la noua economie. Recent a fost lansată iniţiativa eEurope . siguranţa transporturilor etc. asistenţa medicală. educaţie. protecţia mediului şi monitorizarea dezastrelor. România alături de ţările din Europa Centrala şi de Est a aderat la obiectivele acestui program european. creşterea competitivităţii agenţilor economici şi crearea de noi locuri de muncă în sectoare de înaltă tehnologie prin dezvoltarea comerţului electronic. în curs de desfăşurare şi monitorizare. O ramură a economiei bazată pe produse şi servicii care valorifică TIC pe piaţa internă şi. tele-lucrului. a unor noi metode de management al afacerilor.

asupra modului în care realizăm produsele şi serviciile. fiind susţinută de experienţa ultimilor zece ani a unor ţări de dimensiuni mici. G8 şi altele). Aceste rapoarte se bazează pe următoarele idei principale. Economia digitală.A.previziunilor privind evoluţia societăţii umane în secolul 21. OECD. mai ales a UE. începând din 1997 şi ajungând în prezent la “Digital Economy 2000”. Realizarea produselor şi serviciilor inovative la acest nivel nu se poate asigura decât prin menţinerea şi dezvoltarea unei capacităţi de cercetare-dezvoltare-inovare susţinută şi de un transfer tehnologic activ către producătorii de bunuri şi servicii. Finlanda sau Israelul. Israel. Globalizarea şi noile TIC impun realizarea produselor şi serviciilor la nivelul standardelor existente pe piaţa externă/globală.A. România trebuie să facă o opţiune fundamentală pentru dezvoltarea unei ramuri a economiei care să realizeze produse şi servicii cerute de societatea informaţională. cât şi de numeroase instituţii şi organisme internaţionale (ONU. şi UE Problematica noii economii.U. G7. cum sunt Irlanda. Având exemplul ţărilor amintite mai sus şi prezentate în anexe (Irlanda.The Okinawa Summit of the G7/G8”. S. interacţionăm.U. (vezi Anexa nr.A. PNUD. elaborate la nivel naţional şi global. iulie 2000). în care aceste standarde sunt la nivelul cel mai ridicat. progresele S. În acest context ce defineşte Societatea Informaţională. determinant. Finlanda).A. la noi oportunităţi oferite dezvoltării societăţii la nivel planetar (“global digital opportunity”. cu un impact major asupra modului în care gândim.: · Revoluţia digitală .U. bazată pe economia digitală. muncim. Schimbările majore care au produs acest impact şi care vor marca evoluţia societăţii în perspectiva noului mileniu sunt legate în principal de globalizarea competiţiei şi a pieţei şi de progresele obţinute în domeniul TIC. De la o diviziune a lumii în raport cu accesul la cunoaştere şi la utilizarea noilor tehnologii din domeniu (“global digital divide”) se poate ajunge prin strategii adecvate. şi UE. al creşterii economice şi al standardului de viaţă. 3) În ultimii ani au intervenit schimbări importante în evoluţia societăţii.U. O serie de rapoarte de referinţă. bazată pe tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor. este analizată sub diferitele ei aspecte de numeroşi factori politici în special din S. sunt cele relative la “The Emerging Digital Economy”. elaborate de Departamentul de Comerţ din S.A. asistăm la impunerea cunoaşterii ca un factor critic. în special pe piaţa internă a UE. Conştientizarea acestei stări impune elaborarea unei strategii a dezvoltării economiei naţionale şi a unor sectoarea viabile ale acesteia care să facă faţă competiţiei pe piaţa internă şi externă. (iunie 2000). petrecem timpul liber şi în mod special.U. ca semnale ale economiei digitale în S.

A.5% pe an. atât în locuinţe. · Economia S. Deşi este greu de evaluat impactul total al TI asupra economiei. în cercetare-dezvoltare. · Rata scăderii preţurilor TI a fost stimulativă pentru utilizatori: de la 1% . economia bazată pe Internet a S. Reducerea deficitului bugetar. faţă de 4.3% din PIB în 2000. · Investiţiile companiilor în TI (din totalul investiţiilor în echipamente) au crescut de la 3% în 1960 la 45% în 1996.1% din populaţia activă (inclusiv utilizatori TI).8%. câteva date sunt certe: · Industriile de tehnologia informaţiei (TI) au realizat o rată de creştere mai mult decât dublă.U.A. Există câţiva factori esenţiali. creşterea comerţului internaţional. la 5% 1995 şi la 8% pentru perioada 1996-1998. specialiştii TI din SUA au unele dintre cele mai mari venituri. Ca urmare. preţurile scăzute ale acestora (în special ale PC-urilor). au asigurat o treime din creşterea economică obţinută de S. · Investiţiile reale în echipamente TI şi software au crescut mai mult decât dublu în 1999 faţă de 1995. respectiv de la 243 miliarde $ la 510 miliarde $ (din care software-ul a crescut de la 82 miliarde $ la 149 miliarde $).A. a obţinut realizări care au depăşit aşteptările. a crescut cu 68% între 1998 şi 1999 şi generează anual o cifră de afaceri cu 300 miliarde $ mai mare decât cea a sectorului de tecomunicaţii şi cu 350 miliarde $ mai mare decât cea a companiilor aeriene. dublarea productivităţii muncii. un mediu economic stabil.1% în loc de 2%. combinate cu spiritul antreprenorial şi de risc în afaceri şi cu dinamica pieţelor de capital. · Prin scăderea vertiginoasă a preţurilor produselor şi serviciilor TI.4 milioane.U. respectiv 6.8 miliarde $.U. fără contribuţia TI în 1997 rata inflaţiei ar fi fost de 3. depăşind în medie 56. penetrarea rapidă a Internet-ului. reprezentând 1/3 din investiţiile firmelor din S.· Expansiunea Internet-ului · Comerţul electronic “business to business” · Furnizarea de bunuri şi servicii digitale · Furnizarea electronică de bunuri tangibile · Provocări pentru guverne/sectorul public şi pentru sectorul privat Revoluţia digitală În ultimii ani economia S.A. generând venituri mai mari decât industria de telecomunicaţii (300 miliarde $) şi companiile aviatice (350 miliarde $).U.U. managementul eficace al sectorului privat sunt performanţe concrete.. · Industriile TI. respectiv de la 2. cât şi în întreprideri. ajungând la 8.9% în 1985. · Industriile TI au reprezentat principala sursă a investiţiilor în cercetare-dezvoltare.A.A. care justifică acest avans: poziţia de lider a S. în ultimii 5 ani (fără a se considera şi efectele indirecte).1994. în domeniul tehnologiei calculaloarelor şi a software-lui.3% la 1. în 1998 aceste industrii au investit 44. Numărul de angajaţi în domeniul TI era în 1998 de 7. măsurabile.000 $ pe an. a crescut de la 300 miliarde $ în 1988 la 500 miliarde $ în 1999.U. . bazată pe serviciile Internet. acestea au contribuit la scăderea anuală a inflaţiei în perioada 1994-1998 cu 0.

Prima formă de comerţ electronic care s-a dezvoltat a fost “business-to-business”. 38% din populaţia rurală avea acces la Internet în anul 2000 faţă de numai 22% în decembrie 1998. Comerţul electronic “business-to-business”. creşterea fiind cu 31. companiile de telefonie celulară şi constructorii de sateliţi.U. Populaţia are posibilităţi de acces la Internet la viteze din ce în ce mai mari. pentru a scădea costurile desfacerii şi marketing-ului. care va asigura o reţea pentru cercetare mai rapidă de 100 până la 1000 de ori decât Internetul actual. Internetul este folosit foarte mult şi de populaţia rurală. giganţii mass-media. diferenţa dintre populaţia rurală şi cea urbană cu acces la Internet a scăzut de la 4% în 1998 la 2. · Bugetul S. numai 3 mil. 21. instruirea la distanţă şi munca colaborativă în timp real. care rămâne serviciul de bază în Internet.6 % în anul 2000. 116 milioane de americani au fost conectaţi on-line în august 2000. firmele de software. În raportul NTIA (National Telecommunication and Information Administration) octombrie 2000. sunt prevăzute de asemenea investiţii pentru dezvoltarea reţelelorsuport ale unor noi aplicaţii. În următorii maxim 5 ani marea majoritate a americanilor vor putea utiliza Internetul de pe seturile lor de TV. din care 110 mil. · Ritmul adaptării Internet eclipsează toate celelalte tehnologii. oameni utilizau Internetul. la populaţia cu handicap. în raport se arată că dacă un procent de 25% din populaţia fără handicap nu a folosit niciodată un calculator. adică 58% din populaţie are acces de la domiciliu la Internet. pe 1999 a alocat 850 mil. 60% nu au folosit niciodată un calculator.8% faţă de decembrie 1998.Expansiunea Internet – Avansurile realizate până acum în domeniul comunicaţiilor şi al calculatoarelor converg în viitor spre Internet. pentru a realiza noi oportunităţi de afaceri. . stocurile şi ciclurile de fabricaţie. televiziunile prin cablu investesc în tehnologiile Internet. cum sunt telemedicina. Investiţiile în tehnologia informaţiei implică astăzi şi perfecţionarea comunicaţiilor atât în interiorul unei organizaţii. raportul NTIA arată că în prezent circa 80% din utilizatorii Internet folosesc poşta electronică. între indivizi şi organizaţii sau între indivizi. iar la sfârşitul anului 1997 numărul utilizatorilor depăşea 10 mil. pe telefoane mobile. pentru a furniza servicii mai bune şi mai eficiente clienţilor. Cu toate acestea. · Clienţii companiilor de electronică. utilizată de companiile conectate la Internet pentru a-şi reduce costurile de achiziţie.6 din populaţia cu handicap are acces la Internet. Referitor la serviciile cele mai utilizate. companiile de telefoane.A. $ pentru investiţii în calcul de înaltă performanţă şi comunicaţii. faţă de numai 31 milioane în urmă cu 20 de luni. care l-au precedat: radioul şi televiziunea. · Traficul pe Internet se dublează la 100 zile. cât şi între organizaţii. $ pentru iniţiativa Next Generation Internet. companiile de calculatoare. este prezentată următoarea structură a utilizatorilor de Internet din SUA: · · · · · · Mai mult de jumătate din populaţie are calculator la domiciliu. În 1994. sau vor putea purta convorbirile telefonice pe Internet.

în special: .U. · New York Times a investit 350 mil. deşi durata de depreciere a echipamentelor TI este foarte scurtă. ziarele. servicii bancare şi de asigurări. oferind cititorilor facilităţi noi: fotografii color. $ în următorii 3 ani.1 miliarde $ de prime de asigurare vor fi generate via Internet. clip-uri. nu până demult se vindeau în magazine. $ în noile tehnologii de tipărire şi difuzare a ştirilor. au Web-site. În anul 2000 GE integrează toate cele 12 subunităţi de business ale companiei în acest sistem. 500-700 mil. · 90% din utilizatorii Web obţin on-line ştiri şi informaţii de largă utilitate. distribuirea software-ului. chioşcuri sau la domiciliu. Studii economice recente concluzionează că TI a contribuit cu cel puţin 50% la accelerarea productivităţii muncii în a doua jumătate a anilor ’90 (deşi investiţiile în TI au reprezentat în medie numai 6% din total). turism. etc. · Din 2001 se estimează că 1.A. · Peste 100 bănci din S.U. · Peste 2700 de ziare oferă facilităţi on-line.A. Administraţia Clinton a acordat o importanţă deosebită dezvoltării economiei digitale americane in contextul globalizării economiei mondiale.. liste de discuţii tematice. in general şi a comerţului electronic.U. în care sunt stipulate câteva principii esenţiale pentru dezvoltarea economiei digitale la scară globală. totalizând un total de 5 miliarde $ şi estimând să obţină economii de cca. Rezultatele multor firme dovedesc că investiţiile în TI au fost cu atât mai profitabile cu cât au fost însoţite de investiţii în modificări organizaţionale şi mai puţin eficace în absenţa acestora. Costurile unei tranzacţii bancare pe Internet se estimează la cca. creşterea potenţialului de selectare şi a comodităţii clienţilor au condus la dezvoltarea rapidă a utilizării Internet pentru divertisment. din care 60% în S.) comerţul electronic pe Internet – de tip business-to-business a depăşit 300 miliarde $. · Travel Industry Assiciation estimează că în anul 1997. rezervarea de hoteluri.Un document de referinţă in acest sens îl constituie “A Framework for Global Electronic Commerce”.Programele software. · Cifra de afaceri – numai pentru reclame difuzate via Internet va creşte la 8.5 miliarde $ în următorii 5 ani. · General Electric utilizează Internetul pentru aprovizionare şi a obţinut reducerea costurilor manoperei de achiziţii cu 30% şi a costurilor materiale cu 20%. în mod substanţial la creşterea productivităţii muncii. biletele de avion şi CD-urile.8 milioane americanii au utilizat Internetul pentru a-şi planifica călătoriile. Furnizarea de bunuri şi servii digitale .U. 13. în plus. Astăzi. utilizau Internet şi ofereau servicii on-line clienţilor în 1997.3 milioane şi-au făcut rezervările prin Internet. peste 800 de staţii TV din S. · Vânzarea biletelor de avion. închirierea de automobile sunt servicii furnizate pe Internet cu foarte mult succes.U. · Costurile de vânzare şi de marketing mult mai mici. se estimează că în anul 2001 sistemul se va generaliza. li se oferă clienţilor noi tipuri de servicii · Facturarea şi plăţile electronice pot conduce la economii de peste 19-46 miliarde $ anual.A.· Se estimează că în 2000 (pentru S. acestea se livrează electronic via Internet. Aceasta dovedeşte înalta rată de recuperare a acestor investiţii. din care 6.A. 1 penny faţă de 1$ în sistemul tradiţional. programe turistice pentru vacanţe sau week-end.A. Marile investiţii în TI au ajutat S.

în anul 2000).A. în cadrul căreia Administraţia americană oferă sprijin ţărilor în curs de dezvoltare pentru utilizarea Internet şi dezvoltarea comerţului electronic. a fost acoperită iar ritmul de creştere actual al pieţei de TV digitală este superior celui american.A. -securitatea informaţiei.A. În acelaşi document S. guvernele trebuie să evite restricţiile neadecvate acestei dezvoltări. acesta trebuie să acorde susţinerea şi urmărirea aplicării unui cadru legal minimal cât mai previzibil. Alături de încă 6 ţări. rata medie europeană este încă mult scăzută datorită diferenţelor mari dintre ţările UE.ţările nordice . UNIUNEA EUROPEANĂ Aşa cum arăta comisarul european Erkii Liikanen ( cu ocazia deschiderii CeBIT Hanovra 2000 în intervenţia "eEurope . · Ţările europene care au indicatori mai slabi de penetrare a PC şi Internet au în schimb rate de creştere foarte mari Ia telefonia mobilă şi la TV digitală. .U.abonaţi dintre Europa şi S. Deşi unele ţări europene .A. În aceeaşi ordine de idei trebuie menţionată şi o altă iniţiativă a administraţiei Clinton din cadrul G8 (22iulie. prin lansarea programului “From Global Digital Divide to Digital Oportunity-A Global Call for Action” şi crearea împreună cu alţi lideri din G8 a Digital Oportunity Taskforce. este menţionată şi România ca selectată să participe la IED (Internet for Economic Development). ritmurile de creştere sunt constante şi încurajatoare ( 40% faţă de 25% în S.An Information Society for ALL") deşi utilizarea Internet în Europa este sub nivelul S. simplu şi coerent. în unele ţări europene ritmul de creştere al abonamentelor este de 1% din populaţie / lună iar industria europeană în acest domeniu este un lider de necontestat. diferenţa de 10 mil.U. -protecţia vieţii private şi a datelor personale . fundaţiilor.· · · sectorul privat trebuie să fie liderul acestui proces. · Televiziunea digitală are de asemenea o dinamică promiţătoare. -standardele tehnice. atunci când implicarea guvernului se impune totuşi (ex. instituţiilor multilaterale şi internaţionale de a reduce decalajele digitalizării şi a crea oportunităţi noi pentru ţările în curs de dezvoltare. -conţinutul (informaţional).U. propune nouă domenii de reglementări la nivel internaţional care să permită dezvoltarea globală a comerţului electronic..U. Acesta va avea misiunea de a coordona eforturile guvernelor. care constituie premise favorabile pentru trecerea la noua economie: · Comunicaţiile mobile au o creştere explozivă. Totuşi Europa are propriile succese.: pentru protecţia consumatorului). 2000). -sistemul de plăţi electronice. Pentru clarificarea aspectelor financiare trebuie reglementate: -sistemul taxelor vamale.depăşesc nivelurile ţărilor din America de Nord. -protecţia proprietăţii intelectuale. · guvernele trebuie să recunoască calităţile unice ale Internet-ului. · comerţul electronic prin Internet nu poate fi susţinut decât la scară globală. sectorului privat. Pentru clarificarea aspectelor juridice trebuie reglementate: -codul comercial unic al comerţului electronic. Pentru clarificarea aspectelor privind accesarea pieţelor trebuie reglementate: -infrastructura de comunicaţii şi de tehnologia informaţiei.

şi o serie de obstacole pe care ţările europene trebuie să le depăşească pentru a accelera tranziţia către SI: preţurile prea ridicate la comunicaţii. creşterea cu 160 miliarde Euro în 1999.· Aceste avansuri pot crea premisele ca Europa să ocupe poziţia de lider in comerţul electronic global. lipsa de dinamism a pieţelor de capital. Cu aceeaşi ocazie au fost menţionate. .5% faţă de anul precedent). · Un alt succes european este considerat dinamismul pieţei telecomunicaţiilor (ex. Un rol esenţial l-au avut liberalizarea completă a serviciilor şi infrastructurilor de telecomunicaţii din cadrul UE incepând din 1998. imobilitatea unor manageri şi lipsa de iniţiativă a întreprinzătorilor. pe de altă parte. Iniţiativa eEurope ia în considerare toate aceste aspecte şi propune căi de acţiune pentru consolidarea succeslor şi depăşirea obstacolelor.european a comunicaţiilor mobile şi a televiziunii digitale. care a contribuit astfel substanţial la cresterea economică din Europa. cât şi standardizarea la nivel pan . adică cu 6. având în vedere faptul că terminalele mobile şi de TV digitală vor deveni in curând principalele dispozitive de acces la Internet şi comerţ electronic. slaba dezvoltare a capitalului de risc. Transformările calitative din telefonia mobilă (serviciile WAP. tehnologia GPRS) vor conduce la noi tipuri de servicii specifice economiei digitale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful