You are on page 1of 833

biblioteca rao

ALEX MIHAI STOENESCU

ISTORIA
LOVITURILOR DE STAT
~N ROMÂNIA

vol. 4, partea a II-a
„Revolu]ia din decembrie 1989“ –
o tragedie româneasc\

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
STOENESCU, ALEX MIHAI
Istoria loviturilor de stat `n România: 1821-1999
Alex Mihai Stoenescu. - Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2001
4 vol.
ISBN 973-8077-27-3
Vol. 4. Partea a II-a: „Revolu]ia din decembrie 1989“ - o tragedie româneasc\.
Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2005.
ISBN 973-576-791-0

323.276(498)“1821/1999“
94(498)“1821/1999“

RAO International Publishing Company
Grupul Editorial RAO
Str. Turda nr. 117-119, Bucure[ti, România

ALEX MIHAI STOENESCU
Istoria loviturilor de stat `n România
vol. 4, partea a II-a
„Revolu]ia din decembrie 1989“ – o tragedie româneasc\

© RAO International Publishing Company, 2005

Tiparul executat de
R.A. „Monitorul Oficial“
Bucure[ti, România

2005

ISBN 973-576-791-0

Cuprins

Capitolul VII
DEPARTAMENTUL SECURIT|}II
STATULUI LA ~NCEPUTUL REVOLU}IEI / 7

Capitolul VIII
LOVITURA PRINCIPAL|
Bucure[ti, 21 decembrie 1989 / 193

Capitolul IX
LOVITURA DE STAT MILITAR|
22 decembrie 1989 (orele 10.00-16.00) / 380

Capitolul X
PATRU GUVERNE, UN SINGUR
CENTRU DE PUTERE-ARMATA / 425

Capitolul XI
MOMENTUL-CHEIE AL REVOLU}IEI
Armata pred\ Puterea lui Ion Iliescu / 529

Capitolul XII
FENOMENUL DIVERSIONIST-TERORIST / 584

Capitolul XIII
EXECUTAREA {EFULUI STATULUI,
NICOLAE CEAU{ESCU / 683

Capitolul XIV
O NA}IUNE MURIBUND| / 739

Anexa 1 / 795

Anexa 2 / 807

Bibliografie selectiv\ / 811

Capitolul VII
DEPARTAMENTUL SECURIT|}II STATULUI
LA ~NCEPUTUL REVOLU}IEI

Motto:
Libertatea individual\ [i suveranitatea na]ional\ se
topesc `n aceast\ desf\[urare stihinic\ din care
spiritul amplificator `ncearc\ s\ ias\ reduc`nd totul la
doi termeni: r\zboi [i pace.

PETRE }U}EA

Acest capitol analizeaz\ comportamentul Departamentului
Securit\]ii Statului ca serviciu secret al ]\rii. Ideea de la care por-
ne[te analiza – a[a cum a fost abordat\ [i `n capitolele precedente –
este c\ `n decembrie 1989 nu a fost `nl\turat numai sistemul
politic, ci a fost destructurat [i statul. Consider destructurarea
statului [i disolu]ia autorit\]ii sale `n ochii cet\]enilor drept prin-
cipal\ cauz\ a marilor probleme pe care le-a avut România dup\
revolu]ie [i continu\ s\ le aib\ inclusiv ast\zi, ca membr\ NATO.
~n realitatea cea mai frustr\ [i simpl\, suveranitatea României
este c\lcat\ `n picioare de state vecine, independen]a sa este con-
trolat\ de institu]ii interna]ionale, iar integritatea sa teritorial\ este
redus\ la deciziile privind frontierele luate de Marile Puteri la
sf`r[itul celui de-al Doilea R\zboi Mondial. Lucrurile acestea se
petrec dincolo de procentul acceptabil de renun]are la unele atri-
bute ale statului. Na]iunea român\ de ast\zi, o na]iune asistat\,
pl\te[te pentru sl\biciunile ei. Principalul vinovat este Nicolae
Ceau[escu. Poporul român este complicele.
Analiza din acest capitol face abstrac]ie – deocamdat\ – de evo-
lu]ia Securit\]ii dup\ decembrie 1989, de implicarea ei, at`t ca
structur\ supravie]uitoare (SRI, SIE), c`t [i ca fo[ti ofi]eri disemi-
na]i `n via]a politic\, economic\ [i social\ postdecembrist\. Ceea
ce a fost enun]at drept comportament al Securit\]ii `n perioada

8 ALEX MIHAI STOENESCU

postdecembrist\ – „vechile structuri securisto-activisto-comu-
niste“ – este legat at`t de mecanismul procesului general de
destructurare a sistemului comunist european, c`t [i de felul `n
care a fost dezorganizat [i preluat sub control de c\tre sovietici
serviciul secret al României `n decembrie 1989. Procesul de su-
pravie]uire a fostelor structuri politice [i informative `n economia
postcomunist\, planificat de URSS `mpreun\ cu structurile celor-
lalte state comuniste europene `nc\ de c`nd a fost definitivat pro-
iectul liberaliz\rii, a suferit `n România amendamentul loialit\]ii
fa]\ de partid, al rezisten]ei lui Ceau[escu, al paraliz\rii [i apoi al
destructur\rii serviciului s\u secret, precum [i amendamentul
defaz\rii. Nu avem p`n\ la aceast\ dat\ informa]ii despre un plan
anterior de infiltrare a Securit\]ii `n economia de pia]\ postre-
volu]ionar\ – care ar fi `n România dovad\ a complotului, spre
deosebire de restul lag\rului unde procesul a fost planificat –, dar
realitatea infiltr\rii a fost perceput\ la fel ca infiltr\rile planificate
de URSS [i de alia]ii s\i1. Prin urmare, subiectul infiltr\rii post-
decembriste a Securit\]ii – ofi]eri, colaboratori, informatori – `n
diferite zone ale societ\]ii române[ti eliberate, va constitui subiect
al altui studiu. Totodat\, nu vom prezenta aici dec`t premisele [i
primii pa[i ai penetr\rii conducerii Securit\]ii române de c\tre
serviciile de spionaj sovietice, odat\ cu preluarea controlului ei
de c\tre agen]i sovietici. Altfel spus, Securitatea nu este analizat\
aici pentru ceea ce a f\cut dup\ decembrie 1989, dar informa]iile
din acest capitol pot constitui o explica]ie pentru comportamentul
postdecembrist al Securit\]ii.
Ce [tim despre Securitate? Poate fi judecat\ ast\zi Securitatea
cu obiectivitate, rece, f\r\ nici o tendin]\, f\r\ s\ te la[i influen]at de
trecut, de apartenen]a politic\ actual\ sau de nevoia legitim\rii pu-
blice ca anticomunist, ca democrat? At`t timp c`t nu cunoa[tem
realit\]ile acestei institu]ii, nu numai `n privin]a oamenilor care o
compuneau, ci [i `n privin]a modului de lucru, a motiva]iilor profe-
sionale [i individuale, cercetarea este parazitat\ de imaginea public\
proiectat\ asupra acestei institu]ii, dup\ 1989. Posibilitatea de a

1 Vladimir Bukovski, Judecat\ la Moscova, Ed. Albatros, Bucure[ti, 1998, p. 404.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 9

`n]elege aceast\ institu]ie este `ngreunat\ [i de dificultatea extragerii
fragmentului de adev\r profesional din apari]iile publice ale gene-
ralilor [i ofi]erilor s\i superiori.
Au existat dou\ ocazii `n care ace[tia, de nevoie, au vorbit
despre munca lor, despre atmosfera din interiorul Securit\]ii, des-
pre misiuni, succese [i e[ecuri. Prima surs\ este ansamblul dosa-
relor `ntocmite de procuraturile militare [i al depozi]iilor f\cute `n
timpul proceselor. Invariabil, fo[tii generali [i ofi]eri superiori au
negat implicarea `n evenimentele violente, au negat chiar activi-
tatea represiv\ [i de poli]ie politic\ din misiunile curente. Apoi au
c\utat s\ prezinte Securitatea ca pe o institu]ie nu neap\rat inofen-
siv\, dar dedicat\ ap\r\rii statului. Aici, r\spunsul trebuie dat ime-
diat: Securitatea, ca serviciu secret al ]\rii, a fost `nvins\ `n
decembrie 1989. Criticii acerbi ai Securit\]ii, irita]i de argumentele
invocate de fostele cadre ale Securit\]ii, au preferat s\ conteste naiv
[i incorect patriotismul acestora, `n loc s\ vad\ c\ ei au fost `nvin[i
`ntr-o misiune, pentru care depuseser\ un jur\m`nt fa]\ de stat. ~n al
treilea r`nd, fo[tii ofi]eri de Securitate au insistat pe deosebirile fun-
damentale de metod\ de lucru `ntre Securitatea dinainte [i de dup\
Nicolae Ceau[escu. Faptul c\ `n cele mai multe procese ale re-
volu]iei, acuza]iile n-au putut fi probate, precum [i situa]ia special\,
politizat\, `n care s-a aflat Justi]ia `n primii ani de dup\ revolu]ie [i
`n perioada 1996–2000, dar mai ales imaginea puternic proiectat\
`n ultimul deceniu, c\ Securitatea nu a fost implicat\ `n represiune,
ci dimpotriv\, c\ a lucrat pentru c\derea lui Ceau[escu, a creat un
curent public de `ndoial\ asupra caracterului ei represiv. De 15 ani
`n România diferi]i oameni politici sunt demasca]i drept fo[ti ofi]eri
sau colaboratori ai Securit\]ii [i sunt ale[i `n continuare deputa]i,
senatori, primari, consilieri sau numi]i mini[tri, prefec]i, amba-
sadori. Chiar interesul pentru fosta Securitate s-a diminuat sub-
stan]ial dup\ e[ecurile campaniilor anti-Securitate lansate f\r\
metod\ [i oameni profesioni[ti de administra]ia Constantinescu. Mai
mult, insisten]a pe folosirea trecutului securist al diferi]ilor can-
dida]i [i proasta gestionare a rela]iei autentice fosta Securi-
tate–corup]ie au contribuit la o victorie politic\ r\sun\toare a

10 ALEX MIHAI STOENESCU

forma]iunii PRM `n anul 2000, sprijinit\ transparent de fo[ti gene-
rali [i ofi]eri ai Securit\]ii.
~n privin]a audierilor de la Comisia senatorial\ pentru cercetarea
evenimentelor din 1989, situa]ia m\rturiilor depuse de fo[tii gene-
rali [i ofi]eri de Securitate are un regim special. Aceste m\rturii tre-
buie verificate, `ns\ posibilit\]ile de cercetare sunt obturate de
Parlament, at`t prin legi restrictive c`t [i prin limitarea accesului la
documentele Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor
din decembrie 1989, fapt de altfel neconstitu]ional. De asemenea,
SRI este opac. ~n plus, analiza detaliat\ a audierilor arat\ c\, din prin-
cipiu [i `n practic\, fo[tii demnitari ai Securit\]ii s-au cam „distrat“ cu
senatorii amatori din Comisie. Incita]i de spectaculos, lipsi]i de infor-
ma]ia elementar\, c\ut`nd mereu interpretarea politic\ subiectiv\ [i
atingerea unor concluzii trase dinainte, timora]i nu o dat\ de infor-
ma]iile pe care le-ar putea avea ace[tia despre ei, senatorii au produs
un pachet voluminos de informa]ii disparate, nerelevante [i culese
neprofesionist. Cauza de fond este faptul c\ `n decembrie 1989,
Armata [i Securitatea `n loc s\ coopereze s-au lansat `ntr-un conflict
care nu mai avea nimic de a face cu ap\rarea na]ional\.
O a treia ocazie de manifestare postdecembrist\ a ofi]erilor de
Securitate, de data asta voit\, a fost publicistica. C`teva nume,
pu]ine, au publicat opinia lor `n pres\ [i doar c`]iva au scris c\r]i
pe tema revolu]iei. {i mai pu]ine sunt c\r]ile bune; o carte bun\
scris\ de un fost ofi]er de Securitate este aceea care con]ine infor-
ma]ii utile, verificabile [i pertinente (adic\ apar]in`nd unor ofi]eri
care relateaz\ fapte despre domeniul lor strict de activitate). Cele
mai multe sunt b`ntuite de complexul `nfr`ngerii, dar con]in [i
destule strig\te `mpotriva nedrept\]ii. Credibilitatea lor este `n
continuare legat\ de credibilitatea institu]iei pe care au slujit-o [i
b\t\lia este cu at`t mai grea cu c`t ei nu pot spune niciodat\ tot
ceea ce [tiu. ~n realitate, autorii fo[ti ofi]eri de Securitate dau
foarte pu]ine informa]ii [i comenteaz\ prea mult, invariabil pe
tema patriotismului.
„Complotul Securit\]ii“. Una din temele revolu]iei române
este suspiciunea c\ r\sturnarea lui Nicolae Ceau[escu a fost f\cut\

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 11

de Securitate. ~n v`rful acestei suspiciuni s-au a[ezat deja c`teva
opinii politicianiste zgomotoase [i c`teva c\r]i, `ntre care unele
ating [i stadiul de isterie. Exist\ `n mentalitatea oamenilor, mai ales
`n a celor care tr\iesc `n na]iuni suferinde, reflexul atribuirii istoriei
unor scenarii secrete, serviciilor de informa]ii [i spionaj, unor for]e
oculte sau „guverne“ mondiale care hot\r\sc soarta popoarelor.
Acest reflex este izvor`t din ne`ncrederea `n institu]iile propriului
stat [i de necunoa[terea mecanismelor legale prin care func]ioneaz\
acel stat. Secretomania `[i are originea [i `n absen]a sentimentului
c\ statul este `n realitate o crea]ie a cet\]eanului, crea]ie pe care o
poate modifica [i controla. Cum acestea sunt valori ale statului
democratic, iar românii nu au cunoscut beneficiul regimului demo-
cratic dec`t `n secolul al XIX-lea [i `n primele patru decenii ale se-
colului al XX-lea, [i atunci cu multe aproxima]ii, este de `n]eles
aceast\ psihologie. Trebuie ar\tat de la `nceput c\ teza r\sturn\rii
lui Ceau[escu de c\tre Securitate con]ine o serie de informa]ii care
`nt\resc sentimentul unei tr\d\ri, dar devine pe alocuri derutant\, `n
momentul `n care pui al\turi, pe masa de analiz\, argumentele aces-
tei ipoteze: Securitatea era o structur\ na]ionalist\, dar a aplicat
scenariul sovietic; a complotat pentru r\sturnarea lui Ceau[escu,
dar cel adus la putere de ea era agent KGB; Securitatea l-a r\sturnat
pe Ceau[escu, dar tot ea a produs terori[tii pentru a-l men]ine pe
Ceau[escu la putere; ea a organizat devast\rile de la Timi[oara, dar
tot ea i-a ucis pe timi[oreni `n noaptea de 17 decembrie; Securitatea
a dat o lovitur\ de stat, dar de fapt a fost o revolu]ie. ~n]eleg`nd `n
timp absurditatea acestor mesaje, contradic]ia lor fundamental\,
scriitorii, jurnali[tii, liderii de opinie [i politicienii pe care `i mai
intereseaz\ acest subiect au n\scocit o nou\ formul\: au existat
dou\ aripi ale Securit\]ii – aripa bun\ [i aripa rea. Niciodat\ nu au
fost definite, identificate, aceste aripi. ~n sf`r[it, nevoia de a incri-
mina `n continuare Securitatea pentru toate nenorocirile comunis-
mului, dar mai ales pentru a legitima democratic [i justi]iar anumite
grup\ri politice [i personalit\]i, `mpiedic\ judecarea cu obiectivi-
tate a st\rii [i a comportamentului Departamentului Securit\]ii
Statului `n timpul evenimentelor din decembrie 1989.

12 ALEX MIHAI STOENESCU

Intuind efectele procesului de pr\bu[ire a sistemului comu-
nist, Securitatea a c\utat s\ se protejeze pentru a supravie]ui,
mi[c\rile ei `n acest sens fiind interpretate exagerat drept un com-
plot. Securitatea l-a abandonat pe Nicolae Ceau[escu, nepermis
de t`rziu pentru o institu]ie constituit\ fundamental pe principiul
ap\r\rii intereselor poporului, dar a r\mas loial\ p`n\ la sf`r[it
regimului. Ea nu [i-a retras sprijinul pentru liderul comunist intrat
`n faza unei crize personale, care avea consecin]e criminale
asupra poporului s\u, pentru a instaura democra]ia, ci pentru a se
proteja [i pentru a limita efectele loviturii sovietice aplicate
regimului pe care `l ap\ra. Dac\ s-ar fi `mpotrivit cursului eveni-
mentelor hot\r`t de Marile Puteri, atitudinea ei ar fi produs ra-
vagii `n România. Din aceast\ cauz\, actele de neexecutare a
ordinelor ilegale ale lui Ceau[escu nu se pot `nscrie `n categoria
loviturii de stat.

Unitatea de ac]iune

Orice analiz\ pertinent\ asupra Securit\]ii nu o poate scoate,
pentru a o cerceta separat, din sistemul comunist al României, din
mecanismul regimului dictatorial, dar nici din modelul sovietic
ini]ial. Securitatea a fost m`na de la cap\tul bra]ului opresiv al par-
tidului comunist. Este vorba `ns\ de Partidul Comunist Român
compus din 4 milioane de oameni [i condus de omul ales ne`ntre-
rupt timp de peste dou\ decenii de aceia[i oameni `n func]ia de se-
cretar general p`n\ c`nd, cei mai nemul]umi]i au fost stimula]i s\
ias\ `n strad\, protest`nd `mpotriva frigului din case, a lipsei de ali-
mente [i a salariilor diminuate. Reamintesc c\, `ncep`nd din luna
iulie 1989, realegerea lui Nicolae Ceau[escu `n func]ia de secretar
general al partidului a trecut prin votul favorabil al tuturor organi-
za]iilor de partid din ]ar\ [i c\ reprezentan]ii de v`rf ai acestui par-
tid l-au reales la Congresul al XIV-lea. Conform unei statistici
publicate de Piotr S. Wandycz, comuni[tii (membri de partid)
reprezentau 10,9% `n Cehoslovacia, 7,7% `n Ungaria [i 5,8% `n

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 13

Polonia2. ~n România ei reprezentau 20%, adic\ 1 din 5 români
(inclusiv copiii), iar dac\ ne raport\m la popula]ia activ\ a ]\rii,
estimat\ la aproximativ 12 milioane de oameni, 1 din 4 era mem-
bru de partid. Ad\ug`ndu-i [i pe UTC-i[ti, raportul scade la 1-3,5.
Argumentul c\ Securitatea `i ]inea pe membri de partid sub teroare
a fost folosit imediat dup\ revolu]ie, dar a c\zut rapid, ca ridicol,
odat\ cu dezv\luirea `n pres\ a ordinelor care interziceau racolarea
sau folosirea membrilor de partid pentru activit\]i de re]ea [i
informative. Cercet`nd timp de mai mul]i ani acest subiect am
`n]eles c\, `n realitate, cel mai mare procent de informa]ii cules
de Securitate provenea de la membrii de partid, nu de la infor-
matorii nemembri de partid. Procesul continuu de protejare a par-
tidului comunist, din cauza supravie]uirii sale `n noile partide
democratice, `mpiedic\ expunerea probat\ a acestui adev\r.
~n ultimii ani, tot printr-un ordin expres al lui Nicolae Cea-
u[escu, cet\]enii nemembri de partid intra]i sub observa]ia Secu-
rit\]ii treceau prin mai multe etape `nainte de a fi eventual aresta]i.
Arestarea se producea `n cazuri excep]ionale, c`nd era vorba de
ac]iuni care se `nscriau `n prevederile vreunei legi restrictive/repre-
sive sau printr-un ordin al lui Ceau[escu, atunci c`nd cazul ajungea
la el. Abuzul venea de cele mai multe ori din comportamentul
ofi]erului de Securitate [i, mai ales, al anchetatorilor, fapt care trans-
fera automat imaginea de agresivitate [i ilegalitate asupra institu]iei.
Un fost general de Securitate mi-a declarat: „Abuzul a fost favorizat
de sentimentul unora c\ puterea lor este [i deasupra legii, c\ puterea
pe care o primesc o mo[tenesc de la predecesorii care rezolvau
aproape totul prin putere. Este o boal\ care se manifest\ [i `n alte
p\r]i. Recent am v\zut `mpreun\ cu `ntreaga lume abuzurile unor
militari americani `ntr-o `nchisoare din Irak. Intr\ `n comportamen-
tul uman“. Dac\ `i dai ocazia, omul va scoate din el partea animalic\
a speciei. Comunismul a oferit aceast\ ocazie, la dimensiuni mult
mai ample, institu]ionale, dec`t episodul din Irak. ~n plus, dup\
descoperirea abuzurilor din Irak au urmat condamn\ri [i ani de
2Piotr S. Wandycz, Pre]ul libert\]ii. O istorie a Europei central-r\s\ritene din Evul
Mediu pîn\ în prezent, Ed. All, Bucure[ti, 1998, p. 271.

14 ALEX MIHAI STOENESCU

pu[c\rie pentru vinova]i. De[i cele c`teva cazuri de arest\ri din
România au fost analizate public din perspectiva caracterului repre-
siv al Securit\]ii, nu toate erau, din punct de vedere juridic, ni[te
abuzuri, deoarece faptele se `nscriau totu[i `n prevederile unor legi
ale statului. Abuzurile pot fi identificate prin dep\[irea sau for]area
prevederilor cuprinse `n legile represive ale regimului comunist,
f\c`nd parte din natura dictatorial\ [i abuziv\ a statului. Adic\, pen-
tru a `nchide cercul analizei, a partidului. De aceea, este de obser-
vat eroarea de a acuza actele de poli]ie politic\ ale Securit\]ii, f\r\
a pune `n discu]ie legile pe baza c\reia ac]iona astfel [i nici insti-
tu]iile care le emiteau: Marea Adunare Na]ional\ [i Consiliul de
Stat. Este, de aceea, semnificativ c\, `n diminea]a de 18 decembrie,
c`nd se execut\ ordinul generalului Iulian Vlad de eliberare din
arestul Securit\]ii (Rahova) a celor re]inu]i sau aresta]i f\r\ hot\r`re
judec\toreasc\, s-a f\cut, de fapt, o distinc]ie `ntre cei condamna]i
deja, a c\ror vin\ fusese dovedit\ de justi]ia comunist\, [i cei care
nu fuseser\ `nc\ judeca]i, ace[tia din urm\ put`nd fi considera]i vic-
time ale unui abuz.

Imaginea negativ\ a Securit\]ii venea din trei cauze majore:
1. Trecutul de teroare, folosit\ `n continuare ca background,
chiar dac\ nu mai era activ\.
2. Abuzul partidului, care conducea Securitatea, f\r\ `ns\
ca `n faptul abuzului s\ existe diferen]ierea `ntre con-
duc\tor [i executant.
3. Abuzul ofi]erului de Securitate, aspect al slabei preg\-
tiri, al lipsei de profesionalism din anii ’50–’60 al cari-
erismului, al abrutiz\rii provocate de tipul de activitate
`n care ac]iona. Activitatea profesional\ a unui ofi]er
de informa]ii, de oriunde din lume, este o permanent\
confruntare cu mizeria uman\ [i eroismul, `n propor]ii
care ]in de gradul de corup]ie moral\ al acelei na]iuni.

Securitatea mai este [i cel mai comod vinovat pentru la[itatea,
lipsa de responsabilitate [i de luciditate a omului politic `n fa]a
unui eveniment istoric major. Ea este cea mai bun\ amors\ pentru

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 15

nefacerea procesului comunismului, care `nseamn\ procesul
Partidului Comunist Român, al activi[tilor s\i. Este interesant, ca
simptom postdecembrist, c\ timp de 15 ani numai un singur ziarist
a pus public problema raportului de responsabilitate `ntre partidul
comunist [i Securitate. Este vorba de directorul cotidianului G`ndul,
Cristian Tudor Popescu. Cu ocazia simpozionului despre Securitate
[i STASI, ]inut la Bucure[ti `ntre 6 [i 8 iunie 2001, Cristian Tudor
Popescu a f\cut, printre altele, [i urm\toarea remarc\: „A pune `n
lumin\ r\ul din comunism numai `n rela]ie cu Securitatea, l\s`nd la
o parte partidul comunist [i structurile sale de presiune [i propa-
gand\, `nseamn\ a mistifica falsul. Mai exact, cum spunea Nicolae
Ceau[escu, minciun\ `n fal[“3. Cristian Tudor Popescu a reluat
ideea `n timpul unor emisiuni de televiziune, dar cu aceea[i lips\ de
efect, clasa politic\ fiind dezinteresat\ s\ analizeze originile sale
ideologice. ~n decembrie 2004 tema a fost descoperit\ [i de scri-
itorul Horia Roman Patapievici, membru inofensiv al CNSAS, iar
`n martie 2005 de fostul pre[edinte Emil Constantinescu.
Exager\rile, compara]iile for]ate `ntre Securitatea din timpul lui
Ceau[escu [i cea din perioada stalinist\ `ncearc\ s\ acopere `n fapt
un complex de aspecte legat at`t de activit\]ile opresive ale
Partidului, de legisla]ia comunist\ dup\ care func]iona [i ac]iona
Securitatea, de numeroasele destine mutilate de Istorie [i `n care
Securitatea intervenise ca un instrument executiv al puterii comu-
niste. Pe de alt\ parte, se poate reaminti aici c\ Republica Socialist\
România dictatorial\, autoarea abuzurilor, a legilor restrictive [i pro-
prietar\ a Securit\]ii era membr\ ONU, `ntre]inea rela]ii diplomatice
[i comerciale cu toate statele democratice din lume, f\cea afaceri de
anvergur\ cu Marile Puteri, colabora `n diferite ac]iuni inter-
na]ionale. Ministrul de externe comunist a fost ales pre[edinte al
unei sesiuni ONU, iar dictatorul Ceau[escu a fost primit cu fast `n
toate marile capitale occidentale, pentru ca liderii acelor state, `ntre
care [i doi pre[edin]i americani, s\ viziteze `n premier\ Republica

3 Împov\ra]i de mo[tenirea Securit\]ii [i Stasi (Die Erblast von Stasi und
Securitate): r\spunsuri germane, române [i maghiare la o provocare istoric\.
Simpozion, Bucure[ti: 6-8.06.2001, Ed. Compania, Bucure[ti, 2002, p. 45.

16 ALEX MIHAI STOENESCU

Socialist\ România dictatorial\, `naintea altor state comuniste. Nu
avem dec`t dou\ r\spunsuri la dispozi]ie: ori toate aceste aspecte
ale recunoa[terii [i accept\rii ca partener egal a României comu-
niste, ale legitim\rii ei interna]ionale s-au f\cut [tiindu-se bine c\
este o dictatur\, c\ are legi restrictive [i o Securitate „odioas\“, [i
nu le-a p\sat, ori dezvoltarea acestor rela]ii a for]at România comu-
nist\ s\ se comporte mai pu]in dictatorial, s\ legifereze mai
aproape de standardele interna]ionale, iar Securitatea nu a fost a[a
cum e descris\. Nu punem aici la socoteal\ detaliile colabor\rii
Securit\]ii cu serviciile de informa]ii ale statelor democratice [i
nici faptul c\ spionajul se desf\[ura simultan `n ambele sensuri.
Probabil c\ atunci c`nd Statele Unite, Germania [i Fran]a f\ceau
transfer de tehnologie militar\ c\tre România comunist\, prin
intermediul Securit\]ii, nimeni nu-[i punea aceste `ntreb\ri.
Obi[nui]i cu mesajele critice ale postului de radio Europa liber\, ni
se va p\rea surprinz\tor totu[i s\ citim ast\zi pasajul despre politi-
ca extern\ a lui Nicolae Ceau[escu din comentariul lui Noel Ber-
nard difuzat de acest post la 27 ianuarie 1978 [i dedicat zilei de
na[tere a dictatorului român: „Indiferent de sentimentele pe care le
`ncerci fa]\ de personalitatea complex\ a domnului Nicolae Ceau-
[escu, cert este c\ e vorba de un om politic ie[it din comun, care
[i-a pus amprenta pe via]a politic\ a ]\rii [i a jucat un rol impor-
tant, at`t `n rela]iile dintre na]iuni, c`t [i `n cele dintre partidele
comuniste. At`t pentru români, c`t [i pentru str\ini, domnul
Ceau[escu se distinge, `n primul r`nd, prin politica sa de indepen-
den]\ na]ional\. E drept c\ bazele acestei politici au fost puse
`naintea sa, de Gheorghe Gheorghiu-Dej, de Ion Gheorghe Maurer
[i de vechea conducere a Partidului Comunist Român. Domnul
Ceau[escu a dus-o `ns\ mai departe timp de 12 ani, cu o remarca-
bil\ consecven]\ [i cu deosebit curaj, mai ales av`nd `n vedere
pozi]ia geografic\ expus\ a României“4. Pare scris la Bucure[ti de
sec]ia de propagand\ a PCR, singura diferen]\ fiind aceea c\ Noel
4 Noel Bernard, Aici e Europa liber\, Ed. Observator, Bucure[ti, 1990, p. 132
(articolul „Domnia domnului Ceau[escu“).

care domin\ percep]ia occidental\ despre regimul Ceau[escu. s\ perceap\ deschiderea produs\ odat\ cu noul program politic al lui Nicolae Ceau[escu drept o uria[\ schimbare. De aceea. pe straturi. `n prefa]a la volumul istoricului Anneli Ute Gabanyi despre cultul lui Ceau[escu. atunci suntem 5 Ibidem. 12. . mai ales. 2003. `n primii cinci ani ai conducerii sale. Aceast\ tez\. `n timp ce poporul român. `n loc s\ duc\ România spre o transformare de fond a sistemului – ne d\m seama ast\zi c\ era imposibil –. cel care a [i devenit. ci cu. a `ncercat s\ restric]ioneze via]a intern\ a ]\rii simultan cu l\rgirea rela]iilor interna]ionale. normal ca politicienii unor ]\ri libere s\ considere liberalizarea româneasc\ drept insuficient\. fapt sim]it de români mult mai dilatat dec`t de occidentali. Polirom. 6 Anneli Ute Gabanyi. Liberalizarea rela]iilor interna]ionale ale României lui Ceau[escu a fost `nso]it\ de o evident\ relaxare a vie]ii interne. ~n e[ecul acestui proces au intervenit doi factori: adaptarea mult mai substan]ial\ la comunism a poporului român dec`t `n alte ]\ri socialiste. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 17 Bernard nu-l compara pe Ceau[escu cu Mihai Viteazul sau cu Mircea cel Mare. Era. regimul Ceau[escu nu poate fi analizat ca un fragment de istorie unitar [i liniar. Dar [i-a distrus toate realiz\rile pe plan interna]ional prin fanatismul de care a dat dovad\ `n interi- orul ]\rii. perioade `n care putea fi un partener de dialog [i de schimburi viabil. ci pe etape [i. Prin urmare. Cultul lui Ceau[escu. Ed. c\l\ul s\u“6. Un strat a fost Securitatea. Ia[i. lupt`nd `mpotriva unui Goliat!5 J. [i-a `ndemnat propriul popor la revolt\.. Din aceste motive. p. ie[it din teroarea stalinist\. de altfel. pe fondul amenin]\rii permanente de a fi schimbat printr-un ordin de la Moscova. p. nevoia expres\ a lui Nicolae Ceau[escu de a controla procesul de liberalizare pentru a nu ie[i din sistem. c\ „el a rupt unitatea Pactului de la Var[ovia. nu este tocmai exact\. David. de altfel.F. Brown ar\ta. a sfidat Uniunea Sovietic\ cu abilitate [i curaj [i a f\cut din România o mic\ excep]ie `n structura rela]iilor dintre Est [i Vest `n timpul R\zboiului rece. Ceau[escu. ~n cele din urm\.. 133. dac\ accept\m teza c\ `n comportamentul intern [i extern al României comuniste au existat etape. ca urmare a nivelului mai sc\zut de via]\ de la care pornise.

anu- mite etape. s\ nu spunem imo- rale. dim- potriv\. De regul\.18 ALEX MIHAI STOENESCU nevoi]i s\ accept\m [i ideea c\ Securitatea a cunoscut. Prin felul cum a fost destructurat\ `n timpul revolu]iei. ansamblul cazurilor cunoscute de inciden]\ cu opozan]ii regimului demon- str`nd nu o asprire. fiind nevoit\ s\ reac]ioneze t`rziu. ~n mijlocul unei na]iuni. tarele morale. [i ea. ci c\ [i-a amplificat culegerea de informa]ii din domeniul disiden]ei. Dac\ am pune semne de `ntrebare la sf`r[itul fiec\rei fraze despre realitatea intern\ [i interna]ional\ prezentat\ sintetic mai sus. fost membru al grupului opozant de la Ia[i: „Oric`t ar fi de chinuitor. opozan]i [i protestatari. mai vizibil\ `n ochii opozan]ilor –. av`nd o imagine clar\ asupra perspectivei. ob]in`nd protec]ia de imagine [i institu]ional\ de care avea trebuin]\. prin reu[itele par]iale [i temporare ale contractului s\u social (`ntre care: mobilitatea social\ . postrevolu]ionar prin fenomenul de pres\ numit `n epoc\ „extremist“. Acest r\spuns vine de la Sorin Antohi. trecutul sau scopurile personale ale acestora. am g\si un r\spuns credibil [i simplu pentru mediul `n care a putut exista Securitatea. efectul acestor dezv\luiri a fost nul. Paradoxul vine din faptul c\. `mpotriva c\rora partidul a trimis Securitatea. Securitatea a `ncercat tocmai `n acea perioad\ s\-[i `mbl`nzeasc\ reac]iile. astfel `nc`t perioada ei stalinist\ nu poate fi comparat\ dec`t prin diferen]\ cu cea din anii ’80. Securitatea nu a reu[it s\ valorifice rapid [i eficient aceste atuuri. ci o calmare [i o c`nt\rire a fiec\rei ac]iuni. pe care `ns\ nu le-a mai pus `n totalitate la dispozi]ia partidului. Asta nu `nseamn\ c\ [i-a diminuat activitatea – devenind. ati- tudinea Securit\]ii pe acest subiect `n ultimii ani ai dictaturii a mers `n dou\ direc]ii: deprecierea importan]ei actelor de disiden]\/opo- zi]ie [i desconsiderarea disiden]ilor/opozan]ilor prin exploatarea informa]iilor mai mult sau mai pu]in reale despre sl\biciunile. trebuie s\ accept\m c\ perioada comunist\. Problema de fond a per- cep]iei Securit\]ii ca fiind „cel mai odios instrument al regimului comunist“ s-a dezvoltat `n mijlocul unui aparent paradox: libe- ralizarea sovietic\ a lui Gorbaciov [i declan[area de c\tre SUA a campaniei mondiale pentru distrugerea sistemului comunist au per- mis stimularea c`torva disiden]i. ci demoralizate.

Armata a devenit din autoare a represiunii. 1997. a[adar. ~ntre cele dou\ faze nu exist\ doar pata alb\ a regimului comunist din România. 7Sorin Antohi. p`n\ la distrugerea ei structural\. . instalarea unei privilighen]ii. dup\ ce a executat docil\ ordinele partidului de ostracizare a disiden]ilor. 309. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 19 vertical\ nea[teptat\ a unor vaste p\turi marginale [i defavorizate. Justi]ia. clam`ndu-[i ata[amentul fa]\ de popor [i ura `mpotriva lui Ceau[escu. societ\]þi. Ed. metode. Nemira. o posibil\ versiune istoriografic\ prin care at`t regimul dictatorial. Discursuri. tentativa neproductiv\ de a asimila Securitatea din anii stalinismului cu cea din deceniul 9 al secolului al XX-lea. au cunoscut crize de comand\. La reduc]ia de imagine f\cut\ deja `n mentalul colectiv se adaug\. ea a fost singura institu]ie care a ac]ionat unitar. p. iar Securit\]ii repartiz`ndu-i-se vinov\]ia de a nu fi ac]ionat pentru `ndep\rtarea lui. Exerciþ]iul distanþ]ei. mobilitatea social\ vertical\ se blocase. Mili]ia s-a transformat integral `n Poli]ie. a `nceput chiar de a doua zi s\-i ostracizeze pe securi[ti f\r\ nici o tres\rire. a[a cum ar\tam. Reprezentan]ii de frunte ai acestor institu]ii au ap\rut `n balcoane [i la televizor. Ei s-au prezentat atunci drept ni[te victime. f\r\ nici o fisur\.). Aceast\ impresie este amplificat\ de posibilit\]ile re- duse de cunoa[tere a realit\]ilor interne ale institu]iei. c`t [i Securitatea s\ fie judecate doar pentru perioada de c`]iva ani dinaintea revolu]iei. atunci c`nd porne[ti s\ cercetezi comportamen- tul Securit\]ii `n perioada revolu]iei declan[ate sub influen]\ sovie- tic\ la Ia[i `n 14 decembrie 1989. a fost istorie“7. sprijinindu-l `n continuare. Armata. plas`ndu-se `ntrea- ga greutate a vinei pe umerii lui Nicolae Ceau[escu. este c\. salvatoarea revolu]iei. `n care se tr\- ia prost. aparent. Bucure[ti. anumite manevre na]ional-comuniste prin care p`n\ [i unii fo[ti de]inu]i politici au intrat `n Partid etc. ci [i mormanul de documente arse despre Securitatea din acea ultim\ perioad\. Se na[te. la fel ca victimele din strad\. Jus- ti]ia – au avut oscila]ii. Mili]ia. protestatarilor. au improvizat [i s-au adaptat la ceea ce se `nt`mpla. Prima impresie. Partidul comunist s-a recompus `n FSN [i `n alte c`teva mici partide. To]i ceilal]i actori principali ai evenimentelor – Partidul. revolu]ionarilor. dominate de o anumit\ derut\.

sprijinirea unei reforme politice declan[ate de Nicolae Ceau[escu (`n prima faz\). Aparen]a este c\ Securitatea [i-a urmat monobloc comandantul. la v`rful absolut al dictaturii. generalul Iulian Vlad era al doilea om `n stat. neutre. c`t [i func]ia de aparat al partidului. Toate celelalte institu]ii au fost implicate `n ambele faze. Din punctul de vedere al po- ten]ialului de folosire a Puterii. inclusiv `n cele care o priveau direct. `n ordine cronologic\: cunoa[terea c`t mai exact\ a fenomenului declan[at `n URSS. adic\ la unicul pol de putere al statului. pe generalul Iulian Vlad. [eful absolut al partidului [i al statului. suferind prin urmare de boala exceselor ambelor faze. fa]\ de care.20 ALEX MIHAI STOENESCU La nivelul cunoa[terii de ast\zi. . [i de la faptul extrem de important c\ era unul dintre pu]inii `nal]i func]ionari de stat care aveau un acces direct la Nicolae Ceau[escu. ci la felul `n care a reac]ionat `n fa]a evenimentelor. Securitatea este singura institu]ie care nu a trecut de la represiune la sprijinirea re- volu]iei. `n ciuda faptului c\ se afla `ncorporat\ unei alte institu]ii. At`t calitatea de institu]ie a statului comunist. la comportamentul s\u `n folosul sau `n defavoarea revo- lu]iei. a operat anumite amendamente. urmat f\r\ evad\ri importante de to]i subordona]ii. neparticip`nd la represiune (sau acoperindu-[i perfect opera]iunile) [i favoriz`nd c\derea lui Nicolae Ceau[escu. Postelnicu la Elena Ceau[escu) au fost elementele determinante ale comportamentului ei institu]ional. `n momentul apari]iei crizei sistemului comunist. Ministerul de Interne. dup\ Nicolae Ceau[escu. c\ut`nd s\ ating\ anumite scopuri precise. `n situa]iile cele mai critice. ~n fa]a acestei premise. gestionarea crizei de sistem `n România. Ele au fost. Judecarea implic\rii Securit\]ii `n revolu]ie ar putea s\ porneasc\ de la atitudinea [efului ei. [i s-a pr\bu[it cu el `n frunte. este necesar s\ subliniem de la `nceput c\ teza unei Securit\]i tehnicizate. izolate `n dome- niul s\u profesional sau care nu executa dec`t ordinele ministrului de Interne nu este realist\. Aceast\ observa]ie nu se refer\ la caracterul benefic sau malefic al Secu- rit\]ii. precum [i `nsu[i accesul direct la cei doi dictatori (Vlad la Nicolae Ceau[escu. ca institu]ie.

generalii Vlad. Chestiunea unit\]ii de ac]iune a Securit\]ii r\m`ne deschis\. Ion Iliescu). ~n acest domeniu. Dar [i indecizia [efului Securit\]ii de a-[i folosi pu- terea i-a fost fatal\. [i care nu se sprijinea dec`t pe propriile sale for]e [i pe o con- cep]ie doctrinar\ considerat\ na]ionalist\. dec`t o structur\ de informa]ii `n slujba statului. al serviciilor de informa]ii. `n sf`r[it. a fost faptul c\ era mai mult un produs al sistemului comunist. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 21 apoi f\r\ el. pentru a nu le sc\pa de sub controlul s\u. Alexie [i Stamatoiu au ac]ionat `ns\ con[tient pentru a-[i proteja structura. lipsit de orice cooperare ofi- cial\. Pe de o parte. supravie]uirea institu]iei `n urma inevitabilei transform\ri a situa]iei de la Bucure[ti. Cauza unit\]ii de ac]iune a Securit\]ii pe toat\ perioada revo- lu]iei trebuie c\utat\ [i `n sentimentul c\. Din punct de vedere profesional. [i de a se ap\ra `mpotriva unor lovituri puternice pe cale s-o destructureze. un lider comunist din CPEx. dar cu estimarea [anselor de apari]ie a unui nou lider (`n ordine: Nicu Ceau[escu. c`t mai pu]in afectat\ de evenimente. la condamn\ri `n ce-i prive[te pe lideri. ea atinsese limita poten]ialului de gestionare a situa]iei politice. dincolo de ele. Dac\. patriotic\. a[a cum rezult\ din declara]iile lor. P`n\ acolo a func]ionat capacitatea serviciului secret al ]\rii de a ap\ra statul. cu regimul s\u comunist [i cu un dictator puternic `n v`rf. Problema ei de fond. a tras [i serviciul secret al ]\rii `n catastrof\. pentru a o trece. serviciul secret român era pus `n situa]ia de a gestiona derularea evenimentelor interne. la elimin\ri fizice discrete. nu se aduc argumente serioase care s\ conteste exe- cutarea de c\tre `ntregul sistem a ordinelor generalului Vlad. blocarea oric\ror forme de interven]ie str\in\ `n evolu]ia evenimentelor din România [i. Asta s-a `nt`mplat la Timi[oara. ~nt`rzierea de reac]ie a aparatului politic. de acoperire de c\tre Securitate a r\ului pe care `l reprezenta Ceau[escu. Pe de . ceea ce `nseamn\ [i sl\biciunea ei principal\. conducerea luase decizia de a ignora propria soart\. loviturile duc la pierderi de efectiv. Avem de a face cu un serviciu secret r\mas izolat. `n fa]a unei coaliz\ri a marilor servicii de informa]ii str\ine `mpreun\ cu serviciile de informa]ii ale statelor vecine `mpotriva sa.

Ast\zi. aparent sc\pate de sub controlul conducerii DSS. Atacul a reu[it atunci. `n primul r`nd. Trebuie precizat c\. ~n proces. credibilitatea lui Sergiu Nicolaescu [i lipsa de profesionalism a membrilor Comisiei.22 ALEX MIHAI STOENESCU alt\ parte. Sergiu Nico- laescu. teza securi[ti-terori[ti a `nceput s\ fie abandonat\ de tot mai mul]i anali[ti. ca urmare a declan[\rii diversiunii teroriste. `n ciuda campaniei de identificare a terori[tilor cu securi[tii. nu ajut\ analiza. Este posibil ca evolu]ia situa]iei interna]ionale. „elemente ale UM 0544. consemn`nd [i numele unor comandan]i. ~n lumea serviciilor secrete. Justi]ie. c`t [i dup\. fostul [ef al DSS indic\ drept posibili participan]i la fenomenul terorist ofi]eri din Direc]ia V. ceva mai bine informa]i. Cu trecerea timpului. dup\ 15 ani. ne d\m seama c\ declara]ia din 29 ianuarie 1990 a fost fie rezultatul derutei `n care s-a aflat [eful Securit\]ii. Un aspect exterior cazu- lui. prezen- tat\ pentru prima oar\ de magistratul Ioan Dan la postul de televi- ziune OTV `n seara zilei de 5 ianuarie 2005. fie o expresie a `nfr`ngerii provocate de inamici interni [i externi. singura prob\ care aduce aparent un dubiu asupra unit\]ii de ac]iune a Securit\]ii – `n sensul particip\rii la fenomenul terorist – este declara]ia olograf\ a generalului Iulian Vlad. nu putem ignora c\ pre[edintele Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor de decembrie 1989. a lansat [i sus]inut oficial teza existen]ei unor grupuri diver- sionist-teroriste. acesta este un tip de atac: s\ creezi o fractur\ `ntre conducerea serviciului [i propria structur\. c`t [i importan]a altor institu]ii ale statului `n procesul de integrare a României `n structurile euro-atlantice – Armat\. at`t `nainte de 22 decembrie. UM 0510 [i din cele complet acoperite“. a situa]iei interne – mai ales dup\ intrarea `n NATO –. din USLA. pe care generalul Vlad a dat-o `n `nchisoare la 29 ianuarie 1990. ~n aceast\ declara]ie. generalul Vlad a argumentat c\ acea declara]ie olograf\ era de fapt o cerere de verificare a structurilor sale cu scopul de a convinge noua putere c\ nu au apar]inut Securit\]ii. clasa politic\ – s\ creeze un ecran at`t de opac `nc`t adev\rul despre Securitate s\ nu fie niciodat\ spus p`n\ la . lansat\ [i sus]inut\ insistent de puterea instalat\ `n faptul procesului revolu]ionar.

am c\utat vinova]ii `n alt\ parte. Gorbaciov era primul conduc\tor t`n\r al URSS [i. Securita- tea român\ [i-a ob]inut primele informa]ii prin intermediul re]elei or- ganizate sub conducerea [efului reziden]ei aflat sub acoperire la Ambasada RSR de la Moscova. Ni s-a mai `nt`mplat `n istoria noastr\. misiunea de a analiza profund societatea româneasc\ [i na]iunea a r\mas `n sarcina culturii. ~n felul acesta. mai ales. [tiindu-se c\. nu am `nv\]at nimic [i am ascuns adev\rul cu tenacitate. `n absen]a unui control democratic. serviciul secret al ]\rii. Fiind vorba de una din cele dou\ megaputeri mondiale [i mai ales de cea dictatorial\. aceasta avea puterea de a influen]a decisiv politica URSS. Informa]ia care a schi]at primele tu[e ale portretului lui Gorbaciov – a[a cum a fost f\cut el `n 1985 la Bucure[ti de conducerea Securit\]ii – era aceea care punea `n centrul interesului influen]a v`rstei noului lider moscovit asupra modului s\u de lucru. Armata [i Justi]ia – au supravie]uit cataclismului din decembrie 1989 [i evolueaz\ activ `n procesul de integrare. inclusiv prin g\sirea unui vinovat c\zut [i bine marcat – Securitatea. Acest tip de fenomen nu este original. Principalele institu]ii vinovate at`t de mor]ii revolu]iei. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 23 cap\t. * . dispari]ia [i mai rapid\ a lui Cernenko. personalitatea lui Mihail Sergheevici Gorba- ciov. moartea rapid\ a lui Andropov. economic\ [i social\ a na]iunii [i a statului care au urmat – factorul politic. persoana care o conducea f\cea obiectul obli- gatoriu al studiului. imediat dup\ numirea sa `n frun- tea partidului sovietic. astfel c\ atunci c`nd ne-am trezit din nou `n fa]a unei catastrofe politice. a lui Caragiale. venea dup\ o grav\ [i vizibil\ problem\ a leadership-ului sovi- etic: letargia de cel pu]in doi ani a lui Brejnev. Pe urmele lui Gorbaciov Nu a existat serviciu de informa]ii al unui stat activ pe scena interna]ional\ care s\ nu fi studiat. c`t [i de catastrofa politic\.

care abia mai respi- rau. prin starea de s\n\tate precar\ a unor potenta]i decrepi]i. pentru c\ `n presa româneasc\ r\zboiul chinezo-vietnamez era prezentat invers. * Al doilea fenomen `ngrijor\tor sesizat de Securitate a fost deta[area destul de rapid\ a noului secretar general Gorbaciov de echipa b\tr`nilor lideri din conducerea partidului comunist sovietic. a `ncremenirii `n epoci anterioare. printr-o metod\ de lucru dinamic\ [i prin `nconjurarea cu activi[ti relativ tineri. inclusiv prin comentariu. evita controlul corpului conservator. am surprins la televizor o emisiune de bancuri poli- tice care ridiculiza tocmai situa]ia conducerii URSS. unde `n primele cinci r`nduri se aflau mare[ali [i generali trecu]i de 80 de ani.24 ALEX MIHAI STOENESCU Afl`ndu-m\ la Haarlem (Olanda) `n prim\vara anului 1984. clasic al conducerii sovietice. Problema v`rstei `naintate a conduc\torilor comuni[ti era subiect de preocupare pentru cet\]enii na]iunilor aflate sub regimul comunist. Ceea ce-l interesa `n special pe Ceau[escu era m\sura `n care se men]inea principiul „conducerii colective“ la v`rful PCUS. Erau prezentate succesiv secven]ele salutului lui Andropov la `nmorm`ntarea lui Brej- nev [i al lui Cernenko la `nmorm`ntarea lui Andropov. `n timp ce `n dreapta jos se derulau spre zero cu vitez\ cifrele unui cronometru electronic. o imagine a trecutului stalinist. o influen]are a destinului lor prin anchilozarea g`ndirii. ~mi amintesc filmul televiziunii bulgare despre conflictul chinezo-vietnamez [i imaginile unei s\li pline cu membrii Comisiei militare a PC Chinez. [i nu numai. unde vechii activi[ti brejnevieni s-ar fi putut opune reformelor [i . asupra ideii c\ v`rsta `naintat\ a comandan]ilor militari chinezi se afla la ori- ginea r\zboiului. ~ngrijorarea venea `n primul r`nd din faptul c\ desprinderea lui Gorbaciov. Filmul bulg\resc chiar insista. ilustr`nd c`t i-a mai r\mas de tr\it b\tr`nului Cernenko. oamenii v\z`nd `n gerontocra]ia moscovit\. bine cunoscut [i mai greu pretabil la sur- prize. Am ]inut bine minte acest episod. pen- tru documentarea asupra istoriei Rezisten]ei olandeze `n timpul celui de-al doilea r\zboi mondial [i pentru scrierea c\r]ii Drumul Olandei (Hollandseweg). ]in`nd partea Chinei.

cu care lucra. pre[edinte al Republicii Mol- dova. dar nu le folosea. din obedien]a obi[nuit\. Acestea aveau impresia c\ totul este ca `nainte. din momentul `n care a sim]it c\ acesta porne[te o cam- panie de reforme periculoase pentru `ntregul sistem comunist. fie au rezistat sau nu au putut face ce li se cerea. reformiste. imaginea lui Gorbaciov `n România a fost extrem de palid\. locul fiind ocupat de românul care „se pl\cea“ cel mai mult. De aici. se desf\[urau foarte repede. Nicolae Ceau[escu a cerut `n mod expres investigarea personalit\]ii lui Gorbaciov. C`nd Gorbaciov a adus problemele `n fa]a vechilor structuri. s\ investigheze personalitatea lui Mihail S. ai lag\rului. din punctul de vedere al lui Ceau[escu. iar `n ]\rile comuniste europene a fost trezit\ speran]a. A[a cum am ar\tat `n primele capitole. s\ permit\ lansarea unei campanii de imagine a lui Gorbaciov `n România. c\ aparatul lucreaz\. ~n al treilea r`nd. Americanii [i vest-europenii au `nceput s\ pompeze `n imaginea lui. dar pe atunci secretar al CC al PCUS [i membru al Biroului . dar el preg\tea pe partea cealalt\ programul [i m\surile reformelor sale. precum [i calitatea de apartenen]\ personal\. De aceea. {tiind c\ „se place“. Securitatea a `nceput s\ cerceteze. El se consulta cu structurile existente. Gorbaciov `[i lua un oarecare grad de libertate. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 25 ar fi fr`nat orice ini]iativ\ spre influen]area altor partide `n direc]ia acelora[i reforme. cu cele vechi. acestea fie nu au `n]eles exact rezultatul. cum f\cuser\ ceilal]i lideri din lag\r. mai ales `n politica extern\ – adic\ exact acolo unde era [i interesul românesc –. A fost u[or de constatat c\ liderul sovietic construia comisii [i insti- tu]ii paralele. prima `ncercare de mi[care a cadrelor. astfel c\ reformele anun]ate de echipa sa [i promovate interna]ional de acesta aveau o doz\ mare de imprevizibil. iar el i-a dat jos atunci c`nd imaginea sa `n ]\rile lag\rului a devenit imaginea reformistului. Este un paradox aici: liderii comu- ni[ti propagau imaginea lui Gorbaciov. consecin]ele. Era `ns\ imposibil. Asupra atitudinii lui Gorbaciov avem o m\rturie foarte pre]i- oas\ `n scrierile lui Petru Lucinschi. Vechii activi[ti din Biroul Politic erau `nc\ oa- meni ai sistemului. Gorbaciov pentru a `n]elege cu un pas `nainte de ce este capabil [i ce are de g`nd.

c`t [i prin manipularea opiniei publice. dar [i al credin]ei vechii g\rzi c\ `l poate manevra u[or. lupta acerb\ pentru putere – la `nceput a lui Stalin.26 ALEX MIHAI STOENESCU Politic al PCUS. secretarul general n-a putut s\ renun]e la ideea eronat\ c\ el este factotum `n societate! Pentru c\ el este «num\rul unu»“8. Acest lucru se propaga pe o arie c`t mai larg\ at`t prin legendele care se creau. statutul «num\rului unu» `n partid [i `n stat se sprijinea pe o singur\ calitate – capacitatea excep]ional\ a acestuia. Securitatea a ajuns la informa]ia c\ `n aceast\ echip\ se aflau cei mai mul]i agen]i americani [i britanici infiltra]i mai de mult sau 8 Petru Lucinschi. omul este conservator. Au fost epura]i 98 de membri ai Comitetului Central. [i la 1 octombrie (1988. Comportamentul autoritar al lui Gorbaciov a pus `n alert\ Securitatea român\ inclusiv atunci c`nd. Ultimele zile ale URSS.). Gorbaciov „para. V\d mai de- parte dec`t voi!»“9 [i `nchidea [edin]a. ~n momentul `n care era contrazis `n vreo [edin]\ a Biroului Politic. Bucure[ti. const\ `n faptul c\ nu a reu[it s\ se elibereze de povara vechilor cli[ee. Oficial. Talentul politic. „`n numai dou\ zile – la 30 septembrie. mai degrab\ amorf.a. . El era ml\di]a acestui sistem. 9 Ibidem. Pe acest fond. n. la plenar\. Mihail Gorbaciov s-a bucu- rat abia de o mic\ parte din laudele de care s-a f\cut risip\ la adresa lui Brejnev. {i totu[i! Din punct de vedere psihologic. Ed. `n primul r`nd. El a ar\tat c\ alegerea lui Gorbaciov la conduce- rea partidului comunist sovietic s-a f\cut `n primul r`nd pe criteriul v`rstei. bine`n]eles. aproape de fiecare dat\. pe care Lucinschi `i acre- diteaz\ cu puterea de a-l influen]a decisiv pe secretarul general. „Cred c\ drama lui Gorbaciov. Evenimentul Românesc. ~n locul acestora. 1998. C`ndva. spun`nd: «Eu cunosc situa]ia mai bine dec`t voi to]i. pp. 23-24. P`n\ `n ultima secund\. iar mai t`rziu a lui Hru[ciov – a determinat Comitetul Central s\ stabileasc\ un principiu unic: partidul s\-[i p\streze unitatea [i li- ni[tea. ca om politic – afirm\ Lucinschi –. la sesiunea Sovietului Suprem al URSS – Gorbaciov a cur\]at Olimpul partidului de echipa brejnevist\“. Gorbaciov a numit oameni din echipa sa reformist\. s\ aib\ sentimentul deplinei satisfac]ii `n ceea ce face. a venit Gorbaciov la putere.

a[a. iar unii dintre ei tr\g`ndu-[i un glon] `n cap. nu pun o `ntrebare. precum [i contraargumentul c\ situa]ia dezas- truoas\ a URSS a fost cea care a determinat apari]ia lui Gorbaciov. .. Asta e soarta spionilor.. pe urm\. 101.. Audierea domnului colonel Gheorghe Goran. Dl Goran: Dar cum v\ explica]i. Este posibil ca acest lucru s\ nu fi fost `n]eles de mul]i activi[ti de v`rf ai PCUS. este o nulitate! Acum nu-l bag\ ni- meni `n seam\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 27 racola]i de cur`nd. Nu putea s\ provoace un r\zboi. iar noi nu trebuie s\ uit\m c\ apari]ia lui Gorbaciov la conducerea URSS [i programul de reformare a sistemului sovietic ]inteau evitarea unei crize catastrofale [i sal- varea statutului de Mare Putere. S-a v\zut `n Golf.. 90/4 mai 1994. dac\ Gorbaciov \sta a fost pionul care a. p.. ei au f\cut cea mai mare recrutare a secolului: pe Gorbaciov. a avut `n ziua de 4 mai 1994 urm\torul dialog cu sena- torul {erban S\ndulescu: „Dl Goran: Ca profesionist: jos p\l\ria fa]\ de CIA [i de... Dom’ne. O dovad\ este [i ar- gumenta]ia final\ a unor membri implica]i `n tentativa de lovitur\ de stat din 1991: „N-am `n]eles atunci ce urm\re[te“.. ~n timpul seriei de audieri organizate de Senatul României a fost deschis [i subiectul apartenen]ei lui Gorbaciov la serviciile secrete americane. Uniunea Sovietic\ era `ntr-un dezastru nemaipomenit. Stenograma nr. |sta este meritul lor mare! Dl S\ndulescu: Cea mai mare? Dl Goran: Cea mai mare recrutare a secolului – a lui Gor- baciov! Dl S\ndulescu: Aici lucrurile sunt mai complicate. comandantul Securit\]ii Municipiului Bucure[ti... SR. Colonelul Gheorghe Goran.. Aceast\ concluzie a Securit\]ii nu poate fi dec`t imaginea de atunci pe care Securitatea [i-o f\cuse despre fenome- nul reformist de la Moscova..... ca idee. dar. Nu-[i per- miteau. Din punct de vedere economic. [i. dat c\r\mida jos a sistemului. c\ nu mergea. regret`nd lo- vitura de stat. Rusia era.“10 10 Arh. Dar [ti]i de ce? Nu pentru c\ ne-au lucrat. cu toate astea.

Cercetarea autorului pe acest subiect a primit o confirmare din partea fostei conduceri a Securit\]ii. La masa principal\ au fost identi- ficate [ase persoane. [i se reuniser\ to]i la Bucure[ti. a trecut mult timp p`n\ s\ vin\ confirmarea. c`nd se vor putea consulta – dac\ [i atunci se va putea! –. care era rezidentul spionajului britanic `n România. Eu am identificat [ase voci distincte. De la noi. nume conven]ional ERMIL: ~n luna noiembrie 1988 am lucrat o `nregistrare important\ f\cut\ cu tehnic\ `n antu- rajul Ambasadei Marii Britanii. Acest fapt i-a permis colonelului Goran s\ fac\ o astfel de declara]ie. ambasadorul Atkinson.28 ALEX MIHAI STOENESCU Ca [i `n cazul Lenin–agent german. I-am re]inut foarte bine numele. Sofia. Erau ambasadorul. Asupra succesului influen]\rii lui Gorbaciov de c\tre spionajul american [i britanic. seara. AMS: Cum a]i aflat c\ erau [ase? Adic\.. unde au stat dou\ zile. Au fost primi]i de Alain Clark. care era de origine indian. [eful delega]iei interparlamentare. pe nume Tem- pel Morris. av`nd `n prezent un nume de `mprumut: „Ofi]er US-T. dar [i o relatare plin\ de am\nunte din partea unui fost ofi]er al Unit\]ii speciale T.. care a lucrat `n continuare mai mul]i ani [i `n SRI. ~n noiem- brie 1988. pentru c\ `mi sugera . Era vorba de vizita unei delega]ii interparlamentare britanice. delega]ia pleca la Moscova. Fuseser\ la Belgrad. Departamentul Securit\]ii Statului primea o informa]ie stranie asupra felului `n care Mihail Gorbaciov fusese influen]at profesionist de agen]i britanici ai MI6. vreau s\ spun: a]i ve- rificat informa]ia cu unul dintre participan]i? ER: Nu eu f\ceam asta. cum a fost cea din fa]a Comisiei senato- riale.. rapoarte `n care calitatea lui Gorbaciov de agent britanic va fi certificat\ sau nu. ~ntre documentele ultrase- crete ale Cabinetului ministrului secretar de stat se vor g\si peste c`teva decenii.. care f\cea un tur prin Europa de Est. Budapesta. c`te doi-c`te doi. ~nainte de plecare. nu. informa]iile cele mai consis- tente au ajuns la Securitatea român\ din Marea Britanie. a oferit un dineu. la care au fost invita]i [i români.

. [i Neagu Udroiu de la Agerpres. La mas\ mai erau directorul adjunct de la Direc]ia I din MAE. AMS: Domnule ER. Nu aveam tehnic\ de-asta sofisticat\ din filme. pentru c\ dac\ a]i acceptat s\ sta]i de vorb\ cu mine [i mi-a]i dat posibili- tatea s\ v\ cunosc. AMS: Haide]i c\ n-are importan]\. dar foarte bine. Acesta a dat un r\spuns oficial. . AMS (r`de): Domnule ER. la care Udroiu i-a cerut s\-i pun\ `ntrebarea lui Ro[u. AMS: V\ `ntreb pentru c\ ave]i un mod elegant de exprimare. cel de la MAE. Aveam alte metode. AMS: Haide]i s\ revenim. Mai erau ata[atul militar. v\ `ntreb acum. ER: Acel Tempel Morris l-a `ntrebat pe Neagu Udroiu care mai sunt rela]iile României cu URSS. nu. undeva `n Occident? ER: Nu v\ pot spune asta. nu m\ intereseaz\ cum a]i ob]inut informa]ia. ER: Ierta]i-m\. Sunte]i inginer? ER: Da. cu toat\ `ncrederea. o s\ vede]i de ce... gre[i]i..... dar am pe undeva [i v\ dau numele corect. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 29 t`mpla. b\nuiesc c\ ave]i o doz\ de `ncredere.. care v\ diferen]iaz\ de mul]i al]i ofi]eri pe care i-am cunoscut.. Ro[u. AMS: Nu i-a]i pus tehnic\ pe el [i a stat la mas\ cu englezii? ER: Nu. AMS: Stoenescu. dar nu aveam cum s\ lucrez cu cineva dintre invita]i.. ave]i umor. ER: Domnule {tef\nescu. ER: Nu. pentru c\ dup\ ’89 cazul a reap\rut [i eu mi-am adus aminte. AMS: Sunt cinci. v\ `ntreb: a]i re]inut astfel de documente? ER: Nu. AMS: Ierta]i-m\ pe mine c\ v\ `ntreb: a]i studiat afar\... locotenent-colonelul Chesshyre. nu. Nu mai [tiu cum se scrie. eu nu. ER: Nu mai ]in minte cine era al [aselea. Am `nv\]at la noi. dar cazul acesta mi l-am notat undeva. {tiu ce vre]i s\ insinua]i.

«A[a cum a spus tovar\[ul. iar Tempel Morris a r\spuns: «~n francez\. s-a g\sit. Gorbaciov era un b\utor de b\uturi fine. «Da. AMS: Nu-[i mai amintea el? ER: Nu..» Nu-mi mai amintesc dac\ era cu tineretul sau cu agricultura. ER: Apoi a `ntrebat: «Dar c`nd o s\ `nceteze recesiunea `n România? Am v\zut de la aeroport totul `n `ntuneric». Atunci. refined liquors. ne-am `mprietenit [i am stat `mpreun\ dou\ s\pt\m`ni. eu. «Pe ce v\ baza]i?» «Pe discursul ]inut de tovar\[ul Nicolae Ceau[escu la Academia Român\». acela i-a explicat c\ este con- duc\torul grupului interparlamentar [i c\ se duc spre Moscova. Tempel Morris a `nceput s\ vorbeasc\ despre prietenia lui cu Mihail Gorbaciov. AMS: ~n 1984 cred c\ era deja secretar `n Biroul Politic. «{ti]i c\ l-am cunoscut pe Gorbaciov? ~n 1984 a venit la Londra cu o delega]ie. Mergeam la restaurante. ER: Da.. nu s-a publicat. am f\cut o mul]ime de fotografii.» S-au distrat dou\ s\pt\m`ni. «{i a venit Gorbaciov la Londra cu o delega]ie.. Apoi a urcat `n ierarhie.» ~n sf`r[it. . `n care eu cred c\ s-a f\cut racolarea lui. Adic\ `n iunie 1989. era foarte t`n\r. ne-am `mprietenit [i am discutat foarte mult despre Rusia – adic\ URSS –.» Cineva de la mas\ l-a `ntrebat `n ce limb\ s-au `n]eles. am b\ut foarte mult `mpre- un\. unul din- tre români l-a `ntrebat despre vizit\..» AMS: N-o s\ v\ mai `ntrerup. Aici.30 ALEX MIHAI STOENESCU ceva mai degrab\ politic dec`t diplomatic. Gorbaciov nu era `nc\ pre[edinte. Raisa vor- bea engleze[te. despre nevoia de reform\... `n acele dou\ s\pt\m`ni.. I-am spus c\ Anglia ar fi dispus\ s\ ajute URSS pentru o schimbare a politicii sale externe [i `n primul r`nd Afganistanul. Acel Tempel Morris s-a adresat apoi lui Ro[u [i l-a `ntrebat: «Petrol s-a g\sit `n Marea Neagr\? {tiu c\ avea]i [apte sau opt platforme».. Iar cel de la Agerpres i-a r\spuns: «Va `nceta `n iunie anul viitor».. nu. am vizitat.. era [i Raisa. au venit la mine acas\.. ne-am plimbat.. era un discurs nepu- blicat.

ER: Nu. c\ l-a trimis Ceau[escu la aceast\ comisie interpar- lamentar\..“11 Cazul Tempel Morris a fost dat `n lucru imediat Centrului de Informa]ii Externe (CIE – UM 0544). eu am avut atunci impresia puternic\ c\. au plecat. Exista posibilitatea ca infor- ma]ia s\ fi con]inut o eroare. Lucr`nd materialul. cu el. . `n arhiva autorului. pe pere]ii casei lui Gorbaciov. nu vorbea des- pre. dup\ ce a fost dat jos. Din acel mo- ment s-a trecut la investigarea informativ\ a cazului. Era [i felul cum vorbea. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 31 AMS: B\nuiesc c\ acest parlamentar britanic. pentru c\ [tiam de Corneliu M\nescu.. dac\ nu e un l\ud\ros. `n sensul c\ Tempel Morris putea s\ nu ocupe func]ia oficial\ de pre[edinte al Comisiei interparlamen- tare a Camerei Lorzilor. vreau s\ spun. cu o anumit\ insinuare calculat\. cu so]ia lui. I-am ]inut bine minte numele [i func]ia. Tempel Morris a mai spus c\. ci pe aceea de [ef al delega]iei parlamen- tare prezente la Bucure[ti `n noiembrie 1988. ~n continuare. mai mult. la Bucure[ti. a fost el `ntr-o delega]ie la Moscova [i a r\mas surprins s\ constate c\ acas\ la Gorbaciov erau fotografiile vizitei lor la Londra. adic\ `n 1984. care a trecut la verificarea apartenen]ei persoanei la Parlamentul britanic [i la identificarea co- rect\ a pozi]iei pe care acesta o afi[a.. Cercetarea cazului Gorbaciov a ajuns [i la escapadele f\cute de Iakovlev [i Gorbaciov `n Canada. [i lucrul acesta s\ nu fi fost corect `n]eles. c\ fusese `nso]itorul lui Mihail Gorbaciov `n escapadele londoneze [i c\ `ntr-adev\r avea o leg\tur\ cu acesta. cu ocazia vizitei viitorului secretar general. Pe baza verific\rii datelor „deschise“ – infor- ma]ii furnizate public de Parlamentul britanic – s-a stabilit c\ pre- [edinte al Comisiei interparlamentare este o alt\ persoan\ [i. nu se l\uda c\ l-a racolat pe Gor- baciov. c\ nu exista nici un parlamentar cu acest nume... b\use probabil. Bun.. atunci este cel care l-a racolat pe Gorbaciov. dup\ un an. ocazie cu 11 Interviu din 30 mai 2005. ob]in`ndu-se informa]ia c\ persoana cu numele Tempel Morris este ofi]er MI6.

~ntre timp. lucru extrem de periculos. `ntr-o schem\ a unui serviciu secret. era Raisa. particulare [i oficiale venite din Occident prin care liderul sovietic era `ndemnat s\ porneasc\ procesul de schimbare a sistemului. `ntr-o sucitur\ a hazardului. Se `n[al\ – de multe ori Istoria se scrie `n mintea unui om. 12 Gerd Ruge. acest detaliu extrem de suspect a devenit public12. Asupra ei. Gorbaciov era influen]at de patru persoane. Ed. Analistul politic [i istoricul sunt `nclina]i s\ nu cread\ astfel de pove[ti. Securitatea român\ a mai identificat c\ sistemul de putere al lui Mihail Gorbaciov se spri- jinea pe influen]\.32 ALEX MIHAI STOENESCU care Iakovlev a asigurat contracararea [i chiar sabotarea monito- riz\rii pe care o efectua KGB-ul asupra lor. Gheorghii Arbatov. de fenomene. chiar KGB-ul avea un morman de informa]ii legate de `nclina]ia sa pentru lux13. [i Ivan Frolov. Gorbaciov face [i primul pas spre distrugerea sistemului. de procese sociale. 13 Ibidem. 191. p. p. directorul Institutului pentru Economia Sistemului Socialist Mondial. ~n ana- lizele sale. prin Raisa. 153. Istoria este scris\ de popoare `n mi[care. care de fapt s-a dovedit a fi primul [i cel mai important. director al Institutului de Economie Mondial\ [i Rela]ii Interna]ionale. ofi]er KGB acope- rit). Doina. . 1993. directorul Institutului de stu- diere a SUA [i Canada. Pentru ei. Securitatea accepta [i ipoteza c\ influen]area lui Gorba- ciov s-a f\cut mai `nt`i prin so]ie. Occidentul fiind convins c\ de la primul pas spre „reform\“. numit de Gorbaciov redactor-[ef al ziarului Pravda. Aceste patru institu]ii erau considerate „fabricile de g`ndire“ ale programelor de reform\ gorbacioviste. oameni foarte apropia]i: Alexandr Iakovlev. Ce `n]elegea Securitatea prin „influen]area lui Gor- baciov“? Securitatea `n]elegea un complex de mesaje directe sau indirecte. ~n interior. Toate acele patru personalit\]i aflate la con- ducerea „fabricilor de g`ndire“ erau suspecte cel pu]in de colaborare cu servicii secrete occidentale (inclusiv Arbatov. Oleg Bogomolov. Al cincilea element de influen]are. Mihail Gorbaciov.

Hora]iu Blidaru. 25. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 33 Generalul Iulian Vlad l-a informat pe Nicolae Ceau[escu asupra „Dosarului Gorbaciov“. Timpul – dar [i Boris El]`n! – a fost nemilos cu Mihail Gorba- ciov. . o structur\ a Ministerului de Externe britanic. Acesta din urm\. Andrei Graciov. pe atunci pre[edinte al KGB. considera c\ patronul s\u `i servea pe ni[te st\p`ni str\ini: «Nu este un hazard faptul c\ a discutat cu Bush `ntre patru ochi `n mai multe ocazii. fapt ce s-a petrecut `n luna martie a anului 1989. [i Valeri Boldin. Valeri Boldin. p. care a precizat c\ nu dispune de probe concrete. SUA.. Serviciul de Informa]ii Externe al Marii Britanii (MI6) avea [i are `ntregul personal conspirat `n cadrul Foreign and Commonwelth Office (FCO). interpretul perma- nent al lui Gorbaciov: dup\ el. precum [i a altor func]ii din institu]iile [i organiza]iile guvernamentale“14. aceast\ «tr\dare» a lui Gorbaciov se sprijinea pe faptul c\. dar nu invers). fost asistent personal la CC al PCUS [i la Kremlin. Ed. `n conformitate cu «date opera- ]ionale» (cu alte cuvinte.O. ca s\ nu-l mai punem la socoteal\ pe pre[edintele KGB din acel timp. `n scopul execut\rii unor misiuni speciale“15. aceasta a fost re- cunoscut\ `ntr-o conversa]ie cu [eful s\u de cabinet. sau `n alte compartimente guvernamentale. A[a cum arat\ speciali[tii.C. Nu [tim dac\ informa]iile despre episodul Tempel Morris de la Bucure[ti au fost luate `n serios. au avut loc una sau dou\ conversa]ii `n absen]a traduc\torului american. ascult\ri clandestine). numai `n prezen]a traduc\torului american». 15 Ibidem. Bucure[ti. de regul\. Serviciile secrete ale Marii Britanii. fostul lui [ef de cabinet. p. Elion. acoperirea diplomatic\. (Aceast\ afirma]ie a lui Boldin a fost respins\ de Pavel Palajcenko. Boldin a mai 14 Cristian Troncot\. Cu alte ocazii speciale „Serviciul `mprumut\ pe perioade determinate personal apar]in`nd F. care activeaz\ `n str\in\tate. Doi dintre colaboratorii s\i cei mai apropia]i. prin faptul c\ «se sim]ea `n interiorul s\u un social-democrat». c\ci anii care au trecut de la pr\bu[irea de c\tre el a lag\rului comunist european nu au adus dec`t confirm\ri ale suspiciunilor de leg\turi cu spionajul american [i britanic. 2003. 26. Careul de A[i. „~n exterior se folose[te. Rusiei [i Israelului. l-au indicat pe Gorbaciov `n aceast\ postur\: „Pentru Vladimir Kriucikov.

ci [i distrugerea serviciului de 16Andrei Gratcev. Gorbaciov s-a sprijinit fundamental pe un strat de reformi[ti. Aceast\ versiune a evenimentelor sus]ine teza unei ac]iuni multiple de dis- trugere a sistemului comunist de c\tre Marile Puteri occidentale. de victoria `n R\zboiul rece. c\derea comunismului era o lovitur\ dat\ de Occident. «tr\d`nd partidul. ori sim]ea c\. Este vorba. inclusiv printr-o infiltrare de geniu. cu excep]ia României. acestora revenindu-le meritul principal `n eliberarea na]iunilor Estului european. Gorbaciov s-a tr\dat pe el `nsu[i. Du Rocher. `n interiorul unei mo[teniri imperative l\sate de Andro- pov. Ed.34 ALEX MIHAI STOENESCU precizat c\ «imediat ce leg\tura telefonic\ a fost restabilit\ la Foros (dup\ puci). Gorbaciov s-a repezit la telefon pentru a-l suna pe pre[edintele american». r\sturnarea vechiului regim [i a fostei conduceri s-a f\cut prin cooperarea str`ns\ `ntre serviciile secrete sovietice [i serviciul secret al statului comunist respectiv. ea nu a beneficiat de informa]iile directe [i precise ale procesului declan[at de Gorbaciov [i pus `n aplicare de serviciile secrete sovietice. Securitatea Ro- mâniei comuniste ori nu putea concepe o ini]iativ\ de distrugere a sistemului ca venind din defectele grave [i din criza sistemului comunist. pe fond. pe omul pe care noi l-am cunoscut `n anii ’80»“16. pentru România proiec]ia geometric\ [i scriptic\ a ac]iunii pe pla- nul r\sturn\rii regimului Ceau[escu con]inea nu numai `nl\turarea liderului [i a acoli]ilor s\i fideli. 208-209. Din acelea[i motive. Le mystère Gorbatchev. Paris. Cum Securitatea nu avea un dialog cu KGB-ul. La Terre et le Destin. `n frunte cu SUA. {i `ntr-o situa]ie. pp. pentru a putea duce p`n\ la un punct transformarea urgent\ de care avea nevoie URSS. a[a cum s-a `nt`m- plat cu celelalte servicii secrete din ]\rile comuniste. fo[ti agen]i cu ani mul]i de lucru `n Occident. [i `n alta na]iunile Estului comunist s-au eliberat dintr-un co[mar [i asta este victoria cea mai important\. . Nu trebuie exclus\ posibilitatea ca Securitatea român\ s\ nu fi f\cut leg\tura `ntre brusche]ea ac]iunilor Echipei Gorbaciov [i ca- uzele profunde ale apari]iei fenomenului Gorbaciov. Pentru a `ncheia acest subiect. Anatoli Lu- kianov este sigur c\. `n substrat. 2001. Peste tot. Este ast\zi tot mai clar c\.

AMS: Adic\ existau raporturi de subordonare `ntre agenturile ]\rilor comuniste [i KGB pe teritoriul nostru? IR: Da. raportau chestiuni curente. recunoa[teri. Apoi verificau diferite adrese. ~ntr-un dialog cu colonelul (r) Ioan Rusan. Sovieticii trasau sarcini profesionale [i de actualitate care nu mai treceau prin centralele de spionaj de acas\. `n mod direct. cu ma[ini. s\ primeasc\ ordine de acas\. dar numai genera]iile viitoare vor putea judeca acest gest. nelocuite. s\ cear\ aprob\ri. Situa]ia era clar\. scurte. Sovieticii preluaser\ `n Ro- mânia conducerea activit\]ilor de spionaj ale ]\rilor socialiste fr\- ]e[ti. AMS: Ce sarcini le d\dea. dac\ Securitatea ar fi dat ea lovitura de stat. fost [ef al compartimentului anti-STASI din UM 0110. Dac\ sunt goale. am aflat c\ KGB-ul preluase conducerea tuturor reziden]elor serviciilor de spi- onaj ale ]\rilor comuniste europene din România [i le coordona: „Ioan Rusan: ~n 1989 am stabilit c\ se f\cea schimb de infor- ma]ii `ntre agenturile de spionaj ale ]\rilor comuniste din România [i c\ aceast\ activitate era condus\ de c\tre sovietici. Din punct de vedere strict istoric. . f\r\ ca reziden]ii s\ mai raporteze acas\ sau. Sigur. Erau trimi[i `n misiuni de o zi-dou\. unde se putea sta]iona acoperit. puncte de concentrare. adic\ locuin]e. V`rfurile Se- curit\]ii nu au f\cut acest gest pentru c\ trebuiau s\ dea m`na cu KGB-ul. Verificau str\zile pe unde se putea trece. nemijlocit. c\i de acces. corespon- den]a unor str\zi pentru caz de retragere dintr-o misiune. primeau diferite ordine. m\ rog. ar fi devenit automat partener de dialog [i mai mult ca sigur ar fi existat o negociere a viitorului institu]iei. care ]ineau de munca obi[nuit\. Pare o ironie amar\. puncte de `nt`lnire [i foarte mult `n acea perioad\ `i interesa deplasarea cu auto. la adresa cutare. Logic. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 35 informa]ii neintegrat sistemului de leg\turi secrete dintre serviciile speciale ale ]\rilor comuniste. de exemplu? IR: De exemplu. acesta r\m`ne un act pa- triotic. dar pe fond ei lucrau sub conducerea rezi- den]ei spionajului sovietic de aici. ce e pe strada cutare. ale ]\rilor socialiste subordonate.

. de reac- tivare `n scopul ac]iunii din decembrie a unor fo[ti colaboratori. Astfel. S-a trecut la culegerea de informa]ii. dac\ e dispus s\ fac\ ceva pentru bani. ~n aceste relat\ri exist\ trimiteri la diferite manifest\ri privind nemul]umirea popula]iei. adic\ spionajul ex- RDG-ist. `n cadrul Ambasadei RDG exista un rezident care se ocupa de culegerea de informa]ii. AMS: Crede]i c\ au f\cut cumva [i o recunoa[tere pentru inter- ven]ia din decembrie? IR: P\i. 121-122. {eful STASI. Interviuri despre revolu]ie. n. România devenise instabil\. România a fost lucrat\ informativ asemenea ]\rilor vestice considerate ]\ri du[- mane. RAO. au accelerat ac]iunile de infiltrare a unor persoane din re]ele `n func]ii. care lucreaz\ la Oficiul pentru Studierea Arhivei fostei Securit\]i STASI. [i Serviciul Extern. s-au intensificat [i opera]i- unile STASI. Informa]ia provine de la istoricul german Georg Herstrick. Ofi]erul sau ofi]erii de leg\tur\ aveau o re]ea de informatori despre identitatea c\rora nu se [tie nimic. Pe de alt\ parte. ca de pild\ revolta de la Bra[ov. iar STASI era `ngrijorat\ de o posibil\ instabilitate a `ntregului Pact de la Var[ovia. cotidianul Independent a f\cut o dezv\luire interesant\. ~n acest scop. {ti]i c\ era povestea aceea cu balcoanele `nchise. Apoi. care `l confirm\ pe colonelul Rusan: STASI a spionat `n România. ~n consecin]\. Astfel. România a fost suspectat\ de RDG fiindc\ a adoptat o linie independent\.a. pentru ce crede]i c\ f\ceau chestia asta? Au ajuns s\ se intereseze [i de cei care erau pu[i s\-[i dea jos balcoanele `nchise. dac\ exist\ nemul]umi]i [i oameni cu `nclina]ie spre colaborare. to]i colabora- torii neoficiali ai STASI care vizitau România au furnizat Securit\]ii (STASI. Bucure[ti. 2004. Acesta a ar\tat c\ „dup\ 1968. a ordonat subalternilor s\i `n 1983 s\ culeag\ orice informa]ie legat\ de România. Erich Mielke. cine e. [i-a intensificat ac]iunile informativ-operative. Ed. ca pe un teritoriu inamic. pp. C`nd a izbucnit criza economic\. 17 Alex Mihai Stoenescu.) relat\ri detaliate despre situa]ia cotidian\ politic\ [i economic\. STASI considera România ca o ]ar\ ostil\.“17 ~n martie 2004.36 ALEX MIHAI STOENESCU dac\ e cineva acolo.

unde au ajuns dup\ pr\bu[irea regimului RDG-ist“18. Tratat ca eretic. A[a cum a dovedit-o evolu]ia lu- mii pe timpul R\zboiului rece. anestezia general\ a popula]iei – `i deschi- deau o problem\ greu de rezolvat. cu toate c\ ordinele veniser\ chiar de la Ceau[escu. inclusiv `n domeniul economic. este semnificativ. Ceau[escu nu avea acest sprijin sovietic. 2. cum se `nt`mpla cu ceilal]i lideri. Era `ns\ una din 18 Independent. Nu puteai s\ ataci `n sfera de interese sovietic\ f\r\ s\ calculezi reac]ia Kremlinului [i s\ te a[tep]i la o contralovitur\ venit\ de acolo. de protec]ia din spate a Moscovei. p. România. se aflau `ntr-o capcan\. `n vara anului 1988. Din Occident. care a ajuns `n c`teva decenii la periferia de- ciziilor mondiale [i a fost nevoit\ s\ supraliciteze pentru a redresa imaginea ei de superputere. precum [i prin ata[amentul demonstrativ al popula]iei la politica lui Nico- lae Ceau[escu – `n fapt. inclusiv din Statele Unite. opun`ndu-i-se. din perioada Ple[i]\. orice ac]iune sau atac la adresa unui stat comu- nist punea `n discu]ie reac]ia „[efului cel mare“. am putea spune c\ `ntr-o anumit\ peri- oad\ lucrurile st\teau invers: americanii interveneau la sovietici pentru protejarea lui Ceau[escu. Ba. juc`nd rolul de independen]\ fa]\ de Moscova. [i Securitatea. Cazul Fran]ei. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 37 fiindc\ fi[ele se afl\ `n continuare `n Statele Unite. `n general. `n particular. s`c`ind-o. c\ avantajele strategice de care beneficia prin politica de deschidere interna]ional\. membru al NATO. Spre deosebire de ceilal]i lideri ai ]\rilor comuniste. Ceau[escu. fie comunist. ca independent. dar [i preocupat s\ devin\ lider al lumii a treia – zon\ controlat\ `n trecut. nu beneficia de sprijinul. Din aceste motive. e[ecurile ac]iunilor externe de intimidare sau criminale ale Securit\]ii la adresa unor emigran]i români. Conducerea Securit\]ii a observat t`rziu. `mpotriva postului Europa liber\. . fie democratic. 6/7 martie 2004. ast\zi [i `n viitor de Marile Puteri – Ceau[escu era obligat s\ fie extrem de prudent [i atent cu conservarea imaginii sale. f\c`nd [i jocul de mare figur\ interna]ional\ `n detrimen- tul ursului-st\p`n. h\r]uind-o pe la ONU [i pe la Beijing. au condus la sanc]iuni [i restructur\ri `n aparatul serviciului secret român. ie[irea din sistem era extrem de riscant\ pentru orice stat.

Din punctul de vedere al ofi]erului de informa]ii externe. Pe timpul studiului [i al analizei. Securitatea a cunoscut p`n\ `n deceniul nou\ o serie lung\ de c\deri spectaculoase20. Audierea domnului Mihai Hîrj\u. p. secretarul s\u personal19. Faptul este confirmat de Mihai H`rj\u.38 ALEX MIHAI STOENESCU tr\s\turile de caracter (ur`t) ale lui Ceau[escu. pp. Povestea cu iradierea. Humanitas. A[a cum ar\tam.18. precum [i metodologia folosit\ de KGB pentru crearea alternativelor politice la vechiul partid comunist. Evolu`nd singur\ pe pia]a mor]ii. Atitudinea aceasta era adop- tat\ deliberat. cel decorat la Kremlin [i cazat la Casa Alb\. frecvent cu perfidie. Securitatea a reu[it s\ `n]eleag\ destul de repede mecanismul prin care Moscova `nlocuia vechile conduceri cu reformi[ti. conducerea 19 Arh. ambele l-au ur`t pe Ceau[escu. f\r\ a avea `n spate sprijinul. Procesul de schimbare controlat\ a sistemului comunist declan[at `n celelalte ]\ri comuniste europene a fost un alt subiect de atent\ observa]ie din partea Securit\]ii. motiv pentru care Ceau[escu nu d\dea niciodat\ ordine de fa]\ cu martori. ci `n momentul `n care Uniunea Sovietic\ d\r`ma din temelii con- struc]ia pe care o f\cuse tot ea `n România. pe care to]i activi[tii de partid din apropiere [i to]i comandan]ii Securit\]ii `l cuno[teau: d\dea vina pe al]ii pentru gre[elile lui. nu at`t izolarea c`t natura solitar\ a activit\]ii sale [i pe ansamblu a institu]iei sale au pus fiec\rui indi- vid `ntrebarea asupra raportului `ntre patriotism [i spirit de conser- vare. Stenograma nr. 1995. pentru un lider sau altul `n interiorul regimului comunist. Ceau[escu [i Securitatea. `ntre prezent [i viitor. adev\ratele creatoare ale imaginii sale de mare lider. ~n momentul `n care Statele Unite s-au `n]eles cu URSS. 302-304. cu ordinul „d\-i-l pe Radu“ nu poate fi credibil\ dec`t dac\ Ceau[escu i-a dat acest ordin `ntre patru ochi lui Pacepa. 20 Dennis Deletant. A fost obli- gat\ s\ se retrag\ [i s\ fie mult mai atent\. `ntre loialitate [i aventur\. Le st\tea `n cale. [i apel`nd pentru crime la leg\turi extremiste arabe. ambele Mari Puteri. 40/7 februarie 1994. . a op]iunii pentru un curent politic sau altul. Bucure[ti. mai ales pentru c\ erau. Constrîngere [i disiden]\ în România anilor 1965–1989. SR. Iar aceste `ntreb\ri nu se ridicau `n momentul alegerii de c\tre statul român a unei alian]e sau a alteia. Ed. m\car logistic al KGB-ului.

`n cele- lalte state comuniste. atacarea prin diversiune a Securit\]ii `n decembrie 1989. cu excep]ia României. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 39 Securit\]ii a mai observat rolul atribuit de serviciile de spionaj sovietice mini[trilor Ap\r\rii [i de Interne. mai ales dup\ revoltele din Ungaria [i Cehoslovacia. ~n toamna anului 1988. oric`t de paradoxal\ ar p\rea situa]ia. rezultatul a fost acela[i – o infiltrare masiv\ [i bine ancorat\ a KGB `n societ\]ile eliberate. ci o atitudine patriotic\. [i `n cel\lalt. ~n ]\rile socialiste. av`nd `n vedere autorul destructur\rii. ~ntrebarea pe care au pus-o nu o dat\ fo[tii ofi]eri de Securitate `n presa postde- cembrist\ este dac\ a fost mai bine c\ Securitatea na]ionalist\ a României comuniste s-a destructurat violent sau mai bine era ca Securitatea s\ fi fost un subaltern docil al KGB – cum erau cele- lalte servicii secrete –. inclusiv a proiectului socialist reformist. nu se numea un ministru de Interne. F\r\ `ndoial\ c\ `n aceast\ schem\ de lucru a intervenit [i interesul perfect plauzibil al serviciilor de informa]ii din celelalte ]\ri comuniste de a folosi prilejul pentru o liberalizare a sistemului din propria ]ar\ [i `n final pentru eliberarea na]iunii de sub regimul comunist opresiv. Departamentul Securit\]ii Statului i-a prezentat lui Ceau[escu informa]ii despre situa]ia din . l\s`nd `n urm\ c`rti]e structurale `n serviciile secrete ale noilor state membre NATO? R\spunsul poate fi dat aici: [i `ntr-un caz. spre deosebire de cooperare. prin pene- tr\ri ale Securit\]ii române `n structurile cabinetelor respective. Lucrurile puteau sta a[a dac\ procesul declan[at de Gorbaciov ar fi avut finalitatea programat\. cooperarea cu KGB-ul nu pare un act de tr\dare. de lansare a unui nou tip de socialism care s\ aplice un sistem de control discret al sferei de influen]\. dup\ model ameri- can. Dar ea a avut drept finalitate distrugerea integral\ a sistemului comunist. Nu-[i permitea nici un lider comunist s\ produc\ surprize. un ministru la Armat\ sau la con- ducerea serviciului secret f\r\ acordul URSS. precum [i [efilor de ser- vicii secrete din celelalte ]\ri comuniste `n procesul de r\sturnare a fo[tilor lideri. ci [i de „sus `n jos“. Din acest punct de vedere. a fost o alt\ metod\ de a facilita infiltrarea. Prin urmare. Comportamentul similar al titularilor ministerelor de for]\ din statele comuniste nu a fost studiat doar „de jos `n sus“.

dar se comporta [i cu o doz\ de distan]are uman\. miz`nd pe faptul c\ problemele se rezolvau la nivelul cel mai `nalt. de[i era un tip extrem de suspicios [i `[i pierduse `ncrederea `n Securitate. Racolarea sovietic\ nu a reu[it succese spectaculoase din c`teva motive: 1. con- ducerea Securit\]ii nu `[i f\cea prea multe probleme. nu ajungea cu suspiciunea at`t de departe `nc`t s\ cread\ c\ echipa de olteni de la conducerea DSS `l putea tr\da. Ceau[escu avea rezerve fa]\ de eficien]a serviciilor de informa]ii [i spionaj. fiind `ngrijorat c\ descoperirea acestor opera]ii. acesta era privit ca fidel [i chiar devotat lui Ceau[escu. Din punctul de vedere al `nclina]iei spre aplicarea scenariului sovietic [i `n România. un adept credincios al lui Ceau[escu. iar `n ce-l prive[te pe generalul Vasile Milea. ar putea provoca un protest la nivelul lui. de la conducerea superioar\ a partidelor respective. f\r\ de care nu ar fi r\mas nici o secund\ la conducerea Ministerului de Interne. Ceau[escu era un marxist convins. dar primitiv. La r`ndul s\u. conduse at`t de sus. Ceau[escu. Ceau[escu a avut o reac]ie prudent\. Au existat ni[te cauze care au condus `n timp la o slab\ penetrare a structurilor politice [i informative ale României de c\tre URSS.40 ALEX MIHAI STOENESCU RDG [i Bulgaria ob]inute de la v`rf. atitudine provenit\ din ideea primi- tiv\ pe care [i-o formase de mult c\ `n lumea secretelor spionii tr\deaz\ foarte u[or pentru c\ ac]ioneaz\ pe bani. identificarea acesteia ca na]ionalist\ [i concluzia c\ `i este fidel\ lui Ceau[escu. Departamentul Securit\]ii Statului era condus `n 1989 de trei olteni – generalii Iulian Vlad. Era tipul de om cu care nu se puteau `n]elege. cunosc`ndu-l foarte bine pe Tudor Postelnicu. {tefan Alexie [i Aristotel Stamatoiu – [i avea la conducerea Direc]iilor centrale al]i `nal]i ofi]eri de origine oltean\ [i arge[ean\. prin contacte directe `ntre [efii de stat [i de guvern. `n general. Printre motivele pentru care a fost nevoie de o subversiune extern\ `mpotriva regimului lui Ceau[escu s-au aflat [i influen]a nul\ a KGB-ului asupra conducerii Securit\]ii române. `n timp ce ei nu mai credeau de . Personalitatea lui Ceau[escu. un fel de roman- tic al marxismului. Acelea[i motive au constituit [i acoperirea pentru decizia de a distruge acest organism odat\ cu `nl\turarea lui Ceau[escu.

Cum nu vedeau posibil\ o dispari]ie a clanului. deoarece elementul de coeziune. `nguste. d`nd peste cap a[teptarea lor. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 41 mult `n teoria marxist-leninist\. n-a fost penetrat\ ca alte servicii din Est. agresat\. a[adar interesul se orienta spre Nicu. nu se bag\ `n racol\ri. Oricine se uit\ la calitatea proast\ a oamenilor pe care i-au racolat [i folosit sovieticii se l\mure[te f\r\ alte explica]ii asupra dificult\]ilor pe care le-au avut ace[tia pentru a influen]a cursul evenimentelor din România condus\ de Ceau[escu. ci exercitau puterea politic\ inter- na]ional\ `n sine. 3. f\r\ o finalitate distructiv\. Toate relat\rile istorice contribuiau la sentimentul c\ România a fost mereu sacrificat\. nu exista la noi. ~n ultimii ani st\teau la p`nd\ [i a[teptau un moment pentru mai t`rziu `n care s\ se manifeste la fel. pentru c\ nu ]intea orizontul victoriei depline a comunismului `n lume. frustrarea. Ceau[escu `[i f\cuse o structur\ de conducere obedient\. nu era interna]ionalismul proletar. a unei armate extinse care lupt\ cu imperiali[tii americani. iar securi[tilor li se insuflase sentimentul c\ ap\r\ ]ara de aceste agresiuni. Acest tip de om este fricos. a luat sub control re]ele. Sentimentul de parte a unei comunit\]i. care se ]inea de scaune. nu risc\. Alt\ solu]ie nu aveau. Existau `ntr-adev\r suspiciunea. este greu de crezut c\ indivizi ca . a[a cum voiau sovieticii. cauza ei. b\t\lia cu ca- pitalismul. Lucrurile s-au precipitat. s\ intervin\ plini de zel `ntr-o b\t\lie care s\-i solidarizeze cu viitorul lider. s\-l lingu[easc\ la fel cum o f\ceau cu Ceau[escu. Sub Ceau[escu. toate insuflate de Ceau[escu. ~n opinia lor. Este vorba de tipul de oameni. F\r\ interven]ia sovietic\ din decembrie 1989. Securitatea din perioada Ceau[escu nu era infiltrat\ semnifica- tiv. folosind marxism-leninismul doar ca pe un mijloc. `n[elat\. ci na]ionalismul. chiar [i `n lume Securitatea ac]iona pe criterii na]ionaliste. Securitatea a distrus structuri KGB. a `mpiedicat opera]ii sovietice pe teritoriul nos- tru. orgoliul. Sovieticii considerau Securitatea român\ ca lipsit\ de perspectiv\ ideologic\. 2. Asta nu se iart\! 5. 4. ci s\ o foloseasc\ pentru a ap\ra România. România nu voia s\ distrug\ America.

De exemplu. de la nivelul serviciului de informa]ii [i de la conducerea Armatei. croa]i [i albanezi). nu trebuie confundat\ cu activitatea lui Mirko Atanaskovici. a provenit `n mod constant din Iugoslavia. care ac]iona `n interiorul unei re]ele maghiare de spionaj. cu care Securitatea [i MApN colabo- rau transparent. cu misiunea de preg\tire a crimelor `mpotriva liderilor emigra]iei – „a[a-numita exercitare a legiti- mit\]ii socialiste `n str\in\tate“ –. ~n presa occidental\ s-au comentat destul de amplu atentatele comandate de Securitate `mpotriva unor membri ai emigra]iei române[ti. Germania [i Statele Unite erau extrem de interesate de anihilarea serviciilor de informa]ii iugoslave. consulul croat de la Timi- [oara. Brucan. Militaru. oprirea lor era o chestiune de ordin de la Moscova. Pancea sau Vasile Ionel ar mai fi putut face o carier\. Logof\tu. ~n leg\tura Securit\]ii se aflau fo[ti colaboratori apropia]i ai acestuia. acesta a fost `nfiin]at la Praga . care se concentra [i asupra unor personalit\]i din aparatul profesionist. Una din informa]iile care au circulat pe rela]ia Iugoslavia a fost aceea c\. una din ]intele predilecte ale asasinatelor erau mem- brii emigra]iei iugoslave (`n special. a fost pus\ `n dis- cu]ie [i distrugerea celor dou\ structuri de informa]ii na]ionaliste. Pentru celelalte servicii secrete implicate `n asasinate politice. nea[teptat de eficiente. la lichidarea fizic\ a opozan]ilor. `n cadrul `n]elegerilor politice [i a colabor\rii stabilite `ntre serviciile de informa]ii din Vest [i din Est. pentru c\ reprezentau un obstacol `n calea destinderii europene [i a globaliz\rii proceselor de integrare declan[ate pe continent. ca urmare a unor `n]elegeri stabilite `nc\ de pe vre- mea lui Tito. ale Iugoslaviei [i României. Doicaru. O alt\ surs\ foarte avansat\ [i profesionist\ de informa]ii despre procesele distructive declan[ate de Mihail Gorbaciov. Vom lua dou\ exemple: `n momentul `n care `n cadrul Securit\]ii de stat a Cehoslovaciei comuniste s-a creat un departament special numit „sec]ia PATRIE“. Keller. pe teritoriul statelor respective [i `n plus nu ezitau s\ fac\ apel la asasinate comandate. Aceast\ rela]ie. ~n particular. atentate negate vehement de fo[tii lideri ai Securit\]ii [i lipsite `n continuare de probe concludente. deoarece acestea conduceau opera]ii ample.42 ALEX MIHAI STOENESCU Apostol.

Bucu- re[ti: 6-8. ~n ce prive[te emigra]ia iugoslav\. o statistic\ publicat\ `n 1981 la Hamburg arat\ c\ `ntre 1967 [i 1980. Simpozion. p. 1995. Un proces at`t de amplu. 832. ser- viciul secret al RDG. `ncerc`nd s\ studieze arhivele Poli]iei secrete din ]ara sa a constatat c\ „o anumit\ cantitate de informa]ii din perioada a[a-nu- mitei normaliz\ri se g\se[te numai `n arhivele [i `n eviden]ele KGB-ului sovietic“22. 2001. a constatat c\. 12 membri ai emigra]iei s`rbe [i 57 de membri ai emigra]iei croate24. 2002. Northen Tribune Publishing. Mai mult dec`t at`t. activitatea de lichidare 21 Pavel Zdacek.06. Ed. p. Bucure[ti. Chiar dac\ respectivele cifre ar putea fi exagerate. serviciile secrete iugoslave ar fi lichidat fizic 2 membri ai emigra]iei albaneze. `n sensul c\ nu toate au fost asasinate comandate. care s\ cuprind\ arhiva unor departamente ultrasecrete. . YU-Genocide. astfel `nc`t unii din- tre ofi]erii sau colaboratorii neoficiali ai STASI pot fi utiliza]i `n continuare de c\tre KGB sau de c\tre organiza]iile `n care acesta s-a transformat ulterior“23. `n timp ce copiile dosarelor se afl\. Ed. Compania. nu se putea desf\[ura dec`t printr-o leg\tur\ oficial\. dup\ distrugerea arhi- velor serviciului de spionaj militar al Armatei Na]ionale a Popo- rului [i a serviciului de informa]ii externe HVA al RDG. ori f\cea o copie a documentelor sale [i le trimitea la Moscova! Acela[i fenomen se petrecea [i cu STASI. Toronto-Zagreb. probabil. Scriitorul german Richard Wagner. 17 24 Ante Beljo. Bucure[ti. A[a ceva `ntre Securitate [i KGB nu exista sub regimul Ceau[escu. cercet\torul ceh Pavel Zacek. 23 Împov\ra]þi de mo[tenirea Securit\]þii [i Stasi (Die Erblast von Stasi und Securitate): r\spunsuri germane. p. 220. totu[i. func]ional\ `ntre KGB [i STASI. 9.2001. `ncerc`nd s\ cerceteze arhivele STASI. copiile tuturor documentelor distruse se aflau la Moscova: „Aceast\ gre[eal\ a fost cu at`t mai grav\ cu c`t mul]i colaboratori ai STASI din str\in\tate au r\mas cu siguran]\ nedeconspira]i. Nr. române [i maghiare la o provocare istoric\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 43 `mpreun\ cu KGB21. Funda]iei Academia Civic\. 22 Ibidem. la Moscova. „Arhivele Securit\]ii Statului“ (cehoslovac) în Analele Sighet. Ed. Securitatea de stat cehoslovac\ ori era pene- trat\ ad`nc de KGB.

. pre[edinte al Ligii Comuni[tilor S`rbi25. `n prim\vara anului 1989. s\ intoxice `n a[a m\sur\ opera]iile de planificare a luptei `nc`t s\ fie bombardat\ Am- basada Chinei din Belgrad [. `n colaborare cu liderii [i serviciile secrete ale Occidentului. Nationalism. cel pu]in la v`rful Securit\]ii române. ar\t`nd cu palma de la nord-est spre sud-vest. cu excep]ia unuia: Slobodan Milošević. La 24 septembrie 1986 un ziar belgr\dean publica un articol incendiar prin care acredita ideea c\ s`rbii sunt `n pericol de exterminare `n Kosovo [i `n Croa]ia cu sprijin din exterior. War and the Great Powers. London. Conform unei m\rturii credibile. pp. To]i liderii comuni[ti au condamnat acel document.44 ALEX MIHAI STOENESCU fizic\ a poten]ialilor candida]i occidentali pentru partidele de Opozi]ie din Iugoslavia nu l\sa nici un dubiu asupra ostilit\]ii `ndrept\]ite [i asupra dorin]ei de distrugere a acelei structuri. `n care serviciile de informa]ii iugoslave. 1999. Vor urma 12 ani de r\zboi na]ionalist [i interven]ia NATO din 1999. Serviciul secret iugoslav s-a declarat surprins [i incapabil s\-i descopere pe autorii memorandumului (!). cel pu]in generalul Vlad cuno[tea `n detaliu [i cum se va desf\[ura ac]iunea de r\sturnare a lui Nicolae Ceau[escu: „~n ziua de 14 aprilie 1989. A[adar. ~ntr-o discu]ie `ntre patru ochi mi-a spus: «P`n\ `n decembrie. Apoi a continuat: «{i va `ncepe de sus spre interior». 625-626. cu ocazia zilei mele de na[tere – `i va declara autorului fostul procuror general adjunct Gheorghe Diaconescu –. Ed. The Balkans. 1804–1999. indic`nd f\r\ dubiu spa]iul teritorial al 25 Misha Glenny.a. Iulian Vlad m-a vizitat la birou. adic\ lichidare. `n Iugoslavia reexplodase problema na]iona- list\. Granta Books. Din toamna anului 1986. gata!» – [i a f\cut semn cu palma `n plan orizontal. infiltrate `n centrele de co- mand\ ale organiza]iei. vor reu[i s\ produc\ dobor`rea [i studie- rea la sol a unui bombardier stealth. Ce trebuie `n]eles de aici: c\ inclu- siv lichidarea opozi]iei sprijinite de Occident nu a scutit un stat de r\zboiul devastator. planurile sovietice de schimbare a regimului ceau[ist din România [i de atacare a ser- viciului secret român – aflat `n slujba acestui regim –. erau intuite cu mai mul]i ani `nainte de 1989.

op. Dac\ ai ceva `n tine. Nici un serviciu secret din lume nu st\ [i prive[te. tr\dezi. pentru c\ m`na `ntins\ era a ru[ilor. AMS: Aceasta ar fi explica]ia. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 45 ]\rii `ntre Ia[i [i Timi[oara“26. el va confirma `ntr-un fel acea previziune: „Situa]ia era de a[a natur\ `n acel moment c\ nu putea s\ fie altul deznod\m`ntul. acest lucru l-am `ntrev\zut de mai mult timp. Apoi am v\zut c\ am r\mas ultima ]ar\ [i c\ dispari]ia sistemului este ine- rent\. chiar dac\ prin absurd am fi fost considera]i eroi pentru asta. c\r]ile de istorie `i vor identifica precis pe tr\d\torii care au venit la conducerea ]\rii `n decembrie 1989. pentru c\. Mai ales c\ dispuneam de o seam\ de date [i informa]ii“. am [tiut primii c\ suntem sorti]i e[ecului [i am [tiut asta de la primele mi[c\ri ale lui Gorbaciov. 56. cei de la v`rful Securit\]ii. generalul {tefan Alexie a declarat la 17 ianuarie 2004 urm\toarele: „{tefan Alexie: Noi. A[a cum peste ani. te ascunzi. ci porne[te imediat s\ `n]eleag\. [tiam asta. peste mai mul]i ani. `n opinia dumneavoastr\. spre deose- bire de serviciile secrete din celelalte ]\ri comuniste. Poate numai momentul nu l-am putut prevedea cu exactitate. dac\ d\deam m`na cu ru[ii atunci. Un act de tr\dare de acest tip. a[a am fi ap\rut noi peste ani. ~n leg\tur\ cu acela[i subiect. Generalul Iulian Vlad contest\ exis- ten]a acestei integr\ri. {tiam ce urmeaz\ [i am acceptat chiar [i ideea c\ unii dintre noi vor pieri. {tiam ce se va `nt`mpla. Ce faci `n astfel de situa]ii? Dac\ n-ai nimic `n tine. a fost p`n\ la urm\ distrugerea 26 Alex Mihai Stoenescu. pe care noi nu-l intuiam atunci. ~n ce ne prive[te. r\m`ne `n istoria poporului român pentru tot- deauna un act de `nalt\ tr\dare. La prima audiere `n fa]a Comisiei senatori- ale. p. Noi eram condamna]i. cit. . `ncerci s\-]i protejezi poporul. noi nu puteam da m`na cu sovieticii `mpotriva pre[edintelui nostru [i a partidului comunist de aici. pentru c\ a fost f\cut cu du[- manul de moarte al acestui popor. dar cursul evenimentelor l-am intuit. fugi. pentru pasul `napoi f\cut de Securitate `ntre 17 [i 21 decembrie? {A: Pasul `napoi f\cut de Securitate a avut un cost [i acest cost final..

Totodat\. chemat ca martor. dintr-o pornire revolu- ]ionar\? {A: Nu. `n detrimentul loialit\]ii fa]\ de liderul absolutist al statului. precum [i o amplificare a sentimentului de ata[ament patriotic fa]\ de ]ar\ [i na]iune.46 ALEX MIHAI STOENESCU Securit\]ii. Nu fanatismul dvs. cu Securitatea na]ionalist\. extras din fundul unui sat [i b\gat f\r\ examen `n [coli. infiltrat\. trebuie s\ lu\m `n considerare [i teama. crez`nd c\ suntem fanatici. teama de atacul colosului sovietic [i teama de viitorul incert. dar [i o `ncredere mai mare `n coman- dan]ii Departamentului. pp.“27 D\r`marea bazelor ideologice de c\tre Uniunea Sovietic\ a generat `n Securitatea român\ o preocupare mult mai mare pen- tru problematica [i destinul statului [i mult mai mic\ pentru situa]ia partidului. `n ap\rarea lui Ceau[escu au vizat ei. indiferent cum se ter- mina treaba cu Ceau[escu. `n r`ndurile ofi]erilor de Securitate s-a dezvoltat o dependen]\. 115-116. generalul Alexie. Nu are importan]\. trecut [i prin facult\]i [i preg\tit `n 27 Ibidem. Nu `n ultim\ instan]\.) . Mai putea Uniunea Sovietic\ s\-[i fac\ jocul de interese `n România cu Secu- ritatea r\mas\ `ntreag\? Putea ea s\ scoat\ vreun lider sau mai mul]i la suprafa]\. Cei care au organizat ac]iunea din decembrie ’89 se a[teptau s\ reac]ion\m. antisovietic\ `n spate? {A: Nu. dispus\ la cooperare cu sovieticii. AMS: Cred c\ aici gre[i]i. Nu era]i o structur\ ca a celorlalte ]\ri comuniste. ci faptul c\ era]i considera]i na]ionali[ti. Important este c\ acest dialog semnificativ a avut loc între cei doi. (În timpul procesului generalului Vlad. Crede]i c\ v-au c\utat s\ v\ omoare `n noaptea de Anul Nou 1990 `n biroul dvs. |sta era cel mai mare pericol. S\ presupu- nem c\ Ceau[escu era schimbat f\r\ s`nge `n CPEx. Ofi]erul de Securitate ante [i postdecembrist nu poate fi scos din ecua]ia felului cum a fost recrutat de partidul comunist `n anii ’50–’60: analfabet [i s\rac. AMS: A]i fost condamna]i de la `nceput. [i se preg\teau s\ intre cu trupe. Nici nu cred c\ oamenii care s-au str`ns `n strad\ [tiau cine sunt eu. a ar\tat c\ replica „este începutul sfîr[itului“ i-a apar]inut fostu- lui [ef al DSS.

soldat\ cu o ceart\ violent\ `ntre acesta [i Ceau[escu. surprinz`nd sis- temul energetic `n stare de necesitate. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 47 spirit na]ionalist. `n primul r`nd lipsa de c\ldur\. simultan cu numirea lui Postelnicu `n func]ia de ministru de Interne. La sf`r[itul lunii mai avusese loc vizita lui Gorbaciov la Bucure[ti. Primul-ministru Constantin D\sc\lescu nu este schimbat. [i este trimis `ntr-un lung periplu interna]ional cu scopul de a reactiva o serie de schimburi comerciale [i leg\turi economice. Motivele schimb\rilor masive f\cute atunci de Ceau[escu sunt `nc\ neelucidate. ele au fost expresia crizei economice [i energetice profunde prin care trecea România. de[i incompeten]a sa devenise de noto- rietate. r\mas p`n\ la cap\tul sistemului un om dator [i dependent fa]\ de comunismul care l-a scos din promiscuitate [i i-a oferit o parte din Putere. Vizitele primului- ministru vor r\m`ne f\r\ vreun rezultat. Unele numiri din Guvern se vor face `n lipsa lui. Acest om vede poporul român format din dou\ p\r]i: massa [i c`]iva tr\d\tori. `n special al Guvernului. dar putem observa c\ modific\rile din Guvern veneau la numai un an dup\ alt val de schimb\ri ale cabinetului D\sc\lescu [i c\. Pe 16 februarie 1987 avusese loc mi[carea studen]easc\ de la Ia[i `mpotriva condi]iilor de cazare din c\mine. s-a produs la finalul celebrului val de schimb\ri operate de Nicolae Ceau[escu la nivelul aparatului de stat. liderul de la Kremlin plec`nd con- vins c\ pre[edintele României este irecuperabil pentru vreo tentativ\ de reformare a sistemului politic. El va r\m`ne convins p`n\ la cap\tul vie]ii c\ eliberarea românilor de sub dictatura comunist\ a fost o opera]iune str\in\ [i c\ solu]ia cea mai bun\ pentru poporul român era un socialism luminat. Evaluarea situa]iei interne Numirea generalului Iulian Vlad la conducerea Departamentului Securit\]ii Statului `n 5 octombrie 1987. Iarna 1986–1987 cu- noscuse cele mai sc\zute temperaturi din ultimul secol. pe durata lunii septem- brie. probabil. cauza fiind declan[area pro- cesului de izolare economic\ [i politic\ a României. Preluarea conducerii Securit\]ii de .

Vlad Data [i locul na[terii: N\scut la data de 23 februarie 1931 `n satul Gogo[i]a. FI{| BIOGRAFIC| General de corp de armat\ (r) Iulian N. Situa]ia familial\: C\s\torit. Secretarul de partid al Securit\]ii. {coala Militar\ de Ofi]eri din Boto[ani. Studii: Liceul Gheorghe Chi]u din Craiova. Trecuse un deceniu de c`nd. Securitatea fusese politizat\. prin dispozi]ii cu caracter general. a[adar. ambiguu. Venirea gene- ralului Vlad la conducerea Departamentului a fost perceput\. a fost primit\ cu satisfac]ie `n r`ndurile ofi]erilor de Securitate. care consumau timp [i `ngreunau opera]iunile profesioniste ale Departamentului. controlul activi[tilor de partid s-a intensificat. Acest fenomen a contat `n momentul crizei din 1989. [efii Direc]iilor centrale [i ofi- ]erii din structuri au `nceput s\ disocieze neoficial. un alcoolic. Experien]a conducerilor anterioare. dar [i oarecum obiectiv. ~n activitatea intern\. ambii deceda]i. Personalitatea generalului Iulian Vlad. nu era b\gat `n seam\. dar mai ales infiltr\rile de activi[ti [i procedeele politice de control introduse de Ceau[escu dup\ fuga lui Pacepa. mai mul]i agen]i din str\in\tate fuseser\ retra[i [i plasa]i `n structurile interne. activit\]ile politice de cele profesionale. precum [i numirea lui Postelnicu la condu- cerea DSS creaser\ nemul]umiri `n aparatul tehnic. mai ales `n CIE. Institutul Pedago- gic din Bucure[ti. `n primul r`nd pen- tru c\ era cel dint`i comandant care nu provenea din activi[tii de par- tid. care `ntre 1977 [i 1982 fusese secretar de stat `n MI [i apoi adjunct al ministrului de Interne (1982–1987). au fost ]\rani agricultori. [i prin [edin]e lipsite de orice aplicabilitate. . un anume Marcu. `n prezent pensionar\.48 ALEX MIHAI STOENESCU c\tre Iulian Vlad. `n Securitate. ~ntre 1978 [i 1987. Facultatea de Drept a Universit\]ii din Bucure[ti. P\rin]i: Nicolae [i Eugenia. fuseser\ conservate sau distruse re]ele [i abandonate misiuni preg\tite timp de decenii. printr-un ordin al lui Ceau[escu. Au un fiu de profesie inginer. apoi au fost introduse planific\ri [i raport\ri tipice activit\]ii partidului co- munist. jude]ul Dolj. ca o victorie a aparatului profesionist. so]ia profesoar\. Mai ales sub ministeriatul lui George Homo[teanu. ace[tia neput`nd comunica altfel `n structuri dec`t prin formalit\]i politice.

1984–1987 – adjunct al ministrului de Interne. a fost `ncadrat `n Ministerul de In- terne [i p`n\ `n 1974 a lucrat `n domeniul `nv\]\m`ntului militar [i de specialitate. A fost eliberat din ~nchisoarea Jilava la 31 de- cembrie 1993 f\r\ s\ fi cerut sau s\ fi beneficiat de nici un act de clemen]\. dup\ aproape 39 de ani de activitate. [ef de serviciu. ~n prima decad\ a lunii ianuarie 1990. ~n zilele [i nop]ile de foc ale sf`r[itului de decembrie 1989 a avut un rol esen]ial `mpreun\ cu generalul {tefan Gu[\. [eful Marelui Stat Major al Armatei. Totodat\ a reu[it `n acele `mprejur\ri dramatice s\ protejeze nu numai via]a pro- priilor subordona]i ci [i a celorlalte efective ale Ministerului de Interne. `ndeplinind succesiv func]iile de [ef de birou. adjunct [ef de direc]ie [i [ef al Direc]iei ~nv\]\m`nt al Ministerului de Interne. Institutul Na]ional de Informa]ii al SRI. Iulian Vlad a fost . respectiv. a fost trecut `n rezerv\. R\m`ne celebr\ o afirma]ie pe care a f\cut-o `ntr-unul din procese: „Cei care hot\r\sc s\ piard\ sunt [i cei mai puternici“. la 31 decem- brie 1989 a fost arestat [i `n urma proceselor intentate a fost condamnat. prin natura domeniului `n care a lucrat (`nv\]\m`nt). `n prevenirea unui distrug\tor r\zboi civil care era pe punctul de a fi declan[at. `n total. ~n ciuda rolului major jucat `n acele evenimente istorice. 1974–1977 – comandant al {colii Militare de Ofi]eri a Ministerului de Interne c\reia i-au succedat actuala Aca- demie Na]ional\ de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza“ a MI [i. Dup\ absolvirea {colii Militare de Ofi]eri (1952) cu gradul de locotenent. 1987–22 decembrie 1989 – Ministru Secretar de Stat la Ministerul de Interne [i [ef al Departamentului Securi- t\]ii Statului. `n conformitate cu legea. militare [i de specialitate Activitate profesional\: 1948–1951 – activitate didactic\ [i munc\ politic\. la aproape 25 de ani de `nchi- soare. jude] [i p`n\ la cea de adjunct de [ef de sec]ie la CC al UTM. Importante pentru prezentarea noastr\ sunt dou\ aspecte: faptul c\. Activitate politic\ [i ob[teasc\: A fost deputat de Arge[ (Circumscrip]ia Electoral\ Domne[ti) `n Marea Adunare Na]ional\ [i membru al CC al PCR `n dou\ legislaturi. ci prin hot\r`re judec\toreasc\. `n- deplinind func]ii de la secretar de clas\. 1977–1984 – secretar de stat la Ministerul de Interne. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 49 cursuri postuniversitare `n domeniul [tiin]elor juridice.

ei provin din mai toate straturile societ\]ii. de [ef al acelei Direc]ii. a avut `n studiu sistemul de rela]ionare al Ser- viciului de Informa]ii Interne al Fran]ei. consilierul preziden]ial m\rturisea: „M: (. calit\]ile sale de inteligen]\ [i abilitate. Nu exist\ `n istorie [i `n lume [ef de serviciu secret s\ nu fie considerat astfel. ~n dialogul dintre ziarista Christine Ockrent [i contele de Marenches. prezent`ndu-se el `nsu[i ca un intelectu- al de orientare francofil\. germana [i rusa. Cunoscu]i cu denumirea hono- rables correspondants (onorabili coresponden]i). Dup\ revolu]ie. cu bune cuno[tin]e de istorie na]ional\ [i universal\ [i cu o manier\ mai elastic\ de interpretare a informa]iilor [i datelor ob]inute prin activitatea departamentelor centrale ale Securit\]ii. Generalul Vlad vorbe[te franceza. cultivat [i cu solide cuno[tin]e teoretice profesionale [i politice. cam `ntregul aparat de lucru al Securit\]ii [i al Ministerului de Interne. avizori. O: Gama este foarte variat\? . ale c\rui re]ele de colabora- tori [i informatori coborau ([i coboar\) p`n\ la nivel de director de liceu. ~n anii ’70 a con[tientizat. mult superioare altor `nal]i func]ionari ai MI. precum [i faptul c\ nu a putut fi „prins“ cu abuzuri grave au generat opinia adversarilor s\i c\ era un tip „ascuns“. [eful Serviciului de Documentare Extern\ [i de Contraspionaj al Fran]ei. `n `ntreaga na]iune. posibilit\]ile lor reale. Aceste avantaje i-au permis lui Iulian Vlad s\ evalueze permanent calitatea ofi]erilor Securit\]ii. Ge- neralul Vlad a avut [i privilegiul unui alt tip de abordare a rela]iei cu intelectualii cunoscu]i ai ]\rii. „viclean“. c`t [i `n România. ~n serviciile speciale li se spune onorabili coresponden]i. `n serviciul v\milor. fapt care i-a [i permis accesul la literatur\ [i la informa]ia istoric\. `n calitate de comandant `n cadrul Direc]iei ~nv\]\m`nt a MI.. constituindu-se ca o structur\ ancorat\ solid `n societatea civil\ francez\. ca urmare a unui studiu special. Astfel. impor- tan]a [i rolul elitelor `n societ\]ile democratice din Occident.) ~n poli]ie sunt numi]i informatori.. ai Mili]iei. trupelor [i ai celorlalte arme. precum [i raportul `ntre misiuni [i performan]e. faptul c\. „f\]arnic“.50 ALEX MIHAI STOENESCU un ofi]er cu lecturi. personal [i profesional. apoi de comandant al {colii Militare de Ofi]eri a MI a cunoscut bine. gradul de instruc]ie.

Dar majoritatea onorabililor corespon- den]i lucreaz\ din patriotism [i pentru onoarea de a-[i servi ]ara. pozi]ii oficiale ale unor demnitari. av`nd la origine declara]ii ale unor perso- nalit\]i. pentru a extrage esen]a sau numai c`teva pic\turi care contea- z\ [i care alimenteaz\. care-[i respect\ mult neutralitatea. oamenilor de art\. arti[tilor (promovarea lui Brigitte Bardot ca simbol al Fran]ei a fost un exemplu. ~i g\se[ti `n posturi importante sau `n afacerile interna]ionale. sute pe zi. profesorilor universitari. cu ministerele Educa]iei [i Culturii. Unul. Bucure[ti. Serviciile de in- forma]ii sunt o imens\ sit\ `n care se arunc\ mii de informa]ii. a c`nt\re]ilor. O: Sunt remunera]i pentru serviciile lor? M: Da. Consilier de tain\ al Puterii. Controlul acestor informa]ii reprezint\ una din sarcinile esen]iale ale Serviciului. Pentru punerea `n aplicare a acestui program. dar conspirat. ca britanicii. sponsorizarea docu- ment\rii sau c\l\toriilor) [i de rela]ii publice (propagand\ [i publi- citate) a scriitorilor. 101.“28 Racolarea [i sprijinirea logistic\ (de exemplu. unde pot observa. un buletin cu destina]ia Elysee sau alte centre de decizie. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 51 M: Unul poate fi [ofer de taxi. serviciile secrete franceze colaborau direct. Contele de Marenches. financiar\ (premii. 28 Christine Ockrent. de exemplu. Anumi]i francezi c\l\toresc `n zone sensibile. pentru c\ umbl\ cam peste tot. Ed. Prietenii no[tri elve]ieni. se f\cea `n baza unui program coerent de promovare a valorilor na]ionale. . p. articole de pres\ dirijate. Toate ]\rile practic\ acest sistem. ocup`ndu-se totodat\ [i de protejarea culturii franceze de ingerin]e parazitare. 1992. creatorilor de mod\ etc. cea editorial\). au un sistem de ofi]eri de mili]ie care informeaz\ guvernul de la Berna. La cap\tul acestei activit\]i se dezvoltau apoi curente de opinie critice. vedea [i auzi lucruri utile pentru ]ara lor. e drept. altul personaj bisericesc sau chiar secretar de stat. alt exemplu). doi sau trei dintre ei au luat sume importante. unii o fac pentru bani. Oameni at`t de serio[i. Humanitas. dau dovad\ de un sim] civic remarcabil. sume virate prin funda]ii. a marelui comedian Louis de Funes `n rolul jandarmu- lui.

care stabilise un sistem de colaborare cu v`rfuri ale intelectualit\]ii române[ti. Serviciul de Informa]ii Interne francez ]inea o permanent\ leg\tur\ – fie operativ\. Colaborarea nu implica neap\rat un contract informativ. promov`nd consult\ri. ingerin]a comunist\ `n Africa francofon\ [. evalu\ri. Datorit\ temperamentului sau sechelelor celui de-al doilea r\zboi mondial [i ale R\zboiului rece. Un subiect care a preocupat Fran]a mul]i ani a fost cel al comportamentului oamenilor politici francezi `n timpul celui de-al doilea r\zboi mondial. ajung`nd. produsele ameri- cane de contraband\. folosit\ [i de generalul Ple[i]\. p`n\ la rezolvarea unor probleme personale. ci un sistem de consultan]\ `n domenii diferite. participarea la planificarea unor ac]iuni. Vlad mo[tenea [i un `nceput de rela]ie armonic\. numero[i intelectuali de notorietate refuzau s\ lucreze direct cu serviciile secrete franceze. Un exemplu: introducerea jandarmului din Saint Tropez `ntr-un grup hipiot a st`rnit r`sul [i a subliniat ridicolul asupra acelui fenomen periculos. ~n aceste situa]ii erau exploata]i „`n orb“. inclusiv prin aplicarea unui [antaj la baza rela]iei.a. influen]`nd decisiv ideea exploat\rii senti- mentelor na]ionaliste ale popula]iei `n folosul regimului comunist. f\r\ s\ [tie [i tot f\r\ s\ [tie sprijini]i. dar `n majoritate au fost exploata]i `n folosul na]iunii. Iulian Vlad a `ncercat ceva asem\n\tor [i `n rela]ia Securit\]ii cu personalit\]i culturale [i [tiin]ifice ale României. Aceste rela]ii au mers foarte departe. `ntocmirea de studii.52 ALEX MIHAI STOENESCU publica]ii [i filme con]in`nd mesaje subliminale negative la adresa acelor fenomene importate (hippy. importat din Statele Unite. Fal[ii eroi au fost demasca]i (o minoritate).). fie informal\ – cu marile personalit\]i ale na]iunii. a fost abordat [i acest subiect: . mai ales `n ultimii ani. mafia italian\. ~n dialogul lui Viorel Patrichi cu generalul Nicolae Ple[i]\. colabora]ionismul [i rezisten]a. bine`n]eles f\r\ a fi deconspirate. dar izolat\ [i mai degrab\ `ngust\. Aceste teme au fost strecurate subtil mai ales `n cinematografia francez\. de la Ion St\nescu [i Vasile Patiline]. Deschiderea a f\cut-o personal Nicolae Ceau[escu `n ideea: „oamenii de [tiin]\ [i de cultur\ de a n-i apropia [i a ne sus]ine“. inclusiv falsa sau pretinsa participare la rezisten]a antinazist\. `mpreun\ cu `ntreaga promiscuitate ce `l `nso]ea.

apoi accepta]i `n universit\]i numai dup\ `ndeplinirea unor compromisuri sau dup\ ce partidul se convingea c\ sunt loiali regimului. fuseser\ mai `nt`i trimi[i `n produc]ie. Ceea ce leza demnitatea lor. 129. . p. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 53 „Nicolae Ple[i]\: Erau urm\rite toate categoriile de intelectu- ali. Aveam un colectiv de 10-15 oameni. S-a pus problema ap\r\rii lor [i a crea]iei lor. Convorbiri cu generalul Nicolae Ple[iþ]\. Ed. Erau [i doi-trei ofi]eri coresponden]i pe regiuni. Este unul dintre motivele pentru care nu 29 Viorel Patrichi. Ceilal]i intelectuali. Ochii [i urechile poporului. intelectualii nu numai c\ nu aveau rezerve. Aveam re]ea printre intelec- tuali `n toate institutele de cercetare. C`nd s-au l\murit despre ce e vorba. C\utau contactul cu organele de informa]ii [i contrainforma]ii pentru protec]ie.? NP: La `nceput n-au sesizat latura protec]iei din activitatea noastr\. «\ia de la Secu». c`nd s-a intensificat activitatea de constr`ngere. dar veneau `n `nt`mpinarea aparatului. iar intelectualii recupera]i erau obliga]i s\ semneze angajamente de colaborare sau o f\ceau de fric\. Trebuiau pu[i la ad\post ca s\ nu fie racola]i de ser- viciile de spionaj str\ine. Securitatea ap\ra valorile materiale [i spirituale. Bucure[ti 2001. Ianus Inf. Intelectualii s-au g`ndit c\ nu pot lupta contra m\surilor de `ngr\dire dec`t av`ndu-i ca alia]i pe cei din serviciile de informa]ii [i contrainforma]ii. Viorel Patrichi: Cum acceptau intelectualii colaborarea cu dvs. secretul activit\]ii [tiin]ifice. intelectualii noi. SRL. se `mpiedicau contactele cu str\inii.“29 Aceast\ explica]ie nu este complet\ [i nu atinge fondul proble- mei. fuseser\ admi[i `n facult\]i pe baz\ de origine s\n\toas\ – copii de ]\rani [i muncitori –. Cine m\ ajut\ s\ plec la Paris? Cine m\ ajut\ s\-mi public c\r]ile? A[a s-a recurs la Securitate. Despre ce intelectualitate era vorba? Intelectualitatea ]\rii fu- sese distrus\ `n primul deceniu de regim comunist. iar intelectualii din familiile cu tradi]ie care reu[iser\ s\ se strecoare printre furcile caudine ale sistemului. Credeau c\-i suspect\m. ~n a doua parte a regimului Ceau[escu.

Bucure[ti. Este de `n]eles c\ aceasta a impus [i o selec]ie. contactul cu rude aflate `n exil. cu urmarea cursurilor la seral. au creat o fals\ elit\ intelectual\ [i o fals\ baz\ pentru o construc]ie na]ional\ solid\30. `n România comunist\ se amestecau para- zitar cadrele. Albatros. Este adev\rat c\ rela]ia normal\ care se sta- bile[te `ntre intelectualitate [i serviciul de informa]ii fusese defor- mat\ din start `n cazul Securit\]ii române[ti. la Ceau[escu [i specul`nd rela]ia cu Securitatea. speciali[tii confrun- ta]i cu ofi]eri de Securitate care le cereau s\ apere secretul de stat. Generalul Vlad a `nfiin]at un liceu pentru cadrele militare. simpla absolvire a liceului sau a unei facult\]i la f\r\ frecven]\ neput`nd rezolva problema calit\]ii aparatului. astfel c\ interven]iile oame- nilor ei p\reau for]ate. a[a cum mi-a m\rturisit Petre Roman. ajunseser\ s\ cunoasc\ mai bine [i s\ aplice mai corect procedeele de protec]ie dec`t Securitatea `ns\[i. p. Rela]ia `ntre intelectuali [i Securitate nu s-a putut stabili armonic [i natural – ca `n Fran]a – [i pentru c\. Subiectul a fost tratat cu seriozitate de profesorul Petre T. provenite din mul]i- mea de indivizi care.. Frangopol. (Vezi mai ales sub- capitolul „Inteligen]a româneasc\ la cheremul Cadrelor?“.) . rela]ii de cult sau culturale altfel fire[ti. O radiografie a [tiin]þei [i a înv\]þ\mîntului din România. 85 [i subcapitolul „Elite negative. Ed. p.“. cunoscuta personalitate [tiin]ific\ româneasc\ subliniind [i rolul nefast al „elitelor negative“. 332. Mediocritate [i excelen]\. Frangopol. c\ a avut o perioad\ `n care a reu[it s\ foloseasc\ din plin rena[terea na]ionalismului [i c\ s-a terminat `ntr-un form\ de rela]ie clientelar\. Ea se `nscria `n procesul general de diluare a eficien]ei sociale [i economice a diplomei de studii superioare. 2002. [i c`]iva opozan]i a c\ror ac]iune pornea de cele mai multe ori din motive personale.. Cele mai frecvente erau tocmai interzicerea c\l\toriilor `n str\in\tate. ~n domeniul tehnic. `ntre cele dou\ entit\]i.54 ALEX MIHAI STOENESCU am avut o disiden]\ a intelectualit\]ii [i am avut numai o disiden]\ politic\. [i a ini]at procesul de absolvire a studiilor superioare. de la anticeau[ism personal la socialism cu fa]\ uman\. 30 Petre T. la f\r\ frecven]\. sub acoperirea aderen]ei zgomotoase la par- tidul comunist.

care se consider\ ini]iatorul curentului „socialismului na]ionalist“. inclusiv pe la legionari. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 55 România a cunoscut [i cunoa[te un procent prea mare de imbecili cu studii. furase o lucrare francez\. intelectual trecut prin mai toate partidele ajunse la putere `nainte de comunism. ca doctorand. unul dintre cei mai celebri oportuni[ti. Relu`nd `n ziua de 12 aprilie 2004 o discu]ie mai veche. Probabil c\ acest lucru a fost posibil deoarece Nicolae Ceau[escu avusese un scurt episod legionar `n tinere]e. Un alt aspect important a fost generat tot `n mediul activit\- ]ilor secrete ale Securit\]ii. Eu purtam mai de mult timp o campanie `n Flac\ra `mpotriva acestui medic. Un rol activ `n aceast\ rela]ie l-a avut Dan Zamfirescu. Aflasem c\ `l numise ca ministru al S\n\t\]ii pe doctorul Fica. distinc]ia `ntre Mi[care legionar\ sub Zelea Codreanu [i cea ajuns\ sub conducerea lui Horia Sima. la `ndemnul unuia dintre fra]ii lui. autorul a solicitat poetului [i publicistului Adrian P\unes- cu s\-i relateze o `nt`mplare semnificativ\ petrecut\ `n septembrie 1978: „Era `naintea deschiderii anului universitar [i Ceau[escu m\ invitase la Re[i]a [i apoi la Cluj. care pur [i simplu. analiz\ [i reevaluare a fenomenului legionar. Daicoviciu. c`t [i pentru c`teva vizite prin `ntreprinderi. directorul de la Spitalul Municipal. . at`t pentru ceremoniile de deschidere a anului universitar. despre care Ceau[escu spunea c\ s-a descurcat foarte bine `n timpul cutremurului din 1977. care mi se p\rea nepotrivit\ [i chiar periculoas\. El a reu[it s\ conving\ mai mul]i generali ai Securit\]ii asupra lipsei de nocivitate a Mi[c\rii legionare conduse de Codreanu [i s\ pun\ la dispozi]ie o serie de informa]ii – unele `ndoielnice – asupra doctrinei. A fost subliniat\ astfel la nivelul conducerii Securit\]ii. f\r\ consisten]\. Cu ceva timp `naintea apari]iei curen- tului „na]ionalist“ [i a primelor manifest\ri propagandistice pe suport istoric. El a fost favorizat [i de rela]ia personal\ a generalului Ple[i]\ cu istoricul Constantin C. scopurilor politice [i istoriei acelui fenomen dezvoltat `n deceniile trei [i patru ale secolului al XX-lea. ~n avion am avut ocazia s\ discut cu el o problem\ care m\ deranja. `n Securitate se lansase un proiect profesionist de informare.

de[i decretul era deja scris“. I-am explicat c\ Grigore Osipov-Sine[ti este o somitate `n domeniul paradontozei [i este promovat `n Flac\ra `n calitate de somitate a medicinei româ- ne[ti. cum era Corneliu Codreanu. Apoi. pentru c\ una erau legionarii de bulevard [i alta era legionarismul de la periferia ]\rii. Dar despre asta s\ nu te apuci s\ scrii. cel\lalt – na]iona- list. dar imediat mi-a repro[at c\ fac propagand\ `n Flac\ra lui Grigore Osipov-Sine[ti. E cu totul altceva dec`t Muntenia». dar am`ndoi români adev\ra]i.56 ALEX MIHAI STOENESCU a unui autor francez. Apoi i-am spus: «{i s\ mai [ti]i c\ exist\ intelectuali [i `n Partidul Comunist. El a r`s. dar [i mai serios. unde ideile na]ionaliste se percepeau altfel. Ceau[escu a fost de acord cu aceast\ remarc\. Dac\ era atacat prin Munca de partid sau prin Sc`nteia nu se mai `nt`mpla asta. Unul – comunist. [i dup\ Codreanu lucrurile n-au mai stat a[a. `n munca de partid». dup\ o campanie `ndelungat\ dus\ `n Flac\ra. I-am spus atunci lui Ceau[escu c\ eu nu pot s\ fiu de acord ca. oameni care au vrut binele. Generalul Ple[i]\ merge p`n\ acolo `nc`t face o compara]ie direct\ `ntre Nicolae Ceau[escu [i Corneliu Zelea Codreanu: „El era Codreanu `n picioare. iar eu i-am replicat: «S\ [ti]i c\ nici un ho] nu e melancolic». nu mai ]in minte precis. La `nceput au fost multe energii curate. Eu am citit [i C\rticica [efului de cuib. dar sigur la Cluj mi-a spus c\ a renun]at la numirea lui Fica. individul s\ fie promovat. mult mai acut. Ardeal sau Basarabia. dar nu sunt militan]i activi `n activitatea curent\. Ceau[escu a avut un scurt interval de reflec]ie [i mi-a spus: «Cu Mi[carea legionar\ lucrurile sunt mai complicate. ~n acel moment. `nc\ nu e momentul». Atunci Ceau[escu mi-a spus c\ a constatat c\ doctorul Fica este foarte dinamic. `ntr-o fabric\. pentru c\ lucrurile sunt timpurii. Comuni[tii au `nv\]at din . Momentul Codreanu a fost altceva dec`t Horia Sima. A[a s-a `ncheiat discu]ia. Am g\sit o similitudine teribil\. El avea tot un comportament natural. care a fost legionar. «Osipov-Sine[ti era unul dintre intelectualii basarabeni – am continuat – [i s\ [ti]i c\ legionarismul nu a fost la fel `n Muntenia. care au [i carnet de membru `n regul\. Ace[ti intelectuali aderen]i la legionarism erau pe grani]ele României Mari.

Nu mai eram pa[al`cul de la Ialta! Asta voiam s\ 31 Viorel Patrichi. Totul a `nceput dup\ Congresul al IX-lea al partidului. «Sunt de invidiat. Hamelet. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 57 con[tiin]a legionar\ `n pu[c\rie. nu simple pa[ale ale Kremlinului. pentru familia mea. s\ fiu voievod `n ]ara asta». am fost f\uritorul ideologiei na]ional-comuniste». publicat\ de Nicolae Breban `n România literar\) era un mod de a sfida Moscova. `mpingerea lui Cea- u[escu `ntre {tefan cel Mare [i Mihai Viteazul ([i sunt primul care a f\cut-o `n recenzia c\r]ii lui Michel P. dar s-au `nt`lnit. . spuneau ilegali[tii. nu vreau s\ le bag `n aceea[i oal\. a[a cum se petrecuse c`ndva [i pe vremea Imperiului Otoman. „Eu sunt autorul – mi-a declarat. pp. Ocazia s\ lansez curentul s-a ivit imediat dup\ Congresul al IX-lea. Interna]ionala! ~n leg\tur\ cu lansarea a[a-numitului curent „na]ional-socia- list“ sau al „socialismului na]ional“. A fost ac]iunea mea deliberat\. Din punct de vedere al românismului e foarte greu de f\cut o delimitare `ntre cele dou\ comportamente“31. Momentul faimoaselor compara]ii cu voievozii români este punc- tat de Dan Zamfirescu astfel: „Totodat\. dar ideologia a fost relansat\ de mine“. \sta nu vrea s\ fie ca Lenin sau ca Stalin. op. Lucram cu Dumitru Popescu. noi aveam voievozi. Atunci mi-am zis: «Aha. r\zbunarea mea pentru ceea ce fusesem. ca Mihai Viteazul!» [i am b\gat la cap. Compara]ia nu poate sta `n picioare dec`t `ntr-un singur loc: [i Ceau[escu a mers la moarte c`nt`nd. fiu de mo[ier [i nepot de ministru. s\ mergem c`nt`nd la glon]». El a condus curentul.. |sta mi-a povestit c\ umbla cu Ceau[escu `nainte prin ]ar\ [i c\ la un moment dat Ceau[escu a spus: «O s\ vede]i voi c`nd o s\ vin eu la conducere. ar\t`ndu-i c\. 79-80. vrea s\ fie voievod. Am scris `n Flac\ra lui P\unescu: «Eu. Sunt dou\ ideologii diferite. cit. Pe ilegali[tii comuni[ti i-a impre- sionat atitudinea legionarilor care c`ntau c`nd `i duceau la locul de execu]ie. Eram `n Arge[ la o ac]iune [i m-am dus la o c`rcium\ cu generalul Pan\. Noi n-am ajuns `nc\ la un asemenea nivel de con[tientizare. am purtat o discu]ie [i cu Dan Zamfirescu `n ziua de 29 februarie 2004.

omul care a creat termenul pentru aceast\ doctrin\ cu r\d\cini `n prima jum\tate a secolului al XIX-lea [i care a deve- nit `nsu[i simbolul ei. Eu am lansat [i formula «Epoca Nicolae Ceau[escu». pe fond.a. A pornit din partid. Zigu Ornea [i un alt evreu (nu l-a numit. Vom sublinia din nou c\. cu ocazia Congresului al X-lea al partidului. Edgar Papu. abhorat de al]ii. Apoi l-a informat pe Dumitru Popescu [i astfel a fost lansat articolul. Rusofobia. Breban a v\zut. dar. a[a-nu- mitul „na]ionalism“ din perioada Ceau[escu era o expresie a deli- mit\rii Partidului Comunist Român de influen]a URSS. ca [i antisemitismul 32 Flac\ra lui Adrian P\unescu. sub acope- rirea nevoii de a-l proteja de furia sovietic\ dup\ momentul de curaj din 1968. 14. Nr. dar a spus: «Eu am`n publicarea articolului. cre`nd astfel posibilitatea transform\rii sale `ntr-un curent politic [i propagandistic. dar Paler a supralicitat [i a lansat formu- la «Epoca de Aur»“ – a spus `n continuare Zamfirescu. Dan Zamfirescu explic\ [i apari]ia curentului protocronist [i a denumirii acestuia: „~n mod paradoxal pentru na]ionalismul [ovin [i xenofob. Detaliile acelei `nt`mpl\ri mi-au fost prezentate tot la `ntrevederea din 29 februarie 2004: „Am dus articolul (recenzie la cartea lui Hamelet) `n redac]ie. iar intelectualii na]ionali[ti au venit cu „logistica“ acestei ideologii.58 ALEX MIHAI STOENESCU demonstr\m cu acest a[a-zis cult“32. n. specul`nd din plin rusofobia poporului român. Fenomenul a fost `n realitate mult mai complex. Dumitru Popescu a lansat oficial cultul personalit\]ii lui Ceau[escu. p.) au oprit articolul. . de la Ceau[escu [i echipa lui mai t`n\r\. de care noi ne-am ferit ca de dracu’. datorit\ prin]ului Vla- dimir Ghyka“. Dup\ acest episod. pe c`nd neuitatul Papu. 1/6 septembrie 2003. ~n acela[i nu- m\r al revistei Flac\ra lui Adrian P\unescu. preluat ca un semnal politic important [i amplificat de unul dintre f\uritorii cultului perso- nalit\]ii lui Ceau[escu. Acolo. Tudor Vianu. protest`nd pentru compara]iile exagerate cu voievozii români. se zice c\ nepot de rabin. era un evreu cre[tinat. v\ dau afar\». ca [i maestrul s\u. i s-a p\rut [i lui c\ am cam s\rit calul. care era `ns\ n\scut cre[tin. dac\ apar recenzii `n alte reviste `naintea noastr\. Octavian Paler. ridicat pe scut de noi. devenise cre[tin catolic la 30 de ani.

pe care i-a cultivat nu numai din motive profesionale. Cu timpul i s-a creat o imagine de intelectual rafinat. Cantonat `ntreaga carier\ `n domeniul `nv\]\m`ntului. Iulian Vlad ocupa func]ia de [ef al Direc]iei ~nv\]\m`nt a MI [i l-a perceput `n conexiune cu un alt fenomen. A[a cum ar\tam. `n munca de informa]ii. A fost un lider super- periculos al Securit\]ii. [i doi – nu avea experien]\ `n activi- tatea extern\ a Securit\]ii. securist de catedr\. Imaginea unui Iulian Vlad activist. Ca personalitate cultivat\ [i ca individ inteligent el este mult mai suspect `n privin]a evenimentelor din decembrie 1989 dec`t oricare alt general de Securitate. tocmai pentru c\ inteligen]a [i preg\tirea sa superioar\ `i permiteau manevre infinit mai subtile [i ascunzi[uri pe . echilibrat [i ra]ional. care se proiecta [i asupra valului nou de ofi]eri din con- ducerea Securit\]ii. [efi de promo]ie [i speciali[ti. de spionaj. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 59 sunt forme ale xenofobiei. Pe timpul `n care se dezvolta acest fenomen. doctrinar. generalul Iulian Vlad avea totu[i dou\ probleme: unu – era perceput ca un excelent teo- retician. Ajuns `n conducerea Ministerului de Interne. adic\ aspecte extremiste din ideologia na]ionalist\. adic\ nu urcase `n ie- rarhie pe baza unei activit\]i duse `n teren. De altfel. cu absolven]i de studii superioare. de[i con]inea expresia unui sentiment onorabil de patriotism. lipsit de experien]\ combativ\ nu trebuie s\ ne `n[ele. s-a preocupat timp de zece ani (1977–1987) de stabilirea unor leg\turi directe cu intelec- tuali ai ]\rii. Imaginea de teoretician al serviciilor secrete este o capcan\. Nu era vorba de na]ionalism autentic. [i anume cel al schimb\rii gradate a genera]iilor de ofi]eri ai Internelor [i Securit\]ii. Din punctul de vedere al imaginii noului [ef al DSS `n ochii subordona]ilor. {tim sigur c\ alegerea lui Vasile Milea la conducerea Armatei s-a datorat acestei percep]ii. numirea sa la conducerea DSS `n octombrie 1987 a fost primit\ cu satisfac]ie `n mediile inte- lectuale. dar lipsit de practic\. mult mai penetrat `n structuri. `n contex- tul unui regim comunist dat. precum [i `n structuri. este po- sibil ca motivul numirii sale `n acea func]ie s\ fi avut la baz\ per- cep]ia lui Ceau[escu conform c\reia Vlad putea fi asimilat mai degrab\ unui activist. de contrainforma]ii [i contraspionaj. Vlad nu fusese un practician.

Toate au primit sarci- ni de ap\rare [i de siguran]\ na]ional\. a atras aten]ia KGB-ului asupra orient\rii noului [ef al DSS. ge- neralul Vlad se va ocupa `n mod constant [i aplicat de `n]elegerea [i conducerea serviciilor externe ale Securit\]ii. `n valoare de peste 1 mi- liard de dolari. cu excep]ia lui Silviu Brucan. Cea mare. `n timpul celor doi ani de mandat. activitate major\. din acest punct de vedere. 2. ~n 15 ani de zile. Singurul r\spuns pe care `l putem da este c\ a [tiut s\ manevreze cu o abilitate ie[it\ din comun `ntr-un moment de istorie `n care oricine `n locul lui putea tr\da sau `[i putea pierde capul. . finalizate (teoretic) prin contractul multiplu petrol-armament `ntre România [i Iran. Rezolvarea unor pro- bleme economice [i comerciale pe plan extern. de turn\torii. Eticheta pus\ atunci a fost: credincios lui Ceau[escu. a fost una din cauzele `ncrederii acordate de Ceau[escu lui Vlad. odat\ numit la conducerea DSS. 4. apelat cu diferite mesaje trans- parente de c\tre Silviu Brucan. `n loc de protec]ia secretului militar [i a cadrelor. capul poli]iei politice din România dictatorial\. Direc]ia de contrainforma]ii militare. cea mai slab\. UM 0110. Iulian Vlad s-a prezentat `n fa]a sovieticilor ca o per- soan\ inabordabil\. contrainforma]ii [i contraspionaj. nimeni nu-l acuz\ de ceva pe generalul Iulian Vlad.60 ALEX MIHAI STOENESCU care nu le vom descoperi niciodat\. Rede[teptarea activit\]ii unit\]ii 0110. preexistent\. 3. de[i el a fost [eful Securit\]ii ceau[iste. contraspionaj pe ]\rile socialiste. dar cu slabe rezultate anterioare. Vlad a produs o activizare a culegerii de informa]ii. `n timpul anchetei pentru Scrisoarea celor [ase. C\utat cu insisten]\ de Nicolae Militaru [i resping`ndu-l sistematic. veneau la cap\tul unui efort substan]ial de st\p`nire a domeniului din partea lui Vlad. se ]inea de chestiuni m\runte. `n condi]iile crizei generalizate instalate `n rela]iile României comuniste cu fo[tii parteneri. astfel c\ `n decembrie 1989 ajunge s\ organizeze aproape perfect o ac]iune extern\ de amplitudine: vizita lui Ceau[escu `n Iran. Dup\ numire. mai ales pe spa]iul sovietic. care. Luase `n subordine patru direc]ii de contraspionaj: 1. UM 0195 din sis- temul CIE. Iar acele proiecte comer- ciale [i economice. Infirm`nd temerile unora.

at`t `n cazul Milea c`t [i `n cazul Vlad. omul . Este [i motivul pentru care informa]iile despre situa]ia din ]ar\ nu produceau o reac]ie. la conducerea Securit\]ii. iar men]inerea `n func]ie – s\ nu uit\m c\ este vorba totu[i doar de doi ani – s-a datorat distan]ei pe care o luase Ceau[escu de Securitate. nici abate? Numirea sa a fost determinat\ de activitatea `n domeniul organiz\rii contactelor externe ale lui Ceau[escu la nivel `nalt. dar refuza s\ ac]ioneze. Pentru Securitate asta crea o mare problem\. Ceau[escu avea pe birou oglinda crizei interne [i necesitatea unor m\suri de corectare. Ceau[escu `n]elegea. iar Securitatea nu le-a putut nici `mpiedica. Fo[tii [efi ai Securit\]ii insist\ pe nuan]a c\ „`i deschi- deau ochii“ lui Ceau[escu pentru ca gre[elile sale s\ nu se r\sfr`ng\ asupra ]\rii. care nu va ezita s\ profite de sl\biciunile interne ale regimului. Informa]ia `n dilem\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 61 Asupra generalului Vlad s-au ridicat dou\ `ntreb\ri: cum a ajuns. pe de o parte. Astfel. A[a cum am mai ar\tat. din partea lui Ceau[escu. de[i provenea din structur\. La ultimul bilan] al DSS la care a participat. El lucra `n acel moment preponderent cu partidul. tocmai `n momentele cele mai critice. Conform declara]iilor sale din anchete. av`nd `n vedere subordonarea institu]iilor pe care le conduceau par- tidului. este plauzibil ca Ceau[escu s\ fi v\zut `n ei mai degrab\ ni[te activi[ti ai partidului. trat`nd-o ca pe o institu]ie `n care nu mai poate avea `ncredere. [i amenin]area extern\. un subiect major pentru dictatorul român. sistemul de informare c\tre el al Securit\]ii av`nd astfel un caracter profilactic [i patriotic. Ceau[escu a declarat: „Ofi]erii de Securitate sunt activi[ti de partid cu statut special“. generalul Vlad i-ar pus lui Ceau[escu la dispozi]ie imaginea conexiunii `ntre situa]ia grav\ intern\ [i dezvoltarea periculoas\ – pentru regimul comunist din România – a situa]iei interna]ionale. `n care s-au desf\[urat cele mai puternice atacuri la adresa regimului Ceau[escu. pe de alt\ parte. procese [i de la audierile Comisiei senatoriale. [i cum a reu[it s\ supravie]uiasc\ `n perioa- da 1987–1989. chiar [i de nemul]umire. Aceast\ tez\ are o problem\: este greu de controlat ce anume `i prezenta generalul Vlad lui Nicolae Ceau[escu din informa]iile pe care le primea din structur\ [i sub ce form\? Virgil M\gureanu.

`ntre autor [i profesorul M\gureanu. care s-a [i dovedit c\ nu aveau leg\tur\ cu planificarea. c\ serviciile israeliene care fac. inclu- siv mi[carea pe e[ichierul opera]iunilor serviciilor secrete. prin Cluj. Eu am citit rapoartele Securit\]ii române din toamna din ’89.. c`nd rolul lor. s-a [i dovedit. P\rea.) Ce m\ fr\m`nt\ este urm\torul aspect. A[ mai ad\uga..62 ALEX MIHAI STOENESCU care a v\zut dup\ revolu]ie documentele care circulau `ntre Vlad [i Ceau[escu – [i e posibil s\ fie singurul care le-a v\zut [i analizat – este de alt\ p\rere... erau ser- viciile acestea israeliene. Eu nu [tiu `n ce m\sur\ l-a]i consultat sau l-a]i `ntrebat unele lucruri [i pe generalul Vlad. care ar urma s\ duc\ la aceast\ dispari]ie.. Notele Securit\]ii nu aveau leg\tur\ cu miezul afacerii [i nici nu transp\rea. mi[carea de la Ia[i c\tre Timi[oara. afirm\ c\ lucrurile astea erau cunoscute.. Erau foarte departe de adev\rul celor care urmau s\ se `nt`mple. `n mari ora[e. eu am cerut toate documentele de arhiv\ privind reflectarea `n notele Securit\]ii a evenimentelor care urmau s\ se produc\ [i mi-au f\cut impresia c\ erau foarte departe de adev\r. ceva de genul c\ imperialismul care se mi[c\. nu c\ n-ar fi fost implicate. Dar printre poten]ialii du[mani. dar nu `ntr-o m\sur\ semnificativ\.. pentru c\ generalul Vlad. Ori tocmai pe \[tia `i scoteau `n fa]\. c\ regimul este con- damnat. ce v\ face s\ crede]i c\ erau departe de adev\r? VM: Erau note generale. ei bine toate acestea erau foarte slab sau deloc reflectate `n notele Securit\]ii din toamna lui 1989. considera]i foarte periculo[i.. a avut loc [i urm\torul dialog: „Virgil M\gureanu: (. . Pe timpul `ntrevederii din ziua de 23 iulie 2005. AMS: Este surprinz\tor ce spune]i.. Faptul c\ acel calendar al dispari]iei sale [i al evolu]iei evenimentelor.. AMS: O secund\! Ce anume con]ineau. fixarea unor puncte de conflict. c\ au fost [i ele. din ceea ce mi s-a dat mie s\ citesc. `ncerc\rile acestea de a porni conflictul [i cum s\ se pun\ `n dispozitiv de ac]iune. era altul. `n audierile lui [i `n procese. s\ fie clar... despre care am vorbit. cu ac]iunea pus\ `n derulare de sovietici. `n nici una dintre note.

nu-[i permitea s\ spun\ lui Ceau[escu. s\-i dea `n scris. Nu aveau acest curaj. Dou\ telegrame. s\-i scrie lui Ceau[escu: se urm\re[te `ndep\rtarea dvs. la baza cunoa[terii. dup\ care.. pentru c\ [i afirma]iile mele `n fa]a unui martor at`t de important cum sunte]i dvs. ~l mai [tiu [i din alte expe- rien]e anterioare. f\cute `n fa]a mai multor instan]e oficiale. toate trebuiesc confruntate cu documentele care au stat la baza inform\rii. c\ le face M\gureanu sau Vlad. docu- mentele din toamna lui ’89. Vlad nu a avut temeritatea de a `ntocmi un raport [i s-a prezentat cu telegramele cifrate [i cu descifrarea lor `n original. Vlad s-a prezentat la Ceau- [escu. toate aceste afirma]ii. cu semn\tur\ [i cu toate indiciile c\ este vorba de un act autentic. indiferent cine le face. VM: Veneau din exterior. c\ se evita folosirea unor astfel de expresii. [i afirma]iile generalului Vlad. de la putere [i r\stur- narea regimului socialist. de[i sunt c`teva. care este men]ionat\ `n acest document. . Era vorba [i de organizarea preg\tit\ de americani `n Europa. acesta chiar `l a[tepta. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 63 [tia [i localit\]ile unde trebuia s\ se `nt`mple [i le-a [i numit. Acum este momentul s\ v\ `ntreb: cum aprecia]i.. sigur. Eu am sim]it din texte c\ formul\rile directe erau evitate. din punctul de vedere al celui care urmeaz\ s\ imortalizeze `n scris pentru istorie aceste evenimente. `n care `i prezenta ordinea de zi a discu]iilor de la Malta cu destul de multe am\nunte [i elementele de preg\tire a punerii `n aplicare a planului de schimbare a regimurilor din Est. Considera]i c\ este o declara]ie post-factum? VM: Eu nu [tiu pe ce se bazeaz\. nu s-a dus acas\. [i cele afirmate de mine [i de generalul Vlad? AMS: Eu v\ pot da un singur exemplu. care aveau un con]inut. inclu- siv forma]iunea aceea TRUST Organization... Este vorba de nota raport din 1 decembrie 1989 `naintat\ de Vlad lui Ceau[escu. pe care le-a]i v\zut. pentru a-i prezenta un raport asupra a ceea ce se discutase la Malta. Este vorba [i de afirma]ii aluzive. seara t`rziu. `n seara de 3 decembrie 1989. nimeni nu cred c\ avea curajul \sta. din care f\cea parte [i Pacepa.

Gorbaciov spune c\ are dificult\]i.. nu [tiu dac\ `n ]ar\ sau `n str\in\tate. VM: România. Bush `ns\ a f\cut referiri la discu]ia de pe punte. AMS: Exact. Prima telegram\ anun]a clar c\ Bush [i Gorbaciov s-au `n]eles pentru `ndep\rtarea lui Ceau[escu de la pu- tere – eu am publicat-o `n prima parte a acestui volum –.. Iulian Vlad s-a deplasat `ntr-o loca]ie special\.. dup\ cum [ti]i. eu am . Pentru verificarea informa]iei. printr-un ofi]er special desemnat pentru aceast\ leg\tur\. VM : C`nd au trecut la mas\... Gorbaciov a [tiut s\-[i ]in\ gura. Chiar dac\ a fost `ntrerupt\ `nregistrarea convorbirilor Bush–Gorbaciov. Aceasta i-a confirmat con]inutul informa]iei venite prin ofi]erul de leg\tur\ `n acea zi. al sovi- eticilor.... va fi greu. la mas\. pentru schimbare. dup\ acea pauz\.. AMS: RDG. unde s-a `nt`lnit cu sursa respectiv\. ~n momentul acela.. probabil din cauza faptului c\ nu era singur. am `n]eles c\ dvs. [i pe de alt\ parte. dup\ cum [tim din mi[c\rile lui Mitterrand. pentru c\: unu – era extrem de riscant s\ duc\ nego- cieri de unul singur. americanul recunosc`nd c\ România este spa]iul lor. a unui participant `ntr-una din delega]iile de la Malta. trec`nd peste sensibilit\]ile unei RFG sau Fran]a.64 ALEX MIHAI STOENESCU AMS: Era vorba de o leg\tur\. Opinia mea este c\ la nivelul `nt`lnirii Gor- baciov–Bush de la Malta nu s-a intrat `n detalii [i nu s-au discutat modalit\]ile concrete de r\sturnare. Cehoslovacia [i România. avem indicii serioase c\ ceea ce au discutat acolo este o decizie. rela]ia cu propriii s\i alia]i. v\ ve]i ocupa de ]\rile astea. Cehoslovacia [i. adic\ URSS. necuprins\ `n stenogram\.. [i spune. Or. dar s-a convenit ca sovieticii s\ ac]ioneze. iar a doua se referea la Panama.. o `n]elegere privind interven]ia `n cele trei ]\ri RDG.. aici George Bush avea de jucat pe s`rm\. ~n momentul `n care se reiau convorbirile de la Malta. s\rindu-i pe cei din NATO. au ie[it pe puntea vasului [i acolo a avut loc discu]ia cea mai important\ `ntre patru ochi. Bush face referiri la discu]ia de pe punte. fiecare dintre cei doi actori mai avea o pro- blem\. ne`nregistrat\. unilateral `n numele Americii. S\ nu uit\m c\ dincolo de rela]ia direct\ SUA–URSS. deja `n Cehoslovacia `ncepuse. S-a f\cut ast- fel [i verificarea informa]iei.

Mitterrand era extrem se suspicios c\ americanii se vor `n]elege cu sovieticii peste capul lor. este o implicare militar\. chiar anul acesta `n detaliu. VM: Asta arat\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 65 studiat mi[c\rile lui Mitterrand la Paris. at`t `n pri- vin]a unific\rii germane. AMS: Bine`n]eles. c`nd am f\cut referire la notele acelea `n care nu se reflecta realitatea. c\ Moscova urm\re[te cu maxim\ aten]ie ceea ce se `nt`mpl\ `n România [i toate ini]iativele politice care se iau aici. a[ zice. oferind inclusiv o implicare militar\. VM: Vreau s\ revin la chestiunea cu Vlad [i cu documentele pe care i le-ar fi prezentat lui Ceau[escu. c\ autorit\]ile române ignor\ cu superbie. pentru c\ noi suntem `nc\ la capitolul preliminarii. c`nd [i-au preg\tit mascarada de la Congresul al XIV-lea [i n-au luat nici o m\sur\. eu m\ re- feream la perioada toamnei timpurii a lui 1989. tot ce se `nt`mpl\ pe teatrul european. la Biblioteca «Mitterrand». VM: Fa]\ de care Fran]a avea `mpotriviri serioase... Lucrul acesta mi-a fost confirmat [i la Moscova de c\tre Primakov.. AMS: De acord. `nc\ nu este suficient de conturat\. Dup\ ce vom ter- mina cu aceste preliminarii. completamente arondat\ voin]ei celui din fruntea partidului sau celor din jurul lui. trimiterea de unit\]i de comando `n România pentru interven]ie. v\ propun s\ ad`ncim aceste chestiuni. Eu acum. `n laitmotivul discu]iei pe care am avut-o `n noiembrie 1993. Iar eu acum m\ refer la clasa politic\ româneasc\. Nu pot s\ nu fac sublinierea aceasta ast\zi. `nc\ nedefinit ast\zi. c`nd strategia privind destinul politic al României `n urm\toarele decenii `nc\ nu este definit\. at`ta c`t\ era atunci. intereseaz\ `n mod spe- cial centrele de putere. c`nd s-a `nt`mplat. privind rela]iile `ntre serviciile ruse[ti [i cele române – acolo era vorba de spionajul lor [i de serviciul nostru de contraspionaj –. asta arat\ [i c\ destinul politic al României. |sta este [i motivul pentru care Mitterrand a plusat `n aceast\ afacere a r\sturn\rii lui Ceau[escu. nu [tie b\rbatul».. conform acelui proverb vulgar: «Ce [tie tot satul. [i sublinerea asta ne va folosi probabil [i pen- tru teme pe care le vom aborda mai t`rziu. Este o implicare dincolo de limitele diplomatice. Nu s-a .

Asta confirm\ o dat\ `n plus ceea ce a]i afirmat. Ceau[escu a avut o serie `ntreag\ de semnale. ~nl\turarea lui Jivkov prin lovi- tur\ militar\. `n afara unor mici discu]ii de grup. c\ Vlad nu a `ndr\znit s\ se adreseze `n scris [i s\-i prezinte realitatea nud\. a[a cum le-am putut reconstitui eu. se sprijinea pe rela]iile speciale cu cei doi.. Bulgaria. de la serviciile speciale. Este una din descoperirile mele. prin puci condus de Moscova. a[a cum ar\ta]i? VM: ~n rela]ia direct\ `ntre [eful serviciului secret [i conduc\tor se pot spune anumite lucruri. care veneau pe filiera [tiut\..66 ALEX MIHAI STOENESCU conturat nici un element la Congresul al XIV-lea. de profan oricum. AMS: ~ncerca `mpreun\ cu ace[tia s\ fac\ un fel de front de rezisten]\ `mpotriva ac]iunilor lui Gorbaciov. a[a cum rezulta ea din ni[te documente. ~n al doilea r`nd. A]i f\cut referire la documentele din decembrie. acestea nu f\ceau vorbire despre posibile conflicte [i la iminenta distrugere a sistemului? AMS: S\ v\ dau un exemplu. [i erau transmise c\tre Ceau[escu. El mai g\sea sprijin `n Honeker [i `n Jivkov. a avut un efect major asupra lui Ceau[escu. nici o ac]iune c`t de c`t concret\ pentru `nl\turarea lui Ceau[escu. de . Este vorba de convingerea lui Ceau[escu c\ Gorbaciov este un spion american sau britanic. VM: Da. noi nu trebuie s\ uit\m nici o clip\ c\. mai ales. despre faptul c\ Gorbaciov ar fi fost influen]at destul de puternic `n vizitele sale `n Canada [i `n Marea Britanie. mai ales pe linie bri- tanic\. AMS: Dar putea s\ fac\ lucrul \sta. Trebuie s\ ai for]a. Lovitura a atins mai multe elemente ale proiectelor sale. `n condi]iile `n care factorul politic era complet aservit lui Ceau[escu. Primul era acela al unei solida- rit\]i RDG. România. unele venite de la apropia]ii lui Gorbaciov. VM: C`nd? AMS: ~n cursul anului 1989. Aici sunt prezente [i `n literatura istoriografic\ vest-european\ numeroase m\rturii. Nu uita]i c\ pe 10 noiembrie avusese loc `nl\turarea lui Jivkov. `n conformitate cu o serie de informa]ii pe care le-a primit `ntr-adev\r Ceau[escu de la generalul Vlad. Dar documente anterioare prezen- tate de Vlad.

. c\ poate e mai bine s\ nu facem un interviu. c\ \sta este un tr\d\tor. f\r\ acel pasaj. Profit de ocazie. AMS: Eu `ns\ mizez pe faptul c\ dvs. Eu le-a[ numi aproape tehnice. Ceea ce au descoperit cei doi istorici este foarte important: toate aceste informa]ii priveau schimb\rile petrecute `n partidele comuniste. Eu `nsumi sunt foarte interesat de ceea ce spune]i. v\ propun acest lucru. Retegan [i Preda. a[adar. ~n al doilea r`nd: avem dou\ probleme. Probleme legate de felul cum ajungeau informa]iile la Ceau[escu.. VM: Stoian. Pe de alt\ parte. Deci. acestor cenzuri. inclusiv schimb\rile de [efi. M\ surprinde doar faptul c\ mul]i al]ii. de conducere. Toate aceste pasaje erau eliminate. Ei descoper\ te- legramele venite de la ambasade. era chiar ministrul de Externe. telegrama s\ fie reb\tut\ la ma[in\. cei doi istorici au identificat c\ autorul acestor decup\ri. VM: Deocamdat\ nu pot dec`t s\ v\ confirm.. care ar fi avut mai mult\ nevoie de analizele dvs. ci s\ avem un dialog. Acesta este un aspect.. din care ministrul de Externe decupa pasaje `ntregi privind informa]ii despre schimb\ri `n interi- orul partidelor comuniste din Europa. el argumenta c\ s\ nu-l supere pe tovar\[u’. a]i avut acces la infor- ma]ie [i pute]i completa sau infirma ceea ce spun eu. `n arhivele MAE. `n cercetarea pe care au condus-o `ntre 1997 [i 1998. AMS: Avem. pertinente. VM: Era vorba de ministrul de Externe care era `n acel timp. AMS: Sigur. Ceau[escu era cumva avizat de faptul c\ ceea ce face Gorbaciov va produce o schimbare [i de abia spre final a ajuns la acea concluzie de care dis- cutam mai devreme. pe un formular alb. dou\ probleme. Astea erau trimise lui Ceau[escu. V\ ascult cu mult\ aten]ie. nu au f\cut-o p`n\ acum. Acestea erau . AMS: Stoian. Ceau[escu `n]elegea prin aceasta un spion.. de apari]ia partidelor alternative [i trecerea la pluripartidism. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 67 ofi]eri MI6 acoperi]i sub form\ de diploma]i. s\ nu-l deranjeze.. personal. Conform cercet\rii f\cute. De ce? Pentru c\ dup\ aceea d\dea dispozi]ie ca. Una este descoperirea f\cut\ de cei doi istorici. VM: Nu ]in neap\rat s\-i d\m forma unui interviu.

Ceea ce ajungea la el. trimise de amba- sadele noastre din ]\rile comuniste exist\ un anumit dramatism.. `ntre Vlad [i Ceau[escu. Prin urmare. Acolo semnalele de alert\ pentru Ceau[escu erau destul de clare.. mai precis `n jurul datei de 15 noiembrie –.. printr-un comentariu. Numai c\ sistemul de lucru `ntre Securitate [i Ceau[escu. Eu am citit aceste telegrame. prin MAE [i prin sistemul acela de informare de la Securitate. `n ce prive[te inform\rile Securit\]ii. necenzurate. care se spri- jinea pe cele trei categorii de informa]ii prezentate de mine `n prima parte a acestui volum. care se precipitau pe m\sur\ ce s\pt\m`nile [i lunile treceau.. VM: Erau amputate. se confirm\. tot de la ambasad\. din surse s-a aflat c\. motiv pentru care nu-l pot dezv\lui: `n telegramele originale. dup\ cum bine [ti]i. ci. Aici probabil c\ este expli- ca]ia pentru ceea ce a]i v\zut dvs. integritatea teritorial\. {i ele mai arat\ un lucru despre care am [tiut [i am [tiut de la martori. de la . lipsite de drama- tismul transform\rilor aflate `n curs de desf\[urare. pe l`ng\ c\ era nerealist prin `ncercarea de a prezenta false puncte de pericol sau direc]ii de ac]iune din care ar rezulta pericole pentru stabilitatea regimului. afirma- ]iile mele legate de lipsa de realism a unora dintre notele v\zute de mine. ci erau prezentate `ntr-o form\ care pierdea dramatismul [i marele semnal de pericol pentru Ceau[escu. acolo. ~n aceste inform\ri exist\ aluzii incontestabile – aluzii `ns\! – la transform\rile care se petrec `n partidele comuniste.. s\ nu zic erau edulcorate.68 ALEX MIHAI STOENESCU zonele pe care le cenzura ministrul de Externe. pentru c\ le primea de la surs\. prin not\ raport. nu presupunea `naintarea informa]iei brute. dar aces- te note ar\tau. exact cum explica]i mai devreme. teme care interesau [i care erau laitmotivul regimului de atunci. le-am v\zut p`n\ la urm\ `ntr-un loc f\r\ acces. Este un document sin- tez\ `n care se f\cea evaluarea principalelor pericole. Dispare dramatismul. E adev\rat c\ Secu- ritatea primea aceste informa]ii `ntr-o form\ complet\.. AMS: S\ nu zic amputate. VM: Aici vreau s\ v\ semnalez un lucru. care nu [tiu dac\ au ajuns la Ceau[escu – documentul la care m\ refer concret era de pe la mijlocul toamnei. iar documen- tul acesta.

Cluj. S-a produs `n mod ciudat un adev\rat hiatus `n ce prive[te fluxul de informa]ii care veneau din aceast\ parte. el `nsu[i. venit\ chiar din punctele de conflict. neprelucrat\ `n sensul atenu\rii semnifica]iei celor ce se petrec. toate acestea ar\tau c\. VM: . S\ nu se uite c\ Stoian. aceast\ informa]ie venit\ din teritoriu. era un activist de m`na a [aptea. este [i aceast\ ecranare dintre Ceau[escu [i Securitate. Chiar [i activi[ti de partid care nu aveau de-a face cu organele speciale spuneau: «Da.. [tiu c\ ai dreptate – activi[ti de prim\ linie –. pentru c\ ar fi un neadev\r. A acces practic din r`ndul unor profesori. [i m\ refer aici `n mod explicit la orga- niza]iile ei teritoriale. de vreme ce \[tia erau obliga]i s\ ajung\ cu informa]ia la el. `n toate aceste jude]e. Arad. devreme ce documentele unor Securit\]i jude]ene. Aten]ie! C`nd v-am spus ceva mai devreme c\ generalul Vlad. n-a fost adus\ la cuno[tin]a lui Cea- u[escu chiar `n forma `n care se petreceau. ce anume preg\tesc. Dar accesul lor c\tre v`rf pentru a furniza `n form\ brut\. needul- corat\. `n ultimele luni de existen]\ ale regimului Ceau[escu. nu erau la curent cu ceea ce se `nt`mpl\. [i ajung`nd la func]ia care p`n\ la urm\ i-a pus . `nainte s\ ajung\ ministru de Externe. Nu vreau s\ afirm c\ autorit\]ile române[ti. un activist de categorie inferioar\ p`n\ `n ultimii ani de existen]\ ai regimului. dar nu [tiu cum s\ i-o spun ca s\ nu-l sup\r». A[a cum era [i s\racul Totu. e drept. Era atitudinea lui Stoian. [tiu c\ ai dreptate. c\ Securitatea. Era imposibil ca Vlad s\ nu [tie. cine le anim\. AMS: A[a este. Timi[oara. cum sunt cele de la T`rgu Mure[. `n cele din urm\. A[a a fost Ia[iul. `n toate aceste documente era reprodus clar ce se `nt`mpl\. Securitatea `ncetase de a mai fi pentru Ceau[escu principala surs\ de informare. ce grup\ri sunt preg\tite... ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 69 oameni care au tr\it pe viu [i care au avut `nt`lnirile. Motivul pentru care. a f\cut refe- rire la punctele de conflict.. Aici exist\ mai multe explica]ii. De atitudine privind evenimentele care se produceau. profesori activi[ti de partid care erau pe la ASE. a fost o constant\ [i explic\ `n bun\ m\sur\ orbirea re- gimului. spun c\ era normal s\ o fac\.

33 Interviu din 23 iulie 2005. Datorit\ r\spunderilor care au rezultat de acolo. Constantin Monac. Trebuie s\ lu\m `n calcul [i situa]ia concret\ `n care. `ntr-adev\r. Ele au avut urm\ri [i `n privin]a evolu]iei evenimentelor postdecembriste [i asupra selec]iei clasei politice care a urmat. haide s\ zicem a[a. Revolu]þia român\ din decembrie 1989 retr\it\ prin documente [i m\rturii. s-au `nt`mplat astfel de lucruri [i m-am `nt`lnit `n activitatea mea cu oameni care nu priveau cu ochi buni informarea direct\. Am formulat aceste dou\ ipoteze datorit\ declara]iei tran[ante. zilnic. av`nd `n fa]\ o informare cu formul\ri indirecte. Ea nu este solid\ [i nu se poate sus]ine doar pe faptul c\ Securitatea mai `ndulcea „pilula“. de care a fost afectat. Circul\. c\ se mira [i `ntreba: Cum pute]i voi s\ ob]ine]i asemenea informa]ii? De asemenea. de asemenea. i s-au dat c`te 2-3 buletine informative. Axioma Edit. pe care ge- neralul Vlad a f\cut-o `n fa]a Comisiei senatoriale la 19 octombrie 1993: „~n leg\tur\ cu cele `nt`mplate `n cursul anului 1989. ci se prefera o variant\ prelucrat\. prin felul cum i-o prezenta. în arhiva autorului. trebuie s\ lu\m `n calcul [i faptul c\ Ceau[escu oprea anumite documente. despre situa]ia din Cehoslovacia. Situa]ia din RDG i-am raportat-o cu detalii. {i ulterior. din Bulgaria. prelucrat\ ideologic. cu unele detalii credibile. Bucure[ti. garan]iile care s-au dat [i de asemenea tot ceea ce a fost esen]ial `n leg\tur\ cu `nt`lnirea de la Malta“34. teza c\ Ceau[escu nu era informat sau era dezinformat asupra gravit\]ii situa]iei `n care ajunsese sistemul comunist european. 34 Constantin Sava. 507.“33 Este posibil ca multe informa]ii puse de generalul Vlad la dis- pozi]ia lui Ceau[escu s\ nu fi fost prezentate lui Virgil M\gureanu [i. p. dup\ decembrie ’89. 2001. [i despre toate evenimentele care au premers lui decembrie 1989. ~n nici un caz informarea. Ceau[escu [tia ce se `nt`mpl\ `n ]\rile lag\rului comunist [i cine provoac\ `nt`mpl\rile. Ce-am vrut s\ zic? Stoian f\cea [i el parte din r`ndul acelor per- soane pentru care a nu-l sup\ra pe [eful reprezenta scopul `ntregii activit\]i. pentru c\ de la `nceputul anului au fost evenimente politice majore `n jurul României.70 ALEX MIHAI STOENESCU [treangul de g`t. Ed. inclusiv `nt`lnirile de la Beijing. .

~n fa]a unei grave revela]ii. tr\g`nd [i statul dup\ el. acest moment a fost foarte `nt`rziat. Nu . prin [eful DSS. dar funda- mental\ apare `n]elegerea faptului c\ regimul lui Ceau[escu se `ndrepta vertiginos spre un dezastru intern [i interna]ional. Nu este un subiect care s\ fie l\sat pentru viitorul `ndep\rtat.a. Aurel Drago[ Munteanu. reale sau imaginare. fa]\ de lipsa de apreciere a lui Ceau[escu la informa]iile despre situa]ia grav\ din economie. Dar axarea informa]iei pe pericolul pe care `l reprezentau serviciile de spionaj ale Israelului – a[a cum a v\zut Virgil M\gureanu dup\ revolu]ie – poate fi o explica]ie pentru campania antisemit\ care s-a declan[at dup\ c\derea re- gimului. ori cele adev\rate.. ca exponen]i ai acestor servicii. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 71 generalul Vlad `i d\dea lui Ceau[escu explica]ii verbale detaliate. o reac]ie de protest din partea generalului Macri. ~n acest punct Virgil M\gu- reanu are dreptate. Sergiu Celac. cu trimiteri la imperialism [i la amenin]area evreiasc\ –. Gelu Voican Voiculescu. Istoricul Dennis Deletant invoc\. Petre Roman. prin expunerea originii etnice. Sursa confi- den]ial\ probabil c\ a dorit s\ amelioreze cumva imaginea de ge- neral brutal a lui Macri. pentru c\ atunci. Eu `l plasez abia `n dup\-amiaza zilei de 17 decembrie 1989. institu]ia care [tia cel mai mult [i mai bine `n România care este situa]ia a ajuns [i la momentul `n care a avut de ales. Dilema asupra felului `n care a fost informat Nicolae Ceau[escu este extrem de important\ pentru analiza istoric\. erau ignorate de cuplul ceau[ist. Informa]ia aceasta vine s\ confirme `ns\ ideea c\ Securitatea adoptase practica prezent\rii realit\]ii sub o form\ acceptabil\ de c\tre Ceau[escu. c`nd se pre- supune c\ va exista accesul la documente. dintr-o surs\ neconven]ional\. pentru c\ Macri nu avea acces la Nicolae sau Elena Ceau[escu. documentele `n cauz\ vor fi ori cele v\zute de Virgil M\gureanu – note vagi. [eful Direc]iei II. care nu au r\mas consemnate. iar protestul s\u nu se putea referi dec`t la nemul]umirea `mp\rt\[it\ de conducerea Securit\]ii [i a MI ca urmare a faptului c\ informa]iile furnizate de Direc]ia II. Din p\cate pentru statul român pe care avea misiunea s\-l apere. Aici sunt c`teva naivit\]i. Theodor Brate[ [. a unor actori ai evenimentelor: Silviu Brucan.

generalul Vlad a fost nevoit s\-l conving\ pe Ceau[escu de netemeinicia propriilor sale convingeri. pentru cei care nu doresc s\ politizeze `n context actual evenimentele de atunci. „organiza]iilor str\ine [i a persoanelor care au stat `n spatele acestei revolte“35. Trebuie s\ `n]elegem c\ pentru o astfel de decizie. dup\ dou\ zile. Este acum destul de clar. Probabil c\ a fost un act temerar. Ele vor fi decisive pentru intrarea Securit\]ii `ntr-o zon\ a pruden]ei. Stej\rel Olaru. evident. ge- neralul Vlad se va confrunta cu evenimentele de la Bra[ov. 15 noiembrie 1987. Ziua care nu se uit\. cei re]inu]i au fost adu[i la Bucure[ti pentru a fi ancheta]i de Mili]ie [i de Securitate `n vederea identific\rii. a[a cum am ar\tat anterior. Securitatea a preluat cazul exclusiv sub inciden]a dreptului de cercetare `n vederea stabilirii existen]ei unor fapte care s\ intre `n competen]a ei. indiferent de cine. Ia[i. Am prezentat deja elementele principale ale evenimentului `ntr-un capitol precedent. de obsesia lui Ceau[escu fa]\ de „agenturili str\ine“. 2002. la ordinul personal al lui Ceau[escu. La o lun\ [i zece zile dup\ numire. Ed. Avem prea multe semnale c\ Ceau[escu. Tot a[a cum am demonstrat. dar [i a alertei maxime. Pus\ sub presiune. chiar dac\ vine de la o per- soan\ care a avut acces la unele documente. Era vorba. nu mai asimila acele informa]ii. Bra[ov. 61. Securitatea `n dilem\. nu le mai asculta [i nu mai judeca `n privin]a lor cu luciditatea unui [ef de stat responsabil. ar\t`nd c\ revolta de la Bra[ov a fost un punct de cotitur\ `n atitudinea [efilor Securit\]ii. . Tot ce [tim din ultimele lui zile de st\p`n al României este c\ a f\cut apel `n permanen]\ [i unilateral la o singur\ surs\ de informa]ii: tele- gramele agen]iei de pres\ Agerpres. dar are nevoie de dou\ preciz\ri: ordinul de mutare a celor re]inu]i sub ancheta Securit\]ii nu a apar]inut con- ducerii politice de la Bra[ov sau Bucure[ti. c\ brutalit\]ile `mpotriva manifestan]ilor re]inu]i au fost `nf\ptuite de Mili]ie [i de Procura- tur\ [i c\. Informa]ia este corect\. oric`t de bine informat.72 ALEX MIHAI STOENESCU putem miza doar pe aceast\ impresie. potrivit unei lucr\ri dedicate revoltei de la Bra[ov. Securitatea a respins existen]a acelor influen]e. ci personal lui Nicolae Ceau[escu. Polirom. este greu s\ evalu\m 35Marius Oprea. p.

nu poate fi `ncadrat\ dec`t `n categoria actelor de solidaritate cu regimul dictatorial al lui Nicolae Ceau[escu. poate chiar exagerat de fo[tii ofi]eri de Securitate. Cert este c\ revolta de la Bra[ov a fost interpretat\ de Securitate ca o revolt\ autentic\ a muncitorimii. Constantin Mitea a povestit `n 1990 `ntr-un cerc de fo[ti activi[ti de partid c\ Ceau[escu a fost total nedumerit de moti- va]iile revoltei de la Bra[ov. mai ales cu certitudinea c\ aceea de la Bra[ov nu a fost provocat\ din exterior. a tr`ntit h`rtiile de birou [i a strigat: „~n aceste condi]ii. care `[i aleseser\ conducerea politic\ din r`ndurile lor. Atunci Ceau[escu. De[i ar putea p\rea un fapt minor. ~n logica prezentat\ mai sus. iritat. s-au constituit `ntr-un moment de cum- p\n\ pentru institu]ia pe care o analiz\m. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 73 corect. `ntr-adev\r nu-[i puteau explica de ce muncitorii care munceau prost. a `ntrebat ce au f\cut secretarii de partid [i i s-a r\spuns c\ i-au `nso]it pe muncitori spre centrele de votare. Mai `nt`i a `ntrebat de ce nu s-au pl\tit salariile [i i s-a r\spuns c\ nu s-a f\cut planul. care plecau la vot cu secretarii de partid `n frunte s-au apucat dintr-odat\ s\ arunce portretele „tovar\[ului“ din sediul local al partidului lor. Dar `mpiedicarea izbucnirii altor mi[c\ri muncitore[ti. care scandau p`n\ mai ieri din r\runchi „Ceau[escu – PCR!“. listele de candida]i fiind acoperite `n propor]ie de peste 70% cu oameni ai muncii de la uzinele de autocamioane [i de tractoare din Bra[ov. combinat cu m\surile informative [i operative luate pentru a preveni repetarea revoltei. gestul de atunci al Secu- rit\]ii. sau poate c\ nici Ceau[escu nu era pe deplin convins `n opiniile sale. Apoi Ceau[escu a `ntrebat cum s-au desf\[urat [edin]ele de propuneri pentru alegerile din 15 noiembrie [i i s-a r\spuns c\ s-au desf\[urat `n spirit responsabil. jus- tificat\ [i legitim\ – excluz`nd actele de violen]\ `ncadrate `n afara legii – [i c\ din acel moment s-a preocupat de prevenirea repet\rii unor astfel de mi[c\ri revendicative. ~n acel moment Ceau[escu a avut o explozie de nervi. `n logica sis- temului comunist din România. f\r\ inci- dente. Ca [i `n cazul Armatei – dar aceasta mult mai t`rziu. `n diminea]a de 20 decembrie la . A `ntrebat de ce nu s-a f\cut planul [i i s-a r\spuns c\ a sc\zut produc]ia (adic\ muncitorii lucreaz\ prost). `nseamn\ c\ a fost un sabotaj str\in!“. partinic.

Din acel moment. factorul politic trebuia s\ ia m\surile pentru rezolvarea de fond a crizei. valoarea atitudinii Securit\]ii de a-i spune lui Ceau[escu adev\rul despre situa]ia intern\ se dovede[te extrem de redus\. la care Securitatea participase prin teroare. Cre[terea nivelului de trai al muncitorilor – `n sensul l\rgirii bazei muncitore[ti prin migra]ia masiv\ de la sate. la care Securitatea s-a implicat cu dezvoltarea larg\ a acti- vit\]ilor [i leg\turilor sale externe. o reform\ de inspira]ie autohton\ f\cut\ de sau f\r\ Ceau[escu. nimic. ~n viziunea noului [ef al DSS. [i `n cadrul lag\rului comunist. Adic\. dar semnul de `ntrebare s-a ridicat perfect conturat. Securitatea a pus `n discu]ie pentru prima oar\ pozi]ia sa `n conflictul dintre Ceau[escu [i muncitori. România tre- buia s\ opteze. apoi prin deschiderea interna]ional\ [i `mprumuturi masive. Generalul Iulian Vlad nu a fost un . Iulian Vlad a ales formula transmiterii c\tre Ceau[escu a informa]iilor despre nemul]umirile popula]iei. motiv pentru care solu]ia economic\ spre care `mpingea prin atitudinea sa Securitatea nu era alta dec`t cea oferit\ de imaginea ipotetic\ a unui socialism na]ional mai relaxat. Al doilea moment de cump\n\ a fost atunci c`nd [eful Securit\]ii a constatat c\ Ceau[escu nu mai desf\cea plicurile cu informa]ii asupra st\rii grave a na]iunii [i le trimitea `napoi nedesigilate. iar pe plan extern i-au fost blocate toate leg\turile. Era imposibil. [i cu Occidentul. Nu a trecut de partea muncitorilor. Era un semn de `ntrebare doc- trinar [i nu trebuie s\ uit\m nici o clip\ c\ analiz\m comportamen- tul unor comuni[ti. România nu se mai putea `ntoarce la teroarea anilor de `nceput. `mpotriva lui Ceau[escu. Trebuie s\ ne g`ndim [i la alternativ\: putea face altceva Securitatea? ~n afara unei lovituri de palat. a cet\]enilor. `mpreun\ cu serviciul ei secret. ~n deceniul 1980–1989. `n `n]elegere cu v`rfurile Armatei. Practic.74 ALEX MIHAI STOENESCU Timi[oara –. Probabil c\. ar fi optat pentru Vest (componenta franco-german\). Aici a intervenit [i un factor obiectiv. prin marele plan al industrializ\rii [i al construc]iei de locuin]e urbane – se produsese ini]ial sub regimul dictatorial al deceniilor cinci [i [ase. refuz`nd realitatea. Mai devreme sau mai t`rziu. iar el `i punea la dis- pozi]ie un instrument informativ menit s\ provoace declan[area m\surilor.

H`rj\u. 1993. Asta spune ceva [i despre ser- viciile secrete ale acestor state. Bulgaria. trebuie notificate. avea sentimentul c\ cineva e solidar cu el – chinezii [i nord-coreenii. Apoi a introdus procedura prezent\rii personale a unor informa]ii grave provenite din exterior. 36 Zbigniew Brzezinski. 229. la isteria anti-Securitate. A continuat s\ trimit\ informa]ii pe care [eful statului nu le mai citea. Revolta de la Bra[ov r\m`ne acel moment de cotitur\ al istoriei co- munismului `n România. abuzuri grosolane. TASS [i PAP. a dezv\luit `n 1994 c\ Ceau[escu nu mai parcurgea dec`t telegrame ale agen]iilor China Nou\. Cluj-Napoca. Secretarul personal al lui Ceau[escu. ~n contextul func]iei sale [i al regimului de atunci. Probabil c\. Dacia. Marele e[ec. ~n compara]ie cu ceea ce era de a[teptat la un [ef al poli]iei politice comuniste. s-ar putea identifica mult mai corect limitele cazului Iulian Vlad [i ale cazului Securitate. Na[terea [i moartea comunismului în se- colul XX. nu a f\cut mai mult. p. c\ut`nd printr-un limbaj edulcorat o alt\ cale de a-l mobiliza pe Ceau[escu la o ie[ire de pe panta descendent\ a regimului s\u care nu putea s\ nu aib\ consecin]e [i asupra ]\rii [i oamenilor. precum [i orientarea institu]iei c\tre o preocupare preponderent statal\ a activit\]ilor sale. [i probabil c\ s-ar g\si [i argu- mentele solide. autentice ale rolului acestora `n regimul dictatorial. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 75 opozant sau un disident. pentru c\ atitudinea generalu- lui Iulian Vlad a avut ecou `n primul r`nd la subordona]ii s\i. fiind vorba `n primul r`nd de rolul muncitorimii. iar leg\tura ei cu revolta planificat\ la Ia[i [i apoi provocat\ la Timi[oara `n 1989 este indisolubil\. cel pu- ]in fa]\ de revolta de la Bra[ov. dac\ s-ar renun]a la acuza]iile nefon- date de crime. inclusiv asupra structurii pe care o conducea. de exemplu. c\ opo- zi]ia politic\ activ\ era egal\ cu zero doar `n România. . Vietnam. modera]ia lui Vlad `n cazul Bra[ov. adic\ citea numai ce-i convenea [i ce era scris `ntr-un lim- baj preferat de el. ~ntr-un index al nivelului crizei din statele comuniste. Zbigniew Brzezinski ar\ta. Inclusiv `n ce prive[te comportamentul Securit\]ii. Ed. pe fondul unui regim dictatorial paroxistic. ~n plus. Cuba [i Coreea de Nord36. [i fap- tele ar fi cercetate cu profesionalism. ci un om al sistemului.

din care pe unul `l vindeam obligatoriu. Vreau s\ nu uita]i un lucru. eram cooperatori. din munca noastr\. Pentru a exemplifica voi reproduce un excelent dialog purtat `ntre un participant la revolta de la Bra[ov [i la revolta din decembrie 1989 [i ziaristul Mircea Brenciu-Freund: „Dumitru I. de obicei ]igan sau cel mai am\r`t din sat. De fapt. [i. De-acum. Majoritatea celor de la ora[e au venit de la ]ar\ `n c\utarea unei vie]i mai bune. tot? DII: Gospod\ria de care zice]i era o trist\ amintire a ceea ce avuseser\ p\rin]ii mei `nainte.76 ALEX MIHAI STOENESCU Bra[ov reprezenta o „orientare“ nou\ pentru ei. [i mili]ienii.. dar totul era acceptat tacit. care speculau `n scopuri personale doctrina oficial\ a partidului [i statutul muncitorimii pentru rezolvarea situa]iei per- sonale [i care au ie[it `n strad\ doar c`nd le-a ajuns lor cu]itul la os. adic\ muritori de foame. doi porci. din c`nd `n c`nd. Era peste demnitatea noastr\. fabricile aveau nevoie de for]\ de munc\. Acest unghi de abordare este `n mod voit st`ngist. A[a se `nt`mpl\ `ntotdeauna. [i o vac\ am\r`t\.. Industrializarea aceea pu]in for]at\ anun]at\ de Ceau[escu ne-a dat speran]e uria[e. locuitorii satelor. aveam vreo c`teva p\s\ri `n curte. Redactor: Ierta]i-m\. [i secretarii de partid [tiau c\ ne complet\m ra]ia existen]ei `n afara cadrului legal. C`nd s-a anun]at de la ora[ c\ e nevoie de munci- tori la combinat [i pe [antiere. {i primarii. cel mai nec\jit trage toate ponoasele. Ilie: Eu l-am iubit pe Nicolae Ceau[escu.: A]i l\sat balt\ gospod\ria de acas\. tuleo! Red. sunte]i participant la revolu]ie. dar altfel nu era cu putin]\. altminteri era jale cu foametea. luam de la fostele noastre terenuri. Nu v\ spun cu ce . nu mai eram ]\rani. o ho]ie semioficial\. Noi. Tre- buia s\ fur\m de la CAP-uri ca s\ tr\im. Era a[a. ne-am f\cut boccelu]a [i. direc]ionat dup\ elementul esen]ial al analizei – muncitorimea. Cum pute]i afirma c\ l-a]i iubit pe dictator? De ce a]i mai ie[it `n strad\? DII: Ca mine au fost milioane de români. Dar Dej cu [leahta lui ne-a luat totul. Uzinele. pentru c\ altfel o abordare de Dreapta nu a[tepta nimic de la muncitorii care `l votau pe Ceau[es- cu `n ne[tire. care ]ine de istorie. mai pedepseau pe c`te unul pentru vreun sac de cartofi. familia.

c\ salariu se d\dea doar la occidentali. Ce naiba. Red. noi munceam. parc\ nu v-aduce]i aminte!? Red. A venit partidul [i ne-a `ntrebat pe fiecare ce [tim s\ facem.: {i a]i crezut lozinca asta? DII: Ha. Noi eram patronii no[tri. a[ fi zis c\ e ]igan.C.. dar adu[i din vreme la ora[ [i educa]i s\ fie de[tep]i. Red. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 77 eforturi `i hr\neam! C`nd venea timpul s\ t\iem porcul [i ne f\ceam socotelile.O.. constatam c\ ajunsesem la costuri de patru-cinci ori mai mari dec`t dac\ am fi cump\rat carnea de la m\cel\rie. Acela de m-a `ntrebat avea o mutr\ mai brunet\..: Cine era partidul acesta. p\i suntem cam de aceea[i v`rst\.. 2004. s\ fac betoane. M\celarul `]i vindea conserve. legume con- gelate [i stavrid. salariul era salariu.: Ei bine. `i zice retribu]ie. Revolu]þia luminii. . dar ]i-ai g\sit. pp. Zic de cazul nostru. Ed. Ce. domnule n-am cuvinte!. nu [ti]i cine era partidul? Tot ]\rani ca noi. I-am zis c\ [tiu s\ pun m`na pe lopat\. Numai c\ la m\cel\rie nu se g\sea dec`t sl\nin\ [i untur\. Acela.. dar c\. Dup\ un timp nici \stea nu se mai g\seau. ne-am trezit acolo vreo dou\ mii de pro[ti care habar n-aveau cu ce se m\n`nc\ industria. S. [i atunci de unde iubirea pentru?. De fapt. curate. ha! P\i. Cantina era cantin\.. m-a asigurat c\ voi lucra `n uzin\. v-a[ fi dat `n cap cu t`rn\copul (. A[a c\ am debutat pe un mare [antier. DII: Sta]i domnule. Dar i-am zis c\ a[ vrea s\ lucrez totu[i `n combinat sau `ntr-o fabric\.Z. `i turuia gura [i folosea ni[te cuvinte de m-a l\sat cu gura c\scat\. Cincinat Pavelescu. cu ap\ [i toalet\ pe hol. c\ la nivel de ]ar\ au fost sute de mii de coate-goale ca noi. 46-47. mai `nt`i. noi conduceam.... Ne-au cazat `n ni[te bar\ci. trebuie s\ ne-o construim sin- guri. ci [i sursa principal\ de cadrelor a Securit\]ii 37Mircea Brenciu. M\ s\turasem de munca de p\lma[. Bra[ov. activistu’.. de a venit s\ v\ `ntrebe? DII: Domnule drag\. s\ zidesc. ha. ave]i r\bdare s\ v\ zic! Am ajuns la ora[. dac\ mi-a]i fi pus atunci `ntrebarea asta.)“37 Ace[ti ]\rani f\r\ speran]\ au constituit nu numai fondul munci- torimii comunizate.

s\ abordeze problema regimului ceau[ist tocmai din punctul de vedere al na]ionalismului autentic: indiferent de meritele sale anterioare – Ceau[escu f\cea r\u ]\rii [i. `n primul r`nd Bra[ovul. Concentra- rea nemul]umirii. Fran]a sau SUA. România nu a avut o minim\ Dreapt\ politic\. ~n urm\toarele luni dup\ revolta de la Bra[ov. O viziune de Dreapta porne[te `ntotdeauna de la caracterul antina]ional al regimului comunist [i de la conducerea antina]ional\ a statului de c\tre Nicolae Ceau[escu [i. Consecin]ele pen- tru na]iune [i ]ar\ ale continu\rii acestui regim nu au preocupat pe nimeni. prin politica lui riscant\. adic\ m\car pe acei oameni care s\ arate caracterul antina]ional al conducerii lui Ceau[escu. avem la dispozi]ie m\rturia colonelu- lui (r) Niculae Mavru.78 ALEX MIHAI STOENESCU din primele decenii. `n structurile teritoriale ale Secu- rit\]ii au fost prelucrate cazurile de nemul]umiri `n r`ndurile mun- citorilor. c\ tot se declarau mul]i na]ionali[ti [i patrio]i printre comuni[ti. cu ocazia unor bilan]uri sau inform\ri interne. Prin rena[terea na]ionalismului. se opunea prin toate mijloacele regimului. ~n leg\tur\ cu evolu]ia pozi]iei Securit\]ii. a aversiunii sau a urii pe Ceau[escu [i pe Securitate a minimalizat interesul de fond al na]iunii. iar pe Ceau[escu `l trimitea de mult `n fa]a plutonului f\r\ nici un suspin juridic. ~mpreun\ l-au iubit pe Ceau[escu pentru scoaterea lor din s\r\cie. care a avut loc la Bra[ov. Ilie vorbea de demnitate. `n func]ie de aceste dou\ axiome. o ducea cu bra]ele ridicate spre a se preda din nou Moscovei. Dumitru I. Din p\cate. Ceau[escu le-a dat [i sentimentul \sta. pentru interzicerea drepturilor de informare. comunicare [i deplasare liber\ [i la presupunerea c\ Ceau[escu e nebun. am aflat cele mai multe am\nunte din presa . Totul s-a limitat la nemul]umiri `nfundate pentru condi]iile de trai. s-a cerut intensificarea activit\]ii informative pentru prevenirea [i combaterea lor. Ceau[escu nu era singura solu]ie a României. dedica]i iluziei c\ România ar putea ar\ta vreodat\ ca Germania. Asta. nici pe cei din Securitate [i nici pe cei c`]iva opozan]i. nici pe patrio]ii din partidul comunist. Ei au fost deopotriv\ sursa muncitorului [i a paznicului s\u. fostul [ef al Serviciului Investiga]ie [i Filaj de la Timi[oara: „Iar despre revolta din 15 noiembrie 1987.

c`nd colonelul Sima – [eful Securit\]ii jude]ene din acea vreme – a venit de la o convocare [i ne-a adunat `ntr-o [edin]\ de lucru. A[adar. Deci. Atunci informa]ia venit\ de la conducerea Departamentului Securit\]ii Statului a fost chiar foarte surprin- z\toare. c\ unul din ora[ele `n care va urma o revolt\ a muncitorilor (atunci era vorba de starea de nemul]umire. comportarea unor [efi mari etc. Ed. Ni s-a spus atunci clar: «Muncitorii de la Bra[ov au avut dreptate!».) [i. Citind acum aceast\ lec]ie. iar c\derea abrupt\ a nivelului lor de trai a fost pus\ pe seama de- ciziei lui Ceau[escu de a repartiza fonduri [i produse destinate jude]ului Timi[ altor jude]e ajunse `n criz\. dar [i. 19. separat. Timi[orenii tr\iser\ mai bine dec`t locuitorii altor jude]e. ci abia la 38 Niculae Mavru. Cu acest prilej ne-a comunicat scurt despre evenimentele de la Bra[ov. a[ putea spune. nu a fost vorba de o cunoa[tere prealabil\ din partea generalului Vlad a evenimentelor ce se vor petrece la Timi[oara `n decembrie. Mavru. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 79 de dup\ revolu]ie. vom `n]elege c\ sistemul reparti]iei comuniste s-a aflat la originea apari]iei poten]ialului opozi]ionist de la Timi[oara [i c\ numai iner]ia instalat\ `n mentalitatea oamenilor a f\cut ca popula]ia Timi[oarei s\ nu ias\ masiv `n strad\ la 16 decembrie. precum [i concluzia generalului Iulian Vlad. . Bucure[ti. explic\ aceast\ previziune prin faptul c\ la Timi[oara. Iulian Vlad ne atr\gea aten]ia c\ dup\ Bra[ov va urma Timi[oara. Apoi ne-au fost trasate sarcini generale privind intensificarea muncii informative `n vederea depist\rii cau- zelor ce pot duce la nemul]umirea maselor (c\ldur\. aprovizionare. subtil\. s-a produs o c\dere brusc\ a nivelului de trai al po- pula]iei. `n ianuarie 1988. ci de o evaluare a psihologiei previzibile a timi[orenilor fa]\ de felul `n care partidul [i Ceau[escu `i deposedau brusc de relativa bun\stare pe care o cunoscuser\ p`n\ atunci. 2004. depistarea celor care incitau cu rea inten]ie“38. de la `ncepututul anului 1988. Nou\. ni s-au spus chiar foarte pu]ine lucruri. ca de]in\tor de informa]ii din r`ndul cet\]enilor obi[nui]i ai Timi[oarei. prin ianuarie 1988. RAO. p. Revolu]ia din strad\. la Timi[oara. ap\ rece [i cald\. nu de instigarea cuiva) era Timi[oara.

`n pseudostructuri informative. Pe cei mai mul]i i-a salvat `n condi]iile `n care r\zbunarea. a fo[tilor colaboratori. `n noile partide [i `n administra]ia central\ [i local\. presupun`nd c\ Vlad ar fi `ncercat o restructurare intern\. Prin urmare. Ca [ef al Securit\]ii comuniste nu a avut nici timp. Securitatea român\ con]inea cel mai mic efectiv din toate statele comuniste. `n presa democrat\. al . Vlad d\dea sentimentul dublu al siguran]ei [i inteligen]ei. dar nu ar fi f\cut pu[c\rie [i ar fi fost temut chiar [i dup\ ce a fost scos din circuitul activ. Din punctul de vedere al supravie]uirii fizice [i chiar al supravie]urii organizate. sec]ia militar\ a CC [i primii-secretari de jude]. dar a avut capacitatea de a-[i apropia subordona]ii pentru a-i conduce cu un stil mai elegant. ale contraspionajului [i informa]iilor externe. Atunci c`nd vorbim despre controlul partidului asupra Securit\]ii nu trebuie s\ ne limit\m la rela]ia de subordonare a [efilor institu]iei fa]\ de Ceau[escu. dar [i r\zbunarea Armatei [i a Justi]iei a fost cvasigeneralizat\.80 ALEX MIHAI STOENESCU 20. Pierderile umane `ns\ – mai ales cazul Trosca. nu a fost un comandant `ng\duitor [i pa[nic. Controlul partidului se exercita `n `ntreg interiorul Securit\]ii. el s-ar fi lovit de multiplele leg\turi ale struc- turii cu partidul. care `[i construiau acum noi iden- tit\]i lovind `n Securitate. at`t a unor foste victime. Generalul Iulian Vlad nu ar fi supravie]uit la conducerea insti- tu]iei nici `n cazul unei „revolu]ii de catifea“. Aceast\ constatare prezint\ cumva [i distan]a rezonabil realist\ de la materialismul de debut al revoltei din Timi[oara la dimensi- unile eroice colosale atribuite acesteia dup\ revolu]ie. av`nd la dispozi]ie un aparat mult subdimensionat. al ofi]erilor ostraciza]i la Sibiu. era un om cu puternice credin]e comuniste. Este adev\rat c\ principiul conspirativit\]ii putea `mpiedica implicarea prea brutal\ a activi[tilor de partid `n munca operativ\. d`nd astfel [i sentimentul de importan]\ [i demnitate ofi]erului. Iulian Vlad a reu[it cu pierderi minime. acest aspect lovind inclusiv unit\]ile de baz\. Raportat la num\rul popula]iei [i la dimensiunile statului. dar cre- dem c\ nici instrumentele pentru o schimbare. m\surat\. dar acela[i principiu acoperea [i incompeten]a ambilor factori. Cu aspectul s\u bonom [i vocea cald\. Nu era u[\ de biseric\.

Totodat\. cei mai mul]i dintre ei f\r\ nici o baz\ juridic\ [i legal\. nu putem scoate din calcul faptul c\ analiz\m o personalitate a serviciilor secrete. motiv pentru care. Problema num\rul unu – brutalitatea Securit\]ii. Criticarea `n continuare a Securit\]ii. Au pl\tit pre]ul Securit\]ii Iulian Vlad [i c`]iva ofi]eri. f\r\ a se face procesul comunismului. o . A existat. con]in o doz\ mare de exager\ri [i chiar falsuri. al PCR [i al activi[tilor s\i. cu mai mul]i ani `nainte. lucru pe care l-a f\cut revolu]ia. Tip metodic [i pre]ios atunci c`nd analizeaz\ sau redacteaz\ un text. Paradoxul ultimilor ani. motiv pentru care nu toate informa]iile [i mijloacele prin care fuseser\ ob]inute ajungeau la el. fostul ministru secretar de stat a f\cut impruden]a s\ noteze diferite apostile pe documente ale Securit\]ii [i asta l-a costat `n procesele de mai t`rziu. A f\cut gre[eli. ca poli]ie politic\. care. risc\ s\ dispar\ din peisajul istoric prin exploatarea lui politic\ strident\ [i prin faptul c\ cele mai multe cazuri revendicate public nu sunt credibile. a[adar. Firea lui [i forma]ia sa intelectual\ l-au distan]at de primitivismul [i brutali- tatea unor subordona]i de-ai s\i. El nu poate fi dec`t rupt. observ`nd din timp. Privind cu mintea limpede comporta- mentul ponderat al generalului Iulian Vlad. un om inteligent [i foarte bine informat. Nu a putut controla tot [i `n primul r`nd nu a putut ]ine sub control comportamentul ofi]erilor s\i `n camera de anchet\ sau `n timpul unor investiga]ii. d`ndu-li-se mii de ani de pu[c\rie. dezv\luind limitele profesionale ale acestora. f\ptuite de ni[te criminali. generalul Vlad nu putea [terge urmele a ceea ce reprezentase [i acumulase Securitatea `n aproape 40 de ani de existen]\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 81 mili]ienilor de la Cugir – au r\mas stigmatizate ca ni[te crime ori- bile. vor r\m`ne [i ei ca victime. `n paginile istoricilor de mai t`rziu – `nc\ de pe acum extrem de critice la adresa revolu]iei [i a regimului instalat dup\ aceasta –. a c\utat deliberat s\ fereasc\ Securitatea de abuzuri grave `n perioada 1987–1989. soarta liderilor serviciilor secrete ale ]\rilor comuniste dup\ r\sturnarea regimurilor dictatoriale [i transform\- rile dramatice prin care au trecut fostele structuri omoloage. duce spre un perete gol. Fr`narea unui astfel de sistem de aparat opresiv este un proces incontrolabil.

lupt`nd pentru de]inerea unei p\r]i a puterii – [i nivelul corup]iei din Securitate. nef\c`ndu-[i elementara datorie. {eful Securit\]ii numit la Arad. trafic de persoane [i contra- band\. implicat\ `n corup]ie [i `n abuzuri. Bucurescu [i Ra]iu. precum [i Nicolae [i Elena Ceau[escu f\ceau `n permanen]\ presiuni pentru rotirea cadrelor de conducere ale Securit\]ii. subordona]ii lui direc]i. Au fost [i subalterni care s-au ascuns `n ziua de 22 decembrie. dup\ principiul meto- dologic al dictatorului. pe frontiera cea mai fierbinte. ~n momentul critic al serii de 16 decembrie 1989. mai ales la grani]a de Vest [i de Sud-Vest. asupra c\ruia avusese `n mai multe r`nduri dovada sl\biciunilor sale. era o per- soan\ cel pu]in incontrolabil\. inclusiv din partea unor adjunc]i. dar [i pentru c\ politica de cadre a Securit\]ii trebuia s\ primeasc\ avizul cuplului dictatorial. {eful s\u ierarhic. Generalul Macri oprea la el cazurile de abuzuri din Direc]ia II. nu le raporta [i le rezolva de cele mai multe ori prin mu[amalizare. dup\ mai multe ore. ~n zonele de grani]\. gen Macri. Multe din problemele ar\tate mai sus nu au fost rezolvate pen- tru c\ Vlad nu a mai avut timp. cu consecin]e asupra comportamentului [i profesionalismului oame- nilor s\i. Adjunctul de la contraspi- onaj. num\rul ofi]erilor de Securitate implica]i `n acte de corup]ie. Influen]a pe care o de]inea [i mai ales criza economic\ au amplificat [i carac- terul mafiotic – de structur\ implicat\ `n politic.82 ALEX MIHAI STOENESCU u[oar\ nuan]\ de ocolire [i evitare a lui. pornind de la concep]ia aberant\ [i devasta- toare pentru un serviciu secret c\ orice comandant r\mas un timp mai `ndelungat `n func]ie este tentat la tr\dare. trafic ilegal de vize. Carierismul [i mica . iar `n preajma lui a tolerat prezen]a unor oameni limita]i. era mare. au fost total neinspirate. un activist de partid grobian. la [eful Departa- mentului Securit\]ii Statului. O serie de numiri la conducerea Secu- rit\]ilor jude]ene de frontier\. raport\rile colonelului Sima de la Timi[oara au ajuns t`rziu. Postelnicu. S-a afirmat de multe ori c\ Securitatea era o struc- tur\ de tip mafiot. ca `n cazul Bihor [i Arad. z\cea acas\ beat mort. la care trebuie ad\ugat\ [i neglijen]a. colonel Diaconescu Gheorghe.

Pentru a exemplifica..12. imaginea acestei insti- tu]ii `n r`ndul popula]iei. Lt.) Ca urmare a activit\]ii `ntreprinse de organele de securitate de la `nfiin]are p`n\ `n perioada 1964–1970. av`nd la baz\ principiul prevenirii s\v`r[irii de infrac]iuni contra securit\]ii statului.(r) MICA CONSTANTIN. amestec nejustificat `n treburile interne ale unor `ntreprinderi [i institu]ii f\r\ a avea competen]\.1993 C\tre Forma]iunea Sintez\ Analiz\ [i Informare Col. de[i activit\]ile desf\[urate de organele informative de securitate s-au derulat `n general `n conformitate cu prevederile legale. a `nc\lcat normele legale referitoare la regimul pa[apoartelor.. vom publica o analiz\ f\cut\ de SRI–Sibiu `n anul 1993 asupra comportamentului unor cadre ale Securit\]ii din jude]ul respectiv: „ROMÂNIA Serviciul Român de Informa]ii Sec]ia de Informa]ii Sibiu Nr. astfel: Col. Lt. imaginea institu]iei nu s-a `mbun\t\]it `n mod substan]ial [i datorit\ comport\rii necorespunz\toare a unor cadre. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 83 corup]ie au m\cinat serviciul secret al ]\rii. Sibiu. 002903 din 13.(r) BEU NICOLAE a s\v`r[it abuzuri `n exercitarea atribu]iilor de serviciu prin folosirea mijloacelor auto ale unor . a fost negativ\. sustragere din ra]iile de lapte antidot cuvenite muncito- rilor de pe platforma Cop[a Mic\. Ulterior. col. obligarea unor persoane de a-i oferi produse alimentare gratuit. Anghel (. semnalat cu comportare abuziv\ `n raporturile cu personalul unit\]ii economice pe care o deservea. inclusiv `n jud. col. `n detrimentul misiunii de stat – ap\rarea na]iunii [i a patriei.(r) POIANA IOAN a s\v`r[it acte de cercetare abuziv\ asupra unor persoane.

Lt. astfel de abuzuri erau pedepsite aspru. consuma excesiv b\u- turi alcoolice [i `mprumuta – `n mod repetat – sume de bani de la unele persoane. Mr. . exercitarea de presiuni etc. fond pe care a provocat mai multe scandaluri [i b\t\i cu persoane civile. de altfel – trebuie s\ o subliniem –. pe care nu le restituia. precum amenin]\ri. dar avem datoria s\ semnal\m c\ nu toate ajungeau la el. maj.. (. fiind de multe ori oprite la nivelul subordona]ilor s\i 39 Document aflat în arhiva autorului. semnalat cu acordarea de vize de plecare definitiv\ din ]ar\.84 ALEX MIHAI STOENESCU institu]ii `n scop personal [i `nc\lcarea normelor legale privind regimul pa[apoartelor [i vizelor.(r) IRIMIA CONSTANTIN a s\v`r[it abuzuri `n exercitarea atribu]iunilor de serviciu. consum excesiv de alcool.(r) }URCA{ NICOLAE.(r) SAS VASILE a nesocotit obliga]iile familiale [i a `nc\lcat normele morale de comportament. Lt. condi]ionate de `ntre]inerea de rela]ii intime cu angajate ale `ntreprinderii pe care o deservea. dar mul]i angaja]i ai `ntreprinderilor din ]ar\ pot aduce numeroase alte probe `n demonstrarea caracterului abuziv al acti- vit\]ii unor ofi]eri de Securitate. s-a implicat `n procurarea unor m\rfuri deficitare contra unor avantaje materi- ale. Ajunse la generalul Vlad. le consemnau [i le anchetau chiar serviciile specia- lizate ale Securit\]ii.(r) DORCA GHEORGHE. fapte pe care.. Cpt. Gelu Voican Voiculescu `i va `nt`lni pe mul]i din ace[ti ofi]eri `n Sec]ia special\ a `nchisorii Jilava.. `n faza de cercetare penal\ a infrac]iunilor de evaziune. a aplicat metode care dep\[eau normele legale `n vigoare. atunci c`nd a fost [i el `nchis acolo. col. pretinz`nd foloase materiale necuvenite de la persoanele care f\ceau obiectul unor verific\ri de cadre [i a comis abuz de `ncredere fa]\ de o familie de b\tr`ni pe care se obligase s\-i ia `n `ntre]inere. cunoscut cu consum excesiv de b\uturi alcoolice.)“39 Este greu de evaluat acum `n ce m\sur\ tipul de comportament eviden]iat mai sus poate fi extins la `ntreaga Securitate – probabil c\ nu.

Ceau[escu a continuat s\ strige. `n 1989. Dup\ c`tva timp. Atunci c`nd a fost numit `n func]ia de ministru secretar de stat la DSS. era furios. ~n cabinetul pre[edintelui se afla [i Elena. ci `n primul r`nd pentru ea. La un moment dat s-a repezit spre Vlad cu degetul ridicat: „}i-am dat un ordin. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 85 direc]i. era extrem de agitat. i se adresa `ntot- deauna numai cu formula „tovar\[e pre[edinte“. Ceau[escu l-a chemat la el [i i-a spus pe un ton ferm: „Tu lucrezi numai cu mine!“. Vlad a comentat cu colegii acest episod. Dup\ numai c`teva minute este chemat urgent la Ceau[escu. nu da]i afar\. acesta `i va r\spunde c\ lucreaz\ asupra unei informa]ii abia venite – era vorba de implicarea regelui Mihai `n Declara]ia de la Budapesta. `ntre ideologia protectiv\ [i practica abuziv\. a promis c\ nu se va repeta. cu ochii `n p\m`nt. Ceau[escu este principalul criminal. La telefon era Elena Ceau[escu: „Ce faci. Striga. Un incident anume – relatat de colaboratori apropia]i – a blocat orice interven]ie a Elenei Ceau- [escu `n activitatea de comand\ a [efului DSS. generalul Vlad [i-a dat seama c\ scena de furie fusese f\cut\ nu numai pentru el. dar `nc\rcat\ de respect. Ea mai f\cea altce- va. [eful DSS adopta o atitudine lipsit\ de lingu[eli [i umilin]\. ~n cea mai mare parte a cazurilor. Abia c`nd a ajuns `n birou. Generalul a prezentat scuze. ~n perioada de criz\ final\ a sistemului. [i evita leg\tura cu Elena Ceau[escu. }i-am dat ordin c\ lucrezi numai cu mine. `ncerca s\ opreasc\ anumite informa]ii negative s\ ajung\ la . Numai mie `mi raportezi“. {eful statului se plimba nervos prin `nc\pere. povestea cu influen]a Elenei Ceau[escu asupra deciziilor politice ale lui Ceau[escu prin intermediul Securit\]ii trebuie nuan]at\. ~i d\dea ei o lec]ie de autoritate. pentru a accentua subordonarea pe linie de stat. De aceea. Legendele despre subordonarea [i apropierea generalului Vlad de Elena Ceau[escu sunt neserioase. Vlade?“ Surprins. ofi]erii erau transfera]i `n alte structuri ale Securit\]ii. prime[te la birou un telefon nea[teptat. ~n raporturile cu Ceau[escu. }i-am dat un ordin [i nu l-ai respectat. Nim\nui altcuiva“. ambele privind acela[i subiect – na]iunea român\. Securitatea a tr\it `n mod acut problema conflictului intern `ntre doctrin\ [i practic\. amenin]`ndu-l cu degetul: „Tu `mi raportezi numai mie.

folosindu-l pe Tudor Postelnicu. Multe dintre ele. Aceea[i concep]ie doctrinar\. Problema este ce anume ap\rau. Argumenta c\ are glicemia mare. aceste organisme se consider\ un fel de „inimi ascunse ale na]iunii care nu au voie s\ `nceteze s\ bat\“. Acesta a fost ela- borat sub conducerea generalului Vlad. fiind practic autorul lui. suntem nevoi]i a semnala c\ exist\ posibilitatea de a supune analizei un document `n temeiul c\ruia s-au adus numeroase acuza]ii grave. c\ tocmai a fost consultat [i este `n criz\ diabetic\. repetativ. {i. `n fa]a asaltului preg\tit pentru `nl\turarea regimului Ceau[escu. Este vorba de Ordinul 2600/1988. Este o tez\ care se `nt`lne[te [i la francezi. aveau [i securi[tii români. deoarece este mereu invocat drept docu- ment aflat la originea fenomenului terorist. f\r\ a dezvolta aici o analiz\ asupra caracterului abuziv [i opresiv al Securit\]ii. a serviciului secret român. implicit. `n presa postde- cembrist\ [i `n audierile la Comisia senatorial\ f\cute de generalul Iulian Vlad apare aproape mecanic. [i la britanici. `nfrumuse]at\ cu fraze eroice [i jur\minte de devotament. chiar dac\ ar con]ine adev\rul despre decembrie 1989. Ordinul 2600/1988 merit\ a fi analizat `n detaliu. – ne `ntreb\m mai departe – puteau ap\ra altceva? Dar.. nu vor fi cunoscute niciodat\. ~n terminologia [i doctrinele serviciilor secrete. concentr`ndu-ne numai asupra temei noas- tre. ~n forma sa public\ – nimeni nu a putut .86 ALEX MIHAI STOENESCU el. ideea preocup\rii sale pentru salvarea Departamentului Securit\]ii Statului. Ca subiect foarte controversat. Povestea cu complotul ei `mpotriva lui Ceau[escu este [i ea neserioas\.. a celor mai importante secrete ale statului român. [i la americani `ntr-un limbaj mai mult sau mai pu]in propagandistic. Principala preocupare a generalului Vlad a fost `ns\ protejarea institu]iei [i. Tot de aici provine tentativa Elenei Ceau[escu de a-[i crea un canal propriu de infor- ma]ii. Protejarea institu]iei ~n timpul celor c`teva declara]ii date `n proces. s\ nu-l supere nimeni. inclusiv penale. pe care l-au sim]it mii de români devota]i [i ei na]iunii.

din cele [apte paragrafe. vom sublinia anu- mite cuvinte sau expresii pentru a eviden]ia.) vor ac]iona permanent [i cu pri- oritate pentru ob]inerea de date [i informa]ii cu privire la cauze [i `mprejur\ri ce ar putea favoriza apari]ia unor situa]ii negative de natur\ s\ degenereze `n ac]iuni turbulente. Totodat\. numai cu scuturi [i bastoane“. c`t [i `n fa]a comisiilor de cercetare ale Senatului României: „Unit\]ile informativ-operative competente (aici a fost `nlo- cuit\ la finalul redact\rii formula „ale Departamentului Securit\]ii Statului“ cu „competente“. C`nd violen]ele au escala- dat. Despre existen]a unor . Ca [i `n situa]iile precedente. La paragraful 2 sunt men]ionate misiunile Securit\]ii jude]ene. S\ `ncerc\m. trimi]`nd doar 28 de cadre de Mili]ie ne`narmate. o analiz\ a principalelor prevederi ale acestui ordin. iar urm\toarele trei stabilesc ca unic\ autoritate `n caz de interven]ie persoana [efului Inspectoratului jude]ean al MI. primele patru se refer\ la prevenirea apari]iei unor tulbur\ri interne. astfel `nc`t s\ putem identifica exis- ten]a unor prevederi legale care s\ le ofere acestora competen]e `n cazurile de tulbur\ri interne. Acum [tim c\ inspectorul [ef de la Timi[oara. f\r\ arme [i muni]ie. n. inclusiv pe baza infor- ma]iilor primite de la fo[ti conduc\tori ai DSS. l-a sunat pe generalul Vlad [i a cerut sprijinul trupelor de securitate-mili]ie. colonelul Ion Popescu.a. din zona infrac]ional\. a[adar. care certific\ informa]iile furnizate de generalul Iulian Vlad at`t la procesul intentat `mpotriva lui. inclusiv cu scopul de a depista temeiurile legale ale dreptului sau abuzului de interven]ie la Timi[oara [i Bucure[ti `n decembrie 1989. sensul unor prevederi. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 87 demonstra c\ exist\ [i o alt\ versiune – ordinul acesta demonstreaz\ mai degrab\ contrariul acuza]iilor care i s-au adus. urm\rim [i acele texte care vizau folosirea for]elor Ministerului Ap\r\rii. iar [eful DSS a ordonat: „Pleac\ ne`narma]i. la „Dispozi]ii generale“. a `ncercat s\ foloseasc\ Ordinul 2600 pentru a justifica absen]a for]elor de ordine `n strad\ `n seara de 16 decembrie. ~n preambul. `n ideea c\ [i Mili]ia culegea infor- ma]ii.

plata salariilor f\c`ndu-se pentru a c`rpi nerealiz\rile de plan. ai inspectoratelor. . Acestea sufereau apoi o penurie acut\. securit\]ilor [i mili]iilor jude]ene (municipiul Bucure[ti) vor ac- ]iona cu fermitate pentru restabilirea imediat\ a ordinii. lu`ndu-se de la alt jude].“ ~n acest text ap\rea pentru prima oar\ `ntr-un document oficial al sistemului de putere din România comunist\ cuv`ntul discern\m`nt. alimente. medii [i locuri de interes operativ. for]ele necesare [i mijloacele din dotarea organelor [i unit\]ilor stabilite `n acest scop. iar cauzele ap\reau din nou. C\ este a[a o demonstreaz\ pasajul `n care se arat\ ce m\- suri se iau `n situa]ia depist\rii acestor cauze: erau informa]i „factorii competen]i“. adic\ primul-secretar al jude]ului [i Comitetul Jude]ean de Partid. [efii unit\]ilor centrale de securitate [i de mili]ie.88 ALEX MIHAI STOENESCU asemenea st\ri de lucruri negative din obiective. adic\ s\ rezolve de o manier\ stabil\ problemele sociale ale cet\]enilor. paragraful avea menirea s\ indice `n comitetele jude]ene de partid autoritatea responsabil\ pentru cauzele eventualelor turbulen]e [i s\ „paseze“ r\spunderea acolo. Ace[tia aveau sarcina s\ ac]ioneze pentru „`nl\turarea de- finitiv\ a cauzelor“. `n alt loc. folosind cu discern\m`ntul care se impune. iar aprovizi- onarea cu alimente [i medicamente se realiza prin transferul – de multe ori ilegal – al unor cantit\]i de produse din stocurile altor jude]e. Era imposibil atunci. De[i nu sunt men]ionate explicit. De[i pare utopic la prima vedere. se va asigura informarea cu operativitate a facto - rilor competen]i [i ac]iona pentru `nl\turarea definitiv\ a cauzelor care au generat situa]iile respective“. este clar c\ paragraful se referea la cauzele sociale – salarii diminuate. medicamente – care provocaser\ revolta de la Bra[ov. Se intervenea `ns\ la fel. frig. Paragraful se concentreaz\ asupra cauzelor care puteau duce la apari]ia unor mi[c\ri de protest sau revolte. din alte fonduri. La para- graful 5 se reglementa comportamentul for]elor de ordine `n momen- tul `n care izbucnesc ac]iunile cu caracter turbulent: „~n cazul c`nd prin ac]iunile preventive `ntreprinse nu se reu[e[te normalizarea situa]iilor negative semnalate [i apare peri- colul iminent al degener\rii acestora `n acte de dezordine.

cei mai mul]i manifestan]i erau membri de partid. Ceau[escu nu accepta c\ ace[tia pot fi nemul]umi]i de condi]iile de munc\ [i de trai. potrivit planurilor [i hot\r`rilor congreselor partidului. unde manifestan]ii p\trunseser\ [i aruncaser\ diferite obiecte. ~n urm\torul capitol sunt prev\zute „Atribu]ii privind asigu- rarea ordinii [i lini[tii publice“. iar autoritatea .. Mai mult dec`t at`t. bastoane. el nu concepea ca muncitorii s\ ias\ `n strad\. Paragraful ascunde o realitate practic\: inspec- torii [efi ai MI aveau o putere de decizie limitat\.) La apari]ia unor situa]ii care pot degenera `n acte de dezor- dine care vizeaz\ sediile organelor de partid [i de stat. cazul Bra[ov este mai prezent ca oriunde. pentru c\ mijloacele din dotare erau scuturi. Nu `nt`mpl\tor `n paragraful citat apare formula „mijloacele din dotare“. ca `n oricare alt stat european. Inven]ia acelor inspectorate MI nu func]iona dec`t `n pu]ine jude]e. pentru c\.. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 89 care implica propor]ionalitatea `ntre gravitatea [i amploarea actelor de dezordine [i reac]ia for]elor de ordine.“ Precizarea obiectivului „sedii ale organelor de partid [i de stat“ provenea din experien]a tr\it\ la Bra[ov. Vlad a speculat [i aceast\ psi- hologie a liderului paranoic pentru a `mpiedica folosirea armelor `m- potriva popula]iei. care apare `n toate actele normative precedente. tunuri cu ap\. at`t timp c`t aveau la dispozi]ie cadrul organizat al structurilor de partid `n care puteau rezolva orice problem\ ivit\. ~n partea a doua din primul paragraf se men]iona: „(. plus tablourile lui Ceau[escu `n strad\. Aici. [eful Inspectoratului Jude]ean (al municipiului Bucure[ti) se va ocupa personal de asigurarea `nt\ririi pazei [i ap\r\rii acestora. Am folosit `nadins limba de lemn a epocii pentru a sublinia abera]ia ideologic\ prin care trecea Nicolae Ceau[escu. Pentru a putea folosi cuv`ntul. Studiul comparativ arat\ c\ formula „mijloace din dotare“ `nlocuia „arma- mentul din dotare“. A[a cum ar\tase revolta de la Bra[ov. toate aceste condi]ii li se asigurau. instiga]i sau dezinforma]i de diver[i provocatori. generalul Vlad i-a argumentat atunci lui Ceau[escu c\ paragraful se refer\ la implicarea `n astfel de evenimente a mun- citorilor. c\[ti.

a militarilor din subunit\]ile de securitate-mili]ie.“ Partea a doua con]ine o enumerare a for]elor de cooperare cu Mili]ia. potrivit legii. Adic\ o misiune strict defensiv\. Lucrurile s-au v\zut la Timi[oara.90 ALEX MIHAI STOENESCU majorit\]ii acelor inspectori era minim\. Pentru realizarea unor dispozitive de ordine [i paz\ eficiente. asigur`nd prezen]a activ\ `n dis- pozitivele de ordine [i paz\ cadrelor de mili]ie. ~n momentul `n care Or- dinul 2600 folose[te cuvinte ca „interven]ie“. Mai mult dec`t at`t. operativ\ [i eficient\ pentru prevenirea. care erau subordonate Departamentului Securit\]ii Statului. atribuite exclusiv Mili]iei. unde inspectorul [ef a fost ignorat. contracararea [i neutralizarea oric\ror acte de dezordine `n zona de responsabilitate. for]ele adunate `n structuri de men]inere a ordinii folosind cu prioritate subordonarea direct\ cu ierarhiile lor superioare. lu`nd m\suri pentru cre[terea continu\ a capacit\]ii com- bative a acestora `n `ndeplinirea misiunilor de men]inere [i resta- bilire a ordinii [i lini[tii publice. pentru men]inerea ordinii [i lini[tii publice pe teritoriul localit\]ilor. ele sunt puse `n leg\- tur\ exclusiv cu efectivele Mili]iei. invariabil defensive. municipale [i or\[ene[ti. per- sonalului din paza proprie a unit\]ilor economice [i alte for]e ajut\toare. S\ privim cele dou\ p\r]i ale paragrafului 2: „Mili]iile jude]ene. `n raport cu locurile [i timpul de comitere a faptelor antisociale. Mai este de subliniat c\ `n acest paragraf misiunea Inspectoratului MI se reduce la paza [i ap\rarea sediilor de partid [i de stat. „contracarare“ sau „neutralizare“. fiecare pre- zentare a unei misiuni ofensive. apoi autoritatea lui a fost preluat\ de generalul Nu]\. al\turi de cadrele de mili]ie. lupt\torilor din g\rzile patriotice. pe baza regle- ment\rilor `n vigoare. este `n text dublat\ de o completare cu atribu]iile celorlalte for]e de ordine. vocabule cu caracter ofensiv. municipale [i or\[ene[ti `ndeplinesc sar- cinile ce le revin. tinerilor din deta[amentele de preg\tire pentru ap\rarea patriei. membrilor grupelor de sprijin. [efii mili]iilor jude]ene. apar `n . Observ\m astfel c\ subunit\]ile de mili]ie-securitate. asigur\ folosirea judicioas\. precum [i interven]ia ferm\.

care sunt dou\ categorii de civili `narma]i la Timi[oara [i care au tras. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 91 calitate de for]e auxiliare. Din lista for]elor de ordine prev\zute la acest capitol lipsesc for]ele MApN. `n text sunt men]ionate G\rzile patriotice [i „membrii grupelor de sprijin“. Amestecul de misiuni at`t de diferite avea menirea s\ permit\ prezen]a `n text a tuturor for]elor Ministerului de Interne. [i `ncerc\rile de atac terorist asupra ambasadelor sau consulatelor. .) cu care se ob]ineau sume de bani pentru Mili]iile ju- de]ene [i nu de pu]ine ori mit\ pentru ofi]erii [i subofi]erii corup]i. adic\ atacarea sediilor. La capitolul urm\tor. pentru a evita `n momentul aprob\rii `ntrebarea lui Ceau[escu: „Dar Securitatea ce face?“ De aceea. [i care desf\[urau o serie de acti- vit\]i ilegale (de exemplu. rude apropiate ale mili]ienilor. cu Mili]ia. nu ca for]e de prim-plan. „Organizarea interven]iei pentru resta- bilirea ordinii [i lini[tii publice“. apar `n acela[i capitol misiuni care vi- zeaz\ p\trunderea prin manifest\ri turbulente la conducerea orga- nelor centrale [i locale de partid [i de stat. ordinea pe stadioane [i prinderea evada]ilor. [oferi din localitate afla]i `n rela]ii conspirate sau contractuale. Apoi – un aspect care ne intereseaz\ pe noi `n special pentru cazurile Timi- [oara [i Bucure[ti –. aceste grupe de sprijin con]ineau persoane provenite din localit\]ile de origine ale unor [efi locali [i c\rora li se g\sea un loc de munc\ fictiv `n ora[ sau persoane din lumea infrac]ional\. ~n special. colaboratori. situa]iile care impun interven]ia for]elor de ordine. Astfel. nearestate sau eliberate prin `n]e- legeri locale la nivel de Mili]ie. misiunile apar]in`nd for]elor Mili]iei [i ale Securit\]ii sunt intercalate. astfel `nc`t toate ac]iunile care vizau ordinea public\ s\ revin\ Mili]iei. `nc\ier\rile la restau- rant [i s\v`r[irea de ac]iuni turbulente influen]ate de propaganda du[m\noas\. contrabanda sau comer]ul cu cafea. ]ig\ri etc. `ntr-o enume- rare `ntins\ pe 19 paragrafe. Nu de pu]ine ori. inclusiv ale DSS. inclusiv rela]ii de afaceri [i corup]ie. Ace[ti oameni au dovedit `n multe situa]ii o violen]\ care exceda misiunile organelor de stat. acele „grupe de sprijin“ organizate de Mili]ie aveau `n componen]a lor informatori. sunt amestecate.

– Plutonul de interven]ie – mili]ie compus din 30 ofi]eri [i sub- ofi]eri. conform statutului de organizare. Ele ar fi trebuit s\ se g\seasc\ `n „Planul unic de ac]iune pentru asigurarea ordinii [i . la toate mili]iile municipiilor re[edin]\ de jude] [i la mili]ia municipiului Petro[ani. – Plutonul de interven]ie mili]ie constituit din 15 cadre. Cadrele de mili]ie care vor fi cuprinse `n plutoanele de interven]ie de la mili]iile municipale. – subunit\]ile de pompieri constituite din 2-3 ma[ini de lupt\ la nivelul companiilor de pompieri. or\[ene[ti [i de la sectoarele de mili]ie `[i vor desf\[ura munca la forma]iunile `n care sunt `ncadrate.) – din structura Mili]iei Municipiului Bucure[ti. – subunit\]ile de securitate-mmili]ie din trupele de securitate des- tinate pentru m\suri de paz\ [i ordine. se stabilesc urm\toarele for]e: – forma]iunea de ordine [i interven]ie (F. execut`nd `n comun numai preg\tirea specific\. exerci]ii de alarmare [i interven]ie. – plutonul de ap\rare antiterorist\ [i alte subunit\]i disponibile din trupele de securitate. la toate mili]iile or\[ene[ti care au prev\zute din statul de organizare peste 40 de posturi de ofi]eri [i subofi]eri. – La celelalte mili]ii municipale [i la sectoarele (1-6) de mili]ie din municipiul Bucure[ti.I.92 ALEX MIHAI STOENESCU iar cele destinate for]elor Securit\]ii s\ se limiteze la ap\rarea ambasadelor [i `mpotriva ac]iunilor teroriste.O. – grupa de interven]ie antiterorist\. – plutonul de interven]ie constituit la [colile militare ale Mi- nisterului de Interne compus din 30 elevi sau cadre aflate la reciclare. c`te un pluton compus din 20 ofi]eri [i subofi]eri de mili]ie. S\ urm\rim distri- bu]ia for]elor: „~n scopul asigur\rii interven]iei operative [i eficiente pentru restabilirea ordinii [i lini[tii publice care a fost grav tulburat\.“ Este de observat c\ repartizarea pe misiuni specifice a acestor for]e nu era con]inut\ `n Ordinul 2600/1988.

ambele fiind misiuni defensive..“ Misiunile la care puteau fi folosite aceste for]e militare urmau a fi men]ionate `n acela[i Plan unic `ntocmit la nivel jude]ean. la cererea expres\ a lui Nicolae Ceau[escu a fost introdus un paragraf final a acestui capitol care implica [i for]ele MApN. atunci c`nd se folosea formula „subunit\]i“ aceasta se refe- rea la misiuni de paz\ a unor depozite. „~n baza aprob\rii pre[edintelui Consiliului Jude]ean (munici- piului Bucure[ti) al ap\r\rii. De regul\. cu revoltele sau manifesta]iile protes- tatare. poduri. a primului-secretar. Acolo s-ar fi detali- at prin precizare explicit\ c\ subunit\]ile de securitate-mili]ie sunt repartizate dispozitivelor de paz\ [i ordine (baraje. Nic\ieri nu exista obliga]ia de a purta arme [i de a . c`t [i `n interven]iile unor apropia]i (H`rj\u. Aici trebuie s\ lu\m `n calcul [i informa]iile pe care le avea Securitatea despre atitudinea [i inten]iile lui Ceau[escu dup\ con- sumarea cazului Bra[ov. Ne putem imagina – a[a cum de altfel s-a v\zut la Timi[oara [i Bucure[ti – c\ inten]ia de a folosi for]ele de ordine [i Armata `ntr-o represiune `mpotriva manifestan]ilor se afla `n calculele lui Ceau[escu `nc\ de atunci. Curticeanu) raport\rile la revolta de la Bra[ov sunt prezente de la primele simptome ale evenimentelor din Timi[oara. bloc\ri de comunica]ii). la ac]iunile de interven]ie mai pot participa: subunit\]i [i forma]iuni din unit\]ile [i [colile subordonate Ministerului Ap\r\rii Na]ionale. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 93 lini[tii publice“ `ntocmit `n fiecare jude] [i pus la dispozi]ia Consi- liului Jude]ean de Ap\rare. `n cadrul cooper\rii. ~n ce prive[te ap\ra- rea antiterorist\ [i interven]ia antiterorist\. ~n sf`r[it. dat\ pentru fiecare caz `n parte. iar atunci c`nd se folosea formula „for- ma]iuni“ (inexistent\ `n structura de organizare a Armatei) era vorba de patrule. tuneluri etc. acestea nu aveau nici o leg\tur\ cu tulbur\rile civile. Este `nc\ o dat\ destul de transparent\ dorin]a subtil\ a con- ducerii Securit\]ii de a nu fi implicate `ntr-o eventual\ represiune. filtre. cele pe care le-am mai analizat. At`t m\rturiile care se refer\ la declara]ii ale lui.

`n privin]a acestui ordin au fost elaborate planuri de ac]iune la nivelul fiec\rui jude]“40. apoi la ministrul Ap\r\rii. dup\ re- volu]ie. `n primul r`nd cu Legea ap\r\rii RSR. ~n declara]ia dat\ de generalul Vlad la 16 iulie 1990 `n fa]a Tribunalului Militar care judeca procesul lui Nicu Ceau[escu. Anul 1. dar totodat\ stabilea [i modalit\]ile de cooperare cu celelalte for]e subordonate comandan- tului suprem. Era important s\ cercet\m Planul unic de ac]iune pentru asigu- rarea ordinii [i lini[tii publice al jude]ului Timi[. 2. men]ionat nemijlocit `n Ordinul 2600/1988). el a afirmat: „Cunosc c\ la 1 iulie 1988 ministrul de Interne a emis un ordin ce viza m\suri pentru asigurarea ordinii [i lini[tii publice `n anumite situa]ii. iar pe de alt\ parte ofi]erului care r\s- pundea de for]ele MApN [i respectiv [efului G\rzilor patriotice. {i era vorba de c`teva patrule! Am pornit la c\utarea acelui document care trebuia s\ con]in\ planificarea [i distribuirea for]elor `n cazul unei tulbur\ri grave a ordinii publice. decembrie 2001. c\ nu au fost `ntocmite. 57. m\ refer la G\rzile patriotice. `n cazul unei manifesta]ii de genul celei de la Bra- [ov. Este vorba de situa]ii de genul celor care au ap\rut `n luna noiembrie 1987 `n jude]ul Bra[ov. executarea ordinului la care m-am referit revenea [efului Inspectoratului jude]ean al MI `n pri- vin]a for]elor subordonate. loc]iitorul comandantu- lui Diviziei l-a trimis mai `nt`i la comandantul Armatei 3. inclusiv c\ nu au existat.94 ALEX MIHAI STOENESCU deschide focul. dar nu l-am g\sit. 40 Revista Historia. [i nici nu s-au aplicat la Timi[oara. Oricum. p. . Ordinul vizeaz\ modul de ac]iune al organelor [i unit\]ilor MI. erau `n conflict cu alte legi. Nr. Precizez `n continuare c\ responsabilitatea privind aplicarea. motiv pentru care conducerea Securit\]ii a putut afirma. Am ar\tat c\ nu se aplica cu caracter ofensiv. fiind nevoit `n final s\ solicite interven]ia per- sonal\ a lui Ceau[escu. folosirea armelor fiind trimis\ exclusiv la prevede- rile legilor privind regimul armelor [i muni]iilor [i la uzul de arm\ (Decretul 367/1971. prevederile acestui paragraf introdus de Ceau[escu nu se puteau invoca. C`nd primul-secretar B\lan a cerut Diviziei de la Timi[oara trupe ale MApN. Aceste documente sunt de neg\sit. De altfel.

nici la Biserica reformat\. cl\direa fiind protejat\ t`rziu cu c`]iva mili]ieni. `n mul]ime ac]ion`nd doar filajul [i re]elele de informatori. prin m\surile informativ-o operative `ntreprinse `n obiectivele. pentru restabilirea ordinii publice. La sediul Comitetului Jude]ean de Partid nu s-a aplicat planul de paz\ [i ap\rare. domnule.“ Este paragraful pe care l-a invocat generalul Vlad `n seara de 17 decembrie 1989 `n fa]a Consiliului de conducere al DSS [i care i-a permis s\ ordone neimplicarea securi[tilor `n violen]ele din strad\. pentru c\ stabilea sarcinile [i felul `n care se intra `n ac]iune. lu`nd `n cal- cul doar intervalul p`n\ la deschiderea focului de c\tre Armat\ `n 17 decembrie. „~n principiu. Secu- ri[tii apar men]iona]i `ntr-un singur loc: „Organele de securitate. – se `ncercuie[te [i se izoleaz\ locul (obiectivul) concomitent cu `ndep\rtarea curio[ilor (nici aceast\ prevedere nu s-a aplicat. Apoi.). nici la CJP. . numai la exterior). problemele [i mediile date `n competen]\ vor asigura permanent cunoa[terea [i prevenirea `n faza incipient\ a oric\ror manifest\ri. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 95 Partea cea mai important\ a Ordinului 2600/1988 este capitolul „Modul de ac]iune pentru restabilirea ordinii [i lini[tii publice“. modul de ac]iune al for]elor a fost detaliat. limit`nd activitatea la misiuni de informare [i cunoa[tere a situa]iei. ~l vom prezenta `mpreun\ cu un comentariu despre felul cum a fost apli- cat fiecare punct `n seara [i noaptea de 16 decembrie. iar `ndep\rtarea curio[ilor s-a redus la c`teva sfaturi. recomand\ri firave ale filajului: „Du-te. spa]iul fiind l\sat complet liber pentru manifesta]ie. acas\!“ etc. se ac]ioneaz\ astfel: – se realizeaz\ dispozitivul de ac]iune prev\zut de schema obiectivului unde s-a produs evenimentul (`n zona str\zii Timotei Cipariu nu a fost realizat dispozitivul de ac]iune. acte sau ac]iuni care ar putea s\ perturbe ordinea de drept.

– se identific\ [i se izoleaz\ instigatorii. f\r\ s\ produc\ nici o isterie public\ . pentru neutralizarea acesto- ra (nu s-a putut realiza surprinderea. reluarea procesu- lui de munc\ [i a circula]iei pietonale [i a mijloacelor de transport (este al doilea punct respectat.96 ALEX MIHAI STOENESCU – se someaz\ elementele turbulente s\ `nceteze actele de dezor- dine. – se `mpr\[tie participan]ii atunci c`nd m\surile de influen]are [i descurajare nu au dat rezultate (este primul punct respectat).“ Dup\ cum se observ\. p`n\ la normalizarea complet\ a situa]iei (vezi mai sus). dar nu s-a trecut la izolarea [i re]i- nerea lor. atacuri asupra unor persoane sau distrugeri de bunuri. La interven]iile repetate ale [efului Filajului. prinderea lor f\c`ndu-se la `nt`mplare. – se restabile[te ordinea [i se asigur\ desf\[urarea normal\ a activit\]ilor perturbate. apoi [i maga- zinele de pe traseu. `napoi la Biserica reformat\). – interven]ia propriu-zis\ se realizeaz\ prin surprindere. elementele agresive. se comunic\ [i se impun regulile de comportare [i se pre- cizeaz\ c\ile de p\r\sire a zonei (primele soma]ii s-au f\cut de c\tre forma]iunea de 28 de mili]ieni trimis\ `n Timotei Cipariu dup\ ce mul]imea atacase [i devastase sediul CJP. iar interven]ia ferm\ s-a f\cut doar dup\ ce `n strad\ au fost trimise trupe ale MApN). – se realizeaz\ paza [i supravegherea locului unde s-a produs evenimentul. anarhice. recalcitrante [i se re]in ini]iatorii care vor fi condu[i la sediul mili]iei (aceste opera]ii s-au f\cut `n doi timpi: identificarea instiga- torilor a fost realizat\ de Filaj. cu adaosul c\ `n dreptul Bisericii reformate a fost amplasat un cordon de militari care nu permitea accesul pe trotuarul respectiv). cu fer- mitate. precum [i mijloacele din dotare `mpotriva celor care s-au dedat la acte de dezordine. `n gr\mad\ sau pe motivul surprinderii cu obiecte furate asupra lor). toate aceste reglement\ri se reg\sesc `n legisla]ia ]\rilor democratice. [eful Securit\]ii Timi[ a r\spuns invariabil: „Las\-i s\ strige!“ Abia noaptea t`rziu s-a intervenit pentru re]inerea elementelor recalci- trante. p\trunderi `n for]\ `n obiective. func]ionarea instala]iilor. folosind forme [i procedee specifice de ac]iune.

pentru c\. nu [tim dac\ felul european [i corect. neb\nuind ce impact major va avea subversiunea asupra cet\]enilor ajun[i la cap\tul r\bd\rii [i c`t de violent\ va fi implicarea sovietic\ `n r\sturnarea regimului Ceau[escu. evacuarea for]at\ `n c`teva minute a pastorului-spion. ~n al doilea r`nd. `nscenarea unui incident la grani]\ pentru a justifica `nchiderea temporar\ a frontierei de stat. Cazul Timi[oara ridic\ cele mai multe `ntreb\ri. ci de o ac]iune diversionist\ menit\ s\ provoace revolta muncitoreasc\ `n ora[. Aceste m\suri nu ar fi `mpiedicat o revolt\ a cet\]enilor Timi[oarei. `n care a fost `ntocmit Ordinul 2600/1988 a vizat premeditat `mpiedicarea repre- siunii [i c\derea lui Ceau[escu prin lipsa unui suport interven]ionist sau a fost o capcan\ `n care au c\zut to]i. izolarea [i neutralizarea agen]ilor maghiari identifi- ca]i de Filaj. nu ar fi oprit o adu- nare masiv\ a muncitorilor `n Pia]a Operei. inclusiv Securitatea. pe baza informa]iilor primite de la Securitate. S\ `ncerc\m o proiec]ie logic\ asupra mi[c\rilor pe care le putea face autoritatea. dezamorsat\ `nainte s\ se produc\. la Ia[i. atunci c`nd Securitatea a vrut s\ intervin\. `mpotriva diversiunii de la Timi[oara: arestarea imediat\ a celor c`]iva membrii din grupul de sprijin al lui Tökes. la Timi[oara nu era vorba de o revolt\ muncitoreasc\ de tipul celei de la Bra[ov. nu trupele – `ntr-o viitoare represiune `ndreptat\ `mpotriva unor revolte muncitore[ti. ~n primul r`nd este dorin]a [efului DSS de a nu implica Securitatea – partea ei de serviciu secret. ac]iunea a fost pre- venit\ total. Practic. de centrul devastat [i incendiat. Aceast\ ipotez\ dezv\luie [i limitele imaginii pe care o aveau conduc\torii Securit\]ii despre modul `n care se va face schimbarea de regim. dar ar fi scutit Timi- [oara [i România de represiunea s`ngeroas\ a Armatei. din punctul de vedere al reglement\rilor interna]ionale. de mor]ii din 17 [i 18 decembrie. diversiunea a fost l\sat\ s\ se desf\[oare. Problema `ntocmirii acestui Ordin 2600 are mai multe fe]e. mul]i fiind `n continuare convin[i c\ Securitatea l-a . deblocarea coloanelor de ma[ini sovietice de pe [oseaua Arad-Timi[oara [i trecerea lor peste grani]\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 97 sau publicistic\ `mpotriva for]elor de ordine. Mai mult dec`t at`t. B\nuiala c\ totul a fost pre- meditat persist\. de exemplu.

Problema care r\m`ne `n discu]ie [i care va fi mult timp dezb\tut\ de istoriografie este dac\ `n 16 decembrie pe str\zile Timi[oarei erau muncitorii. Pentru cititorul atent a fost clar c\ documentele privind Securitatea `n anul 1989. de exemplu – r\m`n `nc\ a fi sanc]ionate . {i mai cred c\ Securitatea. Ordinul 2600/1988 a intervenit [i `n rela]ia Ceau[escu – Vlad [i a reprezentat fondul revoltei lui Vlad `mpotriva lui Ceau[escu `n seara de 17 decembrie 1989. Ordinul fusese un docu- ment emis pe baza consult\rii pe text `ntre cei doi. Probabil c\ aceast\ realitate l-a obligat pe autor s\ pun\ c\r]ii un titlu evaziv. Ordinul 2600 a fost emis `n iulie 1988. ~n timpul CPEx-lui din 17 decembrie. `n frunte cu Iulian Vlad. aceast\ `n]elegere a c\zut.98 ALEX MIHAI STOENESCU tr\dat pe Ceau[escu [i a participat discret la r\sturnarea lui. 1949–1989. `nainte de Congresul al XIV-lea. Noi suntem reprezentan]ii muncitorimii [i a[a ceva nu se poate concepe“. nu a intuit amploarea schimb\rilor din decem- brie 1989. liderul. Mai plauzibil\ este o inten]ie pre- ventiv\ din partea generalului Vlad. Totu[i. ~n anul 2002 a st`rnit un real [i justificat interes printre istorici publicarea de c\tre Marius Oprea a „Planului de m\suri al Depar- tamentului Securit\]ii Statului pe anul 1989“ `n anexele lucr\rii sale Banalitatea r\ului. {tim sigur c\ au ie[it abia `n 20 decembrie. moment `n care chiar Ceau[escu precizase clar doctrina de la care pornea `n apro- barea acelei reglement\ri: „Nu se trage `n muncitori. Din p\cate. nu au nimic spectaculos [i nici incendiar. cu scopul de a-[i proteja [i conserva institu]ia pentru orice eventualitate prin care se schimba regimul. sistemul de putere `n România. de Malta [i de mi[c\rile decisive petre- cute `n celelalte state comuniste. aceste abuzuri. O istorie a Securit\]ii `n documente. Ceau[escu acuz`ndu-l pe Vlad de tr\dare [i amenin]`ndu-l cu plu- tonul de execu]ie pentru c\ nu d\duse ordin Securit\]ii s\ se `narmeze cu muni]ie de r\zboi [i s\ trag\. `nainte de Kiev. publicate `n acest volum. Banalitatea r\ului. suger`nd c\ `n realitate abuzurile Securit\]ii se produceau `n afara acestor ordine [i c\ documentele nu pot exprima dimensiunea opresiv\ [i pe alocuri criminal\ a Securit\]ii. cu foarte mici excep]ii – cazul Ursu. `n ciuda informa]iilor precise pe care le de]inea.

poligrafie [i radio-televiziune. legionarii. La capitolul „Prevenirea. aprobat la 17 ia- nuarie 1989. sectele. ~n cazul Ursu exist\ o condamnare – doi ofi]eri ai Mili]iei. Dar pentru analiza noastr\. lucru- rile par la prima vedere ciudate. „Asigurarea securit\]ii comandantului suprem [i executarea irepro[abil\ a tuturor misiunilor de impor- tan]\ excep]ional\“ se referea exclusiv la `mpiedicarea unui atentat la adresa lui Nicolae Ceau[escu. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 99 prin sentin]e judec\tore[ti. pres\. emigra]ia legi- onar\ din Vest era ad`nc penetrat\ [i folosit\ pentru activit\]i de informare [i propagand\. de grup\rile [i elementele ostile din emigra]ie. De exem- plu. precum [i de elemente du[m\noase din interior“ subiectul m\surilor erau. membri ai „fostelor partide burghezo-mo[iere[ti“. dar cu posibilitatea de a fi contacta]i de foarte acti- va emigra]ie legionar\ din Occident. Securitatea nu a [tiut de aceste cazuri. dar [eful statu- lui a refuzat punerea lui sub acuzare. Ast\zi cunoa[tem cel pu]in dou\ cazuri `n preg\tire. astfel c\ eventualii candida]i legionari din . Direc]ia V abandon`ndu-l hazardului. grupurile iredentiste maghiare. Securitatea a luat m`na vizibil de pe Ceau[escu. printre altele. [tim c\ Securitatea i-a `naintat lui Ceau[escu un raport detaliat asupra activit\]ilor iredentiste ale lui Lászlo Tökes. ~n 22 de- cembrie. cel al lui Ser- giu Nicolaescu [i cel al grupului de studen]i care `ncercau s\ fure un AG-7 dintr-o unitate militar\ pentru un atac lansat pe un traseu din Bucure[ti. at`t c`t se poate [ti ast\zi `n absen]a docu- mentelor. ~n privin]a legionarilor. contraca- rarea [i neutralizarea ac]iunilor desf\[urate de cercurile reac]ionare [i organiza]iile na]ional-iredentiste [i fasciste din str\in\tate. Planul con]inea 17 puncte. Planul de m\suri al Departamentului Securit\]ii Statului pe anul 1989. Cerce- tarea c`torva cazuri. Pe de o parte. arat\ o distan]\ mare `ntre cele propuse `n Planul de m\suri [i ceea ce s-a `nt`mplat pe parcursul anului 1989. constituie un document important. din care alegem doar pe cele care ne intereseaz\ pentru evenimentele din decembrie. Securitatea afirm\ c\ nu a fost ca- zul. sco[i complet din circuitul poten]ialilor adversari cu multe decenii `n urm\. legionarii fiind ni[te oameni foarte `n v`rst\. activit\]ile „contestatar-disidente“ `n domeniul art\-cultur\. neexist`nd `n aceast\ perioad\ o amenin]are serioas\ de atentat.

o investiga]ie insistent\ condus\ de senatorul Sergiu Nicolaescu `n cadrul Comisiei senatoriale.. AMS: V\ da]i seama c\ asta este o ie[ire din lege [i din regulile oficiale ale statului de atunci? SN: Sigur c\ da. cu Securitatea fidel\ lui Ceau[escu. Bra[ov. Este la mine `n carte.100 ALEX MIHAI STOENESCU ]ar\ la „ac]iuni ostile“ c\deau `n plasa Securit\]ii `nainte s\ [tie c\ au ceva de f\cut `mpotriva or`nduirii socialiste. la anumite servicii ale lor. la Ia[i. Se minte constant asupra acestor [edin]e. nu vor s\ recu- noasc\ c\ `l abandonaser\ de mult pe Ceau[escu.. Cluj. de alarm\ maxim\. s\ nu ia nici o m\sur\. asta se . unde [eful Securit\]ii Br\ila a prezentat un caz concret de legionari contacta]i din Occident [i aduna]i `ntr-un grup cu caracter organizat.. SN: ~ntr-adev\r. numai ce v\ spunem noi s\ le raporta]i». dar se ascund `n continuare. AMS: Un instructaj `n 11 noiembrie.. Armatei [i Mili]iei. Mai scriu prin ziare tot felul de idio]i.. prostii. Un singur colonel a avut curajul [i a spus ce s-a discutat acolo. Mai mult dec`t at`t. Avem o m\rturie de la celebrul instructaj desf\[urat `n noiembrie de conducerea DSS la Ia[i. G`ndi]i-v\. ~n noaptea de 21 spre 22 decembrie exist\ un ordin al Se- curit\]ii care.. s\ depun\ armele la rastele [i s\ r\m`n\ acas\. Este o minciun\ c\ Vlad i-ar fi propus lui Milea s\-l aresteze pe Ceau[escu. Generalul Alexie i-a r\spuns s\-i lase `n pace. s\ nu mai raporta]i dec`t pe linie de Securitate. P`n\ la 22 decembrie cea mai fidel\ lui Ceau[escu a fost Armata. le spune s\ dea foc la docu- mente. A `ncercat s\-i propun\ ceva lui Milea. pe care o conducea. `n leg\tur\ cu acel instructaj arat\ distan]a mare de la con]inutul reglement\rilor Securi- t\]ii la comportamentul institu]iei `n momentul de criz\: „Sergiu Nicolaescu: Pozi]iile exacte ale Securit\]ii. asta era un semn clar c\ au luat m`na de pe Ceau[escu. AMS: Dar s-a oprit aici. `n afara celor de cunoa[tere informativ\... Basme. SN: ~nainte de congres. Exist\ o [edin]\ a Securit\]ii din noiembrie. iar primilor-secretari. ~n condi]iile de atunci. L-au abandonat. nu face]i mai mult dec`t vi se spune. Li s-a spus: «Nu face]i exces de zel.

Audiat de Comi- sia parlamentar\ `n ziua de 2 iunie 1994. P`n\ la data audierii. `n esen]\. R\[in\: „(.“41 Acesta este un caz care trebuie elucidat.) . colonelul R\[in\: „D. colonelul R\[in\ a povestit cum a fost convocat la Bra[ov. rezult\ ne`ndoielnic c\. dracu’. el `ncercase s\ se fac\ ascultat de unele ziare. de incendiere a documentelor sau ca ofi]erii s\ r\m`n\ acas\ `n noaptea de 21 spre 22 decembrie. [i de istoricul Cristian Troncot\. iar ei nu trebuie s\ se implice prea mult. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 101 `nt`mpla `nainte de congres! Practic li s-a sugerat c\ Ceau[escu va c\dea. ce era el. 152-153. a unor persoane adversare pre[edintelui Ceau[escu..) Prima idee: a `nceput a[a – c\ din datele [i informa]iile primite din exterior [i din verificarea din lucrarea informativ\ de c\tre aparatul de informa]ii interne. Ce afirma. dar cu o anume modera]ie. (Responsabili din Securitate afirm\ c\ nu a existat un ordin de depunere a armelor. se va `nt`mpla: a) lichidarea lui Ceau[escu `n urma unei vizite pe care o va face `n Crimeea sau la Moscova ca invitat la o plenar\ de partid sau consf\tuire. [eful Securit\]ii Arad. de senatorul {erban S\ndulescu `n volumul lui. emis de Cancelaria CC `n care se punea `n discu]ie asasinarea lui Nicolae Ceau[escu. Infor- ma]iile furnizate de el au fost folosite de senatorul Sergiu Nico- laescu `n c\r]ile lui. Ofi]erul care a furnizat informa]iile spectaculoase despre instructajul din 11 noiembrie era colonelul Dumitru R\[in\. cit. 41 Alex Mihai Stoenescu.. combin`nd date ale activit\]ii sale profesionale cu comentarii proprii. `ntr-o form\ care nu corespunde textului audierii (!) M\rturia fostului [ef al Securit\]ii Arad este preponderent [i voit spectaculoas\. [i zicea [eful armatei. op.. unde se desf\[ura instructa- jul cu [efii Securit\]ilor jude]ene din Transilvania [i Banat. f\r\ discern\m`nt. pp. [i cum a asistat la citirea unui document secret. `ns\ cu succes modest. `n urm\toarele trei luni de zile maxi- mum.

fiind greu de `n]eles cine putea organiza o plenar\ „`ntr-un loc 42Arh. c) apari]ia unor manifesta]ii de strad\ de tip Bra[ov. este nerealist\. Audierea colonelului R\[in\ Dumitru. la care vor participa elemente declasate [i fo[ti de]inu]i de drept comun. ci prezentat `n comentariu. Presupun`nd. semnat de m`na lui dreapt\ de la Cancelarie. parc\ a zis. p. doar cu condamnarea la moarte verbal\ din partea lui Gorbaciov. oricum `n al]i termeni. Dac\ Ceau[escu [tia de aceast\ amenin]are. unde va fi demis. unde vor avea loc ciocniri cu armata. nefiind preg\ti]i s\ pun\ `ntreb\ri cheie sau s\ verifice autenticitatea lor. vor fi ocupate [i sediul [i va fi obligat s\ fug\ sau va fi prins [i judecat (. SR. 20. La punctul „b“ situa]ia este aberant\. secretar al CC al PCR. Silviu Curticeanu. sovieticii neasasin`nd niciodat\ lideri str\ini pe teritoriul lor. iar problemele de acest gen – atentate la via]a pre[edintelui – s-ar fi discutat exclusiv `ntre Ceau[escu [i Vlad. Silviu Curticeanu nu avea nici o autoritate sau responsabili- tate `n privin]a Securit\]ii.. de tip Valea Jiului. `n sintez\ printr-un document propriu al DSS. adjunct al generalului Vlad. Stenograma nr. prin absurd. c\ ar fi existat un document de prevenire. Chiar [i ideea c\ `n fa]a „activului“ Securit\]ii se putea citi un document despre asasinarea lui Ceau[escu. de acest pericol. cu „b“) schimbarea din func]ia de secretar general [i [ef de stat. ce a c\utat `n 4 [i 5 decembrie la Moscova? S-a dus. 108/2 iunie 1994.)“42 Documentul care ar fi fost citit de generalul-locotenent Aristotel Stamatoiu. . La punctul „a“ ipoteza este neverosimil\. urmare a unei plenare care va avea loc `n Bucure[ti `ntr-un loc secret. s-a `ntors bine-mersi.102 ALEX MIHAI STOENESCU b) (a[a era. Acest gen de amenin]are nu a existat.. [i care ar fi pur- tat titlul „Not\“ era semnat de Silviu Curticeanu. Senatorii au luat de bune aceste afirma]ii. acesta nu era citit `n original ofi]erilor de Securitate. iar o suprimare a secretarului general al PCR `n timpul unei plenare sau consf\tuiri a ]\rilor comuniste este de neimaginat.

cu elemente majore de pericol. cum singur le prezint\ `n preambulul audierii –. la care adjunc]ii [efu- lui DSS au recomandat respectarea legii [i discern\m`ntul. De aici s-a speculat un complot al Securit\]ii `mpotriva lui Cea- u[escu. 2. M\suri de `mbun\t\]ire a activit\]ii. Analiza situa]iei operative. generalul Vlad a `ntrebat la r`ndul s\u cum de nu este confirmat\ versiunea R\[in\ de m\car unul dintre ceilal]i 40 de [efi ai Securit\]ilor jude]ene sau de cei trei loc]iitori ai generalului Vlad. Instructajele au durat aproape o jum\tate de zi. de exemplu. De fapt. ~ntr-adev\r. `n care erau prev\zute trei evenimente importante: plenara CC al PCR. dar ideea c\ Securitatea ar fi complotat dinainte la asasinarea sau demiterea lui Ceau[escu a fost o tem\ prea atractiv\ pentru a nu fi preluat\. restul fiind dedicat `n majoritate dialogului cu ofi]erii prezen]i. dar aducerea [efilor Securit\]ii din jude]e nu a fost apro- bat\ de Ceau[escu – a avut o ordine de zi `n tonul [edin]elor din acea perioad\: 1. Congresul al XIV-lea [i sesiunea Marii Adun\ri Na]ionale. conduse la Bra[ov de generalul Stamatoiu. care au condus [edin]ele. procesul regresiv declan[at de generalul Iulian . bolnav pe deasupra. la care Ceau[escu s\ se fi dus sau din ce motive ar fi organizat chiar Ceau[escu o plenar\ secret\. Punctul „c“ este desprins din evenimentele petrecute deja la Timi[oara [i Bucure[ti. 3. Mobilizarea subordona]ilor pentru perioada urm\- toare. Cu ocazia audierii la Comisia senatorial\. ce c\uta `n func]ia at`t de important\ de [ef al Securit\]ii Arad? ~n realitate. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 103 secret din Bucure[ti“. Acum venim noi [i `ntreb\m: dac\ R\[in\ b\tea c`mpii [i era `n stare de astfel de fabula]ii. nimeni [i nimic nu confirm\ versiunea colonelului R\[in\ – un om cu probleme grele de s\n\tate [i de familie. cum afirm\ colonelul R\[in\). cu caracter ge- neral. unde s\ fie demis. ~n timpul dezbaterilor au fost pre- zentate [i c`teva cazuri [i situa]ii deosebite. c\ Ceau[escu va fugi din sediul CC al PCR. absolut nimeni neput`nd anticipa. instructajul – care trebuia s\ se desf\[oare la Bu- cure[ti. la Bucure[ti de generalul Bucu- rescu [i la Ia[i de generalul Alexie (nu Neculicioiu. timpul acordat citirii materialului redactat de generalul Vlad fiind cel mai mic.

Securitatea era preg\tit\ ca. `nc\ dinainte de revolu]ie. Totodat\. dac\ partidele istorice se re`n- fiin]eaz\. prin represiune. situa]ia era mult mai stabil\. Pe aceast\ filier\ este clar c\ Ion Ra]iu a finan]at reorgani- zarea PN}. inclusiv prin emiterea Ordinului 2600. Colonelul Goran. de a selecta cu „grij\“ informa]iile care s\ se dea primilor-secretari. dar mai mult s\ fie informat\ asupra celor ce se `nt`mpl\ acolo. din patriotism etc. [i c\ Securitatea a intrat `n posesia sumelor puse la dispozi]ie de liderul emigra]iei româ- ne[ti. El a ar\tat c\ avea doi agen]i infiltra]i `n Ambasada Marii Britanii de la Bucure[ti [i c\ unul dintre ei s-a ocupat de leg\turile cu Ion Ra]iu. ~n raport cu ce? Logic. gru- purile respective fiind nu doar perfect infiltrate. a dat c`teva detalii asupra proiectului de re`nfiin]are a nucleului PN} cu ocazia celei de-a doua audieri la Comisia senatorial\. `nc\lcarea legii [i discre]ionarul cu care ac]ionaser\ p`n\ atunci. c\ `n fa]a unei rezisten]e din partea lui Ceau[escu. ~n privin]a membrilor fostelor partide democratice. `n raport cu abuzurile. de ac]iune cu discern\m`nt. din punctul de vedere al Securit\]ii.104 ALEX MIHAI STOENESCU Vlad. facem o organiza]ie de tineret . „Dl Goran: Lui Ra]iu. `mi pare r\u. Scopul real [i ascuns era salvarea institu]iei. indirect pentru [efii de Securitate jude]ene. C\ asta este! El a zis: «Nu. dar [i indica]iile date de adjunc]ii s\i cu ocazia instructajului. dar [i atrase la colaborare pe tema ap\r\rii interesului na]ional. [eful Securit\]ii bucure[tene. la mi[c\rile sociale care urmau. controlul exercitat de Securitate `n r`ndurile supravie]uitorilor este o explica]ie [i pentru orientarea unor intelectuali afla]i `n leg\tur\ cu v`rfurile Securit\]ii c\tre PN} `nc\ din decembrie 1989. Cheia `n]elegerii acestor demersuri prudente este c\ Securitatea „descoperise“ legea. i s-au luat un milion [i jum\tate. aflat la Londra. au constituit un semnal subtil. de respectare a legii. s\ aib\ posibilitatea de a controla fenomenul. Securitatea se ag\]a de prevederile legilor pentru a evita abuzul.

Petre Mihai B\canu fiind lucra]i pe direc]ia luptei `mpotriva spionajului str\in44. Diaconescu. Paco. Doina Cornea. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 105 PN}». situa]ie prezentat\ cu detalii `n volumul 3 al acestei lucr\ri. Bucure[ti. interesant de sub- liniat c\ principalii opozan]i cunoscu]i fuseser\ transfera]i de la Direc]ia I. la Direc]ia III de contraspionaj. SR. De aici. Adic\. PNL sau PSD – se `nt`lneau `n ultimii ani cu ofi]eri de la alte servicii. interesul pentru aceste personalit\]i era provocat nu de atitudinea lor opozi]ionist\. 50. Enescu. Din declara]ia colonelului Goran se poate des- prinde concluzia c\ Securitatea negocia reapari]ia unei organiza]ii de tineret a PN}. Stenograma nr. Ed. dar sub controlul ei. de[i ar 43 Arh.. 25. Corneliu Coposu. 90/4 mai 1994. Audierea colonelului Gheorghe Go- ran. probabil.. 1996. Este. Dan A. de asemenea. 44 Gheorghe Ra]iu. .. L\z\rescu. Dan Pe- trescu. imediat dup\ numirea lui Iulian Vlad la conducerea DSS. Puiu. a `nceput s\ cear\ in- forma]ii despre armat\.. p. iar posturile ofi]erilor respectivi au fost transferate serviciului care se ocupa de iredentism. ci de contactele acestora cu spioni – probabil f\r\ ca opozan]ii s\ [tie –. serviciul care se ocupa de domeniul arte-cultur\. Cunescu – lideri ai PN}.. Cu ocazia reorganiz\rii Direc]iei I din octombrie 1987. Raze de lumin\ pe c\r\ri întunecate.» Vede]i? Aici. [i care a condus la arestarea [i condamnarea lui Corneliu Coposu [i a altor lideri PN} implica]i `n activit\]i de spionaj. despre recolte. pe urm\. p\i le d\m lui domnul Ra]iu!» Eu aveam «b\iatul» `n grupa aia – «Nu – a zis Alain Clark –. aderen]a unor cunoscu]i apropia]i ai Securit\]ii la PN}CD. imediat dup\ revolu]ie. numai cu caracter formal. se lucra frumos!“43 Se `nt`mpla `n 1989 ceea ce se `nt`mplase [i `n 1947. «Foarte bine! Face]i!» Dar. serviciul care se ocupa de membrii fostelor partide democratice a fost desfi- in]at. expun`ndu-i astfel pe liderii opozi]iei la riscuri enorme. p. `nv\]\m`nt. Marea Britanie folosea spri- jinul s\u acordat Opozi]iei democratice din România pentru cule- gerea de informa]ii [i spionaj. despre.. `nt`i trebuie s\ le vad\ Londra [i pe urm\. pres\. {i c`nd a zis: «Da.

Banalitatea r\ului.106 ALEX MIHAI STOENESCU trebui s\ putem studia cu aten]ie dosarele spionilor respectivi pentru a `n]elege `n ce constau ac]iunile lor de spionaj. 1949–1989. putem observa [i faptul c\. Ia[i. ~n cazul B\canu a fost vorba de ordinul personal al lui Ceau[escu de arestare. protestau `n [edin]ele de partid sau defilau prin fa]a unei 45 Marius Oprea. p. din to]i opozan]ii. pentru prevenirea. realitatea se vedea cu ochiul liber. Avem obliga]ia s\ fim mereu `n gard\ asupra acuza]iei de spionaj. Posibilitatea ca „activit\]ile contestatar-disidente“ s\ provin\ din interior era minimalizat\ sau ignorat\. De altfel. la acest capitol formularea este nuan]at\. Polirom. c`]iva pensionari ajun[i la disperare care `i trimiteau scrisori critice lui Ceau[escu. fabricau c`teva zeci de manifeste primitive [i le r\sp`ndeau pe la cozi. [i care a fost pus\ de multe ori ca etichet\ unor agen]i str\ini – chiar documenta]i ca atare – cu misiuni de contactare [i sprijinire a opozan]ilor [i disiden]ilor. De[i protestul ei era sincer. ca stat. O istorie a Securit\]ii în documente. Erau oameni simpli. dar [i pentru a acoperi activitatea unor spioni autentici. `n prezen]a unui raport al Securit\]ii care nu cerea arestarea. de care nu s-a auzit [i nu se va auzi mult timp de-acum `nainte. rezum`ndu-se la tenta- tivele de racolare [i incitare venite din exterior: „sporirea efi- cien]ei controlului de securitate. ci continuarea supra- vegherii pentru depistarea tuturor leg\turilor agenturii sovietice care contactase grupul de la România liber\. Doina Cornea nu avea ce secrete s\ predea spionilor. muncitori sau intelectuali din p\tura medie. fiind folosit\ pentru a sugera existen]a unei rezisten]e anticomu- niste. . nu avea cum s\ [tie c\ era `ncadrat\ oficial la „agent de diversiune“. dar erau necunoscu]i. 2002. combaterea [i neutralizarea cu promptitudine a `ncerc\rilor din exterior de a racola [i instiga la activit\]i contestatar-disidente“45. 501. numai lui Tökes i-a `nain- tat Securitatea raport de arestare. Aceste situa]ii nu trebuie confundate cu activitatea spionilor maghiari care `l contactau pe Làszlo Tökes [i foloseau aceste leg\turi pentru ac]iuni ostile României. care vizeaz\ `n primul r`nd secrete ale statului. ~n Planul de m\suri. Ed. Ace[ti disiden]i [i opozan]i ai rezis- ten]ei interne existau.

Bucure[ti. 235. influen]\ [i contrapropagand\“. În culisele Securit\]ii cu [i f\r\ generalul Ple[i]\. Pentru acest pasaj am subliniat trei cuvinte pe care le consider interesante din punct de vedere al analizei. C`teva cazuri de acest tip sunt prezentate de autorii Marian Oprea [i Viorel Patrichi `n cartea lor. Viorel Patrichi. „Perfec]ionarea continu\ a muncii de securi- tate `n sfera comer]ului exterior. Alte puncte ale „Planului de m\suri al Departamentului Secu- rit\]ii Statului“ pe anul 1989 erau „Perfec]ionarea activit\]ii de cunoa[tere. 273. prevenirea [i neutralizarea ac]iunilor de spionaj-tr\dare [i a altor activit\]i ostile desf\[urate de serviciile de informa]ii str\ine. dar [i „Dezvoltarea. 143. ale acestui document [i activitatea real\ a DSS era o diferen]\. precum [i un capitol des- tinat cre\rii [i folosirii re]elelor informative. 2004. oameni cu o anumit\ notorietate. prevenire [i contracarare a actelor de sabotaj. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 107 alimentare cu o pancart\ de g`t pe care scria: „Vreau s\ emigrez `n RFG“. 46 Marian Oprea. diversificarea [i cre[terea eficien]ei activit\]ii de dez- informare. 179. S\ le lu\m pe r`nd. 203. Sunt trei domenii pe care Securitatea le-a ratat evident sau sunt trei domenii care ne pot duce la concluzia c\ `ntre frazele conven]ionale. precum [i de institu]iile de acoperire folosite de acestea“. 39. „Cunoa[terea. ~n culisele Securit\]ii cu [i f\r\ generalul Ple[i]\46. pp. de altfel. `n vederea sporirii contribu]iei specifice la promovarea intereselor economice ale ]\rii noastre `n re- la]iile cu alte state [i la prevenirea producerii de prejudicii econo- miei na]ionale“. Lumea Magazin. sub- minare a economiei na]ionale [i diversiune. Oamenii ace[tia au r\mas necunoscu]i pentru c\ nu au intrat `n sfera de interes a ambasade- lor sau a serviciilor de informa]ii [i spionaj str\ine. care. 5. `n limb\ de lemn. 213. c\utau personalit\]i cu nume. . organiza]iile [i cercurile reac]ionare din exteri- or. 293. dar dup\ revolu]ie. leg\turile opozan]ilor cu ambasadele occidentale au fost prezentate `n presa na]ionalist\ drept ac]iuni de spionaj. Aceasta era [i mentalitatea Securit\]ii `n raport cu fenomenul opozant. Ed. Tot de aici. 195. precum [i a altor fapte [i fenomene de natur\ s\ aduc\ atingere securit\]ii statului `n domeniul economic“.

de la propagand\ [i din Securitate insistau ca articolele publicate `n presa din Vest s\ cuprind\ formulele oficiale „tovar\[ul Nicolae Ceau[escu. propaganda se osificase `n forme care nu mai convingeau pe nimeni. realizat de coali]ia URSS–Germania–Fran]a–Ungaria. Am aflat cel pu]in trei cazuri de ofi]eri români. ori cu procedeul militar al surprinderii. ceea ce dezv\luia imediat sursa [i `i punea pe agen]ii serviciilor secrete române[ti din acele ]\ri `n situa]ii imposi- bile. Activitatea de contrapropagand\ c\zuse de c`]iva ani `n Europa Occidental\. . iar contrapropaganda era rapid [i activ demontat\ de accesul cet\]enilor la posturile de radio [i televiziune din ]\rile `nvecinate. cunoscut\.108 ALEX MIHAI STOENESCU Ac]iunea diversionist\ de la Timi[oara a fost depistat\ din timp. odat\ cu lansarea de c\tre CNN a subiectului „fuga Nadiei Com\neci din România“. a[a cum mi-a relatat unul dintre autorii articolelor care se trimiteau `n Occident pentru a fi publicate. unde s-a pr\bu[it brusc `n ziua de 2 de- cembrie. Pe plan extern. secretar general al PCR“. pu[i `n discu]ie la partid pentru faptul c\ articolele lor con]ineau [i critici la adresa regimu- lui din România. {i `n acest domeniu Securitatea nu [i-a `ndeplinit misiunea `ncredin]at\. Planul de creare a noi re]ele de informatori a cunoscut `n anul 1989 paroxismul prin controlul activi[tilor de partid plasa]i de Ceau[escu `n Securitate [i care cereau `n permanen]\ sporirea nu- m\rului de informatori racola]i. Pe plan intern. Avem de a face ori cu o eroare de calcul a Secu- rit\]ii. r\mas cu g`ndirea prizonier\ a tiparelor sale staliniste. ~n ambele ipoteze Securitatea nu a `ndeplinit misiunile prev\zute `n Planul s\u de activitate pe 1989. cu amendamentul c\ vinova- tul pentru acest e[ec a fost Nicolae Ceau[escu. dar l\sat\ s\ se desf\[oare (probabil `n ideea c\ va produce o demisie rapid\ a lui Ceau[escu sau o demitere din partea CPEx). S-au `nregistrat atunci recontact\ri de informatori [i colaboratori deconspira]i [i la care se renun]ase. supravie]uind ca amplitudine doar `n presa american\ (p`n\ prin octombrie 1989). autori ai acestor articole. unele chiar de deconspirare. activitatea s-a diminuat [i dintr-un motiv tragi-comic: activi[tii de partid de la sec]ia militar\ a CC.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 109 rapoarte de racolare care con]ineau nume fictive sau persoane care nu fuseser\ racolate `n realitate. T`n\ra ziarist\ a avut posibilitatea s\ studieze c`teva dosare ale unor figuri cunoscute din Televiziune [i Radio. Se pare c\ fenomenul era cunoscut [i acceptat tacit de con- ducerea DSS. Dac\ `n 1948. dar f\r\ `ndoial\ c\ el nu putea cre[te eficien]a Securit\]ii. ~n 1951. Racolarea [i instruirea re]elei erau «un proces conti- nuu `n cadrul c\ruia trebuie s\ se cultive dragostea pentru patrie. ofi]erul de Securitate era obligat s\ «supravegheze cu aten]ie purtarea [i ac]iunile informatorului. pornind de la o cercetare de caz (Radiotele- viziunea RSR). ci ca un act patriotic. scop `n care primele `nt`lniri trebuie s\ aib\ loc la intervale de timp de 24 de ore sau chiar mai des». din delega]ii oficiale sau din excursii turistice. `n majoritatea cazurilor. iar `n 1951 accentul c\dea pe «activitatea du[m\noas\ sau criminal\ care trebuie s\ fie `n `ntregime demascat\ [i toate m\rturiile con- semnate `n scris. Centrul de greutate se mut\ pe ideologie. deoarece dup\ recrutare. iar lucr\torul operativ este dator s\-l aduc\ la starea normal\. Securi- tatea `ns\[i admitea c\ «oamenii se v`nd accept`nd colaborarea» [i c\ metoda «convingerii func]iona doar la oamenii de caracter». s-a trecut la racolarea sau pseudoracolarea unor locuitori ai satelor [i la con- semnarea `n planurile de cre[tere a num\rului de informatori [i colaboratori – ca persoane abia racolate – a informatorilor afla]i deja `n leg\tur\ operativ\ cu servicii specializate din Mili]ie [i Armat\. `n 1987 lucrurile st\teau foarte diferit. s-au `nregistrat drept angajamente de colabo- rare declara]iile date neconspirat de cet\]enii care se `ntorceau din str\in\tate. surprinz`nd cu inteligen]\ diferen]ele temporale de abordare a pro- blemei re]elelor de informatori: „Interesant este cum au evoluat metodele de recrutare de-a lungul timpului. ~n schimb. informatorul trece printr-o criz\ psihic\. Pe acest subiect. ziarista Andreea Pora a dezvoltat o interesant\ analiz\. ci copiate de pe listele de personal ale `ntreprinderilor. la . dup\ care s\ i se propun\ colaborarea cu organele Securit\]ii pentru a se putea reabilita». f\cut din convingere. hot\r`rea de a ap\ra ferm cuceririle revolu]ionare ale poporului». Colaborarea nu mai era privit\ ca o traum\ la care era supus respec- tivul.

Sin- gurul loc unde lucrurile nu sunt ad`ncite – av`nd `n vedere [i natu- ra limitat-jurnalistic\ a analizei – este `n zona acestei „mut\ri a centrului de greutate spre ideologie“. colaborarea nu mai era privit\ ca o traum\. „ap\rarea cuceririlor revolu- ]ionare ale poporului“. Obiectiv vorbind. `n 1987 nu se mai putea invoca demascarea activit\]ii du[m\noase [i criminale f\cute `n leg\tur\ cu imperialis- mul american. a independen]ei [i suveranit\]ii patriei»47. pornind de la realitatea c\ majoritatea cov`r[itoare a popula]iei `[i exprima – cel pu]in oficial. vom observa c\ ele sunt valabile [i ast\zi. Nivelul de colaborare (adaptare) al societ\]ii cu regimul comunist atingea propor]iile generaliz\rii. Golindu-le [i noi de nuan]a lor politic\. Observa]ia Andreei Pora este aproape perfect\. Probabil c\ ziarista a v\zut `n expresii de genul „cultivarea dragostei pentru patrie“. ci ca un act patriotic. a[a cum fuseser\ ele impuse de URSS `n primii ani. principala grij\ a Securit\]ii p\rea a fi conspirati- vitatea [i «`nt\rirea convingerii la toate persoanele din re]ea c\ prin colaborarea cu organele noastre `ndeplinesc o `ndatorire patriotic\ de ap\rare a or`nduirii socialiste. 3762/ 14 iu- nie 2004.110 ALEX MIHAI STOENESCU finele anilor ’80. cu foarte mici excep]ii – m`na de opozan]i [i disiden]i. Aici este vorba `nc\ o dat\ de comportamentul na]iunii `n mijlocul c\ruia ac]iona Securitatea. Nr. 8. 47 Andreea Pora. ap\ru]i public abia `n ultimii ani ai regimului. devotamentul [i ata[a- mentul fa]\ de politica PCR [i a secretarului s\u general. nu mai func]ionau nici mecanismele terorii. p. men]ionate `n instruc]iunile pentru raco- larea informatorilor [i colaboratorilor. . partea propagandistic\. c`t de o situa]ie care atingea ambele tr\s\turi ale rela]iei: obiectiv\ [i subiectiv\. chiar vorbind de anul 1987 – `ncrederea. zgomotoas\ [i golit\ de con]inut a acestor idei transformate `n lozinci de aparatul de propagand\ al partidului. Acolo era vorba mai pu]in de ideolo- gizarea sau reideologizarea raporturilor Securit\]ii cu re]elele sale de informatori. „act patriotic f\cut din convingere“. inclusiv partea cu ap\rarea cuceririlor revolu]ionare (din decem- brie 1989) ale poporului. „Ideologizarea recrut\rii“ în Evenimentul zilei.

tot `n sfera subiectiv\ a abord\rii rela]iei Securitate-informator. Fenomenul dizolv\rii principiului patriotic al colabor\rii – va- labil `n toate ]\rile democratice [i la orice patriot autentic – nu a putut fi oprit. Dosarul se plimba dintr-un . iar ofi]erii asudau `ntocmind birocratic dosare. Suntem `n perioada c`nd informatorii se ofereau sau se recrutau din consi- derente personale. [i am f\cut-o `n sprijinul valorosului articol al Andreei Pora. Oferta dep\[ea cererea. `n ce m\sur\ modificarea atitudinii Securit\]ii dup\ 1987 nu era provocat\ de calitatea din ce `n ce mai proast\ a re]elelor de informatori. folosirea agen- turii. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 111 Subiectiv vorbind – adic\ din punctul de vedere subiectiv al Securit\]ii –. de oameni care au figurat `n re]ea. apelul la patriotism –. trebuie s\ verific\m. cunoa[terea in- ten]iilor active [i multiple ale URSS de a interveni `n România pentru schimbarea regimului [i a lui Ceau[escu. astfel c\ tot Andreea Pora ne prezint\ tabloul realist al rela]iei Securitate-informator: „Racol\rile se f\ceau pe band\ rulant\. ceea ce corespunde nu numai unei viziuni per- sonale a generalului Vlad. „metoda «convingerii func]iona doar la oame- nii de caracter»“. modificarea atitudinii era generat\ de o seam\ de fac- tori interni: stilul de conducere al generalului Vlad. con[tientizarea faptului c\ regimul se `ndreapt\ spre un final. Pe de alt\ parte. a unui cataclism politic. `n trecut. meschine. f\r\ s\ aib\ habar c\ fuseser\ racola]i [i care nu au dat nici m\car o singur\ not\. precum [i previzionarea unui posibil pericol de dez- membrare a ]\rii – de aici apelul la ap\rarea independen]ei [i suveranit\]ii ]\rii etc. dimensionarea implic\rii occidentale `n transform\rile majore din România – de aici apelul la ap\rarea cuceririlor revolu]ionare (co- muniste) –. nici m\car ofi]erii nu mai [tiau dac\ respectivul era sau nu informator. Mai mult. Exist\ cazuri hilare. direct interesate `n rezolvarea unor probleme generate de sc\derea nivelului de trai. racolarea [i influen]area unor cet\]eni ai României de c\tre serviciile de spionaj sovietice – de aici. Se lucra la norm\. iar neglijen]a `ncepuse s\-[i spun\ cuv`ntul. Ar\ta Andreea Pora c\. ci [i unei nevoi stringente de calitate. tocmai `n condi]iile apropierii unui moment extrem de greu.

[coal\. au `ntocmit tabele – de pild\ elevi – pe care fi- gurau zeci de «informatori». for]a]i de ordine aberante. 54. [i pentru a nu confunda un „turn\tor“ ordinar. care ]ineau de siguran]a [i de valorile fun- damentale ale statului. facultate etc. Lu`nd cifra de dou\ sute de informatori. p`n\ c`nd un [ef mai tipicar adnota ner- vos: «Ce-i cu \sta? De verificat»“48. proveni]i 48 Ibidem. de informatorii subiectelor m\runte. de ap\rare a secretului de stat. nu se aplic\ informatorilor folosi]i pentru acti- vit\]i de contraspionaj. Revenind la prezentarea ziaristei Andreea Pora. repartiza]i pe patruzeci-cincizeci de reziden]i. care voia s\ c`[tige un ban `n plus. de asigu- rare tehnic\ a unor contracte economice semnate de institu]ii ale statului român. Amestecarea lucrurilor [i generalizarea ofensiv\. 1998. oricum. care-i obligau s\ aib\ infor- matori `n tot locul. este f\cut\ `n primul r`nd de fo[tii turn\tori ordinari. a „tur- n\torilor Securit\]ii odioase“. s\ plece `ntr-o delega]ie `n str\in\tate. 49 Neagu Cosma. unde lucrurile erau puse `n ordine [i se sprijineau pe calitatea [i preg\tirea profesional\ a informatorului sau cola- boratorului. dar care habar nu aveau c\ au primit o asemenea calitate. Bucure[ti. informatori. –. s\-[i sape [eful sau pe vreun coleg. Ed. Chiar [i `n situa]ia c\ ar fi fost organiza]i pe reziden]e. Globus. . p. dosare. s\-[i cumpere ma[in\ peste r`nd sau s\ primeasc\ o cas\. poli]ia politic\. [i informatorul care era folosit `n opera]ii profesioniste. numai munc\ de calitate nu se chema aceas- ta!“49. strident\ [i incorect\ a problemei informatorilor. tot f\cea imposibil\ contactarea acestora chiar [i o dat\ la dou\ s\pt\m`ni. Situa]ia este confirmat\ de generalul Neagu Cosma: „B\nuim c\ cei care au avansat cifre at`t de umflate privind num\rul informatorilor au luat `n calcul [i acele tabele `ntocmite de ofi]erii de obiectiv – fabric\. C\ era o fic]iune se poate demonstra cu imposi- bilitatea de a-i instrui [i contacta s\pt\m`nal. aceasta se refer\ numai la situa]ia informatorilor din re]elele interne comune (Direc]ia I [i II). Securitatea. Aceast\ diferen]iere este necesar\ [i pentru a nu ge- neraliza. care. tot nu-i oferea ofi]erului posibili- tatea de a dirija o asemenea mas\ de oameni.112 ALEX MIHAI STOENESCU birou `n altul ani `ntregi.

Securitatea anului 1987 mo[tenea o arhiv\ bogat\ format\ `ncep`nd cu 1859. atunci treci dincolo de metode [i te opre[ti doar la principii. Dosarul. Un subiect foarte serios este `ntr-adev\r cel al dosarelor. Ideea de prevenire presupune cunoa[terea aprofundat\ [i totodat\ c`t mai larg\ a societ\]ii. ca argument pentru grava eroare de a fi distrus serviciul secret de informa]ii al ]\rii. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 113 mai ales din domeniul culturii. c\ f\ceau [i ei ce f\ceau Sorin Ro[ca St\nescu sau Tudor Vornicu sau cine [tie ce inginer specialist. S\ presupunem c\ Ionescu intra `n sfera de interes a unei Direc]ii a Securit\]ii ca urmare a unui ordin de verificare venit de la partid. pentru a ar\ta `ntr-un final. niciodat\ prin selec]ie. care unesc poli]ia secret\ comunist\ din peri- oada stalinist\ cu cea din perioada ceau[ist\. de la o investiga]ie care acumula informa]iile despre persoana respectiv\ din difrite acte vechi. de la informa]iile con]inute `n vechiul dosar. la o eventual\ demascare. oricare dosar. motiv pentru care ceea ce numim ast\zi „cazul informatorilor [i colaboratorilor Securit\]ii“ `[i are sursa `n abordarea politic\ gene- ral\ ini]iat\ de Nicolae Ceau[escu dup\ 1968. [i Securitatea de pe timpul lui Ceau[escu nu mai are consisten]\. m\rirea substan]ial\ a ponderii activit\]ii de cunoa[tere [i informare `n r`ndul cet\]enilor obi[nui]i. Una din leg\turi este dosarul. Ea ]ine tocmai de acele aspecte ale con- tinuit\]ii Securit\]ii. Problema dosarelor Securit\]ii. Esen]a fenomenului prezentat mai sus se g\se[te `ntr-un detaliu doctrinar al activit\]ii Securit\]ii: trecerea de la represiune (perioa- da stalinist\) la prevenire (perioada ceau[ist\). se constituia prin acumulare. atunci trebuie s\ accept\m [i ideea continuit\]ii Securit\]ii `ntre cea de pe timpul lui Stalin [i cea din 1987! Dac\ diferen]ierea pe care o accentueaz\ fo[ti ofi]eri de Securitate. Un dosar nou deschis unei persoane pornea de la vechiul dosar. Ofi]erul de Securitate c\uta . [i aici leg\tura este c`t se poate de direct\ [i viabil\. `ntre fosta Securitate de pe timpul Anei Pauker [i a lui Dej. Pentru c\. Nu era [i nu este acela[i lucru. ca baz\ func]ional\ a structurii. dac\ accept\m principiul continuit\]ii invocat de fo[tii ofi]eri de Securitate `mpotriva distrugerii acesteia `n decembrie 1989.

Cam aceasta era mentalitatea. la diferite niveluri) hot\ra dac\ se poate trece peste problemele lui Ionescu [i putea fi angajat. `n orice alt\ structur\ a regimului . cum de altfel se `nt`m- pla. iar partidul (diferite organiz\ri ale acestuia. partidul se `ntorcea spre Securitate [i o `ntreba de ce nu a verificat trecutul lui Ionescu. apoi informa]iile culese de ofi]erii din perioa- da Dej sau Ceau[escu: atitudine indisciplinat\ [i nonconformist\ cu ocazia deplas\rilor `n str\in\tate – de exemplu. numit sau promovat `ntr-o func]ie politic\ sau administrativ\. C`nd era vorba de un activist de partid.a. `nt`rzierea avans\rii `n grad. iar fosta so]ie a fugit `n Vest. de cuceririle revolu]ionare ale noului regim „democratic“. un fiu care corespondeaz\ cu cet\]eni str\ini etc. Neprezentarea tuturor datelor despre Ionescu comporta [i un risc profesional. –. c\ rudele sale din str\in\tate au reprezentat un risc [. s-a rupt de grup [i a intrat `ntr-un magazin –. apartenen]a p\rin]ilor la chiaburi. Neprezentarea tuturor problemelor de dosar ale lui Ionescu era `ntotdeauna un mare risc pentru Securitate. un v\r condamnat de drept comun. nu `ndeplinea sarcinile partidului. a good guy. lucrat de ofi]erii din perioada stalinist\: apartenen]a tat\lui s\u sau a unui v\r la Mi[carea legionar\. aceste informa]ii erau date la o parte sau folosite pentru ca Ionescu s\ fie ]inut sub control.114 ALEX MIHAI STOENESCU dosarul lui Ionescu [i g\sea acolo tot ce se acumulase `n anii prece- den]i. provenit din corup]ia [i carierismul intern al Securit\]ii.m. divor]at. la PN} sau la PNL. risca `n orice moment sanc]iunea. atitu- dine ostil\ fa]\ de URSS. deoarece fuga lui `n Vest este consecin]a apartenen]ei la PN} a tat\lui s\u. ducea o via]\ `n afara eticii [i echit\]ii socialiste etc. ca `n cazul scoaterii lui Marin Sorescu din scandalul transcenden- talilor – prezenta partidului suma „problemelor“ de dosar ale lui Ionescu.d. „s\parea“ de c\tre colegi. Un ofi]er „de treab\“. de un colabora- tor sau informator. semn c\ nu a avut sentimente de ata[ament sincer fa]\ de cuceririle revolu]ionare. pentru c\ `n cazul c\ Ionescu f\cea ceva – fugea `n Vest. poate nu la fel de periculos. Decizia `ns\ apar]inea `ntotdeauna partidului. care trecea cu vederea „bubele“ lui Ionescu. provoca un inci- dent tehnologic. ne`nca- drarea `n colectiv\. Securitatea – cu unele excep]ii.

putem fi siguri c\ destituirea lui Barbu Petrescu s-ar fi bazat pe apartenen]a rudei sale la PN}. cercetat\ de Securitate pentru activi- tate politic\ anticomunist\ [i condamnat\ la doi ani `nchisoare pentru „manifest\ri ostile“50. Ele reprezentau o scuz\ pentru orice deviere a lui Ionescu de pe traseul indicat de partid. iar „doi unchi [i o m\tu[\ ai mamei au fost condamna]i pentru participare la ac]iunile unei bande 50Gheorghe Buzatu [i Mircea Chiri]oiu. S\ lu\m dou\ exemple. Dac\ re- volu]ia nu reu[ea. dincolo de situa]ia intern\ profesional\ trebuie s\ vedem inten]ia de control total al organelor de partid [i asupra oamenilor. Paideia. Era cumva o atitu- dine care se `nscria `n caracterul disimulant al regimului. pp. consilierul pe probleme de agricultur\ al lui Nicolae Ceau[escu. Altfel. pentru c\ erau. [i asupra Securit\]ii. nici mai pu]in dec`t nepotul lui Ion Mihalache. era nici mai mult. de a mistifica rea- litatea. multe informa]ii trimise de Securitate partidului [i multe decizii ale acestuia r\m`n inexplic- abile. 184-185. Barbu Petrescu a r\mas `n func]ie [i a f\cut gre[elile din 21 decembrie. Nicolae Mihalache. Documente din arhivele secrete: 1944–1989. avea o rud\ fost membru `n Biroul Jude]ean Suceava al PN}. Sigur. neserioase sau nesemnificative. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 115 comunist. Cererea de verificare a fi[ei de cadre trimis\ Securit\]ii dateaz\ din 3 noiembrie 1989. . Ed. ci le p\stra. dar [i obiceiul curent de a g\si vinova]i `n alte locuri. prim-secretar al Comitetului Municipal Bucure[ti al PCR. activitatea Securit\]ii pe dosar nu f\cea selec]ia in- forma]iei. Barbu Petrescu. de unde partidul putea alege ceea ce `i convenea. de a evita r\spunderea. Important aici este mecanismul acumul\rii informa]iei `n dosar/dosare. c\ Ionescu nu poate r\spunde pentru faptele unui v\r sau pentru so]ia de care este divor]at. fostul lider PN}. Agresiunea comunismului în România. ~n mod curent. de exemplu. nu elimina definitiv informa]iile vechi. Bucure[ti. un idiot total. nu elimina aceste informa]ii ca neserioase. Volumul II. dar omul mitingului din 21 decembrie. Dac\ ofi]erul de Se- curitate din 1987 citea dosarul lui Ionescu [i constata c\ tat\l ]\r\nist e mort de mult. iar Securitatea a r\spuns cu informa]iile de mai sus. 1998.

care m-a informat c\ se afl\ `n posesia unor note-raport ale fostei Securit\]i (CI) referitoare la acte de tr\dare din partea a doi generali ai Armatei române. pe Dulea [i pe Doicaru – fo[ti legionari –. r\scolind pentru Ceau[escu orice murd\rie“. M-am prezentat la redac]ia coti- dianului. * ~n anul 1998. intimidare [i [antaj. Dar Constantin Mitea. le-a spus c\ le [tie dosarul [i c\ trece asta cu ve- derea. care provenea din Mi[carea legionar\? Securitatea a informat. Metodologia de lucru cu dosarele pe care o aplica Ceau[escu nu se deosebe[te cu nimic de metodologia folosit\ de Nikolski legionarilor condamna]i la ani grei de mare[alul Antonescu. Primul dintre ele se referea la un general care nu mai f\cea parte din structura MApN. unde Sorin Ro[ca St\nescu mi-a pus la dispozi]ie documentele. Ceau[escu i-a chemat pe Mitea. To]i trei scuipau foc dup\ asta. Ceau[escu ar fi activat [i motivul originii politice a lui Mitea pentru a-l `ndep\rta. direc- torul unui cotidian de mare tiraj. Cazul fostului legionar Dulea. p. Cel de-al doilea `l viza pe unul 51 Ibidem. condus `n ultimii ani de Elena Ceau[escu. am fost sunat de Sorin Ro[ca St\nescu. Metodologia de folosire a dosarelor aplicat\ de cuplul Ceau[escu a fost dezv\luit\ de ofi]eri de rezerv\ din Securitate cu ocazia unei `ntruniri: „Atragere. Cei doi ge- nerali se aflau `n func]ie `n 1998. 180. Prin aparatul de cadre.116 ALEX MIHAI STOENESCU contrarevolu]ionare“51. ge- neralii Leontin S\l\jan [i Vasile Milea avuseser\ func]ii `n organiza]ii de tineret ale PN}. inclusiv activi[tii de partid suportau opera]ia [antajului cu dosare. `n cur\]area structurii din apro- pierea sa. legionari prelua]i de Nikolski [i care au fabricat [i aplicat reeducarea de la Pite[ti. c`nd ocupam postul de [ef al Direc]iei de Rela]ii Publice a Armatei. este cel mai cunoscut ca simptom al exesului provenit din [antaj. Cum ocupa omul \sta o func]ie care `i d\dea acces direct la [eful statului comunist? Mini[trii Ap\r\rii. . Urm\rit de ideea tr\d\rii. individul care a chinuit intelectuali din domeniul Culturii. sub controlul Securit\]ii. iar partidul a decis c\ nu conteaz\.

Ofi]erul s-a deplasat pe jos pe distan]a mai multor str\zi. cu ani `n urm\. fiind trimis la `nt`lnire tocmai pentru c\ [tia s\ se descurce `n ora[. Am predat copiile celor dou\ note Direc]iei de protec]ie a ca- drelor militare cu sufletul greu. Situa]ia era deosebit de grav\. Dincolo de anecdotica acestei situa]ii. Am parcurs emo]ionat nota-raport `ntocmit\ de un fost colonel de Securitate [i am aflat c\ prietenul meu fusese `n Statele Unite `ntr-o delega]ie militar\. `ntrerupt\ de momente `n care cei doi se aplecau [i `[i [opteau la ureche. M\rturisesc c\ mi-a `nghe]at inima. ca s\ afle sursa necazurilor lor. Valoarea lor operativ\ este nul\. Dup\ urm\rirea [i verificarea cet\- ]eanului american s-a aflat c\ acesta era spion CIA. s-a oprit `n dreptul unui restaurant [i a intrat f\r\ nici o ezitare. ~n timpul mesei. au modificat destine. Ele se g\sesc cu duiumul `n dosarele de Securitate pe care diferi]i cet\]eni curio[i le con- sult\ la CNSAS. dovad\ c\ mai fusese acolo. inform`ndu-l totodat\ pe [eful acesteia asupra situa]iei `n care m\ g\sesc fa]\ de prietenul meu. ~n restaurant era a[teptat la o mas\ de un cet\]ean american. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 117 dintre cei mai buni prieteni ai mei. Scandalul nu s-a mai produs. au nenorocit oameni. [i c\ `ntr-o sear\ a p\r\sit singur hotelul din New York la care fusese cazat. Cet\]eanul american era istoricul Larry Watts. notele put`nd fi publicate oric`nd. astfel de informa]ii neprofesioniste au distrus cariere. Cunosc\tor al dosarelor Securit\]ii. Ofi]erul român p\r\sise hotelul din ordinul [efului delega- ]iei. Sorin Ro[ca St\nescu nu a avut nici un dubiu asupra neseriozit\]ii informa]iilor din note. cu o precizie care demonstra c\ [tia perfect traseul pe care s\-l urmeze. Cei doi au fost nevoi]i s\-[i vorbeasc\ uneori la ureche pentru c\ `n local c`nta muzica. ofi]erul român a `nm`nat pachetul cet\]eanului american [i a purtat cu el o discu]ie amical\. Important este ce a p\]it omul din cauza . Ducea `n m`n\ un pachet. Dup\ trei s\pt\m`ni am fost informat asupra rezultatului cerce- t\rilor. cunoscut pentru atitudinea sa corect\ fa]\ de România. Mai fusese de c`teva ori `n New York [i la acel hotel. ~n pachet erau c\r]i `n limba englez\ despre istoria adev\rat\ a Transilvaniei care demonstrau apartenen]a ei fireasc\ la România.

a situa]iei profesionale. a studiilor. Cu ajutorul cui se f\ceau aceste verific\ri? Cu ajutorul informatorilor. mai ales de la caracterul s\u. unde informatorul era `ntotdeauna un vecin. activitatea de racolare a informatorilor era „un proces continuu“. Teoretic – [i asta a creat multe confuzii dup\ revolu]ie – hot\r`rea de a racola o persoan\ trebuia s\ porneasc\ de la anumite calit\]i ale acesteia. De aceea. al]i oameni. neprofesioniste. `n momentul `n care partidul `i cerea s\ veri- fice un om. iar `n al doilea r`nd de la preg\tirea sa profe- sional\. Actele sale erau trimise de serviciul de cadre la partid. Dup\ studierea am\nun]it\ a dosarului astfel format sau comple- tat. Securitatea analiza posibilitatea racol\rii. a situa]iei militare. acesta d\dea ordin Securit\]ii s\ verifice: Se- curitatea c\uta `n dosare. Problema tehnic\ a Securit\]ii era c\. La fel cum este important s\ judece cu luciditate [i informa]iile adev\rate. mai departe. S\ presupunem c\ Ionescu este t`n\r. a p\rerii vecinilor din bloc [i a responsabilului de scar\. Pl\ti]i sau nepl\ti]i. Ponderea culegerii de informa]ii va c\dea pe celelalte aspecte ale vie]ii sale sociale [i profesionale.118 ALEX MIHAI STOENESCU acelor informa]ii false. Nu pu]ine au fost [i cazurile de confuzie. a situa]iei familiale. declan[a o opera]ie de verificare a an- turajului. prin urmare nu are la dosar probleme cu legionarii. * La cap\tul acestei analize. Dosarele Securit\]ii sunt lada de gunoi `n care a fost colectat\ cu grij\ [i cu mul]i bani toat\ murd\ria uman\ a na]iunii noastre. Ce se `nt`mpla cu informatorii din Tele- viziune? „Ionescu“ al nostru f\cea o cerere sau era propus pentru a fi angajat la Televiziune. ea trebuia s\ aib\ toat\ informa]ia. Cu ce scop? Cu scopul de a verifica. iar atitudinea antisovietic\ din unele con- versa]ii nu poate fi acuzat\. o rud\ sau un coleg. a caracterului [i `nclina]iilor sexuale. cu ]\r\ni[tii. Numai a[a se poate face o evaluare corect\ a activit\]ii Securit\]ii. ne putem `ntoarce la campania de dezv\luiri a cotidianului Evenimentul zilei [i la articolul de ex- cep]ie al Andreei Pora. a c\l\toriilor `n str\in\tate. inclusiv cu . cum ar\ta ziarista de la Evenimentul zilei.

Pe rapoartele ofi]erului de `ntreprindere. inten]ioneaz\ s\ scrie un roman disident. iar romanul era C`inii r\gu[i]i. unde fusese semnalat\ o anumit\ agita]ie la fabrica de medicamente din ora[ `n leg\tur\ cu pro- ducerea `n premier\ a medicamentului Moldamin. Era o confuzie cu sub- semnatul. Activitatea Securit\]ii `n anul 1989 a fost alta. un cunoscut critic literar. Un caz celebru printre ofi]erii de Securitate a fost acela depistat de Constantin Olteanu. Alex Mihai Stoenescu. integrit\]ii [i suveranit\]ii patriei“. ~n fapt. planul de m\suri era un do- cument formal. a inde- penden]ei. cu `ntrebarea dac\ Alex {tef\nescu. ~n cazul `n care situa]ia intern\ [i interna]ional\ evolua spre o desprindere de domina]ia URSS. Nu credem c\ Ceau[escu a dormit mai lini[tit dup\ ce Securitatea i-a `naintat planul ei de m\suri „`n vederea cre[terii calit\]ii [i sporirii eficien]ei activit\]ii de ap\rare a securit\]ii statului. trimis spre publicare Editurii Dacia din Cluj la 12 septembrie 1987. Activitatea Securit\]ii [i a [efului ei poate fi `ncadrat\ ra]ional `n fenomenul de favorizare a schimb\rii. a cuceririlor revolu]ionare ale poporului. [eful Securit\]ii Ia[i de la acea dat\ a scris: „S\ fie pus sub urm\rire informativ\ cet\]eanul Moldamin [i s\ se treac\ la racolare“. pro- fit`nd de sl\biciunile URSS. ~n toamna anului 1987 jurnalistul Ion Cristoiu a fost contactat de ofi]erul de Securitate al publica]iei unde lucra. cu limita c\ at`t generalul Iulian Vlad. o modalitate de raportare a Securit\]ii c\tre condu- c\torul s\u. adjunct al [efului Sec]iei militare la `nceputul anilor ’60. Dac\ la `nceputul anului 1990 s-ar fi f\cut bilan]ul activit\]ii DSS. plin de fraze menite s\ acopere [i s\ justi- fice activit\]ile reale ale Securit\]ii. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 119 aspecte hilare. c`t [i corpul ofi]erilor de Securitate vedeau `n schimbare o `nlocuire a lui Ceau[escu cu un lider reformator care s\ p\streze linia na]ional\ a comunismului (socialismului) românesc. la Ia[i. acesta ar fi fost nevoit s\ raporteze ne`ndeplinirea `n `ntregime a Planului de m\suri pe anul 1989. [i c\tre comandantul suprem care `n acea perioad\ nu mai avea puterea. Partidul Comunist Român. nervii [i r\bdarea s\ citeasc\ un material stufos. .

Toate serviciile secrete din lume `[i infiltreaz\ oameni `n structurile de putere sau `i racoleaz\ pe cei afla]i `n ascensiune. sprijinindu-i uneori `n cariera politic\. trece p`n\ la urm\ [i prin ograda serviciilor secrete. Transpun`nd aceste considerente teoretice – [i s\ nu ne ima- gin\m c\ serviciile secrete comuniste f\ceau altfel – la situa]ia din România. `nzestrarea omului politic sau `naltului func- ]ionar racolat cu un corp de informa]ii [i cuno[tin]e necesare acti- vit\]ii sale `ntr-o lume a exploziei tehnologice. Uniunea Sovietic\ [i Rusia de ast\zi.120 ALEX MIHAI STOENESCU Vlad [i Securitatea ar fi optat pentru componentele socialiste ale direc]iei franco-germane. stabilit\]ii [i eficien]ei institu]iei. de a proteja secretul de labilit\]ile vie]ii politice [i publice. Statele Unite. astfel `nc`t s\ poat\ ac]iona la un moment dat `n folosul ]\rii [i/sau al serviciului secret respec- tiv. apoi capaci- tatea de a ac]iona eficient `ntr-o structur\ unde apare un caz. devenite tot mai rare. vom constata c\ modelul sovietic a influen]at decisiv. tot mai greu de n\scut `n mod izolat. precum [i pentru a exercita o anumit\ influen]\ asupra factorului politic care o con- duce. Aceast\ metod\ aduce mai multe avan- taje. Dar România a reprezentat din nou un caz special [i `n acest . a spionajului superperfec]ionat [i nu `n ultimul r`nd a `mpu]in\rii ideilor originale. `ntre care: posibilitatea de a acoperi [i proteja al]i oameni. sistem care. a comunic\rii. `nc\ de la `nceput. `n]eleg`nd prin aceasta interesul de a controla desf\[urarea vie]ii politice sub regimul comunist. astfel `nc`t s\ fie cunoscute [i prevenite orice tendin]e care ar conduce la alterarea importan]ei. un fenomen periculos. Fran]a sunt campioni ai infiltr\rii propriilor oameni sau a personalit\]ilor raco- late `n structurile de putere. Lupta pentru putere Un aspect care nu poate fi neglijat este implicarea Securit\]ii `n lupta pentru putere. neintegrat unui sistem. oric`t de civil ar fi [i `n oric`t de democratic\ ]ar\ l-ar asimila. metodologiile de infiltrare ale Securit\]ii ro- mâne.

fiind singura ]ar\ ocupat\ f\r\ partid comunist [i f\r\ o minim\ baz\ de mase. nu avea nici o leg\tur\ . au lucrat mul]i ani `ntr-o form\ de organizare care sugera mai degrab\ calitatea de ramur\ a KGB `n România dec`t aceea de serviciu secret al unei ]\ri aliate. acest din urm\ proiect fiind cauza principal\ a violen]ei cu care s-a instalat `n România sistemul sovietic. care a unit `ntr-o singur\ organi- za]ie serviciile de informa]ii interne [i externe ale României. c`t [i pentru st\p`nirea ]\rii prin structurile de informa]ii [i spionaj. conduse de ofi]eri sovietici. con- stituind coloana vertebral\ a Ministerului de Interne condus acum de Teohari Georgescu. proveni]i din minoritari n\scu]i `n România (`n special din Basarabia) [i din ofi]eri ai sec]iei române a NKVD-ului. (~n realitate. s-a creat Direc]ia General\ a Securit\]ii Poporului. prima poli]ie politic\ comunist\. `nc`t p`n\ [i salariile ofi]erilor ei erau pl\tite `n aceea[i zi – la fiecare 20 ale lunii. `n controlul sovietic [i `n crimele primilor ani ai Secu- rit\]ii – Ion Mihai Pacepa: „La 30 august 1948. numit `ntre timp ministru plin. a formei politice de condu- cere. Aceast\ nou\ poli]ie politic\ sem\na at`t de mult cu sora ei mai mare din Moscova. URSS a construit sistemul comunist din temelii. Ca peste tot `n ]\rile ocupate. av`nd inclusiv misiunea de a forma cadrele viitoarei Securit\]i. Primul nucleu a ceea ce va deveni dup\ 1948 Securitatea a fost constituit din agen]i sovi- etici. Cele mai interesante [i credibile informa]ii despre felul `n care [i despre oameni cu care s-a creat Securitatea român\ le avem de la un astfel de minoritar implicat `n procesul de construc]ie. iar `n România inclusiv funda]ia. jum\tate dintre salaria]ii României luau leafa la 20 ale fiec\rei luni. Apoi la Bucure[ti [i `n c`teva centre conspirate din ]ar\ s-au instalat struc- turi ale serviciilor secrete sovietice. c`t [i (mai ales) extern pentru impunerea regimului comunist. Aceste cadre. ce a r\mas `n istorie sub numele de CEKA. URSS a ac]ionat at`t pe plan intern. selectate mai ales din r`ndurile minoritarilor. pentru a comemora ziua de 20 Decembrie 1917. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 121 domeniu. ~n lipsa scheletului politic. El este legat implicit de modelul Ceau[escu [i de re- volu]ia din 14 decembrie 1989-20 mai 1990. c`nd s-a creat Comisia Extraordinar\ de Combatere a Contrarevolu]iei [i Sabotajului.

. ci numai str\inii. mi[carea a p\rut mai pu]in politic\ [i mai mult personal-na]ionalist\. av`nd o Coloan\ a V-a `n imediata lui apropiere.a. o vor sluji pe aceea `n ultim\ instan]\. func- ]ionari. la crearea ei nu a existat nici o singur\ direc]ie central\ sau regional\ de securi- tate care s\ nu fi avut ofi]eri acoperi]i ai INU `n conducerea ei. Cum `ntre minoritarii epura]i. Mo[tenirea Kremlinului. c`nd `n realitate era vorba fie de misiunile ascunse pe care le `ndeplineau pentru un stat str\in (URSS). `n cele economice [i diplomatice ale statului. Bucure[ti. Venus.) Sub lozinca «`]i trebuie ani s\ preg\te[ti un ofi]er de informa]ii». n. INU (denu- mirea serviciului de spionaj sovietic la acea dat\.. 1993. n. metodologice conduse de NKVD [i apoi de KGB `n România a fost aceea de infiltrare a agen]ilor s\i [i/sau de racolare a unui num\r mare de activi[ti ai partidului. care. A[a era modelul sovietic. Una din opera]iile clasice. fie de suspiciunea c\ ar `ndeplini sau ar putea `ndeplini la un moment dat astfel de misiuni. Ceau[escu nu era xeno- fob.a.. Ed.) a «donat» Securit\]ii numeroase alte cadre de conducere. Resortul care l-a proiectat pe Ceau[escu `n aceast\ ac]iune a fost `ns\ teama c\ va putea fi `nlocuit `n orice moment [i cu u[urin]\ de Moscova. mai to]i cei din anturajul lui certific\ acest lucru. Este motivul principal pentru care Ceau[escu a declan[at procesul de epurare a func]iilor de decizie din partid [i din Securitate de agen]ii sovietici. Moscova a dotat ace[ti ofi]eri cu acte de identitate contraf\cute. autentici sau doar b\nui]i.122 ALEX MIHAI STOENESCU cu CEKA. Numai c\ `n România – ca [i `n celelalte ]\ri ale lag\rului – ace[ti agen]i aveau un dublu rol: exercitarea controlului Securit\]ii asupra infrastruc- turii politice. majoritatea o formau evreii. ~n fapt.) Marea majoritate a conducerii Securit\]ii era for- mat\ din ofi]eri de informa]ii sovietici acoperi]i (. ace[tia au lansat imaginea fals\ c\ Ceau[escu este antisemit. Cum majoritatea era format\ din minoritari. pp. 60-61. El a c\utat s\-[i 52 Ion Mihai Pacepa. av`nd o alt\ patrie. prezent`ndu-i ca români. dar [i controlul Uniunii Sovietice asupra centrelor de putere ale României. românii lui nu l-ar fi tr\dat. ~n concep]ia lui Ceau- [escu. dar nu a izbutit s\-i [i fac\ s\ vorbeasc\ corect române[te“52. ofi]eri `n structurile de putere.

p`n\ la circa 45. 53 Neagu Cosma. apoi [i urm\toarea statistic\: „P`n\ `n anii 1950–1952. `n care l\mure[te problema nucleului cel mai dur al `nceputurilor Securit\]ii – Direc]ia de Anchete Penale. Ed. mul]i evrei [i unguri. Bucure[ti. Globus. c\ majoritatea numelor de femei evreice nu apar]ineau unor femei de serviciu. `ntre care [i una a conducerii53. a avut un acces direct la statisticile privind componen]a etnic\ a conduc\torilor institu]iei. 4-5 greci. 1998. Bucure[ti. n. Neagu Cosma prezint\ lista a 22 de securi[ti din conduce- rea acelei Direc]ii. pe l`ng\ cei 22 numi]i mai erau `n Direc]ia Anchete Penale 8-10 maghiari-evrei. to]i evrei. de asemenea. schingiuirilor. Realitatea. Numele sunt `ns\ alese selectiv dintr-o list\ care cuprinde `nc\ o dat\ pe at`t români [i alte minorit\]i [i mai sunt [i amestecate. Securitatea.)54. dosare. 2-3 lipoveni. Contribu]ia unor minorit\]i na]ionale la bol[evizarea României.a. b\t\ilor [i celor mai grave abuzuri pe care le evoc\ `n presa postdecembrist\ mai to]i de]inu]ii politici. 1996. informatori. Restul. Pentru acoperirea acestui interes personal. Bravo-Press. Neagu Cosma. pe care Te[u Solomovici o confirm\. [ef al Direc]iei Contraspionaj `ntr-o vreme. 54-55. cea care a fost autoarea torturilor. poli]ia politic\. O dezbatere indirect\ – prin intermediul unor c\r]i – s-a lansat `n ultimii ani `ntre fostul general de Securitate Neagu Cosma [i scriitorul israelian Te[u Solomovici. 2-3 s`rbi. c`]i erau `n total `n acea unitate. Autorul nu reu[e[te s\ explice. . ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 123 asigure puterea suprem\ `n stat [i s\ n-o cedeze nim\nui. Alte liste cu [efii Securit\]ii din teritoriu cuprind. El a publicat `n 1996 o bro[ur\ despre prezen]a evreilor [i a altor minorit\]i `n aparatul de represiune al Securit\]ii. Ceau[escu a lansat teza dez- volt\rii independente a comunismului românesc [i teza „socialis- mului na]ionalist“. ci erau ale personalu- lui operativ numit `n func]ii operative. Ed. 20. pp. la care tre- buie s\ ad\ug\m c\ sub Ceau[escu a fost dat `n lucru [i un docu- ment oficial privind componen]a etnic\ a Securit\]ii. furniz`nd mai multe liste cu nume. p. de exemplu. erau români“ (adic\ doi-trei. 54 Neagu Cosma. Doi ani mai t`rziu generalul Cosma public\ o carte mult mai serios documentat\ [i mai bine construit\.

„fascist\“. Ed. Armata. Anchete [i procese uitate. Bucure[ti. 56 Teodor Wexler [i Mihaela Popov. f. componen]a etnic\ a acestora nu este at`t de important\. Criteriile dup\ care se ac]iona pe teritoriul României – adic\ `n exte- riorul URSS – pentru procesul de comunizare con]ineau `ntr-adev\r componenta etnic\. pornind de la ideea c\ `n România na]ionalist\. 55 Te[u Solomovici. la care putem s\-l ad\ug\m [i pe Vladimir Tism\neanu.a. A fost vorba de dou\ motiva]ii diferite. 2003. ~n plus. Stalin a avut un puternic puseu antisemit `n leg\tur\ cu presiunile Organiza]iei Mondiale Evreie[ti [i ale masoneriei ro[ii de a se con- stitui o republic\ evreiasc\ `n componen]a URSS. nu `ntot- deauna la v`rf. ]igani [i unguri – sunt un mediu foarte bun pentru cultivarea sentimentului de r\zbunare pe români. minorit\]ile – `n principal evrei. Ziua. vol. atunci c`nd analiz\m momentul introducerii sistemului comunist `n România [i punem `n discu]ie rolul comuni[tilor adu[i din URSS. Funda]ia W. nu are nici o relevan]\. Nikita Hru[ciov a povestit acest moment `n Memoriile sale: „Dup\ ce Ucraina a fost eliberat\. A[a cum am ar\tat pe larg `n cartea mea. membrii comitetului Lozovski au `ntocmit un memoriu. `n viziunea sovietic\. Securitatea [i evreii.124 ALEX MIHAI STOENESCU este c\ func]iile principale ale Securit\]ii [i posturile-cheie. ~nc\ de la sf`r[itul celui de-al Doilea R\zboi Mondial. Cosma [i Solomovici –. evreii din conducerea Securit\]ii neav`nd nici o re]inere `n a tortura. deoarece calitatea de comunist. arunca `n `nchisori [i asasina al]i evrei55. evrei-unguri [i unguri. 1945–1960. erau ocupate de evrei. mare[alul [i evreii. O lucrare ampl\ asupra acestui fenomen a fost publicat\ de Teodor Wexler [i Mihaela Popov56. Despre c\l\i [i despre victime. Locul unde autorii cita]i p`n\ acum – Pacepa. el completeaz\ teza domina]iei aparatului de represiune de c\tre evrei [i cu numeroasele cazuri `n care evreii au fost victime ale represiunii staliniste. anula orice implicare personal\ de natur\ etnic\. religioas\ sau de na]ionalitate a individului. . nu finalizeaz\ analiza este c\ `ntre valul de agresiuni la adresa evreilor din perioada stalinist\ [i valul de epur\ri ale evreilor din structurile Securit\]ii [i ale partidului din timpul lui Ceau[escu nu exist\ nici o leg\tur\. Bucure[ti. I-II. Filderman.

Bucure[ti. ceea ce ar constitui o amenin]are direct\ pentru securitatea Uniunii Sovietice. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 125 Era adresat lui Stalin [i cuprindea propunerea ca Crimeea s\ devin\ o Republic\ Sovietic\ Evreiasc\ `n cadrul Uniunii Sovietice. erau agen]i ai sionis- mului american. pentru a smulge Crimeea din cadrul Uniunii Sovietice [i pentru a stabili un avanpost al imperialismului american pe ]\rmul nostru. care opera prin biroul Sovinform. Procesul n-a fost finalizat. . 1973. ]ara spre care se `ndrepta politica Israelului. declar\ el. dup\ ce t\tarii din Crimeea fuseser\ deporta]i. total diferite de cele ale lui Stalin. apreciat ca atare de toat\ lumea. Tot Stalin a declan[at pro- cesele `mpotriva evreilor (procesul „halatelor albe“) [i schimbarea liderilor partidelor comuniste din ]\rile europene ocupate. Era st\p`nit de o manie a r\zbun\rii“57. este Ion Iliescu: „~ns\ pozi]ia lui Ceau[escu din 1968 a fost chiar un act de temeritate din partea lui. Membrii Comitetului. pentru c\ exprima deschis o stare 57 Memoriile lui Hru[ciov. `n momentul `n care a constatat c\ apari]ia statului Israel (1948) ofer\ evreilor o patrie. 369. declan[at\ de ati- tudinea din timpul crizei cehoslovace. precum [i agen]ii unui nou centru de putere mondial. Atunci. Stalin v\zu `n spatele acestei propuneri m`na sioni[tilor americani. Cel care a surprins cu precizie motiva]ia liderului comunist român. p. `ntre care se pare c\ doar Gheorghi Dimitrov nu era evreu. Speriat c\ ace[tia ar putea reprezenta baza de lucru infiltrat\ de Statele Unite. Stalin a trecut la represiunea rapid\ [i brutal\ `mpotriva lor. iar evreilor comuni[ti o alt\ patrie dec`t URSS. Institutul de Studii Istorice [i Social-Politice de pe lîng\ CC al PCR (uz intern). Gheorghiu-Dej a profitat atunci de conjunctur\ pentru a-[i asigura conducerea partidului. Stalin murind la scurt timp – zic unii. rat`nd astfel s\ identifice resortul real al m\surilor luate de Ceau[escu. suspect! – dup\ ce luase aceast\ hot\r`re. Autorii cita]i evit\ s\ prezinte [i intervalul mare de timp dintre epurarea stalinist\ (1953) [i epurarea `nceput\ de Ceau[escu (1969). adic\ de aderen]\ la statul Israel. Ei `ncercau s\ formeze un stat evreiesc `n Crimeea. Stalin `[i dezl\n]ui imagina]ia `n aceast\ direc]ie. Nu `nt`mpl\tor acuza]ia acelui timp era de sionism. el s-a aflat `n v`rful simpatiei [i sus]inerii populare.

Ion Iliescu în dialog cu Vladimir Tism\- neanu. Enciclopedic\. Ceau[escu cuno[tea faptul c\ mul]i dintre ace[ti minoritari primiser\ identit\]i române[ti de la serviciile de informa]ii sovie- tice [i c\ `n continuare aveau un statut ascuns de cet\]eni sovietici. Epur\rile operate de Ceau[escu `[i au originea `n metodologia sovietic\ de instalare a sistemului comunist `n România. ~ndep\rtarea din Armat\ a generalilor prosovietici. de exemplu. la numai trei ani de la numirea `n func]ia de [ef al PCR. f\r\ `ndoial\. Pe fondul `nlocuirii minoritarilor cu români. con- form inten]iilor [i scopurilor prezentate mai sus. a deve- nit evident preocupat de soarta lui – pentru c\ era. un tip foarte suspicios. ci `ndep\rtarea unui po- ten]ial de subminare [i spionaj al URSS `n serviciul secret al Ro- mâniei. plas`ndu-[i românii lor `n structurile de putere ale statului. analiz`nd consecin]ele gestului s\u. Criza cehoslovac\ a venit prea repede pentru proiectul lui Ceau[escu de instalare ferm\ [i autoritar\ a condu- cerii sale. b\nuind tot felul de posibile ac]iuni subterane sus]inute de Uniunea Sovietic\“58. Ceau[escu nu viza materializarea unei atitudini antisemite. Ceau[escu. Prin epur\rile minoritarilor din structurile Securit\]ii. Bucure[ti. de ofi]eri ai KGB. Ed. Pe acest fundal. a[a cum ar\tam. pornea de la concep]ia c\ minoritarii au suferit persecu]ii din partea statului monarhist [i „fascist“ român [i `n consecin]\ sunt cei mai buni exe- cutan]i ai ordinelor sovietice `mpotriva poporului român. pentru a reveni la subiectul nostru. care. suspiciunile fa]\ de propriul antu- raj au `nceput s\-i creasc\. GRU [i ai altor structuri sovietice. nu a avut un caracter etnic. Dup\ aceea `ns\.126 ALEX MIHAI STOENESCU de spirit existent\ `n societatea româneasc\ cu privire la Uniunea Sovietic\ – stare de spirit care s-a confirmat [i s-a ilustrat printr-o sus]inere foarte clar\ a acelei pozi]ii exprimate de Ceau[escu. 31. `n general. c\ par- tidul comunist nu a putut lua fiin]\ `n România ca organiza]ie 58Marele [oc din finalul unui secol scurt. [i-a pus tot mai des [i mai serios `ntrebarea cum anume s\-[i asigure pozi]iile de comand\ [i s\ pre`nt`mpine orice `ncercare de debarcare a sa de la conducere. . 2004. noii lideri români ai Securit\]ii au preluat metodologia sovietic\ a infiltr\rii. astfel `nc`t. p. motiv pentru care [i procesul de epurare a fost accelerat [i destul de vizibil.

pe fondul pr\bu[irii generale a statului. Pentru Securitate. f\r\ `ns\ a mi[ca ceva concret `n aceast\ direc]ie. ~n timpul audierilor de la Comisia senato- rial\. ci ca filial\ a Cominternului. [eful UM 0110. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 127 na]ional\. ca urmare a comportamentului na]ionalist-xenofob al fostelor administra]ii ro- mâne[ti. [eful Direc]iei I. c\ minoritarii sunt capabili de loialitate fa]\ de URSS `n detrimentul României. epurarea ope- rat\ de Ceau[escu a fost o ocazie perfect\ pentru penetrarea `n structurile de putere ale statului. ~n r\spunsul s\u. deoarece nu a fost arestat imediat dup\ revolu]ie. pen- tru rela]iile sale cu serviciile de informa]ii vest-germane. r\m`n`nd pe fond o ]ar\ `n continuare prizonier\ a sferei de influen]\ sovietice [i a Rusiei. nu a fost trimis `n jude- cat\. dac\ au g\sit agen]i str\ini infiltra]i `n MI [i DSS. ~n lunile [i anii urm\tori. s\ caracterizeze logic absen]a unor reac]ii din partea cadrelor DSS la informa]ii despre preg\tirea ac]iunii din decembrie ’89. Sergiu Nicolaescu `i cere generalului Neculicioiu. p`n\ la con[tientizarea realit\]ii `n timpul administra]iei Constantinescu. România a dat multiple semnale de inten]ii pen- tru o apropiere de Occident. Apoi. de b\nuieli exprimate `n contextul distrugerii Secu- rit\]ii `n decembrie 1989. Pe l`ng\ adev\ra]ii agen]i per- fect acoperi]i infiltra]i de Securitate `n structurile statului. Trebuie subliniat de la `nceput c\ este vorba doar de presupuneri. nu pot lipsi o serie de informa]ii care circul\ despre infiltr\ri la nivel `nalt. Strania rela]ie cu americanii Din analiza comportamentului Securit\]ii. Marea problem\ a României post decembriste a fost c\ infiltrarea sovietic\ s-a activat [i dezvoltat multiplu. Neculicioiu `l nume[te pe colonelul Ra]iu. ca institu]ie cu reac]ie unitar\. de[i fusese [eful Direc]iei I. pentru noua Securitate recrutat\ din tinerii ]\rani [i muncitori români ai anilor ’50-’60. cea care se ocupa de informa]ii . infor- matorii din `ntreprinderi sau din lumea intelectualit\]ii culturale sunt doar plevu[ca aruncat\ presei pe care aceasta o `nghite ca un pelican cu capul dat pe spate.

~ntrebat cu ocazia audierilor dac\ a surprins lideri ai Securit\]ii racola]i de ser- vicii secrete. Una dintre ele vorbea constant la Europa liber\ `mpotriva regimu- lui Ceau[escu. conta numai jos. Stenograma nr. Generalul Alexie avea nu numai rude `n Occident. `n plus. Este o informa]ie cutremur\toare: zeci de mii de oameni cu rude `n str\in\tate sufereau abuzurile partidului [i ale Securit\]ii pentru asta. Astfel de informa]ii trebuie `ntotdeauna verificate. inclusiv de natur\ personal\. Sal- varea colonelului Ra]iu a venit dintr-o sum\ de atuuri pe care le-a avut acesta. a f\cut o 59 Arh. pentru c\ f\cuse obiectul unei investiga]ii conduse ofi- cial `nainte de revolu]ie. . unele de gradul `nt`i! Nu conta sus. ~n sf`r[it. nu a[ vrea s\ gre[esc numele. Informa]iile despre destinul postdecembrist se confirm\. Acest caz era al generalului Doicaru. `n condi]iile de politizare [i dezordine institu]ional\ din primii ani postrevolu]ionari.128 ALEX MIHAI STOENESCU interne. la foarte scurt timp dup\ destituire. lucru care a contat. a devenit directorul uneia din primele firme vest-germane instalate `n Ro- mânia59. m\ rog.. Generalul Neculicioiu a prezentat `ns\ Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989 [i un caz do- cumentat. `n timp ce lideri ai conducerii centrale a Securit\]ii aveau astfel de rude. leg\tura superioar\ [i protectorul lui Pacepa. Robu. banale `n contextul soci- et\]ii române[ti. un argument surprinz\tor pentru orice analist: [eful Direc]iei I a Securit\]ii comuniste avea o sor\ `n Canada. SR. Mihailov sau. p. ~n al doilea r`nd.. dar [i rude fugite `n Occident. ~n primul r`nd. avea un grad de rudenie cu noul procuror general numit dup\ revolu]ie. 111 din 12 iunie 1994 (continuare audiere general-locote- nent Neculicioiu Victor). [i. oameni de afaceri extrem de influen]i [i cu leg\turi puternice `n exterior. Nedrept. 11. ru[ii l-au retras pe. Generalul Doicaru se afla `n leg\tur\ cu o agentur\ sovietic\ din România. era un general-locotenent de la for]ele armate unite. Neculicioiu l-a indicat pe Doicaru: „~n august (1989). dar b\nuiala de rela]ii cu serviciul de spionaj german nu are nici o confirmare. colonelul Ra]iu se afla `ntr-o rela]ie privilegiat\ cu grupul de businessmani evrei care dominau afacerile – substan]iale! – din localitatea Scornice[ti.

la c`teva luni dup\ ce tat\l s\u era arestat. nu cu cele sovietice. Greutatea acestei afirma]ii este dat\ de cele dou\ elemente ale infor- ma]iei subliniate `n text. imediat dup\ eliberarea din `nchisoare. SR. p. unde `i lucra pe americani – a primit viz\ pentru SUA. Au avut [i condi]ii pen- tru c\ ne-au avut la m`n\ destui ani [i [i-au organizat bine activi- tatea [i mai ales c\ noi eram cei indisciplina]i din Tratat. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 129 `nt`lnire extrem de profesionist\ `n Parcul Her\str\u cu Doicaru“60. Stenograma nr. Ele spun acela[i lucru: c\ generalul din Securitatea regimului comunist al României Aristotel Stamatoiu. `n privin]a altor `nal]i ofi]eri activi ai Securit\]ii informa]iile r\m`n doar `n domeniul specula]iei. nu mai era `ns\ `n structurile active ale Securit\]ii. care `ns\ nu a tre- zit interesul senatorilor. 17. dintr-o surs\ direct\. probabil din lips\ de profesionalism. Am avut informa]ii din care rezulta clar structura organiz\rii informative a lor `n ]ar\ [i informa]iile `mi proveneau de la CIA dintr-o surs\ direct\. {i s-au mai [i creat posi- bilit\]i. au avut posibilit\]i [i eu cred c\ [i acum exercit\ ei un control riguros. 61 Arh. 26 ianuarie 1994. 60 Ibidem. . Mai mult. Audierea general-locotenentului Stamatoiu Aristotel. Dac\ `n cazul lui Doicaru lucrurile sunt destul de clare. cu deschiderea frontierelor s-au creat posibilit\]i multiple“61. Iat\ ce declara la 26 ianuarie 1994: „Sovieticii au fost foarte bine orga- niza]i la noi informativ. a r\mas un mare semn de `ntrebare printre fo[tii ofi]eri de Securitate faptul c\ fiul generalului Aristotel Stamatoiu a primit `n 1990. primea informa]ii despre structura organiz\rii informative a URSS `n România de la CIA. este interesant c\ ambele cazuri de ofi]eri activi vizeaz\ leg\turi cu servicii de informa]ii occidentale. o burs\ de studii `n Statele Unite. Generalul Doicaru. p. ~ns\. unde a [i emigrat. mort suspect `ntr-un accident de v`n\toare dup\ revolu]ie. generalul Stama- toiu a avut la un moment dat o remarc\ [ocant\. 31. 12. ~n timpul audierii sale la Comisia senatorial\. Stamatoiu – fost adjunct al [efului Securit\]ii Statului [i [ef al DIE. ei aveau tot interesul s\ ne aib\ sub control. ~n schimb. care se ocupa de spionarea Statelor Unite ale Americii. [eful informa]iilor externe.

. c`t [i Sta- matoiu au dat mai multe declara]ii interesante. At`t generalul Neculicioiu. Dl S\ndulescu: Dar cancelariile din Occident. nici `n zvon.130 ALEX MIHAI STOENESCU Este fabulos. pentru c\ nu poate fi respins\. generalul Stamatoiu a declarat `n fa]a Comisiei c\ Securitatea nu a avut nici informa]ii preliminare. poate se va vorbi despre nivelul `nalt de colaborare `ntre Securitate [i serviciile secrete americane. Ea era raportat\ direct [efului DSS. peste ni[te ani. nici ulterioare despre calendarul discu]iilor Gorbaciov–Bush de la Malta: „Dl Stamatoiu: (. dar numai cu o „anume“. sena- torilor. dar pro- blemele erau la modul general. mai ales `n perioada 2000–2004 [i `n special dup\ 11 septembrie 2001. De exemplu. din ce s-a mai aflat dup\. Afirma]ia [ocant\ a gene- ralului Stamatoiu trebuie privit\ cu o anume circumspec]ie. Noi nu am ajuns s\ cunoa[tem ni[te treburi concrete.. dar o astfel de informa]ie se verifica. `ndeosebi UM 110. ~n al doilea r`nd. Este posibil s\ fie vorba de o confirmare. A trebuit s\ desprindem concluzii despre ce s-a discutat acolo din m\surile preg\titoare care au fost f\cute `nainte. printre r`nduri. dar s-ar . f\r\ ca aceast\ informa]ie s\ nu devin\ cert\ prin verifi- carea contrainforma]iilor. nu se afla dec`t la v`rful administra]iei americane. p\strat [i dup\ revolu]ia din decembrie. `nscrise `n ordinea de zi. C`ndva. aveam [i mai cuno[team c`te ceva. de o informa]ie sau un document care s\ verifice informa]iile pe care Securitatea le avea deja. este imposibil ca generalul Stama- toiu s\ afle de la americani organizarea informativ\ a KGB-ului `n România. care o repartiza spre verificare direc]iilor de contrainforma]ii. Prin urmare.) Efectiv `n Malta nu aveam posibilit\]i. pentru c\ ob]inerea informa]iilor de pe spa]iul american era `n atribu]iile sale. acolo avea]i posibilit\]i s\ afla]i ceva? Dl Stamatoiu: Da. este perfect posibil ca gene- ralul Stamatoiu s\ fi ob]inut asemenea informa]ie. ca surs\ direct\. [i pentru faptul c\ nivelul la care putea avea cineva acces din conducerea CIA la cunoa[terea organiz\rii structurii informative a URSS-ului din România.

p. vol. Nu toate aceste infor- ma]ii au trecut mai `nt`i pe la Stamatoiu. Cea mai extraordinar\ descoperire pe care am f\cut-o a fost cea privind infiltrarea vi- itoarelor democra]ii. (Infiltrarea a fost) ori- entat\ [i foarte performant\. probabil pentru a menaja sensibilit\]ile americane postdecembriste. 1. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 131 putea ca Direc]ia de informa]ii a armatei care era tot at`t de intere- sat\ s\ fi avut ceva posibilit\]i.1989 a CIE.. Pe durata emisiunii Pieces a conviction. 26. difuzat\ `n seara de 6 martie. la ora 23. istoricul Catherine Durandin a f\cut afirma]ii tran[ante despre leg\turile unor personalit\]i politice ale României cu CIA. . 00275 din 01.. iar `n cazul celor dou\ telegrame ele `n mod sigur au venit direct la Vlad. `n care i-a fost prezentat\ lui Ceau[escu ordinea de zi de la Malta63. Ziarul Ziua a publicat fragmentul de stenogram\ a emisiunii care se referea la activit\]ile CIA `n Estul Europei: „Realizatoare: Care a fost cea mai reu[it\ manipulare a CIA? Catherine Durandin: Am avut [ansa extraordinar\ s\ studiez ar- hivele declasificate ale CIA. dar [i Polonia.35. Deja cunoa[- tem c\ `n noaptea de 3 decembrie 2004 generalul Vlad i-a prezentat lui Ceau[escu cele dou\ note privind `n]elegerea survenit\ `ntre Gorbaciov [i Bush pentru `nl\turarea regimului dictatorial de la Bucure[ti [i pentru interven]ia `n Panama. p. `n special. direc]ia condus\ de Stamatoiu. Dar minima- lizarea sau negarea existen]ei informa]iilor detaliate din Malta nu poate fi dec`t suspect\. R: Care? Bulgaria. 63 Senatul României.12.“62 Este o declara]ie care ascunde realitatea. Chiar `n raportul Comisiei senatoriale se afl\ reprodus\ nota-raport nr. La `nceputul prim\verii anului 2003 `n presa român\ s-a de- clan[at un scandal generat de o investiga]ie a canalului de televi- ziune France 3. 9. la Washington. de exemplu? CD: România. A existat de la `nceputul administra]iei 62 Ibidem. Raportul Comisiei Senatoriale privind ac]iunile desf\[urate în revolu]ia din decembrie 1989.

c`teva luni. relansa]i `n cir- cuit [i care acum sunt mini[tri [i buni clien]i ai NATO. forma]i `n SUA. Scandalul e[ueaz\ din cauza afirma]iilor exagerate [i lipsite de credibilitate c\ Ion Iliescu era agent CIA.132 ALEX MIHAI STOENESCU Reagan [i `nceputul Administra]iei Bush tat\l. fost ofi]er de informa]ii francez. 65 Vezi Jurnalul Na]ional din 23. iar cunoscutul jurna- list Marius Tuc\ organizeaz\ mai multe emisiuni TV pe aceast\ tem\65. Dominique Fonvielle. .“64 Emisiunea a fost considerat\ la Bucure[ti un atac la adresa guver- nului N\stase. Antena 1.03. prin documentarul {ah mat. 24 [i 27 februarie 2004. CD: Da. pur [i simplu. dar torpilarea cazului nu `mpiedic\ observarea unor informa]ii importante care s-au difuzat prin intermediul filmului {ah mat. ziarul Ziua /13. dar erau nemul- ]umi]i. Marius Tuc\ Show din 2 [i 3 martie 2004.2003. precum [i cu un r\spuns la fel de dur al pre[edintelui Iliescu. O munc\ extraordi- nar\ a CIA. 1. gorbaciovi[ti români. pentru recuperarea elitelor de opozi]ie. Astfel. pe fondul nemul]umirii Fran]ei pentru politica proa- merican\ a României. folosind `ns\ o serie de m\rturii ale unor per- sonalit\]i europene [i americane implicate `n evenimente. `n schimbul sprijinului constant de care s-a bucu- rat ]ara noastr\. p. care dezv\luia senti- mentele de protectorat pe care le-a `ncercat Fran]a de-a lungul seco- lelor. care `nc\ `[i mai produce roadele de infiltrare. confirm\ concluziile istoricilor români c\ `n perioada 1986–1989 asupra regimului comunist din România 64 „Mini[trii CIA“. difuzat la 25 februarie pe Canalul Arte. a preten]iei Fran]ei de a coordona [i decide asupra politicii României. av`nd-o ca autoare pe Suzanne Brandstatter. Oameni care t\ceau. R: ~n]elegem ce se `nt`mpl\ azi. ~n acest film mo- dest ca realizare artistic\ autoarea relanseaz\ tema implic\rii CIA `n revolu]ia din decembrie. care nu aveau dreptul la cuv`nt [i care au fost invita]i `n SUA. Un alt atac pe aceast\ tem\ a fost dat `n februarie 2004. Criza rela]iei franco-române a fost punctat\ [i cu o declara]ie dur\ a pre[edintelui Chirac. La mijloc este problema pe care am analizat-o frecvent pe parcursul volumelor de fa]\. Cotidianul Jurnalul Na]ional deschide o campanie de pres\.

) Trebuie dus\ o intens\ ac]iune de propagand\ din exterior. omul pe care l-am adus la putere – [i. a for- ]elor de opozi]ie. Congressmanul Christopher Smith vine [i el cu ni[te preciz\ri interesante: „~nceta- rea primirii ajutorului interna]ional. 67 Ibidem. 6. de spionaj. a gr\bit c\derea regimului s\u. `n special cel din SUA. apoi a explicat [i cum a fost pornit\: „Primul lucru este definirea. cotidianul Jurnalul Na]ional. ur`t de toat\ lumea. Ceau[escu nu mai putea continua s\ construiasc\ monumente `n cinstea sa [i s\-[i aduc\ poporul la fa- liment. ~n urma filmului trans- mis pe Canal Arte [i a dezbaterilor televizate din România a r\mas deschis [i nel\murit subiectul implic\rii spionajului Statelor Unite `n evenimentele din decembrie 1989 din România. Dintr-odat\. relateaz\ `n aceea[i emisiune implicarea direct\ a spionajului maghiar `n evenimentele de la Timi[oara. `n ]ara respectiv\. nu a fost analizat\ nici situa]ia particular\ a locotenent-colonelului Diaconescu. De asemenea. pentru a identifica persoanele care au suficient\ credibilitate [i impact pentru a ajunge s\ destabilizeze popula]ia contra regimului care trebuie `nl\turat (. Adev\rurile clare ale acestor afirma]ii au `nfuriat pe foarte mul]i eroi ai evenimentelor din decembrie. pe de o parte. numit `n func]ii mari imediat dup\ revolu]ie. pentru a demonstra c\ acest regim este. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 133 se declan[ase o subversiune interna]ional\. p. 3281/27 februarie 2004. Irina Cristea. cel care r\spundea de spionajul României `n America. m\ refer la Guvernul american – a devenit un paria“67. c`nd spun noi. c\ nu mai poate accede la titlul de na]iune liberal\ [i s\ se demon- streze c\ exist\ o legitimitate `n mi[c\rile de opozi]ie care vor ap\rea“66.. S\ ne oprim o clip\ [i s\ facem recapitularea: [eful Direc]iei I b\nuit de colegii lui c\ era `n leg\tur\ cu serviciile secrete vest-ger- mane. fostul premier al Ungariei. f\r\ valut\ str\in\. [eful informa]iilor externe din Securitate b\nuit c\ lucra 66 Marina Constantinoiu. Nr. c\ este izolat.. Miklos Nemeth. . Este indispensabil\ o puternic\ ac]iune de ob]i- nere de informa]ii. „{ah mat la strategia marii manipul\ri“. dar iminenta intrare a ]\rii noastre `n NATO a [ters subiectul de pe ordinea de zi. din obi[nuita la[itate.

11. ne poate duce `ns\ la o opinie `ntemeiat\ pe tipurile de probe folosite de [tiin]a istoriografic\. activit\]ile fiind finan]ate de CIA [i (de) serviciile speciale ale ]\rilor membre NATO. vol. . 13 (este reprodus\ DSS/SIE.134 ALEX MIHAI STOENESCU `ntr-o rela]ie apropiat\ cu CIA. opozan]i [i disiden]i gorbaciovi[ti români erau sprijini]i [i proteja]i de CIA. ini]ierea unor ac]iuni `ndreptate contra statelor socialiste prin intermediul elementelor ostile din r`ndul emigra]iei sau al disiden]ei. Ce se ascunde aici? R\spunsul este foarte greu de dat acum. Nota 00444/814 din 14. `ntre acestea num\r`ndu-se [i Pacepa. chiar dac\ România a devenit membru NATO sub un guvern socialist acuzat de francezi c\ este devotat Americii. Ungaria [i RDG. care de multe ori nu sunt credibile din cauza calit\]ii sale de dezertor. care au tr\dat. Organiza]ia nou-creat\ `[i are sediul central `n California [i filiale `n RFG [i Austria. p. dincolo de infor- ma]iile pe care le-a furnizat americanilor pe parcursul mai multor 68 Raportul Comisiei senatoriale privind ac]iunile desf\[urate în revolu]ia din decem- brie 1989. Rolul lui Pacepa. au fost `ns\ confirmate de docu- mente ale Securit\]ii. ci [i a americanilor. Vom porni investi- ga]ia de la o informa]ie aflat\ la `ndem`na oricui: recunoa[terea de c\tre Ion Mihai Pacepa a implic\rii sale [i a CIA `n revolu]ia din decembrie 1989. pentru viitor organiza]ia `[i propune s\-[i concentreze ac]iunile cu preponderen]\ `mpotriva României [i Cehoslovaciei“68. ~n raportul Comisiei senatoriale este reprodus\ o not\ a Securit\]ii din noiembrie 1989 `n care se afirma: „Recent CIA a `nfiin]at o organiza]ie denumit\ «Trust Organization» care `[i propune: `ncurajarea [i sprijinirea mi[c\rii de disiden]\ `n ]\rile socialiste. 1. organizarea [i dirijarea activit\]ilor informative `n r`ndul emigra]iei originare din aceste ]\ri. Potrivit datelor ce le de]inem. Afirma]iile lui. apoi au ajuns mini[tri `n regimul democratic. dominat\ de tenacitate [i de r\bdarea de a aduna cu penseta buc\]ele disparate ale tabloului revolu]iei române. Ion Iliescu a fost nu numai alegerea sovieti- cilor. Printre ac]iunile considerate reu[ite ale lui «Trust Organization» este contribu]ia adus\ la destabilizarea politico-social\ din Polonia. Instruirea acestora este f\cut\ de un grup special constituit din foste cadre ale serviciilor de informa]ii din ]\rile socialiste.1989). Cercetarea pas cu pas.

dup\ tr\darea fostu- lui s\u om de `ncredere [i agent sovietic. dup\ mo- delul Pacepa. regimului [i statului `n care erau angaja]i [i pl\ti]i. Audierea general-locotenentului Stamatoiu Aristotel. 26 ianuarie 1994. nu neap\rat din ]ara de origine a serviciului de informa]ii respectiv. dar au fost depista]i `n ]ar\. care nu au vrut s\ spun\. c\ ne-am data seama c\ nu putem controla [i au ie[it din joc“69. fostul [ef al Serviciului de Filaj care r\spundea de diploma]ii-spioni americani din România: 69 Arh. Generalul Stamatoiu nu-i include. Stenograma nr. Principalul instrument al racol\rii a fost corup]ia cu bani. 7. al c\ror num\r este estimat `ntre 50 [i 100 de fo[tii lor colegi. . SR. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 135 ani de debrifare. au lucrat mai departe. `n Grecia. Dar probabil c\ tot ei acoper\ cu un argument povestea eroilor securi[ti care au trecut de partea democra]iei. A fost `n Japonia. Ei ar putea fi ceea ce presa nume[te uneori „partea bun\ a Securit\]ii“ sau „cei buni“. `n categoriile evocate pe ofi]erii spioni care n-au fost descoperi]i. 31. astfel c\ ofi]eri de Securitate români. firesc. unii recruta]i. p. Existen]a acestor ofi]eri tr\d\tori este confir- mat\ [i de generalul Aristotel Stamatoiu: „~n anii 1988–1989 s-au intensificat ac]iunile asupra ofi]erilor no[tri din exterior cu recrut\ri concrete. `n Germania. a fost acela de a contacta [i racola ofi]eri de Securitate afla]i la post `n str\in\tate sau retra[i `n ]ar\ ca urmare a deciziei lui Ceau[escu de restructurare a CIE. F\r\ `ndoial\ c\ ei nu au dec`t calitatea de tr\d\tori ai structurii. servicii mari de informa]ii. prezentate autorului de colonelul Niculae Mavru. precum [i ideea de tr\dare a lui Ceau[escu din partea Securit\]ii. au acceptat s\ lucreze at`t `n str\in\tate. afla]i de partea revolu]iei de la `nceput [i lucr`nd `n folosul ei. Pentru a duce [i mai departe analiza asupra infiltr\rii CIA `n Securitatea român\ vom ilustra dou\ cazuri. ideea c\ ar fi ac]ionat pentru eliberarea poporului român [i democratizarea ]\rii fiind `n continuare ha- zardat\. au fost ac]iuni `n trei ]\ri concrete. c`t [i `n ]ar\ pen- tru americani. ori l-am retras din joc de la post ca s\ evit\m. al]ii au venit s\ spun\ [i ori au intrat `n joc. ac]ionau `n cadrul unui serviciu din alte ]\ri.

Folosea permanent obiecte extrem de comune pentru a transmite mesaje agen]ilor pe care `i avea `n leg\tur\. „Deja `n toamna anului 1986 diplomatul-spion HARRIS era `n aten]ia Filajului. n. ~n acel moment am observat dou\ lucruri: 1. o «ar\ta». directori `n diverse ministere. s\ descop\r..) Cazul HARRIS. iar `n m`n\ avea o minge asem\n\toare celei de tenis. tricou. Astfel de leg\turi se descoper\ `n `ntreaga lume. ~i descoperisem un num\r destul de impresionant de agen]i – inclusiv securi[ti –. HARRIS a ie[it de acas\ `mbr\cat `n pantaloni scur]i. De asemenea. A traversat str. ceea ce `nsemna un mesaj foarte concret pentru cel avizat. timp `n care se mai juca cu mingea. HARRIS locuia pe strada Plantelor.).. s\ prind [i s\ documentez mai multe re]ele ale unor diploma]i americani acredita]i la Ambasada SUA. continu`ndu-[i drumul pe strada Negustori.a. o muta dintr-o m`n\ `n alta. `n apropiere de strada M`ntuleasa. `[i continua munca. El afla prin diverse mijloace c\ trebuie s\ treac\ printr-un anume loc. o `nv`rtea `n m`n\. M`ntuleasa ca un om f\r\ griji. urma[i-«c`rti]e» de-ale lui Pacepa. `ns\ ceva mai aparte. A avea `n leg\tur\ nu `nsemna c\ `i cunoa[te sau c\ este cunoscut de ace[ti agen]i. De aceea. pot s\ conduc\ spre `n]elegerea mesajului. bine observate de filori.136 ALEX MIHAI STOENESCU „Niculae Mavru: ~n perioada c`t am lucrat `n Bucure[ti. `n sensul c\ era `mp\r]it\ `n patru cu o linie ro[ie [i una albastr\. `mpreun\ cu colegii mei. ~ntr-o s`mb\t\ pe la pr`nz (septembrie 1986. pe jos sau nu. pe str. am reu[it destul de repede. unde se str`ngeau toate datele privind economia ]\rii“(. cu un anume obiect de `mbr\c\minte sau un obiect portabil. `n ansamblul tuturor sis- temelor de contraspionaj-spionaj [i doar unele gre[eli de compor- tament. Din aceste re]ele f\- ceau parte ofi]eri de Securitate activi sau trecu]i `n alte domenii de munc\. Pictor Romano se afla la distan]\ `n mi[care un coleg de ambasad\ al lui . `nal]i func- ]ionari din fostul CSP. `n Bu- cure[ti. `ns\ el `nc\ nu b\nuia nivelul de cunoa[tere la care ajunsesem noi. mai erau `n leg\tura spionilor americani sub acoperire diplo- matic\ ofi]eri MApN.

HARRIS a mers la ambasad\. dinspre fostul bd. s-a oprit aproape de Hotel Modern [i a «studiat» mai multe vitrine. p`n\ a ajuns `n Pia]a Rosetti. reu[ind s\ surprind\ re`nt`lnirea acestuia cu MISTER `ntr-o alt\ zon\ a cartierului. unul `n ma[in\. Aici a vrut s\ intre la `ntreprinderea de import-export din acel loc. {tiind c\ `n `ntreprindere se afl\ [i ofi]eri de-ai no[tri sub acoperire. a privit insistent dup\ HARRIS. care avea `n grij\ s\ observe dac\ HARRIS este urm\rit. comportamentul românului mi-a dat imediat de `n]eles c\ era agent-meseria[: [tiuse cum s\ fac\ contrafilajul lui HARRIS [i a depistat filajul nostru. Toate aceste am\nunte mi-au `nt\rit convingerea c\ românul urm\rit de mine f\cea sau f\cuse parte din cadrele de Securitate ale României. cel\lalt pe jos. exact c`nd HARRIS traversa. venea un tip. Republicii. `n timp ce românul a continuat pe str. M`n- tuleasa. iar `n intersec]ia bulevardului cu Calea Mo[ilor a avut «vederea» cu românul. ~n acest timp. 2. fiind prea mul]i. c`t [i românul l-au observat pe colegul meu. pe l`ng\ Hotelul Modern. Cam `n acela[i timp. [i a abando- nat `nt`lnirea. Românul a `n]eles mesajul [i a `nceput s\ m\ caute. Românul s-a `ntors pe Calea Mo[ilor. MISTER [i-a luat c`inele [i a urcat `n autoturismul s\u. pe care l-am identificat imediat ca fiind român. care era prea avansat [i nu se mai putea retrage. `n condi]iile date. Pe român l-am urm\rit eu. cu ma[ina acestuia. Fiind al treilea contact vizual. spre {oseaua Mihai Bravu. aproape de str. A ajuns pe Calea Mo[ilor. A continuat lini[tit pe bd. {tia meseria. Cernica. juc`nd de data asta scena plimb\rii. pe str. Apari]ia altor cadre ale filajului nostru i-a dat posibilitatea s\-[i dea seama c\ suntem pe urmele lui. a ezitat dac\ s\ continuie sau nu [i `n cele din urm\ s-a `ntors spre bulevard. `n . M`n- tuleasa. semnalul a fost: «Suntem urm\ri]i. At`t MISTER. Descoperind filajul. pe bd. fiind acum preocupat s\ scape de filaj pentru a nu se afla cine este. Colegul meu l-a urm\rit pe HARRIS `n continuare. Republicii. preg\tite pentru spionaj `n str\in\tate. nume de cod MISTER. apoi spre colegul meu. pe alt\dat\». ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 137 HARRIS. Pentru mine. au fost alarma]i c`]iva pentru a depista cine este românul urm\rit. Republicii. de unde a plecat `mpreun\ cu un coleg.

Acesta ne-a v\zut [i faptul c\ nu a plecat din sta]ie spre un alt punct de `nt`lnire a `nsemnat pentru HARRIS un S. ~l g\sim la servici». `n care s-a verificat de mai multe ori.138 ALEX MIHAI STOENESCU cazul c\ intr\ `n cl\dire. `n 1990. a cump\rat salam. S-a desp\r]it de cei doi. iar ordinul pe care l-am primit a fost c`t se poate de prost: «Las\-l. ~n sta]ia de autobuz a liniilor 331. unde aveau acces [i unele categorii de cadre militare. revolu]ia l-a f\cut disident din r`ndurile Securit\]ii“ (. ~n u[\ s-a `nt`lnit cu un tip [i o tip\ care ie[eau. av`nd posibilitatea s\ vorbesc cu noul [ef al contraspi- . ~n 1989 l-am v\zut pe românul meu la Timi[oara. Ei bine. Nu l-am g\sit. c\ [i el lucreaz\ acolo. `ncerc`nd s\ ne deruteze. Asta se `nt`mpla `n toamna lui 1986. astfel c\ nu a putut evita s\ descoperim c\ `i cunoa[te [i.. L-am v\zut. [i a plecat spre magazinele din apro- piere. Era prin mai- iunie. eram [omer. Dup\ 4 ani. L-am pierdut. ceea ce ne-a convins c\ era o leg\tur\ foarte important\.S. individul n-a mai ie[it. Asta ne-a alarmat. Dup\ un timp.. Mai t`rziu.) „Un alt agent de-al lui HARRIS a fost depistat de noi `n octombrie 1986. Românul din sta]ie a mers [i el acas\. am avut nevoie de o «rela]ie» la un minister. Nu era normal. s\ pic jos: era omul meu din sta]ie. dar am `nain- tat [i am vorbit ca [i cum nu se `nt`mplase nimic. Deci. filme. fusese mutat ca urmare a cercet\rilor f\cute de contraspionajul condus de locotenent-colonelul Diaconescu. Precizez c\ HARRIS n-a mai ie[it la `nt`lniri timp de dou\ s\pt\m`ni dup\ acest episod. 131 sta]iona un român cu figur\ de basarabean. Am vrut s\ m\ retrag. C`nd am ajuns `n biroul unuia dintre directorii ministeriali. Diplomatul-spion s-a retras acas\. am t\cut. trebuia s\ fie ceva impor- tant pe acea strad\. nici m\car nu aveam cu cine s\ m\ sf\tuiesc. Andrei Mure[ianu. e al nostru. mu[tar [i p`ine [i a revenit ceva mai relaxat la `ntreprinderea de import-export. de pe str. Era deja prea t`rziu. De aici s-a evaporat. de fapt la unul din spitalele CC al PCR. am aflat c\ se ascunsese `ntr-o salvare. din pruden]\. Prin 1996. Am raportat. dar la primul scurt concediu am venit la Bucure[ti [i m-am dus la Diaconescu. HARRIS a repetat `n acea zi deplasarea cu autoturismul ambasadei pe str. `n consecin]\.O. c\ avem poze. Hristo Botev.

Cea mai mare parte a «c`rti]elor» lui Pacepa. . Caiet 1. probabil con[tient de ce se `nt`mpl\ cu unii din- tre subordona]ii s\i. [i protejarea de dezv\luirile fostei Securit\]i a 70 Manuscris aflat în posesia autorului. S-a ter- minat cu b\utur\ [i ]ig\ri prea multe [i a murit. colonel Niculae Mavru. ajuns `ntr-un moment de v`rf la con- statarea c\ [andramaua se d\r`m\.“70 De aici `ncolo. ofi]eri racola]i `n str\in\tate sau [antaja]i la Bucure[ti au f\cut asta pentru bani. [i-a asumat un risc personal enorm. ca Ra]iu sau Stamatoiu. orice concluzie poate fi tras\ de fiecare cititor. un dublu motiv s\ distrug\ Securitatea: anihilarea unei posibile structuri informative supravie]uitoare. pre- cum [i decizia de a declan[a diversiunea cu terori[tii pentru a dis- truge structura de informa]ii [i spionaj a României arat\ c\ nivelul lor de penetrare `n Securitate era redus. Credem c\ a existat o penetrare sovietic\ mai important\ `n Armat\ [i una american\ semnificativ\ `n Securitate. titlu provi- zoriu „Secven]e din via]a de filor“. Faptul c\ sovieticii apelau la indivizi de tip Doicaru. spionul român – n-are importan]\ pentru cine spioneaz\ – n-a rezistat stresului. Vlad. a[adar. i-am r\spuns. sco[i din sistem. s\ fi adoptat o atitudine de abandonare a misiunilor stabilite Securit\]ii de regimul comunist [i s\ ac]ioneze con[tien]i `n favoarea serviciilor de informa]ii occidentale. Iulian Vlad a r\mas fidel misi- unii sale. Uniunea Sovietic\ avea. Noi ce s\-i facem?» Din nefericire pentru el. Avea 40-45 de ani. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 139 onajului. Cheia multor tr\d\ri de acest fel a fost cunoa[terea de c\tre Pacepa a mediului corupt [i avid de bani `n care lucrase [i el [i `n care fusese un as al corup]iei. «Las\-l acolo. Nu trebuie s\ excludem interesul personal. i-am explicat situa]ia [i el m-a `ntrebat: «Al cui om zici c\ a fost?» «Al americanilor». suport`nd acuza]ia grav\ c\ ar fi r\mas fidel lui Ceau[escu. ~n fa]a informa]iilor numeroase ajunse la nivelurile superioare ale Departamentului Securit\]ii Statului despre valul de recrut\ri americane este plauzibil ca anumi]i comandan]i. conectat\ spre Occident.

Prima observa]ie. Problema Securit\]ii risc\ s\ fie abando- nat\ `n zona derizoriului. era vorba de statul comunist. ale Departamentului Securit\]ii Statului. Instruc]iunile de lucru ale Securit\]ii ne dau posibilitatea s\ `n]elegem care a fost diferen]a `ntre lege [i abuz. Subiectul este `nc\ la ordinea zilei. obi[nuit cu impactul documentului. are toate [ansele s\ produc\ unui cercet\tor echilibrat. cu excep]ia lui Ceau[escu. de lucru. Prima lectur\ a acestor instruc]iuni. Pentru a o distruge i-a opus Armata. Sigur. nu lipsit\ de elementul surpriz\. `ntre lege [i abuz Vom porni urm\toarea noastr\ analiz\ de la dou\ documente importante. Ea provine din `nc\rc\tura de imagine pe care a primit-o `n ultimii 16 ani despre Securitate [i securi[ti. prezenta]i ca autori ai celui mai ad`nc r\u al regimului comunist. dar nu reprezint\ nimic sau aproape nimic pentru cet\]eanul de r`nd. D – 00190/1987 privind organizarea [i desf\[urarea activit\]ii informativ-operative a organelor de Securitate [i de Instruc]iunile Nr. este c\ Instruc]iunile erau aproape complet depolitizate. D – 00180/1987 privind acti- vitatea de creare [i folosire a re]elei informative a aparatului de Securitate. Dou\ principii fundamentale erau puse la baza activit\]ii informativ-operative a . Securitatea. Ele se deschid `ntr-adev\r cu un preambul despre „gloriosul program al PCR de f\urire a societ\]ii socialiste multilateral dezvoltate“ [i alte bla-bla-uri `n care nu credea nimeni. o nedumerire.140 ALEX MIHAI STOENESCU propriilor agen]i arunca]i pe scena politic\ a noului regim demo- cratic. pentru dez- baterea public\ la v`rf. consta]i c\ este vorba de documentul de func]ionare a unei structuri de stat. Este vorba de Instruc]iunile Nr. c`nd treci la citirea cu aten]ie a tex- tului. dar. Ambele au fost aprobate `n [edin]a Consiliului de Conducere al Departamentului Securit\]ii Statului din 24 iunie 1987. sub conducerea lui Tudor Postelnicu. dominat\ de curiozitate [i ner\bdare. Cauza principal\ este chiar de natur\ filo- zofic\: tentativa de a comenta necunoscutul.

Ele aveau `n primul r`nd un caracter istoric. activitatea Securit\]ii. fie c\ veneau de la secretarul organiza]iei de baz\. Salvarea . a nefericirii a sute de mii de oameni. `n contact cu Securitatea. primele trei subpuncte ale art. al Ministerului de Interne. era membru `n Biroul Politic [i folosea informa]ia pentru luptele politice din interiorul conducerii superioare de partid. a pre- siunilor de tot soiul. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 141 Securit\]ii: prevenirea [i subordonarea total\ la ordinele par- tidului. fiind reflexul unui trecut agitat ce poate fi `ncadrat `ntre 1948 [i 1968. iar campania ampl\ [i violent\ de acuzare exclusiv\ a Securit\]ii de dup\ revolu]ie a sal- vat partidul. fie c\ era vorba de secretarul general al PCR. 2 Activitatea informativ-operativ\ de securitate se des- f\[oar\ `n baza urm\toarelor principii: a) asigurarea `nf\ptuirii neab\tute a politicii partidului [i statu- lui `n domeniul ap\r\rii securit\]ii statului. La Capitolul I al Instruc]iunilor. ne r\m`ne la `ndem`n\ doar Securitatea pentru a o blama. atunci c`nd [eful Securit\]ii. iar „procesul comunismului“ a fost ratat. punctul 8 al Proclama]iei de la Timi- [oara a fost compromis. Din p\cate. mai corect spus i-a salvat pe activi[tii de partid. Cum legea lustra]iei nu a ap\rut. oamenii de r`nd. pe nomenclaturi[tii care se aflau la originea ordinelor represive. 2 con]ineau urm\toarele prevederi: Art. cam tot ce am cunoscut noi. sub titlul Dispozi]ii Generale. Nicolae Ceau[escu a luat ni[te decizii de fond. prin care Securitatea `[i pierdea relativa independen]\ [i influen]\ asupra configura]iei conducerii partidului [i se subordona total ordinelor partidului. se desf\[ura pe baza ordinelor primite de la partid. Altfel spus. noi nu am perceput lucrurile astfel. structurale. b) realizarea `ntocmai a conceptului de munc\ preventiv\ fun- damentat de Comandantul Suprem al For]elor Armate ale Re- publicii Socialiste România. primind ca principal\ misiune prevenirea. c) respectarea [i aplicarea ferm\ a normelor privind condu- cerea de c\tre partid a activit\]ii organelor de securitate.

. Ea nu avea ca subiect infrac]iunea sau orice alt\ abatere de la lege din partea cet\]eanului. independen]ei. cercurilor [i per- soanelor din exterior [i ale oric\ror alte elemente ostile de a ac]iona `mpotriva suveranit\]ii. integrit\]ii [i secu- rit\]ii statului român. O alt\ surpriz\ a Instruc]iunilor este dezv\luirea mediului. prin lege. a domeniului `n care `[i desf\[ura activitatea informativ-operativ\ Securitatea. Securitatea se ocupa de spioni [i de tr\d\torii de ]ar\. Nu `n]elegem. c`nd se men]ioneaz\ agenturile acestora. ~n primul r`nd. ~n al doilea r`nd. Altfel spus. erau racola]i sau ac]ionau sub conducerea serviciilor de informa]ii str\ine. a[adar. de agen]i ai dictaturii. ale organiza]iilor. A[a se face c\ ast\zi un informator al Securit\]ii pare mai r\u dec`t un activist de partid. inamicul este prezentat direct [i f\r\ subtilit\]i ca fiind serviciile de spionaj str\ine. 4 Situa]ia operativ\ de securitate este ansamblul st\rilor de fapt [i al `mprejur\rilor prin a c\ror cunoa[tere.142 ALEX MIHAI STOENESCU partidului. de oameni ai sistemului. este vorba pe fond de cet\]eni români care intrau `n contact. ceea ce se g\se[te `n misiunea legal\ a tuturor serviciilor de contraspionaj din lume. Art. adic\ a structurilor de activi[ti. Ea se numea situa]ie operativ\. Textul acesta dezvolt\ o necesar\ explica]ie. a fost – constat\m ast\zi – chiar principala misiune a violen]elor armate declan[ate `n timpul revolu]iei `n seara de 22 decembrie 1989. S\ observ\m c\ „sarcinile [i m\surile concrete de prevenire“ ale Securit\]ii nu prea aveau nimic de a face cu ceea ce numim ast\zi poli]ia politic\. apreciere [i evaluare se stabilesc sarcinile [i m\surile concrete de prevenire `n raport cu obiectivele [i `ncerc\rile serviciilor de spionaj str\ine [i ale agenturilor acestora. ce c\uta Securi- tatea `n contact cu cet\]eanul pentru tot felul de alte motive dec`t spionajul! Aceasta este o prim\ problem\. A fost [i misiunea politic\ principal\ transmis\ de Mihail Gorbaciov lui Silviu Brucan la Moscova.

`n pofida exis- ten]ei probelor pentru activitatea de spionaj. Eroarea `n cazul Tökes `l va costa. Nicolae Ceau[escu. c\ fac parte din agenturile acestora sau c\ se afl\ sub influen]a profesionist\ a unor „organi- za]ii. ~n cazul R\ceanu. Pe de alt\ parte. avea drept acoperire legisla]ia curent\ a statului. ~n fa]a oric\rei analize sau . ca `n cazurile Mircea R\ceanu [i Tökes Lászlo. c\ nu au fost prezen- tate probe care s\ ateste c\ Doina Cornea. cercuri [i persoane ostile din exterior“ care atenteaz\ la suveranitatea. conduc\torul politic. ~n momentul `n care au existat probe concludente. Ce trebuie subliniat aici: c\. Dar putem constata. `n]eleg`nd prin „caz“ m\surile luate `mpotriva lui. iar `n cazul Tökes tot Nicolae Ceau[escu a hot\r`t s\ nu dea curs cererii. v`rful partidului. nu la partid. un caz precum cel al lui Andrei Ple[u. hot\ra dac\ legea se aplic\ sau nu. Mircea Dinescu sau Dan Petrescu f\ceau parte din agentura unui serviciu secret str\in. integritatea [i securitatea statului român. Deocamdat\ acesta r\m`ne un secret al fiec\rui individ. `n clipa `n care Securitatea a documentat profesionist activitatea de spionaj `n favoarea unei puteri str\ine. pentru c\ voia s\ fac\ un joc de for]\ cu americanii. pentru c\ inten]iona o politic\ prudent\ fa]\ de Ungaria. lui Nicolae Ceau[escu i s-a `naintat c`te un raport detaliat asupra cazului. unde poate fi analizat\ distan]a de la lege la abuz. Nu Securitatea era autorizat\ s\ fac\ arest\ri [i trimiteri `n pu[c\rie. O f\cea din considerente politice. `n ciuda prevederilor legii. a lui Dan Petrescu sau Mircea Dinescu nu puteau fi aplicate legal dec`t `n m\sura `n care Securitatea putea demonstra c\ ace[tia au intrat `n leg\tur\ cu servicii de spionaj str\ine. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 143 ~n privin]a misiunii `ncredin]ate legal. De observat c\ finalul articolului se refer\ exclusiv la atributele statului. aici este unul din lucru- rile sensibile. independen]a. Adev\rul poate fi cunoscut doar printr-o confruntare `ntre dosarele acestor persoane [i persoanele respective. vom constata c\ presiunile exercitate asupra Doinei Cornea. cel pu]in pe baza fondului publicistic cunoscut. Invoc`nd c`teva cazuri celebre. cer`ndu-i-se darea acestora pe m`na Procuraturii. Nicolae Ceau[escu a hot\r`t s\ dea curs raportu- lui Securit\]ii. de la misiunile fire[ti ale unui serviciu secret al unui stat la poli]ia politic\.

putem presupune c\ situa]ia operativ\ `n care s-au aflat Doina Cornea. La fel [i `n cazul lui Mircea Dinescu. se afla [i ocuparea Transilvaniei de Ungaria. Putem presupune orice. Andrei Ple[u este `ndrept\]it s\ se considere ostracizat de Securitate pentru mutarea `n provincie. a fost agresat\ fizic de acestea. Tot `n baza articolului 4 din Instruc]iuni. este `ns\ greu de crezut c\ `n proiectul politic al Doinei Cornea. dac\ la conducerea Securit\]ii era un [ef mai pu]in intelectu- al sau regimul politic din România lui Ceau[escu era precum cel din Serbia.144 ALEX MIHAI STOENESCU chiar proces. O organiza]ie din exterior putea fi iredentist\ [i s\ urm\reasc\ dezmembrarea teritorial\ a ]\rii. a intuit cu ce se ocup\ `n realitate „jurnalistul“. de exemplu. pe care l-am prezentat mai sus. Securitatea poate aduce argumentul c\ Andrei Ple[u a fost mutat `n provincie `n conformitate cu prevederile Codului Muncii. Ar fi interesant de aflat de la Doina Cornea dac\ se verific\ zvonul c\. mutarea lui. Acesta este [i motivul pentru care Mircea Dinescu discuta trans- parent cu ofi]erul de Securitate de la Uniunea Scriitorilor asupra acestor `nt`lniri. ~n realitate. prin natura inteligent\ a perso- nalit\]ii sale. Mircea Dinescu sau Dan Petrescu era acoperit\ ca misiune de formula „organiza]ii. de Tudor Postelnicu personal. Protestul lor era politic. [i c\ Dinescu nu avea habar de identitatea real\ a agentului [i c\. cunoscutul scriitor [i critic de art\ era cur\]at. cel care se `nt`lnea cu tot felul de agen]i sovietici sub acoperirea de ziari[ti. persoane din exterior [i alte elemente ostile“ cu care s-ar fi aflat ace[tia `n contact. `n momentul `n care a manifestat rezerve fa]\ de unele atitudini iredentiste ale leg\turilor sale. viza regimul dictatorial al lui Ceau[escu [i ocazional sistemul comunist. dar problema este `n ce m\sur\ cei trei opozan]i [tiau c\ au de a face cu organi- za]ii al c\ror scop secret era un atentat la suveranitatea. ca [i multe alte ac]iuni `mpotriva opozan]ilor [i disiden]ilor stimula]i de ambasadele occidentale sau de cea sovietic\. [i decis\ de Nicolae Ceau[escu. a fost propus\ de Secu- ritate. ap\r`nd recent `ntr-o informa]ie public\ drept . de c\tre [efii s\i profesionali. cercuri. {tim c\ acesta era un fapt. Ceea ce nu ia `n calcul Andrei Ple[u este c\. mai mult sau mai pu]in accidental. indepen- den]a sau integritatea statului român.

de exemplu. 27 ~n aplicarea ferm\ a conceptului de munc\ preventiv\. c) avertizarea. d) punerea `n dezbatere public\. .“71 71 Ministerul de Interne. g) aplicarea de amenzi contraven]ionale. 14. urm\toarele m\suri preventive de securitate: a) influen]area pozitiv\. b) aten]ionarea. avem de a face cu poli]ie politic\. f) neacordarea ori retragerea avizului de securitate. Cazurile acestea pot fi explicate ast\zi. h) `nceperea urm\ririi penale sau alte m\suri legale. Sec]iunea II din Instruc]iuni erau enumerate m\surile de prevenire astfel: Art. D – 00190/1987 privind organizarea [i desf\[urarea activit\]ii informativ-operative a organelor de securitate. Foarte multe din gesturile sau ac]iunile disiden]ilor [i opozan]ilor erau acoperite de drepturi prev\zute `n Constitu]ie sau nu erau interzise de lege. La Capitolul III. p. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 145 surs\ a Securit\]ii. Instruc]iuni Nr. pentru `mpiedicarea elementelor urm\rite s\ s\v`r[easc\ infrac]iuni sau alte acte antiso- ciale ori s\ prejudicieze interesele statului `n orice mod. `n defini]ia situa]iei operative. pe baza prevederilor legilor [i asigur`nd conspirativitatea deplin\ a mijloacelor [i metodelor secrete de munc\. dup\ caz. Departamentul Securit\]ii Statului. Nu era vorba de o turn\torie. Pe ce baz\ legal\ a ac]ionat Securitatea. `ntreruperea [ederii `n ]ar\ sau declararea ca persoan\ indezirabil\ a str\inilor. e) destr\marea anturajelor ale c\ror preocup\ri pot degenera `n infrac]iuni ori alte fapte care prezint\ pericol pentru securitatea statului. pentru destr\marea unor grupuri sau a rela]iei cu cet\]eni str\ini? Ar trebui s\ primim r\spuns la `ntrebarea: pe ce baz\ legal\ a ordonat Tudor Postelnicu trimiterea lui Andrei Ple[u la Tescani sau supravegherea lui Dinescu `n Bucure[ti cu lucr\tori ai Securit\]ii? Dac\ `n dosarele acestor per- sonalit\]i nu exist\ probe care s\ se `ncadreze `n prevederile Instruc]iunilor. se `ntre- prind.

`nchiderea). De exemplu. la un nivel anume.146 ALEX MIHAI STOENESCU ~n mod normal [i logic. astfel c\ Silviu Brucan. conducerea partidului arunc`ndu-l pe `mpricinat `n bra]ele partidului. To]i ace[tia trebuiau s\ aib\ un contact prealabil cu Securitatea. Punerea `n dezbatere public\ era organizat\ de structurile partidului. Dan Petrescu sau Mircea Dinescu primeau viz\ pentru a c\l\tori `n str\in\tate. ie[ea pentru prima oar\ la vedere ca autor al represiunii comuniste. per- soanele „care trebuie ap\rate de receptarea unor idei [i concep]ii negative de natur\ a le antrena la acte antisociale ce pot aduce prejudicii intereselor statului“ – `nc\ o dat\ e vorba de stat. Ea avea acoperirea a[a-numitei puneri `n dezbaterea colectivului. care tre- buiau s\ se aplice `nainte ca persoana urm\rit\ s\ fie supus\ unor ac]iuni directe de pedepsire (darea afar\ de la locul de munc\. Nu [tim `n ce m\sur\ opozan]ii Doinea Cornea. `n esca- ladare a gravit\]ii m\surii. Unul din secretele Securit\]ii antedecembriste a fost ac]iunea deli- berat\ de a minimaliza importan]a protestelor politice ale disiden]ilor . al poli]iei politice. faz\ `n care partidul. 28. a[a cum prevedeau Instruc]iunile Securit\]ii. cert este c\ `n mod normal [i firesc. avertiza]i sau discuta]i `n colectiv – ar fi bine s\ ne spun\ –. ca `n situa]ia criticului literar Dan C. prin colegi de la locul de munc\ sau prin membri ai familiei. Undeva. anchetarea. factorul politic lua o decizie pe care o ordona Securit\]ii. de[i atrofiat politic. care se f\cea prin intermediul „unor factori de conducere din organiza]iile socialiste“ [i avertizarea. aceste m\suri de prevenire. Mih\ilescu. Urma aten]ionarea. iar al]ii nu. cum se arat\ la art. au aparent un caracter etapizat. aceste m\suri trebuiau aplicate `nainte ca ei s\ cunoasc\ domiciliul for]at sau alte forme de interdic]ie. Mircea Dinescu sau Dan Petrescu au fost aten]iona]i. nu de partid – erau influen]ate pozitiv prin re]eaua informativ\ a Secu- rit\]ii. caz `n care persoanei i se lua un angajament prin care acesta „declara c\ a `n]eles juste]ea m\surii de prevenire [i c\ se angajeaz\ s\ respecte legile“. Au existat situa]ii `n care colectivul. dezamorsa tensiunea unor astfel de presiuni fie prin sublinierea valorii profesionale. fie prin aruncarea `n derizoriu a cazului de atitudine „negativ\“. `n calitate de conduc\tor real al Securit\]ii.

iar Procuratura a `nceput ancheta. de documentarea re]elei sovietice. Factorul politic. din acel moment. Securitatea a pus la dispozi]ie informa]iile pe care le de]inea. Securitatea era mai interesat\ de agentura sovietic\. [i informa]ia a devenit public\. Securitatea a continuat s\-i supravegheze activitatea f\r\ a trece la vreo m\sur\ de pedepsire. ci numai `n cadrul sistemului. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 147 [i opozan]ilor. Abia `n momentul `n care grupul a lansat primul manifest. Securitatea a rapor- tat imediat c\ are totul `n m`n\. Este bine de subliniat aici `nc\ o dat\: `n cazul B\canu. Motiva]ia de fond a acestei atitudini a Securit\]ii era propria pro- tec]ie `n fa]a schimb\rilor profunde ce se intuiau `n mi[c\rile de liberalizare declan[ate de Gorbaciov. Nu Securitatea a fost principalul actor al cazului B\canu. de[i era . fapt care a continuat de altfel [i dup\ revolu]ie. Apoi. c`nd agentura sovietic\ a contactat acest grup [i a `ncer- cat s\-l preia – cam f\r\ succes. Cunoscutul ziarist a constituit un grup anticeau[ist foarte activ [i serios. ajung`nd astfel [i la Ceau[escu. p\str`ndu-se pe c`t posibil `n limitele legii [i `ncerc`nd s\ influen]eze factorul politic conduc\tor de lipsa de nocivitate real\ a activit\]ii acestora. Securitatea nu poate fi judecat\ [i acuzat\ izolat. Grupul a fost depistat `nc\ de la `nceputul activit\]ii. Din 1987 Securitatea a fost extrem de prudent\ cu m\surile `ndreptate `mpotriva disiden]ilor [i opozan]ilor. De fapt. Cazul care ar putea l\muri aceast\ atitu- dine este Petre Mihai B\canu. liderii grupului fiind rusofobi –. este cel care a reac]ionat la sesizarea Comitetului Municipal de Partid. dec`t de membrii grupului B\canu. ziarul acela clandestin. deoarece (cel pu]in) unul dintre lideri era informator al Securit\]ii. Justi]ia i-a condamnat. cum se face `n continuare neprofesionist [i puternic politizat. At`t implicarea sovietic\. pornit din sentimente [i ati- tudini explicit politice. c`nt\rind cu echilibru greutatea fiec\rui segment al acestui sistem. `n acest caz Nicolae Ceau[escu personal. Grupul B\canu a fost supravegheat `ndeaproape timp de multe luni de zile f\r\ s\ se ia nici o m\sur\ `mpotriva membrilor s\i. c`t [i dorin]a Securit\]ii de a nu fi pus\ `n situa]ia de represiune au per- mis acesteia s\ accepte solu]ia unei sentin]e pentru fapte de drept comun. fac- torul politic a ordonat Securit\]ii s\ ac]ioneze.

mijloacele de transport. Securitatea trecea la documentarea cazului. privind organizarea [i desf\[urarea activit\]ii informativ-operative a organelor de securitate era cea a „metodelor specifice“ invocate nu de pu]ine ori `n declara]iile unor ofi]eri de securitate dup\ 1989. ~n mod normal. Implicarea sovietic\ `n caz. Dac\ putea. duc`nd direct la ambasada URSS. organul de Securitate trebuia s\ cear\ obligatoriu Procu- raturii o autoriza]ie printr-o sesizare motivat\. Securitatea a propus nea- restarea membrilor grupului. avea sau nu aprobarea Procuraturii. de la o informare venit\ pe linia a cel pu]in doi informatori independen]i sau prin denun]uri. . ~n mo- tiva]ia cererii erau trecute argumentele pentru care se solicit\ auto- riza]ia. Pentru p\trunderea secret\ sau perchezi]ia secret\. Securitatea stabilea unde se afl\ valuta. D – 00190/1989. Distan]a de la lege la abuz. Drumul legal. Ea f\cea de cele mai multe ori aceast\ cerere prin sec]ia de Mili]ie la care era arondat cel urm\rit.148 ALEX MIHAI STOENESCU vorba de o ac]iune extrem de serioas\. cam despre ce sum\ e vorba. 7. ce obiceiuri casnice are cel urm\rit. ale- g`nd drept exemplu suspiciunea c\ o persoan\ tr\deaz\ ]ara. O zon\ foarte sensibil\ a Instruc]iunilor Nr. Este locul unde putem analiza un „caz“ de poli]ie politic\. drumul oficial al ac]iunii pornea de la o sesizare. deschiz`nd astfel o procedur\ care putea duce la arestare. `ntre principalele metode specifice folosite `n activitatea informativ-operativ\ de securitate se aflau [i „d) P\trunderea secret\ – intrarea legendat\ sau ascuns\ a unuia sau mai multor cadre de securitate `n anumite `nc\peri cu scopul rezolv\rii unor sarcini operative de securitate [i e) Perchezi]ia secret\ – controlul legendat sau ascuns al unor `nc\peri. `n scopul clarific\rii unor informa]ii sau al document\rii unor aspecte de interes operativ“. l-a f\cut pe Ceau[escu mai prudent. de la servi- ciu secret la poli]ie politic\ poate fi corect identificat\ `n m\sura `n care un caz de p\trundere secret\ sau de perchezi]ie secret\. moment `n care Ceau[escu a decis arestarea [i `ncadrarea la infrac]iune de drept comun. baga- je sau obiecte apar]in`nd persoanelor ce intereseaz\ securitatea sta- tului. Procuratura elibera autoriza]ia [i d\dea un num\r de lucru penal. La art. g\sit `n dosarele Securit\]ii. pentru a exista o form\ de pedeaps\.

Dac\ ac]iunea nu ducea la succes. Procuratura [i Justi]ia. Dac\ se confirma. Securitatea avea obliga]ia s\ prezinte Procuraturii rezultatele p\trunderii sau perchezi]iei secrete. De multe ori. gum\ de mestecat sau un radiocasetofon de la un shop. care nu prea admitea vicii de procedur\ [i nici nu verifica legalitatea actelor prezentate de Procuratur\. pentru noi era un mod de via]\. mult `nainte de 16 decembrie. Ce apare ca interesant `n campaniile de pres\ asupra Securit\]ii. care `[i cump\r\ ]ig\ri. doar `n urma succesului p\trunderii secrete se `ntocmeau acte antedatate. astfel c\ legal ea nici nu existase. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 149 Legal. Conducerea Securit\]ii de c\tre partid a fost fatal\ serviciului secret al ]\rii. ~n alte situa]ii. Abuzul se sprijinea fundamental pe compli- citatea Justi]iei. Secu- ritatea nu mai prezenta Procuraturii rezultatele perchezi]iei. Omul r\m`nea. Securitatea voia s\ instaleze tehnic\ (dispozitive de ascultare) `n casa. f\r\ s\ [tie. La Timi[oara. ie[ea din comunism. prezent`nd apoi fapta ca apar]in`nd celui urm\rit. de altfel. Nu apare nici partidul. era vizat pentru o racolare prin [antaj etc. care poart\ ni[te haine str\ine. Securitatea provoca infrac]iunea prin plasarea de valut\ `n casa respectiv\. se putea trece la urm\rirea penal\. ma[ina. Abuzul. din normele eticii [i mai ales ale echit\]ii comuniste. Un individ cu valut\. care s-a aflat de foarte multe ori la originea sesiz\rii. dar [i `n 16 decembrie 1989. ca poli]ie politic\. confirm`nd sau neconfirm`nd suspiciunea de infrac]iune. este faptul c\ din conceptul actual de poli]ie politic\ lipsesc cu consecven]\ Mili]ia. la ne`nceperea urm\ririi penale. cu domiciliul violat. inventa o sus- piciune de infrac]iune de drept comun de competen]a Mili]iei [i cerea Procuraturii autoriza]ia `n acest sens. ie[ea din r`nd. ap\r`nd public `n fa]\ numai Securitatea. `n `n]elegere cu Mili]ia [i Procuratura. care nu lua `n seam\ `nc\lcarea drepturilor cet\]ea- nului. se d\ cu un parfum mai bun sau fumeaz\ numai Kent. pentru alte motive. `n urma p\trunderii sau perchezi]iei secrete. Ceea ce copiilor no[tri li se pare ast\zi o abera]ie. dar opera]iunea era „legal\“ `n cadrul legisla]iei comuniste. De exemplu. avea contacte suspecte cu str\ini. obiecte ale celui urm\rit. Dac\ nu. Securitatea a prezentat primului-secretar B\lan toate informa]iile care .

Nr. Aceasta a fost decizia politic\ local\. ci [i expresia lipsei de profesionalism. Doina Cornea. de mijloace [i a complicit\]ii infrac- ]ionale `ntre partid [i Securitate. El a `n- c\lcat atunci – probabil f\r\ s\-[i dea seama – primul articol al Legii privind organizarea ap\r\rii na]ionale a Republicii Socialiste Ro- mânia: „Este interzis\ acceptarea sau recunoa[terea vreunei ac]iuni a unui stat str\in sau a oric\rei situa]ii – indiferent de natura sa. B\lan a hot\r`t s\ nu ac]ioneze. 160. `n ce au constat problemele care vizau securitatea statului din dosarele lui Andrei Ple[u. Dar forma cea mai concret\ de abuz se manifesta `n contactul di- rect `ntre ofi]er [i cet\]ean. teroa- rea. independen]ei na- ]ionale [i integrit\]ii teritoriale a Republicii Socialiste România sau care ar sl\bi `n orice fel capacitatea sa de ap\rare“72. dispre]ul fa]\ de cet\]ean. D – 00190/1987 privind organizarea [i desf\[urarea activit\]ii informativ-operative a organelor de securitate. Acolo func]ionau toate apuc\turile vechi ale organismului `nfiin]at de sovietici. se prevedea: „Este interzis\ [i constituie o abatere deosebit de grav\. ~n Instruc]iunile Nr. ocuparea teritoriului na]ional – care `n timp de pace sau de r\zboi ar aduce atingere suveranit\]ii. Dan Petrescu. la articolul 39. dac\ nu acum. acolo intrau `n ac]iune bruta- litatea. Numeroasele forme de abuz constituie de fapt nu numai baza juridic\ pentru acuza]ia de poli]ie politic\. Nici una din aceste forme de contact ale Securit\]ii cu cet\]eanul nu era prev\zut\ de lege. p. 17. incompatibil\ cu calitatea de lucr\tor de securitate. . partea I/1972. inclusiv capitularea general\. paragraful 5. mijloacelor [i metodelor muncii de secu- ritate `n alte scopuri dec`t cele care intereseaz\ securitatea statului“73. Instruc]iuni Nr. Infiltrarea sovietic\ `n armat\ Zona de preocupare a Departamentului Securit\]ii Statului unde a ratat cel mai mult [i mai grav misiunea sa „`ncredin]at\ 72 Buletinul Oficial. D – 00190/1987.DSS. poate mai t`rziu. 2. folosirea formelor. 73 MI. p. `n[el\toria [i umilirea acestuia.150 ALEX MIHAI STOENESCU atestau activitatea unor for]e str\ine pe teritoriul României. Na]iunea român\ are dreptul de a cunoa[te.

organele de spionaj sovietice au urm\rit s\ cunoasc\ pozi]ia României `n unele probleme ale Alian]ei [i s-o .. dar au condus [i la distrugerea Securit\]ii din decembrie 1989. fost [ef al sec]iei pentru Controlul Muncii `n MApN. precum: diviziile formate din prizonierii români pe terito- riul URSS. a fost infiltrarea sovi- etic\ la nivelurile superioare ale Armatei române. Calitatea extrem de slab\ a personalului Direc]iei a IV-a. Constantin Olteanu: C`nd abord\m acest subiect delicat. Spre deosebire de occidentali. am apelat la personalitatea care a cunoscut destul de bine [i domeniul militar. `mi vin din ce `n ce mai multe sem- nale c\ sovieticii reu[iser\ s\ penetreze destul de sus `n Armat\. sovieticii aveau alte interese. a creat posibilit\]i [i facilit\]i noi pentru sovietici de a ajunge `n situa]ia s\ cunoasc\ problemele militare care `i interesau. Atitudinea sovieti- cilor. `ncep`nd cu 1955. avantajele lor `n realizarea acestui scop pot s\ fie mai bine `n]elese dac\ avem `n vedere fenomenele specifice Armatei române. f\cut\ timp de decenii numai din ofi]eri de la Armat\. de Contrainforma]ii. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 151 de popor“. P`n\ la un moment dat. dup\ cum se revendic\ [i ast\zi. tre- buie s\ avem `n vedere c\ nu numai serviciile secrete sovietice ]inteau acest obiectiv. se- lec]ia neinspirat\ a cadrelor. La r`ndul s\u. MI. fost ministru al Ap\r\rii Na]ionale.. A]i fost ministru al Ap\r\rii. existen]a consilierilor sovietici `n armata noastr\. [i lipsa lor de preg\tire au permis nu numai o ampl\ activitate a serviciilor militare sovietice pe teritoriul nostru. Justi]ie [i Procuratur\. traducerea [i introducerea regulamentelor militare sovi- etice `n Armata român\. for- marea [i preg\tirea unor cadre `n [colile [i academiile militare sovietice. apoi membru al CPEX [i secretar al CC: „AMS: Domnule general. Apartenen]a Armatei române la Tratatul de la Var[ovia. Pentru a l\muri c`t de c`t aceast\ pro- blem\. care ac- ]ionau `mpotriva sistemului socialist. a]i avut acces la dosarele astea. [i pe cel al serviciilor secrete – generalul Constantin Olteanu. Nicolae Ceau[escu a privit cu mult\ `ng\duin]\ sem- nalele pe care le primea despre numeroasele cazuri de racol\ri care se petreceau `n Armat\. ci [i alte servicii str\ine.

C`nd au `nceput s\ fie `ndep\rta]i cei cu studii `n URSS.152 ALEX MIHAI STOENESCU influen]eze `n interesul lor. care s\ se alinieze f\r\ condi]ii Moscovei. ~n ceea ce-l prive[te pe ge- neralul Militaru. care avea de asemenea studii `n URSS. care trezea o b\nuial\. {erb a fost judecat [i condamnat pentru spionaj `n favoarea unei puteri str\ine. atunci comandantul Armatei a 3-a de la Cluj (din 1980. AMS: E clar! S\ consider\m c\ imaginea pe care a]i prezentat-o este cea a condi]iilor generale. co- mitea unele impruden]e. dar existau suspiciuni `ntemeiate c\ fenomenul se petrecea. Nu toate informa]iile se confir- mau. comandantul lui. gene- ralul Vasile Milea `mi relata c\. Armata a 4-a) era suspectat de rela]ii cu sovieticii [i lucrat. Se [tia c\ fo[tii generali Ioan {erb [i Nicolae Militaru. despre care s-a fabulat mult. cu alta. Activitatea lui {erb a fost documentat\ de organele de con- trainforma]ii militare. erau structuri ale Departamen- tului Securit\]ii Statului. `n limba rus\. `n timp ce se aflau `n aplica]ii. sovieticii au ac]ionat pen- tru folosirea unor generali [i ofi]eri români recruta]i de ei. De la un timp. Din perioada c`nd eram la Sec]ia pentru probleme militare [i justi]ie a CC al PCR am cunoscut. `n prim\vara anului 1978. De exemplu. Pus `n fa]a unor probe incontestabile. Acesta a fost un criteriu pentru noi. v\ rog s\ re]ine]i c\ aceste dosare se aflau la organele de contrainforma]ii militare care. nu pentru `nl\turarea regimului politic din România. dosarul lui av`nd mai multe denumiri conspirative. generalul Militaru. c\ generalul Militaru. ei s-au orientat spre URSS pentru protec]ie. fuseser\ racola]i de serviciile secrete sovi- etice. de la organele de contrainforma]ii militare. Dar eram informat `n leg\tur\ cu unele cazuri. cu so]ia sa. pentru c\ generalul avea o culoare mai `ntunecat\ a tenului. dup\ cum bine [ti]i. `n perioada c`t era el [ef de stat major la Armata a 3-a. ci numai a conducerii ]\rii. `n frunte cu Nicolae Ceau[escu. vreau s\ v\ relatez c`teva aspecte cunoscute de mine. CO: ~n leg\tur\ cu dosarele la care v-a]i referit. ambii cu studii militare `n URSS. generalului Militaru i s-a luat comanda . Peste ani. care accentuau suspiciunea. generalul Militaru obi[nuia s\ poarte convorbiri telefonice lungi. ultimul fiind CORBUL.

ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 153 Armatei a 2-a (Bucure[ti). Cum adic\. trecut `n rezerv\. la propunerea generalului Ion Coman. P`n\ c`nd a fost numit generalul Ion Coman pe func]ia lui Gheorghe. El s-a autodenun]at `n scris. Pe parcurs. trebuie precizat c\.. `ns\. AMS: Sigur nu au fost doar convorbirile lui cu so]ia `n ruse[te. c\ tot n-am reu[it asta c`nd te-am propus la coman- da Diviziei 57 tancuri». I-am r\spuns: «{tiu c\ s-au `naintat c`teva propuneri. ministrul Ap\r\rii la acea dat\.. Despre aceast\ chestiune nu am discutat cu nimeni. generalul Ion Gheorghe a fost eliberat din func]ia de [ef al MStM [i numit prim-vicepre[edinte la Capital\. Iar tu – a continuat el – o s\ iei comanda Armatei a 2-a. Tot de la organele de contrainforma]ii militare cunosc faptul c\. suspiciunea s-a extins asupra tuturor celor care aveau studii militare `n URSS. CO: Bine`n]eles. Nicolae Ceau[escu era infor- mat asupra evolu]iei cazului respectiv. potrivit reglement\rilor vremii. `ntre altele. {erb [i Militaru. pornindu-se de la faptele celor doi generali cu func]ii importante `n Armat\.. nici un general nu putea fi luat `n lucru de Securitate dec`t cu aprobarea lui Nicolae Ceau[escu. [tii de la ata[atul militar sovietic c\ vei fi numit la conducerea MStM. Militaru m-a chemat la el. V\ mai ofer un exemplu din care rezult\ re- la]iile lui Militaru cu sovieticii. ~n decembrie 1974. eu o s\ merg la [eful MStM». c`nd România era o ]ar\ independent\!? AMS: Nicolae Ceau[escu era informat asupra am\nuntelor acestor cazuri? CO: Sunt convins c\ era ]inut la curent cu ce se [tia. prin supravegherea lor. pentru c\ mi-a spus ata[atul militar sovietic. pen- tru a se evita abuzurile. ~n plus. Militaru `mi spune: «Este sigur. pentru c\ erau lucruri periculoase. Relu`nd argumen- tarea. recu- nosc`nd c\ a colaborat cu organele GRU sovietice. nu figura]i!». [i mi-a spus urm\toarele: «M\i Costic\. precum [i `n politica de promovare a lor `n func]ie [i `n grad. iar `n anul 1984.. pe baza unei document\ri conving\toare. ceea ce s-a reflectat. A fost numit adjunct al ministrului Construc]iilor Industriale. Reac]iile lui Ceau[escu i-au pus `n gard\ pe . la Comandamentul Armatei a 2-a.

criteriul real fiind cel dat de categoria de observa]ii privind «rela]iile cadrelor militare cu str\inii». care nu aveau studii `n URSS. sovieticii s\ fi ac]ionat cu elemente care puteau fi interpretate drept tentative pentru racolare.154 ALEX MIHAI STOENESCU sovietici. pe care Milea le cuno[tea bine. CO: A[ putea s\ m\ refer `ns\ la anumite elemente de apropiere. Dup\ p\rerea mea. printr-o ac]iune de racolare. Fie c\ au fost informate. altele deduse din unele fapte. `nt`lnindu-se de multe ori cu ei [i `n afara pro- gramului. de la organele noastre de contrainforma]ii militare. criteriul studiilor nu este mereu valabil. pe care `ns\ nu i le-am raportat lui Ceau[escu. AMS: De ce? . de a fi. s\ trecem la Vasile Milea. Este important s\ analiz\m acest caz pentru a `n]elege comporta- mentul lui din decembrie 1989.. ter- menul `n care s-a `ncadrat chestiunea asta a fost c\ s-a realizat «o apropiere». {i. organele de resort sovietice au operat schimb\ri `n tactica lor. Dup\ aceea eu am avut dou\ dovezi. Dar trebuie s\ subliniez [i c\ nu orice general cu studii `n ]ar\ era absolvit de pericolul de a fi raco- lat. a[a ceva nu era permis. `n timp ce era coman- dantul Diviziei 9 de la Constan]a. `n aseme- nea `mprejur\ri.. CO: ~ntr-adev\r. «spion str\in `n ]ara ta». cum spunea Titu Maio- rescu. avea rela]ii foarte apropiate cu consilierii sovietici. fie c\ au constatat prin mijloace proprii. A[adar. ~n `ncheierea acestui succint comentariu vreau s\-mi exprim convingerea c\ nu to]i care au f\cut studii sau au avut misiuni `n str\in\tate s-au pretat la aceast\ atitudine dezonorant\. iar aici apare un fenomen mult mai complex. s\ spun a[a. N-am fost informat de organele `n drept c\ a avut o colaborare condus\. relatate mie chiar de defunctul general. AMS: Dirijat\ de sovietici. de asemenea. este posibil ca. `njositoare. Conform legilor [i regulamentelor. ~n c`teva r`nduri el mi-a spus c\. Despre aceast\ reori- entare a tacticii sovieticilor am aflat. AMS: Domnule general. Circul\ informa]ii despre leg\turile lui timpurii [i suspecte cu sovieticii. orient`ndu-se [i spre al]ii.

ministru de Interne. Postelnicu `mi spune: «M\i.) O s\ `ncep `ns\ cu a doua dovad\. era cooperant. «E[ti pe faz\.. c\ ]ine la el». s\ st\m pu]in p`n\ ne cheam\ `n\untru». chema]i de Ceau[escu... pe hart\. Atunci completeaz\ [i Homo[teanu: «Tov. `ncep`nd din 1968. n. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 155 CO: De ce? Pentru c\ eu aflasem chiar de la generalul Milea povestea episodului din 1962 de la Pite[ti. s\ ne a[ez\m s\ bem o cafea. Ne a[ez\m [i. A doua dovad\. pentru aplica]ii. domnule!» – mi-a r\spuns Postelnicu. la care participau sovieticii [i bulgarii.. f\r\ trupe. România nu accepta desf\[urarea de trupe ale TVA. CO: Se cunoa[te lucrul \sta.). eu. avea un caracter ur`t. AMS: Asta. Ol- teanu. s\ nu spune]i ceva negativ despre Milea. petrec`ndu-se `n septembrie-octombrie 1985. [i am f\cut o asocia]ie de idei. nea Costic\. `n timpul discu]iilor. pentru c\ schimbarea s-a `nt`mplat `n decembrie. era doar o chestiune de timp. AMS: S\ preciz\m c\.. `nsemna c\ ei aveau semnale despre inten]ia de a v\ schimba din func]ie [i a-l pune pe Milea. nu era at`t de t`mpit cum s-a spus. cu colectivizarea... plus situa]ia de la Arge[. Milea [tia s\-[i fac\ rela]ii `n interesul lui. pentru c\ se leag\ bine de ce spuneam mai devreme. tov. AMS: Copiii \[tia n\scu]i `n libertate nu [tiu. (. Eram la Snagov.» – a[a vorbea el.a. mi-a spus chiar Milea. CO: Da. dar nu st\p`nea suficient problemele din zona politico-militar\.. – `l [tiam de c`nd era prim-secretar la raionul Sebe[. nea Costic\. Ceau[escu avea pe cineva `n audien]\ [i am zis: «Hai s\ nu st\m `n picioare. c`nd discuta]i cu tovar\[ul. Postelnicu [i Homo[tean (la acea dat\. –. pe teritoriul ei. cine `l `mpinge pe Milea \sta?». cu ocazia aplica]iei de la Neptun. pe c`t era de viclean [i `ng`mfat – «M\i. . O s\ v\ povestesc.. Olteanu. Eu lucram bine cu el. AMS: Ce func]ie avea `n momentul \la? CO: Prim-adjunct al ministrului [i [ef al MStM. {i r\spund. pomenindu-i c`teva nume din apropia]ii lui Ceau[escu. o iau invers.. se consumase `n 1983. Ace[tia `l `mpingeau `n fa]a lui Ceau[escu. Schimbarea plutea `n aer. Era clar c\ `l aveau `n aten]ie [i studiau penetrarea. ~ntr-o discu]ie din octombrie 1985. {tiam despre ce e vorba.

Partea român\ elabora concep]ia aplica]iei [i toate documentele desf\[ur\rii acesteia. generalul Gribkov [i ministrul Ap\r\rii bulgar.156 ALEX MIHAI STOENESCU CO: Da. {ef de stat major era gene- ralul Paul Cheler. s\ ]inem seama de cele dou\ armate – sovietic\ [i bulgar\ –. Aplica]ia era condus\. AMS: Vi s-a p\rut c\ sovieticii f\ceau deliberat asta? Adic\ nu schimbau concep]ia pentru a ]ine Armata român\ `ntr-un stadiu de preg\tire. precum [i cu partea bulgar\. mereu?». care era [eful MStM atunci. dac\ citesc. ~n anul 1983 preg\team aplica]ia din prim\var\ cu Frontul român. cu partea sovietic\. s\ spunem. la Comandamentul For]elor Armate Unite. s\ mai schimb\m ceva. ~n timpul elabor\rii concep]iei aplica]iei am discutat cu generalul Milea. Pentru punerea de acord a concep]iei elaborate de partea român\ cu armata sovietic\ [i cu armata bulgar\. `ns\ mai mult dezv\luia atitudinea lor formal\ fa]\ de aplica]ii. ca s\ discute cu ei elementele de colaborare. ca [i precedentele. a fost trimis la bulgari generalul Nicolae Eftimescu. afl\. de ministrul Ap\r\rii al României. chiar a[a. Iar la Moscova. Dar la elaborarea acestei concep]ii noi trebuia s\ privim lucrurile `n lumina doctrinei militare na]ionale. `n sensul `mbun\t\]irii ei. precum [i de faptul c\ la aplica]ie luau parte mare[alul Kulikov. av`nd `n vedere c\ noi f\cuser\m ni[te schimb\ri `n con- cep]ie. ave]i dreptate. {i am convenit c\ nu putem merge la infinit cu aceea[i concep]ie. pentru c\ participa cu o armat\ `n compunerea Frontului român. ~n discu]iile cu Milea eu am ridicat problema: «Dom’ne. unde coman- dant [ef era mare[alul Viktor Kulikov. s-a hot\r`t s\ mearg\ generalul Vasile Milea. pe care le puneam de acord cu Comandamentul For]elor Armate Unite. pe care o des- f\[uram pe hart\. stereotip [i previzibil? CO: Se poate g`ndi [i a[a. iar comandantul frontului era generalul Ion Hortopan. de c`nd am `nceput aplica]iile avem aceea[i concep]ie. Dar. Repetarea unor concep]ii osificate nu contribuia la preg\tirea participan]ilor. iar [eful de stat major era generalul Anatoli Gribkov. `n sta]iunea Neptun. care [i ea participa cu o armat\ `n compunerea frontului comandat de români. generalul de armat\ Dobri .

comandantul suprem al For]elor Armate ale României. Vreau totu[i s\ men]ionez aici c\. domnule general! CO: Dup\ ce m-am `ntors de la Nicolae Ceau[escu. AMS: Da. folosit\ atunci [i de noi (grup de armate) este o structur\ strategic\. Ceau[escu nu citea textul.. românii. Frontul. la comandantul [ef al For]elor Armate Unite [i la [eful de stat major. De obicei.. De altfel. Nu [tiu la ce s-a referit.. Asta era concep]ia sovieticilor. El nu a respectat `ns\ `n `ntregime ce am stabilit. prin aceast\ form\. Dup\ ce a fost de acord. pe ansamblu. ~mpreun\ au discutat concep]ia. noi. Privea harta [i asculta explica]iile ministrului. Iar Ceau[escu `mi spune. m\i. Dar. dar la nivel strategic. AMS: Dar le cam bea. Dar dac\ ne g`ndim la nivel global. dar s\-i spui s\ nu bea!». ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 157 Djurov. potrivit cutumei.... din motivele ar\tate mai sus. Nicolae Ceau[escu a fost de acord [i a semnat raportul prezentat de mine. spre surprinderea mea: «Bine. ori c\ bea. care aveau alte obiective politico-strategice. dup\ ce aprob\. CO: Da. s\ se duc\. AMS: Modific\rile propuse. F\ceam raport scris `nainte [i el aproba sau nu. `n primul r`nd pentru noi. la faptul c\ Milea bea [i el ca orice om. zice ceva ori c\ e afemeiat. `n cadrul aplica]iei la care m-am referit se rezolvau [i probleme strategice importante. {ti]i cum era: c`nd n-are ce s\ spun\ despre o persoan\. a murit [i nu i-am spus. nu ne propuneam s\ pornim cu trupele noastre spre. CO: Domnule Stoenescu. la nivelul Armatei. s-o lu\m prin Europa. S-a dus la Moscova. ~n acest mod procedam [i cu aplica]iile pe care le des- f\[uram `n ]ar\. al Alian]ei `n care eram. Adev\rul este c\ noi f\ceam preg\tirea. i-am cerut lui Ceau[escu aprobarea ca la Moscova s\ mearg\ generalul Vasile Milea. textul [i harta cu aplica]ia. dup\ care se pro- nun]a. am discu- tat cu generalul Milea problemele cu care pleca la Moscova. cu generalul de armat\ Anatoli Gribkov. `n terminologia ruseasc\. Nu i-am spus lui Milea. important era s\ [tie. mi-a fost jen\. Nici mare[alul Kulikov [i nici generalul Gribkov n-au . ministrul Ap\r\rii român prezenta mai `nt`i lui Nicolae Ceau[escu.

românii trebuiau s\ lupte pentru a ocupa o serie de obiective din c`mpul tactic-operativ. ce ave]i acolo? Ce e cu asta? S\ v\ duce]i numai p`n\ aici [i v\ opri]i. cu un an `n urm\. Iei leg\tura cu ei. {i s\ ar\t\m toat\ desf\[urarea». Problema care s-a ridicat a fost: de ce a acceptat generalul Milea? El trebuia s\ spun\ atunci c\ nu este mandatat s\ modifice radical concep]ia aplica]iei [i apoi s\ informeze Bucure[tii. `n leg\tur\ cu aplica]ia. A[a a fost comu- nicat mare[alului Kulikov [i generalului Gribkov.. pe urm\ i-a primit [i. ci dup\ ce s-a `ntors de acolo. c\ noi vom desf\[ura aplica]ia dup\ concep]ia pe care o elaborasem. `n timpul aplica]iei din Bulgaria (1982). Nu prelucra]i tot». c\ «ocuparea Str`mtorilor a devenit o chestiune de actualitate». c\ i-a ]inut pe la u[\. chiar numai pe hart\. care era [eful Statului Major General al armatei sovietice. inclusiv pozi]ii for- tificate. Eu am asociat acest fapt cu ce spusese mare[alul Dmitri Ustinov.158 ALEX MIHAI STOENESCU avut obiec]ii. Sovieticii foloseau aceast\ expresie – prelucrare. Apoi generalul Gribkov i-a propus lui Milea s\ mearg\ [i la mare[alul Nikolai Ogarkov. foarte arogant [i sup\rat: «Ce c\uta]i la mine? Ia s\ vedem. apar]inea factorului politic. Capitala [i alte ora[e mari. Mi-a spus c\ mai `nt`i mare[alul Ogarkov nu i-a primit. {i atunci i-am spus lui Milea: «Nu sunt de acord cu asta. CO: Da. Decizia de a implica România `ntr-o astfel de ac]iune. AMS: Lucrurile astea vi le-a comunicat Milea prin telefon de acolo? CO: Nu la telefon. AMS: S\ explic\m c\ era vorba de ad`ncimea misiunii `n aplica]ie. iar acum rezulta ca sovieticii s\ ocupe restul ]\rii respec- tive. {ti]i cum f\ceau. Eu v\ spun ceea ce mi-a relatat Milea c`nd a venit.. ministrul Ap\r\rii al URSS. Cum ar\tam. . ca atitudine [i cu ce a venit `napoi de acolo. Eu nu mi-am dat seama de ce Milea a cedat [i a acceptat ceea ce i-au spus ei. `i comunici mare[alului [i \lora cu care ai vorbit c\ eu nu sunt de acord. A[a rezulta.

pentru c\ cititorii nu au cum s\ `n]eleag\. s-o fi `mb\tat. s\ asculte o parte din hot\r`re. s-au adresat `nt`i mare[alului sovietic. dar l-au dus la spital [i a fost internat vreo dou\ zile? CO: Nu [tiu de acel incident [i dac\ a avut loc atunci. AMS: Asta era `n 1983? CO: Da. . AMS: S\ preciz\m un lucru. A doua chestiune. Prin gestul lor. CO: Probabil c\ a fost a[a. ~n plus. Dac\ l-au dus la un spital. chiar acolo la hotelul din strada Haiducului. `n aprilie. {i a venit [i la noi. e clar. atunci putea fi racolat. nu [tiu. mai pu]in nem]ii [i cehoslovacii. AMS: Din informa]iile mele. {i le-am spus `nainte. c\ Milea a avut o problem\ la mas\. care pentru neini]ia]i nu `nseamn\ mare lucru. a fost o aplica- ]ie pe hart\. Eu l-am auzit pe Ceau[escu. Eu sunt conduc\torul aplica]iei. CO: Milea [i cu Chi]ac s-au adresat `nt`i mare[alului! AMS: Hopa! CO: Repet c\ numai generalii Milea [i Chi]ac. Postelnicu i-a raportat incidentul \sta lui Ceau[escu [i i-a spus c\ Milea a fost racolat. Eu st\team cu \la acolo [i ascul- tam. dintre to]i gene- ralii care au raportat. AMS: De-asta nu prea v\ iubeau \ia. c\ruia i te subordonezi. Mare[alul doar vine s\ asiste». condus\ de mare[alul Kulikov. cei doi generali români `l considerau comandant pe mare[alul sovietic. nu trebuia s-o fac eu. trebuia s-o fac\ Marele Stat Major. acolo s-a f\cut racolarea». care a cuprins armatele din Tratat. le-am reco- mandat: «V\ adresa]i mie. a superiorului t\u. pentru c\ translatorul colabora indu- bitabil cu ei.. din partea Armatei române. mare[alul era loc]iitorul ministrului Ap\r\rii al URSS. `ntr-o alt\ ocazie: «Dac\ a fost internat. nu mare[alului.. `n 1985. adic\ prezentarea situa]iei operativ-strategice. Ar fi fost ni[te pro[ti s\ nu aib\ Securitatea om `n toate aceste `mprejur\ri. pe zon\. care ne revenea nou\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 159 AMS: V\ `ntreb: atunci s-a `nt`mplat incidentul acela. Unii spun c\ exagera Postelnicu. Darea raportului este o chestiune de recunoa[tere a co- mandantului. Partea de informare.

nu [tiai ce reac]ie va avea Ceau[escu `n leg\tur\ cu Milea.. ci doar actul de militar [i om al datoriei. dar sunt eu ministrul Ap\r\rii [i conduc aceast\ aplica]ie. f\r\ s\ fac din asta un merit deosebit. (. AMS: Dur. [i noi ne-am opus. cu 30 de ani de la Tratat. Ce-mi pute]i spune de Eftimescu? Este [i el b\nuit de leg\- turi cu sovieticii (generalul Eftimescu era loc]iitorul [efului MStM `n 1989. CO: Probabil c\ nu m\ pl\ceau. iar el a mi-a spus atunci oarecum tulburat: «Ai fost [i tu prea dur».a.) AMS: Sinuciderea sau omor`rea lui Milea o discut\m mai t`rziu. c\ `l informasem pe Nicolae Ceau[escu despre cele petrecute la aplica]ia din Bulgaria. Am r\spuns sec: «Eu [tiu ce sunte]i. a[a ceva este inadmisibil. la Budapesta. Dialogul \sta a avut loc de fa]\ cu toat\ lumea. V\ pot confirma. AMS: Nu crede]i c\ au lucrat ca s\-l promoveze pe Milea? Ce v-a `ntrebat Postelnicu. `n decembrie.. Era periculoas\ treaba. f\r\ s\-i fi spus eu. din 1982. `n care i-am contrat dur. Bine. generalul Coman. voia s\-l schimbe pe Milea. din de- cembrie 1981. Mare[alul a v\zut c\ eu m\ uit ur`t la ei.160 ALEX MIHAI STOENESCU CO: Pentru o armat\.a..). n. dar era clar c\ `n acea faz\ Milea era `mpins. Pe urm\ mai avusesem probleme cu ei `n 1984. sunt comandantul for]elor Tratatului!». mai ales la nivelul cel mai `nalt. . Kulikov s-a iritat. era vizibil sup\rat. acolo la Haiducului? CO: Da. cu aplica]ia din Bulgaria. acolo. de[i Coman. unde au vrut s\ facem a[a. din 1982 [. Iar ei sunt subor- dona]ii mei». CO: Nu aveam de unde s\ [tiu. mai aveau ei repro[uri la adresa mea cu problema din Polonia. Era comandantul [ef al for]elor Tratatului de la Var[ovia. AMS: Nu v\ pl\ceau deloc sovieticii. Eu nu m-am dus la Ceau[escu s\-i spun ca un [colar: «Uita]i ce-au cu mine \[tia [i ce face Milea». a intervenit [i mi-a spus: «Dar sunt [i eu un om.

pe la minister. dar s\ [ti]i c\ a fost publicat\ cartea generalului Mihai Chiriac de la Acade- mie. [i a disp\rut. AMS: Domnule general. Din timpul evenimentelor. [i. d\-o dracului! (Interlocutorii izbucnesc `n r`s.. A ajuns adjunct al ministrului Ap\- r\rii [i [ef al Securit\]ii. dialogul se `ntrerupe c`teva minute din aceast\ cauz\. era o blond\ a[a [i avea [i un pistol. (Inter- locutorii izbucnesc din nou `n r`s. unde arat\ c\ aveau la cursuri ofi]eri cerceta[i [i s-au g`ndit s\ formeze o grup\ profesionist\. nu [tiu mai multe eu. eu am v\zut c\ `n curtea Academiei. Militaru. ei bine. zice. m\ `nt`lnesc cu el. Cititorii vor trage concluziile. s\-i captureze pe terori[tii care tot tr\geau prin preajma Academiei. [terge]i-v\ lacrimile de r`s. Hai. unde este ie[irea din tunelul acela care leag\. ~nainte de a fi ministru al Ap\r\rii. a[a c\ nu s-a mai `ntors la Academie..... pe la Eftimescu. ~mi spune mie. Nu omorau pe nimeni... au primit telefon de . de-acolo mi-a ie[it o blond\ (interlocutorii izbucnesc `n r`s). `]i ba]i joc de mine?» «Nu. [i. dom’ne. cazul \sta o s\ vi-l expun cumva indirect. c`nd au `ncercat s\ ac]ioneze s\-i captureze pe terori[ti. am v\zut o blond\» [i \la pune repede m`na pe tine [i te face adjunctul lui. Mai tre- ceau [i ni[te Lada cu numere sovietice prin fa]\. M\ refer la o `nt`mplare din 1991. `]i ba]i joc de mine?» AMS (r`de): O fi fost vreo rusoaic\. AMS: Logof\tu? CO: Ei.. c`t [i `n acea perioad\. Hai. nu am avut informa]ii `n acest sens... – [ti]i care –. ne plimb\m prin Parcul Her\str\u [i `l `ntreb: «Cum ai f\cut dom’ne chestia aia de la Academie?». ~n mo- mentul \la eu m-am dus pe la minister s\ raportez». `i spui ministrului: «Tov. dom’ne... s\ v\d ce e pe acolo. {i ei. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 161 CO: Dup\ evenimente mi-a spus cineva. CO (r`de): «Hai. leag\ Casa Poporului de Palatul Cotroceni.) Rezulta c\ blonda lui Logof\tu era pe post de terorist `n decembrie 1989! Problema delicioas\ este c\ te duci a[a. «Dom’ne.» [i a ajuns ad- junct al ministrului Ap\r\rii. dom’ne. pentru c\ nu a l\sat s\ se `n]eleag\.) {i-mi spune: «Eu atunci m-am dus la minister.

Nu ne juc\m nici cu regimurile po- litice. Securitatea putea s\ aib\ probele. Nicolae Ceau[escu era avizat asupra acestor tentative de penetrare. pentru c\ lucrau ei.. culmea e c\ la revolu]ie s-a dus [i el spre Televiziune. nici cu pove[tile politice. {eful statului v-a cerut vreodat\ s\ lua]i m\suri cu privire la aceste cadre? CO: Da. era treaba lor. are peste 90 de ani. erau raportate lui Ceau[escu. se duceau.162 ALEX MIHAI STOENESCU la Logof\tu cu amenin]area plutonului de execu]ie dac\ ies din Academie s\-i prind\ pe \ia. dar c`nd a v\zut venind tancurile cu Dinescu [i Caramitru s-a retras. n-a fost niciodat\ comandant `nainte de 1989. raportau pe linia lor. AMS: Ce func]ii avusese `n rela]iile cu sovieticii? CO: El a fost loc]iitorul [efului Direc]iei Opera]ii din MStM [i s-a ocupat de leg\turile cu Tratatul de la Var[ovia. Era circ. s\ fie numi]i `n func]ii `n economia na]ional\. AMS: {i nu v\ informa: «P\zi]i-v\! Feri]i-v\!» CO: Nu m\ informa. AMS: Aici cred c\ este un loc unde Securitatea a ratat misiunea. El este cel care a cerut conducerii MApN ca unii s\ fie sco[i de la comanda marilor unit\]i. A fost antrenat `n toate intimit\]ile rela]iei Armatei noastre cu Tratatul de la Var[ovia. legate de activitatea acestei categorii de cadre. CO: Am v\zut [i eu `n carte pasajul \sta. care tr\ie[te [i acum. cum le-a]i numit: «care aveau rela]ii cu str\inii». ce discut\m noi aici ]ine de penetrarea sovietic\ `n Armata noastr\. dac\ o f\ceau. Logof\tu era loc]iitorul comandantului Academiei. Mie mi-a spus generalul Ion Tutoveanu.. iar al]ii au fost trimi[i la Academia Militar\. CO: Absolut serios! AMS: Admitem c\ problemele specifice. O simpl\ b\nuial\ nu con- teaz\. CO: Este posibil. . ce informa]ii a]i avut despre leg\turile lui Logof\tu [i ale altora cu sovieticii? CO: Nu am avut eu probele `n fa]\. AMS: Domnule general. Ministrul Ap\r\rii era informat cu ceea ce se considera c\ trebuie s\ [tie. AMS: Dar dvs. s\ le spunem a[a.

aici se confirm\ cu alte informa]ii pe care le am. Din momentul acela au `nceput s\ fie extrem de aten]i [i favorabili `n ce v\ prive[te. Atunci St\nculescu pleca de la minister. M\i.. Nicolescu. bine ai venit. despre care Securitatea afirma c\ sunt agen]i ai sovieticilor. Eu de unde s\ [tiu. Nu am discutat-o cu nimeni. {i \la cinic. Prin urmare. CO: Nu v\ contrazic. Ce func]ie avea Nicolescu \sta? CO: Era adjunct al ministrului. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 163 Pentru c\ lucraser\ mult timp cu ei. la pensie. faptul c\ ar\tau o anumit\ afinitate fa]\ de ei. e cam acela[i lucru». caut\ s\-i mai r\re[ti. l\ud`ndu-l ceilal]i. eu am devenit b\nuitor. «M\i. prin 1991. CO: {i l-a primit St\nculescu: «M\i. pe baza rapoartelor personale prin care au cerut acest lucru chiar ei. c\ \sta. faptul c\ erau `mpin[i `nainte pentru a ocupa func]ii cheie. Mi s-a spus. Gigi. Astea nu sunt pove[ti de tabloide. n-a[ putea spune c\ a fost o campanie. c\ de ce nu l-am depistat. domnule? AMS: Una din gravele erori ale Securit\]ii. dar numindu-i pe cei care au f\cut studii acolo. zice. zice. s\-i mai `mpr\[tii. dup\ decembrie 1989. s\ fac\ studii `n URSS. iar c`nd s-a `ntors deja scoseser\ decretul cu trecerea lui `n rezerv\. vorbim de 1991. [i `nainte s\ plece a f\cut o list\ cu ofi]erii adu[i sau promova]i de Militaru. CO: E posibil. ca s\ `i dea afar\. Mi-a repro[at Ilie Ceau[escu. eu nu pot s\ mai trimit ofi]eri la academiile sovietice. ia [i tu [i cite[te \sta». c\ a fost rezidentul agenturii sovietice. {i i-a dat. Era St\nculescu ministru [i l-a trimis `n concediu. Hai s\ termin cu Logof\tu! Este intere- sant ce mi-a spus el atunci. tu ai dreptate. la un moment dat. c\ a]i interzis. era un fel de rezident al GRU. la conducerea Academiei.» A fost o `n]elegere `ntre Ceau[escu [i mine. Eu odat\ i-am spus lui Ceau[escu: «Tovar\[e Ceau- [escu. AMS: {tiu eu. Aici este cazul s\ v\ spun c\ unii dintre ace[tia au fost trecu]i `n rezerv\. pentru c\ ceea ce spune]i dvs. . s\-i `nve]e pe ai no[tri. AMS: V\ pot spune c\ v-a sim]it Securitatea. nu am cum s\ [tiu. {i i-a dat Monitorul Oficial `n care era trecerea lui `n rezerv\.. L\ud`ndu-l generalul Nicolescu pe Logof\tu. AMS: Probabil `n preajma lui aprilie.

AMS: Ce era \sta? CO: Generalul Lavric Gheorghe era loc]iitorul comandantului Infanteriei [i Tancurilor. AMS: Ce dezastru a fost `n armat\! CO: ~n celelalte armate aliate `ntreaga conducere era cu studii `n URSS. Nu [tiu ce i-a determinat pe ei. AMS: Vai de capul nostru! Vai de capul nostru! {i de ce sector r\spundea? CO: Era adjunct cu probleme economice. interveneau pentru ei. [i r\mâneau pe posturi. Cum naiba? Ce. aveai tabelul cu ei. Alt\ figur\ dubioas\. nu erau dovezi. Alea puteai s\ le deduci. c\ cine dracu’ s\ vin\ [i s\-]i dea tabelul cu agen]ii sovieticilor? Mai auzeam. a[a l-am l\sat.. `n America. s\ ne `n]elegem. el era loc]iitorul comandantului [ef al for]elor armate unite din Tratatul de la Var[ovia pentru armata român\.. sigur. Dar. A venit la mine la un moment dat. dar sigur c\ b\teau la ochi. mai spunea Coman odat\. AMS: Din 1969!!! Era pe func]ia asta din 1969? De dou\zeci de ani? CO: Da. c\ nu suntem pro[ti s\ nu `n]elegem lucrurile astea. poate c\ [tiau prea multe [i le-au trimis rudele afar\. cu lotul celor [coli]i `n URSS [i f\cut consilierul lui. ale Direc]iei de Contrainforma]ii militare! Nu crede]i? . {i vede]i c\ chemarea `n activitate a acestei categorii de generali `n v`rst\. pensiona]i. c\ \la n-a fost agent.. Pe generalul Nicolescu a[a l-am g\sit. ~n timpul lui Milea s-a pensionat.. Puteai s\ deduci. a fost [i o autodemascare. domnule general. ca s\ te ui]i pe el [i s\ spui c\ \sta nu este? AMS: Grave erori ale Securit\]ii `n aceast\ chestiune. iar `n 1989 a fost chemat de Militaru. i se cerea s\ rezolve problemele astea cu implicarea armatei `n economia na]ional\. mai important. au fugit `n America. AMS: Plus c\ aveau rude afar\. c\ fiica lui era medic [i ginerele lui inginer. La generalul Lavric Gheorghe s-au dus to]i. trimi[i de ru[i. CO: Sigur.164 ALEX MIHAI STOENESCU AMS: Vai de capul nostru! CO: Era pe postul de adjunct din 1969.

Nu l-am mai `ntrebat dup\ aia dac\ s-a dus la Postelnicu sau nu. {erb a fost. |[tia doi erau coman- dan]i de armate `n 1968. [i dup\ opt zile a murit». dvs. Postelnicu mi-a spus: «Vede]i c\ o s\-l chem\m pe Dinu s\ avem o discu]ie cu el». El mi-a relatat `n 1991. am zis eu. cunosc`ndu-l. cu care se afla `n rela]ii de prietenie [i care l-a `ngrijit `n spital. AMS: Nu. Mai existau de-\[tia `n condu- cerea Armatei? Viceamiralul Dinu. prin noiem- brie. a tr\d\torilor de ]ar\. F\r\ s\ precizeze de ce. pentru totdeauna. . [eful DIA. [tiu c\ nu este pl\cut [i nici u[or.. Se b\nuia un cancer pulmonar. trebuie s\ v\ `napoia]i la Jilava. domnule general? CO: Militaru.. A[a a fost. AMS: Probabil c\ le-a oferit colaborarea ca s\-l lase `n pace. care a scris despre asta [i a recunoscut. Ne-am desp\r]it `n aprilie 1992. mi-a spus: «M\ `ntreba]i de ce a murit a[a repede generalul Nicolescu? V\ r\spund: cred c\ a vrut s\ moar\. Eu – a mai zis el – trebuie s\ merg la Spitalul Militar [i nu [tiu dac\ am s\ m\ mai `ntorc». general Vasile Cândea. «Este posibil s\ fi avut ceva de ascuns» – a `ncheiat Cândea. s-a auto- denun]at. C`nd ne-am luat la revedere. Eu. ce era cu el? CO: Nu cunosc fapte. dar de acolo v\ ve]i `ntoarce. Adaug eu: generalul Nicolescu poate figura pe lista celor care au murit l\s`nd o umbr\ de suspiciune. la Coman- damentul Armatei a 2-a (22-31 decembrie 1989). Pot s\ v\ spun c\ `n 1985. ~n calitate de consilier al lui Militaru a fost trimis la Buz\u pentru a ancheta ce s-a `nt`mplat `n zilele c`nd eu m\ aflam acolo. A refuzat s\ ia medicamentele indicate [i s\ se mai hr\neasc\. Cunoscutul cardiolog. [i i-am spus: «M\i. Nicolescu mi-a spus: «Domnule general. El a murit `n spital. iar\[i. «Cam sus- pect». Care mai erau agen]i. eu am explicat treaba asta. care-mi fusese gazd\. vezi c\ o s\ te cheme Postelnicu». Eu am plecat la Capital\ [i nu mai cunosc ce s-a `nt`mplat. eu vorbesc `n 1989. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 165 CO: Asta este! Dar cazul lui Nicolescu este chiar dramatic. profesor dr. Era sup\rat c\ Militaru nu luase m\suri `mpotriva generalului Ion D`nd\reanu. am fost coleg cu Dinu de [coal\ militar\. Militaru la Cluj [i {erb la Bucure[ti. caz cunoscut. AMS: Soarta spionilor.

~ntre subiectele abordate subliniez dou\: a) mi-a povestit c\ `n decembrie 1989. Mi-am manifestat nedumerirea [i l-am refuzat. era reprezentantul Rolls Royce.. am terminat. «M\i. considerat un foarte bun profesionist. s\ m\ ia [i pe mine acolo. dar am aflat de la Nu]\ leg\tura lui cu St\nculescu. fii serios.).166 ALEX MIHAI STOENESCU CO: Dar Dinu lucruri ascunse are. AMS: Ce [tia]i despre leg\turile generalului St\nculescu `n str\in\tate? CO: Mie mi-a spus cineva de la Securitate c\ [i el era omul lor (al sovieticilor. Nu era la TAROM.. Cu cel\lalt. voia s\ m\ duc\ s\ iau leg\tura cu \sta. S\ nu se confunde cu Popa George. m\ cuno[team. stilat. a[a.. Fiind ofi- ]er de artilerie [i membru `n PCR din 1947. L-am `nt`lnit pe Dinu de mai multe ori `n anul 1991. care conducea Partidul Comunist. «Dac\ nu vre]i s\ merge]i la Moscova s\ lua]i leg\- tura. dar [i pentru faptul c\ [tia foarte bine dialectul limbii ruse folosit de lipoveni.. «am fost – zicea el – `n punctele fierbin]i. ce s\ caut eu acolo?» AMS: ~n 1991? CO: Da. CO: M\ rog. ca s\ v\d cum se desf\- [oar\». Pop \sta. unde a absolvit un curs cu durata de doi ani pe linia artileriei . comandantul Diviziei 9 Mecanizate. nu l-am cunoscut. n. ~i spuneam «lipoveanu». mie mi-a spus lucrul \sta [i generalul Nu]\: «Vezi c\ St\nculescu a fost recrutat de englezi».a.. Parc\ de la TAROM. b) mi-a propus s\ merg cu el la Moscova. ~n alt\ ocazie mi-a spus c\ Pop \la era agent de studiu. de la Constan]a? CO: Ba da. absolvent al Acade- miei de artilerie de la Leningrad. AMS: Popa George n-a fost comandantul Diviziei 9. un tip inteligent. C\ a fost recrutat de Pop... Pop. Cu generalul Popa George. a fost trimis la studii `n URSS.» «Hai dom’ne. AMS: George Pop. Ziuganov. nu era agent de recrutare. pentru c\ era tulcean. av`nd `n vedere func]ia. dar eu [tiu c\ era al englezilor» – i-am spus. AMS: E normal.. CO: Viceamiralul {tefan Dinu i-a succedat `n func]ie generalu- lui Dumitru Dumitru.

c`nd f\ceam stagiul militar la Mihail Kog\lniceanu. Scenariul sovietic. rafinat. Aceast\ manevr\ mi-a `nt\rit convingerea c\. cu `nclina]ii spre alte domenii dec`t s\ comande. Era t`n\r. Cei doi s-au `ntre]inut. lui Dumitru: «Ru[ii au vrut s\ m\ recruteze». l-au trimis la cursul de ata[a]i mi- litari. Acest aspect a fost sesizat [i de generalul Ioan Botea. ci mai mult un responsabil de divizie. foarte serios.. Adic\. unde au avut nevoie ru[ii. iar dup\ aceea a fost numit ata[at militar la Moscova. ca s\-l dirijeze dup\ aia. prin intermediul translatorului. . cu sprijinul celor de la Direc]ia Informa]ii. De fapt. dintr-o circumscrip]ie din jude]ul Constan]a. Eu i-am r\spuns c\ sunt unele motive: generalul este depu- tat `n MAN. era un tip inteligent. [efului Direc]iei Informa]ii. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 167 de coast\. comandat\ de generalul Popa George. [i. Dup\ c`teva luni se `ntoarce acas\. mare[alul. `n limba rus\. colonelul Endrijevschi. `ntr-o `mprejurare. se vedea c\ e umblat pe afar\. Este posibil a[a ceva?». l-a constituit interven]ia mare[alului Viktor Kulikov cu ocazia unei aplica]ii pe hart\. care se executa cu Regi- mentul 34 Mecanizat de la Tropaisar din Divizia 9 Mecanizat\. generalul Popa George a fost coman- dantul meu de Divizie. {i atunci Dumitru `l ia [i `l nume[te `n misiune la Londra. Manevra transfer\rii lui la Londra dup\ ce se autodenun]ase ca subiect al unei racol\ri mi-a `nt\rit mai t`rziu b\nuiala c\ lucreaz\ pentru sovietici. AMS: Este deci posibil ca pe acest traseu s\ se fi ajuns la St\n- culescu. s\ vezi ce se `nt`mpl\. comandantul Diviziei 9. acest traseu mi-a fost descris de generalul Dumitru Dumitru `n 1968. nu pentru c\ nu s-ar fi priceput. `n organele centrale. dup\ ce a fost luat `n aceast\ Direc]ie. mi-a spus: «Tovar\[e ministru. Domnule general. `ntre altele. evi- dent. ci pentru c\ nu-i pl\cea comanda. se duce [i `i spune [efului lui. CO: Da. fost comandant al Regimentului 34 Infanterie `n campania din Vest care. a dat rezultate. mi-a spus c\ `n anii de c`nd este comandant de divizie nu a pedepsit pe nimeni. m-a `ntrebat de ce nu este promovat la Bucure[ti generalul Popa. iar dup\ ce am plecat de acolo. m-am `nt`lnit de c`teva ori cu generalul Popa George. De fapt.. ~nc\ un argu- ment. Adic\. el nu era un comandant auten- tic. {i. stilat. {tiu de la cei din Direc]ia Informa]ii a Armatei c\.

s-a obi[nuit aici – am `ncercat s\-l conving pe mare[al –. de la prim-secretar la gospodine. Atunci nu [tia el. Era `ntr-adev\r foarte popular `n jude]. au venit ofi]erii politici [i ne-au spus: «Toat\ lumea voteaz\ pe tov. dar eu am re]inut sensul interven]iei: «Este foarte legat de garnizoan\. `i spun mare[alului: so]ia gene- ralului este medic specialist. M-am g`ndit c\ sunt at`tea probleme. La 30 decembrie 1989. majoritatea cu studii `n URSS. Finalul se cunoa[te. c\ Mihail Gorbaciov nu este interesat de socialism [i c\ ei au jucat un scenariu f\cut `n alt\ parte. ca [i al]ii. Ne-au adunat `n cazarm\. AMS: Totu[i. este incredibil ce se `nt`mpla `n Armat\. nu numai `n armat\. Ceau[escu ar fi putut s\-i repro[eze mare[alului Kuli- kov aceste interven]ii [i eram terminat `nc\ de atunci. domnule general. am organizat un spectacol [i pe urm\ ne-au dus `ncolona]i s\ vot\m. ~n celelalte ]\ri participante la Tratatul de la Var[ovia. Propunerea a r\mas. CO: Vede]i. Conteaz\ ce se dorea. A venit la Casa de cultur\. s\ nu cread\ c\ mi-am f\cut o preocupare din asta. CO: Dar fiind [i translatorul român cu noi. nu exista. cum l-am v\zut la televizor. c`nd generalul Militaru era la putere. am`nat mul]i ani. eu am g`ndit c\ a transmis ce trebuie unde trebuie.168 ALEX MIHAI STOENESCU AMS: ~l votasem noi. Mai da]i-mi un nume. AMS: Sigur. ne sare `n cap toat\ lumea. bine cotat\ [i legat\ de locul de mun- c\. Erau justific\ri. F\r\ s\ intru `n detalii. problema celor cu studii `n URSS. o mi[care dac\ facem s\-l mut\m. CO: {i mai este o chestiune. `ntre generalii avansa]i de la un grad la altul. subliniez doar c\ Nicolae Ceau- [escu a numit prim-mini[tri – Ilie Verde]. aici trebuie s\ l\murim o chestiune de principiu. Nu l-am informat pe Ceau[escu. figura [i Popa George. `n general. Pentru noi. Trebuiau s\-i spun\ cei care se ocupau cu tre- burile astea. Asta era `n 1974 sau 1975. general Popa George». Nu [tiu dac\ mare[alul s-a l\sat convins. rela]iile cu sovieticii au avut ele- mente de suspiciune din cauza pozi]iei României `n raporturile cu Moscova. care acum r`dea foarte satisf\cut. Am mai `ncercat noi [i ne-am aprins paie `n cap». domnule profesor. ~nvinseser\ ai lor. Constantin D\sc\lescu – .

Nu a[a s-a pus problema. el fusese `ntr-adev\r trimis la Canal pentru calit\]ile lui de bun organizator. c\ f\r\ el nu ve]i avea `nzestrare de acum `ncolo». etc. `n ce `l prive[te pe Vasile Ionel.. ca s\ atrag\ aten]ia asupra unor oameni nevinova]i [i ei s\ lucreze cu al]ii. domnule general. c`nd am f\cut un control la Direc]ia . colonelul Endrijevski: «Tovar\[ul Olteanu. CO: Acestea au fost cele c`teva exemple privindu-i pe cei doi. ~ns\. Nicolae Giosanu. pre[edintele Marii Adun\ri Na]ionale. mini[tri etc. c`nd era `n desf\[urare aplica]ia de care v-am vorbit `nainte [i `n care mare[alul Kulikov m-a `ntrebat de generalul Popa. Mutarea fusese f\cut\ de Ceau[escu la propunerea lui Ion Coman. dar. sub acoperirea rezolv\rii pro- blemelor de munc\. AMS: Pe de alt\ parte. Uita]i-v\ ce s-a `nt`mplat `n celelalte ]\ri! La un semn al Moscovei. AMS: Pe undeva. putea s\ fie [i o diversiune. `n 1966. oamenii cu [colile f\cute acolo au ac]ionat [i [i-au r\sturnat comandan]ii. Nu-l dusesem eu. Nu se punea problema c\ generalul Ionel nu era bun pentru `nzestrare. Nu ne mai d\deau armament din noile genera]ii. S\ v\ spun un lucru: la doi ani dup\ ce am venit eu la Sec]ia militar\. A[a s-a `nt`mplat.. Crede]i `n aceast\ ipotez\? CO: Putea s\ fie [i o diversiune. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 169 cu studii `n URSS. dar pe generalul Vasile Ionel de ce l-a]i dus la Canalul Dun\re Marea Neagr\?». Zice mare[alul sovietic: «Trebuie s\-l lua]i de acolo. acela[i mare[al m-a `ntrebat prin translator. unde lucrase timp de 18 ani. Era o amenin]are. AMS: ~nzestrarea depindea de sovietici. s-au `nt`lnit. Era un bun profe- sionist. avea dreptate. de inspira]ie sovietic\. Atitudinea exigent\ a lui Nicolae Ceau[escu cu privire la Armat\ `n aceast\ chestiune poate fi explicat\ prin teama lui c\ Armata ar fi putut fi implicat\ `ntr-o lovitur\ de stat.. CO: ~n 1983 – nu l-am informat pe Ceau[escu nici de ches- tiunea asta –. `n Dobrogea. fiind acum am`ndoi `n zon\.. cu studii acolo. De la cei de la Contrainforma]ii militare mi s-a spus la un moment dat c\ generalii Ionel Vasile [i Popa George. dar nu puteam s\ dau vina pe Ceau[escu. iar eu nu puteam risca s\ intru `n a[a ceva. liderii politici.

AMS: Avem lista generalilor adu[i de Militaru din rezerv\ [i retragere. cum v\ spuneam.170 ALEX MIHAI STOENESCU General\ a ~nzestr\rii. AMS: Ce func]ie avea acolo? CO: Era director general al Centralei Canalul Dun\re–Marea Neagr\. condus\ de generalul Vasile Ionel. c\pitanul Nicolae.» De fumat. b\ie]i tineri. Comandantul ei.. c`]iva erau de la Oradea. eu am discutat cu Elena Ceau- [escu. Majoritatea solda]ilor erau ma- ghiari. «Las\-l. cuno[teau stra- da pe care locuia. totu[i. [i ]\ru[ii de ancorat cortul se aduceau din URSS. s\ r\m`n\ la Transporturi. zice ea. prosop. `i mai serveam cu ceva etc. Unii. Asta a fost. C\pitanul Nicolae `mi spune `ntr-o zi. Garda era de la Regimentul 2 Mecanizat.» Poate avea dreptate.... ~i aduce din rezerv\ [i `i pune comandan]i. a[a c\ nu aveam nevoie. [i `n fa]a mea.. pe Pletos l-au numit comandantul Diviziei 1 . l-au pus pe Ciub\ncan la cadre. C`nd s-a terminat activitatea la Canal.. generalul Coman. l-a propus Coman `n luna februarie 1980. Poate la Timi[oara! ~[i vedeau de treaba lor. Erau muncitori. care au aflat de la comandantul lor cine am fost. m\ rog. Unde `l `ncadr\m? Ce facem cu el?». care fusesem pe teren la Ia[i. dup\ ce venisem eu. dar. [i adjunct al ministrului Transporturilor. A plecat la post `n mai 1980. `n locul lor erau gratii. acolo. mai aveam la mine unelte de b\rbierit. care de-abia mai merge.. Eram re]inut `n {oseaua Olteni]ei. vre]i s\ v\ lu\m ceva de la chio[c? Biscui]i. c`nd era [i D\sc\lescu la grilajul lui: «Tovar\[e general. pentru c\ ea r\spundea de cadre: «Trebuie s\-l aducem `napoi. Dar s-au purtat foarte respectuos. pe care vreau s\ v-o spun eu. AMS: Dar. m\ cuno[tea. Acolo nu mai erau u[i. m-au `ntrebat: «Tovar\[e general. nu fumam. Pe urm\ am intrat `n discu]ii cu ei. [i cu «pic\]ele». to]i lucrau `n fabric\. pe ce temei a fost trimis Ionel la Canal? CO: Pe Vasile Ionel l-a propus. Eu am o sor\ `n Oradea. adic\ vizavi de mine. Eu. l-au adus din rezerv\ [i `i aduce pe to]i \[tia care au fost cu studii `n URSS. CO: Aici s-a petrecut o chestie. de propus.. Le-am mul]umit pentru gestul lor. L-am auzit pe Coman c\ solda]ii s-ar fi purtat ur`t. era Constantin D\sc\lescu. Pe Pletos. m`ncare.

Pe el nu-l mira treaba asta. c\ are prea multe aluzii `n locul unor afirma]ii tran[ante. fost `nalt func]ionar al Comitetului Central. El. ulterior ne-am adaptat [i noi realit\]i- lor: am sugerat ofi]erilor s\ accepte o astfel de colaborare. dar dumneata n-ai studii `n URSS?». care a lucrat `n func]ii din care avea acces direct la aceste probleme.» «P\i cum te-a pus ministrul Ap\r\rii!» «Hopa!» `mi zic. Bucure[ti. era unul dintre apropia]ii generalului Militaru [i mult timp `i fusese loc]iitor. Transparen]e dintr-o via]\ condamnat\ la discre]ie. astfel c\ datele [i informa]iile ob]inute de ace[ti ofi]eri erau prezentate mai `nt`i DIA [i. numai dup\ aceea. tu n-ai v\zut ce s-a `nt`mplat?» Generalul Dumitru Pletos. 197 (tiraj confiden]ial. 2005. 74 Viceamiral (r) {tefan Dinu. execut`nd ordinele Armatei. c\ este subiectiv\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 171 Mecanizate Bucure[ti». Au avut rela]ii str`nse p`n\ la moartea lui Militaru.“ Se poate spune orice despre aceast\ m\rturie. prin c\r]i [i prin pres\. la 31 decembrie 1989. Cazul colonelului de Securitate Stelian Pintilie. ~n anul 2005. . nu au obiect. Zic: «Ce-i de mirare. 10 exemplare). a ar\tat c\ majoritatea ofi]erilor racola]i de Securitate din DIA continua s\ lucreze cu Armata: „Desigur. cum ar\tam. P`n\ [i DIA i-a lucrat subtil. care era chel complet. care le-a t\iat leg\turile la momentul potrivit. `ns\ acuma asta a fost manifestarea lui. c\ fu- seser\ adu[i \ia din rezerv\. la scurt timp dup\ mine. s-a hot\r`t ceva cu Transilvania?» I-am r\spuns c\ nu `n]eleg la ce se refer\. Explica]ia lui a fost: «Au luat-o ungurii?» Mai mult nu cunosc din aceast\ problem\. care avea studii acolo. ~n timpul exerci]iului func]iei nu m-a `ntrebat niciodat\.» «Nici un curs?» «Nu. Pe Constantin D\sc\lescu l-au depus. viceamiralul (r) {tefan Dinu. Inter- vine atunci D\sc\lescu [i m\ `ntreab\: «Bine. «Nu. p. este poate cel mai elocvent. ~nc\ ceva. c\ este singular\. Iat\ cum se legau chestiunile. dar vine de la un fost ministru al Ap\r\rii. cei din DIA. dar este un subiect de reflec]ie. Prima `ntrebare pe care mi-a adresat-o a fost: «{tii. Lamen- t\rile fo[tilor ofi]eri de contrainforma]ii militare din Securitate. controlat\ `ns\ de noi. Lucrurile sunt clare. fostul [ef al DIA. o parte din informa]ii erau transmise Securit\]ii“74. `l mira c\ nu eram eu cu studii acolo.

dup\ ce a func]ionat drept cel mai eficient instrument de control al na]iunii [i statului `n numele [i la ordinul partidului. moment `n care a fost pus\ `n situa]ia s\ aleag\. Nici un stat din lume nu a cunoscut trei c\deri catastrofale `n numai 70 de ani. SRI fiind o structur\ relativ nou\. pe fondul `ntreb\rilor proprii privind . Trebuia s\ avem un serviciu secret [i acesta a fost. c\ruia i se pr\bu[e[te serviciul secret. Nici unul din celelalte state comuniste europene nu a cunoscut aceast\ situa]ie. Aceast\ schim- bare de optic\ s-a produs ca urmare a apari]iei conflictului `ntre regim (Ceau[escu) [i muncitori (Bra[ov–1987). construit\ pe r\m\[i]ele Securit\]ii. Securitatea se afla [i ea la cap\tul unui proces ireversibil de uzur\. Românii au mai cunoscut-o `n 1917 [i `n 1944. Trebuia s\ avem serviciu secret [i dup\ decembrie 1989 [i n-am avut. a `ncercat s\ revin\ la principiile dogmatice pe baza c\rora fusese `nfiin]at\ de Uniunea Sovietic\ – s\ slujeasc\ clasa muncitoare. agresiunea diversionist\ `mpotriva Securit\]ii din decembrie 1989. Marea eroare sau. anii decisivi ai crizei sistemului comunist din România. Un stat. Ea era adaptat\ `n `ntregime la particularit\]ile unui regim cu puterea concentrat\ la v`rf – un v`rf despicat [i nu numai de asta diform –. succesul opera]iunii sovi- etice de infiltrare la nivelurile superioare ale statului român se afl\ [i `n sl\biciunile Departamentului Securit\]ii Statului. `n care func]iile principale de conducere erau `mp\r]ite `ntre Nicolae [i Elena Ceau[escu. marea gre[eal\ de calcul a Securit\]ii a fost c\. indiferent de regimul lui. [i asta spune foarte multe despre soliditatea statului nostru. este un stat cu m`inile ridicate. ~n perioada 1987–1989. mai corect spus. Eroarea doctrinar\. care urm\rea de aproape schimb\rile petrecute `n politica intern\ [i extern\ a Partidului Comunist Român. Sf`r[it de serviciu secret Reamintesc c\ `ntreg acest capitol analizeaz\ Securitatea ca ser- viciu secret al ]\rii. care depindea de hot\r`rile lui Ceau[escu.172 ALEX MIHAI STOENESCU Cauza distrugerii serviciului secret al ]\rii.

prin sl\birea activit\]ii opresive asupra cet\]enilor [i tratarea cu modera]ie a fenomenului disident. EVEX. folosindu-[i oamenii infiltra]i `n func]ii de demnitari ai partidului [i statului. chiar [i aberant. O ranchiun\ perpetuat\ `n timp. . ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 173 viitorul ei. p. Ilie Stoian. cunoscutul ziarist de la Expres. c`t. Pasul `napoi f\cut prin tentativa de a se izola `n interi- orul legisla]iei („stricta respectare a legilor“). Ceea ce pentru mem- brul societ\]ii civile de ast\zi este de ne`n]eles. 47. Criminala capodoper\. a fost un gest suicidar. Vasile Milea s-a dovedit `n timp una dintre cele mai sinistre personaje din armat\. To]i ofi]erii mai `n v`rst\ ori generalii cu care am stat de vorb\ ni l-au `nf\]i[at pe Milea drept un alcoolic ordinar [i un individ `n stare s\ execute orice ordin. 1994. Singura ei [ans\ era s\ dea o lovitur\ de palat. Ed. pentru a-l determina s\ nu tr\deze „cauza“. Ceau[escu va exercita o permanent\ presiune psihologic\ asupra lui Milea. Nu se putea. numai pen- tru c\ venea din partea lui Ceau[escu“75. Tinerama [i Evenimentul zilei explic\ lipsa de `n]elegere a generalului Milea fa]\ de realitatea `n care se g\sea printr-o alt\ imagine despre fostul ministru dec`t cea proiectat\ eroic dup\ revolu]ie: „Ridicat `n grad pe baz\ de dosar PCR. iresponsabil\ a `naltului aparat politic [i de faptul esen]ial c\ structurile de jos ale partidului nu afi[au vreo inten]ie de revolt\. Bucure[ti. Avizat de Securitate asupra loviturii date de Dobri Djurov `n Bulgaria `mpotriva lui Jivkov. Ofi]erul de Securi- tate era mai bine pl\tit dec`t cel de Armat\ [i exercita controlul informativ asupra celor de la Armat\. Evident c\ un astfel de personaj nu putea da o lovitur\ de stat. sub regimul comunist ap\sa destul de greu asupra psihologiei ofi]erului. mai ales atunci 75 Ilie Stoian. Generalul Vlad afirm\ c\ a f\cut aceste ten- tative. Armata invidia [i totodat\ ura Securitatea. din cauza unui oportunism de cea mai joas\ spe]\. nu at`t din cauza unor mari p\cate. de la `nceputurile celor dou\ institu]ii. al calit\]ii sale de institu]ie profesionist\ a statului. dar s-a lovit de frica lui Milea fa]\ de Nicolae Ceau[escu. de solidaritatea la[\. [i s\ ajung\ la o `n]elegere cu Armata. `n primul r`nd. ne apare ast\zi ca o ie[ire dis- cret\ din sistem. prin insisten]a de a-i prezenta lui Ceau[escu realitatea cu scopul de a-l determina s\ fac\ o mi[care.

pe Securitate. pe Istorie [i pe demontarea u[oar\ a fenomenului disident. de la c\pitan la maior. ofi]erii de Securitate `i conside- rau pe cei de la Armat\ slab preg\ti]i intelectual [i profesional. Departamentul Securit\]ii Statului avea nevoie `ntre anii 1987 [i 1989 de ie[iri publice. iar `n Securitate pe acel organism cu care partidul o `mpiedica s\ riposteze. fiindc\ un conflict al blocului sovietic cu cel ameri- can ar fi `nsemnat conflict nuclear. Cunosc`nd din timp c\ cele mai puternice servicii secrete din lume s-au coalizat `mpotriva ei. a[a cum spune Eugen Ionescu `n C`nt\rea]a cheal\. angaja]i `ntr-o structur\ care nu va ajunge niciodat\ la confruntarea cu un inamic. nu se mai sim]ea ap\rat\ de ea. dar tocmai ideea asta arat\ capcana `n care se g\sea.174 ALEX MIHAI STOENESCU c`nd se trecea pragul de la ofi]er inferior la ofi]er superior. „m`ng`iat“ timp de patru decenii cu lozinci. dec`t printr-o cam- panie de rela]ii publice. Era un cerc vicios. pentru a supravie]ui [i pentru a asigura continuitatea obligatorie oric\rui serviciu secret al unei patrii. muncitorimea a v\zut `n m\surile de reduceri salariale – datorate `n mod clar ineficien]ei muncii lor [i proastei organiz\ri a activit\]ii economice –. Cercul puterii comuniste. Era fantezia de care vorbea Eugen Ionescu. S\ nu neglij\m [i o realitate temporal\: toate statele responsabile `[i asigur\ continuitatea serviciilor sale secrete `n momentele de criz\. De cealalt\ parte. neputin]a partidului. De partea cealalt\. ci controlat\. c\ nemul]umirile popula]iei au ajuns `ntr-un punct critic. Pe c`nd ei se confruntau cu inamicul `n fiecare zi. s\-[i `mbun\t\]easc\ imaginea. Doar revolu]iile distrug serviciile de informa]ii. cu propagand\ [i cu demagogie pretins na]ionalist\. nu se putea ie[i dec`t printr-o fantezie. iar atunci c`nd blocajul economic s-a instalat. devenise at`t de vicios `nc`t Securitatea nu mai putea sc\pa din el. din care. Muncitorimea n-o mai iubea. c\ sovieticii pl\nuiesc o ac]iune subversiv\ [i . de o campanie prin care s\-[i precizeze subtil calitatea de institu]ie profesionist\. miz`nd probabil pe fondul ei na]ionalist. Sigur c\ Securitatea nu putea face lucrurile astea. trec`nd „de partea poporului“. `n spa- tele c\ruia se aflau multe [i complicate compromisuri. Securitatea `ncerca s\ nu-l mai slujeasc\ pe Ceau[escu.

Nemira. Dan Petrescu reu[e[te s\ identifice [i s\ concentreze `ntr-un articol principalele teme ante [i postdecembriste legate de existen]a [i activitatea serviciului secret român din perioada comunist\. apoi a murit. dar [i al]ii. A reu[it cu mari riscuri pentru comandan]i s\ nu fie implicat\ de Ceau[escu `n represiune. Liviu Turcu [. avem de-a face. Aplecarea asupra aspectelor extreme ale pozi]iei Securit\]ii `n fostul regim comunist este determinat\ de calitatea surselor. Analiza unui opozant. [i posibile [i `n ]\rile de tradi]ie democratic\)“76. de exemplu.). situa]ie care `i permite ast\zi nu numai s\ scape cercet\rii propriei sale activit\]i. Ed. [i-a acoperit aproape perfect opera]iunile criminale din trecut. cu o ipotez\ maximal\ (Pacepa. Neagu Cosma. dar [i s\ acuze. Sursele analizei lui Dan Petrescu – Pacepa. 2000. `n general de extrac]ie securistic\ [i fideli acestei op]iuni prime). indiferent de gradul 76 Dan Petrescu. cu [i `ntre dou\ ipoteze: „Pe scurt. opinie ce nu poa- te fi acceptat\ at`t timp c`t au existat persoane urm\rite pentru atitudinea lor antiregim [i anti-Ceau[escu. nereprezentative [i substan]ial subiecti- vate. În r\sp\r. defect`nd `n Occident. pentru a p\stra controlul. O analiz\ surprinz\tor de bun\ asupra Securit\]ii a venit. din partea unui opozant al regimului comunist. Bucure[ti. [i de un fost general scos de la nivelul deciziei `n urma unei b\t\lii pentru putere desf\[urate mai demult `n interiorul institu]iei. potrivit c\reia (cam) totul ]inea [i mai ]ine `nc\ de bunul plac al acestei institu]ii. 404 (articolul „Addenda la Legea Ticu“). Turcu [i Cosma – sunt `n realitate limitate. Ideea sp\l\rii imaginii sale negative i-a venit abia dup\ revolu]ie. fiind vorba de doi ofi]eri de Securitate care au tr\dat. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 175 diversionist\ `n România pentru `nl\turarea regimului. inerente domeniului ei de activitate. p. tot surprinz\tor. Coment`nd con]inutul c`torva c\r]i despre Securitate. este adeptul tezei c\ `n Securitate nu a existat nici o structur\ a poli]iei politice. `n privin]a Securit\]ii. [i o ipotez\ minimal\ (Neagu Cosma. Securitatea a `ncercat s\ reziste.a. . potrivit c\reia Securitatea este perfect inocent\ (cu unele mici derapaje nespecifice.

c\ decizia de a ac]iona apar]inea `ntotdeauna partidului. informatorii (c\ci despre ei vorbim) alc\tuiesc sistemul respiratoriu al oric\rui servi- ciu de informa]ii. mai ales cea britanic\. adic\ `n 77 Daniel Jonah Goldhagen. New York.176 ALEX MIHAI STOENESCU lor de implicare. con- form c\reia Securitatea era peste tot [i implicat\ `n orice (Pacepa). nu Securit\]ii. totu[i. pe care tot Dan Petrescu o analizeaz\. de la un banc spus `n birou. s-a datorat realit\]ii. 1996. Cunosc`nd cu aproxima]ie efectivele Securit\]ii (0. Faptul c\ nu toate aceste persoane au suferit abuzurile. Fenomenul a primit recent o explica]ie prin analizele profesioniste f\cute de presa occidental\. Pe acest subiect. . este greu de imaginat un control total asupra societ\]ii f\r\ o colaborare ampl\ din interi- orul acelei societ\]i. de exemplu. O carte anume a zguduit na]iunile vest-europene prin `nf\]i[area eloc- vent\ a sprijinului masiv acordat lui Hitler de popula]ie [i de cancelariile Marilor Puteri77. la un manifest aruncat pe strad\ sau citit la Europa liber\. dar trebuie s\ imagin\m [i situa]iile limit\. la Düsseldorf erau 28 de persoane – [i c\ principala surs\ a activit\]ii lor consta `n gestionarea informa]iilor. Ordinary Germans and the Holocaust. alunec`nd `n «privat». Knopf Inc. moralitatea lor este adesea o chestiune de ra]iune de Stat (nu-mi place sintagma. Dan Petrescu pune foarte precis [i obiectiv problema bazelor activit\]ii Secu- rit\]ii române: „Problema aici este c\. de- nun]urilor [i sesiz\rilor venite de la milioane de cet\]eni. erorile de apreciere provin din carac- terul preponderent subiectiv (mai pu]in la Liviu Turcu) [i din natura tenden]ioas\ a opiniilor acestor dou\ surse (dorin]a de a ajuta na]iunea român\ s\ se democratizeze prin `nf\]i[area monstruozit\]ii comuniste). cum sunt cele beligerante). Alfred A. ~n ipoteza maximal\. asupra nazismului. ea a pretat la abuzuri nenum\rate [i a creat impunit\]i discutabile. Hitler’s Willig Executioners.. Descoperirea arhivelor secrete ale unor centre ale Gestapo-ului a ar\tat c\ num\rul ofi]erilor [i lucr\torilor-angaja]i pentru un land german era extrem de redus – de exemplu. Ed. pe care le-a suportat Dan Petrescu. precum [i ideea c\ fenomenul colabora]ionist „atinsese propor]ii de mas\“ (Turcu). chiar minimale.04% din popula]ia ]\rii).

elve]iene [i ameri- cane [i. Industria na]ional\ a construc]iilor de avioane. Nu au existat incidente. La o astfel de dimensiune a afacerilor. Voi detalia cu o analiz\ de caz. dec`t efortul de finalizare cu succes a contractelor. r\m`n`nd totu[i mereu posibil\. 406. Scopurile nu au atins niciodat\. de la directori [i p`n\ la muncitori necalifica]i. fie c\ era vorba de avionetele de turism BN 2-Islander. mai ales `n Anglia. Am lucrat `n acest domeniu [i am fost implicat. * Autorul acestui volum a cunoscut [i apoi – dup\ revolu]ie. posi- bilit\]ile fizice [i operative ale Securit\]ii erau reduse. cu consecin]e nepl\cute. ~n primii ani de derulare a contractelor `ntreaga activitate a Securit\]ii s-a concentrat asupra prelu\rii integrale [i asimil\rii `n produc]ie a tehnologiei. Securitatea a dezvoltat o ampl\ [i diversificat\ activitate de cu- noa[tere [i control a rela]iilor cu reprezentan]ii acelor firme. ingineri. p. bine`n]eles. a fost un domeniu care pre- supunea un transfer important de tehnologie occidental\. nu a r\mas nimeni `n Occident. astfel c\ a fost dezvoltat\ o `ncreng\tur\ de re]ele de informatori [i colaboratori. nu s-au 78 Ibidem. `n calitate de redactor-[ef al unui cotidian central – a documentat problema activit\]ii Securit\]ii [i a colabora]ionismului cu aceasta `n domeniul construc]iei de avioane din România. tehnicieni. industria construc]iilor de avioane presupunea un contact direct. precum [i realiz\rii efective a aeronavelor. cu numero[ii lor reprezentan]i `n România. programe care implicau deplasarea `n str\in\tate. Fenomenul este in- dubitabil bine surprins de opozantul ie[ean. `n fenomenul tratat. a aproximativ 5 000 de muncitori. la care se ad\uga o intens\ activitate de verificare a derul\rii programelor de [colarizare. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 177 zona intereselor personale [i a vindictelor. franceze. `n aceast\ perioad\. intens [i de durat\ cu firme britanice. dincolo de tradi]ia pe care o mo[tenea. Fie c\ era vorba de elicoptele Allouette sau PUMA (Bra[ov). de avionul mediu curier BAC 1-11 (Bucure[ti) sau de avionul de lupt\ IAR 93 (Craiova). gra]ie tainei sub care se opereaz\“78. economi[ti. .

vara provoca o adev\rat\ r\sp`ndire geografic\ european\ a concediilor – erau preferate Fran]a. numero[i angaja]i ai `ntreprinderilor din industria na]ional\ a construc]iilor de avioane primeau frecvent vize pentru excursii `n ]\ri occidentale. cel pu]in la nivelul aparatului de conducere [i TESA. fiind la r`ndul lor ingineri. p`n\ `n 1989. de la maistru la inginer [ef. Eu `nsumi am c\l\torit `n Olanda. ca persoane agreabile. nu s-au `nregistrat dec`t patru-cinci cazuri de r\m`nere ilegal\ `n str\in\tate. Italia.178 ALEX MIHAI STOENESCU `nregistrat cazuri majore. astfel c\. pentru analiza noastr\. relaxate. nu-l mai trecea pe listele urm\toare `ntocmite pentru continuarea . Secretarii de partid ]ineau o permanent\ leg\tur\ cu ofi]erii de Securitate. `n]eleg\toare. toate provenind din r`ndurile inginerilor. indiferent pe ce perioad\ activau oficial [i deconspirat acolo. care f\ceau numirile `n func]iile de conducere. efectul sanc]iunii `n astfel de cazuri: secretarul de partid sau [eful compartimentului `l t\ia de la prim\. au fost asimila]i echipelor tehnice ale `ntreprinderilor. Mul]i dintre ofi]eri. grave de `nc\lcare a legilor siguran]ei na]ionale. dar `ntreaga procedur\ de sanc]ionare a vinovatului se desf\[ura exclusiv `n cadrul organiza]iei de partid [i a administra]iei `ntreprinderii. ~n aceea[i perioad\ (1980–1987). Ger- mania. bine`n]eles. `l am`na de la primirea unui apartament sau a altor facilit\]i. a `ntoarcerii tuturor acas\. care hot\rau listele cu angaja]ii care pleac\ la [colarizare. Unul dintre ace[tia se prezenta ca fiind nepotul Elenei Ceau[escu. rela]ia sprijinindu-se fundamental pe garantarea de c\tre secretarii de partid a bunei desf\[ur\ri a deplas\rilor `n str\in\tate [i. Este interesant. Incidentele – de exem- plu. De altfel. de fapt `n ultimii doi ani. un muncitor care a furat o sticl\ de whisky dintr-un magazin londonez – erau raportate ofi]erului de Securitate. care constituiau colectivele de lucru pe etape de proiect [i de pro- duc]ie. care decideau cine poate pleca [i unde `n concediu. Sistemul de control al `ntregului personal se afla `n realitate `n m`na organiza]iilor de partid. de[i misiunea lor implica activitatea `ntr-un mediu `n care contactele cet\]enilor români cu cet\]enii str\ini erau cotidiene [i complexe. Ofi]erii de Securitate care r\spundeau de obiectivele (`ntreprinderile) implicate `n aceste contracte s-au prezentat mereu.

Majoritatea aparatului tehnic de v`rf colabora cu Securitatea `n mod curent pe subiectele profesionale. fie printr-o leg\tur\ oficial\. aceste m\suri erau considerate ca fiind luate de Securitate. pe temele celelalte. fie o rela]ie conflictual\ cu secretarii de partid. Mecanismul era valabil pentru toate situa]iile. deficien]e ale activit\]ii. ca `n cazul nemembrilor de partid. buna derulare a contractelor. de la con- duc\torii compartimentelor. situa]ia controlului contactelor `ntre angaja]ii români [i str\ini. fiind fie ofi]eri acoperi]i. economice. de la angaja]i `n mod individual. prin re]ele. Alteori. organiza]ia de partid apela la adunarea oamenilor muncii care `nfierau actul de furt. la BAC 1-11. de exemplu. care ilustrau fie lipsa de profesionalism a unui angajat. inclusiv pentru cele clasice de „ne`ndeplinire a sarcinilor de serviciu“. nimeni nu con[tientiza c\ implicarea Securit\]ii se limita `n realitate la executarea unei decizii luate de organiza]ia de partid [i de conducerea acelei institu]ii. motiv pentru care `ntreaga ac]iune punitiv\ primea o acoperire legal\ [i procedural\ deplin\. Deciziile petrec`n- du-se `n cadrul restr`ns al conducerii. care nu d\dea viz\. Din c`te cunosc. cu [efii ierarhici sau cu colegii. Securitatea culegea informa]ii de la secretarii de partid. fie conspirat. protejarea secretului de stat [i a secretului de serviciu. De exemplu. de la firmele partenere ale con- tractelor de cooperare. elemente suspecte [i posibile colabor\ri ilegale. tre- buiau asimilate peste 2 milioane de repere! –. De regul\. Unii dintre ei. exclusiv tehnologice. unele din- tre ele fiind extrem de complexe – de exemplu. Invariabil. persoanele respective erau marginalizate prin decizii `n cadru restr`ns. nu s-a riscat niciodat\ spi- onajul. incidente tehnologice sau administrative. Paralel cu acest tip de fenomen politico-economic local. scopul culegerii acestor informa]ii de la firmele partenere viza posibilitatea extinderii cooper\rii spre produse mai performante. ~n ce prive[te temeiul unor astfel de m\suri. `n momentul `n care Fran]a a trecut la . `n lumea privilegiat\ a actelor oficiale. fie colabo- ratori sub contract primeau [i misiuni de culegere de informa]ii. [i ocazional. urm\rind c`teva puncte ale misiunilor pe care le `ndeplineau `n `ntreprindere: bunul mers al produc]iei. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 179 [colariz\rii `n Occident.

Accesul repetat la pro- gramele de [colarizare din Occident a permis at`t folosirea c`t [i traficarea valutei. schimbarea serviciului. telefoanele cu tastatur\. alt exemplu. casetofoanele auto –. a devenit interesat\ de documentarea posi- bilit\]ii ca programul PUMA s\ fie extins de Fran]a [i `n România la SUPER-PUMA. Rela]ia triunghiular\ partid–Securitate–angaja]i cuno[tea `ns\ [i o mare diversitate de situa]ii neoficiale. superiorilor din centrale. c`t de ge- nerale. Securitatea era interesat\ de posibilitatea execut\rii `n România a variantei cargo `n perspectiva folosirii aeronavei pentru transportul de tehnic\ militar\ [i a para[uti[tilor. sunt dispu[i francezii s\-l furnizeze României? Aceste informa]ii nu se puteau ob]ine dec`t de la speciali[ti români. a produselor cosmetice de lux. suferind un proces de acutizare pe m\sur\ ce anii se `ndreptau spre perioada cri- tic\ de la sf`r[itul celui de-al nou\lea deceniu. despre noul elicopter francez: dac\ l-a v\zut zbur`nd. promovarea.180 ALEX MIHAI STOENESCU producerea elicopterului SUPER-PUMA. ~n locurile unde se . ofi]erii de Securitate din `ntreprinderi erau solicita]i frecvent pentru probleme de natur\ social\: reparti]ii de apartamente. Securitate. apro- b\ri de autoturisme. Toate aceste tipuri de rela]ii oficiale [i neoficiale se spri- jineau pe colaborarea explicit\ [i implicit\ cu Securitatea. angajarea de rude. Pentru asta era nevoie de informa]ii. a aparaturii electronice de ultim\ genera]ie – ap\ruser\ video. Securitatea `ntreprinderii IAR-Ghimbav. erau repede mu[amalizate. Nu o dat\. Cazurile. inclusiv ofi]erilor de Securitate. multe din obiectele trecute ilegal peste formalit\]ile de vam\ fiind date mai departe. motiv pentru care acuza]ia de colaborare cu Securitatea. {efii de delega]ii colectau frecvent p\r]i ale valutei delega]iei pentru cump\rarea de articole destinate [efilor din ]ar\. ~ntr-un alt plan. a `mbr\c\mintei sport [i de iarn\ de ca- litate. unde se fabrica o versiune mai veche a eli- copterului PUMA. de[i cunoscute. ~n cazul BAC 1-11. ca activi- tate imoral\. are un caracter strict politic. nu unul realist. Bra[ov. care sunt noile con- figura]ii de armare. combinele muzicale japo- neze. la deschiderea TIR-urilor venite din Occident cu echipament tehnologic se g\seau numeroase astfel de obiecte cu destina]ie pre- cis\. dac\ are modific\ri ale celulei. ministere. ce performan]e noi.

nici nu tre- ceau mai sus de ofi]erul de Securitate din obiectivul respectiv. acele condamn\ri pe infrac]iuni de drept comun nu erau fabricate. Or. Colonelul Ioan Rusan a explicat acest mecanism: „Ioan Rusan: Se luau m\suri. altele dec`t trimiterea `n justi]ie. pasibil de o pedeap- s\ de drept comun. precum [i perioada `n care occidentalii au `ncetat s\ mai lucreze cu România comunist\. IR: Nu se fabricau. se implicau invariabil.. Traficarea valutei [i a obiectelor de provenien]\ str\in\. legile de atunci. inventate de noi. [i repet – invariabil. iar agen]ii... AMS: Adic\.. dup\ legile de atunci. `n situa]ia blocajului economic de atunci [i a traiului greu. foloseau rela]ia cu spionajul str\in pentru a ob]ine astfel de produse sau bani. cosmetice. a]i intuit corect. Deci. `n traficul de ]ig\ri. se generalizase `n r`ndurile celor care apucaser\ perioada dinaintea opririi de c\tre Ceau[escu a in- vesti]iilor. individul devenea extrem de vulnerabil. g\sirea unei infrac]iuni de drept comun.. `n realitate. AMS: ~l practicau [i ofi]erii de Securitate. IR: Erau [i d-\[tia. AMS: Se fabricau. ]ig\ri [i b\uturi str\ine. IR: A[a este. românii care acceptau s\ fac\ spionaj pentru o ]ar\ str\in\.. Fenomenul a implicat o hemoragie de informa]ii [i „turn\torii“ m\runte care. valut\. nu erau pu[i `n discu]ie pentru o ac]iune judec\toreasc\ dec`t aceia care fuseser\ depista]i c\ sunt . dar mai ales vulnerabil la ac]iunea denun]\toare a colegilor. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 181 mai derulau programe mixte. activit\]ile astea erau ilegale.. ~n acel mo- ment. pentru c\. cu scopul ob]inerii de bani suplimentari. deplasarea `n Oc- cident reprezenta o surs\ de venituri important\. cafea. a programelor de cooperare.. Se diseminase la cote uria[e traficul cu cafea. f\cut `n `ntreprinderi sub ochii ofi]erilor de Securitate. oamenii `nc\lcau `n mod curent legile ]\rii. astfel c\ rela]ia cu Securitatea devenise esen]ial\. cum era scoaterea de la serviciu. transforma]i apoi `n lei cu care `ncercau s\ tr\iasc\ mai bine. româno-str\ine. Problema este c\ obiceiul era larg r\sp`ndit. A[a c\.

c\tre care conduce ipoteza minimal\ – arat\ mai departe Dan Petrescu `n studiul s\u –. unde sunt [i ast\zi. «Ce-i asta. Apoi veneau Mili]ia [i Procuratura. pentru c\ Ceau[escu nu ar fi vrut de]inu]i politici. „pentru o zgaib\ au urlat toat\ noaptea“. de care amintea Dan Petrescu. `n biblioteca unde avea omul valuta. numai c\ trebuie s\ `nlocui]i cuv`ntul de- ]inu]i politici cu spioni. care a f\cut posibil\ detronarea clanu- 79 Alex Mihai Stoenescu. Astea erau legile. de unde le ai?!» etc. se duceau la fix. Pentru ag\]area pe infrac]iuni de drept comun f\ceam `nainte filaj sau perchezi]ii secrete [i [tiam precis unde are marfa. ~n cazul apari]iei unei forme de protest individual sau colectiv – de cele mai multe ori `ncetarea lucrului [i protestul pentru neplata salariilor –. `ns\ repet c\ ac]iunile acestea se f\ceau numai `n cazurile `n care aveam date despre acti- vitatea de spionaj a respectivului. produc`nd `n r`ndurile celorlal]i ceea ce numim ast\zi „micii“ disiden]i [i „marile“ ac]iuni de protest anti- ceau[ist [i anticomunist. `n sertar. * „Inocentarea Securit\]ii. Dup\ revolu]ie au predominat cei care. op. Urma o represiune local\ mai mic\ sau mai mare.“79 Privind ast\zi aceast\ declara]ie. p.182 ALEX MIHAI STOENESCU implica]i `n activit\]i de spionaj. Cele mai multe cazuri de „probleme cu Securitatea“ au venit din aceast\ zon\ [i pe contextul unei recrudescen]e a colabora]ionismului m\runt. clientelar. `n dulap. astfel c\ pove[tile cu disiden]a [i cu condamn\rile date de regimul comunist. cit. pe temeiuri de drept comun. Iar cei care aveau `ntr-adev\r leg\turi cu serviciile de spionaj str\ine s-au luptat s\ se plaseze c`t mai bine `n structurile de putere ale noului stat sau au primit ordin s\ stea „la cutie“. masa imens\ de informatori sub [i f\r\ contract se activa rapid. ne d\m seama ce imens\ era scena comportamental\ pe care putea interveni Securitatea. 120. stimulat\ sau din proprie ini]iativ\. de influen]are. sunt adev\rate. dup\ cum spunea Sadoveanu.. se `ntemeiaz\ pe dou\ fapte certe: cel mai apropiat de noi este pasivitatea acestei institu]ii `n decembrie 1989. .

81 Ibidem. cu scopul central de a se proteja `n fa]a unei previzibile schimb\ri a situa]iei interne. vorba lui Marin Preda: de unde au ie[it oare b\ie]ii \[tia dintr-odat\ (poporul român fiind. bl`nd [i cuminte)?“81 Chiar. [i p`n\ la pasul `napoi f\cut de Securitate `nainte de decembrie 1989. al Securit\]ii. dau efecte asem\n\toare. ini]iat de Gheorghiu-Dej [i des\v`r[it de Ceau[escu. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 183 lui Ceau[escu [i prezervarea vie]ii majorit\]ii celor ce i se opu- seser\. primiser\ arme [i. oamenii locului [tiu c`nd clopotul bate pre- lung [i pustiu. transferul responsabilit\]ii ([i al culpabilit\]ii) `n materie de represiune asupra aparatului de partid. dar sigur\. a locuitorilor s\i ]\rani. De atunci. Dan Petrescu trage o concluzie [i. [i le-au p\r\sit `narma]i)“80. la urma urmelor. s\ nu uit\m: spre finele lui 1989. bun. s-au n\scut [ase prunci. [i. prezentate `n acest capitol. 411. de[i opuse. cea maximalist\ (Securitatea era/este peste tot) [i cea minimalist\ (Securitatea nu era/nu mai este nic\ieri). ~n sf`r[it. `n curs de dispari]ie prin dispari]ia lent\. Ziarista Laura Mot`rliche a fost acolo: „C`nd au murit o sut\ de b\tr`ni. atinge – printr-un citat epocal din Marin Preda – problema cheie a Securit\]ii: „Ipotezele extreme analizate p`n\ aici. `n mod tradi]ional. . totodat\. Un sat `ngrozitor de s\rac [i ast\zi. Se `nchin\ [i trec cu privirea peste ni[te dealuri ar\mii [i domoale. cu to]i activi[tii s\i (care. uitat de lume. dac\ Securitatea devine fantomatic\ [i greu de localizat (cazul secund). p. din Dolj. prin urmare. este subordonarea Securit\]ii de c\tre partid [i. pornind de la modificarea comportamentului ofi]erilor sub regimul Ceau[escu [i mai ales sub conducerea lui Vlad. 408. De dincolo de ele cimitirele cresc cu troi]e noi. Explica]ia pentru observa]iile corecte ale lui Dan Petrescu se afl\ `n interiorul institu]iei. chit c\ [i-au p\r\sit posturile din decembrie. `n sensul c\ o implicare profund\ a Securit\]ii `n structurile societ\]ii (cazul prim) e foarte aproape de o implicare unanim\ a popula]iei `n propria-i represiune. localitatea de care apar]ine satul de origine al ultimului [ef al Securit\]ii. 80 Ibidem. de unde au ie[it b\ie]ii \[tia? Autorul a g\sit r\spunsul `n comuna Gogo[u. Cel\lalt fapt. p.

„revolu]ia“. „mo[tenirea grea a trecutului“ nu exist\. fostul [ef al Securit\]ii.“ de Cristi P\tru. Pentru oamenii ace[tia. recruta]i din r`ndul v`r- furilor universitare. Enoria[ii str`n[i la biserica din Gogo[i]a nu mai contenesc cu vorbele bune: «Era respectuos. ur`te.) .. Ofi]erul de Securitate. Cristi P\tru a fost [i el acolo: „Oamenii vorbesc `n continuare cu admira]ie de Vlad. Pentru miner `ns\ intelectu- alii erau altceva dec`t poporul român. [i de cealalt\ parte intelectualitatea care m`r`ie. locul de unde a plecat. ieri. cu uli]e [i pode]e durate peste [uvoaie de ap\. „poli]ia politic\“ este ceva de ne`n]eles. Cum au crescut b\ie]ii \[tia? R\spunsul se extrage dintr-o particularitate a oamenilor Securit\]ii. poate era o masc\. care tr\deaz\ vizit`nd ambasade str\ine. 83 Ibidem. ne- a ajutat c`t a putut»“83.184 ALEX MIHAI STOENESCU `ncleiate din lemn de brad. C`nd au venit s\ semene via]\.. („Gogo[i]a. sim- plu. eventual `n lux. care produce disiden]i. care circul\ `n str\in\tate. `n timp ce muncitorul sau ]\ranul nu are astfel de aspira]ii. am\r`t. str\inii s-au `ngrozit de s\r\cia locurilor [i au fugit. [i continu\ s\ apar\ `nghesuite `n l\st\ri[uri de m\ce[ s\lbatic. Craiova. a originii lor sociale [i a felului cum au fost educa]i ca ofi]eri. gen. lingu[elilor [i 82 Cuvîntul libert\]ii. pentru intelectualul preocupat de murd\rii cotidiene. Am cunoscut `nainte de revolu]ie un ofi]er de Securitate provenit din inginer de aeronave [i unul provenit din miner. profesionale. cu tot cu oameni [i case. dizgra]ioase [i pentru securi[ti. 7 ianuarie 2005. ~n satul Gogo[i]a. vineri. cu p\m`nturi. ~nclin s\ cred c\ nu. dealuri [i v\i“82. Cu inginerul discutam subiecte literare. Excludem din analiz\ ofi]erii proveni]i din intelectuali. C\ci la Gogo[u se moare `ncet. p. dar sim]ea [i o imens\ satisfac]ie `n fa]a umilin]elor. 3. comentam situa]ia intern\ [i pe cea din cultur\. culturale. cu scopul de a tr\i [i mai bine. Securistul provenit din mi- ner avea totodat\ [i un infinit dispre] pentru intelectualul lipsit de caracter. albume de art\. nec\jit [i inofensiv. El f\cea mereu o diferen]iere profesional\: poporul de jos. Nu [tiu ce f\cea mai departe. din care provenea el. Iulian Vlad – azi. „terori[tii“. cel de jos. schimbam discuri cu muzic\ clasic\. curat [i cinstit. care se com- place `n turn\torii ieftine.

cinismului birocratic. din fosta bur- ghezie democratic\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 185 t\v\lelilor existen]ialiste pe care intelectualii le produceau `n fa]a lui cu ocazia `nt`lnirilor conspirative. vizitele reciproce [i `nt`lnirile personale cu [efii mai multor state) – nu putea deveni ilegitim peste noapte. o imagine luminoas\ despre lume [i oameni. Este posibil ca generalul Vlad [i subor- dona]ii lui s\ fi fost vinova]i de abuz. un Dan Petrescu. Intelectualul cel mai detestat era cel „vechi“. motiv pentru care. monis- mului ideologic. autor de oper\ [i lipsit de caracter. nu numai prin felul precis [i metodic `n care s-au ap\rat inculpa]ii. domniei nomenclaturii. Prin politizarea ac- tului de Justi]ie s-a ajuns. minciunii generalizate [i perpetue. chiar [i t`rziu. s-a . cum este cea din sentin]a dat\ de Curtea Suprem\ de Justi]ie a României: „~n al [aptelea r`nd. drumului f\r\ ]int\. ~n spatele lui nu se afl\ o educa]ie. `n 1999. Intelectualul „nou“. ci [i prin incompeten]a dus\ uneori p`n\ la absurd a unor magistra]i. invad\rii vie]ii private. Sistemul social politic [i de guvern\m`nt nu mai avea nici o legitimitate. de la r\zmeri]\ la r\scoal\ popular\. inculpa]ii se ap\r\ c\ regimul Ceau[escu – recunoscut ca legitim `n toate ]\rile lumii (dovad\ fiind. de opera]iuni nelegale. dar `n condi]iile `n care s-au desf\[urat procesele lor. peste c`teva zile. provenit din familii de intelectuali. ilegitimitate care s\ explice [i s\ justifice saltul de la la r\z- meri]\ la r\scoal\ popular\. Din aceste motive. ci o gaur\ neagr\ de min\. fricii. dictaturii po- li]iene[ti. credin]ei f\r\ Dumnezeu. {i aceast\ ap\rare este nefondat\ (!) «Saltul». chiar de acte pe care presa le `ncadreaz\ `n categoria „poli]iei politice“. `ncarcer\rii societ\]ii `nl\untrul statului. Doina Cornea sau Petre Mihai B\canu – oameni „f\r\ oper\“ – sunt mai impor- tan]i ca voci publice dec`t un intelectual plin de talent. printre altele. provenit din ]\ran [i trimis de partid la studii intra `n alt\ categorie: tr\d\tor al originii sale. Erorile Justi]iei. la abera]ii. pauperiz\rii. aceste acuze au fost spulberate. s-a datorat `ntunericului. De la un ofi]er de Securitate f\cut din vagonetar nu po]i s\ ceri anumite lucruri. produs atunci. frigului din case. foamei. `mburghezit. colapsului economic.

de miliarde de dolari dup\ re- volu]ie. 22. Sec]ia Penal\. mai este de observat c\ atributul de a reprima. astfel c\ [i regimul social-politic 84 Curtea Suprem\ de Justi]ie. nu-l pot avea dec`t autorit\]ile legitime. 9 din 15 iulie 1999. voi reproduce [i argumenta]ia celebrului pre[edinte al Cur]ii Su- preme de Justi]ie. 2955/1998. `ntr-o sentin]\ de o asemenea greutate pe post de probatoriu? Po]i s\ afirmi c\ statul a devenit ilegitim din cauza `ntunericului!? Pe ce baz\ s-au recuperat crean]e. trat`nd de la egal la egal cu dictatorul unui stat ilegitim? Se pot introduce texte literare `ntr-un act juridic. Dosar nr. `n 1989. era v\dit ilegitim. ca fiind ilegitimi. p. Or. Sorin Moisescu: „Dar. angaja]i ai unui stat ilegitim? Ce legiti- mitate mai avea diploma lor de jurist [i din ce calitate au fost numi]i `n completul de judecat\? Ne putem imagina consecin]ele juridice de drept interna]ional ale ilegitimit\]ii României comu- niste? Ce valoare mai aveau tratatele care garantau grani]ele ]\rii. dac\ statul care le-a angajat devenise ilegitim? Pe ce baz\ a pl\tit România comunist\ cotiza]ii la ONU.186 ALEX MIHAI STOENESCU pr\bu[it“ 84(!) A[a ceva – cum spunea Caragiale `n O scrisoare pierdut\ – „nu se pomene[te nici `n romane. Sentin]a nr. din regina Angliei. deoarece nu era emanat de la reprezentan]ii fire[ti ai poporului. iar Jus- ti]iei s\-i condamne pe al]ii f\r\ probe [i cu argumente ridicole. care a permis generalilor de Armat\ [i de Securitate s\ demonteze cu u[urin]\ acest tip de acuza]ii. incompeten]i [i naivi. de exemplu? Ne putem imagina un grup de lideri politici [i de stat ai lumii format din pre[edin]ii Fran]ei. Este incredibil cum s-au putut face astfel de afirma]ii iresponsabile pe un act oficial al Cur]ii Supreme de Justi]ie. tulbur\ri violente sau o in- surec]ie. un guvern instalat prin for]\ [i presiune. nici `ntr-o pies\ de teatru“. . `n calitate de membru cu drepturi depline? {i. conform legii. Ne putem imagina situa]ia acestor magistra]i care chiar ei d\deau sentin]e cu numai c`teva zile `nainte de izbucnirea revolu]iei. regele Spaniei sau din cancelarii RFG. alt exemplu. pentru a nu trece u[or peste aceast\ enormitate. cum a fost cel instaurat la 6 martie 1945 `n România. SUA.

Dosar nr. pe ce baz\ au func]ionat ca judec\tori. p. cum a dat sentin]e [i cum a trimis oameni la pu[c\rie. rostit la 3 iulie 1991. 85 Curtea Suprem\ de Justi]ie. . Acum. Datele acumulate p`n\ acum infirm\ diversiunea lansat\ `n dup\-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. – c\ prin comportamentul ei a `ncurajat tacit aceste mi[c\ri. ca [i guvernele ce s-au suc- cedat `n astfel de condi]ii nu [i-au dob`ndit legitimitatea“85. devenit\ apoi legend\. [i anume: – c\ Securitatea primise ordin s\ nu se implice `n reprimarea mi[c\rilor anticeau[iste. El dezv\luie [i pozi]ia mai aproape de realitate a Departamentului Securit\]ii Statului `n decembrie 1989: „Atitudinea Securit\]ii `n timpul revolu]iei s-a considerat [i se mai consider\ a fi o cheie pentru multe din enigme. l-a aban- donat. Asupra rolului jucat de Securitate `n revolu]ie avem la dispozi]ie [i cuv`ntul final din proces al generalului Vlad. a avut loc [i procesul magistra]ilor. Echivalentul lui este procesul comunismului. Completul de 9 judec\tori. potrivit c\reia Securitatea s-ar fi opus `nl\tur\rii lui Ceau[escu. P\i. dup\ r\zboi. dimpotriv\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 187 creat ulterior prin violen]\ [i fraud\. procurori sau avoca]i `nainte de revolu]ie? Au luat leaf\ de la un guvern nelegitim? Ce legitimitate a avut sentin]a de condamnare la moarte a lui R`maru? A fost un asasinat? Se invoc\ mereu pro- cesul de la Nürnberg. care au semnat o ast- fel de abera]ie juridic\. – c\ nu a executat ordinele lui Ceau[escu de `ndat\ ce s-a declan[at mi[carea de la Timi[oara. Decizia nr. ci. iar apoi cadre ale Securit\]ii [i Mili]iei l-au re]inut [i predat Armatei. 60. Nürnberg a fost un proces al nazismului. {edin]a public\ de la 23 februarie 2000. sintetiz`nd ceea ce am spus. cum a judecat Justi]ia `n toat\ perioada comunist\. se [tie ceea ce nu se [tia atunci. dar la Nürnberg. dac\ statul nu [i-a dob`ndit legitimitatea? Cei nou\ judec\tori. – c\ nu l-a ajutat pe Ceau[escu s\ fug\. 8. 55/1999.

“ Cauzele e[ecului profesional Citind un cunoscut tratat de teorie [i istorie a informa]iilor [i serviciilor secrete. [i institu]ia pe care o conduceam atunci. Numai c\ pozi]ia [i ac]iunile noastre au fost contrare a ceea ce se concepuse [i se urm\rea s\ se realizeze. Din acest comportament al Securit\]ii au decurs multe din echivocurile revolu]iei române. muni]ii [i cu toate mijloacele tehnic-operative [i arhive. pe implicarea ei `n repri- marea revolu]iei. v\ solicit un singur lucru: sentin]a pe care o ve]i da dumneavoastr\ s\ coincid\ cu verdictul Istoriei pentru ca s\ nu fie infirmat\ de aceasta. Pentru acest motiv. a[a cum am spus. M\ aflu. unit\]ile Secu- rit\]ii au fost preluate de c\tre Armat\ cu oameni. Peste un num\r de ani. tot ceea ce am f\cut. arme. ci a sprijinit-o din primele momente. `[i va da verdictul [i Istoria. pot privi `n ochii oricui. Ei au ignorat sau n-au cunoscut sentimentele reale fa]\ de ]ar\ [i popor ale celor care se g\seau atunci `n serviciul Securit\]ii Statului – de la general la soldat.188 ALEX MIHAI STOENESCU – c\ din dup\-amiaza de 22 decembrie 1989. cu privire la evenimentele din de- cembrie 1989 [i la rolul pe care l-am avut [i eu. ~n ce m\ prive[te. am f\cut g`ndindu-m\ la popor [i la ]ar\. – c\ Securitatea nu s-a opus noii puteri. care va fi scris\ f\r\ ur\ [i p\rtinire. `n acel moment de r\scruce al destine- lor ]\rii noastre. Prin conduita respectiv\ s-au dejucat scenariile care intersectau atunci spa]iul terestru [i aerian al României. `n fa]a unei noi hot\r`ri pe care urmeaz\ s\ o da]i `n acest proces. De aceea. putem descoperi cu u[urin]\ principalul defect al . A fost unul dintre pu]inele calcule fundamental gre[ite ale celor care au conceput [i pus `n aplicare acele scenarii. C\ci aceste scenarii mizau pe implicarea fanatic\ a Securit\]ii.

a f\cut sinteza lor [i a `naintat-o liderului politic. era viciat\ de domina]ia absolut\ a aces- tuia. Nu trebuie s\ uit\m c\ [i unul dintre cele patru mari servicii secrete din lume. Securitatea român\ nu putea `nvinge. KGB-ul. a fost sistemul defectuos. Una din cauzele pr\bu[irii. Pe traseul acestui lan] stabilit `ntre serviciul secret [i liderul politic intervin mai multe categorii de influen]e. Dup\ ce serviciul secret a analizat infor- ma]iile. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 189 poli]iei politice comuniste. contrar paradei de legalitate pe care o f\cea [eful statului. Calitatea rela]iei `ntre serviciul secret [i lider este ilustrat\ `n primul r`nd de `ncredere. Aspectul acesta al artei conducerii func]ioneaz\ `ns\ biunivoc. Pentru a `n]elege punctul nodal al e[ecului Depar- tamentului Securit\]ii Statului. S\ le lu\m pe r`nd [i s\ le analiz\m `n contextul rela]iei Securitate – Nicolae Ceau[escu: 1. ci [i profesional –. a[ezat\ pe linia ierarhic\ sub criza economic\. Este vorba at`t de `ncrederea pe care o . vom explica pe scurt care este mecanismul de rela]ionare `ntre un serviciu secret [i factorul de decizie. asupra opera]iei de „exploatare a informa]iei“. serviciul secret se confrunt\ cu patru inamici: calitatea rela]iei `ntre serviciul secret [i lider. `ntre eveni- ment [i informa]ia asupra lui pot interfera deforma]iile de percep]ie ale sursei sau dezinformarea. a[a cum nici regimul comunist nu putea `nvinge. create pentru a sluji un partid unic [i o putere dictatorial\. politizarea informa]iei (interpretarea politic\ partizan\). rela]ia `ntre lider [i consilierul pe probleme de ap\rare. nu numai politic. De exemplu. Lan]ul informa]ional clasic este definit prin urm\toarele etape: eveniment – informa]ie – analiz\ (ansamblu de elemente de cunoa[tere di- verse asupra evenimentului) – sintez\ – decizie politic\. nu numai ca poli]ie politic\. Problema fundamental\: rela]ia serviciu secret–factor de decizie a fost sursa e[ecului grav al Securit\]ii române. act voit menit s\ induc\ `n eroare fac- torul de decizie final. influen]ele anturajului asupra factorului de decizie. ca factor de decizie suprem. a fost `nfr`nt [i spart apoi `n patru agen]ii. ci [i `n calitate de serviciu secret profesionist – a[adar. Rela]ia Securit\]ii cu Nicolae Ceau[escu. organic deformat al rela]iei Putere–Serviciu Secret `n sistemul comunist.

acesta pierduse `ncrederea `n loialitatea Securit\]ii. puternice `n cazul Nicolae Ceau[escu. evalu`nd informa]ia primit\ de la DSS `n raport . c`t [i de `ncrederea pe care o are acesta `n conduc\tor. dup\ ora 17. so]ia care exploata intimitatea conjugal\ pentru a-i dirija decizi- ile. el nu mai accepta dec`t informa]ia venit\ din Cuba. [i care bloca accesul informa]iei la el pe motive medicale. Un fe- nomen similar s-a petrecut [i `n perioada 1997–2000 `ntre SRI [i pre[edintele Emil Constantinescu. Influen]ele anturajului asupra factorului de decizie sunt considerate ca importante. Ca aspect constatat clinic. Tentativele Securit\]ii de a se retrage discret din aceast\ postur\ au m\rit suspiciunea [i ne`ncrederea dictatorului.190 ALEX MIHAI STOENESCU acord\ liderul politic serviciului secret. Politizarea informa]iei devenise la Nicolae Ceau[escu un act mecanic. pe de alt\ parte. din punctul de vedere al lui Nicolae Ceau[escu – atitudine ce coin- cide surprinz\tor cu aceea a detractorilor postdecembri[ti cei mai vehemen]i –. Asta i-a condus pe to]i. ~n momentul `n care Securitatea [i-a pierdut ea `ncrederea `n Nicolae Ceau[escu – 17 de- cembrie 1989. Prin urmare. fiind. inclusiv atunci c`nd era vorba de activit\]i strict profesionale. devenit `n ultimii ani omul cel mai apropiat [i devotat. paranoia dictatorului român `l stimula s\ refuze informa]ia nepl\cut\. devo]iunea sa av`nd `n perioada crizei din decembrie un caracter criminal distinct. ~n cazul Ceau[escu exist\ [i o particularitate a influen]\rii prin anturaj [i anume noninflu- en]area regresiv\. Cea mai puternic\ influen]\ era exercitat\ de Elena Ceau[escu. materializat\ prin faptul c\ anturajul s\u politic imediat – membrii CPEx – nu ofereau alternative. ni[te slugi ascult\toare care aprobau orice abera]ie enun- ]at\ de lider. Securitatea trebuia s\ fie exclusiv o poli]ie politic\. China [i Coreea comunist\ prin agen]ii de pres\. deoarece [i pe acestea le interpreta ca ac]iuni menite a sus]ine puterea politic\. 3. pe de o parte. acesta a fost condamnat. A doua persoan\ cu poten]ial de in- fluen]are a fost Silviu Curticeanu. la activitatea criminal\ din [edin]ele CPEx de sf`r[it de mandat. 2. cu mici excep]ii.30 –. ~n cazul Ceau[escu. `n frunte cu Ceau[escu. dar trebuie subliniat c\ per- cep]ia lui era aceea de „poli]ie politic\“.

Rela]ia `ntre lider [i consilierul pe probleme de securitate nu a existat `n regimul Ceau[escu. Sébastien Laurent. 4. p. motiv pentru care informa]iile secven]iale. c\. ci doar s\ se fac\ de r`s. Pouvoirs et renseignement dans le monde contemporain. 2005. ci doar interferen]e de tip Postelnicu. . Bobu. Nicolae Ceau[escu aprecia valoarea informa]iilor primite de la Securitate `n func]ie de potrivirea sau nepotrivirea lor cu [tirile de pres\ ve- nite din Cuba. `n audierile la Comisia sena- torial\ [i `n procesele penale `n care a fost implicat\. a[a cum s-a `nt`mplat [i `n film. [i `n realitate. Ion Coman. ac]iunea politic\“86. vrea s\ distrug\ sis- temul comunist. `n sensul unui r\zboi pornit `mpotriva comunismului `n care el. Paris. Ed. Iat\ probele. Manualul de informa]ii arat\ `ns\ foarte clar c\ „ex- ploatarea informa]iilor calificate const\ `n convingerea decidentului politic asupra demersului eficient pentru a angaja/declan[a. Silviu Curticeanu. 39. Ceau- [escu a[tepta de la poli]ia sa politic\ informa]ii de genul „Am descoperit [i documentat c\ Mihail Gorbaciov este un spion ame- rican care. Secrets d’Etat. la o or\ precis\.. Securitatea i-a dat informa]iile corecte despre realitate. de reformare a situa]iei economice [i sociale interne. Elena Ceau[escu. lupt\ de unul singur pe un c`mp plin de mor]i. aride [i depolitizate primite de la Iulian Vlad i se p\reau c\ nu ating dimensiunea politic\ universal\ pe care o vedea el. cel pu]in `n ultimii doi ani. Securitatea `i d\dea probele. Altfel spus. Nu putea s\ `nving\. mai direct [i simplu. cu speran]a c\ liderul va lua decizii de protejare a statului. dar a e[uat `n demersul de a-l convinge pe Nicolae 86 Olivier Forcade. iar Ceau[escu politiza informa]ia.“ Nu se `nt`mpla a[a. `n chip de Kaghemusha. dar acesta nu a luat decizi- ile corecte. Instinctul `i spunea c\ este vorba de o destructurare a sistemului comunist. a pus la dispozi]ia lui Nicolae Ceau[escu toat\ informa]ia despre situa]ia grea din ]ar\. f\r\ s\ comenteze. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 191 cu acele [tiri de pres\. Conducerea Securit\]ii a explicat. Armand Colin.. `mpreun\ cu for]ele imperialiste. Nu a existat o voce care s\-l influen]eze pe Ceau[escu `n rela]ia sa direct\ cu Securitatea (Iulian Vlad).

apoi Armata [i Justi]ia s-au salvat [i ele.192 ALEX MIHAI STOENESCU Ceau[escu s\ ia deciziile corecte. economic\ [i `n sistemul de ap\rare [i secu- ritate al ]\rii. folosirea pr\bu[irii [i distrugerii serviciului secret român de c\tre serviciile de informa]ii str\ine. `n momentul de v`rf al crizei. la numai 16 ani de la revolu]ie. care. Aceste cuvinte nu provin din vreun regret dup\ institu]ia cea mai hulit\ a ]\rii. mai ales de cele ruse[ti. opinia public\. criminale. ci [i practica lumii informa]iilor arat\ c\ „un stat constituit nu `nseamn\ `n mod necesar un stat ra]ional [i. o decizie centralizat\ nu garanteaz\ eficacitatea ei“87. pentru infiltr\ri ad`nci `n via]a politic\. 87 Ibidem. folosirea dosarelor pentru a opri evadarea fo[tilor informatori [i colaboratori din mecanismul [antajului. A[a cum am ar\tat pe lungimea a trei volume. ci o mare minciun\. partidul a fost salvat. Nu numai teoria. `n mod iresponsabil [i sigur orbit de dorin]a lui de putere. pe care le arunc\ ordinele sale ilegale asupra serviciului secret al ]\rii [i asupra Armatei. una devenind eroina revolu]iei. a ignorat consecin]ele grave. anali[tii politici [i mul]i dintre actorii evenimentelor nu mai cred `n teza securi[tilor-terori[ti [i nici `n nocivitatea absolut\ a Securit\]ii. Cauza lor – lipsa de unitate a societ\]ii cu statul. fenomenul acesta repet\ situa]ii petrecute de mai multe ori `n tre- cut. pentru c\ [i-au ridicat postamentul democratic pe cadavrul Securit\]ii. ci din constatarea c\ la baza noului stat democratic nu a fost pus adev\rul. Principalul vinovat pentru pr\bu[irea serviciului secret al ]\rii este Nicolae Ceau[escu `nsu[i. . Ea a r\mas `n continuare o surs\ pentru trei tipuri de activit\]i: folosirea `n scopuri politice pentru a se construi platforme elec- torale puritane. Toate hainele celor trei for]e put [i ast\zi a hoit. cealalt\ autoritatea care face dreptate poporului român. Deja. cu at`t mai mult. istoricii. ~n decembrie 1989.

`n mas\. a definit acest moment: „Previziunea crizelor face s\ intervin\ mai multe niveluri de incertitudine. România st\tea `n cump\na istoriei. s\rut-o [i dore[te-]i s-o vezi rupt\. `nc\ pe `ntuneric. Uneori. 21 decembrie 1989 Motto: C`nd nu mai supor]i m`na ce st\ deasupra ta. {eful statului `nc\lcase Constitu]ia României [i d\duse ordine ilegale. {i cu toate acestea. Oameni ai Mili]iei [i Securit\]ii arseser\ cadavrele victimelor de la Timi[oara. adic\ `n acea clip\ `n care un om `nvestit cu o responsabi- litate major\ hot\r\[te soarta a milioane de oameni. asupra c\reia vom reveni. Cu titlu de exemplu. Alegerea lui a fost s\ trimit\ la Timi[oara c`teva zeci de mii de muncitori din Oltenia care s\-i bat\ pe muncitorii din Timi[oara. iar G\r- zile patriotice din acela[i ora[ tr\seser\ cot la cot cu for]ele de re- presiune. f\c`nd [i ele victime. va trebui acordat\ o aten]ie special\ formei extreme care ]ine seama de posibilitatea existen]ei . Provocat\ profesionist. destinul poporului s\u. `n acea noapte Nicolae Ceau[escu `nc\ mai putea opri dezastrul ]\rii [i al na]iunii printr-una sau dou\ decizii ra]ionale. s\ organizeze la Bucure[ti un miting prin care inten]iona s\ acopere cu legitimitate revolu]i- onar-marxist\ acest ordin criminal [i s\-i ofere `n plus posibilitatea de a ucide `n continuare. omul care ia decizia poate influen]a Istoria. PROVERB ARAB ~n diminea]a de 21 decembrie 1989. Capitolul VIII LOVITURA PRINCIPAL| Bucure[ti. `n cazul unor personalit\]i cu anvergur\ planetar\. Armata ]\rii deschisese focul [i omor`se cet\]eni ai ]\rii. Ne aflam `n momentul de v`rf al deciziei. legat de teoria sistemelor. fondatorul Institutului Francez de Rela]ii Interna]ionale. f\ptuind deja infrac]iunea de subminare a puterii de stat. Thierry de Montbrial.

a st\rii sociale [i morale a societ\]ii române[ti. La 7 octombrie 1989. c\ Ceau[escu nu a intuit dimensiunea catastrofei pe 88 Thierry de Montbrial. p.194 ALEX MIHAI STOENESCU unei bifurca]ii `n cadrul unui sistem dat. la fel ca `n exemplul dat de Thier- ry de Montbrial. sugrum`nd statul p`n\ la limita de jos a disolu]iei na]ionale. Aceast\ situa]ie corespunde foarte bine no]iunii de bifurca]ie. pe- netrarea p`n\ la niveluri `nalte a spionajului str\in pe fondul dezintegr\rii sistemelor de securitate ale statului. Ac]iunea [i sistemul lumii. Aleg`nd cea de-a doua alternativ\. din care poate rezulta o schimbare a sistemului `nsu[i (criz\ sistemic\)(. ~n consecin]\. pre]ul pe care `l pl\tim acum – sl\birea accentuat\ a valorilor statale. influen]a crimei din decembrie asupra vie]ii politice [i sociale. pr\bu[irea imaginii institu]iilor de for]\ ale statului (Armata. ci [i `n deciziile gre[ite ale lui Nicolae Ceau[escu. Bucure[ti. scena politic\ dominat\ de impostori [i amatori.. Putem estima. Justi]ia. Expert. Academia Român\ [i Ed.. . 208. finalmente. susceptibil de [ocuri struc- turale. de nesus]inut). Poli]ia [i Ser- viciul secret). Mihail Gorbaciov avea de ales `ntre a-[i oferi sau a refuza sprijinul fa]\ de Erich Honecker. e posibil ca sistemul bipolar s\ fi supravie]uit pentru un timp nedeterminat. din punct de vedere filozofic. st\p`nul de la Kremlin a pus `n ac]iune – desigur. f\r\ a fi con[tient de acest lucru – o dinamic\ ce a provocat pr\bu[irea Uniunii Sovietice [i deci. dup\ mai bine de 15 ani. pozi]ia interna]i- onal\ inferioar\ [i chiar umil\ – `[i au originea nu numai `n lipsa de reac]ie a na]iunii `n fa]a dictaturii. `n Berlinul de Est. ceea ce ar fi atras o relansare a R\zboiului rece“88. Dac\ Mihail Gorbaciov ar fi ales s\-l sus]in\ pe Erich Honecker `ntr-o ac]iune represiv\ (pozi]ia acelora pentru care el nu avea de ales este. o schimbare a sistemului interna]ional `n ansam- blul s\u (criz\ sistemic\). 2003. leg`nd cu inelele sale c\derea general\ a economiei. supravie]uirea `nde- lungat\ a mentalit\]ilor [i structurilor comuniste. Decizia lui Nicolae Ceau[escu din noaptea de 21 decem- brie [i diminea]a de 22 decembrie 1989 de a supravie]ui la condu- cerea României cu orice pre] a declan[at un lan] de evenimente ale c\ror consecin]e nu s-au stins nici ast\zi.) No]iunile de bifurca]ie [i de criz\ sistemic\ vor fi ilustrate de un exemplu.

. lichid`nd disciplina . C\ut`nd `n presa timpului le-am g\sit. ac]iunea de subminare pus\ la cale de imperiali[ti.) Nu este posibil ca un proces de `ndreptare a neajunsurilor s\ fie realizat calomniind socialismul. corelat\ cu erorile. potopul“ [i continu\m s\ credem c\ dictatorul comunist „se crampona“ de Putere din cauza obsesiei pe care o f\cuse pentru destinul s\u eroic. ~n diminea]a de 21 decembrie 1989 se `mplineau 110 ani de la na[terea lui Stalin. Dac\ lec]ia aceasta nu va fi scris\ `n manualul de Istorie al [colilor noastre. demoraliz`nd avangarda. renun]`nd la rolul s\u conduc\tor. [tirbind prestigiul partidului. astfel c\ schimbarea violent\ de sis- tem `n ]ara noastr\ nu a atins doar faza crizei sistemice – aceasta era oricum ini]iat\ la Moscova –. Cuba [i Panama Pe biroul lui Nicolae Ceau[escu s-au g\sit c`teva telegrame Agerpres. ~nc\ nu ne putem imagina un Ceau[escu adept al dictonului „dup\ noi. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 195 care a declan[at-o `n România.. fapt care ne permite s\ `n]elegem ceva din g`ndurile lui Nicolae Ceau[escu din acea diminea]\. suntem condamna]i s\ prelungim `nc\ multe decenii criza sistemic\ pe care a declan[at-o voit Mihail Gorbaciov `n folosul Uniunii Sovietice [i cu sacrificarea. Dou\ dintre ele – a[a cum au relatat revolu]ionarii care au intrat `n biroul lui `n dup\-amiaza de 22 decembrie – aveau su- blinieri [i semne f\cute cu cerneal\ albastr\. a[a cum a fost `n realitate [i `n `ntregul s\u dramatism cinic. iar 43 de cet\]eni ai Capitalei se preg\teau ca `n acea zi s\ fie primi]i `n Partidul Comunist Român. Erau telegramele privind reac]ia lui Fidel Castro la programul perestroika [i cu re- ferire la evenimentele din Panama. au accelerat procesul de destabilizare a unor ]\ri socia- liste din Europa R\s\ritean\ (. distrug`nd valorile sale. ci a lovit [i `n bazele statului român. El subliniase un pasaj din cuv`ntarea lui Fidel Castro la adunarea popular\ de la Havana din 11 decembrie 1989: „Distrugerea sistematic\ a valorilor socialis- mului. sl\birea [i dezorgani- zarea fo[tilor s\i sateli]i.

este cel legat de reac]ia Moscovei. dovad\ c\ urm\rise cu aten]ie ceea ce f\cea [i declara acesta.. Parc\ le dictase Nicolae Ceau[escu aceste cuvinte. 12 decembrie 1989. care va fi publicat\ chiar `n diminea]a de 22 decembrie din ordinul lui.. erau chiar fraze pe care dictatorul român inten]iona s\ le reproduc\ din cuv`ntarea dic- tatorului cubanez. 14026. De altfel. a normelor rela]iilor reciproce dintre state (. ~n acest fel poate fi promovat\ o contrarevolu]ie.196 ALEX MIHAI STOENESCU social\.) Ac]iunea armat\ `mpotriva statului Panama – se spune `n declara]ie – este o sfidare la adresa comunit\]ii inter- na]ionale care dore[te s\-[i a[eze rela]iile pe principiile suveranit\]ii 89 România liber\. Anul XLVII. a[a cum vom constata din textul scris al cuv`nt\rii. Era un atac direct [i violent la adresa lui Mihail Gorbaciov. mar]i. „~ntr-un apel radiodi- fuzat – se afirma `n coresponden]a Agerpres –. Pe de alt\ parte. ~n coresponden]a de la Ciudad de Panama. Agerpres califica trupele SUA drept „for]e agresoare“. Nr. generalul Manuel Antonio Noriega. 22 decembrie 1989. vineri. 90 România liber\. a[a cum a ap\rut el `n pres\. p. se referea la interven]ia din Panama. Dar pasajul cel mai important. „distrugerea va- lorilor socialismului“ de c\tre Gorbaciov. la mii de kilometri de Bucure[ti: „Are deplin\ dreptate Castro. Cea de-a doua telegram\ Agerpres. El a subliniat hot\r`rea nestr\- mutat\ a poporului panamez. 14035. Ceau[escu `l invocase pe liderul cubanez `n [edin]a CPEx din 17 decembrie. 6. de declara]ia guvernului sovietic: „Interven]ia `ntreprins\ de Washing- ton `mpotriva unui stat independent este o `nc\lcare f\]i[\ a principi- ilor fundamentale ale Cartei ONU. Nr. p. Anul XLVII. Erau teme pe care Cea- u[escu inten]iona s\ le atace la mitingul din 21 decembrie [i. sem\n`nd haosul [i anarhia `n toate p\r]ile. [eful guvernului [i comandant-[ef al For]elor de ap\rare panameze. . `ns\ nu pot fi `nf\ptuite schimb\ri revolu]ionare“89. 6. `n cele spuse `n activul de partid. Castro atingea problema drag\ lui Ceau[escu: „calomnierea socialismului“. a for]elor de ap\rare [i a mili]iilor populare de a nu ceda `n fa]a agresorului“90. a chemat popula]ia la rezisten]\ [i fermitate `mpotriva invaziei militare str\ine. pentru c\ nu se poate una ca asta“.

Moscova juca tare. scris probabil la cererea lui Cea- u[escu [i intitulat: „Dolarii `n sprijinul «drepturilor omului»“. `n timp ce `n România a fost o interven]ie neconven]ional\. jocul pe care `l f\cea `ntre Ciudad de Panama [i Bucure[ti: `n Panama era o interven]ie militar\ str\in\. cu care URSS n-are nici o leg\tur\. de fapt. cu mijloace electronice (bruiaje. Despre ce era vorba? Purt\torul de cuv`nt al Casei Albe anun]ase c\ SUA au pus un pre- miu de 1 milion de dolari pe capul lui Noriega [i unul de 150 de dolari „pentru fiecare lupt\tor panamez loial lui Noriega. Diferen]a real\ era c\ `n Panama a fost `ntr-adev\r o interven]ie militar\ conven]ional\. poporul român [i c\ aici are loc o explozie social\ natu- ral\. vuiete. care va fi eliminat“. activarea agenturii de v`rf destinate s\ preia puterea `n stat. la Bucure[ti era o revolt\ popular\. ar\tau. A[a se explic\ declara]iile insistente ale URSS din seara de 22 decembrie. Aboimov. Uniunea Sovietic\ lansase public doctrina noninterven]iei militare – [i ne referim aici strict la suprastructura politic\ – [i `[i rezerva dreptul de a acuza America pentru agresiune. chipurile. simularea de ]inte aeriene). `n contrast cu politica paci- fist\ a Moscovei. dar jocul ei `n Pa- nama este extrem de relevant pentru a `n]elege jocul pe care `l f\cea `n România. plus trageri precise cu scop psihologic. Era iar\[i una din temele preocupante pentru Ceau[escu – „tr\d\torii care se vindeau pe un pumn de dolari sau ruble. de un editorial de politic\ extern\. m`n\ `n m`n\ cu fal[ii ap\r\tori ai drepturilor omului“. propagand\ [i mobilizare de strad\ f\cute cu echipe de comando. un act de r\zboi clasic. Ceau[escu se sim]ea vizat [i nu se sim]ea vizat 91 Ibidem. Bucure[tii erau un pion `n jocul dintre superputeri. Conform acestui principiu sau linie doctrinar\ de politic\ extern\ – cum vrem s\ o lu\m – insisten]ele ministrului adjunct de la Externe. c\ `n România s-a revoltat. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 197 [i demnit\]ii altor na]iuni“91. A[a cum am ar\tat `n volumul precedent. Coresponden]a din Panama era `nso]it\ [i de un comentariu. `n discu]iile cu ambasadorul român Bucur din noaptea de 21 spre 22 decembrie. .

Anul XLVII. la insisten]ele graficianului Eugen Mih\escu. nimic comun cu r\splata promis\ pentru «capturarea» sau «eli- minarea» (adic\ uciderea) cet\]enilor altui stat“. pentru independen]a ]\rii lui. `n presa american\ – New York Times. el ataca America pentru c\ nu avea curajul s\ atace URSS. ca o `nalt\ oficialitate a unui stat s\ declare. a[a cum am ar\tat `n volumul precedent. 4. El se considera [eful de stat care lupta. pe tonul cel mai senin cu putin]\. Mitingul Pentru c\ mitingul din 21 decembrie a e[uat din motive necu- noscute. deoarece. cu principiile de baz\ ale rela]iilor dintre stat. iar pozi]ia sa real\ din acel moment era cea din cunoscuta butad\: „Lua]i-l de pe mine c\-l omor“. 22 decembrie 1989. {i `n concluzie: „Fraze despre «democra]ie» nu au nimic comun cu realitatea brutal\ a agresiunii `mpotriva unui stat independent [i suveran. 93 România liber\. dou\ versiuni extreme. Istoria loviturilor de stat în România. 14035. Prima pune toat\ `nt`mplarea pe sea- ma hazardului [i a suprapunerii accidentale a unor gesturi izolate. Times – ap\ruse deja enun]ul: „Ceau[escu. cu normele elementare ale dreptului inter- na]ional“93. s-au conturat. . Nr. Nicolae Ceau[escu nu `n]elegea c\ este un sf`r[it de lume. Ed. RAO. Nu exist\ – nu ar putea exista – nici un fel de justificare pentru un asemenea act de terorism de stat. stabilirea unei recompense pentru prinderea [efului de guvern al unui stat independent [i suveran – se scria `n editorial. dar av`nd mai toate aspectele unei ac]iuni deliberate [i profesioniste. vol. „Este de-a dreptul incredibil. `n timp ce impe- riali[tii americani c\utau s\-i prind\ sau s\-i asasineze pe ultimii eroi ai revolu]iei socialiste. Bucure[ti. 196-197. p. vineri. ca [i Noriega. `n contradic]ie flagrant\ cu cele mai elementare drepturi ale omului. Iar perora]iile pe tema drepturilor omului. `n zilele noastre.198 ALEX MIHAI STOENESCU `nt`mpl\tor. ca [i pentru alte momente ale revo- lu]iei. acest Noriega al comunismului“92. 92 Alex Mihai Stoenescu. 2004. partea I. 6. ~n particular. pp.

45. blond. apoi declara]ia revolu]ionarului Nica Leon c\ el ar fi detonat un spray care a speriat lumea. c\ vom participa la miting. ~n jurul orei 10. Lumea a fugit mai `nt`i `nspre corpul principal al cl\dirii. cam la vreo trei luni. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 199 A doua acumuleaz\ mul]imea de elemente disparate ale unor acte de sabotaj `ntr-un scenariu al diversiunii calificate f\cute de sovieti- ci cu sprijinul unor for]e din Armat\. pe la 06. ~n r`ndul acestor ini]iative se `ncadreaz\ ac]iunea unui mic grup de tineri care a `nceput s\ strige „Jos Ceau[escu!“ `n mijlocul mul]imii [i aceasta s-a speriat. ~n zona noastr\ de amplasare. cam cu o or\ `nainte de `nceperea mitingului. dar nesem- nificative. ca ni[te vapori grei. provoc`nd busculada. unde mul]imea era mai mare [i mai compact\. P`n\ la ora 10. ]ip`nd. eram r\sfira]i. deoarece mar- tora l-a observat pe t`n\r de aproape (detaliul c\ mirosea a alcool) . `n a[teptarea ordinului de a pleca la miting. un fel de stropi fumurii.00 ni s-a spus de mai multe ori `mbr\ca]i-v\. era `nc\ loc. Nu era vorba de Nica Leon. ci de acel t`n\r de vreo 30 de ani. era t`n\rul de care v-am vorbit. Posibilit\]ile de confuzie sunt mici. `nc\ de c`nd am sosit. apoi s-a b\gat `ntre cei de la Optica Român\ (IOR). mic. `n mod sigur. ~n st`nga noastr\ am observat un grup de indivizi care loveau cu b`te oamenii `n cap [i strigau la noi: «Striga]i Jos Ceau[escu!». Dup\ revolu]ie. se putea circula. `l d\ pe \la cu pe- tarda!». ~ntr-adev\r. Asupra posibilit\]ii de a-i identifica pe ace[ti autori. dezbr\ca]i-v\. o coleg\ m-a sunat [i mi-a spus: «Uit\-te repede la televizor. care mirosea puternic a alcool [i care a venit s\ vad\ atmosfera. O martor\. Atunci a ap\rut un individ str\in. timpul a lucrat `mpotriva lor. doamna Vasilescu. cam la 30 de ani. Ea se circumscrie tezei insistent proiectate public c\ revolu]ia a fost o „ridicare spontan\ a popu- la]iei“ [i c\ e posibil s\ fi existat unele ini]iative izolate. participant\ la miting `n zona sectorului B. blond [i care mirosea pu- ternic a alcool“. i-a declarat autorului `n ziua de 18 mai 2004: „Am fost anun]a]i la `ntreprindere. sl\bu].00 am fost lua]i cu autobuzele de la `ntreprindere [i du[i `n Pia]\. Prima petard\ a explodat `n zona celor de la IOR [i a l\sat o pulbere `n aer. S\ termin\m repede cu prima. care chiar afir- ma c\ el a folosit petarda. ne-a privit.

schimb`nd vorba. autentic revolta]i. de un individ care a inventat cea mai mare parte a pove[tii sale. spaima c\ ar putea fi `ncadra]i solidar interven]iei str\ine – `n principal a sovieticilor. pe baza c\reia s-a afirmat c\ exploziile [i zgomotul generator de panic\ ar fi fost provocate de o defec]iune a carelor de reportaj ale Televiziunii. Cer`ndu-i-se s\-l detoneze [i `n emisiune. acesta a ezitat. dar inteligent manipula]i de profe- sioni[ti str\ini. fraierit. Una din reac]iile cele mai vehemente ale românului se petrece atunci c`nd `i demonstrezi c\ a fost p\c\lit. actele de violen]\ au fost asumate de unii revolu]ionari numai pentru a evita clarificarea elementelor de interven]ie str\in\ `n diversiune.200 ALEX MIHAI STOENESCU [i l-a observat `ntr-o zon\ cu mai pu]in\ lume. pentru a-l r\sturna pe Ceau[escu de la putere. f\cute de români. Nici un om normal nu detoneaz\ o capsul\ exploziv\ `n mij- locul unor oameni nevinova]i. T`n\rul a ap\rut `ntr-adev\r `ntr-o emisiune de televiziune a lui Mihai Tatulici. dar mai ales ca `n cazul Timi[oara. Mihai Tatulici mi-a explicat c\ t`n\rul respectiv exist\. precum [i cercetarea tehnic\ f\cut\ dup\ consumarea evenimentului asupra sta]iilor de amplificare din pia]\. Situa]ia s-a repetat [i `ntr-o alt\ emisiune de televiziune. Tatulici a afirmat categoric. dar c\ s-a chinuit timp de [ase luni s\ verifice informa]iile furnizate de el. din umiliri [i marginaliz\ri. `n ziua de 8 iunie 2004. aruncarea unei umbre de `ndoial\ asupra revolu]ionarilor. unde Nica Leon a ap\rut [i a ar\tat un spray deodorant asem\n\tor celui pe care l-ar fi detonat `n pia]\. s\ explice de unde avea petarda. c\ era vorba de un mitoman. pentru a nu fi v\zu]i ca fiind ceea ce au fost de fapt: indi- vizi curajo[i. din soarta nemiloas\ a Istoriei. Pe de alt\ parte – o reac]ie pe care o vom analiza mai t`rziu –. se revars\ `ntr-o form\ de asumare iresponsabil\ a oric\rui gest eroic. pe care-i poate r\ni. Ca [i `n multe alte cazuri. Absen]a unor urme l\sate de petarde. folosit. Orgoliul nem\surat venit din toate frustr\rile tr\ite `n via]a mizer\ de zi cu zi. ~n- cerc`nd s\ verific informa]ia. mul]i revolu]ionari au ap\rat cu din]ii ideea revolu]iei spontane. m\car. ar demonstra caracterul . iar asumarea a vizat `ntotdeau- na teama de anularea calit\]ii de revolu]ionar. `ns\ a fost imposibil.

de fapt cei c`]iva metri l\sa]i liberi de cordoanele for]elor de ordine. Dup\ cum se observ\. a[a cum a fost cel din 1968 – cu privire la evenimentele din . Un alt argument `n favoarea acestei ipo- teze este ansamblul erorilor de organizare ale acelui miting: 1. Prudent. mi-a spus c\ Nicolae Ceau[escu l-a `ntrebat dac\ se poate organiza. chiar [i simpla strigare a unor lozinci anticeau[iste de c\tre un mic grup de tineri ar fi putut provoca panica. Faptul c\ pentru prima oar\ au fost adu[i mai mul]i oameni dec`t de obi- cei. mai ales cel `nchis pe trei laturi din fa]a CC. am fost chemat de primul-secretar Barbu Petrescu care. prim-secre- tar [i primar al Capitalei. 2. colonelul Dumitru Dumitra[cu. num\rul participan]ilor sc\p`nd de sub control la comandamen- tul ad-hoc constituit la Prim\rie de Barbu Petrescu. pentru consul- t\ri. fapt care a generat o aglomera]ie mai mare dec`t permitea spa]iul. Faptul c\. `n jurul orei 23. cuprins\ `ntre laturile cl\dirii CC mul]imea exagerat\ a oame- nilor a produs un efect de consum excesiv de oxigen. `n ziua de 21.1989. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 201 accidental al evenimentului. „Ceau[escu `l convoac\ pe Barbu Petrescu. cel pu]in `n zona cen- tral\. ~n aceste condi]ii. eu fiind la sediul Inspectoratului. care a ame]it lumea. masa de oameni a c\utat s\ se `mping\ spre zone unde spa]iul p\rea mai deschis.12. aceast\ versiune a provoc\rii accidentale con]ine [i elemente de ridicol. Faptul c\. iat\ ce declara acesta la 19 martie 1990: «~n seara de 20 decembrie 1989. provoc`ndu-i perplexitate. un mare miting `n Pia]a Palatului. acesta `i cere… timp de documentare [i `l cheam\ la r`ndu-i. conduc`nd la formarea unui strat de bioxid de carbon `nalt de aproximativ doi metri. Cine a hot\r`t mitingul? Conform cercet\rii efectuate de generali ai Ministerului de Interne. datorit\ `nghesuielii [i a presiunii laterale. `n mod confi- den]ial. pe [eful Inspectoratului Ministerului de Interne al Muni- cipiului Bucure[ti. 3. Ceau[escu a avut o consf\tuire cu Dinc\ [i Manea M\nescu `n leg\tur\ cu ideea de a organiza mitingul. atunci c`nd `l `ntreab\ dac\ poate organiza mitingul dorit. faptul c\ ideea mitingului i-a apar]inut lui Nicolae Ceau[escu nu mai las\ loc de dubii. Cu amintirea momentului ’68 `n cap. Audiat la Procuratura Militar\ `n leg\tur\ cu aceast\ `mprejurare.30.

c\ a fost sf\tuit s\ fac\ aseme- nea miting. Ziua mitingului. P\rerea mea: din tot ceea ce s-a spus [i s-a scris. Constantin Manea. vol. programul TV etc. 165-166. Scopul a fost „s\ se fac\ mitinguri de solidaritate cu activit\]ile organizate de conducere (subl. a for- mulat `n fa]a membrilor Comisiei senatoriale un r\spuns la proble- ma originii mitingului care con]ine. coordonator general de divizie Ion Pitulescu. `ns\ nu a precizat ora. mediatizate amplu prin televiziune [i radio. . fostul [ef de cabinet. s\ fie organizat mitingul din 21 aici `n Pia]a Palatului. {ase zile care au zguduit România. Pledoarie pentru Istorie. iar popula]ia se pronun]a cu mult\ fermitate `mpotriva m\surilor care nu asigurau o aprovizionare corespunz\toare cu produse agroalimentare. SR. aut. [i am raportat `n leg\tur\ cu mitingul de a doua zi»“94. Ceau[escu ceruse organizarea unor adun\ri `n ma- rile `ntreprinderi. 23/28 decembrie 1993. Din biroul primului-secretar am dat [i eu telefon ministrului de Interne. la care a ]inut mor]i[. c\ldur\. Mitin- gul fatal“95. Audiere Manea Constantin. al organelor de stat. care era la birou. Ministerul de Interne în decembrie 1989. am spus de la `nceput f\r\ ezitare c\ sunt de acord [i avem `ncredere `n oamenii muncii cu care construim socialismul. ini]ial. `n ultima perioad\ fiind difuzate foarte multe `nscrisuri [i manifeste cu con]inut anticeau[ist. I. {i a venit 21.) [i s\ fie `nfierat\ situa]ia de la Timi[oara. Este dorin]a lui. anticomunist. Cu toate c\ [tiam foarte bine starea de spirit din Capital\. p. Cercetarea originii acestui miting a ar\tat c\. 1995. Bucure[ti. Primul-secretar i-a telefonat lui Cea- u[escu c\ se poate organiza mitingul. esen]a g`ndirii lui Nicolae Ceau[escu. se comenta lipsa de ap\. vom ac]iona pentru afluirea coloanelor oamenilor muncii `n lini[te [i si- guran]\ spre Pia]a Palatului. pp. alimente. la `ntrebarea ce p\- rere am de acest miting.202 ALEX MIHAI STOENESCU Cehoslovacia. A avut apoi mai multe discu]ii cu Silviu Curticeanu pentru unele detalii cu privire la miting. energie.. eu cred c\ nu e adev\rat. 23. oamenii muncii nu primeau retribu]iiile complete. 95 Arh. Stenograma nr. 94 Colectiv al MI. probabil. Prin expresia „activit\]ile organizate de conducere“ nu putem `n]elege dec`t ordinele [i m\surile `n vederea represiunii. Din punctul nostru de vedere. dar a fost convins de Barbu Petrescu s\ accepte o singur\ mare adunare `n Pia]a Palatului.

. dar s\ [ti]i – cam nepreg\ti]i..).. s\-i spun lui \la. dar o s\-i spun lui tova- r\[ul s\ nu mai facem at`tea adun\ri `n `ntreprinderi. [i nu [tiu ce. n. `n condi]iile astea. dac\ e miting». {ti]i cum era atuncea.» Dar primii-secretari de la sectoare deja adu- seser\ puhoaie de lume `n locurile de adunare. Tovar\[ul e iubit. prezent [i mai nu [tiu ce. Proclama]ia Frontului Democrat Român. [efule. Liderii Frontu- lui Democratic Român vor face apeluri disperate de a convinge cet\]enii Timi[oarei s\ participe la manifesta]ii cu caracter perma- nent [i s\ revin\ `n fiecare zi pentru a protesta pa[nic. . {eful Securit\]ii Bucure[ti. el (Barbu Petrescu) a dat un telefon din proprie ini]iativ\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 203 Deci. 60... la Timi[oara.) – care n-a fost de acord s\ fac\ mitingul –. c\.. A[a. Ceau[escu c\uta o acoperire pentru ordinele sale ilegale. am zis: «B\i. ~n aceea[i noapte. m-a `ntrebat [i pe mine [i i-am spus: «Asta-i treaba dvs.00 s-a hot\r`t s\ se ]in\“96. s\-i spun lui B\rbulescu..» «De. colonelul Goran. Noaptea va fi scurt\ pentru cei de la Bucure[ti [i `ngrozitor de lung\ pentru cei de la Timi[oara. Audierea colonelului Goran Gheor- ghe. n. eu `l `ntreb: «Care e situa]ia?» «P\i – zice – la ora nou\ [i jum\tate trebuie s\ am un r\spuns definitiv. ma- nifestan]ii din Pia]a Operei se risipesc pe la case.a.. [i a zis: «Po- litrucul \sta al meu nu prea e de acord. p`n\ la 10. Dar c\ `mi confirm\ m`ine diminea]\. dup\ mo- delul est-german. va explica Comisiei senatoriale succesiunea p\r]ilor componente ale deciziei: „Pe la 11 (noaptea. p. precum [i de ecoul interven]iei lui Ceau[escu la televiziune. SR... a[a. soarta revoltei populare intra `n criz\.. Diminea]\. 90/4 mai 1994. cu ce trebuie s\ facem.» «Las’ c\ te mai sun eu!» Eu atunci. a `ntrebat [i pe Croitoru (secretarul cu propaganda al Comitetului Municipal Bucure[ti al PCR.. Nu pot eu s\ zic da sau nu». Dezam\gi]i de lipsa unei solu]ii [i a unui r\spuns consistent la dolean]ele lor.a. Stenograma nr... Tot `n acea noapte se definitiveaz\ forma final\ 96 Arh. [i. s\ facem. la Gr\dina Icoanei etc. S\ facem un miting puternic [i combatem. care s\ fie mai. face]i cum dori]i. cu dispozitivele.

presei. Libertatea real\ a cultelor religioase. consistent. care este cel de-al treilea document politic al revolu]iei române: PROCLAMA}IA Frontului Democrat Român din Timi[oara I. 11. 2. Cerem restituirea deceda]ilor pentru a fi `ngropa]i dup\ datin\. Era un program politic serios. Libertatea cuv`ntului. 8. 7. precum [i colectivului Teatrului Na]ional din Timi[oara pentru sprijinul acordat. Referitor la evenimentele din Timi[oara Cerem cu fermitate s\ fie tra[i la r\spundere cei care au dat ordin s\ se trag\ `n popor. Revitalizarea economiei na]ionale. Frontul Democratic Român condi]ioneaz\ `nceperea acestui dialog cu demisionarea tiranului Ceau[escu. Cerem eliberarea imediat\ a tuturor celor aresta]i `n urma mani- festa]iilor. Deschiderea imediat\ a grani]elor de stat. Eliberarea ne`nt`rziat\ a tuturor de]inu]ilor [i disiden]ilor politici din România. Mul]umim tuturor celor care s-au ridicat `mpotriva tiraniei. .204 ALEX MIHAI STOENESCU a Proclama]iei Frontului Democrat Român. Organizarea de alegeri libere. dominat de ideea schimb\rii sistemului politic. 10. Frontul Democrat Român este o organiza]ie politic\ constituit\ la Timi[oara pentru a realiza un dialog cu Guvernul Român `n scopul democratiz\rii ]\rii. Dreptul de a manifesta liber. 5. ~mbun\t\]irea asisten]ei medicale [i a alimenta]iei publice. cu doliu na]ional. 3. II. 4. Integrarea României `n r`ndul statelor care `i garanteaz\ [i respect\ drepturile fundamentale ale omului. 6. radioului [i televiziunii. Cerem autorit\]ilor recunoa[terea oficial\ a Comitetului de Ac]iune a Frontului Democratic Român `nfiin]at la Timi[oara. Reforma `nv\]\m`ntului `n spirit democratic. Propunem Guvernului României ca baz\ de discu]ii urm\- toarele revendic\ri: 1. 9. av`nd astfel nu un caracter anticeau[ist.

3286/4 martie 2004. Revolu]ia din strad\. printr-o `n]elegere cu medici locali. consider`ndu-l o utopie“97. {i mai este important faptul c\ timi[orenii au aclamat a doua zi acest program. Acesta [i generalul Gu[\ hot\r\sc s\ nu lanseze ac]iunea. invoc\ o criz\ de s\n\tate [i `ncearc\ s\ evite implicarea sa mai departe. Bucure[ti. afl`nd c\ a fost numit „comandant militar unic al Timi[oarei“ – func]ie care nu exista `n nomenclatorul statului român –. RAO. Ed. Nr. Bine`n]eles. cei care filmau nu 97 Niculae Mavru. l-au sus]inut. Macri a dat ordin s\ afl\m din cine era compus\ delega]ia [i. s\ fie `mpiedicat\ s\ ia contact cu consulatul. 136. [eful Filajului. ne furnizeaz\ o explica]ie plauzibil\ pentru anumite ordine date `n acea noapte: „Aflasem la un moment dat c\ cei de la Oper\ s-au `mpot- molit `n elaborarea platformei-program [i c\ aveau inten]ia de a tri- mite o delega]ie la Consulatul Iugoslaviei pentru a cere ajutor. S-a dovedit dup\ revolu]ie c\ `n noaptea aceea conducerea Frontului Democrat Român a r\mas foarte izolat\ [i complet neap\rat\ `n sediul Operei. Ofi]eri de Securitate de la Timi- [oara au continuat s\ supravegheze discret desf\[urarea evenimen- telor din cl\direa Operei. se ajunge la concluzia c\ la Timi[oara exist\ cel pu]in o implicare str\in\ direct\. disp\r`nd pentru prima oar\ frica de autorit\]i. p. 9. 24 din 24. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 205 ci anticomunist explicit. la comanda DSS. casetele erau trimise foarte operativ `n fosta Iugoslavie“98. p. Implicarea iugoslav\ `n acel loc a fost con- firmat\ [i pe linie militar\. ad\ug`ndu-se celelalte informa]ii str`nse `n zilele anterioare. Acest ordin l-am tratat de la `nceput cu indiferen]\. Macri raporteaz\ c\ leg\tura `ntre cen- trul de spionaj iugoslav de la Consulat [i nucleul manifestan]ilor din cl\direa Operei este dovedit\ [i. inclusiv teama de consecin]ele pe care le-ar putea suporta fiecare dintre ei. 98 Jurnalul Na]ional. dac\ este posi- bil. Punctul 3: Deschiderea imediat\ a grani]elor de stat din Proclama]ie apar]ine Consulatului iugoslav de la Timi[oara. . ca urmare a constat\rilor f\cute [i de DIA: „Tot ce s-a `nt`mplat referitor la demonstra]ie a fost filmat per- manent. iar St\nculescu. Din datele culese de noi. Colonelul Mavru. expus\ chiar unei con- traac]iuni preg\tite `n `ntreprinderi de conducerea militar\ – gene- ralul Gu[\ [i noul s\u superior. La Bucure[ti. generalul Victor St\nculescu.

r\mas singur `n fa]a regimului. separat. Reamintesc c\ lipsa de informa]ii `n leg\tur\ cu implicarea iugoslavo-maghiar\ [i proasta colaborare cu Securitatea l-au determinat pe Gu[\ s\ cear\ aducerea subunit\]ii de specialitate de la Buz\u. curajul `naintea mor]ii cu baioneta. Un ora[. ~n privin]a transform\rii prin care trecuse popula]ia Timi[oarei `n acele c`teva zile. s\ revin\ la mul]imea flasc\. expeditiv\. vreme de [apte zile. Claudiu Iordache [i ceilal]i nu cedeaz\. Aceste informa]ii veneau dup\ ce implicarea re]elei conduse de consulul iugoslav `n violen]ele din 16 [i 17 decembrie fusese depistat\ de subunit\]ile de cercetare ale for]elor armate din Timi[oara [i. dar Lorin Fortuna. ea. mai «burghez» dec`t altele din România anului ’89. situa]ia liderilor [i a grupului mic de rezisten]i devine dramatic\. de dinainte de . c`rcota[\. erau lansate apeluri ca lumea s\ nu plece. resemnarea. DIA prime[te a[adar confirmarea implic\rii Consulatului iugoslav `n ac]iunea grupului care atunci se concentrase la Oper\. Cine a cunoscut. ~n cele dou\ etape distincte ale reactivit\]ii ei – etapa de dinaintea revolu]iei [i etapa celor [apte zile: 16-22 decembrie – mul]imile Timi[oarei se comport\ radical diferit. `n acele momente. de Securitate. dispus\ la sacrificiu. mul]imea Timi[oarei nu poate uita fervoarea sa exemplar\. decis\. pentru ca a doua zi dup\ fuga dictatorului. revenirea n\valnic\ [i spontan\ `n fami- lia omogen\ a condi]iei umane. opinia lui Claudiu Iordache apare ca foarte bine argumentat\: „Fenome- nul Timi[oara ar merita o analiz\ aparte. Spre miezul nop]ii. reu[e[te s\ men]in\ tensi- unea care va precipita la Bucure[ti decizia de r\sturnare a dicta- torului. Din c`nd `n c`nd. ~n noaptea de 20 spre 21 decembrie. Membrii unei astfel de forma]ii vor instala o sta]ie de amplificare mai puternic\. Indiferen]a. d`rz\. lentoarea dinaintea furtunii sunt `nlocuite brutal cu o atitudine curajoas\. generozitatea dezl\n]uit\. `ntr-un declin fulger\tor al respectului de sine.206 ALEX MIHAI STOENESCU erau ziari[ti. destr\marea frontierelor egois- mului. Pentru a mobiliza oamenii s\ r\m`n\ pe loc. descoper\ pe nea[teptate resurse pentru a se r\scula `mpotriva dictaturii [i. ca prin miracol. liderii noului partid vor solicita forma]iilor rock [i folk s\ c`nte `n balconul Operei.

2002. Claudiu Iordache. (Primul document oficial al revolu]iei nu este Proclama]ia Frontului Democrat Român de la Timi[oara. Era o manifestare a animozit\]ii `ntre Securitate [i Armat\. ~n acea noapte am albit. Polul de Putere. Am strigat: «Români. B`lb`ielile de la Bucure[ti. IRINI. pp. ~n acea noapte n-a fost nici Fortuna. de c\tre acela[i Lorin Fortuna.. `n loc de 300. Timi[oara. A precizat c\ textul a fost des\v`r[it joi. Acest prim document oficial al revolu]iei.) . ~n Oper\ n-au mai r\mas dec`t pu]ini. Autorul celei mai echilibrate [i. 1990. care r\m\seser\ la Consiliu. (Lorin Fortuna mi-a m\rturisit c\ el a definitivat «Proclama]ia Frontului Democratic Român constituit la Timi[oara». pp. se bag\ peste noi“. la ora 3 diminea]a.00. n. Este probabil cea mai bun\ descriere literar\ a mul- ]imii inactive. 85-86. dat publicit\]ii noastre. care „`ncurc\ lucrurile aici. aduna]i-v\! Avem nevoie de voi! Nu trebuie s\ da]i dovad\ de la[itate `n aceast\ noapte!» Am plecat dup\ oameni. ~n noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989 alarmarea G\rzilor patriotice [i chemarea salaria]ilor de pe platformele industriale Pipera [i B\neasa din Bucure[ti s-au f\cut 99 Claudiu Iordache.. nici V`rtan. asistat de `nc\ c`]iva – Lumini]a Milutin. se pare.). Ed. Ed. 21 decembrie. Prezen]a lupt\torilor DIA [i a para[uti[tilor de la Caracal a amplificat starea de iritare a ofi]erilor de Securitate. `n diminea]a zilei de joi.a. incitate [i revenite la inactivitate dup\ consumarea incit\rii profesioniste. a celei mai autentice relat\ri a evenimentelor din Timi[oara. 100 Miodrag Milin. Aveam [i o arm\. 16-22 de- cembrie 1989. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 207 fenomen“99. Miodrag Milin. Proclama]ia a fost citit\ `nt`ia dat\ `n balconul Operei Române din Timi[oara. ci Pro- clama]ia Frontului Popular Român de la Ia[i. „Azi în Timi[oara. va povesti momentele dramatice ale acelei nop]i: „M-am dus cu 150-200 de oameni la Oper\. Bucure[ti. Radu Tinu raport`ndu-i lui Iulian Vlad nemul]umirea [i protestul s\u pentru prezen]a for]elor speciale ale Armatei. mîine-n toat\ ]ara!“ în Timi[oara. A fost cea mai grea noapte din via]a mea!“100. Au venit vreo 3 000 (pro- babil o eroare de tipar. ce va izbucni `n conflict violent imediat dup\ 22 decembrie. a fost totu[i datat 20 decembrie 1989). 76-77. Facla. `n foaierul de la etajul Operei. la ora 09. Am fost prea pu]ini.

00.00. dar locurile pe care le c\utau erau cele foarte centrale. La ~ntreprinderea Optica Român\ nu s-a dat alarma. fapt care a fost observat de Securitate. „erau `mbr\ca]i ca militarii no[tri `n termen care asigurau traseele. Alte `ntreprinderi au `nceput afluirea. care migreaz\ `n jurul locurilor de adunare ale celor dint`i. Indivizii grupului ciudat de la Gr\dina Icoanei. din teritoriu vine informa]ia c\ unele coloane de ma[ini sovietice din Transilvania [i Banat. apoi oamenii au fost trimi[i s\ a[tepte `n birouri [i sec]ii ordinul de plecare. fiindc\ erau ni[te ordine“. astfel c\. Gazetarul Dan Constantin a surprins c`teva cazuri: „«Noi. Epopeea salaria]ilor aduna]i pentru miting continu\ [i la primele ore ale dimine]ii de 21 decem- brie. Ei sunt identifica]i provizoriu ca basarabeni. Generalul Vlad a telefonat la CC `ntreb`nd ce caut\ oa- menii la ora aceea pe strad\.00 trebuia s\ se prezinte la Ceau[escu pentru a primi decizia final\. pentru c\ vedeai de la o po[t\ c\ sunt mili- tari. Securitatea a constatat c\ `n ora[ se `nt`mpl\ dou\ lucruri anormale: grupuri mari de salaria]i deplas`ndu-se pe jos spre punctele de adunare [i grupuri mici de tineri suspec]i. Nu vorbeau. `nc\ de la ora 06. cei de la Institutul de Cercet\ri [i Proiect\ri Mecanic\ Fin\. ~n acea noapte a avut loc o dezbatere agitat\ `n cadrul Comitetului Municipal de Partid `n care s-au for- mulat opinii pro [i contra mitingului. oamenii au venit normal la serviciu [i abia acolo au fost anun]a]i c\ vor participa la miting. dar cu costumele acelea ieftine care st\teau ca naiba pe ei [i noi le spuneam «]inut\ de civil». era imposibil s\ nu fi [tiut unde sunt Pia]a Universit\]ii. veneam pe jos .208 ALEX MIHAI STOENESCU la ora 02. asista]i de autoturisme Dacia [i Lada. dac\ erau români. Barbu Petrescu fiind presat de faptul c\ la ora 09. Pia]a Palatului [i Pia]a Roman\. Totodat\. Au fost distribuite uniforme [i materiale de propa- gand\. Unii dintre indivizii suspec]i se interesau cum s\ ajung\ `n cutare loc sau cutare loc. pentru c\ acestea erau locurile c\utate. La conducerea DSS apar primele rapoarte verbale despre grupurile de tineri [i informa]ia c\ unii dintre ei vorbesc stricat române[te sau nu vorbesc deloc. Se pare c\ ar fi `ncercat s\ se ata[eze unui grup [i au fost respin[i. civil. conform descrierii f\cute de Filaj. precum [i grupuri de tineri `mbarcate pe trenuri de la Timi[oara se `ndreapt\ spre Bucure[ti. pe jos.

) Or. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 209 de la Obor p`n\ `n Pia]a Palatului». `[i aminte[te Ionic\ P. dar dup\ c`teva minute am fost trimi[i `napoi spre Institut. «Am intrat. Securitatea Bucure[ti avea `n total o sut\ [i ceva de oameni. C`nd am ajuns la Institut am plecat `napoi spre Pia]a Palatului. cei care ne ocupam tocmai cu aceast\ treab\. Noi. l`ng\ Biblioteca Central\ Universitar\. 3321/16 aprilie 2004. Cei de la Departamentul Analize-Sinteze au spus c\ aceste vizite nu sunt oportune din acest punct de vedere. Confuzia a fost creat\ de opozi]ia pe care a primit-o Barbu Petrescu `n cadrul [edin]ei de comandament de la Prim\rie. Informa]iile. 3320/15 aprilie 2004. din c`te [tiu eu.45. Barbu Petrescu“102. [tiam care este starea de spirit a popula]iei.) voia s\ viziteze `n ziua de 21 de- cembrie vreo 15-17 `ntreprinderi bucure[tene. 7. (Interviu cu „un colonel care a avut func]ie de conducere în cadrul Securit\]ii Municipiului Bucure[ti“. Cum s\-i `mpar]i pe \[tia la 17 `ntreprinderi? Prin urmare. Un colonel din conducerea Inspectoratului Securit\]ii Bucure[ti va aduce c`teva am\nunte neobi[nuite `n leg\tur\ cu implicarea Securit\]ii `n mecanismul care a dus la ]inerea mitingu- lui: „El (Nicolae Ceau[escu. aproape 10 km“101. mai ales dup\ cele `nt`mplate la Timi[oara. Mi s-a spus c\ mitingul se anulase. spre Cina. n. Cel care a avut aceast\ idee a fost.a. Cineva a anu- lat `ns\ comanda pentru autobuze. 101 Dan Constantin. 6. A[a c\ noi am fost `n aceea[i zi de dou\ ori `n pia]\». la care `[i aduceau contribu]ia [i re]elele de leg\tur\. care a dorit s\-[i p\streze anonimatul. Nr. „21 decembrie ’89: mitingul nim\nui“ în Jurnalul Na]ional.. Nr. precizeaz\ Ionic\ P. Cei de la (Uzinele) 23 August tre- buiau s\ vin\ spre centrul Capitalei cu autobuzele ITB. „Unit\]ile antitero înl\turate din pia]\“ în Jurnalul Na]ional. p. s-a venit cu ideea mitingului.) . dar mai mult nu existau for]e care s\ fie desf\[urate pentru protec]ia lor `n 17 `ntreprinderi (. De aceea. unii activi[ti de partid consider`nd mitingul o eroare. le-am spus celor de la partid c\ ar fi o mare gre[eal\ organizarea acestor vizite. pe atunci salariat... a[a `nc`t miile de oameni au venit pe jos. spre locul nostru. C`nd generalul Vlad a pre- zentat problema la CC. unde trebuia s\ ajungem dup\ noul ordin pe la 10. p. p`n\ la prezentarea lui Barbu Petrescu la Ceau[escu nu s-a [tiut sigur dac\ va fi un mare miting sau vor fi numai adun\ri de solidari- tate `n `ntreprinderi. 102 Eugen Ciufu. nu am fost de acord.

Filmul se afl\ `n arhivele SRI. care `ns\ nu deschideau focul dec`t la ordin. Dispozitivul de lupt\ al luneti[tilor de pe acoperi[ul Palatului nu permitea executarea focului `n jos. va ar\ta c\. precum [i la Hotelul Bucure[ti. Colonelul Octavian Nae. exista un dispozitiv de siguran]\ `n jurul Pie]ei Palatului. Nu sunt serioase. spre pia]\. Constat`nd dezordinea grupurilor venite de la `ntreprinderi [i faptul c\ nu s-au putut a[eza dispozitivele de ordine. colonelul Nae prime[te confirmarea c\ se va ]ine un miting [i ordinul s\ se deplaseze `n pia]\ pentru a preg\ti supravegherea pavoaz\rii [i a instal\rii celor de la Televiziune. Se urma o procedur\ standard. credibile. instalat `n anumite apartamente goale sau locuite de colaboratori. zvonuri. inclusiv Serviciul G\rzi. Audierea colonelului Nae Octavian. Indecizia structurilor de partid din noaptea aceea a derutat [i Direc]ia V. Stenograma nr. Ace[tia `ns\ nu au ap\rut.00 se `ntoarce la sediu. SR. [ef al acestui servi- ciu. amestecul generalului Vlad `n deciziile Municipiului. .210 ALEX MIHAI STOENESCU care se pare c\ apar]in colonelului Botofei – ofi]er cu sarcini `n asigurarea traseelor –. care avea misiunea s\ asigure paza CC din interior. ca `n 1968. Un ofi]er de rang `nalt al Direc]iei V a declarat Jurnalului Na]ional: „~n noap- tea de 20-21 decembrie 1989 am primit ordin de la generalul Bucu- rescu Gianu. care era `n perioada aceea [eful Comandamentului (de 103 Arh. dar este trimis din nou `n pia]\103. p. deoarece avea de dat dou\ mesaje centrale: o sporire salari- al\ [i denun]area amenin]\rii sovietice. erau am- plasa]i luneti[ti pe cl\dirile din jurul pie]ei. ~nainte de ora 09. iminent [i numai `mpotriva unor posibili tr\g\tori ap\ru]i la nivelurile superioare ale cl\dirilor sau pe cl\diri. crez`nd c\ mitingul nu se mai ]ine. La scurt timp dup\ miezul nop]ii. de regul\. colonelul Nae va cere amplasarea unei camere de filmat `n cl\direa Biblio- tecii Centrale Universitare. 44/ 9 februarie 1994. dac\ observau ceva concret. Decizia final\ i-a apar]inut lui Ceau[escu [i [tim sigur c\ el a optat pentru un mare miting. propuneri din noaptea aceea. care `ns\ nu era complet asimilat\ pentru c\ nu avuseser\ ocazia s\ o foloseas- c\. probabil c\ reprezint\ idei. Totodat\. con]in lucruri greu de acceptat: vizitarea a 17 `ntreprinderi `ntr-o zi. 17.

cit. 105 Eugen Ciufu. s-a f\cut ve- rificarea complet\ `n pia]\. „Securitatea a ratat «spectacolul»“ în Jurnalul Na]ional.). Informa]ia este confirmat\ de cealalt\ surs\ a Jurnalului Na]i- onal. nu a mai fost timp pentru crearea unor culoare [i a unor zone de protec]ie a celor care `nso]eau manifestan]ii“106. colonelul din Securitatea Bucure[ti: „La ora 6 diminea]a. 3320/15 aprilie 2004. Nr. de la Capital\ [i USLA. Dup\ terminarea lucr\rilor Congresului al XIV-lea. [i. 7. {i acestea au fost ve- rificate.a. de asemenea. (Declara]ia colonelului Ion Botofei. carele de reportaj [i ma[inile de sonorizare. p. geni[ti. Totodat\. 106 Ibidem. p. Nicolae Ceau[escu a ie[it `n Pia]a Palatului pentru o „baie de mul]ime“ [i a mers pe un astfel de culoar pentru a saluta 104 Valentin Zaschievici. loc. Dup\ verifi- care. inclusiv la canalele subterane de cana- lizare. ~n cursul dimine]ii au sosit [i ma[inile de la Televiziune. ca s\ iau m\suri pentru ca a doua zi s\ se desf\[oare un miting `n pia]\. Aceast\ ultim\ informa]ie este extrem de important\ pentru c\ pune `n discu]ie versiunea accidental\ a spar- gerii mitingului din cauza unei erori a operatorilor de la carele de reportaj ale Televiziunii. 7. Acest dispozitiv de `nchidere nu a fost perfect. pentru c\ oamenii no[tri erau `mpr\[tia]i“105. „nu s-a putut asigura supravegherea [i observarea perimetrelor [i. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 211 organizare a protec]iei mitingului. „c\zuser\“. Compartimentul tehnic al Direc]iei V a verificat Pia]a. din momentul `n care au fost verificate. s-a verificat absolut tot ceea ce exista `n pia]\. fuseser\ dezorganizate [i cu ocazia Congresului. Pia]a a fost predat\ unor dispozitive de `nchidere a zonei. n. am avut ofi]eri [i subofi]eri speciali[ti `n sonorizare care au r\mas `n aceste ma[ini ale televiziunii“104. conform m\rturiei colonelului Ion Botofei. cu efectivele din cadrul Direc]iei V [i altele de la trupele de Securitate. Este interesant c\ aceste culoare [i zone de protec]ie. ~n diminea]a zilei de 21 decembrie. Cu alte cuvinte. a fost constituit cu `nt`rziere [i a l\sat goluri mari [i zone slab prote- jate. care ar fi dat sonorul peste limita admisi- bil\. loc]iito- rul pe linie antitero al Securit\]ii Bucure[ti.) .. de[i atunci apucaser\ s\ fie bine organizate. dis- pozitive formate numai din mili]ieni.

Scena a f\cut `nconjurul lumii. La momentul alarmei. de[i aceas- ta a fost pe strad\ tot timpul [i a v\zut destule. la toate unit\]ile [i subunit\]ile din subordine. sectoarele repartizate `ntreprinderilor.00. acelea[i. din or\ `n or\. materialele venite de la e[aloanele superioare f\c`nd referire la «grupuri de huligani [i elemente du[m\noase care au devastat magazinele [i institu]iile situate `n centrul municipiului». specifice muncii [i adaptate momentu- lui. cu numai o lun\ `n urm\. a relatat istoricului Marian Oprea c\ „pe televi- ziunile americane vedeam cum. oamenii `l aclamaser\ pe Ceau[escu de aproape. busculat de entuzias- mul mul]imii [i numero[i participan]i au ajuns `n contact direct. c`nd. Pu]ine informa]ii au fost c\utate `n r`ndurile Mili]iei.30. s-a f\cut instruirea efectivelor ce aveau s\ participe la m\surile de ordine . la ora 06. Nimeni din zecile de mii de oameni str`n[i acolo. Giurescu. d\duser\ m`na cu el. Oamenii erau aceia[i. Dar [i mai interesant este c\ mul]imea din Pia]a Palatului din ziua `ncheierii Congresului al XIV-lea al PCR era aceea[i cu mul]imea adus\ la miting `n 21 decembrie. la ora 07. fizic cu el. Colonelul Nae arat\ c\ Direc]ia V a sc\pat de sub con- trol situa]ia. informa]iile despre evenimentele de la Timi[oara erau extrem de vagi [i con- fuze. se `ntrerupea emisia [i se transmiteau secven]e de la mitingul de final al Congresului al XIV-lea“. ceea ce din punctul de vedere al procedurilor serviciilor de gard\ `nsemna „atentat reu[it“. i-au vorbit. de c\tre Comitetul Municipal al partidului nu a strigat vreo lozinc\ anticeau[ist\. implicit. Academicianul Dinu C. am plecat de la unitate `mpreun\ cu al]i colegi [i ne-am prezentat la sala de festivit\]i a Mili]iei Capitalei unde. Evenimentele au `nceput s\ se precipite `n dup\-amiaza zilei de 17 decembrie. Asta p`n\ la data de 21 decembrie 1989. Ceau[escu fiind `nghesuit. dup\ acelea[i proceduri.212 ALEX MIHAI STOENESCU mul]imea. Colonelul (r) Ionel Bejan a relatat urm\toarele: „La data evenimentelor din decembrie 1989 eram un t`n\r c\pitan de Mili]ie judiciar\. La 24 no- iembrie. De la aceast\ dat\ efectivele nu au mai p\r\sit sediul unit\]ii dec`t `n mi- siuni cu caracter preventiv. strivit. deoarece principalele canale de televiziune americane o trans- miteau `n direct. aflat atunci `n Statele Unite. c`nd a fost dat\ alarma la Mili]ia Capitalei [i.

unde era `n desf\[urare mitingul. unde am r\mas `n continuare `n rezerv\. care. Nu doresc s\ fac specula]ii. Bucure[ti. aveau s\ se deplaseze pe jos `n Pia]a Palatului. de la Gara de Nord.00 am primit ordin s\ intr\m din nou `n dispozitiv. nu ni s-au mai p\rut deloc ciudate. Negocierile [i fraternizarea de la Timi[oara. Ei urmau s\ ac]ioneze de a[a manier\ – nu mi s-a spus cum. p`n\ `n jurul orei 09. astfel `nc`t sosirea grupului de la Timi[oara s\ nu le devanseze“107. prin faptul c\ ei a[teptau efectul ac]iunii deta[amentelor de G\rzi patriotice trimise la Timi[oara. La aproximativ ora 11.00. un grup de circa… persoane (se cuno[tea cu exactitate num\rul de persoane ce urmau s\ soseasc\ `n Bucure[ti). RAO. c`nd de obicei se intra `n dispozitiv imediat). efectivele au r\mas `n rezerv\ (contrar precedentelor misiuni. Interviuri despre revolu]ie. lucru care s-a realizat. legate de eveni- mentele care s-au derulat `n continuare `n Pia]a Palatului cu ocazia mitingului. pp. Au `nceput s\ vin\ grupurile de muncitori de pe marile platforme industriale. Am ajuns `n Pia]\ unde am stat aproximativ 30 de minute. dar am avut impresia c\ se cuno[tea [i cum vor ac]iona `n mul]ime – `nc`t s\ se produc\ dezordinea care s\ duc\ la spargerea mitingului. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 213 prilejuite de mitingul ce urma s\ se desf\[oare `n Pia]a Palatului. Apoi am revenit la sala de festivit\]i. care. dar din prezen- tarea evenimentelor de mai sus `n mod cronologic. Din discu]iile avute cu ace[tia s-au conturat clar c`teva elemente. c`nd s-a primit ordinul de a se intra `n dis- pozitiv. mi s-a relatat c\ de la Timi[oara urma s\ soseasc\ la Bucure[ti. 140-141. Ed. `n contextul evenimentelor de la Timi[oara. ~n primul r`nd. care trebuiau s\ spulbere mani- festa]ia de acolo. e[ecul 107 Alex Mihai Stoenescu. cu trenul nr…. Corelarea a apar]inut lui Nicolae Ceau[escu [i lui Ion Dinc\. se poate trage [i concluzia c\ cineva s-a `ngrijit s\ coreleze de a[a manier\ succe- siunea instal\rii dispozitivelor cu intrarea muncitorilor `n Pia]a Pa- latului. ~ntre momentul instal\rii dispozitivului [i sosirea grupurilor de munci- tori (circa 45 minute – o or\). Dup\ terminarea instruirii. care erau `n acela[i dis- pozitiv [i care cuno[teau cu mult mai bine situa]ia operativ\. 2004. am intrat `n contact cu colegii no[tri de la Securitatea Municipiului Bucure[ti. .

[i fals. «Ce se `nt`mpl\?». Ceau[escu a venit la ora 08. «Nenoroci]ii . emo]ionat. care avea o serviet\ mare la el. ~n diminea]a de 21 decembrie. Mul]imea aceea nu a venit s\ manifeste `mpotriva lui Ceau[escu. De fapt.) ~n ziua de 21 decembrie am revenit la sediu la ora 08. ceea ce este [i hilar. [i l-am `nt`lnit `n drum spre biroul meu pe Barbu Petrescu. Acesta este firul logic. Pentru c\. `l `ntreb. ~n leg\tur\ cu acest moment avem o m\rturie a unui ac- tivist de partid din cl\direa CC. nu a avut nici o reac]ie c`t timp au vorbit muncitorii. A[a cum am v\zut mai sus. Astfel de teze sub]iri nu fac altceva dec`t s\-l deruteze pe cel interesat de aflarea adev\rului [i s\ discrediteze chiar filonul destul de solid al tezei interven]iei sovietice. s\ ob]in\ sprijinul popu- lar – sigur. ~ns\ teza „revoltei spontane“ a ajuns s\ sus]in\ c\ mul]imea adus\ `n pia]\ la miting s-a revoltat `mpotriva lui Ceau[escu.214 ALEX MIHAI STOENESCU acelei misiuni au provocat oscila]iile puterii centrale `n privin]a orei de `ncepere a mitingului de la Bucure[ti. Moscova era `ngrijorat\ de perspectiva denun]\rii implic\rii ei `n diversiunea de la Timi[oara [i de posibilitatea ca Ceau[escu. Din aceste motive. `n fa]a unei mul]imi consistente. Ea a fost preluat\ [i exploatat\ mai ales `n str\in\tate. ceva care nu era produs de ea. de ziari[ti [i autori occidentali.00. Agitat.00 [i a intrat `n cabinet cu D\sc\lescu [i Bobu. indiferent ce sim]ea fiecare. c`nd `ncepea programul meu.. de imagine – pentru r\m`nerea la conducere. consilierul de pres\ Eugen Flo- rescu. ceea ce s-a `nt`mplat `n Pia]a Pala- tului a fost un miting sabotat. Ceau[escu l-a chemat pe Barbu Petrescu. La ora 08. care l-a `nt`lnit pe Barbu Petrescu pe hol: „Eugen Florescu: (. care i-au raportat situa]ia de la Timi[oara. `n sensul c\ un spion sovietic din anturajul lui Ceau[escu i-a sugerat acestuia s\ organizeze mitingul pentru a putea fi debarcat printr-o revolt\ popular\. problema originii suspecte a „ideii mitingului“ provine din mecanismul teoriei despre conspira]ia sovietic\ `n sprijinul lui Ion Iliescu.. Moscova ajunge s\ amenin]e pe linie diplomatic\ [i decide s\ saboteze mitingul.30. iar `n momentul `n care a `nceput s\ vorbeasc\ Ceau[escu s-a `nt`mplat ceva `mpotriva mul- ]imii.

cu scopul de a-i informa pe membrii acestuia de cre[terile salariale pe care le hot\r`se singur `n acea noapte. M-am dus la Mitea s\ `nregistr\m cuv`ntarea. eu din clipa asta m\ arunc pe fereastr\.00 s-a [tiut cu certitudine c\ mitingul se va ]ine.00 va fi miting. n-a spus. pp. Eu am urcat la Mitea. Referindu-se la succesiunea CPEx-urilor. [i c`nd urcam [i intram pe culoar. s\ se ]in\ mitingul».“108 Barbu Petrescu a ie[it dup\ mai pu]in de o jum\tate de or\ [i a anun]at c\ la 12. dac\ tu convingi s\ se ]in\ mitin- gul.. Totodat\. de ei era vorba.30. s-au opus. fiindc\ totul s-a terminat». ..» AMS: Care unii? EF: Unii. A[adar. «Am trimis toat\ noaptea oamenii la `ntreprinderi». eu vreau s\-l fac. Se retrag. 108 Ibidem. dar m\ `mpiedic\ unii. iar eu i-am spus: «Pe vremea asta de iarn\.. iese Curticeanu urmat de Barbu Petrescu [i Curticeanu stri- ga la el: «}ine minte de la mine. cu o sum\ modic\ [i s\ adauge ceva la ajutoarele pentru copii. Mitea `mi spune: «Acum mi s-a dat telefon de la Cabinetul 1. Ceau[escu a convocat un CPEx pentru ora 10. «Nu. tovar\[ul. cuv`ntarea lui Ceau[escu la miting. ai ]inut oamenii `n `ntreprinderi?! Nu pot s\ ias\ dec`t ne- cazuri». Dumitru Popescu a ar\tat c\ „nu a mai convocat CPEx-ul dec`t joi diminea]a [i atunci pentru cu totul alte chestiuni dec`t cele aflate la ordinea zilei `n ]ar\.» AMS: Era vorba de Securitate [i de Consiliul Municipal. la etajul 4. dar erau clar cei aminti]i de dvs. La sf`r[itul [edin]ei a comunicat laconic [i parc\ `n treac\t: Comitetul Municipal Bucure[ti ne invit\ la o demonstra]ie a oamenilor muncii. a continuat. abia dup\ ora 09. A informat doar c\ a hot\r`t s\ majoreze salariile mi- nime. 84-85. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 215 \[tia m\ `mpiedic\ s\ organizez mitingul `n favoarea tovar\[ului Ceau[escu – `mi spune. {i c`nd ajung. EF: Da. Joi diminea]a n-a pomenit un cuv`nt despre Timi[oara [i derivatele ei. Avusese o premoni]ie Curticeanu. Am trecut `mpreun\ prin fa]a biroului lui Curticeanu [i el a intrat la Curti- ceanu.

30: Ia cuv`ntul Nicolae Ceau[escu.. Au spus acela[i lucru: «Am luat cuno[tin]\ de situa]ia grav\ de la Timi[oara. 113. p.. 300 de ofi]eri de la {coala Militar\ de Perfec]ionare a Cadrelor de Mili]ie din Bucure[ti. „Ion Cris- toiu“. de `ncerc\rile cercurilor reac]ionare [i imperialiste de a ne abate de pe drumul construc]iei socialismului. Roste[te c`teva fraze dup\ care. senatorul Sergiu Nicolaescu va iden- tifica structura for]elor de ordine apar]in`nd Mili]iei [i trupelor de securitate-mili]ie110. Bucure[ti. 379. «Ceau- [escu-Pace!». Iau cuv`ntul reprezentan]ii oamenilor muncii din Ca- pital\. Am asistat la cunoscutul miting“109. 109 Dumitru Popescu. [ase vorbitori: cinci tovar\[i [i o to- var\[\. p. Bucure[ti. 112.1989. ace[tia to]i `n ]inut\ civil\“111. Lozinci: «Vom munci [i vom lupta. . Totodat\. adreseaz\ mul]umiri «organizatorilor acestei manifest\ri populare». Decembrie 1989. 147 de cadre de mili]ie echipate `n majoritate `n militari.12. «S\ comba- tem campania furibund\ a imperialismului `mpotriva statelor care-[i ap\r\ suveranitatea. el va ar\ta c\ o parte din for]ele Ministerului de Interne au fost trimise spre dispozitive `n civil: „Pentru asigurarea m\surilor de ordine `n zon\.» ~n total. p. Ed. pe baza imaginilor video: „Ora 12. Preambulul mitingului a ]inut fix o jum\tate de or\. La `nceputul acestuia au fost programa]i [ase reprezentan]i ai munci- torimii s\ vorbeasc\ `nainte de discursul lui Ceau[escu. Cartea revolu]iei române. Un fost lider comunist se dest\inuie: „Am fost [i cioplitor de himere“. 2000. ]ara o vom ap\ra!».». Adreseaz\ cele mai bune ur\ri oamenilor muncii din Capital\. Expres.. dar [i `n civil.00: Manifesta]ia popular\ din Pia]a Palatului `ncepe. fiind retra[i `nainte s\ intre `n dispozitiv. culmea-culmilor. 111 Ibidem. Cronologia spargerii mitingului printr-o ac]iune diversionist\ a fost publicat\ de cotidianul Jurnalul Na]ional. F\c`nd reconstituirea evenimentului. 110 Sergiu Nicolaescu..a. Ed. Ultimul i-a adresat [efului statului c\lduroasa rug\minte de a lua cuv`ntul. f. Ofi]erii de la {MPCMB nu au apucat s\ mai fie folosi]i. Ora 12.. au fost concentrate `n diminea]a zilei de 21.216 ALEX MIHAI STOENESCU Am ie[it pe balcon.

sufocat\ de zgomotul indecis ce venea de jos.31: ~n momentul `n care Ceau[escu mul]ume[te organi- zatorilor. am luat o important\ hot\r`re privind nivelul de trai al popula]iei.41: Se vede clar cum manifestan]ii dinspre Ateneu p\- r\sesc pia]a. D\sc\lescu `i arat\ Elenei ceva cu degetul. 5.. privite dintr-un punct de vedere neanalizat p`n\ acum. Ora 12.“112 Textul ne ofer\ prilejul s\ coment\m c`teva secven]e. ~n lozinca „Vom munci [i vom lupta.. A doua 112 „Cronologia e[ecului“ în Jurnalul Na]ional. Nicolae [i Elena cioc\nesc cu creionul `n microfon: «Tovar\[i. pe care Ceau[escu o dirija de c`te ori era vorba de o adunare `n care inten]iona s\ transmit\ mesaje cu caracter pacifist. Ora 12. Ceau[escu `[i recap\t\ vocea: «Ast\zi. . O dat\. vreo 15. Zice «Alo!». ~n spatele lui se aude: «|[tia vin `n sediu!» [i «A dat unul cu ceva!». ]ipete `n pia]\. care se risipesc `n dezordine. fiind vorba de inten]ia lui Ceau[escu de a demonstra c\ ]ara este `n pericol de invazie. Prive[te `n mul]ime [i nu pricepe ce vede [i ce aude. acompaniat de ]ipete. Cineva din spate: «Asta-i o provocare!». 3323/19 aprilie 2004. a[eza]i-v\ lini[ti]i la locurile voastre». rumoare. ~n Pia]\ mai r\m\sese pu]in\ lume.» Ora 12.39: Din nou. Lozincile strigate de activi[ti la `nceputul mitingului au particularitatea temei r\zboiului. Panic\ `n balconul CC. Un vuiet grozav. «Lini[te!» – se aude [i vocea Elenei Ceau[escu. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 217 Ora 12. `ntr-o zon\ unde steagurile erau agi- tate cu mult\ vigoare.51: Mitingul se termin\. Nr. p. legate de vreun eveniment interna]ional violent sau ap\rea vreo amenin]are. El r\m`ne cu m`na ridicat\. Ceau[escu continu\ discursul. de zece ori. de dou\ ori. vocea `i este `necat\ de tumultul ce r\zbate dinspre mul- ]ime. Ora 12.36: Ea c\tre el: «Vorbe[te-le». Ceau[escu [i suita intr\ `n CC. R\ma[i f\r\ grai. Vom majo- ra retribu]ia cu 200 de lei.000 de oameni. pacea o vom ap\- ra“ cuv`ntul pacea este `nlocuit cu ]ara. cel al liderilor politici afla]i `n balconul Comitetului Central al PCR.

~n continuare. Ca [ef de stat – privind lucrurile din perspectiva practic\ a exercit\rii pu- terii –. au fost un mare avantaj. observ`nd reac]iile celor din balcon – persoane av`nd vizibilitatea cea mai bun\ `n pia]\ –. con- fuzia lui Nicolae Ceau[escu. dar mai ales frica de sovietici – de unde [i incapacitatea de a denun]a implicarea Moscovei `n eveni- mentele din România –. Cuvîntarea tovar\[ului Nicolae Ceau[escu la mitingul oamenilor muncii din Municipiul Bucure[ti în ziua de 21 decembrie 1989. El `nc\ nu este con[tient de amploarea evenimentelor aflate `n curs de desf\[urare pe plan intern [i extern [i mai crede c\ o confruntare `ntre muncitorii din Oltenia [i cei de la Timi[oara va aduce potolirea revoltei. a independen]ei [i integrit\]ii teritoriale a României.218 ALEX MIHAI STOENESCU lozinc\: „Ceau[escu-Pace!“ `nt\re[te aceast\ supozi]ie. ambele versiuni 113 Ap\rarea cuceririlor socialiste. dar extrem de vag. 2. Este greu de `n]eles ce era `n capul lui Ceau[escu. Ceau[escu face o gre[eal\ capital\. vom constata c\ au existat dou\ reac]ii imposibil de falsificat: „A dat unul cu ceva!“ [i „Asta-i o provo- care!“ Ele vin s\ sus]in\ teza existen]ei reale a unei ac]iuni diver- sioniste `n pia]\. dovad\ c\ Ceau[escu nu era `nc\ hot\r`t s\ atace direct URSS. vorbind despre „ac]iunea conjugat\ a cercurilor care vor s\ distrug\ integritatea [i suveranitatea“. Ceau[escu atac\ subiectul Timi[oara – de fapt. Cei cinci vorbitori se vor referi `ns\ la agresiunea „imperialist\“. p. despre cei care ac]ioneaz\ `n slujba „diferitelor servicii de spionaj“ [i despre cei care vor s\ „reintroduc\ [omajul“ `n România. Ce impact putea avea acest subiect asupra românilor? Se putea decreta starea de necesi- tate sau de r\zboi pe o astfel de „amenin]are“? Dup\ reluarea mitin- gului. ceea ce era de regul\ o trimitere la Statele Unite. . Indiferent dac\ persoana care a spus „A dat unul cu ceva“ a [i v\zut sau auzit explozia sau doar a fost informat de jos prin intermediul sta]iilor mobile ale Securit\]ii. al interven]iei sovietice –. deoarece mobilizarea românilor pentru a com- bate „campania furibund\ a imperialismului `mpotriva statelor care `[i ap\r\ suveranitatea“ nu putea fi dec`t o preg\tire pentru denun- ]area atacului SUA asupra statului Panama. urmat\ de „dezbaterea cu deplin\ r\spundere a tuturor problemelor privind dezvoltarea societ\]ii noastre“113. Pentru mersul revolu]iei.

Constantin Manea a adus [i el o anumit\ siguran]\ `n privin]a m\rturiilor despre dezorganizarea mitingului: „S-a `nt`mplat bus- culada aceea `n fa]a intr\rii de la A1 [i `n partea cealalt\. 116 Arh.) Deci dou\ petarde au fost. un [uvoi s-a n\pustit dinspre Hotel Bucure[ti. Din nou ova]ii. deoarece avem informa]ii sigure c\ grupul nu a putut trece `n prima faz\ de for]ele de ordine [i c\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 219 presupun un fapt real. Relatarea lui Dumitru Popescu este `ns\ foarte interesant\ `ntr-un anumit punct precis. Prin urmare. [i parc\ mai `nd`rjite. directorul de cabinet. op. El a `nceput s\ comprime. Imediat una dup\ alta“116. 115 Ibidem. panic\. Dup\ ce descrie momentul petardei [i apoi explic\ cum s-au regrupat activi[tii [i cei de la Interne sub bal- conul CC [i dup\ ce mitingul a continuat. una dincolo (. cealalt\ a venit sub balconul CC“114. p. revolu]ionar\. O parte a luat-o pe Calea Victoriei `n jos. . cit. SR. mai demon- strative. Mii de oameni au rupt-o la fug\ [i s-au bifurcat. p. Stenograma nr. Audiere Manea Constantin.. Dou\ au fost. din nou trop\ial\. 23/28 decembrie 1993. grupul de la Hotel Bucure[ti a reu[it s\ p\trund\ pe o anumit\ por]iune spre pia]\.. Dumitru Popescu indic\ existen]a unui al doilea val de presiune asupra manifestan]ilor: „Ceau[escu a re`nceput s\ vorbeasc\. 380. teza simplist\ a panicii provocate de grupul de la Hotel Bucure[ti pare mai degrab\ o alt\ dezinformare menit\ s\ induc\ imaginea unui fapt de origine natural\. Dup\ care. Nu e adev\rat. ca s\ arate ceva cuiva. una singur\. {i din nou o ruptur\. Dumitru Popescu a fost [i el martorul dezor- ganiz\rii mitingului: „S-a auzit un zgomot ca de petard\ [i un h`r`it `n instala]ia de sonorizare. Spun unii c\ a fost o chestie central\ cu o petard\. i-a [optit ceva la ureche lui Ceau[escu. 24. Una acolo. m\surile preco- nizate le-a rezumat `n c`teva fraze“115. p. Cineva. una `ntr-o extrem\ [i una `n cealalt\. Acest al doilea val este cel provocat de ac]iunea nucleului protestatar de la Hotel Bucure[ti. abia dup\ exploziile [i vui- etul din pia]\. `n special din partea celor veni]i `n fa]a sediului.. P`n\ [i Nikolai Morozov confirm\ existen]a unui act 114 Dumitru Popescu. 381. cordoanele de siguran]\ fiind sparte.

Cu toate acestea. cu care s\ se deplaseze spre Bucure[ti. apoi dialogul celor doi este `ntrerupt de apari]ia CI-istului unit\]ii.. care se afla `n acel moment la conducerea unit\]ii. l`ng\ Ploie[ti. `nc\ pe `ntuneric. un astfel de act temerar i se p\rea posibil. urm`nd a intra cu ele `n Pia]a Palatului. Dup\ cum afirm\. unde a cerut s\-l vad\ pe c\pitanul Nicolescu. ~n aceste filme. Sergiu Nicolaescu l-a `ntrebat: „Domnule c\pitan. sursa acestei idei era faptul c\ asistase la d\r`marea Zidului Berlinului – revenise din Germania pe 15 decembrie – [i apoi aflase [tirile exagerate despre masacrul de la Timi[oara prin intermediul postului Europa liber\. unde s\ secere cu rafale de mitralier\ balconul CC. a unei grenade lacrimogene“117. [i o petard\ militar\. Sabotarea diversionist\ a mitingului. p. nedeclarat\. s-a prezentat la UM 01065. din spate apare un militar aduc`nd pe bra]e un obiect lung `nvelit `ntr-o prelat\ mi- litar\. Sergiu Nicolaescu descoper\ c\ al\turi de arm\ se aflau [i o grenad\ de exerci]iu. op. ~n momentul `n care ajunge la ma[in\. C\pitanul Ion Nicolescu ezit\.220 ALEX MIHAI STOENESCU deliberat: „~n pia]\ s-a auzit explozia. probabil. ~mpre- un\ cu [oferul Bebe Holban. [i dou\ grenade. de asemenea. senatorul Sergiu Nicolaescu mi-a relatat implicarea sa `n deturnarea mitingului din Pia]a Pa- latului. regizorul reu[e[te s\-i strecoare c\pitanului Nico- lescu cererea de a-i `napoia pu[ca cu lunet\. cit. Desf\c`nd balotul. `n fa]a unit\]ii. vrei s\ ajungi ministru?“ [i i-a cerut s\-i pun\ la dispozi]ie dou\ TAB-uri `narmate cu muni]ie. ~n diminea]a de 21 decembrie 1989. Propunerea p\rea [i pare nebuneasc\. regizorul se deplaseaz\ la Studiourile Buftea. ~n consecin]\. Sergiu Nicolaescu este timi[orean. A mai cerut. dar nu se poate exclude din mentalitatea unui regizor familiarizat cu lumea militar\ [i autor al unor filme de r\zboi realizate cu mare acurate]e. pu[c\ semiautomat\ cu amortizor adus\ din Fran]a [i pe care o `mprumu- tase c\pitanului. Sergiu Nicolaescu dirijase mase de mili- tari [i tehnic\ de lupt\ blindat\. . 57. ~ntr-o `ntrevedere care a avut loc `n ziua de 2 septembrie 2003. unde `i va cere cascadorului Fister s\ `l ajute pentru o 117 Nikolai Morozov.

~n momentul `n care consta]i c\ `n acela[i loc se concentreaz\ mai multe fapte – grupuri de tineri care incit\. a f\cut parte dintr-un scenariu mai mare. oameni preg\ti]i cu ]epu[e s\ sperie femeile. Sergiu Nicolaescu acuz\!. Pentru verificarea celor relatate. 118 Sergiu Nicolaescu. pe tim- pul propriei cercet\ri. c\ `n ele au fost implicate [i for]e diversio- niste str\ine. trebuie s\-]i pui problema c\ fapta ta. ~n leg\tur\ cu acest episod. iar ace[tia au confirmat `ntreaga versiune a faptelor. cu toate c\ fusese confirmat\ [i de [ofer. Con- form declara]iei acestuia din 2 septembrie 2003. senatorul [tiind sau afl`nd mai t`rziu. De la Buftea. ~n criz\ de timp. Faptul `n sine ar fi fost simplu: Sergiu Nicolaescu s-a putut mi[ca f\r\ probleme printre cordoanele for]elor de ordine. Ed. Negarea primei relat\ri. senatorul Nicolaescu i-a invitat `n `nc\perea unde se desf\[ura dialogul nostru pe Bebe Holban [i apoi pe Ion Mititelu. Ulterior. Cea de-a „doua variant\“ din pla- nurile regizorului era bruierea transmisiunii mitingului cu ajutorul unor dispozitive electromagnetice. p. PRO. actualul senator a scris `n una din c\r]ile sale: „. din mai 2004.. Cascadorul evit\ r\spunsul. grupuri neidentificate care atac\ mul]imea cu b`te etc. Sergiu Nicolaescu n-a mai recunoscut aceast\ parte a eveni- mentului. grupuri de basarabeni infiltra]i `n mul]ime. fiind recunoscut [i salutat de to]i militarii. . aflate deja `n posesia sa. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 221 ac]iune `mpotriva lui Ceau[escu. apoi a plasat bobinele pe dispozitivele cablurilor de transmisie a sunetului `n pia]\. deoarece `n Pia]a Palatului s-au petrecut mai multe ac]iuni diversioniste. la miting“118.. –. chiar izolat\. directorul Mititelu mi-a dat o tehnic\ audio de care aveam nevoie. afirm`nd c\ a umblat toat\ acea zi cu grenadele `n buzu- nar. Bucure[ti. pe timpul unei noi `ntrevederi. se poate trage concluzia c\ el este autorul bruiajului din pia]\ care a generat zgo- motul care a speriat lumea. 1998. m-am dus direct `n pia]\. 163. s-a datorat con[tientiz\rii c\ ac]iunea din pia]\ nu putea fi un gest izolat. Sergiu Nicolaescu `i cere directorului Mititelu de la Buftea c`teva sta]ii portabile de emisie-recep]ie. ~n pla- nurile mele exista [i o a doua variant\.

dar afirma]ia lui Milea nu poate fi dec`t sus- pect\. ~ncerca s\ evite microfoanele. Dup\ ce i s-a acordat de c\tre Nicolae Ceau[escu apro- barea. unde a fost primit de ministrul Vasile Milea. Dup\ ce a turnat `n pahare. mi-a spus: «~]i dau o unitate cu care po]i s\ cucere[ti Bucure[tiul. Povestea a `nceput `n 1987. ofi]erul a fost invitat acas\ la Sergiu Nicola- escu. dac\ va fi nevoie de unitatea dumitale. condus atunci de c\pitanul Ion Ni- colescu. blindate) ai ajunge `n Capital\?» I-am r\spuns scurt. trebuie s\ [tim pe ce . Dar de ce m\ `ntreba]i asemenea am\nunte?» Mi-a r\spuns: «S-ar putea s\ se `nt`mple ceva. Cu aceste ocazii. s-ar `nt`mpla ceva. ca patrio]i. fost comandant al unit\]ii de la Ploie[ti. s-ar putea s\ se aten- teze la siguran]a na]ional\. `n c`t timp [i cu ce for]e (oameni. iar timpul depinde dac\ deplasarea are loc ziua sau noaptea. A `ntrebat din nou: «Dar. iar tehnica este scoas\ `n func]ie de efectivele avute». dac\ vrei» [i a z`mbit complice“. sunt `n func]ie de gradul de `ncadrare al regimentului la acea dat\. iar noi. La `nceputul lunii octombrie 1989. „Intrat `n biroul lui – avea s\ povesteasc\ regizorul autorului `n ziua de 2 septembrie 2003 –. Din punct de vedere militar era o exagerare. regizorul vizit`ndu-l des. de la Ploie[ti (60 km de Bucure[ti). cu c`t crezi c\ po]i veni [i `n c`t timp?» I-am r\spuns: «Cu minimum 700-800 de militari [i cu o coloan\ de blindate [i ma[ini de 7-8 km lungime. c`nd cunoscutul regizor a cerut aprobarea de folosire a unor subunit\]i militare pentru figura]ie la un film. Sergiu Nicolaescu s-a deplasat la Ministerul Ap\r\rii. ofi]erul i-a pus la dispozi]ie lui Sergiu Nicolaescu posibilitatea de a se antrena `n trageri cu arme de foc. unde acesta l-a sondat asupra stadiului de preg\tire [i `nzes- trare a unit\]ii. ca un profesionist: «Efectivele nu le pot [ti exact. ministrul a scos o sticl\ de whisky [i mi-a f\cut semn s\ ne tragem spre fereastr\. minimum. de exemplu. ~ntre Nicolaescu [i Nicolescu s-a stabilit o leg\tur\ priete- neasc\. precum [i dou\-trei v`n\tori. Unitatea militar\ `n cauz\ era Regimentul 7 Mecanizat.222 ALEX MIHAI STOENESCU Cazul implic\rii lui Sergiu Nicolaescu `n sabotarea mitingului devine tot mai credibil odat\ cu publicarea `n pres\ a m\rturiei colonelului (r) Ion Nicolescu. „Dup\ aproximativ o or\ de discu]ii pe diferite teme m-a `ntrebat deodat\: «Dar dac\.

vei avea un rol foarte important. Era vorba de promisiunea de a-l numi ministru al Ap\r\rii. Sergiu Nicolaescu `l sun\ pe comandantul Regimentului 7 Mecanizat [i `i spune: „Vezi c\ `n cur`nd va veni vremea s\ ar\]i pentru ]ar\ preg\tirea unit\]ii pe care o comanzi. Nu-]i pot spune pentru ce. 16. La baza ei se afl\ – a[a cum ar\tam – constatarea c\ la cercetarea sumar\ 119 România Mare. Nr. Conform versiunii colonelului Nicolescu. Anul XVI. O s\ am grij\ de cari- era ta. Dar versiunea lui. `n care sunt [i liste de martori. Uite ce este. Am vorbit eu. 15. con- firm\ pe deplin versiunea lui Sergiu Nicolaescu. dup\ cum `i ceruse regizorul. Cele dou\ versiuni spun `ns\ acela[i lucru: Sergiu Nicolaescu preg\tea o ac]iune `mpotriva lui Nicolae Ceau[escu [i nu o f\cea de capul lui. „s\ nu fac\ schije multe“. chiar cu diferen]ele de date [i ore. toate datele conduc`nd la o confuzie de persoan\. Po]i ajunge mare“. Exist\ o teorie care neag\ existen]a celor dou\ explozii. Relatarea ofi]erului are unele sl\biciuni: nu exist\ probe c\ Marian G\man s-ar fi cunoscut cu Sergiu Nicolaescu `nainte de 22 decembrie. Am mare `ncredere `n dumneata. p. Pe 21 decembrie diminea]a. pu[- ca semiautomat\ cu lunet\ fusese adus\ `n unitate de Marian G\- man (ulterior [ef de cabinet al lui Sergiu Nicolaescu) `n perioada 1–4 decembrie [i ridicat\ de aceea[i persoan\ `n ziua de 10 sau 11 decembrie 1989120. Este o afirma]ie nesigur\. vineri 24 iunie 2005. Sergiu Nicolaescu s-ar fi prezentat la unitate `mpreun\ cu actorul Vladimir G\itan. El a fost implicat. 120 Ibidem. c`nd s-au `nt`lnit `n cl\direa CC (probabil c\ `l confund\ cu [oferul Bebe Holban) [i nici c\ actorul Vladimir G\itan l-ar fi `nso]it atunci la Ploie[ti (l-a `nso]it cu alte ocazii). `ntr-o combi- na]ie – care poate avea la origine un contact `n str\in\tate – [i a ac]ionat `n 21 decembrie 1989 la sabotarea mitingului. Colonelul Nicolescu i-a dat atunci mai multe grenade ofensive. 121 Ibidem. . am nevoie de ni[te grenade. p. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 223 ne putem baza»“119. dar le voi folosi pentru binele ]\rii“121. Pe 14 decembrie. prin urmare. moment `n care i-a cerut grenadele: „Te-am anun]at c\ va urma ceva. 780.

deci. i se pune o caps\ pe care po]i s\ o ai `n buzunar [i se detoneaz\. c`nd Ceau[escu abia `ncepuse s\ vorbeasc\. Iat\. Din acel moment. m\rturia lui Viorel Neagoe. ci de un material explozibil plastic. toate m\rturiile confirm\ detun\turile. Intensitatea exploziilor din Pia]a Palatului este `nc\ `n discu]ie. Colonelului Nae de la Direc]ia V a Securit\]ii i-a fost predat\ `n pia]\ o saco[\ cu un material galben. confirm`ndu-i apoi lui Nae c\ era un material „u[or incendiar (inflamabil.224 ALEX MIHAI STOENESCU f\cut\ dup\ eveniment nu s-au g\sit urme de petard\ sau grenad\. de la `n\l]imea aces- tuia. 41. `ncerc`nd cu disperare s\ ias\ din pia]\“122. [eful Carului 3 color: „Pe la 12. p. L\z\rescu a luat materialul [i l-a dus la laboratorul Securit\]ii. Nici o m\rturie nu afirm\ inexisten]a lor.) folosit pentru foc redus [i foc“. 5. Teza nega]ionist\ se sus]ine [i cu informa]ia – amintit\ mai sus – c\ zgomotul a fost provocat de explozia [i apoi de reverbera]ia sta]iilor de amplificare ale Televiziunii. rupte. Nr. un material care sem\na cu trotilul. Nu pot fi dubii asupra calit\]ii martorului.a. unii 122 Alexandru N\stase. {i `n aceast\ privin]\ avem o m\rturie interesant\. A deschis u[a carului [i. Era o „bucat\ mare. Stenograma nr. Audierea colonelului Nae Octa- vian. 123 Arh. 44/9 februarie 1994. . a v\zut ni[te d`re de fum `n zona din centrul pie]ei pe fondul acelora[i pocnituri `n centrul pie]ei. Neagoe sus]ine c\ a auzit ni[te pocni- turi `n centrul pie]ei. produc`nd o explozie a c\rei intensitate este dat\ de cantitatea de material folosit\. ofi]er al Direc]iei V. p. modern. Totu[i. de exemplu. colonelul L\z\rescu. de[i o petard\ aruncat\ `n mijlocul unei mul]imi `nghesuite `[i impregneaz\ urmele `n primul r`nd pe `mbr\c\mintea oamenilor. smulse alte buc\]i“123.30. „Petarde în mijlocul mul]imii din Pia]a Palatului“ în Jurnalul Na]ional. Este tipul de material care se rupe din bucata mare. `ntr-adev\r ele nu au fost g\site. ~n ce prive[te urmele l\sate de petarde. Dar este posibil s\ nu fi fost vorba de o petard\. n. 3323/19 aprilie 2004. Nae s-a adresat atunci unui specialist. din care se vedea c\ erau. mul]imea `ngrozit\ s-a «rupt». SR. care nu las\ urme. dar care provenea de la arma chimic\. Ziaristul Alexandru N\stase a reu[it `ns\ s\-i identifice pe operatorii TV din acea zi [i a ob]inut declara]iile lor.

pantofi. mi-au rupt ochelarii din buzunar. n. se auzeau strig\te de femei.30. care indic\ un efect de mai mic\ intensitate. `n mi[care spre Consiliul de Stat.. Are `ns\ foarte pu]in\ importan]\. venea lume. ~n c`teva minute le-a dat drumul la oameni (par- ticipan]ii la miting. acolo. dinspre Hotelul Bucure[ti. Ne-am lipit de gardul Consiliului de Stat.. pe l`ng\ «Athénée Palace». ~n acela[i timp. [i zona Direc]iei V.. `ntr-o atmosfer\ mai mult dec`t ap\s\toare. El a declan[at panica. peste to]i care eram acolo. n. Ce a r\mas `n pia]\. pe Calea Victoriei.. deoarece `n zona „Cina“ se afla el. da..a. important este c\ actul a avut loc [i a fost produs de cineva. mai precis de la gardul 124 Arh.“124 Colonelul (r) Ionel Bejan a f\cut parte din barajul amplasat `ntre Restaurantul Cina [i fosta gr\din\ Boema: „A `nceput des- f\[urarea bine-cunoscutului miting. 7. a]i avut impresia c\ (explozia. care presupune o anumit\ amplitudine. Au f\cut un baraj `n fa]a Hotelului Bucure[ti.) a venit de aici.) [i au plecat spre {tirbei Vod\. Oricum. mai spre cofet\rie. `nc`t la un moment dat erau auzite numai aplauzele [i uralele `nregistrate pe banda magnetic\. po[ete c\lcate `n picioare etc. Au ap\rut ni[te scutieri. au tras de mine. Locotenent-colonelul Ion Chi]oiu de la Serviciul de Sinteze al In- spectoratului Securit\]ii Bucure[ti a explicat senatorilor c\ bubuitu- ra puternic\ s-a auzit din zona Direc]iei V (zona dintre intrarea principal\ la BCU [i corpul A al cl\dirii CC). dinspre Palatul Regal..a. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 225 martori folosind fie cuv`ntul explozie. cum se acreditase deja. p.. Deci. 100/31 mai 1994.. fapt de altfel evident. „Dl S\ndulescu: Dvs. ~n jurul orei 12. ca un peisaj selenar: lemne rupte. Dl Chi]oiu: De aici. Audierea locotenent-colonelului Chi]oiu Ion. M-am ridicat pe gard. [i nu dinspre Restaurantul Cina. SR.. adic\ spre Palat. lumea a venit buluc peste noi. Stenograma nr. el a putut observa perfect [i zona Cina. .. a r\mas a[a ceva. fie cuv`ntul pocnitur\. s-a evitat poate s\ nu fie r\ni]i. ~ntorc`ndu-se.

trebuie spus c\ `n urma manifestan]ilor au r\mas nu numai steaguri.a. aceas- ta a r\mas goal\. I-am v\zut cum au s\rit pe ni[te anexe ale restaurantului. Secre- tarul personal al lui Ceau[escu va declara Comisiei senatoriale: „S-a auzit o detun\tur\. [i vuietul. op. ~ncerc s\-mi rememorez episoadele care au urmat. cit. A urmat panica la scurt\ vreme dup\ ce Ceau[escu a `nceput s\ vorbeasc\. c`nd s-a produs un al doilea moment tensionat. n. `[i aminte[te: „Dup\ explozii a venit sunetul. c`t mai fidel. care `n mod curent nu sunt `n stare de astfel de performan]e sportive. dar [i `nc\l]\minte [i po[ete de dam\. `ntre Restaurantul Cina [i fosta gr\din\ de var\ Boema.226 ALEX MIHAI STOENESCU acestuia. pancarte cu lozinci [i alte materiale de propagand\. oameni la 40-45 de ani. [i exploziile. Eu m\ aflam `mpreun\ cu ceilal]i colegi din dispozitiv pe strada Maria Rosetti. s-au auzit primele zgomote (s\ le zicem) care nu aveau nici o leg\tur\ cu tema mitingului.. pentru 125 Alex Mihai Stoenescu. Postel- nicu a luat leg\tura cu Neagoe s\ se intereseze ce se `nt`mpl\. Mai multe m\rturii arat\ c\ dup\ dezorgani- zarea mitingului. Ambele fenomene. pp. Doamna Vasilescu. de exemplu. . s\ plec\m acas\“. Printre primele persoane din prezidiu care au ie[it a fost Postelnicu. `n pia]\. c\ te fug\resc cu [enilele. Erau ca un fel de ]ipete. iar parte din cei ce fugeau au s\rit din fug\ gardul ce `nconjoar\ [i ast\zi Resta- urantul Cina [i care are o `n\l]ime de circa 2 m. Deci. s-au auzit [i `n interiorul cl\dirii CC. de- fluind c\tre lateralele acesteia.) [i la cofet\ria Continental ne-au cerut s\ nu ne mai `ntoarcem `n pia]\. Pentru a se `n]elege dimensiunile panicii care s-a creat la acest moment. Sunetul ataca creierul. Era `n momentul imediat urm\tor promisiunilor cu suta de lei `n plus la salariu“125. Ne-am refugiat spre cofet\ria Continental [i priveam spe- riate `n urm\. 141-142. lumea fugind pur [i simplu pe str\zile adiacente Pie]ei. Atunci mili]ienii care se aflau `n zona hotelului (Negoiu. grosul mul]imii din centrul Pie]ei. ~n c`teva momente. for]ele de ordine au fost acelea care au dirijat par- ticipan]ii spre ie[irea din zona Pie]ei Palatului. `n urma c\ruia s-a spart mitingul. unde se f\cuse dintr-odat\ un gol. pe c`t posibil. Senza]ia era c\ vin tancuri peste noi.

av`nd posibilitatea s\ ies [i prin poarta din spate. s-a trecut la tot felul de vocifer\ri. 40/7 februarie 1994. p. Bucure[ti. Neagoe fiind [eful Direc]iei V [i se afla acolo. 425. a[a cum spun unii. La un moment dat. petarde. M-am oprit la biserica Kre]ulescu [i am observat cum se `ntindeau cabluri. M\rturia unei istorii tr\ite. `n loc ca lumea s\ aplaude. `n special femei. Ed. . p. 16. care nu erau organiza]i ca `n alte situa]ii [i nici `ncadra]i de oameni de ordine. 127 Silviu Curticeanu. C`nd au ap\rut. Stenograma nr.)“127. O m\rturie plin\ de am\nunte [i `nso]it\ de o verificare imediat\ a faptelor vine de la Gheorghe Dumitru. am v\zut mitingul de la `nceput [i afirm c\ lipsa de entuziasm evident\. ci `ntr-o dezordine general\. am intrat `n r`ndul lor [i ne-am postat l`ng\ f`nt`na artezian\ (p\r\sit\) din fa]a balconului `n cap\tul blocului «Ro- marta». de la cele mai simple p`n\ la cele mai sofisticate (bastoane cu ace `n v`rf. care a avut la `ndem`n\ mijloacele necesare. nesi- guran]\ total\. a ie[it din balcon Milea [i a dat telefon la MApN s\ se intere- seze despre ce este vorba. Albatros. 2000. din sediul Comitetului Central. citeai pe fa]a lor o nedumerire. la parter. Toat\ lumea era trist\. `ncepuse o v`nzoleal\ de nedescris. provocat\ de panica creat\ cu s`nge rece [i profesionalism de un regizor abil. av`nd biroul `n Palatul Telefoanelor. prin care ie[eau numai anumite persoane. aparatur\ electronic\ etc. `n revolt\. am\r\ciunea [i lehamitea `ntip\rit\ pe fe]ele oamenilor nu s-au transformat. C`nd am v\zut c\ din Palatul Telefoanelor ies salaria]ii. am `nvins frica [i am ie[it s\ v\d care-i atmosfera `n fa]a Comitetului Central. ~nainte s\ apar\ Ceau[e[tii la balcon. un lucr\tor din Palatul Telefoanelor: „Eu. Audiere Mihai Hîrj\u. Dinspre Universitate. se montau schele [i au `nceput s\ apar\ reporterii de la TV [i Radio. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 227 c\ era surprins ce e cu treaba aia. dinspre bulevard a `nceput s\ apar\ o mul]ime de oameni. dinspre magazinul Vic- toria. SR. `n timp ce 126 Arh. A vorbit de la telefon din anticamer\ [i l-am auzit transmi]`nd celor de la armat\ – nu [tiu cu cine a vorbit exact – s\ se alerteze unitatea militar\ de la Ghencea“126. C`nd lucrurile au `nceput s\ ia amploa- re. Silviu Curticeanu a v\zut [i el scenele din pia]\: „De la fereastra biroului meu. `n vecin\tate.

2004. Uit`ndu-m\ atent. Lumea Magazin. 128 Manuscris olograf aflat în posesia autorului. p. aproape to]i angaja]ii. {i aceast\ m\rturie se adaug\. au `njunghiat oameni.228 ALEX MIHAI STOENESCU Ceau[escu `ncerca s\ se adreseze mul]imii. Ed. aceea[i preg\tire fizic\. 129 Marian Oprea. mergem s\ sus]inem. asupra c\reia generalul Ple[i]\ are o singur\ opinie – comandouri sovietice: „Pe Calea Victoriei. În culisele Securit\]ii cu [i f\r\ generalul Ple[i]\. care erau `n primul r`nd. V\ spun adev\rul: f\ceam bancuri. am fugit [i eu dup\ ei [i. Ne-am adunat la Podul M\r\[e[ti. cre`nd foarte mare pa- nic\. destul de explicit. pentru c\ ie[eam de la munc\ [i oricum nu aveam chef. lumea a `nceput s\ se `mpr\[tie [i am auzit alte bubuituri ce veneau dinspre Hotel Bucure[ti“128. Panica s-a dezl\n]uit. s\ facem. Brezoianu. }in minte c\ eram `n spatele celor de la «23 August». informa]iilor numeroase despre dezorganizarea profesionist\ a mitingului din 21 decembrie. Daniel P\curaru. dup\ aspect studen]i str\ini (arabi). cu mare vitez\ spre str.» Pentru noi era o distrac]ie. Asupra acestui aspect suntem `n posesia unei m\rturii va- loroase de la unul dintre revolu]ionarii autentici ai evenimentelor din Bucure[ti. Mergeau `n [ir indian: aceea[i ]inut\.. Diminea]a au venit activi[tii [i securi[tii la noi `n sec]ii. Nimeni nu i-a oprit pe ru[i“129.. Au aruncat petarde. nu aveam nici o intui]ie asupra a ceea ce urma s\ se `nt`mple. Din curiozitate. B. muncitor la Energorepara]ii: „Daniel P\curaru: S\ `ncepem cu mitingul din 21 decembrie.. ... «Dom’ne. au tras `n mul]ime. ~ntorc`ndu-m\ la colegii din pia]\. [i au cobor`t pe sens interzis.17. ce se `nt`mpla. Am fost du[i `n Pia]a Palatului. Bucure[ti. pe str. au p\truns co- mandourile ruse[ti. Au intrat printre oamenii muncii cu tehnic\ de para- zitare electronic\ [i cu arme. `n mijlocul colegilor de la Telefoane a explodat o petard\ artizanal\. `n momentul c`nd au ajuns l`ng\ Telefoane. 445 (vezi [i paginile 466-467). Viorel Patrichi. s-au urcat `ntr-o Dacie 1300 de culoare verde cu nr. Matei Millo. care au zbughit-o din mul]ime. dinspre sediul Mili]iei. fugind spre Tele- foane. am observat trei tineri..

. cum `l cheam\? . mie `mi venea s\ r`d.. La un moment dat.. Unul dintre ei.. asta `nseamn\ c\ vor- bea lumea? DP: Da. St\ncescu. AMS: O s\ vi se spun\ c\ `n momentele acelea de tulburare putea]i s\ auzi]i orice. mai `nt`i a fost un murmur. apoi un vuiet puternic.. ca la meci. am auzit clar un cuv`nt `n ruse[te.. hai.. era un obicei. Am stat acolo... Acolo era c\zut [i directorul nostru.. DP: Da. s-a auzit un murmur. colege de-ale noas- tre. AMS: O rutin\. erau destul de des- tin[i. nu m\ c\lca]i!» ~n momentul `n care noi `ncercam s\-i scoatem pe ai no[tri din mormanul \la. ~n p\rcule]ul acela s-a format un gard viu de oameni c\zu]i la p\m`nt. Se striga: «Vin tancuri!» Lumea s-a bulu- cit [i a `nceput s\ fug\ spre dreapta. de picioare.. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 229 cu cei doi securi[ti ai no[tri `n spate. ~n acel gard viu erau [i colegi. AMS: Biserica Kre]ulescu. o rutin\. n-am uitat. De fapt. DP: Da. AMS: V-a]i uitat s\ vede]i cine strig\? DP: Da. din st`nga a venit un murmur. Vorbeau. pentru c\ eu am fugit liber. ne obi[nuisem cu chestiile astea. strigau unii. Eu am nimerit `n p\rcule]ul acela dintre Senat [i biserica aceea. care striga de jos: «Eu sunt directorul. dar este imposibil s\ nu recuno[ti a[a ceva. Am auzit clar strig`ndu-se `n ruse[te. unul l`ng\ altul. Au `nceput oamenii s\ strige: «Vin tancurile!» AMS: Sta]i din nou! Striga lumea. eu am r\mas lucid. strigau ni[te oameni: «Vin tancurile!» sau avea]i aceast\ senza]ie? Striga lumea sau vi se p\rea dvs. pe ei! Nu vorbesc ruse[te. unul dintre ei sem\na cu campionul ucrainean la categoria grea... venit dinspre Biblioteca Universitar\ [i de dincolo de ea. Erau doi tipi. Erau `n apropiere. un tip dur. DP: Nu. `i tr\geam de m`ini.. c\ vin tancuri? DP: Nu. f\r\ s\ fiu c\lcat `n picioare [i v\zusem [i directorul \la pe jos.. cum s\ v\ spun.. o nelini[te. AMS: O secund\! C`nd spune]i murmur.

vai de mama lor. Te f\ceau s\-i remarci `n adun\tura aia `nebunit\. DP: Da. c\ nu urm\resc. Intervievat de directorul cotidianului Jurnalul Na]ional. dar voi afla. ~mpreun\ cu c`]iva colegi ne-am retras spre Universitate.. sem\na cu boxeorul \la ucrainean.. La f`nt`n\.. au disp\rut [i au r\mas \[tia. f\r\ s\ fie anun]at\ [i f\r\ s\ [tiu de existen]a ei. au fugit. puternic. Numai c\ ofi]erii care au fost la Biblioteca 130 Interviu din data de 16 iunie 2005..“130 Vuietul a n\scut [i el unele controverse.. Adic\... o ma[in\ de la Armat\. AMS: Aveau un aer str\in. Nu erau securi[tii no[tri.. solid. deasupra c\reia se aflau difuzoare de la instala]iile de sonorizare. Am stat acolo vreo dou\ ore.. un fost ofi]er din conducerea Direc]iei V afirm\ c\ vuietul a fost produs de o ma[in\ a Armatei: „Chiar `n dreptul Bibliotecii Universitare a venit. nu erau români.. cu nasul strivit.. l-am auzit.85.. DP: Da. AMS: Poate erau securi[ti. Vuietul a existat [i a fost produs printr-o sta]ie de amplificare. vre]i s\ spune]i c\ avea o alur\ sportiv\. joc [i acum. cum naiba `i spune? AMS: Eu chiar nu [tiu. ~n mul]imea aceea `nebunit\ ei aveau o doz\ de realitate. DP: F\ceau la lume. Dar individul striga `n ruse[te? Sunte]i sigur? DP: A strigat din st`nga mea. de m\rimea unui microbuz tv. . [i depistez imediat un sportiv. Era de culoare kaki [i cu num\r de armat\. AMS: De realism. nici din cele publicate. El nu este pus sub sem- nul `ntreb\rii niciodat\. eu jucam baschet.230 ALEX MIHAI STOENESCU AMS: Nu [tiu. am `ntors capul [i l-am v\zut cum striga: «Pe ei!» Erau am`ndoi de peste 1. strigau. nici din partea persoanelor intervievate de mine. în arhiva autorului. `n nici o m\rturie a vreunui participant. Securi[tii no[tri au fugit imediat ce a `nceput v`nzoleala. Securi[tii pe care `i v\zusem noi `n preajma noastr\ fugeau. DP: Nu erau securi[ti.

avea [i magnet. dup\ eveni- ment. Declin`ndu-[i formal apartenen]a la DSS (erau. cer`ndu-le s\ se `ndep\rteze. aflat la extre- mitatea curb\ a cl\dirii BCU. Ei au observat ma[ina Armatei [i. Nr. Sunt dou\ lucruri clare `n 131 Marius Tuc\. Mai multe per- soane echipate `n combinezoane kaki [i av`nd un `nsemn al unei structuri MApN se ocupau cu `ntinderea cablajelor [i cu reglaje de sunet. unul dintre tinerii ofi]eri a fost rugat. un ofi]er s-a `ndreptat spre ei speriat. Sergiu Nico- laescu a afirmat `n 2003 c\ a plasat un dispozitiv de bruiaj puternic pe tronsonul central al cablurilor care duceau la una din ma[inile de sonorizare. de m\rimea asta. Este. Nr. difuzorul intra `n vibra]ie“132. Deci avea difuzoare deasupra“131. `mbr\ca]i la costum cu cravat\). Informa]ia este com- pletat\ de rapoartele `ntocmite de ofi]eri ai Direc]iei II. (Aceea[i descriere mi-a fost f\cut\ [i mie în 2 septembrie 2003. 132 Sergiu Nicolaescu. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 231 Universitar\. ci a fost doar folosit\ pentru a amplifica zgomotul. p. Putem acredita [i ideea c\ ofi]erii Direc]iei II nu au surprins neap\rat ceva suspect [i c\ ma[ina Armatei nu a avut un rol diversionist. SRI refuz\ accesul la aceste rapoarte. c\ senatorul a descris cu precizie presei `n 2004 forma [i componen]a instala]iei de bruiere. 10-12 centimetri. de alt- fel.00 `n zona magazinului Stirex. 3323/19 aprilie 2004. interviu luat de Marius Tuc\ în Jurnalul Na]ional. A[a cum ar\tam. 3324/20 aprilie 2004. care avea baterii `n\untru. 9. dar `ntr-o stare de adev\rat\ panic\. care are ceva teribil de ascuns [i a fost prins asupra fap- tului“. Un grup de patru ofi]eri cu grade de locotenent-major [i c\pitan trimis `n pia]\ `n civil s-a deplasat dup\ ora 10. care f\ceau parte din Comandamentul Bucure[ti. [i care se g\sesc `n arhiva SRI. 4. „Vuietul a fost f\cut de o ma[in\ a Armatei“ în Jurnalul Na]ional. Odat\ pus al\turi de difuzor. m-au informat c\ zgomotele respective s-au produs de la aceast\ ma[in\ a Armatei. preciz`nd `ns\ c\ dispozitivul se plasa l`ng\ difuzor: „Era un capac cam a[a. de aceea. s\ p\r\- seasc\ zona. pentru c\ `n jurul ei era mai liber. s-au postat acolo. semnificativ.) . de data asta. „Comportamentul acelui militar – avea s\ declare acesta autorului `n iunie 2004 – era al unui om descoperit c\ face o ilegalitate. gros de vreo trei cen- timetri. ~n momentul `n care ofi]erii Direc]iei II s-au oprit `n dreptul ma[inii. p.

Greu de crezut. la `ndem`na unui om at`t de cunoscut `nc`t nici un mili- tar nu l-ar fi `ntrebat m\car ce caut\ acolo. cu baza la Domne[ti. care `ns\ tre- buie pus\ `n leg\tur\ cu serviciile secrete militare str\ine. „Propagand\ special\“ în Jurnalul Na]ional. p. adic\ a generalului Ilie Ceau[escu. identificat `n Pia]a Palatului `n ziua de 21 decembrie 1989 `mpreun\ cu [oferul Moga133. recuperat de vreo autoritate [i v\zut apoi de Sergiu Nicolaescu. Este `ns\ de subliniat c\ subunitatea de propagand\ a MApN nu avea `n dotare `n acel moment tipul de microbuz de care se vorbe[te.232 ALEX MIHAI STOENESCU aceast\ descriere: 1. c`t [i s\ discut cu angaja]i ai ei. fapt greu de acceptat pentru c\ fizic per- soana care l-a folosit trebuia s\ se urce pe ma[ina de sonorizare. R\m`ne `n discu]ie am\nuntul amplas\rii dispozitivului de zgomot l`ng\ difuzoare. cel mai probabil GRU. Am avut posibilitatea s\ verific at`t parcul auto al acestei unit\]i. O unitate special\ a Armatei. se afla `n subordinea Consiliului Politic Superior al Armatei. nu de mitingul din 21. 8. a ap\rut `n foarte multe momente ale diversiunii declan[ate `n Bucure[ti [i `n ]ar\ dup\ ora 18. . r\m`ne ca foarte plauzibil\ amplasarea dispozitivului pe tronsonul principal de cablaj al ma[inii – a[a cum mi-a declarat Sergiu Nicolaescu `n 2003 –. Mai intr\ `n discu]ie faptul c\ cercet\ri asupra unor dispozitive pentru lupta psihologic\ se desf\[urau la centrul de cercet\ri al Armatei [i c\ mijloace auto purt\toare ale acestor dispozitive se aflau tot `n dotarea Ministerului Ap\r\rii.30 din ziua de 22 decembrie. 133 R\zvan Belciuganu. tronson central care se afla pe jos. Greu de crezut c\ fra]ii Ceau[escu se sabotau `ntre ei. ~n schimb. numit\ generic „de propagand\“. 3324/20 aprilie 2004. Acest obiect nu a fost g\sit dup\ spargerea mitingului. O descriere at`t de am\nun]it\ a unui obiect neg\sit sau neidentificat de altcineva nu putea fi f\cut\ dec`t de autorul ac]iunii. 2. Aceast\ unitate este legat\ de diver- siunea din 22 decembrie. Aceast\ versiune sprijin\ teza unei ac]iuni diversioniste f\cute de o structur\ secret\ a Armatei. Nr. unde se g\sea o structur\ condus\ de locotenent-colonelul Ioan Rus. Problema de fond aici este c\ aceast\ unitate – Sec]ia propagand\ special\ – . pe timpul investiga]iilor Comisiei senatoriale pe care a condus-o.

a descoperit cheia `nceputului ei. scria: „Mi se spune c\ `n 21 decembrie. cu scopul precis de a fi folosite ca arme u[oare. p. acas\. Acelea[i m`ini diabolice. 68. `ntr-un comentariu din jurnalul s\u. `n primul r`nd“135. 110. Jurnalul Revolu]iei. Corneliu Vadim Tudor. de unde n\v\leau zgomotele `nsp\im`nt\toare ale uruitului de tancuri. `mpunse cu ni[te ]epu[e fabricate artizanal. Pentru c\ o pagin\ din condica oaspe]ilor Hotelului Athénée Palace lipse[te. de speciali[ti str\ini. Decembrie 1989 – Decembrie 1990. Ofi]erii care le-au studiat `n laboratorul de specialitate al Securit\]ii mi-au confirmat `ns\ c\ ]epu[ele erau fabricate artizanal. Note zilnice. la data de 4 ia- nuarie 1990.a. Funda- ]iei România Mare. Bucure[ti. la celebrul miting din Pia]a Palatului. Adic\ cea `n care «turi[tii sovietici» se `nregistraser\ la hotel“134. fost [ef serviciu organizarea secu- rit\]ii vizitelor de lucru ale lui Nicolae Ceau[escu (este prezentat 134 Ion Ra]iu. personalit\]i care pro- babil c\ nu s-au `nt`lnit niciodat\. de la Cr\ciun la Pa[te. scrie: „Basset (jurnalist la Times. p. colonelul (r) Paulian P\s\rin. n.) afirm\ c\ Grigore Corp\cescu. 135 Corneliu Vadim Tudor. `ntr-o `nsemnare din 2 martie 1990. Au fost identificate [i lozincile care fu- seser\ construite drept mascare. ~n relat\rile despre dezorganizarea mitingului apare [i am\nun- tul femeilor `n]epate. Bucure[ti. Ion Ra]iu. care s-au rupt `n `nv\lm\[eal\ [i au `n]epat cu totul `nt`mpl\tor c`teva persoane. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 233 Tot `n cazul vuietului avem la dispozi]ie dou\ m\rturii aproape identice venite de la dou\ surse total diferite. erau lozinci mici. 1999. . u[oare. care `ncearc\ s\ fac\ un film al re- volu]iei. femeile au fost `n]epate cu acul [i s-au aruncat petarde printre picioarele oamenilor. ~n timpul difuz\rii emisiunii Miezul problemei a postului de televiziune Na]ional TV. 1999. Ed. `n jurnalul s\u. din poli- stiren expandat `n care s-au identificat urmele l\sate de cele trei v`rfuri ale furcii. din data de 23.09. Univers. Teza accidental\ acrediteaz\ ideea (plauzibil\) c\ „]epu[ele“ erau de fapt be]e-suport ale unor lozinci. au montat la una din ferestrele Hotelului Athénée Palace ni[te boxe. Ed. ceea ce i-a f\- cut pe mul]i s\ intre `n panic\ [i s\ strige: «Vin tancurile!» Aici e m`n\ ruseasc\. ca s\ nasc\ panic\. În fine.2004.

Trebuie s\ facem ceva. la Academia „Djerzinski“ a KGB-ului. nu le aveau doar americanii. P\s\rin [i-a f\cut studiile la Mos- cova. Dac\ `n aceast\ diversiune au fost implicate [i anumite subunit\]i ale Armatei. oca- zie cu care ar fi declarat c\ „dac\ `n 24 de ore nu iese Bucure[tiul. Aceste colective erau deja preg\tite pentru o in- terven]ie diversionist\. cu date [i argumente suplimentare. dup\ terminologia actual\. ac]iunea sa [i a grupului s\u neput`nd fi `ncadrat\ `ns\ dec`t `n diversiunea sovietic\. colonelul P\s\rin a precizat: „Mitingul am c\utat s\-l boicot\m.234 ALEX MIHAI STOENESCU eronat drept „comandant al g\rzii personale“) [i autor al unei tenta- tive de lovitur\ de palat. Dumitru Mandache [i Paul Petrescu. s\ urle [i s\ creeze debandad\. `mpre- un\ cu colonelul (r) Andrei P\s\reanu. ac]iunea Timi[oara cade. Am avut echipe de trei-cinci oameni cu misiunea de a crea b\t\i [i ]ipete. Am luat leg\tura cu grupurile din `ntreprinderi pentru a ie[i s\ protesteze“. Al]ii. Era vorba de folosirea unei tehnici de v`rf pe care o de]ineau numai americanii“. a ar\tat c\. au trecut de partea revolu]iei mai devreme. `n leg\tur\ cu sovieticii. ele fiind [i la dispozi]ia sovieticilor la acea dat\. ~n leg\tur\ cu implicarea `n mitingul din 21 decembrie. adic\ americanii. ele `n nici un caz nu au ac]ionat la comanda conducerii MApN. c\ mai sunt [i al]ii. fiind totu[i semnalat la Mili]ia Giurgiu `n ziua de 21 decembrie 1989. deoarece `nt\resc teza diversiunii str\ine [i elimin\. nu la Bucure[ti. colabor`nd cu Marile Puteri care ac]ionau pentru eliberarea românilor de sub dictatura lui Ceau[escu. Electronica. ~ns\ m\rturiile colonelului P\s\rin sunt interesante. . Prin amabilitatea lui Petre Mihai B\canu. FEA. a fost o precizare necesar\ din partea colone- lului P\s\rin. Atunci am constatat c\ nu suntem numai noi. Tehnicile de v`rf la care se refer\ au ac]ionat prin bruiaj [i simulare de zgomote. s\ cre\m acolo debandad\. Poate fi vorba doar de comandan]i [i subunit\]i care au tr\- dat sau. organizase din timp celule de conspiratori `n mai multe `ntreprinderi bucure[tene – Conect. Paulian P\s\rin mai afirm\ c\ `n diminea]a de 20 decembrie 1989 a avut o `nt`lnire conspirativ\ cu coloneii ac- tivi Ion Constantinescu. tezele sub]iri ale panicii spontane [i ale transform\rii mitingului `ntr-un protest anticeau[ist. am intrat `n posesia Documentarului-Comandantului.

(Ora) 13. unit\]ile D1 M [i D57 Tc. n.).30 – 100 militari.1 Mc (batalionul 1 din Regimentul 1 Mecanizat) se depl(aseaz\) din cazarm\ la CC – `nconjoar\ CC [i execut\ . (Ora) 12. n. cerere prim-se- cretar.00 – Zimnicea. D57. Calea Victoriei (zone unde au fost identificate nuclee de agitatori.37 – tov.00 – Adunare de protest – E(venimente) T[ (Timi[oara). ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 235 registrul de note ale generalului-maior Gheorghe Voinea. D1.) – nimic. Pod.).U. n.ordin B1/R.) . (sau Rv s-ar putea s\ fie R`[nov. Dv(Divizia) s\ nu trag\.) Ziu\ hran\ rece se pune `n ma[ini T`rgovi[te (Chemenici) – zvonuri c\ se adun\ elevii cu lum`n\ri la Mitropolie.a.a. `nt\rit paza. la Ghimbav. Sf. Da. Gheorghe – aparataj electric – o sec]ie a `ncetat lucrul Pia]a Unirii.a. Olt. care avea `n zona de responsabilitate [i Capitala. Eftimescu (adjunctul [efului Marelui Stat Major.a.00 – Bv (Bra[ov?. Pentru data de 21 decembrie 1989. Alex R.07 – s-a ordonat luarea leg(\turii) radio cu D1 Mc (Divizia 1 Mecanizat\) [i D57 Tc (Divizia 57 Tancuri). (Ora) 13. (Ora) 13. (Ora) 12. coman- dantul Armatei 1.00 – Sibiu – un grup de oameni au ie[it `n pia]\. (Ora) 10. f\r\ muni]ii Tc (tanc).18 – Ghimbav – a ie[it toat\ `ntreprinderea de la eli- coptere Primul-secretar cere o sub(unitate) s\ `nconjoare `ntreprinderea.50 (Este momentul c`nd Milea sun\ din cl\direa CC dup\ spargerea mitingului.20 – Gl. Hotel Bucure[ti. 2 gr(upe). Ministru.a. (Ora) 13. Ministru . n. probleme. (Ora )13. Tov. (Ora) 13. notele scrise de Voinea nu las\ nici un dubiu asupra atitudinii ministrului Vasile Milea: „(Ora) 09. Eftimescu – se aprob\ scoaterea sub. IMDSA.se distribuie muni]ie pe oameni. n.

general-maior Voinea Gh. Oan\ – s\ plece la intrarea principal\ la CC.11 – Tov.57 – `n fa]a cdm. Eftimescu (Ora) 13. constat\ c\ bruiajul este activ doar `n interiorul pie]ei.“136 Acestea sunt ordine `n preg\tirea represiunii. A (comandamentul Armatei 1.) s-a raportat la gl. ~n aceste condi]ii. trimise `n Pia]a Palatului pentru a se dispune `n dispozitiv de ap\- rare a sediului CC al PCR.a. ie[ind din perimetru.) au `nceput s\ se adune grupuri de oameni. copert\ verde. Ministru 1B/R2Mc.41 – ordin tov.1 Mc ([i) 15 TAB R 2 Mc. 104-105.53 – Mr. Total 28 TAB + 1 CRMS. apoi le arat\ c\ sta]iile lor nu erau bruiate. – s\-i `mpr\[tie pe cei de pe B-dul Magheru. n. ptr. . nicidecum ordine `mpotriva lui Ceau[escu. pp. toate sta]iile transportoarelor blindate au intrat `n bruiaj. (Ora) 14.a. bloc`ndu-se `ntregul sistem de comunicare al mijloacelor de lupt\. Cele ale 136 Documentarul-Comandantului. ministru (Ora) 14.236 ALEX MIHAI STOENESCU ap\rarea CC – cd(comandantul) R(egimentului) `n capul coloanei (16 TAB) . se vor confrunta `ns\ imediat cu o situa- ]ie nea[teptat\: `n clipa `n care au p\truns `n perimetrul pie]ei. pe TAB – CC (Un batalion din Regimentul 2 Meca- nizat. (Ora) 13. n.. Subunit\]ile locotenent-colonelului Oan\. dar ace[tia neag\. Colonelul Octavian Nae va descrie acest moment `n fa]a membrilor Comisiei senatoriale.37 – Tov. a lua leg(\tura) cu tov. `ntreb`ndu-l dac\ ei (cei de la Securitate) au dispozitive de bruiere. Erau bruiate numai sta]iile Armatei.s-a raportat la gl. Ministru R 2 Mc. col. comandantul avanseaz\ p`n\ `n fa]a cl\dirii CC [i `i contacteaz\ pe ofi]erii Direc]iei V a Securit\]ii. Ministru Lt. Eftimescu (Ora) 13. Dou\ dintre ele. ar\t`nd cum s-a prezentat la el comandantul subunit\]ilor blindate. Carp raporteaz\ au ie[it 13 TAB TR. Oan\.

colonelul Nae va preciza `n timpul audierii c\ „sovieticii aveau frecven]ele armatei de la Organiza]ia Tratatului de la Var[ovia“137. Gr\dina Icoanei. sta]ia R 105. cu ramifica]ie sau poate acela[i grup `n mi[care. SR. . De[i foloseam o sta]ie puter- nic\. am continuat s\ `ncerc stabilirea leg\turii. nu aveau probleme. Pe la zece seara. care nu permite folosirea comunica]iilor la subunit\]i“. Milea i-a chemat la el pe generalul Hortopan [i pe colonelul Popa. Aceast\ situa]ie. ulterior ministru al Ap\r\rii) se `ntoarce din provincie [i intr\ `n Bucure[ti `n jurul orei 16. `n particular. Audierea colonelului Nae Octavian. 31. Acesta s-a `ntors pe la dou\ noaptea. c`nd s-a constatat c\ nu putem comunica cu for]ele de la Inter. perfect posibil ca vuietul produs mai devreme `n pia]\ s\ fi fost provocat [i prin bruierea sta]iilor de amplificare de pe autospecialele trimise acolo de MApN. dar a fost imposibil. biserica Sf`ntul Gheorghe. magazinul Adam. Niculae Spiroiu (la acea dat\ colonel. fiind Motorola. Totodat\. spun`ndu-mi. pentru a stabili condi]iile de deplasare a unei coloane de camioane spre centrul ora[ului.50. contract care i-a adus apoi un proces. din timpul revolu]iei.30 atunci c`nd am `ncercat prima dat\ s\ iau leg\tura cu Am\riuc\i – `i va declara autorului Niculae Spiroiu. Este. Calea Victoriei. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 237 Securit\]ii. Hotel Bucure[ti. O alt\ secven]\ a diversiunii din Pia]a Palatului a fost ac]iunea unor grupuri neidentificate care au for]at intrarea `n pia]\ incit`nd sau agres`nd participan]ii la miting. este cea care l-a determinat pe generalul Victor St\nculescu. ajuns ministru al Ap\r\rii `n 1990. „Cred c\ era `n jurul orei 17. Pia]a Unirii. [eful servi- ciului organizare. p. s\ ini]ieze contractul „Motorola“ pentru `nzestrarea unor for]e din MApN cu sta]ii de emisie-recep]ie moderne. Grupul de la 137 Arh. la Inter- continental. Apari]ia acestor grupuri a fost ob- servat\ de Filaj `nc\ de diminea]\ `n cel pu]in patru locuri de adunare – zona Ci[migiu. c\ asupra `ntregii zone din centru ac]ioneaz\ un bruiaj puternic. Era un bruiaj puternic pe toat\ zona. printre altele. Stenograma nr. a[adar. 44/9 februarie 1994. La insisten]ele generalului Hortopan. leg\tura nu se putea stabili. Ajuns la Comandamentul Infanteriei. i se ordon\ de c\tre generalul Hortopan s\ ia leg\tura prin sta]ie cu maiorul Am\riuc\i. la Pia]a Rosetti.

pe care l-am sim]it pus la cale acolo. pun `n eviden]\ numeroase 138 Sergiu Nicolaescu. grupurile respective s\ fi fost ale nucleului conspirativ prosovietic al colonelului P\s\rin. scen\ v\zut\ de doamna Vasilescu. sau care au avut ocazia s\-l priveasc\ de la distan]e propice unor imagini de ansamblu. ei au fost observa]i atac`nd mul]imea dinspre biserica Kre]ulescu. „Acel grup care a creat panic\ a venit de la gar\“ în Jurnalul Na]ional. a fost grupul acela de 30-40 de oameni care au venit de la gar\. din pia]\. Serviciul Român de Informa]ii nu are nici o `ndoial\ asupra ca- racterului artificial. a `ncercat s\ se ata[eze coloanelor de manifestan]i.238 ALEX MIHAI STOENESCU Gr\dina Icoanei. apoi s\ p\trun- d\ pe strada One[ti. `ncerc`nd s\ con- ving\ oamenii s\ strige „Jos Ceau[escu!“. . ~nc\ de diminea]\ erau sus]inu]i de autoturisme. au spart cele dou\ cordoane de solda]i de la Securitate. `n plan informativ. coroborate cu unele informa]ii certe. Grupul de la Ci[migiu s-a deplasat mai `nt`i `n intersec]ia cu strada Luteran\. Este `ns\ posibil ca. Grupul de la Hotel Bucure[ti a fost identificat ca venind de la Gara de Nord pe Calea Victoriei. elimin`nd obi[nuitele exager\ri [i aproxima]ii (basarabeni. cel mai probabil basarabeni. sovietici). provocat. reprodus\ mai sus. Grupul de pe Calea Victoriei a fost observat de Sergiu Nico- laescu: „Singurul lucru pe care l-am v\zut cu ochii mei. Martori oculari afirm\ c\ erau str\ini. au intrat pe la Ateneu `n pia]\. din care li se d\deau anumite indica]ii. al dezorganiz\rii mitingului din 21 de- cembrie 1989: „Ceea ce nu mai las\ `ns\ loc la dubii `n privin]a premedit\rii evenimentelor este faptul c\ date ob]inute ulterior. Este interesant c\ nici un timi[orean nu poveste[te drumul lui la Bu- cure[ti. Nr. 3324/20 aprilie 2004. ~n momentul declan[\rii diversiunii din pia]\. al Plani- fic\rii. au trecut prin spatele coloanelor“138. de unde m\ aflam. Acesta era format din angaja]i ai unor `ntreprinderi bucure[tene. care a venit pe Calea Victoriei. precum [i cu m\rturii provenite de la diverse persoane care au participat nemij- locit la miting. p. unde era [i un loc de adunare a participan]ilor la mi- ting. 8. unde era Ministerul Economiei Na]ionale. fiind estimat de Securitate ca format din tineri de la Timi[oara [i/sau cet\]eni sovietici din co- loanele care se `ndreptaser\ spre Bucure[ti `n zilele anterioare.

au `nceput s\-i `mpung\ pe cei din jurul lor. afl`ndu-se `n mijlocul mul]imii. au observat cum unii purt\tori de lozinci din polistiren expandat au scos lozincile [i. sub pragul audibilului. «Vin tancurile!». a unor unde de joas\ frec- ven]\. huiduind. resim]it\ sub forma unei nelini[ti at`t de puternice `nc`t aproape c\ nu te mai puteai ]ine pe picioare. Date de interes privind elucidarea aces- tor afirma]ii ar putea oferi personalul tehnic [i speciali[tii care asigurau. nu au putut fi relevate urmele specifice l\sate de folosirea acestui tip de mijloace de mar- care a focului). penetr`nd cordonul de asigurare exterior. prin emiterea la mare intensitate. de ac]iunea maselor-purt\- toare ale revolu]iei. iar `n ure- chi `]i r\suna un huruit insuportabil». «a fost vorba de o senza]ie fizic\ de spaim\. sonorizarea unor astfel de manifesta]ii. – Vacarmul sonor (asem\n\tor cu cel produs de forma]iuni de avioane. strig`nd `n acela[i timp: «Fugi]i. url`nd etc. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 239 aspecte care nu pot ]ine. `n nici un fel. la data aceea. exact `naintea `nceperii panicii. cu m`nerele cu v`rfuri ascu]ite – atipice pentru cele confec]ionate pentru acest scop `n `ntreprinderi –. Discu]ii purtate cu speciali[ti atest\ c\ o atare stare [i senza]iile descrise mai sus sunt provocate. iar dep\[irea implic\ acceptarea celor care formau dispozitivele respective. efectuat de cadre specializate. care. elicoptere sau tancuri) provenit dintr-o surs\ de amplificare. de regul\. Penetrarea cor- doanelor exterioare – chiar slab construite – nu era totu[i un lucru simplu de f\cut. – Mai multe persoane au relatat c\. – Bubuiturile puternice care s-au auzit `n acele momente puteau proveni [i din detonarea unor petarde (chiar dac\ la controlul post- ac]iune. au `nceput s\-i loveasc\ pe participan]i. pe laturile exterioare ale mul]imii – dinspre Hotelul Negoiu [i zona Hotelului Bucure[ti au ap\rut ma[ini ARO din care au cobo- r`t persoane `narmate cu b`te. – Alte persoane care au participat la miting au afirmat c\. context `n care se ridic\ semne de `ntrebare `n privin]a atitudinii [i pozi]iei unor cadre de comand\ din MI. c\ ne omoar\». . – Starea de panic\ nu s-a datorat numai zgomotului produs `n difuzoare ci. a[a cum au relatat mai multe persoane.

teza revoltei spontane dispare. pp. fapt pentru care fiecare afirma]ie are greutatea responsabi- lit\]ii unei autorit\]i. serviciul secret al unei ]\ri nu arunc\ vorbe la `nt`mplare. Aceste probe certe se g\sesc `n arhiva SRI. avem de a face cu pozi]ia oficial\ a unei institu]ii a statului. de[i se cuno[tea c\. dar mai ales din „chinul“ prin care au trecut diver- sioni[tii [i cei c`]iva revolu]ionari de acolo pentru a convinge popu- la]ia s\ se revolte. Problema SRI-ului este c\ nu identific\ autorul sau autorii acestei diversiuni. SRI identific\ originea vuietului `ntr-o sta]ie de amplificare. precum [i pentru identificarea unora din regizorii [i actorii acesteia“139. prin raportul SRI. Istoricii. OMNIAPRES. dar nici m\car n-au putut vedea ce se `nt`mpl\. Toate acestea constituie un punct de plecare pentru descifrarea principalelor elemente ale manevrei. p.240 ALEX MIHAI STOENESCU – Gardarea manifesta]iei nu s-a realizat conform tipicului sta- bilit pentru astfel de ocazii. ~n acela[i timp. 5-6 (58-59). oamenii politici pot fabula. Am subliniat c`teva cuvinte [i propozi]ii pentru a le comenta separat. Prin urmare. Noi [tim deja acest lucru din felul profesionist `n care a fost provocat\ diversiunea de la Timi[oara. Evenimentele din decembrie 1989 v\zute de Serviciul Român de Informa]ii. prin emiterea unor 139 Punct de vedere preliminar al Serviciului Român de Informa]ii privind eveni- mentele din Decembrie 1989. cadrele fiind amplasate `n primul r`nd al participan]ilor. `ntemeiat\ pe probe. indic`nd doar „regizori“ [i „actori“. scriitorii. . Astfel. Vezi [i supliment Ordinea. suntem obliga]i s\ constat\m c\ asupra dezorganiz\rii mitin- gului au fost f\cute cercet\ri profesioniste. atunci c`nd serviciul secret al României afirm\ c\ de]ine „date ob]inute ulterior“ [i „informa]ii certe“. iar atunci c`nd afirm\ c\ nu mai exist\ dubii asupra premedit\rii diversiunilor din Pia]a Palatului. fiind vizibil\ inten]ia acestora de a declan[a manifesta]ii de protest. acestea nu numai c\ n-au putut interveni. 31. ~n primul r`nd. trebuie acceptat c\. ~n al doilea r`nd. `n diferite puncte din zona centrului Capitalei `nce- puser\ s\ se constituie grupuri – `n principal tineri –. pot emite teorii. for]ele de ordine (MI) amplasate pe laturile exterioare ale dispozitivului de gardare au fost relativ pu]ine. fiind `nt\rite abia dup\ «spargerea» mitingului.

vom apela la reconstituirea f\cut\ de Procu- ratura Militar\ [i reprodus\ prin propria ei sintez\-raport. f\c`nd referiri la Timi[oara [i cer`nd mul]imii s\ se al\ture“140. Aceste grupuri de manifestan]i scan- dau lozinci anticeau[iste. cum ar fi: zona Ci[migiu – CCA – Pia]a Universit\]ii. a[a cum sunt ele prezentate `n sinteza Procuraturii Militare. au `nceput s\ se consti- tuie grupuri. Pentru a r\m`ne `n cadrul pozi]iilor oficiale asupra evenimentu- lui. mare parte din baza afirma]iei c\ se de]in „informa]ii certe“. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 241 unde de joas\ frecven]\. zona magazinelor Unirea-Cocorul. ap\r`nd `n diferite puncte ale Capitalei. `n particular despre formarea primelor nuclee de opozan]i din apropierea cl\dirii CC. zona Pie]ei One[ti – Scala. pe firul drept al D`mbovi]ei p`n\ la intersec]ia cu Calea Victoriei. Textul are nevoie de o explica]ie detali- at\. Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar. de fapt. [i nu au putut vedea sau interveni corespunde realit\]ii – dar numai par]ial –. Autor colectiv. ~n primul r`nd. Splaiul Unirii. Ceea ce nu spune raportul SRI este c\ `n pia]\ se aflau c`teva zeci de lucr\tori ai Filajului [i alte c`teva zeci de ofi]eri ai diferitelor Direc]ii ale Securit\]ii [i c\ toate aceste cadre au `naintat rapoarte asupra evenimentelor [i faptelor pe care le-au v\zut din mijlocul mul]imii. sub balcon. {i aceast\ institu]ie are informa]ii sigure: „Cert este c\ `n acela[i timp sau `n orice caz la foarte scurt timp dup\ incidentele din Pia]a Palatului. zona Pie]ei Romane. `n diferite puncte din zona centrului Capitalei. ordinul de a-i amplasa acolo av`nd scopul de a preveni un atac asupra liderilor politici. fapt care exclude versiunile despre carac- terul accidental al zgomotului. fiind mai degrab\ propa- gandistic. {i aceste documente se afl\ `n arhivele SRI [i reprezint\. Aceste grupuri au proliferat.SPM. ordin discutabil. `n care sistemul de protec]ie din pia]\ era slab organizat [i incomplet. în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989. ~n sf`r[it. . observa]ia c\ lucr\torii Se- curit\]ii au fost amplasa]i `n primul r`nd. p. 140 CSJ. pentru a nu trezi confuzie. cu inten]ia vizibil\ de a declan[a manifesta]ii de protest. vom preciza c\ zo- nele `n care s-au constituit primele nuclee de grupuri protestatare. dar perfect `ncadrat `n atmosfera din acel moment. în perioada 1990–1994. 99.

s-a comasat `n grupul masiv. la un moment dat. cu care un nucleu mai mic cu steaguri [i lozinci anticeau[iste s-a deplasat pe Calea Victoriei. `n timpul mitingului. ~n zona magazinu- lui Adam. [eful SMB..“141 Grupul pornit din zona Ci[migiu . plus traseul pe care s-au deplasat [i locul unde au finalizat deplasarea. ~mpreun\ cu ace[tia s-au deplasat pe o cale ocolit\. Dl S\ndulescu: {i crede]i cumva c\ este grupul care s-a dus la Intercontinental? Dl Goran: Probabil c\ de acolo a pornit c\tre Intercontinental. Audierea colonelului Goran Gheor- ghe. observat `nc\ de diminea]\ de ofi]erii Securit\]ii. Colonelul Goran. c`nd mitingul s-a spart. 90/4 mai 1994.. SR. un num\r mic de trec\tori. care au venit cu trenul de noapte. p. . nu e vorba stricto sensu de loca]ii statice. grupul de la Ci[migiu. dar sorgintea lui – eu am avut ni[te informa]ii din noaptea respec- tiv\ –. c\ ar fi timi[oreni. de aici.magazinul Adam a fost observat [i de ofi]erii Direc]iei V: „Acolo. adic\ locul unde au fost identificate prima dat\. i-a observat [i a relatat scena Comisiei senatoriale: „Dl S\ndulescu: . De exemplu. care plecase din pia]a central\. ci de surprinderea unor grupuri `n mi[care. a adunat mai `nt`i. 3. grupul a fost `nt`mpinat de un microbuz tip tv (sau a reu[it s\ `l coopteze la ac]iune). [i a p\truns din nou `n Pia]\ din direc]ia Restaurant Cap[a – Palatul Telefoanelor – magazinul Muzica. Stenograma nr. u[ile deschise [i strigau: «La[ilor! Veni]i cu noi! La[ilor! Veni]i cu noi!» {i a antrenat o mas\ de oameni care. la Hotel Bucure[ti. mai mult curio[i s\-i asculte. Cert este c\ geamurile erau deschise. pe sens interzis. ~n consecin]\. (Microbuzul) era cu num\r de Bucure[ti sau de Timi[oara? Dl Goran: Nu [tiu.242 ALEX MIHAI STOENESCU reprezint\ `n fapt trasee. la un 141 Arh. s-au organizat aici cu un microbuz [i au `ncercat s\ fac\ toat\ chestiunea care se cunoa[te. a colectat o parte din oamenii care au fugit din pia]\ `n dreptul magazinului Adam. [i apoi. prin strada S\rindar – unde s-au ata[at actori de la Teatrul Mic [i persoane aflate la coad\ la bilete – spre Casa Central\ a Armatei.

. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 243 moment dat. bile. alte obiecte contondente. De aici nu se vedea. ~n momentul \la `mi d\ prin sta]ie [eful g\rzii de aici. Odat\ p\trun[i `n Pia]a Universit\]ii. Ace[tia au imprimat grupului scandarea: „Ole. dar s-au lini[tit. grupul „rapidist“ era deja `narmat cu arme albe.. unde a f\cut jonc]iunea cu grupul venit pe Splaiul D`mbovi]ei. Formatul emisiunii presupunea un num\r de invita]i.. nu e treaba voastr\ `n strad\». Aristide Briand. pe la Adam. lan]uri. peste cl\dire. 30-31. s-au mutat pe undeva pe aici. de la Consiliul de Stat: «Dom’ne. zona asta. «Voi sta]i pe locurile voastre. Ole!“ [i fragmente muzicale din melodia Lambada. i-a `mpr\[tiat. c\ciuli cu urechi. grupul pornit din fa]a magazinului Adam s-a `mp\r]it pe undeva `n zona Teatrului Mic – Hotel Palas. s-a terminat [i acolo. `n majoritate ]igani `ntre care [i fiul celebrului trompetist Tudoric\. Sunt presupu[ii autori ai spargerii vitrinelor libr\riei Mihai Eminescu. `n timp ce grosul oamenilor a ie[it `n fostul Bulevard Gheorghiu-Dej (6 Martie). 44/9 februarie 1994. Aceast\ mul]ime este cea care s-a `ndreptat direct spre Pia]a Universit\]ii [i apoi spre Intercontinental. iar unii [i barb\ [i purt`nd haine oarecum ciudate (pufoaice. De fapt. s-a terminat. SR. ~n zona dintre barul Trocadero [i restaurantul Havana. Ei. pu[i fa]\ `n fa]\ pentru o dezbatere `n contradictoriu. ~n seara zilei de 2 mar- tie 2004. Audierea colonelului Nae Octa- vian. atletici. cu care s-a intrat `n Pia]a Universit\]ii. la Adam. `ncep`nd cu ora 22. s-a desf\[urat la Televiziunea Român\ (TVR1) emisiunea Foc `ncruci[at. pulov\re de l`n\ pe g`t. scurt\ Delon. Treaba noastr\ nu era `n strad\. oamenii au fost `nt`mpina]i de c`]iva indivizi tineri (25-30 de ani). S-au auzit. [epci de stof\) care i-au provocat pe oameni s\ strige: „Jos Ceau[escu!“ [i „Jos Cizmarul!“. pp.. condus\ de ziaristul Horia Alexandrescu. av`nd plete. nu foarte numeros. . Stenograma nr. pe aici. aici erau mai aproape de cl\dire“142.00. [i un juriu format din cet\]eni obi[nui]i chema]i s\ judece performan]ele 142 Arh. ~n sf`r[it. c\. b`te. mul]imea a fost `nt`mpinat\ de un grup compact. de simpatizan]i ai clubului Rapid. pe (str. noi ce facem. uite. Conform unor surse ale Securit\]ii. undeva. cei c`]iva care s-au deplasat cu microbuzul urc`nd spre Calea Victoriei.) Academiei. pe cl\dire [i. sunt \ia `n fa]\ acolo».

. Nu s-au referit la film. despre revolu]ia român\ a anului 1989.. Acolo erau ni[te cet\]eni `n balonzaide care ne strigau: «Nu pleca]i!» Nu erau români. care `ns\ nu ne intereseaz\ pentru subiectul tratat aici. s-a regrupat `n Pia]a Roman\. `n jurul orei 13. Din desf\[urarea emisiunii am notat doar dou\ afirma]ii semnificative: Ion Cristoiu: „Nu a fost o revolu]ie“ [i Sergiu Nico- laescu: „Domnul Iliescu este rezultatul revolu]iei. unde. este de precizat c\ cel semnalat pe strada One[ti a reu[it s\ capteze energia mul]imii care a fugit spre Bulevardul Magheru prin aceast\ strad\. ci au dat scurte declara]ii: „Tudor Calot\: Eu am fost la Inter. El a f\cut o scurt\ escal\ `n dreptul restaurantului Gr\dini]a. `n timp ce nucleul de la Hotel Bucure[ti. a fost surprins de Sergiu Nicolaescu: „AMS: (. Horia Alexandrescu a rugat juriul s\-[i spun\ opinia asupra filmului [i `n leg\tur\ cu presta]ia celor doi invita]i. La aceast\ emisiune au fost invita]i Sergiu Nicolaescu [i Ion Cristoiu..30. nu au comentat opiniile invita]ilor. mi-a]i spus la un moment dat c\ Dan Iosif a ajuns t`rziu `n Pia]a Universit\]ii pe 21 decembrie. Erau str\ini. la sf`r[itul emisiunii s-a petrecut un fapt care poate fi a[ezat la frontiera `ntre tragedie [i comedie [i a vizat exact subiectul pe care `l analiz\m. Revenind o clip\ la nucleele identificate de Procuratura Militar\.“ Ce este important pentru toat\ aceast\ deplasare [i formare a grupului de la Hotelul Intercontinental se extrage din am\nuntul c\ grupul respectiv s-a format t`rziu `n compara]ie cu adunarea din celelalte dou\ puncte – Pia]a Roman\ [i str. Subiectul emisiunii a fost filmul franco-german {ah mat!. .) Domnule senator. Petre Copilici: ~n momentul `n care am vrut s\ p\r\sesc zona. R\spunsurile a doi dintre membrii juriului au fost [ocante. s\ plec `napoi.244 ALEX MIHAI STOENESCU invita]ilor sau subiectele discutate. Sergiu Nicolaescu: Nu [tiu. nu a f\cut el re- volu]ia“. respins de for]ele de ordine. care m-au amenin]at cu arma. One[ti – Sala Dalles. am fost `nt`mpinat de alte persoane. ~n schimb.. nu l-am v\zut. form`nd grupul de la Sala Dalles.

..20 eu am tre- cut. el afl`ndu-se `n cl\direa de vizavi.“143 Gelu Voican Voiculescu este un alt martor al apari]iei micului grup de la Gr\dini]a. {tiam de miting. restaurantul \la. cit. Grupul era format din copii. a fost dup\ ora unu la. adic\ primul grup organizat. lume nemul]umit\.. ~n comentariile despre evenimentele de la 143 Alex Mihai Stoenescu. Garofi]a. {tiam c\. 153. cuplat cu restaurantul de pe col]. Acolo a fost prima ac]iune pe mijlocul str\zii. pentru c\ d\ oamenilor sentimentul importan]ei lor [i. p. l`ng\ Pia]a Roman\. colegi de-ai mei pleca- ser\ acolo.00.. Mi-am spus atunci. totodat\.00. iar prima manifesta]ie. nu [tiu cum `i zice. vizavi de Gr\dini]a [i care se prelunge[te apoi cu sinagoga veche. unde s-a format primul nucleu de dup\ spargerea mitingului. c\ este o eroare. cu o oarecare obiectivitate. Ceau[escu este pierdut. unde func- ]iona institutul la care lucra... Erau copii ai str\zii [i tineri p`n\ `n 17 ani. b\rba]i mul]i. dup\ care s-au mutat `n Pia]a Roman\. la trecerea de pietoni. op. inclusiv cu oameni fugi]i de la miting. SN: La unu abia s-a terminat mitingul. SN: Exact. Era acolo un vad al bi[ni]arilor. [i copiii de la Gr\dini]a m-au recunoscut. Este m\rturia unui participant: „AMS: ~n ziua de 21 decembrie ai fost v\zut la Gr\dini]a. AMS: Podgoria. unde s-au adunat oameni maturi..00 [i 13.00 [i apoi du[i din nou `n Pia]\.. Pe la 13. AMS: Gr\dini]a. Gelu Voican Voiculescu: Lucram `n institutul care era instalat `n cl\direa de pe col]. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 245 AMS: El afirm\ `ntr-un interviu c\ a sosit `n Pia]a Universit\]ii `ntre 12. senza]ia c\ auto- rit\]ile nu au controlul. dar eram foarte atent pentru c\ fuseser\ trimi[i pe la 09. am ie[it din pia]\ `n zona asta. Vreo 50. la cel mai mic semn de sl\biciune. SN: Nu [tiu cum `i spunea. dar acolo a fost prima manifesta]ie. primul grup ie[it din Pia]a Amzei. `ntor[i pe la 11.. .

cum s\ spun. apoi [i zone din afara zebrei pentru a striga anumite lozinci. M\ `ntrebam [i c\utam din priviri: «Cine `i agit\?». ca fiind o rug\ –. prea direct\ [i nea[teptat\.. eu afirmasem printre colegi c\ acolo m\celul va trebui s\ fie deplin. pentru c\ altfel mi[carea nu va putea fi oprit\. pe care `l parcursesem `n pagini de carte. AMS: Strident\? GVV: . Mie mi se p\rea ridicol s\ strigi contra lui Ceau[escu f\r\ ca el s\ fie acolo. Prea ostentativ\. mi-am zis. apoi la un moment dat am hot\r`t s\ cobor de pe trotuar `n strad\. Era o . dom- nule!». iar acum aveam posibilitatea s\-l constat. ar fi tentant s\ afirm asta. s\ ridici capul [i s\ strigi la cer. pentru a face agita]ie. `ns\ eu priveam lucrurile cu o anumit\ dimensi- une istoric\. ocup`nd tot carosabilul. am descoperit c\ animatorul acelor tineri era Andrei Fin]i. care se agitau [i strigau slogane.. prea. Trebuie s\ `n]e- legi c\ pentru mine era [i un experiment. faptul c\ massa de oameni se `ntinde p`n\ la Roman\. Am sesizat pe fereastr\ c\ s-a format un grup care folosea trecerea de pietoni din fa]\ de la Gr\dini]a pentru a r\m`ne pe carosabil. av`nd `n vedere c\ lumea mai mult se ferea c`nd auzea asta.. dup\ revolu]ie. tinerii aceia ne-au cerut s\ `nge- nunchem – gest interpretat de unii. Aveam senza]ia c\ este o provocare [i voiam s\ v\d cine sunt provocatorii. printre ei. f\r\ s\ te aud\. Am cobor`t din curiozitate. St`nd acolo. La un moment dat. «Ia uit\-te. `ntre care: «Moarte lui Ceau[escu!» Era o chestiune. Pu[tii m-au `nt`mpinat imediat: «Nene. voiam s\ aflu care este mecanismul lor. ci pur [i simplu eram curios s\ v\d cine ac]ioneaz\. Aveam sentimentul unei inutilit\]i. Erau vreo 20-30 de tineri `n fa]a unui lan] de scutieri. p`n\ la Pia]a Roman\. Am stat mult timp `n expectativ\. Asta chiar a trezit protestul unei colege: «Cum po]i s\ spui a[a ceva?!». Lumea se adunase pe trotuare `n lungul bulevar- dului. dar `n realitate fiind o tentativ\ de a ar\ta scutierilor c`t suntem de mul]i. nu strigi cu noi?» [i se antrenau din nou `n lozinci. format rapid. Nu am ie[it s\ m\ al\tur revolu]ionarilor.246 ALEX MIHAI STOENESCU Timi[oara. actorul. Din c`nd `n c`nd cobora. subiect pe care nu-l puteai studia dec`t foarte rar. s\ atace [i cu avia]ia.. pentru c\ urm\ream s\ observ comportamentul massei. Ajuns `n strad\ am v\zut c\ erau pu[ti sub 20 de ani.

tr\g`nd dup\ mine o fat\. GVV: Nici nu avea importan]\. Ceau[escu pic\!» Pe partea cu libr\ria Papirus l-am v\zut pe Radu F. mim`nd. am intrat `n institu]ie. GVV: Pe la 15. dou\ grupuri de manifestan]i care s-au for- mat aproape imediat – la Sala Dalles [i la Pia]a Roman\ – [i un 144 Ibidem. Ne-am refugiat `n pod de unde am privit `mpreun\ strada. A ap\rut Cazimir Ionescu. dar la mare distan]\. ~n momentul `n care se auzea o mi[care acolo. care m-a chemat [i mi-a spus [optind: «Du-te tu [i spune c\ la Arad e grev\ general\». pp. se ]ipa. Acolo era o demen]\. care se nimerise l`ng\ mine. Atmosfera era foarte inflamat\. f\c`nd pe pietonii. . pe strada Mendeleev [i am ie[it `n Pia]a Roman\. ~mi d\deam seama c\ fusesem reperat. Sergiu Nicolaescu era [i el pe acolo. 201-203. Alexandru. toat\ lumea fugea repede pe trotuar.30 scutierii au intrat `n for]\ cu bastoanele peste noi. Informa]ia ne autoalimenta curajul. a[a c\ am luat-o prin spate. Tinerii au `nceput s\ scandeze entuziast: «Aradul s-a al\turat Timi[oarei!» «Nu v\ fie fric\. c\ deja m\ identificaser\ [i c\ urmau probleme dac\ ac]iunea nu se finaliza. a[adar. C`nd am ie[it. Ne-am repliat `nspre Pia]a Roman\ [i spre Nikos Beloianis [i. nu mai era nimeni. Imediat au ap\rut dube [i au `nceput s\ aresteze oameni [i s\-i duc\ la Jilava. soclul \la era plin de oameni [i mult\ lume pe margine. Din blocul Gr\dini]a se fil- ma. Am [optit din om `n om [tirea asta. Voiam s-o iau spre Leonida. dar am explicat c\ m\ duc acas\.“144 Au existat. f\r\ obstacolul corpului uman. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 247 modalitate de a privi `n ad`ncime. am fost legitimat chiar de colonelul Suceav\. la care m-am al\turat. AMS: Confirm\ lucrul \sta. pe care `l cuno[team. Nu r\m`- nea dec`t acel grup din fa]\. Scena era de un comic nebun. Pe la Magazinul Eva erau TAB-uri. pentru c\ locuiam `n apropiere. ambala unul un motor sau f\cea o manevr\ de repo- zi]ionare. AMS: Nu ]i se pare suspect acest fapt? Nu era nici o grev\ ge- neral\ la Arad. venind dinspre trotuarul cel\lalt.

dar s-a dus `ntre 11. ziari[tii str\ini de la Hotel Intercontinental `[i instalau trepiedele. SR.00–12. . [i la ora la care ministrul Vasile Milea identific\ grupul de pe Bulevardul Magheru [i ordon\ risipirea lui – 14. a ajuns c`nd mitingul s-a terminat. `n timp ce. retra[i.145 Nimeni nu a explicat de unde [tiau ziari[tii str\ini c\ lumea se va aduna `n Pia]a Universit\]ii. p. f\c`nd aceste opera]ii mult `nainte s\ ajung\ `n Pia]a Universit\]ii [i s\ se formeze grupul de manifes- tan]i. c`t [i de cei afla]i pe cl\direa CC. ~n acest loc vom reveni [i la una din afirma]iile Raportului SRI. La serviciu a v\zut spargerea mitingului. Mihail Montanu. deoarece de regul\ lucra la Cernavod\. 32. ~n timp ce mitingul `nc\ se des- f\[ura (partea a doua). Trecuser\ deja dou\ ore de la spargerea mitingului. a plecat. logic. tr\g\torii de pe acoperi[uri au fost. platforma Ilioara. 44/9 februarie 1994. avem o m\rturie pre]ioas\ din partea unuia dintre revolu]ionari. Ziari[tii str\ini au fost observa]i [i raporta]i imediat prin sta]ie at`t de tr\g\torii colonelului Octavian Nae. ~n decembrie 1989 lucra la Trustul Energomontaj Bucure[ti. S\ privim. posta]i pe acoperi[ul BCU.248 ALEX MIHAI STOENESCU grup care s-a format mai t`rziu `n Pia]a Universit\]ii.00 la 145 Arh. prin intermediul notelor comandantului Armatei 1. era absolvent al Institutului Politehnic. [i la Pia]a Roman\ mul]imea se adunase [i scanda deja primele lozinci anti- ceau[iste! Dup\ `ncheierea mitingului. dup\ col]. Se afla `nt`mpl\tor `n Bucure[ti. Audierea colonelului Nae Octavian. n\scut `n Bucure[ti la 21 aprilie 1949. Primul centru al manifesta]iei anticeau[iste – Pia]a Roman\ ~n leg\tur\ cu grupul de la Pia]a Roman\. Stenograma nr. multiplicat de o fire activ\ [i lucid\. ar\t`nd c\ „regizorii“ au `ntotdeauna aceast\ calitate profesional\ de a g`ndi [i preg\ti din timp o secven]\ de film.37. stativele [i postamentele pentru camerele de filmat [i fotografiat `n balcoane [i pe terasa superioar\ a hotelului. Facultatea de Ener- getic\.

aici e o band\ de tr\d\tori». vizavi de Bulevardul Dacia (WC public) s-a oprit o Dacie neagr\. ba striviri cu tancurile la Dalles (TAB-uri trecuser\ `n vitez\ prin mijlocul gol al bulevardului imediat dup\ 146 Arh. Mihail Montanu a fost l\sat s\ vorbeasc\ f\r\ a fi `ntrerupt prea mult. ~n aceast\ perioad\ de debut au `nceput s\ circule `ntre Pia]a Ro- man\ [i Sala Dalles zvonuri care acuzau agitat [i panicard ba asasi- nate `n Pia]a Roman\.. 2-3.“146 Timp de mai multe zeci de minute lumea a circulat liber. astfel c\ relatarea lui a putut avea o anu- mit\ coeren]\: „Dl Montanu: Erau baraje la nivelul Bulevardului Magheru. dat nu [tiu ce s-a `nt`m- plat c\ era busculad\ acolo. da..00 s-a `ntors la Intercontinental. dube din care s\reau ni[te b\ie]i `n combinezoane kaki care aler- gau dup\ manifestan]i. SR. dup\ elementele ulterioare. pe care-i prindea `i b\ga `n dub\. pe mijlocul Bulevardului Magheru `ntre Pia]a Roman\ [i Sala Dalles. A cobor`t din ma[in\ `n mijlocul nostru. dar e fiul poporului. `n timpul audierii sale la Comisia senatorial\. i-am r\spuns. a m`ncat [i pe la 15. face]i parte din structurile puterii. Convingerea mea. . s\-l da]i jos [i lucru- rile se calmeaz\». «Da. Am intrat eu `n dialog cu el [i m-a `ntrebat: «Ce dori]i?» «Nu e nevoie s\ v\ spun eu. pp. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 249 Pia]a Roman\.. un tip `mbr\cat `ntr-un pardesiu gri [i cu un ofi]er colonel de Securitate `n hain\ lung\ de piele. I-am spus: «Ar\ta]i-mi [i mie un tr\d\tor. c\ se aude ce este». C`nd eram `n Pia]a Roman\ pe col]. ma[ina totu[i a reu[it s\ plece. La un moment. 14/10 noiembrie 1993. cu picioarele. {ofer. Din fericire. Stenograma nr. dar. c\ to]i suntem aduna]i spontan». I-am mai spus c\ «dac\ dvs. cam a vrut lumea s\ pun\ m`na pe el [i atunci colonelul de Securitate l-a `mpins pe Andru]a `n ma[in\ [i a `ncercat s\ demareze. audiere Montanu Mihail. unde a surprins primele momente ale form\rii grupului de aici. c\ era An- dru]a Ceau[escu. De aici a plecat acas\. Pe parcursul a 10 metri lumea a dat cu pumnii. de[i cam [ifonat\.

a. A[a cum ar\tam. `n mare glorie. iar cordonul de mili]ieni de la nivelul Bulevardului Ma- gheru c\tre Pia]a Roman\ a `nceput s\ avanseze. cu pancartele. mai ales tineri. n.. Lumea s-a `m- pr\[tiat [i un grup foarte mare (`n care se afla [i Montanu) a luat-o pe Bulevardul Dacia `n jos spre Pia]a Gala]i.) de vorb\. Am comentat revolta]i [i apoi am plecat acas\.). Foarte. Drago[ Constantinescu. Dup\ incidentul cu Andru]a Ceau[escu au revenit dubele. care s-au antrenat din proprie ini]iativ\ `n ac]iunile de protest `mpotriva lui Nicolae Ceau- [escu.. seara. am mai stat cu Bogdan (S\cuiu. Am ajuns acas\. i-a relatat autorului: „Drago[ Constantinescu: Dup\ ce am v\zut cuv`ntarea respec- tiv\ (din 20 decembrie. care nu au nimic altceva dec`t inten]ia s\ sparg\. foarte nec\ji]i. cu acelea[i inscrip]ii. Ideea era c\ poporul român `l sus]ine pe el. . La un moment dat.a. m\ sun\ Bogdan: «Deschide televizorul!». n. Mihail Montanu se duce acas\. `mi aduc aminte c\ Ceau[escu spunea c\ cei de la Timi[oara sunt ni[te golani. s\ distrug\.250 ALEX MIHAI STOENESCU ora 15.00)147. fiind `n buc\t\rie. Pe ace[tia din urm\ `i cuno[tea. Deschid televizorul [i v\d un miting pur ceau[ist. am comentat p`n\ foarte t`rziu. dup\ care revine la Inter. Aici `nt`lne[te un baraj de oameni `n kaki [i un baraj de mili]ieni de la Sec]ia 6. prietenul s\u. student `n anul II la Universitatea Bu- cure[ti la acea dat\. era foarte clar c\ popula]ia s-a str`ns sau a acceptat s\ fie str`ns\.00. cu Ceau[escu-pace! Nu [tiu ce-a vorbit. `i 147 Este secven]a foarte des difuzat\ cu TAB-urile care trec în vitez\. ~ntre manipulatori [i manipula]i ai acestor evenimente a existat [i o categorie de cet\]eni obi[nui]i. `l aclam\ pe Ceau[escu [i. popula]ia din Bucure[ti [i probabil din toat\ ]ara `l sus]ine pe Nicolae Ceau[escu `mpotriva celor de la Timi[oara. iat\. s\ fure [i se vor lua m\suri dure `mpotriva lor. Cuv`ntul de ordine atunci a fost: „S\ mergem `n marile cartiere s\ aducem oamenii“. ~n fa]a lor era un baraj de solda]i cu c\[ti. TAB-urile aveau misiune în Pia]a Roman\ [i primiser\ ordin s\ circule în vitez\ tocmai pentru a nu fi oprite [i blocate. A doua zi m-am trezit pe la 10. în timp ce revolu]ionari se a[az\ pe caldarîm pentru a le împiedica s\ treac\.

dom’ne?». AMS: Cum ar\ta individul? DC: N-a[ putea s\ spun. L-am sunat pe Bogdan [i i-am spus: «~n momentul \sta eu m\ `mbrac. exact `n locul acela. «P\i. care `ns\ umblau normal. ce-i cu \sta de strig\?» Atunci apar unii fugind dinspre Pia]a Roman\. «Vor s\-l r\stoarne pe Ceau[escu». Din momentul `n care cobor`m. cu o jachet\ [i cu ni[te pantofi cu talp\ groas\. AMS: Pe strad\ sau pe trotuare? DC: Pe trotuare. nu `n]elegeam ce se `nt`mpl\. a[a dintr-odat\. o lu\ spre Pia]a Roman\. Mi-a spus c\ vine [i el. am `ntrebat: «Ce se `nt`mpl\. «Facem [i noi.. Pur [i simplu. la[ii de la Bucure[ti. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 251 dezavueaz\ pe golanii de la Timi[oara. M\ duc s\ urlu c\ nu sunt de acord». L`ng\ mine. `ntreb. «{i ce fac?». pe nenoroci]ii \ia. de fric\.30.. i-am `ntrebat [i mi-a r\spuns unul: «P\i. pe lini[te? DC: Da. ne str`ngem [i scand\m `mpotriva lor. Din momentul \la m\ uit la Bogdan [i. Cred c\ era cam 12. dar nu se auzea. ~nc\ circulau ma[ini.. `n ciuda ori- c\rei probabilit\]i. Cobor`m la ASE. nu se poate ce se `nt`mpl\. f\r\ glas. i-am oprit. Lumea se `ntreba: «Ce se `nt`mpl\. `mpreun\ cu al]ii. `ntr-un tricou negru. La un mo- ment dat. M-am `mbr\cat `n ni[te blugi negri. aproape de sta]ie. de emo]ie. s-a spart mitingul». Mimam strig\tul. Cu aceea[i micime [i la[itate `l sus]inem p-\sta [i d\m `n \ia care au avut curaj. imediat. au venit ni[te dube [i `i iau pe unii de la Roman\». s\ nu vin acas\. Am luat-o st`nga `mpre- jur. AMS: Cum era strada? DC: Strada era plin\ de oameni. aud pe unul strig`nd: «Jos Ceau[escu!» AMS: A[a. noi. ni[te urlete.. impasibili.» [i `ncepem: «Jos Ceau- [escu!». Ideea era s\ pot s\ rezist dac\ vine noaptea. Am traversat pe col]ul cu Hotelul Doroban]i [i. p`n\ am ajuns `n col] la ASE. dar la un moment dat lumea fugea spre Roman\. Prima reac]ie a fost s\ m\ `ndep\rtez de el. Prin ur- mare. nu se poate a[a ceva. n-am `n]eles ce se `nt`mpla. Am ajuns `n Roman\ [i atunci am auzit o v`j`ial\. strigam «Jos Ceau[escu!» f\r\ voce. am `nceput s\ s\rim `n fa]a ma[inilor [i . dintr-odat\. `n momentul `n care fiecare ]ar\ se elibereaz\.

p. s\ zicem `ntre 25 [i 45 de ani. 3324/20 aprilie 2004. ceva. nu `n]elegeau ce se `n- t`mpl\“148. pe la cinema Patria. ~n momentul producerii vu- ietului a cobor`t [i s-a deplasat `n zona Hotelului Bucure[ti. 50 de metri mai `ncolo.. ~n acel moment am fugit. ~mi aduc aminte c\ am surprins chiar [i un dialog `ntre c`]iva indivizi care aveau steaguri [i pancarte. urlam acolo. [i cet\]enii obi[nui]i ai Bucure[tilor a fost observat\ de martorul Drago[ de la Jurnalul Na]ional [i `n privin]a partici- pan]ilor la miting: „Mi s-a p\rut foarte ciudat\ situa]ia. la distan]e diverse (p`n\ dincolo de magazinul Gioconda) erau risipi]i foarte mul]i oameni. Bloc\m circula]ia. Au ap\rut scutieri. 148 „Misterul «b\rbo[ilor» curajo[i din Pia]a Palatului“ în Jurnalul Na]ional.. deosebirea evident\ `ntre nucleul dur. nu foarte bine `mbr\ca]i. profesionist. pentru c\ am auzit c\ po]i c\ cazi `n spatele lor. dar `n spatele lor. Martorul Drago[ (a nu se confunda cu cel de mai sus) i-a trimis lui Marius Tuc\ o scrisoare `n care relata urm\toarele: `n decembrie 1989 era student la seral [i desenator al unui institut aflat pe Calea Victoriei. Unii strigau c`t `i ]ineau pl\m`nii: «Jos Comunismul!». unde voia Ceau[escu s\ pun\ un monument o statuie. to]i b\rba]i zdraveni. Nr. plecau lini[ti]i spre cas\. Iar al]ii. care practic.“ Leg\tura `ntre nucleul compact [i curajos de la Hotel Bucure[ti [i grupul format la Pia]a Roman\ a fost f\cut\ de o m\rturie credi- bil\.) Ei formau un grup compact. }in minte c\ erau ni[te TAB-uri. Strigam. la fel ca [i mine.. s\rim pe postamentul \la. pe undeva. . c`]iva cu chimire late [i bustul gol (!?) se agitau puternic [i «produceau» acele lozinci anticomuniste. `ncepem s\ ne `nv`rtim `n jurul acelui postament de beton. Tot timpul `mi ceream s\ mai fac ceva.252 ALEX MIHAI STOENESCU s\ oprim circula]ia. M-am suit [i eu pe el. mai de- grab\ curio[i. ni[te ARO care blocau Bulevardul Magheru. av`nd [i o anumit\ acurate]e `n ce prive[te detaliile [i deru- larea evenimentelor. De asemenea. unii dintre ei cu barb\. Aici a „observat c\ un grup de circa 100 (poate mai mul]i. poate mai pu]ini) de indivizi `ntre dou\ v`rste. 9.. Asta `n timp ce `n Pia]\ continua nestingherit (!) mitingul – partea a doua (.

ziarul De[teptarea [oferilor. Vorbitorii. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 253 `ntre care unul `i `ntreba pe ceilal]i dac\ sunt dispu[i. condus\ din dup\-amiaza aceleia[i zile de Frontul De- mocrat Român [i av`nd tr\s\tura principal\ `n introducerea ordinii la manifesta]ia din Pia]a Operei. prin organizarea unor grupe de oameni de ordine care nu permiteau actele de violen]\. Ca fapt anecdotic. «Jos hitlerismul!». . C`nd am ajuns acolo. s\ mearg\ la o bere!?“. `ncep`nd cu ziua de 20 decembrie. «Cerem regim politic `n `nchisori». Drago[ s-a apropiat de grupul de agitatori [i „l-am `ntrebat pe unul – mai ciudat. la Timi[oara s-a declan[at revol- ta popular\. Tot acolo a fost difuzat. {i \sta mi-a r\spuns cam a[a: «Eu mi-s din Banat [i-am venit s\-l d\m jos p\ Ceau[escu [i s\ r\zbun\m mor]ii Timi[oarei!»“. «Tr\iasc\ democra]ia!». «Vrem amnistie!». afluind `n final spre Bucure[ti cu trenul [i autoturisme. i-am reg\sit pe «b\ie]ii veseli» de pe Calea Victoriei. au chemat masele la lupta pentru f\urirea Frontului popular antifascist“149. Erau inconfundabili. Pia]a Roman\ mai fusese loc de manifesta]ie doar o singur\ dat\. 138. dup\ ce pre- dau materialele. de care revolu]ionarii timi[oreni se disociaz\. ~n mintea mea mi-am zis: «Uite al]i curajo[i!» Aiurea! Apropiindu-m\. Tradi]ii revolu]ionare bucure[tene. „~n Pia]a Roman\ – `[i continu\ relatarea martorul ocular Drago[ – se afla la vremea aceea. tip\rit la tipografia „Dorul de munc\“. «Tr\iasc\ pacea!». la 31 mai 1936. Probabil c\ era unul din grupurile violente de la Timi[oara. Muzeului de Istorie al Municipiului Bucure[ti. Ed. postamentul acela uria[ din beton. 1973. Aceia[i 149 Alexandru Cebuc. cu chimir lat din piele [i cu bustul gol – de unde este. p. La Hotelul Bucure[ti a urmat asaltul scutierilor [i `mpr\[tierea demonstra]iei. devastatori [i incendiatori. chiar `n mijlocul inter- sec]iei. surpriz\! Pe postament se urcaser\ o mul]ime de indivizi care stri- gau de mama focului lozinci anticomuniste. `n majoritate comuni[ti. [i care au fost semnala]i de Securitate ca f\c`nd parte din echipele de diversioni[ti ce ac]io- naser\ la Timi[oara [i apoi se deplasaser\ `n alte ora[e. Reamintesc c\. ca mate- rial de propagand\. c`nd „lozincile scandate de participan]i reflectau starea de spirit a maselor: «Jos r\zboiul!».

Ocolirea Bulevardului Magheru pentru a se `nghesui pe o str\du]\ numai pentru a trece prin fa]a Ambasadei Marii Britanii este de ne`n]eles. De ce am deschis acest subiect colateral. avem `n vedere acele presupuneri privitoare la «drogarea unor manifestan]i [i la transmiterea prin sta]iile de am- plificare a unor semnale de joas\ frecven]\». teorie con- siderat\ ridicol\ de Procuratura Militar\: „Nu putem s\ nu amintim aici [i aser]iunile ulterioare referitoare la justificarea declan[\rii spontane (dar previzibil\) a manifest\rilor ostile dictatorului. 275. dar pe care se afla Ambasada Angliei (care cred c\ era [i pe vremea aceea tot acolo) [i `n sf`r[it pe Magheru“. avem o explica]ie pentru felul cum a ap\rut `n presa postdecembrist\ teoria existen]ei persoanelor drogate.254 ALEX MIHAI STOENESCU indivizi cu haine ponosite. p. nucleul dur a cobor`t repede de pe postament [i a p\r\sit organizat pia]a. cu mici t\ieturi pe fa]\ sau cu c`te un obraz u[or tumefiat“150. din persoane str\ine de Bucure[ti. astfel `nc`t a putut constata cum a fost dirijat de persoane care cuno[teau bine topografia locului (c\l\uze. ~n schimb. ~n momentul `n care au ap\rut for]ele de ordine. 150 „Misterul «b\rbo[ilor» curajo[i din Pia]a Palatului“ în Jurnalul Na]ional. Autor colectiv coordonat de general de brigad\ Samoil\ Joarz\. grupul a cotit (sau mai degrab\ a fost condus) pe strada Dionisie Lupu spre Michelet. dar sunt de natur\ s\ pun\ sub semnul `ntreb\rii `ns\[i revolta popula]iei din Capitala ]\rii“151. dar care este totu[i foarte sensibil? Pentru c\. l\s`ndu-i pe bucure[tenii entuzia[ti [i pe gur\-casc\ s\ primeasc\ `n plin atacul militarilor. nu ne d\m seama cum arat\ o „prob\ pertinent\“. Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar. p. format. C`nd afirm\m aceasta. .SPM. 151 CSJ. c`]iva b\rbo[i cu chimire late [i piepturi dezgolite. Drago[ a `nso]it nucleul vio- lent. `n loc s\ se `ndrepte spre Magheru. f\r\ `ndoial\ con- troversat. `n terminologia rapoartelor Securit\]ii despre acest fenomen) pe urm\torul traseu: Hotelul Doroban]i – Pia]a Cosmonau]ilor (actualmente Lahovary) [i „de acolo. Nr. în perioa- da 1990–1994. în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989. `n calitate de neprofesioni[ti. iar o parte dintre ei. 3324/20 aprilie 2004. 9. o str\du]\ `ngust\. conform tuturor m\rturiilor. Aceste presupuneri nu numai c\ nu sunt sus]inute de probe pertinente.

Sursa acestei teze este Direc]ia V a Securit\]ii. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 255 De exemplu. Afirma]ia nu se sprijin\ pe o p\rere sau o informa]ie indirect\ – cel pu]in o sticl\ a existat. din datele provenite de la fo[ti ofi]eri ai Direc]iei V a rezultat c\. a fost luat\ [i dus\ la analiz\. s\ lanseze fantezii 152 Punct de vedere preliminar al Serviciului Român de Informa]ii privind eveni- mentele din Decembrie 1989. Raportul [efului Direc]iei V sau a `nlocuitorului acestuia la comand\ c\tre [eful DSS. care au fost `mp\r]ite celor care r\m\seser\ `n pia]\. Sticlele nu aveau nici o etichet\. a unor substan]e din categoria drogurilor cu efect excitant. 2. Raportul ofi]erului care a capturat sticla [i care probabil a obser- vat [i celelalte detalii (camionul f\r\ `nsemne. care provocau consumatorilor o stare de exaltare. prin aceasta. mi-a r\spuns ceva a[a. a[adar. 33. `n pia]\ a sosit un camion. care a desc\rcat o mare cantitate de sticle cu b\uturi alcoolice. Nu este o prob\ concludent\. Toate acestea presupun trei lucruri concrete: 1. Nu `n]elegem de ce aceste probe pertinente nu au fost cerute de Pro- curatur\ sau. deoarece `n Raportul SRI subiectul este prezentat ca fiind sus]inut de probe: „Legat de aceasta. dar c\ut`nd alte informa]ii despre acest subiect ne descoperim surprin[i `n fa]a unor puncte de vedere contradictorii `ntre dou\ institu]ii ale statului pe aceast\ tem\. Raportul de analiz\ organoleptic\ al laboratorului. 3. iar analiza lichidului aflat `ntr-o astfel de sticl\ – efectu- at\ `n laboratorul organoleptic aflat `n sediul fostei unit\]i men]io- nate – a relevat prezen]a. `nl\- tur`nd senza]ia de fric\ [i alter`nd puternic percep]ia st\rilor de pe- ricol“152. reac]ia manifestan]ilor dup\ ce au consumat b\utura). dup\ l\sarea `ntunericului. de ce nu au fost date!? Este posi- bil ca SRI. sticlele f\r\ etichete. serviciul de informa]ii al statului. 3. Vezi [i supliment „Ordinea“. p. dac\ au fost cerute. Drago[ afirm\ c\. Con]inutul a fost cercetat `ntr-un la- borator profesionist. p. `n con]inut. acesta „parc\ nu mai [tia române[te. trei puncte de sus]inere ale acestei declara]ii oficiale venite din partea serviciului secret al ]\rii: 1. apropiindu-se de grupul de agitatori din Pia]a Roman\ [i `ncerc`nd s\ intre `n dialog cu unul dintre ei. Evenimentele din decembrie 1989 v\zute de Serviciul Român de Informa]ii. aiurea“. inhib`nd instinctul de conservare [i. f\r\ `nsemne de `nmatriculare. Am depistat. OMNIAPRES. . 2. 11(64).

.a. Oamenii erau b\tu]i crunt. mai `n\ltu].. rapoarte. a[a. mai mult. neproduse de cineva inten]ionat. n. va declara nu numai Comisiei. dar [i negarea existen]ei exploziilor. cu scopul de a p\stra nealterat\ `ncadrarea oficial\ a evenimentelor `n limitele revoltei spontane. prob\ la dispozi]ia institu]iei care afirm\ c\ n-are probe! –. mai ales c\ a fost legat dubios de Ambasada Marii Britanii [i de ideea proiectat\ public insistent de Securitate. ~nc\ unul care era mai lovit [i un tip de vreo 50 de ani care era «praf» (beat mort. s-a amestecat cu motorina v\rsat\ din butoaie. SR. documente.256 ALEX MIHAI STOENESCU `ntr-un document oficial? Chiar presupun`nd c\ la origine ar putea fi o intoxicare a fo[tilor ofi]eri ai Securit\]ii. `ntre copiii \[tia care erau acolo. c\ `n evenimentele din 21 decembrie au fost implica]i [i str\ini. ceva. p. murdari. `mpr\[tiat\ pe jos.... Colo- nelul Nae a declarat Procuraturii Militare c\ tinerii erau droga]i. Serviciul Român de Informa]ii poate publica o astfel de informa]ie f\r\ s\ o verifice? {i. ofi]er al Direc]iei V. dar cu ]uic\ bun\ de V\leni `]i sticlesc ochii ca la tigru [i nu mai [tii nici române[te! Nu numai acest subiect. Stenograma nr. Dar stenogramele Comisiei senatoriale? Sunt ele probe? Colonelul Octavian Nae. 44/9 februarie 1994. c\ a asistat la aducerea unor persoane `n sediul CC pentru a fi prezentate lui Ceau[escu. Audierea colonelului Nae Octa- vian. f\cute de poporul 153 Arh. |[tia (ofi]erii Direc]iei V. `nc\ un b\iat. Le-am spus [i \lora care mai erau [i dup\ aia le-am spus. Acest episod nu trebuie confundat cu berea care a fost adus\ la ba- ricad\ la un moment dat [i care. ci [i `n timpul anchetei penale conduse de Procuratura Militar\ – deci. a vuietului provocat sau al ]epu[elor se `nscriu `n tentativa de a izola problema dezorganiz\rii mitingului din 21 decembrie 1989 `n categoria evenimentelor accidentale. . dar [i `ntr-o stare ciudat\: „Era o feti[can\ de vreo 21-22 de ani. 35.). s\ declare c\ exist\ date? Date `nseamn\ note.) l-au luat de m`n\. care spunea c\ fusese pe la Ambasada englez\. n. Oricum.. deci. mi-a atras aten]ia o. le-am spus [i la cercet\ri: le sticleau ochii ca la pisic\!“153. Subiectul r\m`ne ce]os. dup\ o sticl\ f\r\ eti- chet\. Pe de alt\ parte. c\ de ce a fost acolo [i nu [tiu ce.a.

revenind la reconstituirea evenimentelor din Pia]a Roman\. iat\. a preluat din proprie ini]iativ\ comanda for]elor de ordine din Pia]a Roman\. Faza a doua (`ntre orele 15. de 1 000-2 000 de persoane. la un moment dat. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 257 român nemul]umit. care. M\rturia sa a fost confirmat\ de revolu]ionari. Le-am dat ordin s\ nu foloseasc\ armamentul.00 [i 19. de a mobiliza cet\]enii la revolt\. inten]ionau s\ se duc\ la o bere.30 [i p`n\ `n jurul orelor 14. de[i nucleul ac]ioneaz\ organizat [i profesionist. dup\ ce lumea se c\lcase `n picioare. sau o m\rturie `n care se arat\ c\ participan]ii la mitingul spart. gen studentul Drago[ Constantinescu. c`nd manifestan]ii se aflau deja `n Pia]a Roman\. refuz\ s\-i trimit\ la Jilava.30-15. do- vad\ c\ este format\ din cet\]eni obi[nui]i.45. cei aresta]i `n prima faz\ din pia]\ sunt du[i la Sec]ia 1 Mili]ie (Bulevardul Ana Ip\tescu). cea mai mare parte a cet\]enilor aduna]i r\m`ne pe trotuare. ~n aceste condi]ii. bucure[teni. f\r\ nici . interven]ia for]elor de ordine determin\ abandonarea ac]iunii de c\tre nucle- ul diversionist [i l\sarea `n Pia]a Roman\ a unui grup relativ mare. Bu- cure[ti.00) – nucleul de agitatori retras de la Hotel Bucure[ti incit\ trec\torii cu scopul de a-i aduna [i pentru a constitui mul]imea psihologic\ [i fizic\. am cobor`t cu cei 40 de ofi]eri.30) – mul- ]imea r\mas\ `n Pia]a Roman\ nu reu[e[te s\ se organizeze. Prin urmare. este de re]inut c\ zona a cunoscut dou\ faze: Prima faz\ (aproximativ `ntre orele 13.30-15. colonelul Gheorghe Sporeanu.00-13. Pentru faza a doua avem la dispozi]ie o m\rturie calificat\ din partea generalului MI Ion Suceav\. care `ns\ nu re- u[esc s\ constituie o unitate de ac]iune. nu-i va im- presiona niciodat\ pe adep]ii revoltei spontane. dar f\r\ un cap [i lipsi]i de un orizont organizatoric. arat\ c\ „pe la orele 15. Generalul Suceav\. aceast\ mul]ime nu a fost agresat\ de for]ele de ordine. strig`ndu-le cu disperare de [ase zile acela[i lucru: „La[ilor! Veni]i cu noi!“. I-am a[ezat `n spatele militarilor [i al elevilor de la [coala militar\. pre- cum [i a altor cadre care nu [tiam de unde sunt. de unde comandantul. bine`n]eles c\ informa]iile despre chinul grupurilor radicale de la Timi[oara [i. la acea dat\ colonel. `ncuraja]i de ac]iunile evidente ale nucleului. s\ se comporte civilizat.

p. oamenii.00. (Era vorba de incidentul cu camionul militar. 252. s\ nu-l mai apere pe Ceau[escu etc. 156 Ibidem. `n momentul `n care a sosit. 1991. av`nd senza]ia c\ sunt `nconjura]i. direc]ion`ndu-i spre strada liber\ din dreap- ta [i `n acest fel `n pia]\ nu a mai r\mas nici un cet\]ean“156. care a fost marcat [i de deschiderea focului automat. 251. Dup\ ce s-a realizat acest lucru. ~ntre timp `ns\. s-au retras pe partea dreapt\. stabilind `mpreun\ o rela]ie de nonac]iune. `mpreun\ cu cei din cordoane.00. Bucure[ti. Am chemat `n jurul meu to]i ofi]erii care coman- dau trupele din pia]\ [i le-am cerut s\ blocheze str\zile din st`nga cum mergi spre Pia]a Roman\ din direc]ia Intercontinental. p. asist`nd la `ncerc\rile timide ale cet\]enilor de a fi convin[i s\ treac\ de partea lor. Aceast\ procedur\ corect\ de gestionare a tulbur\rilor de strad\ a 154 Ion Suceav\. „toat\ lumea din pia]\ ac]iona la `nt`mplare. Suceav\ mai arat\ c\. 155 Ibidem. f\r\ nici o coor- donare“. Ed. . oamenii afl`nd c\ exist\ deja victime. Zvonul a circulat pe bulevard. i-am `mpr\[tiat. acestea au r\mas `n expecta- tiv\. În numele adev\rului.) Dup\ ora 17. iar `n ce prive[te for]ele de ordine „nu era nimeni `ns\rci- nat s\ coordoneze activitatea“. „Atunci – nici ast\zi nu-mi pot explica cum – am luat o hot\r`re. neexist`nd un comandant al for]elor de ordine. Ion Suceav\ intr\ `n dialog cu manifestan]ii. p. precum [i zvonurile despre un masacru au agitat mul]imea. 249.258 ALEX MIHAI STOENESCU un fel de violen]\“154. Timp de aproximativ o or\ [i jum\tate. dar [i pentru revolu]ie. aduc`nd-o `n starea de a acuza for]ele de ordine de crim\ [i represiune. ~n jurul orei 17. `ntr-un mod pa[nic. determinat\ de faptul c\ dinspre Pia]a Universit\]ii `ncepuser\ s\ se aud\ [i s\ se vad\ tragerile cu trasoare executate `n plan vertical. `nte]irea focului de la Universitate. `n Pia]a Roman\ au ap\rut dou\ ma[ini de pompieri sub comanda unui ofi]er cu ordin s\ `mpr\[tie mani- festa]ia. Absen]a conduc\torilor represiunii `n Pia]a Roman\ a fost o mare [ans\ pentru manifestan]i. Suceav\ i-a interzis s\ ac]ioneze: „Discu]ia cu ofi]erul s-a terminat `n aplauzele unor cet\]eni care au auzit-o [i c\rora le-a pl\cut probabil atitudinea pe care am avut-o“155. la care [i acum reflectez dac\ a fost bun\ sau rea. Venus.

care nu exclude ata[amentul unor tineri sincer revolta]i `mpotriva sistemului. Cei aresta]i `n prima faz\ au fost elibera]i din arestul Sec- ]iei 1 `n diminea]a de 22 decembrie. avea `nt`lniri con- spirative `n mansarda unui imobil din Bulevardul 1 Mai. re]ele paralele [i persoane care c\utau o form\ de ac]iune `mpotriva regi- mului Ceau[escu. Din p\cate. serviciile secrete americane au `ncurajat formarea unor grupuri de rezisten]\ anticomunist\ `n care au fost implica]i. infiltrat at`t de agen]i americani. a afec- tat imaginea celor dou\ institu]ii [i a zdruncinat din temelii autori- tatea statului. `n cadrul opera]iunilor Parteneriatului pentru Pace. ~n cursul anului 1989. c`t [i de agen]i ai Securit\]ii. care tot pe cont propriu ac]iona. Ce importan]\ mai are dac\ a fost sau nu lovitur\ de stat? Nu se putea altfel. `n prezent scri- itor cu domiciliul `n Germania. Un astfel de grup. mi-au trans- mis prin coresponden]\. care de altfel a costat vie]i omene[ti. Dac\ la Congres nu se va produce schimbarea. „Faptul ca am fost manipula]i nu mai este un secret pentru nimeni – relateaz\ Octavian Mih\escu. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 259 fost `nv\]at\ de poli]i[tii [i militarii români abia dup\ 1995. ca urmare a `n]elegerilor de cooperare. [i agen]i sovietici. Octavian Mih\escu [i Ion R\doi. eu `nsumi am constatat acest crunt adev\r! ~n septembrie 1989. student pe acea vreme. Manifesta]ia din Pia]a Roman\ s-a `ncheiat f\r\ nici o victim\. m-am `nt`lnit cu Marian Mierl\ la Bariera Vergului. promov`nd excursii de cult [i lideri religio[i. sprijinind material enoria[ii. tre- buia s\ ne consolid\m [i s\ demar\m ceva. povestea lor. Doi dintre membrii acestui grup. Grupul „Mansarda’’ Una din zonele de ac]iune a serviciilor secrete americane `n România [i totodat\ c`mp de lupt\ informativ\ [i contrainformativ\ a fost cultul baptist. mul]i. fost simplu muncitor. foarte mul]i comandan]i ai Ministerului de Interne [i MApN [i-au dovedit incompeten]a. ajut`nd la construirea de l\ca[uri de cult. din Germania [i Belgia. Mi-a spus ceva de . Statele Unite finan]au transparent acest cult `n Ro- mânia.

Astfel de racol\ri se f\ceau [i „sub steag str\in“. „un individ de 36-37 de ani. Anul XII.G. f\r\ a fi devenit membru `ns\. `n cadrul Cultului Baptist s-au petrecut dou\ fenomene pe care trebuie a le eviden]ia (. Marian Mierl\ va fi contactat `n martie 1989 de un anume Adrian. v\zuse mai multe muzee din Occident. în arhiva autorului. p. lucru foarte rar pentru un român atunci. sau c\ avea cuno[tin]\ de acel grup.2004.2004. un fel de manual foileton despre cum s\-mi orga- nizez re]eaua“158. retras dup\ fuga lui Pacepa [i recontactat de structurile de spionaj americane. 3352/22 mai 2004. [tia multe despre film.10. lucrau `n fapt pentru sovietici.. Nr. p\rea cultivat. jovial. . motiv pentru care mul]i care au crezut c\ lucreaz\ pentru americani. Nu mai re]in exact. consiliate de acesta. La fiecare `nt`lnire `mi d\dea ni[te coli tip\rite cu litere aldine.260 ALEX MIHAI STOENESCU Arcul de Triumf. 158 Marian Mierl\ în Jurnalul Na]ional. 157 Scrisoare din 18.. din c`te am dedus din discu]iile cu el. art\ [i literatur\ [i.11. chemat de dorin]a evanghelic\. ~n acel timp m\ duceam frecvent la biserica baptist\. ~ncercarea de a contura un portret al misteriosului Adrian – at`t prin apelul la unii ofi]eri de Securitate. Ion R\doi era student `n Bucure[ti [i `ncerca s\ transmit\ la Europa liber\ o scrisoare de protest: „Presim]eam c\ va veni momen- tul c`nd o voi putea scoate `n siguran]\ din ]ar\. 6. dar [i c\ Iliescu va fi cel ales“157. cert este c\ mie de atunci `mi parveniser\ aceste [tiri. Tot de la el am mai aflat ceva de o eventu- al\ ac]iune `n ziua de 1 decembrie 1989. c`t [i prin cer- cetarea unor cazuri similare – conduce la concluzia c\ a fost vorba probabil de o „c`rti]\“. care fusese incendiat de gruparea lui. tonic. De-a lungul unor `nt`lniri care au avut loc cu o frecven]\ destul de mare `n prim\vara-vara 1989. studen]i [i tineri deci[i s\ fac\ ceva. de un fost ofi]er de Securitate cu misiuni `n Occident. ~n acela[i loc se concentrau aten]ia [i interesul mai multor tineri. 159 Scrisoare din 22. unde era pastor domnul Talo[“159. Poveste[te Octavian Mih\escu mai departe: „~n noiembrie 1989. mi-a indicat s\ organizez o re]ea de oameni.) 1) Pastorii Paul Negru] [i Vasile Talo[ au dat citire la dou\ scrisori de protest c\tre Ceau[escu. pe care urma a o aproba A. în arhiva autorului. agita]i de nevoia de a ac]iona.

S-a `ncercat apoi folosirea zilei de 1 decembrie 1989 pentru organi- zarea unei manifesta]ii la statuia lui Mihai Viteazul din Pia]a Universit\]ii.m. Din aceast\ clip\ se poate vorbi de consolidarea/organizarea [i activitatea unitar\ a grupului 160 Marian Mierl\. despre scrisorile pastorilor nu s-a mai vorbit nimic. prin bapti[ti. Culmea. cit.. Cert este c\ predicile. 6. s\ m\ port c`t mai firesc. prin care s-a reu[it eliberarea [i exilarea lui Nestor Popescu (. Vru]\. `n colaborare cu Ambasada SUA. noi suntem cre[tini [. ceva de genul acesta. Fenomenul de calmare a ac]iunilor `n preajma ultimului congres al PCR este surprins [i de Marian Mierl\: „Cu ajutorul unor pri- eteni am reu[it totu[i s\ creez dou\ grupuri. student la ASE. Mircea L\c\tu[. `n Pia]a 1 Mai. . Un regizor de la Sahia Film. Eu speram s\ se `nt`mple ceva `n timpul celui de-al 14-lea Congres PCR. unul la Politehnic\ [i altul la Arte. pe care zilnic o vizitam.a. cu care deja avu- sesem ceva activit\]i. cum se eliberaser\. Gh. Ion R\doi. Nestor Popescu. cum puseser\ un porc pe o pancart\. deveniser\ domoale [i cu sfaturi de genul: a nu ne implica.. nu mai re]in exact..) 2) Subit. refuzase s\ fac\ un film omagial. atunci Adrian mi-a spus s\ par un utecist loial. pe care linie aveam leg\turi cu grupul Negar\ Victor. Octavian Mih\escu relateaz\ mai departe: „~n timpul congresului am avut o prim\ `nt`lnire conspirativ\ de amploare `n casa lui Victor Negar\. {tim ast\zi c\ ac]iunea a fost contramandat\ ca urmare a informa]iilor c\ la Congres Nicolae Ceau[escu va lansa programul românesc de reforme [i/sau va renun]a la putere.d. `n jurul protestului nu s-a f\cut tam-tam. Am fost dezam\git“160. Pentru ca tot printr-un pastor s\ izbucneasc\ la Timi[oara“. Una din predici (`n timpul congresului) vorbea de cei de la Chi[in\u. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 261 Pentru mine a fost clar! Se d\dea sc`nteia. un pictor la care vom muta locuin]a conspirativ\. Asiguram protec]ia familiei. artist plastic. Kli- mowici. iar predicile s-au temperat. `n toamna lui 1989. Adrian de la Sahia Film. loc. prezen]i fiind Horia Ivan. p. fiind internat la Poiana Mare. dintr-o form\ anticomunist\. Silviu Despa.

Pentru moment urma s\ fiu protejat. Cert este c\ Negar\ devenise un om de mare impor- tan]\. desigur. dup\ cum [tim din Raportul preliminar al SRI. de Plugu[or: „Jurnalul Na]ional: C`nd l-a]i v\zut ultima oar\ pe Adrian? Marian Mierl\: La `nceputul lui decembrie 1989 (la 2-3 decem- brie fusese luat\ decizia politic\ la Malta. s\ nu m\ mai implic la suprafa]\. a c\rui carte de vizit\ cu toate detaliile o am [i azi. dec`t c\ s-a hot\r`t (Horia Ivan) pentru ziua de 1 decembrie 1989. M-a `ntrebat pe c`]i oameni pot conta.). n. Cert este c\ nimic nu se concretizase `n privin]a manifestelor [i filmelor. Marian Mierl\ descrie felul cum a conti- nuat conspira]ia dirijat\ de o for]\ str\in\. La `nt`lnire nu sosiser\ dec`t 5 persoane din 200!? C\zuse ac]iunea!“. Mark Sulivan era consulul meu. dup\ ce ne-am desp\r]it `n miez de noapte. `n care deja intram ca la mine acas\ pe baza invita]iei medicale.a. am asistat la o discu]ie a lui Victor Negar\ `n limba rus\ (nu [tiam c\ vorbe[te cursiv rusa. ca [i mine nu a fost arestat. Urma s\ primesc materialele de la Adrian sau de alt trimis. Mi-a mai spus s\-i preg\tesc pentru seara de . a manifestelor. ci doar germana). `n fapt o convorbire tele- fonic\ avut\ de la Palatul Telefoanelor. Nu am `n]eles nimic din discu]ia purtat\ cu Chi[in\ul. Eu credeam c\ sunt pu]ini. d`ndu-ne de `n]eles c\ ac]iunea a fost reprogramat\ pentru Cr\ciun sau. unde l-am `nso]it. pentru c\ nu cunosc limba rus\. pe care eu trebuia s\ le duc pe o rol\ filmat\ Ambasadei SUA la Bucure[ti. {tiam c\ Victor Negar\ colaboreaz\ intens [i cu Chi[in\ul. o `nt`lnire a 200 de studen]i la statuia lui Mihai Viteazu [i darea sc`nteii. ~n aceast\ prim\ sear\. la dorin]a sa. Mi-a spus c\ a sosit momentul. I-am zis c\ am contactat cam 28 de studen]i. iar la 6 decembrie pre[edin]ii Fran]ei [i URSS au decis detaliile r\sturn\rii lui Ceau[escu. el mi-a r\spuns c\ sunt destui [i mi-a dat de `n]eles c\ mai exist\ [i alte grupuri. scrisori c\tre Europa liber\.262 ALEX MIHAI STOENESCU nostru. Trebuia s\ fiu pe faz\. asist`nd `n cabina telefonic\ la dialog. pentru protec]ie. era foarte activ [i. ~n aceast\ prim\ `nt`lnire s-au stabilit urm\toarele: Adrian de la Sahia Film se ocup\ cu tip\rirea Proclama]iei c\tre ]ar\. pentru a comunica Ambasadei SUA numele celor aresta]i.

cu o singur\ diferen]\“. f\c`ndu-se jonc]iunea `ntre grupul lui Marian Mierl\ [i grupul din care f\cea parte Octavian Mih\- escu. Constituirea grupului protestatar din zona Intercontinental. Sibiu. zone aglomerate. loc. Pia]a Unirii. Ia[i. Ion R\doi a redactat o „Proclama]ie c\tre }ar\“. va ac]iona [i la re[edin]a lui Du- mitru Mazilu printr-o demonstra]ie de solidaritate care a condus la re]inerea lui ilegal\. mai ales. sprijinit de Ambasada SUA. Dumitru Mazilu a ales „România“. s\ `ncerc\m s\ provo- c\m lumea care asista la slujba de Cr\ciun. Baricada Pe toat\ durata celor [apte ani de cercetare pentru scrierea aces- tui volum am c\utat martori oculari.“161 ~n seara de 17 decembrie 1989. astfel `nc`t s\ cuprind\ imaginea `ntregului Bulevard Ma- gheru [i. At`t proclama]ia grupului „Mansarda“. S\ lans\m lozinci. El ar fi trebuit s\ fie `n strad\ atunci c`nd s-au format nucleele protestatare [i apoi undeva foarte sus. cu scopul de a g\si martorul ideal. care. cit. . mi[c\ri similare trebuiau s\ aib\ loc [i la Timi[oara. 161 Marian Mierl\. Pia]a Universit\]ii [i Pia]a Roman\. Dup\ Adrian. ora[e `n care chiar s-a `nt`mplat c`teva zile mai t`rziu ceva. am studiat declara]ii din pres\ [i am citit memorii despre evenimentele din zona central\ a Capi- talei. A[a cum vom vedea. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 263 24 decembrie. c`t [i cea a lui Dumitru Mazilu au fost inspirate de americani. `n mansarda din Pia]a 1 Mai a avut loc o reunire a grupurilor. s\ `ncepem de Cr\ciun. Grupul din jurul Bisericii Bap- tiste. dac\ nu cumva este unul [i acela[i text. Tinerii acestor grupuri vor ac]iona `ntr-adev\r `n zonele fierbin]i din ziua de 21 decembrie 1989 – Pia]a Unirii. Cluj. Era vorba de forma de guvern\- m`nt [i de noua denumire a statului. `n mod surprinz\tor. se va dovedi a fi „identic\ cu cea citit\ de Dumitru Mazilu. Mi-a indicat s\-i impart `n grupule]e de trei-patru persoane plasate pe l`ng\ Patriarhie. zona de concentrare Inter – Pia]a Universit\]ii.

Va r\m`ne probabil antologic\ sce- na trenului care `i ducea pe angaja]ii Teatrului Na]ional spre Paris `n 1956. 162 Mihai Berechet. Am aflat mai t`rziu c\ voiau s\ vad\ unde se afl\ Cortina de fier! Z\u. nu glumesc. De altfel. 167. Florile dal- be. 1991) a fost unul dintre marii regizori ai Teatrului Na]ional. p. S-a tras la Palat!». care p`ndesc bulevardul. Ajun[i `n strad\. nu era o glum\! ~n locul cortinei. v`nzoleal\. 1983. cu mo- ravuri. 9 caiete albastre. 75.264 ALEX MIHAI STOENESCU Acest martor ocular ideal a existat – regizorul Mihai Berechet. Bucure[ti.. dar a devenit [i un foarte apre- ciat scriitor dup\ publicarea volumului 9 caiete albastre“ un ade- v\rat bestseller. For]a de evocare a lui Mihai Berechet nu l-a p\r\sit nici `n urm\toarea carte. A[a cum ar\tam. cu Securitatea pe urmele creatorilor [i cu inegalabile portrete ale unor contemporani. pe sub m`n\. grupul de ma[ini[ti apleca]i pe ferestre se uita cu aten]ie concen- trat\ c`nd spre cer. prezen]a `n epicentrul evenimentelor din 21-22 decembrie 1989 a unor arti[ti foarte cunoscu]i nu poate fi ceva neobi[nuit. Alte caiete albastre. din pur\ `nt`mplare. Evident. 2000.. Cartea. de[i la prima vedere p\rea o `n[iruire de amintiri din teatru. c`nd spre p\m`nt. . cenzuri [i libert\]i spectaculoase. O via]\ d\ruit\ teatrului. p. Se afla la repeti]ii `n cl\direa Teatrului Nottara c`nd „deodat\ se aud strig\te de pe strad\ [i strig\tele celor de la fereastr\.. carte `n care se afl\ [i amintirile din tim- pul revolu]iei. Ed. Un martor ideal. 163 Mihai Berechet.. Sunt oameni `ns`ngera]i. Mihai Bere- chet a surprins efectele spargerii mitingului din 21 decembrie. lumea alearg\ dinspre Calea Victo- riei. Cobor c`t `mi permit picioarele mele pe sc\rile `ntortocheate ale Teatrului Nottara. iar unii dintre ei locuind chiar `n blocurile de pe Bulevardul Magheru. «Veni]i s\ vede]i. Muzical\. era `n realitate o fresc\ vie a perioadei comuniste (1944–1974). Cei tineri le coboar\ mai rapid. Bucure[ti. actorii [i regizorii fiind familiari zonei. Mihai Berechet (m. ap\rut\ postmortem. mi[care dezordonat\! «Se trage la Palat!»“163. Ed. cu mult\ politic\ implicat\ `n cultur\. o brazd\ lat\ de cernoziom negru! At`t!“162. din care am selectat doar un fragment: „C`nd trenul spe- cial al Teatrului Na]ional trecea grani]a dintre Ungaria [i Austria.. care se vindea la suprapre]. Se aud urlete..

De acolo a urm\rit desf\[urarea evenimentelor din fa]a Hotelului Intercontinental. `ntre care [i Dan Iosif. com- pleteaz\ aceast\ secven]\: „Am plecat de acolo (Pia]a Roman\) `n goan\. f\r\ aspect gol\nesc“ [i „striga. care a demonstrat `mpotriva dictaturii. Ideea era s\ ie[i `n spate. de fapt. fiindc\ \[tia iau oameni [i `i duc la Jilava». ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 265 nu se tr\gea la Palat. Ne-am `ntors prin Dionisie Lupu. Era `nc\ o ame]eal\. Foarte pu]ini. Berechet intr\ `n blocul care avea la parter Banca francez\ Société Générale [i urc\ la o rud\ care locuia la etajul 9. «S\ nu-i l\s\m. astfel c\ [i Mihai Berechet a putut tra- versa [i urca `n apartamentul s\u. . „unde e mai pu]in\ lume“. [i de echipele preg\tite de grupul „Mansarda“. Pia]a Cosmonau]ilor. puteai s\ intri `n Magheru din nou.. c`nt`nd „Ole!“ [i scand`nd „Jos Ceau[escu!“ [i „Jos Cizmarul!“. din- spre Patria spre Universitate [i au dep\[it teatrul. dar oameni“. Pe str\du]a aia erau actorii de la teatru. `n permanent\ mi[care“. iar solda]ii de la paza Ambasadei SUA `i privesc impasibili. am ocolit Doroban]iul. Din acest loc el face o prim\ observa]ie interesant\: tineretul din mijlocul bulevardului era „curat. am ie[it prin Maria Rosetti [i. c\ut`nd s\ mobilizeze trec\torii de pe trotuare [i pe cei c`]iva sc\pa]i de la miting care se `ndreptau gr\bi]i spre sta]iile de metrou. `ntre care Drago[ Constantinescu [i Bogdan S\cuiu. studentul la Universitate. dar este interesant cum s-a transmis panica unor oameni – mai to]i actorii teatrului – care nu participaser\ la `nt`mplare. s\ ie[i `n Magheru. Grupul nu a avut succes. Berechet [i actorul Ion Dichiseanu ocolesc [i ei zona pe str\zile din spate [i nimeresc pe strada Bati[tei. Mult dup\ pr`nz ajung `n centru [i c`]iva dintre eroii de mai t`rziu ai manifes- ta]iei anticeau[iste. scanda. Neav`nd curajul s\ treac\ bulevardul spre apartamentul s\u din blocul Dun\rea. erau [i ei agita]i. Acesta va declara Jurna- lului Na]ional: „Am ie[it la Universitate.. `n diagonal\. ~ntre timp se `mpingea barajul de pe Magheru. pe Dionisie Lupu [i am ie[it la Nottara. zona caro- sabilului golindu-se vizibil. Drago[ Constantinescu. Speria]i. Ne-am dus spre ei. primul grup. Acolo am intrat [i am g\sit oameni. bine `mbr\cat. Este vorba de c`]iva studen]i ai Universit\]ii. ~ntre timp a p\- truns `n zon\ grupul venit pe fostul bulevard 6 Martie.

pentru c\ la 12. 3327/23 aprilie 2004.37 Milea d\ ordin de `mpr\[tiere a grupurilor de pe Bulevardul Magheru. (La ora 14. adic\ nu se conturase `nc\ grupul protes- tatar. . unde au `nlocuit efectivele UM 01305 Bucu- re[ti. (Corect. `n schimb `ncadrarea orar\ este foarte vag\. `n Capital\. `ntr-o convorbire cu Dan Iosif.30–14. este corect\.30. n. p. n.51.) Ora 13.00 – Dou\ companii din UM 01908 Bucure[ti au ajuns la Intercontinental. Am `nceput cu «d\-te jos tu». totodat\. Am vorbit pe r`nd acolo. n. incer]i pentru aceast\ perioad\ de debut a manifesta]iei.30 – S-a ordonat UM 01305 Bucure[ti scoaterea `n dis- pozitiv la Pia]a Palatului a TAB-urilor. dac\ nu cumva total gre[it\. 6. O cronologie (aproxima- tiv\) a fost reconstituit\ de senatorul Sergiu Nicolaescu: „Ora 13. (Formarea acestor grupuri este plasat\ a[adar dup\ ora 13. «vino tu». Un maior de mili]ie ucide un mani- festant cu foc de revolver. oper`nd peste 150 de arest\ri.30 abia a `nceput s\ vorbeasc\ Ni- colae Ceau[escu la miting.) 164 Valentin Zaschievici. oricum dup\ ora 13. dup\ actele de diversiune. – A `nceput formarea grupurilor de demonstran]i care au ocupat partea carosabil\ a Bulevardului Magheru [i alte str\zi din zona central\.45 – Din ordinul generalului Andru]a Ceau[escu a fost alarmat\ {coala de ofi]eri ai MI [i a intrat `n ac]iune `n zona cen- tral\ a ora[ului (`n totalitate 35 de cadre [i 927 de elevi) Ora 14. ora 13. interviu cu Dan Iosif în Jurnalul Na]ional. Avem foarte pu]ini martori [i.30. Nu putea fi „`ntre doi- sprezece [i unu“. s-a `ncheiat la 12. – ~n fa]a Hotelului Negoiu a c\zut prin `mpu[care prima vic- tim\ a revolu]iei.41.00 – ~n municipiul Bucure[ti organele de mili]ie au ac]ionat `n zona central\ a ora[ului. probabil datorit\ faptului c\ Dan Iosif a ajuns `n realitate mai t`rziu `n acel loc.) Ora 15.a. Grupul de pe Bulevardul 6 Martie s-a format [i a intrat `n Pia]a Universit\]ii relativ t`rziu.a.266 ALEX MIHAI STOENESCU nimeni nu [tia ce vrea. problema a fost l\murit\. Ulterior. era `ntre doisprezece [i unu“164. iar partea a doua a lui. Nr. Informa]ia c\ la Inter „era ame]eal\“.a. „Carnagiul de la Inter: epopeea baricadei“.

... Chiar `n fa]a mea. Cartea revolu]iei române.30–16. b\rba]i. pe treptele acelea din jurul Teatrului [i priveam la ce se `nt`mpl\ `n Pia]\. `mbr\cat cu o scurt\. noiembrie 2004. p. aflat\ `n topul primelor 10 din România166 – avea `n decembrie 1989 v`rsta de 24 de ani. Decembrie ’89. 166 Capital. pe trotuar. ca [i cum ar fi sim]it privirea mea din spatele lui. Individul avea o privire de uciga[. maior Cernat. Bucure[ti.. 58. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 267 Ora 16. `i aborda pe to]i cei care ie[eau din gura metroului. cu o ceaf\ de lupt\tor. Erau posta]i `n dreptul gurilor de metrou [i f\ceau agita]ie. 2000. s-a terminat cu Ceau[escu. uit`ndu-se fix `n ochii mei. de ma- xim\ circula]ie pietonal\. dar la distan]e oarecare.“165 ~n Pia]a Universit\]ii este semnalat\ `n intervalul 13..» La un moment dat s-a oprit.30-16. Pe vre- mea aceea eram un t`n\r cu alur\ de pu[ti. Eram c`]iva sus. se mi[ca un individ solid. Au fost observa]i de foarte mult\ lume. 3. `n primul r`nd datorit\ locului unde ac]ionau. Nr. [i individul a `ntors lent. cu o banderol\ tricolor\ pe bra] [i una legat\ la cap. ca [i cum s-ar fi sim]it privit. foarte lent capul. Iat\ ce mi-a relatat: „~n ziua de 21 decembrie 1989 st\team pe treptele acelea care sunt la cap\tul spa]iului verde al Teatrului Na]ional. .. haide]i acum s\ protest\m. p. s\ nu mai priveasc\. Ora 16. Striga la oameni s\ treac\ `n strad\. ~n martie 2004 am intrat `n posesia unei m\rturii foarte interesante. Am `n]epenit cu adev\rat de fric\ la acea privire.15 – Din ordinul generalului Hortopan au fost trimise efective la Hotelul Continental. Nicolae Dumitru – patronul firmei NIRO.45 – A avut loc un incident cu un autocamion DAC – MApN care a lovit 23 de civili [i 3 scutieri. Erau [i al]i privitori l`ng\ mine. Am `nlemnit de fric\. M-a studiat pre] 165 Sergiu Nicolaescu. `n fa]a gurii de metrou de pe partea cu Intercontinental. Divizia 1. „Ion Cris- toiu“. oricum de om al armelor. 588.00 prezen]a unor persoane suspecte. `i `ndemna: «Nu v\ fie fric\. Cred c\ era `n jurul orei 15.. Ed. `mbr\cate cam neobi[nuit [i purt`nd pe bra] o banderol\ tricolor\. care vine de la o personalitate a lumii de afaceri de ast\zi. precum [i din cauza faptului c\ bulevar- dul nu era aglomerat.00.

ei le dau dispozi]ii atunci c`nd grupuri `ntregi se a[az\ jos `n a[teptare parc\. ~ntr-o emisiune a postului de televiziune Na]ional TV. apoi continu\. Individul nu p\rea a fi de pe la noi“. dac\ vre]i.268 ALEX MIHAI STOENESCU de dou\ secunde. mili]ienilor [i armatei. N-am s\ cred niciodat\. Dintr-o privire [i-a dat seama c\ sunt inofensiv. Opera]ia de verificare [i studiere a persoanelor care te privesc `n timpul unei misiuni stradale face parte din procedurile de contrafilaj (ofi]erul „se verific\“). fratele meu Nicolae st\ aplecat pe fereastr\. `nc`t e gata-gata s\ cad\ peste tineretul care. Drago[ Constantinescu a tr\it clipe acelui anun]: 167 Mihai Berechet. o exaltare puternic\.. nu s-a mi[cat nimic. Bulevardul url\ de entuziasm. Nucleul de la Inter a fost sti- mulat [i `ntre]inut. oricine mi-ar spune. Pe la trei [i jum\tate. altul `ntr-o parka sau. Printre ei. din decembrie 2004. 79. ~n acela[i interval orar Mihai Berechet `[i noteaz\ [i alte obser- va]ii: „Cu toate c\ se afl\ pe versantul descendent al celor [aizeci de ani. eu remarc trei tineri: unul cu un pulover ro[u. Se anun]\ venirea muncitorilor de la 23 August. a[a aud p`n\ la ferestrele buc\t\riei“167.. care e `n acela[i timp pretutin- deni. organizatorii eviden]i. fluctueaz\. Cu toate astea. se consult\. acela[i colonel (r) P\s\rin a indicat drept cert\ apartenen]a acestor indivizi la agentura sovietic\. Ei le comand\ tinerilor. aplecat at`t. pe sub ferestrele noastre. La uzinele 23 August muncitorii abia aflau despre sa- botarea mitingului. liderii primesc ni[te bile]ele. precum grupurile indiene conduse de Gandhi. iar cinci muncitori au fost ale[i s\ vorbeasc\. activ [i bine organizat. ei trec de la un grup la altul. p`n\ `n Pia]a Universit\]ii [i dincolo. astfel c\ sala de festivit\]i a fost pavoazat\ cu lozinci mobilizatoare. discut\ [i cu al]ii. Dar eu am crezut c\ am albit. dezl\n]uit `n fa]a scu- tierilor de plastic. . p. cel pu]in cu dezinform\ri calificate. cit. c\ a fost revolt\ spontan\. infiltrat\ din URSS. o geac\ alb\ [i un fel de Ariel neast`mp\rat. op.. apoi s-a `ntors [i [i-a continuat ac]iunea. pentru a nu se destr\ma. Conduce- rea `ntreprinderii i-a anun]at c\ urmeaz\ s\-i viziteze Ceau[escu – era [i circumscrip]ia electoral\ unde vota [eful statului –.

la mai multe etaje? DC: Pot s\ spun c\ am v\zut cinci. s\ plec\m. Era un st`lp foarte `nalt. ne-am uitat spre Inter [i am v\zut oameni film`nd. ~nc\ lucrurile nu st\teau foarte r\u. sim]eam nevoia s\ ]in un steag al ]\rii `n m`n\. Nu mai plec altunde- va». `mpreun\ cu prietenul meu Bogdan. dar `n acela[i timp lumea venea aici. la vedere. Prima reac]ie a fost: «Ne filmeaz\ Securitatea. `n Pia]a Universit\]ii. Noi [tiam.. Problema mea era c\ eu c\utam un steag. un semafor suspendat. era grupul de la Dalles. AMS: Nu v-a spus nimeni `n acel moment: «Nu v\ fie team\. . Mi se p\rea normal. AMS: Erau mul]i. Strada Bati[tei era liber\. naiba [tie ce le-au f\cut celor de la Timi[oara. iar noi nu suntem de acord cu ce s-a spus acolo. sunt agen]iile str\ine?» DC: Ba da. c\ Securitatea te filmeaz\ `n ascuns. la mai multe etaje. Exist\ ni[te bucure[teni care nu sunt de acord. pentru c\ ne-am dat seama c\ nu puteau fi at`t de vizibili. erau scutieri a[eza]i `n drep- tul S\lii Dalles. Veneau tot felul de tipi. Ce m\ interesa pe mine era s\ vad\ \[tia. a spus unul. }ineau camerele `ndreptate `n jos [i ne filmau. «Hai s\ ne `ntoarceam la Pia]a Palatului». ne g\sisem ce s\ facem. AMS: Unde era barajul? DC: ~n momentul de care vorbesc. C\utam un steag. deci sigur ne g\sesc». Ie[ind din Magheru pe mijlocul str\zii.. Dar asta nu a durat prea mult. care filmau clar. Atunci am zis: «|sta este scopul nostru. de-a curmezi[ul bulevardului. pentru c\ acolo era Ceau[escu. iar for]ele de ordine erau foarte pasive. ~n grupul \sta am stat [i am continuat s\ strig\m. nu sunt de la Securitate. pentru a vedea c\ facem [i noi ceva. dar aici s\ se vad\ c\ Ceau[escu a f\cut miting. m`ine cel t`rziu. s\ ne `ntoarcem. a[a era zvonul. S\ ne filmeze televiziunile str\ine. Tot atunci ]in minte c\ un tip s-a suit pe semaforul de la in- trarea pe Bati[tei. De ce? Pentru c\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 269 „Drago[ Constantinescu: Erau `nainte de Sala Dalles. Am r\mas `n dreptul la Intercontinental foarte mult timp. Au ap\rut unii care ne-au spus imediat: «Sunt jur- nali[tii str\ini». pentru c\ era mult entuziasm. Erau oameni cu camere de filmat. Acum avem un rol.

«Cine sunte]i voi. {i ne-am dus s\ vorbim cu ei. AMS: Cu scuturi sau cu arme? S\ ne `n]elegem: nu puteau s\ fie [i cu scuturi. AMS: Deci. DC: Erau cu scuturi. Mai era loc de `ndoial\ c\ vor trage sau ne vor lua la b\taie. ne striga s\ rezist\m pentru c\.“ Problema acestor secven]e era aceea[i ca la Timi[oara: popu- la]ia nu se asocia manifesta]iei. ca [i noi. De la Universitate era liber spre Pia]a Rosetti. `nainte.» Asta era marea noastr\ speran]\. pentru c\ striga s\ nu plec\m. nu se revolta. vin muncitorii de la «23 August» `n sprijinul nostru. pentru c\ [tiam c\ trebuie s\ respecte ordinul. AMS: Nu aveau ofi]eri cu ei? DC: Ba da. ne r\spundeau. ba da. ~nc\ era liber spre „coada calului“ [i 6 Martie. AMS: {i \ia ce f\ceau? DC: Ne l\sau s\ vorbim cu solda]ii. Mai erau [i fete care le d\deau flori. Dar noi `i `ntrebam dac\ sunt solda]i `n termen. dar cu arme. c\ [tie precis c\ vin. foarte speria]i. pentru c\ noi efectiv a[teptam s\ vin\ acei oameni acolo.00. {i atunci am spus: «Stai. dom’ne. A fost un mesaj important. ~i `ntrebam. dar. fiind ni[te tineri ca [i noi. spunea el. dac\ tragi `n mine. Cea mai mare parte a . sunte]i `n termen?» «Da. Foarte tineri. ne `ncercuiesc. pu]in c\ putem vorbi cu ei». Genul \sta de discu]ii. Ne-a mai spus c\ are informa]ii clare. dom’ne. s\ vedem dac\ nu cumva ne `nchid. Dup\ asta am `nceput s\ evalu\m situa]ia. Dar la un moment dat s-a pus baraj spre Unirii. DC: Da. [i cu arme. Ne-am dus `n spate spre Universitate [i am v\zut c\ strada dintre Universitate [i Arhitectur\ era liber\. pe mine m\ cheam\ Drago[». Bati[tei `nc\ liber\. M-am dus s\ vorbesc cu \[tia dinspre Unirii [i iar\[i m-am dus la ei [i le-am spus: «Uite. La `nceput erau numai ma[ini [i dup\ aceea au ap\rut \[tia cu c\[ti albe. Vorbeam [i cu ei. da. c\ strada dintre Arhitectur\ [i Fondul Plastic era liber\. asta se `nt`mpla `nainte de ora 15. nu avea curajul s\ treac\ trotuarul [i s\ blocheze bulevardul.270 ALEX MIHAI STOENESCU Tipul \sta a fost un fel de prim lider acolo. mai era loc.

`n primul r`nd marile bulevarde. aceasta afl`ndu-se `n l\zi sigilate [i `ncuiate sub paz\ sigur\. Bucure[ti. cu precizie `n fa]a Hotelului Intercontinental [i a blocului Société Générale“. De la constituirea acestui dispozitiv. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 271 participan]ilor – oricum `n num\r mic – a stat pe trotuare privindu-i pe tinerii agitatori. s\ nu se intre `n alterca]ie [i s\ nu participe la `ndep\r- tarea demonstran]ilor de la Hotelul Intercontinental. fiind sprijinit [i `nt\rit cu diferite autovehicule de mediu [i mare tonaj f\r\ s\ le opreasc\ cineva undeva. Ministerul de Interne în decembrie 1989. dar [i de indivizi suspec]i. nu au avut asupra lor muni]ie de r\zboi. At`t cadrele. fostul „Creditul minier“. generalul-co- lonel Iulian Vlad a ordonat s\ nu se dechid\ focul. nu a fost patrulat sau p\zit de Mili]ie. {i. 1995. For]ele Ministerului de Interne au ac]ionat nea[teptat de prudent `n primele ore de dup\ dezorganizarea mitingului. {ase zile care au zguduit România. pe vreo strad\ de 168 Colectiv coordonat de general de divizie Ion Pitulescu. A[a cum vom vedea. . a f\cut ca nucleul agitat de tineri entuzia[ti. 169. vol. inclusiv cel de avertisment. s-a trecut la acte extreme. la manifest\ri c`t mai vizibil ostentative [i simbolice (construirea unei baricade `n mijlocul bule- vardului) [i `n final la violen]e. ca [i cele ale Securit\]ii. p. aceast\ ac]iune urm`nd a fi executat\ (din ordine superioare) de alte for]e“168. Centrul Capi- talei. au r\mas pe aliniamente de blocare a str\zilor adiacente Pie]ei Palatului. forma]iunile acesteia. fiind dis- puse doar pentru blocarea unor c\i de acces: „Trupele de securitate (-mili]ie). Pledoarie pentru Istorie. plus bi[ni]arii lumii interlope s\ fie nevoi]i s\ asigure cu orice pre] supravie]uirea nucleului stradal. unde se aflau preg\tite din timp. la gesturi disperate. `n locul unde formarea artificial\ a massei psihologice [i fizice a e[uat. 1. neimplicarea `ntr-o revolt\ popular\ care s\ preseze autorit\]ile. camerele de filmat ale agen]iilor str\ine. dinainte de apari]ia manifestan]ilor. prezen]a trupelor for]elor de ordine [i agita]ia din centrul ora[ului. lipsa de ac]iune a oame- nilor obi[nui]i. tot ca la Timi[oara. care `ntre timp au fost `nt\rite cu alte for]e de rezerv\. c`t [i militarii `n termen. La fel ca la Timi[oara. s\ for]eze schimbarea lui Ceau[escu. nucleul de manifestan]i de la Inter va ac]iona rela- tiv liber.

a. Florea raporteaz\ – 1 Companie Sec(uritate) i-a l\sat s\ treac\ (Informa]ia venea de la Bra[ov.30.11 – 2 Cp(companii) de la B(atalionul) 98 Pz. a restabili leg\tura cu Cpt.).) (Ora) 15.1Mc cu 6 TAB a plecat la CC (se `nmul]e[te inexplicabil num\rul de blin- date `n jurul CC. Studierea manevrelor f\cute de for]ele MApN `n intervalul orar 15.) (Ora) 15. de la B. Nicolae [i Elena Ceau[escu au ie[it din cl\direa CC [i. Marin (`n continuare.) B.Marin a ajuns la sedi- ul CC – din 15 au ajuns 13 (TAB-uri.Instr. ~n decembrie 2004. Au ajuns – 20 TAB + 1 TABC [i 13 TAB + 2 TABC.a.) (Ora) 15. d`ndu-i un sentiment de siguran]\.a.42 – A ie[it pe poart\ Cp.2/R. `mpr\[tierea manifes- tan]ilor din strad\. n. n. dar ordinul de despresurare [i de capturare a mani- festan]ilor nu s-a executat datorit\ amplasamentului dispozitivelor MI. (Total) 33 TAB [i 3 TABC (un num\r de 36 de transportoare blindate pentru ap\rarea cl\dirii CC nu are nici o explica]ie. blindatele din zona central\ a ora[ului au probleme de comunica]ii. sensul acestui text este c\ subunitatea de Securitate i-a l\sat pe manifes tan]i s\ .47 – Gl. n.98 Pz.00–18. a[a cum rezult\ din Documentarul comandantului Armatei 1. vom reproduce `n con- tinuare notele luate de generalul Voinea: (Ora) 15. generalul Marin Neagoe va dezv\lui c\. n. nu ataca nimeni cl\direa.a.18 – 1 TABC/R2Mc s\ plece la Intercontinental ptr.272 ALEX MIHAI STOENESCU acces spre Pia]a Universit\]ii. auzind scand\rile grupului format pe Calea Victoriei `n dreptul Hotelului Athénée Palace. (Ora) 15. au cerut generalului Milea s\ aduc\ trupele [i blindatele Armatei.25) Cpt. arat\ o succesiune de ordine ale ministrului Milea pen- tru: angajarea unui num\r sporit de blindate. dec`t dac\ ministrul Milea voia s\-l impre- sioneze pe Ceau[escu.a. Pentru a putea comenta atitudinea ministrului Vasile Milea. reconfirmarea unor ordine care nu s-au executat. (paz\-instruc]ie) la Intercontinental despresureaz\ – ce prinde la R. stabilirea [i restabilirea comunica]iilor. dup\ spargerea mitingului. n.Trs (regiment transmisiuni) de la B\neasa (cele dou\ companii s-au deplasat.25 (notat\ gre[it 13. Instr.

Oan\ – 158453 [i 148110/433 (numere de telefon la care putea fi contactat Oan\ `n sediul Consiliului de Stat. probabil c\ versiunea cea mai corect\ asupra inten]iilor lui Milea a fost aceea de a impresiona cu blindate. (Ora) 16.20 – Cpt. deruta [i poate chiar incompeten]a generalului Milea.a. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 273 treac\. deoarece nu se pot trimite blindatele `ntr-o ac]iune f\r\ sprijin de infanterie. Florea raporteaz\ – este chemat de primul-secretar [i de tov.a. 14/28 decembrie 1972 privind organizarea ap\r\rii na]ionale a RSR. n.35 – Gl. Bogdan – a cerut s\-i asigur\m paza `n caz(arma) R(egimentului) 45 Trs. Grecu/B98 – 166596 – sed. dec`t dac\ ai de spart un front. – R1Mc – 1 Cp. comandantul fiind nevoit s\ intre `n cl\direa CC pentru a da telefon. pentru ca apoi.14 – Gl.02 – Total 5 CpI (companii de infanterie) + 2 Cp. Carp). mr.Stat Lt. au apelat la infanterie.a. (Ora) 16. ministru la 127 pe guvernamental (num\rul de telefon la care putea fi g\sit Milea. ordinul arat\ proasta organizare. Pan\ la sediul Comit. angajate `n conflicte cu manifestan]ii. CC – nu poate intra la Intercontinental deoarece e blocat de Securitate (subuni- t\]ile de infanterie evocate mai sus nu pot trece de barajele trupelor de Securitate de pe str\zile adiacente. n.20VM (v`n\tori de munte) au trecut la ap\rare pe marginea Bra[ovului (pod Bartolomeu [i intrarea cealalt\).I/ma[ini (este vorba de trimiterea unor trupe de infanterie `n sprijinul blindatelor. dar este `nc\ o dat\ de subli- niat c\ trupele MApN nu aveau comunica]ii. T1f Cons.) (Ora) 16. Jud. . V.) (Ora) 16.a. de partid Bra[ov (se `ncerca constituirea comandamentului de ap\rare prev\zut de Legea Nr. bruiate. Mr.I(nfanterie)/ma[ini – Dn 333AA – 1 Cp.a.25 – Tov. c\ i-ar fi l\sat pe militari s\ treac\. este clar c\ nu-i func]ionau sta]iile de pe ma[ini. n. nu cum eronat a ap\rut `n cotidianul România liber\.) (Ora) 16.M/B. incapabile s\ atace sau s\ despresureze.) – 2 Cp.Tc (companii de tancuri) sunt preg\tite (rap. n. n. col.).a.) (Ora) 16.00 – o coloan\ de 1500 oameni au trecut prin fa]a SRTM (scandeaz\ lozinci – „Armata e cu noi“). n.

I/R. Oan\ s\ duc\ 2 TAB la intrarea principal\ de la CC la dispozi]ia tov. asupra c\rora vom reveni.) – Lt.a. n.) – mr.mr. Oan\ cu 1 TAB la dispozi]ia tov. n. (Ora) 16. Carp) (Acesta este un ordin clar de represiune. Milea d\ un ordin militar corect. dup\ m\rturiile unor martori ocu- lari. ~n zona Prim\riei Generale a Capitalei se formase un nou nucleu de agitatori. ministru (Milea a vrut s\ ias\ din cl\dire. n. n. precum [i centrele de protest formate deja la ora 16. Dafinescu de la P. Am\riuc\i – la Intercontinental.maj. compus.48 – S-a transmis ordin lt. deoarece exact `n intervalul urm\tor se petrece accidentul cu camionul de la Sala Dalles sc\pat de sub con- trol [i care omoar\ 7 persoane. ministru.37.) (Ora) 17. aproximativ 300 de persoane `n fiecare loc.a.40-17.a. ministru 2 TAB+ 1Cp. `n intervalul orar 16. (punctul de comand\) al Lt. la Bucure[ti [i Bra[ov. – ~n Pia]a Unirii.) (Ora) 16.00. Florea raporteaz\ c\ la Bra[ov s-au tras focuri de avertizare (putem afirma c\ Armata a deschis focul `n ziua de 21 decembrie. el arat\ `ns\ [i dimen- siunea real\ a manifesta]iei. Milea vrea s\ ias\ cu un TAB pentru a se deplasa la fa]a locu- lui. aprox.44 – Tov. ministru – `n Pia]a Roman\ 300 (de) oameni s\ fie `mpr\[tia]i de Oan\. col. deplas`nd la misiune blindate `nso]ite de infanterie. – Intercontinental – Cpt. 2.37 – Tov. n.) (Ora) 17.1Mc. nu cum ordonase p`n\ atunci.00 – Gl. 300 s\ fie `mpr\[tia]i (s-a transmis ord. ministru (informat asupra incidentului din Bulevardul Magheru la care s-a deschis [i foc.00 – Tov.a. ordinul nu a apucat s\ fie executat.274 ALEX MIHAI STOENESCU (Ora) 16. – 158453 – Cpt. Marin s\-i `mpr\[tie cu TAB.C.a. pe jos s\ se deplaseze pe 6 Martie spre Intercontinental [i s\ `mpr\[tie mul]imea (sunt dou\ lucruri impor- tante de observat `n acest ordin: 1. Mr.Marin (num\rul de telefon din cl\direa CC prin care se comunica cu trupele. din basarabeni asista]i de autoturisme . col.

nu exista `nc\ ordinul de atac. n. n.25) – Cpt.13 – Cpt.) (Ora) 18. nu un act realizat. care se presupune c\ a fost construit\ `ncep`nd cu ora 17.a.104-106 (nota]ia caietului este la pagini duble. nu `n]elegem cum au trecut for]ele c\pitanului Marin de baricad\. (Ora) 18. Au venit pompierii s\ ne ude.a. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 275 Lada [i Dacia cu numere de TC. Marin care ac]ioneaz\ pe Magheru. La 17. a[a cum am ar\tat.) Mai `nt`i au venit pompierii.) – nu se pot dispersa“169. probabil c\ este un ordin „s\ fie `mpin[i“. con]in evi- dent mai multe am\nunte: „Drago[ Constantinescu: (. (Ora) 17.) – Intercontinental – cordonul [i TAB la rest.a.). Dun\rea (bifur- ca]ie) (probabil opri]i `n fa]a baricadei.a. lumea s-a dat la o parte. .) Secven]ele. n. ministru – mai primim ordine de la col. L\z\rescu pe guvernamental 127. general-maior Voinea Gh. Marin raporteaz\ – cei de la Intercontinental au fost `mpin[i p`n\ la intersec]ie la Universitate (nu este o informa]ie corect\.00 – Tov. Marin raporteaz\ – Scala – Pia]a Roman\ – lini[te (acolo colonelul Suceav\ intrase `n dialog cu manifestan]ii. de asemenea.15 au plecat..30 – Lt. nucleul instiga mul]imea de curio- [i s\ formeze o coloan\ care s\ urce spre Pia]a Universit\]ii.105 înseamn\ pagin\ [i contrapagin\). col. Oan\ raporteaz\ c\ a descongestionat (Bulevardul) 6 martie [i pleac\ spre Intercontinental s\ fac\ jonc]iunea cu cpt. (Este un ordin ciudat al ministrului Ap\r\rii. copert\ verde. n.) (Ora) 18. a[a cum au fost v\zute de cei din strad\.00!.a.a. 169 Documentarul-Comandantului. acesta va veni mai t`rziu. dispozitivul de „`mpingere“ a fost imperfect. de exemplu p. (Informa]ie corect\. dec`t dac\ e vorba de colonelul de Securitate L\z\rescu. nu reu[im s\-l identific\m pe ofi]erul L\z\rescu.25 (notat gre[it 17. mul]i revolu]ionari trec`nd `napoi `n spate pe trotu- are.. pp.. n. dar nu putem `n]elege de ce ministrul Ap\r\rii transmitea ordine printr-un ofi]er de Securitate!. n.

`mi aduc aminte c\ au `ncetinit [i am v\zut ni[te pu[ti care au s\rit pe ma[ini. }in minte c\ a venit unul `n foarte mare vitez\. mai multe. iar \sta a venit din- spre Unirii pe banda dinspre Continental. dup\ care au plecat. au `ntors. Apoi a venit. s-a golit bulevardul [i. [i cineva a aruncat o b`t\ cu at`ta putere. tot dinspre rondoul Universit\]ii un camion militar. DC: M\ str\duiesc s\ v\ prezint `nt`mpl\rile c`t mai precis cu putin]\. M-am aplecat spre el s\ v\d ce are. aruncam. pentru c\ era `mpreun\ cu un tip cu p\rul mare v`lvoi . Eu eram pe carosabil. Pentru c\. din fa]\ de la cinematografe. c\ deja sunt am\- nunte care dezv\luie p\r]ile falsificate din rapoartele oficiale asupra evenimentului. lumea s-a `ntors. eu eram cu prietenul meu. la un moment dat. Dar mi-a atras aten]ia. puneai m`na pe ceva [i aruncai dup\ ele. Am fost extraordinar `n admira]ie pentru ei. aruncam cu tot ce aveam. Tot atunci l-am v\zut acolo pe Petre Roman. `n mod categoric. cum s\reau pe ma[ini. cu mult curaj. Erau bi[ni]arii de pe 6 Martie.. `n scutieri. pentru c\ st\teai pe frig `n ud\tura aia. o b`t\ p\trat de patru. pe banda de mers dinspre Roman\. `n drep- tul turnului. cred c\ mai mult de un minut. a zburat peste [i l-a lovit pe prietenul meu exact `n cap. `n partea st`ng\ a frun]ii. C`nd treceau. dou\ sau trei ma[ini. AMS: Sunt am\nunte importante care completeaz\ imaginea acelui eveniment. El a c\zut pe spate [i a r\mas `n KO. AMS: Fiind atent la Bogdan. `n dreptul Arhitecturii.276 ALEX MIHAI STOENESCU AMS: De unde au venit? DC: Au venit dinspre Unirea.. l-am identificat dup\ aceea ca prim-ministru. aici. N-a fost o chestie de mare desf\[urare. `n mare vitez\. de exemplu. DC: Nu. iar b`ta aia a venit dinspre trotuarul de la Inter. dar e adev\rat c\ te afecta. Dup\ chestia cu ma[inile de pompieri. n-a]i v\zut scena cu accidentul produs de camion. A intrat `n lume. Ba nu. `n momentul c`nd au ajuns la cordonul de scutieri. au stropit. am auzit urlete [i am auzit dup\ aia c\ acel camion a intrat `n mare vitez\ [i a omor`t [i dintre militarii din baraj. Ma[inile au luat-o pe partea astalalt\ spre Arhitec- tur\. Nu-l cuno[team. toat\ lumea a fugit s\ nu fie stropit\. Pot s\ v\ spun.

Este secven]a aceea cu tinerii care se culc\ pe asfalt. secven]ialitatea este urm\toarea: pompierii. a venit de la. Anun]ul era c\ aceste camioane sunt fruntea coloanei care vine spre Universitate.09. DC: Au trecut TAB-urile alea. Acum m\ pune]i `n `ncurc\tur\: nu [tiu dac\ atunci sau dup\ aceea. Era greu de crezut. AMS: Conform cronologiei f\cute de Comisia parlamentar\. dar `n orice caz `ntre- ]inea speran]a. pentru c\ [i atunci se arun- ca dup\ ele. la episodul cu camionul `n viteza. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 277 [i cu barb\ mare c\runt\ [i de care se spunea c\ este arhitect [i c\-l cheam\ Ursu. Acum m\ `ntorc la momentul `n care s-a petrecut accidentul. a fost lovit Bogdan.. domnule Dan Iosif. Este singura explica]ie pentru secven]ele cronologice.43. `n ideea s\ le opreasc\. Roman [i individul \sta erau pe partea cu Institutul de Arhitectur\. sunt. au trecut `n vitez\ TAB-urile.» nu [tiu ce `ntre- prindere.30 s-a deschis focul. (m-am prezentat. inclusiv cronologice ale `nt`mpl\rilor de la Inter. AMS: O secund\! Pe la 15. La trecerea acelor TAB-uri a luat prietenul meu parul `n cap. „AMS: Bun\ ziua.“ Pentru a `ncerca s\ l\murim [i mai bine evenimentele legate de apari]ia grupului contestatar „de la Inter“ [i de ac]iunea lui. s\ rezist\m. `n zona asta mai ap\rea c`te un camion care era prezentat ca venit `n sprijinul nostru. am apelat [i la o alt\ surs\ direct\ – Dan Iosif. ~ntre timp.00. Se striga: «A venit de la IMGB.. apoi TAB-urile care au trecut `n vitez\ spre Pia]a Roman\ [i dup\ asta camionul cu acci- dentul. ~n dreptul lor era un tip cu o portavoce care striga [i el s\ nu plec\m. i-am explicat ce scriu) . acesta a avut amabilitatea s\-mi furnizeze o serie de informa]ii care. ~ntr-o convorbire care a avut loc `n ziua de 29 iunie 2004. fiind legate de mai multe sec- ven]e. dar ora stabilit\ de Procuratur\ este 16. DC: Cred c\ ave]i dreptate. pe o caset\ se vede 15... Dup\ scena cu camionul s-a tras. Cred c\ pe la 15. [tiu. pot ajuta la conturarea unei imagini veridice despre punctul cel mai fierbinte al evenimentelor din 21 decembrie.

V\ rog.. nu m\ uitam la ceas..a. AMS: Este vorba de patru `ntreb\ri scurte. la 12. eu am fost printre principalii organizatori. AMS: Nu se poate. eu am f\cut leg\- tura de la baterie la portavoce. Meritul cel mai mare l-a avut un t`n\r de aproximativ 18 ani. erau ni[te grupuri r\zle]e. ce s\ mai.. AMS: Haide]i s\ stabilim altceva: la ce or\ s-a construit baricada? . DI: Ave]i dreptate. AMS: S\ `n]eleg c\ dvs.. au rupt dou\ fire din instala]ia electric\.. i-a]i g\sit acolo? DI: S\ zicem. concret nu [tia nimeni ce vrea.00.. Ionel Popa. AMS: Ce era `n pia]\? DI: Totul era confuz. c\ mitingul a `nceput la 12. nici nu m\ g`ndeam. n. a]i fost organizatorul lor. care se alimenta cu 8-12 baterii. dar asta este. au rupt capota de la o Dacie. au vorbit [ase munci- tori.51.... am ajuns dup\ ora unu. La 12. El a luat o portavoce mare (de pe [antierul unde lucra tat\l s\u. nu e vorba de asta. eu am v\zut la televizor [i am plecat.31 s-a spart mitingul. efectul era acela al psihologiei de turm\. Prima: La ce or\ a]i ajuns la Universitate? DI: ~ntre 12 [i unu. au scos acumu- latorul. Romeo Raicu. AMS: Nu.278 ALEX MIHAI STOENESCU Dan Iosif: V\ ajut cu drag\ inim\. Cel care a ]inut bateria tot timpul `n bra]e a fost Dinc\ Dumitru.. f\r\ m\gar. nu avea baterii [i atunci un grup de tineri au. DI: Nu.. Radu Silaghi. AMS: ~i cuno[tea]i..31 s-a spart [i s-a terminat la 12. Exist\ martori care pot depune m\rturie. cum spunea tata. AMS: La ce or\ se petrecea asta? DI: ~ntre 18 [i 19. ne-am cunoscut acolo.. DI: Mitingul s-a spart la 11. nu mai [tiu [i numele.00. pe care `l chema Bogdan. AMS: Cam mare intervalul orar. Ei au fost Dumitru Dinc\. al c\rui tat\ lucra la Casa Poporului. DI: {tiu.. Dar exist\ probe indubitabile.). cronologice.. nu.

00 existen]a unor lideri: unul cu pulover ro[u. Dar se poate ca el s\ fi sur- prins momentul «burlanului». ca un Ariel din piesa Furtuna lui Shakespeare. L-au furat ni[te b\ie]i de[tep]i. altul f\r\ semnalmente. cam `n zona Bati[tei. nu [tiu. Am luat scaune [i mese de la restaurantul Pescarul [i de pe teras\ de la Dun\rea. DI:. AMS: Domnule Dan Iosif. cum `i spunem noi. i-am strigat: «D\-te. Atunci m-am urcat pe reclama «Ciclop». `n general. AMS: A fraternizat [oferul cu dvs. DI: Nu [tiu. am un martor care a stat pe fereastra lui din blocul Dun\rea [i [i-a notat ce vede. TIR cu saltele. AMS: Da. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 279 DI: Baricada a `nceput s\ se ridice la ora 17.. cam `n jurul orei 15. apoi Romeo Raicu.. m\.. de-\la cu patru ro]i. ... a Bucure[tilor. Nu am avut succes..? DI: A fraternizat.. un om f\r\ aderen]e – regizorul Mihai Berechet. o ma[in\ de mare tonaj. s\ fie de partea nim\nui. ca s\ ne aud\ [i s\ se str`ng\ `n jurul nostru oamenii. N-a apu- cat. jos c\ `]i sparg \[tia ochelarii». de la magazin.. Primul a fost Dinc\. mai le luam ma[ina f\r\ s\-i mai `ntreb\m. |sta era un TIR plin cu saltele. nu sunt sigur. Este momentul `n care am `nceput s\ vorbim la un burlan rupt.. A murit `n 1991. apoi am urcat eu. s\racul... mai fraternizau. patru-cinci conteinere de tabl\ de la Unirea pe care le adusese un b\iat trase cu camionul de la Unirea. Insuccesele Mili]iei Capitalei! V\ dau un caz: a disp\rut de la magazinul Unirea un TIR cu covoare de la Cisn\die. dar foarte dinamic. [i b\gate `n baricad\. le [tiu. DI: Dumnezeu s\-l odihneasc\! AMS: Dumnezeu s\-l odihneasc\! El `[i noteaz\ dup\-amiaz\. a]i v\zut vreodat\ un TIR trec`nd pe str\du]a aia de la Bati[tei sau..00. AMS: Domnule Iosif. Pe urm\ o [a mare b\gat\ `n baricad\. din experien]a dvs. un c\rucior de aprozar.. prin centru? DI: S\ v\ spun cinstit. co[uri de gunoi. [ti]i c\ erau unele. da. de cunoa[tere mare. clar\. Este vorba de un martor credibil. da.. altul cu o geac\ alb\..

e adev\rat.280 ALEX MIHAI STOENESCU AMS: Nu se str`ngea lumea? DI: Nu. nu auzisem. a `nceput s\ ]ipe: «Nu rupe]i tricolorul! Nu rupe]i tricolorul!».. Mazilu. ce s\ auzi.. prin burla- nul \la... DI: Nu. dar nu [tiam mai mult. dar v\ rog s\ re- ]ine]i c\ eu nu cuno[team pe nici unul dintre ace[tia. V\ da]i seama. parc\. de Dinescu.. adic\ auzisem la Europa liber\ de Doina Cornea.. Iliescu. AMS: Nici nu pun aceast\ problem\. AMS: Ce con]ineau? DI: Nume. Mazilu. Mazilu. AMS: Repet: Corneliu M\nescu. Atunci am hot\r`t. AMS: Dar cei care au adus bile]elele cine erau? DI: Erau tineri care au spus c\ sunt de la Timi[oara [i am `nce- put s\ scand\m. DI: Da. Martorul meu scrie c\ la un moment dat au ap\rut c`]iva tineri care v-au `mp\r]it ni[te bile]ele. Primul a fost un drapel ro[u cu secera [i ciocanul pe care l-am rupt acolo. Eu nu prea [tiam cine sunt. un b\iat fotograf. nu-i cuno[team.. C`nd au adus un tricolor.. Iliescu? DI: Con]ineau nume de disiden]i. DI: Nu. Atunci s-a format Frontul Unit Muncitoresc. dar noi am vrut s\ form\m acolo Frontul Unit Muncitoresc. . Trebuie s\ fi fost spre trei. le strigam numele. dar nici nu ne prea auzeau. tot felul de nume... Apoi au ap\rut drapelele. Am decupat stema. era altceva cu bile]elele alea. AMS: Pe la ce or\ se petrecea asta? DI: ~ntre 13 [i 15. AMS: Bine. AMS: Corneliu M\nescu. nu eram atent la ore.. tot ei au sugerat. care acum cred c\ e pe la România Mare.. precum cei de la Timi[oara.. S-a pus problema form\rii unor guverne? DI: Da... Iliescu? DI: Da. cred. `mi erau com- plet str\ini. Corneliu M\nescu. AMS: El spune c\ a auzit cum strigau c\ vin muncitorii de la 23 August. AMS: Aoleo!.

. n-a t\iat contactul.. AMS: Era pr\p\d. la 10 metri tragi fr`na de m`n\ [i tai contac- tul. butoaiele au s\rit peste ea [i un butoi a surprins TAB-ul [i l-a incendiat.. AMS: Cum dracu’ s\ fi inventat Berechet? |sta avea un cult pentru Fran]a. c\ au inundat TAB-ul. Am aruncat anvelopa. DI: Da. s\ `mpart\ bile]ele liderilor manifesta]iei de la Inter cu 170 Alex Mihai Stoenescu. Iar\[i un incendiu a fost sub blocul dumnealui (Berechet. dar acolo pompierii au f\cut un lucru extraordinar. care nu cuno[teau ora[ul [i ar fi probabil cei identifica]i de Filaj ca umbl`nd prin ora[ [i interes`ndu-se cum se ajunge `n Centru. n. [tiu s\ fac un derapaj controlat.. cit.a. nu cred c\ l-a v\zut. s-a izbit pe lat de baricad\. L-am apucat chiar `n dreptul Teatrului Na]ional. Pompierii nu aveau cum s\ intre s\ sting\. A venit un camion tip [a care avea pe platform\ 8-10 butoaie pline cu motorin\. vii `n vitez\. DI: Nu e adev\rat. Cazul „bile]elelor“ este cel mai incitant. Ca la Timi[oara. . M-am dus la [ofer [i l-am `ntre- bat: «{tii s\ faci un derapaj controlat?» «Da. 183-187.“170 Informa]iile acestea au o greutate.).» A tras fr`na de m`n\. zice. era un camion de la IREB `nc\rcat cu o rol\ din aceea mare de lemn cu cablu de 2 ]oli `nf\[urat [i o anvelop\ de camion. op. c\ altfel exploda muni]ia [i nu [tiu ce se mai `nt`mpla.» «Fii atent! Vezi c\ noi ne suim [i d\m drumul la bu[oane. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 281 AMS: Cam ce v`rste aveau tinerii ace[tia de la Timi[oara? DI: ~ntre 20 [i 25 de ani (. pp.. DI: Cu butoaiele a fost altfel. a intrat `ntr-un dera- paj necontrolat. Nu pare deloc verosimil ca ni[te tineri veni]i de la Timi[oara.) AMS: Acum v\ reproduc `nc\ un pasaj din m\rturia lui Mihai Berechet: de la Inter sau de la Société Générale au fost scoase trei butoaie mari cu motorin\ `n culorile Fran]ei. iar unul dintre b\ie]i a aruncat o sticl\ Molotov exact `n mijlocul ei [i a luat foc.

. Frontul Democrat Român.a. Alex B`rl\deanu. sau poate era.282 ALEX MIHAI STOENESCU numele disiden]ilor care urmau a face parte din noul guvern! ~n primul r`nd.. `n c`teva momente. Din Bati[tei `n bulevard se deschide un p`r`u de benzin\ care. este iar\[i greu de `n]eles cum timi- [orenii care aveau `n Timi[oara deja o forma]iune politic\ bine con- turat\..1993. la un moment dat. SR. fiind parte activ\ a acesteia s\ comunice cu colegii lor de lupt\ prin bile]ele!? Erau acolo. cu o barb\ alb\. Se pare `ns\ c\ a existat cel pu]in un grup diversionist care s-a autointitulat „timi[orean“ [i nu avea alt\ leg\tur\ cu Timi[oara dec`t diversiunea pe care o provocase acolo cu patru zile `n urm\. 171 Arh. 2000.. aparatul logic deschide o `ntrebare simpl\: ce rost avea ca tinerii timi[oreni care se `ncadraser\ mi[c\rii de la Inter. ~n privin]a butoaielor cu motorin\ – evident. Stenograma nr. Arde!“172. Bucure[ti. albastru. altele dec`t cele aflate pe platforma camionului derapat –. 81... cereau la Bucure[ti un guvern format din comuni[tii Corneliu M\nescu. unul ro[u [i. de la Universitate. Florile dalbe. Este imposibil s\ fi inventat sau s\ nu fi v\zut bine. nu. va cuprinde tancuri. Ion Iliescu? Se pare c\ pe bi- le]ele era [i numele lui Alexandru B`rl\deanu. Alte caiete albastre. chiar Pomul cu vr\bii din fa]a ferestrei mele de la camera mare. Doamne. Butoaiele se rostogo- lesc. alb.. Audiere Montanu Mihail. ~n al doilea r`nd.) se c\]\raser\ Dan Iosif [i al]ii care strigau s\ form\m guverne cu Corneliu M\nescu. Unul alb. unul albastru. Oricum.XI. culorile Fran]ei! Opera]iunea butoaie este supravegheat\ de un om de cam patruzeci de ani. este de presupus c\ Mihai Berechet a v\zut mai bine. p. nu era. Ed. se rostogolesc trei butoaie cu benzin\. Dumitru Mazilu. . cu un program anticomunist explicit.. TAB-uri [i. 14/14. dar raza lor de penetrare era foarte mic\. erau `mpreun\ `ntr-un grup mic. o pant\ de lemn pe partea unde sunt ferestrele de la Corso. butoaiele sunt co- lorate. Iat\ ce a relatat Co- misiei senatoriale Mihai Montanu: „Pe st`lpul din fa]a Institutului (de Arhitectur\. Ro[u. Ciudat. Nu pot exista confuzii: „Tot la Inter s-a instalat.. Probabil c\ este vorba de dou\ secven]e succesive ale incendierii baricadei. compact. 172 Mihai Berechet.. c\ era mic\ portavo- cea“171. n.. p. Pe aceast\ pant\. 5. mai special t\iat\. cu ajutorul unei bombe Molotov.. Mazilu.

la momentul potrivit. AMS: Da. pe la 17. prin natura meseriei: „Sergiu Nicolaescu: Am s\ v\ spun un lucru curios: `n toate cele trei puncte de regrupare. chiar [i numita lui disiden]\. Era ceva al sindi- catelor. S\ nu trag\. Vlad (nu se confirm\. nu exist\ alte probe. au fost un aranjament al Se- curit\]ii ca s\-l promoveze. am trecut prin toate barajele f\r\ s\ m\ `ntrebe cineva ceva. liste.. iar pe Dinc\ agitat. vizavi de Dalles. am luat-o pe bule- vard `n jos [i am ajuns la col]ul acela unde este un restaurant al sportivilor.. care evident `ncerca s\ manipuleze.. i-am v\zut pe cascadorul .. era mult `n spate. care d\dea ordine ce s\ fac\ arma- ta.. Pentru c\ tocmai avusesem un conflict cu el [i nu voiam s\ m\ vad\. C`nd am ajuns acolo. s\. ca [i la Timi[oara.. Apoi ceva cu Mazilu. pe col].30. m\ cuno[teau [i nu aveam probleme. pe col]ul cel\lalt erau Dinc\. C`nd am ajuns la baricad\. asta a fost mai t`rziu. fiind vorba iar\[i de o personalitate cu sim]ul observa]iei dezvoltat. a crede c\ `n grupul de protestatari nu se infil- traser\ deja.. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 283 sunt foarte numeroase `nt`mpl\rile suspecte din aceast\ zon\.. Nimeni nu a f\cut vreun gest s\ m\ opreasc\. cu Iliescu. De aceea. la Dalles [i la Pia]a Unirii se propunea numirea lui Corneliu M\nescu ca prim-ministru. ~i ve- deam vorbind. dar. documentele aflate `n custodia Arhivei SRI sau poate `nc\ `n Arhivele Militare ne-ar putea l\muri c`t de c`t.a. lucr\torii Filajului este o naivitate.. [i m-am oprit. prin strad\. spre sear\. de la ofi]er la soldat. seara. Am m`ncat [i eu acolo c`nd eram sportiv. desigur. Pe de alt\ parte.) [i al]i c`]iva. asta `nseamn\ la Pia]a Roman\. Eu. Sergiu Nico- laescu a surprins o secven]\ – [i ea foarte interesant\ –. ~n toat\ aceast\ perioad\ nu m-a oprit nimeni. care con]ine am\nunte destul de credibile. Este greu s\ nu legi apari]ia unor butoaie cu `nsemnele Fran]ei l`ng\ banca francez\ Société Générale. m\ `n]elege]i. dar \sta a fost un truc al Securit\]ii. Dar la Dun\rea. `l [tiu. Milea. Mazilu [i tot ce a f\cut. trec`nd bulevardul. mi-a povestit un [ef din aceast\ institu]ie.. spre baricad\ cu inten]ia de a-i vorbi de acolo lui Milea. SN: Treceam f\r\ probleme printre coloanele de militari. n. am ocolit prin bulevard.

dar totul se f\cea sub controlul Securit\]ii. `ngrozitor de r\i.. SN: Vreo patru-cinci filme poli]iste.. `ntr-adev\r sus- pect.. m-am cutremurat [i eu. L`ng\ ei `ns\ erau patru-cinci indivizi pe care `i [tiam foarte bine. Accelerarea violen]ei for]elor de ordine a fost legat\ de ceea ce se `nt`mpla `ntre timp `n cl\direa CC. l-am observat c\ era bun de film. recunoa[te [i el undeva asta.. Ei spun c\ erau bi[ni]ari. Atunci m-am `ntors pe trotuarul de la restau- rantul sportiv [i acolo am dat peste cei de la {coala Ministerului de Interne. [i `nc\ ceva: erau `mbr\ca]i foarte strident. poate. mai ales la cabinetul lui Nicolae Ceau[escu. Am colaborat cu lumea interlop\.. pentru c\ aveam nevoie `n filmele mele de fe]e «bune» [i autentice. L-au omor`t! O femeie aflat\ pe cel\lalt trotuar. pentru c\ veneau [i f\ceau figura]ie `n filmele mele. agitat. u[or de recunoscut. culori stridente. I-am v\zut cum l-au tras din mul]ime pe un individ. [i sunt un b\rbat tare... [eful de cabinet al lui Nicolae Ceau[escu. ac]iona `n zona Société Générale. 154-156.“173 Scena a fost v\zut\ [i de un alt martor. nu mai [tiu. Constantin Manea. nu Securit\]ii. extrem de violent. asis- tau. cit. i-am recunoscut pe \ia patru-cinci l`ng\ Dan Iosif. Domnule Stoenescu. r\i de tot. nu se putea altfel.... `nalt [i el. Domnule. n. un magazin de `nc\l]\minte.. fiindc\ ei cuno[teau via]a ascuns\ a Bucure[tiului. Ah.. uneori erau consultan]i.a. organiza. (Preciz\m c\ acea categorie de informatori evocat\ de Sergiu Nicolaescu apar]inea Mili]iei. {i c`nd i-am v\zut. Aproximativ `ntre 173 Alex Mihai Stoenescu. i-a v\zut [i i-a apostrofat. c\ f\ceau schimb de valut\. Era mai ales unul `nalt. striga.284 ALEX MIHAI STOENESCU Nicolae Dide [i pe Dan Iosif. era ardelean. S-au repezit la ea s-o calce `n picioare. cred c\ unde este acum ziarul Ziua (pe strada Ion C`mpineanu.) . unde era. L-au tras `ntr-un gang. eu `i [tiam bine. erau de o r\utate extraordinar\. Am intervenit atunci. pp.. la vreo 22-23 de ani. dac\ nu m\ `n[el. op. bine f\cut. fru- mos. era foarte dinamic. Cuno[team bine lumea interlop\. erau securi[ti.. este. AMS: S\ nu trag\ `n ei? SN: Nu [tiu. Domnule... au s\rit [i al]ii [i au scos-o de acolo c\ o f\ceau praf. \[tia erau r\i. AMS: Filmul Duelul.) [i l-au omor`t `n b\taie. To]i lucrau cu Securitatea.

Aceast\ scen\ nu trebuie confun- dat\ cu cea de mai t`rziu. [i Verde] este primit de Ceau[escu. c\ `n r`ndurile manifestan]ilor este o dub\ dotat\ cu difuzoare din care o femeie „strig\ lozinci 174 Arh. nu pen- tru a vorbi la radio. ci pentru a-i trimite `n r`ndul manifestan]ilor cu scopul de a-i con- vinge s\ renun]e la protestul lor. iar P\unes- cu a refuzat.. 25-26. accidental\. „Am fost de fa]\ – va relata mai t`rziu Constantin Manea – c`nd Verde] i-a propus lui Nicolae Ceau[escu. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 285 orele 17. ~n zona sala Dalles-Hotel Interconti- nental se `nregistrau 13 mor]i din r`ndul manifestan]ilor! ~n urma unui telefon primit pe firul scurt. `n jurul orei 22. de deraparea controlat\ a camionului cu butoaie de motorin\ [i de incendierea baricadei [i. `n jurul orei 20. Stenograma nr. c`nd s-a produs o intrare `n for]\ `n grupul de manifestan]i [i au fost captura]i mai mul]i tineri. V`lcu (vechi activi[ti ai CC) de a fi primi]i – insistau `nc\ din jurul orei 17. Apoi este informat de B\rbulescu. Nicolae [i Elena Ceau[escu hot\r\sc s\ r\spund\ apelurilor repetate ale grupului Verde]. Poate c\ formeaz\ manifestan]ii din pia]\ o delega]ie care s\ fie primit\ la cine crede el sau poate chiar de el. [i nu e bine.00.. SR. Ceau[escu cere s\ fie g\si]i poe]ii Dan De[liu [i Adrian P\unescu [i romancierul Dumitru Radu Popescu. Burc\. c\ se `ncordeaz\ situa]ia. la Ceau[escu au venit copiii s\i. aceasta `mpreun\ cu so]ul. [i familia s-a a[ezat la mas\.00 –. ~n jurul orei 21.00. Sunt dou\ sec- ven]e diferite [i vom ar\ta de ce. av`nd `n vedere situa]ia.00 [i 18. ~n orice caz. Apoi. Neagoe s-a limitat la cei c`]iva prin[i deja [i adu[i `n cl\direa Direc]iei V sau la parterul cl\dirii CC. . `n timp ce V`lcu [i Burc\ intr\ `n biroul Elenei Ceau[escu. a TAB-ului. s\ se g\seasc\ o cale de mediere. Ceau[escu va cere generalului Neagoe s\-i aduc\ c`]iva manifestan]i pentru a dialoga cu ei. pp. Valentin [i Zoia. Ceau[escu afl\. de la Mili]ie.00. cum s-a acreditat `n presa postdecembrist\. s\ nu se apeleze la for]\ c\ nu e bine“174. De[liu nu a fost g\sit. Audiere Manea Constantin.00. s\ se caute o `n]elegere cu cei care sunt deja instala]i [i au f\cut o baricad\ `n fa]\ la Inter [i `n fa]a c\rora s-au mobilizat deja trupe. `n stare de ebrietate sau droga]i (dup\ cum arat\ Raportul SRI). 23/28 decembrie 1993. care `ns\ erau crunt b\tu]i.

probabil ca s\ aib\ o performan]\. [i omul spunea c\ nu e vinovat [i `nt`mpl\tor a trecut pe acolo. Vreo c`]iva din «gorile» au plecat s\ fac\ lini[te [i s\-i cucereasc\ pe cei care vorbeau `mpotriva lui Nicolae Ceau[escu. 570. tentativele de a ignora componen]a real\ a grupului de revolu]ionari autentici. (Audiere Ion Dinc\. ordin de folosire a for]ei care. era colectivul de comand\ trimis de Nicolae Ceau- [escu `n cap cu Milea. Capii demonstra]iei de la Inter – Dan Iosif. Dumitru Dinc\. Dinc\. Am auzit ]ipete. sticle goale. nu trebuie con- fundat cu cel de aducere a unor reprezentan]i ai manifestan]ilor pentru un dialog. erau [i Andru]a. Deci popula]ia nu agrea situa]ia la care asista din apartamente. pe cealalt\ nu am distins. Pe una am distins «Jos tira- nul!». De data aceasta. . G\l\gie. Ceau[escu `i ordon\ lui Manea s\ se duc\ [i el la Inter. oameni anima]i de un anumit dinamism [i totodat\ foarte hot\r`]i s\ nu dea `napoi. p. dar \[tia [i-au v\zut de treab\ [i l-au `nh\]at. Dide.286 ALEX MIHAI STOENESCU `mpotriva lui Ceau[escu [i d\ indica]ii lupt\torilor de dincolo de baricad\ ca s\ m\reasc\ aceast\ baricad\ de la Dun\rea [i `n alte locuri“175. El va declara senatorilor: „Am v\zut [i eu cele dou\ for]e fa]\ `n fa]\. din camere. `n zona ocupat\ de militari. Postelnicu.)13 Decembrie acolo `n col]. col]ul de l`ng\ Bibliotec\“176. 21 octombrie 1993. cit. Asta mi-am dat seama dup\ aceea. 28-29. repet. Am v\zut la (str. Ca [i `n cazul Timi[oara. el va cere arestarea capilor manifesta]iei. {i l-au dus c\tre fostul sediu al Direc]iei V vizavi de poarta B. Unii dintre ei f\cuser\ pu[c\rie pentru fapte de drept comun. dorin]a 175 Constantin Sava [i Constantin Monac. Romeo Raicu.. Vlad. Am v\zut `n fa]\ dou\ camioane `n partea ocupat\ de manifestan]i cu dou\ pancarte mari. strig\te. pentru c\ am auzit zgo- mot [i vaietele unui om care era t`r`t de doi dintre \[tia. pe scuar.) 176 Ibidem. `ntre]inut [i luptat `n punctele de rezisten]\ de pe Bulevardul Magheru. Totodat\. era `ntuneric. Ceau[escu va ie[i furios din birou [i-l va chema din nou pe generalul Neagoe. op. Am observat cum s-a aruncat [i din balcoane. cred c\ asta le-a fost indica]ia dat\ de el lui Neagoe. pp. Silaghi – erau `ns\ tineri cu experien]a evit\rii contactului cu for]ele de ordine. care au provocat.

cu sublinierea provenien]ei lor din lumea interlop\ pentru ca rolul lor s\ fie mini- malizat.. au continuat apoi cu discreditarea acestor oameni. Deoarece mi[c\rile [efului Departamen- tului Securit\]ii Statului sunt importante `n orice circumstan]e. Pe caldar`m. 90/8. ~n cazul `n care accept\m c\ num\rul copiilor [i al adolescen]ilor era foarte mare.1994. Am strigat diferite sloganuri. de spirit revolu]ionar. „bi[ni]ari“. nu se `ntunecase. nu trebuie s\ uit\m c\ teza „revoltei spontane“ are nevoie de masse `n mi[care. reducerea evenimentului la dimensiunile sale reale [i la autorii autentici. `n dreptul baricadei era lume. ~n zona autorit\]ilor s-a pe- trecut. pe trotuare. nu prea mult\.. fapt pentru care. De aici `nainte lucrurile s-au desf\[urat. Aici erau foarte mul]i tineri [i copii de 10-12 ani.. Audiere Petre Roman. circa 200 de persoane..03. st\ri care nu au fost `n realitate prezente `n noaptea de 21 decembrie 1989. familiari ai lumii interlope. precum [i inten]ia de a „`nnobila“ actele revolu]ionare de la Inter. c`nd. Cred c\ era `nainte de 17. iar pe bari- cad\ vreo 300-500. Meritul lor nu este mai mic pentru asta. Stenograma nr. .00. Nici nu cred c\ se ajungea la un rezul- tat victorios f\r\ ei. ~ntre ace[tia m-am dus [i eu. o serie de fapte care ne pot ajuta s\ recon- stituim c`te ceva din mecanismele represiunii acelei nop]i de 21 spre 22 decembrie 1989. 4. Ca [i la Timi[oara. am 177 Arh. de popula]ie. Totodat\. `n acela[i timp. va trebui s\ admitem [i c\ num\rul revolu]ionarilor maturi era extrem de mic! Traseul generalului Iulian Vlad. O imagine credibil\ a nucleului de la baricad\ a fost prezentat\ de Petre Roman: „Era situa]ia urm\toare: `n fa]a baraju- lui. nucleul dur [i curajos al manifestan]ilor a fost format din tineri cu antecedente penale. se adunaser\ c`teva mii de persoane. cum li se spunea pe vremea aceea. nu convine tezei populiste. p. Persoanele de la baricad\ erau decise `mpotriva dictaturii. SR. care era `n acela[i timp [i un fel de baricad\ din tot felul de obiecte `n dreptul Restaurantului Dun\rea [i spre Teatrul Na]ional. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 287 de a `nfrumuse]a revolu]ia cu mii de studen]i [i tineri entuzia[ti. un num\r de studen]i [i adul]i – `ntre care m\ num\ram [i eu“177. o bun\ parte cam de 14-16 ani.

cum se trage. sta]ion`nd `n biroul Direc]iei V din cl\dire. La un moment dat. TAB. avea urm\toarea configura]ie: `n fa]a ma- nifestan]ilor erau cei de la Academia Militar\. [eful statului a sim]it nevoia s\ organizeze o nou\ teleconferin]\. [i anume `nfiin]area de c\tre Ceau[escu a unui comandament unic. El este legat nemijlocit de existen]a unei telecon- ferin]e ]inute la ora 18. c\ a fost v\zut la Inter. S-a postat `n dreptul restaurantului sportiv de la intrarea pe strada Ion C`mpineanu de unde a observat evenimentele [i unde probabil a fost v\zut de unii martori. ~n spatele lor erau TAB-uri. al\turi de Tudor Postelnicu. dou\ grupuri masive [i al]i militari cu petli]e negre [i apoi `n spate pompierii. c\ ar fi dormit `ntr-o camer\ pe scaune. pentru c\ este vorba de comandamentul de represiune de la Bucure[ti.288 ALEX MIHAI STOENESCU `ncercat s\ reconstitui traseul lui din acea noapte. i-a propus s\ mearg\ la baricad\ pentru a vedea ce se `nt`mpl\. Deci. solda]i. Chemarea insistent\ a generalului Vlad la CC se datora unei situa]ii pe care el nu o cuno[tea. a hot\r`t s\ se duc\ la CC. Problema comanda- mentului pe care `l conducea generalul Vasile Milea are nevoie de o clarificare. Dup\ spargerea baricadei s-a `ntors `n cl\direa CC. c`nd. moment pe care `l putem individualiza prin apari]ia baricadei de la Inter [i mai mult ca sigur prin infor- marea lui Ceau[escu asupra bloc\rii Bulevardului Magheru. de unde a vorbit la telefoane cu teritoriul. Stenograma ei ne dezv\luie ast\zi. Constituirea Comandamentului unic.00 din seara de 21 decembrie. Pe parcursul cercet\rii mele am g\sit o sumedenie de afirma]ii. la insisten]ele lui Milea [i sub pretextul c\ are nevoie de instalarea unor comunica]ii. condus de generalul Vasile Milea. date despre apari]iile generalului Iulian Vlad `n mai multe locuri: `n cl\direa BCU. Dispozitivul militar de la baricad\. v\zut de el [i descris la proces. Generalul Vlad nu a p\r\sit biroul s\u `nainte de ora 18. cu mai mult\ claritate dec`t alte . comandantul USLA. dou\-trei deta- [amente compacte. Era apoi un bloc masiv de solda]i de infanterie. FOI. `n fa]a lor era deta[amentul FOI. `nainte de miezul nop]ii. st`nd [i urm\rind ce se `nt`mpl\.00 `n cl\direa CC al PCR. cum se sparge baricada. Academia Militar\. colonelul Ardeleanu. ~n acel moment al zilei de 21 decembrie 1989.

dar cuprinz`nd pe cei mai buni activi[ti de partid. care au fost `n[ela]i [i sunt `n[ela]i de grup\rile [i agenturile str\ine. cu for]e pro- prii. Trebuie s\ l\murim oamenii. Aceste m\suri trebuie s\ se `ndeplineasc\ `ncep`nd din aceast\ sear\. dar trebuie folo- site toate mijloacele. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 289 texte similare. El a `nceput prin a preciza c\ nu mai are nici o rezerv\ `n privin]a implic\rii str\ine `n evenimente. a ora[elor. Explica]ia acestei formul\ri vine din faptul c\ la acea or\ fuseser\ re]inu]i deja mai mul]i cet\]eni str\ini. trebuie s\ asigure ordinea `n `ntreprinderi [i `n ora[e [i s\ fie doar sprijinite. a independen]ei [i suveranit\]ii ]\rii. Vom reproduce mai multe pasaje care se constituie `n esen]a mesajului lui Nicolae Ceau[escu din acea sear\: „S\ se constituie grupe de ap\rare a bunurilor `ntregului popor. Dar tema central\ a discursului lui Ceau[escu la teleconferin]\ a fost mobilizarea activului de partid [i constituirea unor deta[amente de lupt\ ale activi[tilor de partid. spre a-l infuen]a [i a-l atrage `n diferite ac]iuni. Ac]iona]i deci `n comun. membri ai unor ambasade occidentale – francezi. unii dintre ei av`nd arme asupra lor. ar\t`nd c\ „folosind agentura de care dispun [i tot felul de cercuri reac]ionare.“ „Acestea sunt deta[amente de lupt\ [i ac]iune. c`nd trebuie s\ fie create toate aceste grupe. a socialismului. Ele. la ce se g`ndea Ceau[escu `n acele momente drama- tice [i care erau inten]iile lui. care trebuie s\ fie demascate cu toate for]ele. ei se `ndreapt\ `n primul r`nd spre tineret. Deta[amentele de lupt\ trebuie s\ fie . americani –. britanici. Baza trebuie s\ fie grupele sau deta[amentele de ap\rare a propriet\]ii [i avu]iei `ntregului popor.“ „Repet `nc\ o dat\: nu exist\ dec`t o singur\ cale – lupta. pentru a-[i putea realiza obiectivele“. a socialismului [i independen]ei. dar s\ vorbim deschis [i s\ izol\m aceste grup\ri.“ „Nu trebuie s\ se ajung\ la folosirea armelor. a suvera- nit\]ii ]\rii. bazate pe grupe patriotice. de unit\]ile Ministerului de Interne [i de unit\]ile militare. acolo unde este necesar. pe cei mai buni oameni ai muncii din toate domeniile.

2001. dar tot el spune foarte clar c\ aceste deta[a- mente de activi[ti ai partidului vor fi `n centrul luptei. de for]ele MI [i ale Armatei! Este o r\sturnare radical\ `n spusele lui Ceau[escu. Axioma Edit. a[adar. ~n aceast\ teleconferin]\ nu este vorba de G\r- zile patriotice obi[nuite. fiind doar ele sprijinite. av`nd `n vedere c\. El spune c\ nu trebuie s\ se foloseasc\ focul – ceea ce era imposibil. participase la o aplica]ie militar\ `n prezen]a lui 178 Toate citatele dup\ Constantin Sava [i Constantin Monac. ci de constituirea unor deta[amente for- mate din activi[ti de partid [i `narmate. trebuie subliniat cu insisten]\ c\ aceste grupuri [i deta[amente ale partidului nu erau G\rzile patriotice cunoscute.) . a fost „prelucrat\“ de ofi]eri ai MApN dup\ revolu]ie. Din p\cate. 197-203. care se aflau `n alarm\ `nc\ de noaptea trecut\ [i care aveau un cadru organizat de adunare [i func]ionare. omor`nd oameni.290 ALEX MIHAI STOENESCU deta[amente dotate cu tot ce este necesar pentru a impune ordinea [i disciplina. av`nd `n vedere misiunea pe care le-o d\dea –. deoarece erau civili [i ac]ionau cu armele ascunse pe sub haine. t\ind sau ad\ugînd pasaje complet str\ine textului. ~n fapt. ~n timpul audierii colonelului Goran `n ziua de 4 mai 1994. Ed. (Stenograma. Este perfect posibil ca din r`ndurile lor s\ fi fost selecta]i apoi [i indivizii care au participat la fenomenul „terorist“. ei fiind identifica]i invariabil ca „securi[ti“. unde este nevoie. ca [i alte documente ale acestei perioade. va `ncerca cu insisten]\ s\ atace aceast\ problem\. senatorul Pl\tic\-Vidovici. cercetarea trebuie s\ se fac\ pe aceste documente.“178 Aceste reveniri obsesive ale lui Ceau[escu pe tema grupurilor sau deta[amentelor de lupt\ care trebuie constituite nu erau `nt`m- pl\toare. `n urm\ cu mai mul]i ani. Avem. de a face cu punerea `n aplicare a unui ordin secret care prevedea `narmarea activi[tilor de partid [i dreptul acestora de a deschide focul. pp. de a ucide? Este posibil ca ace[ti activi[ti de partid s\ fi ac]ionat `n diferite locuri din Bucure[ti [i din ]ar\. Bucure[ti. fost ofi]er MApN. Revolu]ia român\ din decembrie 1989 retr\it\ prin documente [i m\rturii. care aveau misiuni spe- cifice de ap\rare a teritoriului `n sprijinul unit\]ilor militare aflate `n situa]ii de lupt\.

Dac\ vrem. s\ introducem ipoteza folosirii de c\tre civili a armelor `mpotriva manifestan]ilor din decembrie. ap\rute cu ocazia cercet\rilor [i verific\rilor efectuate. patru.. exista un armament care avea urm\toarea destina]ie: pentru activi[tii de partid. Era un num\r. plasamentul [i destina]ia lui. 90/4 mai 1994.a. Stenograma nr.). pe timpul execut\rii focurilor de avertisment de c\tre 179 Arh. trebuie s\ privim din nou c\tre Armat\. `n situa]ii de lupt\ neconven]ional\. la nivel de jude] de trei. La aplica]ia de la Maramure[ au fost folosi]i `ntr-adev\r activi[ti de partid. 73. pe care eu `l [tiam mai dinainte (este vorba de aplica]ia militar\ la care participaser\ forma]iuni de activi[ti de partid `nar- ma]i.“179 Toate documentele cunoscute despre implicarea unor civili `n ac]iuni militare se refer\ exclusiv la G\rzile patriotice. noi sau Pl\tic\-Vidovici. a[ putea spune. Armele [i muni]ia acestor forma]iuni nu st\teau `n acela[i loc. Eu a[ voi s\ l\murim odat\ pentru totdeauna o chestie: dup\ modelul de la Maramure[. Ceau[escu a aprobat ca muni]ia pentru armamentul G\rzilor patriotice.. domnule colonel. SR. a rezultat c\. aflat `n `ntre- prinderi. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 291 Ceau[escu [i a generalului Olteanu. Represiunea din noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 Sinteza Ministerului de Interne ajunge la o concluzie surprin- z\toare `n leg\tur\ cu cel pu]in o parte din mor]ii de la Inter: „Din unele date. s\ fie depozitat\ `n unit\]ile militare. la care se simulase lupta unor forma]iuni compuse exclusiv din activi[ti de partid `narma]i: „Dl Pl\tic\: Nu m\ refer la pistolet. cinci oameni care [tiau despre existen]a. p. Audierea colonelului Goran Gheor- ghe. dar pentru a marca misiunile date G\rzilor patriotice. . Din anul 1980. `n teorie. n. la ini]iativa generalului Constantin Olteanu.

respectiv de c\tre cei care au tras de pe sau din cl\dirile apropiate. r\nile. de-\sta.) Eu v\ spun `n calitate de participant [i con- structor al baricadei: p`n\ `n momentul spargerii baricadei. era m\cel.. `mbr\cat `ntr-un pulover de l`n\. tr\g\tor de elit\. ]\r\nesc. armat\. cit. focul a lovit `n partea de jos a corpului uman. p. am fost militar [i sunt [i ast\zi. ]intit. `n dispozitivul de ordine s-au infiltrat persoane civile necunoscute care tr\geau asupra manifestan]ilor. Am [i eu instruc]ie balistic\. to]i oamenii de la nivelul solului – ofi]eri de securitate. din mai multe guri de foc o dat\. Toate erau provocate de sus `n jos. El Al [i Dun\rea. s-a tras foc de intimidare `n sus. pe care am consemnat-o `n ziua de 5 iulie 2004: „Dan Iosif: (. To]i cei 48 de oameni au fost `mpu[ca]i cu arm\ militar\ cu lunet\ de la `n\l]ime. La aceast\ particularitate a folosirii focului – av`nd un evident caracter diversionist – exist\ [i m\rturia revolu]io- narului Dan Iosif. iar eu nu am v\zut pe vreunul tr\g`nd de 180 Colectiv coordonat de generalul de divizie Ion Pitulescu.292 ALEX MIHAI STOENESCU militari apar]in`nd MApN. soldat. Oamenii au c\zut l`ng\ mine. de la trunchi spre bazin. .00 s-a tras `n plin. ~n- truc`t unele persoane care au fost lovite de gloan]e se aflau `n mij- locul grupului de demonstran]i `n momentul r\nirii. dar foc cu foc. Am v\zut clar. AMS: Deci dvs. op. Nu era posibil altfel. S-a tras de sus de pe Pescarul. a c\zut lovit `n stern [i a ie[it glon]ul jos. singura care poate fi dat\ faptului c\ victimele s-au `nregistrat `n cea mai mare parte nu dintre demonstran]ii afla]i `n primele r`nduri“180. de la pulp\ spre genunchi. Dup\ ora 24. mi-a salvat via]a. `n lipsa unor ex- plica]ii plauzibile. Era foc cu foc.. dup\ opera]ia la ochi. prin coloana vertebral\. indubitabil. Pe baricad\ n-a murit nici unul dintre noi. A fost foc `n plin. mili]ie. ~n fa]a mea. Este. Dar n-a fost. ce era. ~n principal. Dac\ se tr\gea foc automat de armat\ `n mul]ime acolo.00 nu s-a tras dec`t izolat. 178. P`n\ la ora 24. lipit de mine a fost un b\iat care a c\zut. afirma]i c\ nu s-a tras foc automat. elevi nu puteau `mpu[ca dec`t oamenii de pe bari- cad\.. DI: Nu s-a tras foc automat. se poate emite [i ipoteza c\ au fost `mpu[cate de sus `n jos.

~nchipui]i-v\ c\ baricada avea trei metri `n\l]ime. fie din arm\ semiautomat\ cu lunet\. tr\g`nd de aproape `n plin. De la sol se puteau r\ni. Restul victi- melor apar]ine unor striviri. Dar focurile trase de cei de jos au fost trase numai `n sus [i numai cu trasoare. generalul Andru]a Ceau[escu ar fi folosit pistoletul pentru a trage `n manifestan]i. de exemplu. arter\). Ea implic\ folosirea unor dispozi- tive speciale dotate cu pistolet. S\ l\murim mai `nt`i problema focurilor trase din mul]ime. av`nd `n vedere distan]a apreciabil\ `ntre manifestan]i [i for]ele de ordine.“181 Cine puteau fi ace[ti tr\g\tori? Cel mai simplu [i facil r\spuns a fost acela c\ erau securi[ti dota]i cu arme cu amortizor sau cu gen]i diplomat `n care se aflau dispozitive ingenioase de tragere. A doua ipotez\. pentru c\ a]i fost [i foarte lucid [i cu o anume preg\tire. Nu a existat a[a ceva. cine [tie cum.. 188-189. teza securi[tilor infiltra]i prin mul]ime [i care tr\geau acoperit este nedemonstrabil\ deocamdat\. Sunt dou\ lucruri diferite. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 293 aproape. inim\. Prin proces s-a stabilit c\. deoarece astfel de infil- tr\ri criminale printre manifestan]i cu folosirea unor arme silen]i- oase exclude posibilitatea ca victimele s\ fi c\zut ca urmare a unor cartu[e de lupt\ (calibrul 7. El nu prea poate omor` dec`t dac\ love[te accidental o parte vital\ a corpului (cap. DI: Absolut! Focurile s-au tras numai de la `n\l]ime. Or. sau prin rico[eu. pornite fie din pistol automat. pentru c\ eram `n fa]a lor. cei `mpu[ca]i `n mijlocul mul- ]imii au c\zut lovi]i de gloan]e militare de r\zboi. Victimele au c\zut lovite cu gloan]e de r\zboi. pp. afirma]i clar c\ victimele au c\zut `mpu[cate de sus. la glezne. Aici intervine o problem\ strict balistic\. cea a tragerilor din apartamente aflate `n blocurile `nvecinate sau de pe blocurile 181 Alex Mihai Stoenescu. ~n plus. focurile mortale. eficacitatea pistoletului este redus\ sub 20-25 de metri. . op. m\ rog. care se infiltrau printre manifestan]i [i ucideau silen]ios. A[adar. `mpu[ca numai la picioare. cit. c\lc\ri cu autovehicule. AMS: Ca martor calificat.62). El `ns\ nu putea lovi dec`t persoane aflate `n marginea grupului de manifestan]i.

Nu avem astfel de victime – focul a fost perpendicular. cu proces-verbal din care rezult\ c\ nu au fost folosite. nu se poate presupune dec`t foc de diversiune tras de ace[tia. A[a ceva se cump\ra `n România prin `ntreprinderile comerciale ale Armatei. Mai inter- vine [i aspectul colateral c\ `n zon\ sunt [i arbori `nal]i. Dac\ asupra loca]iei „Pescarul“ lucrurile pot fi discutabile. Cel mult pot fi ]inti]i oamenii afla]i pe trotuarul de vizavi. cu arme dotate cu lunet\ [i sistem de ochire `n infraro[u. dar nu s-a produs vreo prob\ privind existen]a acestor arme `n dotarea Securit\]ii. fie datorit\ configura]iei acoperi[ului. cea care oferea cea mai bun\ [i direct\ perspectiv\ asupra spa]iului dintre baricad\ [i Pia]a Universit\]ii. dar se love[te [i ea de ni[te am\nunte greu de `nl\turat. plin de jurnali[ti str\ini [i de diferite persoane cu pa[aport. `n privin]a unor trageri din Hotelul Intercontinental.294 ALEX MIHAI STOENESCU respective pare mai credibil\. A fost vizat chiar ministrul Ap\r\rii. fie din camere. dec`t cele sigilate [i predate tot Armatei. . Eviden]a lor se afla tot acolo. era imposibil s\ se trag\ f\r\ s\ fie observat de numero[ii operatori str\ini care filmau. de pe fa]ada de sud a Blocului „Société Générale“. Din relat\rile martorilor rezult\ c\ mul]i cet\]eni din blocurile respective aruncau cu obiecte. pentru intimidarea ataca- torilor. Pe desenul-reconstituire pus la dispozi]ie senatorului Sergiu Nicolaescu de speciali[ti ai Armatei – f\r\ a se preciza din p\cate ora instantaneului grafic – apar dou\ loca]ii din care s-ar fi tras `n manifestan]i: una este `n Hotelul Intercontinental (!). nu `n diagonal\. fie de pe terasa Hotelului Intercontinental. Tot din blocurile respective se filma – probabil de ziari[ti str\ini. fie datorit\ faptului c\ acoperi[ul este arhitectonic retras `n compara]ie cu planul fa]adei. Am avea de-a face. Prin urmare. precum [i faptul c\ toate aceste acte criminale s-au produs pe `ntuneric. acesta a dat ordin s\ se trag\ salve de arm\ automat\ `n sus. cum este Blocul „Dun\rea“ sau Blocul „Société Générale“ („Creditul minier“) – cel mai adesea indicat – nu se poate trage `n jos. cealalt\ este de la etajele 4 [i 6 ale Blocului „Pescarul“. Mai intervine un detaliu: de pe blocurile adiacente bulevar- dului. ~n plus. aflate `n subordinea generalului Victor St\nculescu. cu sticle `n militari. a[adar.

c`t [i prin ordine scrise. ci [i practice: Este obligatoriu s\ fi existat un plan anterior. Este ilogic ca omul acuzat de tr\dare. care a ac]ionat dup\ CPEx-ul din 17 decembrie clar `mpotriva lui Ceau[escu – poate nu ostentativ [i decisiv. Dac\ dorea s\ participe la represiune. Planul de asi- gurare a zonelor centrale. cum li se spune impropriu. nu avea nici un sens [i ar fi complet paradoxal. trebuie s\ accept\m c\ ei au ac]ionat `n anumite condi]ii. `nc\ de la declan[area incidentelor de la Timi[oara. ie[it din dimensiunile unei g`ndiri normale. at`t prin ordine verbale proprii. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 295 Dar. Nu avea nici un mobil. Nu existau apartamente goale sau locuite de colaboratori ne[tiu]i ai Securit\]ii `n cele dou\ blocuri din zona baricadei. care nu sunt doar logice. dar sigur prin retragerea Securit\]ii din mecanismul represiunii cu foc – s\ dea un ordin de `mpu[care a unor manifestan]i din mul]ime. Nu existau obiective de importan]\ strategic\ `n aceast\ zon\. Nu avem nici o m\rturie postdecembrist\ de la vreun locatar de acolo care s\ semnaleze c\ de la apartamentul al\turat s-a tras sau c\ vreun vecin era suspect. `ns\ at`t Procuratura. „Echipele de luneti[ti“. Ceau[escu circula pe Calea Victoriei. presupun`nd c\ au fost ceea ce numim generic „securi[ti“. trebuie s\ fi tras `n afara ordinului superior. Vlad ordona trupelor aflate `n strad\ s\ trag\. Lista caselor conspirative ale Se- curit\]ii. Oric`t de mult am detesta Securitatea. Chiar [i atunci c`nd se ducea la [antierul „Casa Poporului“. precum [i lista locurilor de unde s-a tras dup\ 22 decem- brie – ipotetice liste aflate `n posesia lui Sergiu Nicolaescu – nu con]in loca]ii din cele dou\ blocuri. c`t [i Comisia senatorial\ afirm\ cu claritate c\ toat\ muni]ia trupelor de . planul de siguran]\ `nscris `n perimetrul afectat lupt\torilor unei gherile urbane pentru situa]ie de r\zboi sau pur [i simplu planul pentru asigurarea traseelor [efului statului nu cuprindeau Bulevardul Magheru `n dreptul S\lii Dalles sau a Hotelului Intercontinental. suntem nevoi]i s\ constat\m multitudinea de argu- mente care pledeaz\ `n favoarea ac]iunii de neexecutare a ordinelor din partea generalului Vlad. iar Ceau[escu nu circula pe la Pia]a Universit\]ii.

Este o ipotez\ plauzibil\. presupun`nd c\ [tia. generalul Bucurescu. ]i se vede arma. Ordinul putea fi dat peste capul [efului DSS. al]i [efi importan]i. iar unul dintre ele l-a lovit pe Milea.. p. Am`ndoi puteau da ordin unor forma]iuni secrete. Dar. vezi c\ te v\d. Ardeleanu tremura 182 Sergiu Nicolaescu. am primit ordinul s\ verific parcul auto al USLA [i al Direc]iei V. Aici intervin m\r- turiile f\cute de ofi]erii MApN de la baricad\. retrage-te». Am ajuns acolo `mpreun\ cu colonelul inginer Blaga Aurel. Avea tr\g\tori pe blocuri [i comunica cu ei printr-o sta]ie `nalt\. ordinul de folosire a lor s-a dat tot peste capul lui. [eful Securit\]ii Bucure[ti. `ntre care [i maiorul Am\riuc\i. „operativi“. preg\tite din timp pentru astfel de asasinate. Peste generalul Vlad puteau s\ dea un astfel de ordin Postelnicu [i Ceau[escu. `ns\ ea ne introduce `ntr-un alt domeniu al sistemului de putere comunist [i anume `n domeniul politic. m\rturii puse la dispozi]ia comisiei militare conduse de generalul Costache Codrescu. La un moment dat. adic\ peste ceea ce numim `ntr-un cuv`nt Securitatea. au fost identifica]i de Comisia parlamentar\ ca ascunz`ndu-se. . a avut loc incidentul cu cet\]enii care au aruncat de sus cu obiecte. probabil c\ era o R 105. f\r\ s\ lipseasc\ un cartu[. La USLA era deja colonelul Z\treanu. Puteau fi ele din interiorul Securit\]ii. Trosca vorbea cu tr\g\torii lui [i Am\riuc\i l-a auzit spun`nd: «M\i. Cartea revolu]iei române. din partea MStM. Cum cercetarea s-a f\cut pe timpul ministeriatului generalului Niculae Spiroiu.. ~n plus. adic\ av`nd sarcini directe `n conducerea unor for]e aflate `n strad\. Atunci Milea a dat ordin s\ se trag\ `n sus. a[ezat\ pe asfalt. Greu de crezut c\ nu [tia. am apelat la amintirile acestuia: „Mie mi-au spus [i Am\riuc\i [i Ciuperceanu c\ l-au v\- zut la baricad\ pe Trosca. Ulterior. p\r\sind comanda [i refuz`nd implicarea182.296 ALEX MIHAI STOENESCU Securitate a fost num\rat\ [i verificat\.. prin care se auzeau [i comunica]iile sta]iilor de pe ma[inile MI [i ale Securit\]ii. prin 28 sau 29 decembrie. 124. [eful dispozitivului de securitate din perimetru. [i Vlad s\ nu [tie de existen]a lor? Este de precizat aici c\ generalul Vlad a r\spuns mult timp de sistemul [i procesul de instruc]ie `n cadrul Ministerului de Interne. [i colonelul Goran.

versiunea relatat\ de ofi]eri generalului Spiroiu trebuie s\ fie cea care se afl\ la originea afirma]iilor din cartea Armata român\ `n revolu]ia din decembrie 1989. Acolo a `nt`lnit o fat\ care lucra cu acea sta]ie R105. a fost colonelul Ardeleanu. Ciuperceanu spunea c\ a fost omor`t\“. O alt\ versiune vorbe[te despre activi[ti de partid `narma]i. Ne imagin\m totu[i cu greu ni[te muncitori care execut\ trageri din locuri mascate cu pu[ti dotate cu infraro[ii. {tim sigur c\ nu a primit un astfel de ordin de la generalul Vlad. Puteau fi `ns\ ofi]eri de rezerv\. Trosca nu comunica prin sta]ia R105 – am stabilit tot pe baza m\rturiei generalului Spiroiu c\ zona era bruiat\ –. coopta]i `ntr-o organiza]ie secret\. cel care i-a ordonat lui Trosca s\ ac]ioneze diversionist. Ulterior am aflat c\ acea fat\ a murit suspect. mai mult ca sigur. chiar [i cu unele sl\biciuni. Oricum. unde se acre- diteaz\ existen]a tr\g\torilor de la USLA `n blocurile de deasupra baricadei. sta]ie de batalion de la Armat\. [i s-a mai lini[tit. nenorocitule!». Ajungem `ns\ la acela[i cap. Am f\cut leg\tura cu pre- zen]a lui Trosca la baricad\. maiorul Ciuperceanu mi-a relatat c\ a fost trimis la garajul (MI) de pe strada Porumbaru. [i asculta comunica]iile ma[inilor serviciului. ~l vedeam pentru prima oar\. dac\ lucrurile au stat a[a. Ce altceva puteau fi „deta[amentele de lupt\“ ap\rute `n discursul lui Ceau[escu de la teleconferin]\? Cine a avut curajul [i preg\tirea s\ trag\ cu s`nge rece `n oameni ne`narma]i `n noaptea de 21 spre 22 decembrie. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 297 ca varga. ~n al doilea r`nd. ~n sf`r[it. Securitatea afirm\ c\ ace[ti oameni nu erau români [i c\ numai ei puteau avea un motiv s\ omoare români nevinova]i [i `n 21 decembrie – pentru a crea diversiunea necesar\ . a tras [i dup\ 22 decembrie. La Direc]ia V a fost trimis maiorul inginer T\taru. i-am spus c\ am venit s\ verific\m parcul auto. Tot `n perioada aceea. dar eu atunci nu-mi d\deam seama. figur\ extrem de dubioas\ a evenimentelor. Credea c\ am venit s\-l arest\m [i l-am [i `ntrebat de ce se agit\ a[a mult. la aceea[i comand\ – partidul. cu focuri trase de pe blocuri. Ea a povestit c\ la acea sta]ie a auzit omor`rea lui Trosca [i strig\tele acestuia c\tre Ardeleanu: «M-ai tr\dat. Arde- leanu avea ceva pe con[tiin]\. ci prin sta]iile portabile aflate `ntr-adev\r `n dotarea USLA.

nu le lu\m `n considerare. Poate accepta cineva ra]ional. lovind copacii sau asfaltul. cu luciditate [i obiectivitate. [i mergem `n calculul nos- tru pe cifra minim\. Rezult\ c\ acele 148 de cartu[e au fost trase de 21 de tr\g\tori. Ea demonstreaz\ `nc\ o dat\ exis- ten]a unui foc automat tras de jos. `n fug\ spre lateral sau `n lungul bulevardului. Ei erau sau ac]ionau sub comand\ sovietic\.298 ALEX MIHAI STOENESCU r\sturn\rii lui Ceau[escu –. ~n momentul spargerii baricadei [i deschiderii focului asupra manifestan]ilor s-au `nregistrat 148 de r\ni]i [i mor]i. o adev\rat\ mul- ]ime de oameni dota]i cu pu[ti cu lunet\ `n infraro[u? Poate crede cineva c\ au existat 21 de apartamente de bloc [i camere de hotel din care s\ se fi tras sau s\ fi urcat 21 de oameni pe acoperi[uri f\r\ s\ fie observa]i? Chiar dac\ am face acela[i calcul invers. c\ focul a fost selectiv – adic\ tr\g\torul [i-a ales victima. Presupun`nd c\ fiecare a fost lovit de un singur glon] – de[i [tim c\ unele victime au fost lovite de mai multe – `nseamn\ c\ avem cel pu]in 148 de gloan]e trase [i care [i-au lovit ]inta. este categoric – nu! Teza privind tragerile de pe cl\direa Restaurantului Pescarul sau de la blocul cu banca francez\ de c\tre tr\g\tori ai Securit\]ii este foarte sub]ire. pentru ambele ipoteze. a ]intit [i a tras –. La aceste ipoteze se adaug\ [i problemele pe care le ridic\ un calcul balistic simplu. pentru a asigura succesul noii puteri instalate. dar nu poate fi exclus\. Nu mai punem la socoteal\ gloan]ele care nu au lovit ]intele [i au fost v\zute de mar- torii oculari `nfig`ndu-se `n cl\diri. Av`nd `n vedere c\ un `nc\rc\tor al pu[tii semiautomate cu lunet\ are 7 cartu[e. matematica arat\ c\ un astfel de tr\g\tor nu putea trage `n cele 2-3 minute de foc dec`t un `nc\rc\tor. De[i ele au existat. din 4 `nc\rc\toare fiecare? R\spunsul. c\ `n blocul Pescarul [i la Hotelul Intercontinental au fost 21 de tr\g\tori. [i c\ victimele erau `n mi[care. pe timpul c\ruia c`]iva tr\g\tori luneti[ti s\ fi tras [i ei selectiv . puteau ei s\ trag\ `n c`teva minute foc selectiv. care se sprijin\ pe un argument irefutabil – matematica. conside- r`nd ra]ional c\ tr\g\torii uciga[i au fost 5 sau 6. din r`ndul for]elor de represiune. pe timp de noapte. [i dup\ 22 decembrie. dec`t 7 cartu[e.

supravie]uie[te `ns\ foarte clar\ existen]a focului tras de jos. de procedur\ interna]ional\. argumentele strict militare. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 299 c`teva focuri. Armata României a constatat cu surprindere c\ procedurile acestei organiza]ii [i. nu a fost vizat [i lovit? Chiar Dan Iosif a declarat c\ a stat ore `n [ir pe v`rful baricadei [i nu a tras nimeni `n el. n-au putut fi folosite. ridic\ semne de `ntrebare asupra ilegitimit\]ii deschiderii focului la Timi[oara [i Bucure[ti. nici unul dintre liderii baricadei nu a fost atins. [i la Bucure[ti). trecut\ de la regimul comunist `n Organiza]ia Tratatului Nord Atlantic. ale Armatei SUA. Se ridic\ `ns\ `ntrebarea legitim\: ce rost aveau ni[te trageri cu arme dotate cu lunet\ `n infraro[u. Cine avea interesul s\ fac\ alte victime dec`t autorii baricadei care blocau artera principal\ a Capitalei [i `l scoteau din min]i pe Nicolae Ceau[escu? ~n acest loc suntem nevoi]i s\ aducem `n planul analizei [i o chestiune juridic\ sensibil\. admi]`nd existen]a unor tr\g\tori de elit\. [i la Bucure[ti). Sergiu Nicolaescu afirm\ c\ liderii de la baricad\ erau `mbr\ca]i strident. Ea este provocat\ de situa]ia special\ `n care se afl\ Armata român\. spray-ul cu extract de ardei iute (nu era opera]ional la acea dat\). at`ta timp c`t de la sol se tr\gea foc automat direct? Ce explica]ie poate g\si. `n particular. `n plan orizontal. Iat\. de exemplu. Despre ce este vorba? Procedurile Armatei americane pentru situa]ii de confruntare cu tulbur\ri civile se potrivesc cu cele aplicate de trupele Armatei române la Timi[oara [i Bucure[ti! Exist`nd un decalaj `ntre momentul proceselor pentru evenimentele din decembrie [i intrarea României `n NATO. uti- lizarea focului ochit cu scopul de a r\ni persoane ostile (este cazul focurilor trase izolat cu PSL-uri!). care sunt regulile de angajare a for]elor Armatei ameri- cane `n situa]ii de confruntare cu grupuri numeroase de persoane: avertizare verbal\ (s-a aplicat [i la Timi[oara. oricine. De[i r\m`ne nebuloas\ existen]a acestor tr\g\tori. astfel `nc`t ar fi fost o ]int\ cu at`t mai u[oar\ pentru un lunetist. bastonul cu [ocuri electrice (nu era `n dotarea for]elor de ordine române). Odat\ intrat\ `n NATO. focul de avertizare (s-a aplicat [i la Timi[oara. utilizarea focului ochit pentru a . de- monstra]ie de for]\ (s-a aplicat [i la Timi[oara. la faptul c\. [i la Bucure[ti).

SUA. „~mpotriva cui?“ – se `ntreab\ pe bun\ drep- tate autorii militari. Militar\. nu avea cum s\ ajung\ direct `n România. Bucure[ti. 139. Astfel. ~mpotriva imperialismului occidental. pp. (Textul reproduce regulile ROE Training. Militar\. p. care ar fi ac]ionat pentru r\sturnarea regimului. deoarece „NATO nu-[i propunea a[a ceva. colonel Teodor Frunzeti. Ac]iunile militare altele decît r\zboiul.300 ALEX MIHAI STOENESCU ucide persoane ostile (este ceea ce concluzioneaz\ Sec]ia Parchetelor Militare. Problema juridic\ extrem de grav\. `n legile statului [i `n 183 General Eugen B\d\lan. „toate deciziile de acest tip au valoare juridic\“184. focul de secerare. Ed. iar pe de alt\ parte. prin care se `n]elegea. este interzis (este cazul de dup\ spargerea baricadei). aceast\ inter- pretare nu are nici un temei logic [i nici nu corespunde situa]iei reale existente `n acea perioad\. p. Sunt dou\ aspecte care trebuie l\murite aici: `n primul r`nd. 29. Fort Leavenworth. . Bucure[ti. 1968–1989. `n condi]iile aplic\rii ei legitime (la Bucure[ti nu au existat legea [i ordinele legale prin care trupele MApN au fost puse `n situa]ia de a executa foc `n cazul de tulburare civil\ din noaptea de 21 spre 22 decembrie). 185 General Ion Gheorghe. 2001. I s-a mai atribuit Armatei române [i o misiune specific\ – ap\rarea „cuceririlor revolu]ionare ale poporului român“. dar nu corespunde realit\]ii de la baricad\)183. pentru care Nicolae Ceau[escu `[i merita moartea. a independen]ei [i suveranit\]ii na]ionale `mpotriva oric\rei agresiuni“. Doctrina militar\ româneasc\. `n lucrarea dedi- cat\ Doctrinei militare române[ti. toate procedurile americane se sprijin\ pe legisla]ia interna]ional\ [i na]ional\. a fost explicat\ clar tot de autori militari califica]i. focul automat [i direct asupra grupurilor de persoane ostile. Center for Army Lessons Learned. Nic\ieri. A[a cum arat\ cei doi autori militari români cita]i. Al doilea inamic putea fi o for]\ intern\. Kansas. 1999. iar membrii CPEx puteau avea aceea[i soart\. misiunea fundamental\ a Armatei române `n perioada regimului Ceau[escu era „ap\rarea integrit\]ii teritoriale a României. 27-28. f\r\ s\ se confrunte mai `nt`i cu alte state din Tratatul de la Var[ovia. chiar dac\ [i-ar fi propus. `n al doilea r`nd. Ed. era un nonsens strategic. „Dup\ opinia noastr\. de fapt. ap\rarea or`nduirii comuniste.) 184 Ibidem. ceea ce ar fi dus la o conflagra]ie globa- l\“185. general Corneliu Soare.

poate a[ fi tentat s\ zic c\ nu erau de-ai no[tri.. ~n timpul manifesta]iei de la Inter. Sahia. Nu pot s\ spun. fiind mai mult ca sigur confundat cu un ofi]er al Filajului. barb\. 186 Ibidem. Erau efectiv executan]i. auto- turisme care fuseser\ semnalate [i mai devreme. cum v-am spus: s-au str`ns `ntr-un punct pe Bati[tei. Nu am elemente s\ sus]in. c\ciul\ de docher. Nu m\ `ntreba]i c\ nu [tiu. Montanu a putut asista probabil datorit\ felului cum era `mbr\cat [i cum ar\ta: „cizme militare peste pantaloni. Audiere Montanu Mihail. Erau probabil la observare. motiv pentru care a fost l\sat `n pace. nu se mai vedea ca lumea. organiza]ii. foarte multe Dacii cu c`te patru tipi care pendulau pe zon\. {i totu[i. nu exist\ vreo prevedere prin care armata s\ fie obligat\ a lupta `mpotriva propriului popor sau a unor cate- gorii. pe dup\ Inter. Stenograma nr.1993. dup\ ce fusese 1 noaptea. ~n col]. p. Gabrielescu: Ce f\ceau? Montanu: Deci. 187 Arh. 5. au oprit dou\ ma[ini din care au ie[it c`te doi in[i civili care s-au ata[at unui grup aflat acolo. SR. p. scurt\ v\tuit\ de camuflaj“. Sabin Ivan: Crede]i c\ tr\geau din buzunar cumva? Montanu: Nu am v\zut. am mai ie[it pu]in `n Rosetti s\ v\d cam care e pulsul [i ce se `nt`mpl\. 140. Astfel. c`te doi `n mul]ime. Mihai Montanu a surprins o scen\ cu totul stranie. care era la gura de metrou [i disp\reau c`te unul. grupuri ale popula]iei“186. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 301 regulamentele militare. Dar era [i `ntune- ric. `n timpul zilei. iar pe Rosetti spre intersec]ia cu Al. . de p\m`nt. dup\ care se re`ntorceau. De[i. Posibil. el a putut povesti membrilor Comisiei senato- riale acest episod neobi[nuit: „Sabin Ivan: A]i recunoscut pe cei din cele dou\ ma[ini? Montanu: Nu. Re`ntoarcerea lor coincidea cu ]ipetele mul]imii [i cu scoaterea pe bra]e a c`te unuia din mul]ime. la o prim\ tentativ\.“187 „Daciile“ din Pia]a Rosetti apar]ineau Consulatului URSS. Greu de spus de partea cui erau. a[a.XI.. dup\ ce ne-am `mpr\[tiat din Gr\dina Icoanei. 14/10.

00 [i 02. astfel c\ am aflat repede: ma[ina apar]inea Consulatului URSS. erau basarabeni. AMS: Nu-i evacuau. Mili]ienii au raportat num\rul ma[inii. St`nd pe sta]ie `n noaptea de 21 spre 22 decembrie. {tefan Alexie: Eram `n anticamera biroului lui Iulian Vlad. De altfel. `n momentul acela. Cel care [tie exact este un tip de la mili]ie. pe circuitul de informa]ii larg. `i alergau cu tancurile. Stamatoiu. Echipajul comunica `ns\ c\ `n zona Rosetti au fost opri]i de o ma[in\ Dacia cu num\r de TC (taxi consular). AMS: V\ confirm c\ a fost un echipaj de mili]ie acolo. {A: Era `n momentul `n care se evacua lumea de la Inter. [i pe frecven]a Mili]iei. n. toate comu- nica]iile le f\ceam pe frecven]a Mili]iei.“188 Comisia senatorial\ instituit\ pentru reconstituirea evenimen- telor din decembrie 1989 a consemnat implicarea unor cet\]eni str\ini `n grupurile de manifestan]i de la Inter [i Pia]a Universit\]ii.302 ALEX MIHAI STOENESCU ac]ion`nd `n zona Prim\riei Generale [i pe Bulevardul 6 Martie `n sus. cred c\ era [i Goran. Iat\ ce mi-a declarat generalul Alexie `n ziua de 17 ianuarie 2004: „AMS: Spune]i-mi ceva despre cazul Rosetti. intr\ pe comuni- ca]ie un echipaj de mili]ie din Pia]a Rosetti. undeva `ntre orele 01. 188 Alex Mihai Stoenescu. aveam sta]iile deschise [i pe frecven]a noastr\. `napoi!». Mortoiu. 107. domnule general! Dac\ pot determina ora la care au fost alerga]i de tancuri. a unui magazin de semin]e. . S-au dat jos din ma[in\ [i au `nceput s\-i dirijeze `napoi spre Pia]a Universit\]ii. pot s\ v\ spun [i la ce or\ a intrat echipajul de Mili]ie pe frecven]\. Noi aveam eviden]a.. dispeceratul era comun.a. {A: Da. `n lateral.. din informa]iile mele undeva `n zona Plafarului. Cei din ma[ina TC strigau la oameni: «~napoi.00.) AMS: Vorbeau române[te? {A: Da. Marin B\rbulescu (comandantul Mili]iei Capitalei. cit.. Eu. Lumea speriat\ a luat-o pe bule- vard `n jos. op. p.

Comisia senatorial\ a certificat chiar acest caz: „Este de men]ionat c\ Sandahl Eric [i Benaxeteguy Bernard. pp. ata[a]i militari adjunc]i la Ambasada Fran]ei. . care. a descris aceast\ scen\: „AMS: Spune-mi. vol. p. ~n r`ndul demonstran]ilor de la Hotelul Inter- continental s-a aflat [i ambasadorul Olandei. 190 Arh. SR. fie de la Hotel Intercontinental sau din alt\ cl\dire. Exist\ un martor ocular cu o anumit\ experien]\ care a asistat la cazul tragerilor diversioniste [i la r\nirea sau moartea unor manifestan]i `n imediata lui apropiere. SR. Dar nu putem s\ nu ne punem `ntrebarea. A dat mai multor per- soane num\rul de telefon 33. Oricum. „Generalul Vasile a plecat pe la 11 noaptea pe platou. 1. I-a [i raportat gene- ralului Vlad ca \[tia doi s\ nu fie `mbarca]i `n ma[ini [i du[i la Jilava“189.27 de la re[edin]a sa. ai observat c\ se tr\gea [i din blocurile de pe bulevard? 189 Arh. 5. Ulterior. pentru c\ a fost informat c\ `ntre cei re]inu]i se aflau [i doi diploma]i francezi. f\r\ `ndoial\ membri ai unor servicii de informa]ii [i spionaj. Stenograma nr.. c`nd erai la Inter. a fost viceprim-ministru al guvernului Roman [i a f\cut reconstituiri.. au tras dup\ manifestan]i cu arme de lupt\ militare. vede]i cum facem». ce rost aveau armele asupra lor? Cet\]enii str\ini care ne intereseaz\ pe noi sunt aceia care. 90/4 mai 1994.. Gelu Voican Voiculescu. reamintim. au intrat `n r`ndul demonstran]ilor din fa]a Hotelului Intercontinental.. ei au fost re]inu]i cu alte elemente [i condu[i la organele de mili]ie pentru cercetare. 33-34. dac\ informa]ia se confirm\. au tras `n mul]ime cu ar- me cu lunet\ pentru a crea diversiunea.25. {i atunci gene- ralul Vasile a plecat din biroul meu ca s\ vad\ ce se `nt`mpl\ cu ei [i chiar a [i spus: «Dom’ne. A[a cum ar\tam. Audierea colonelului Goran Gheor- ghe. care erau `n aten]ia Direc]iei IV. nu ace[ti cet\]eni str\ini. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 303 Mai `nt`i li s-a semnalat prinderea unor cet\]eni str\ini (occidentali) `n r`ndurile manifestan]ilor. solicit`ndu-le s\-l sune pentru a-l informa cu desf\[urarea `n continuare a lu- crurilor“190. Raportul Comisiei senatoriale privind ac]iunile desf\[urate în re- volu]ia din decembrie 1989.

mor]i sau r\ni]i mortal. O prostie. de sus [i din spatele ei.. pe De[liu [i pe DRP s\ parlamenteze cu ei. dar mie mi s-a p\rut c\ s-a tras de la «Creditul minier». AMS: Ai v\zut foc la gura ]evii? GVV: N-am v\zut foc la gura ]evii.. c\-i sf`rtecau.. Instinctiv am ridicat capul. To]i au fost `mpu[ca]i acolo. Oamenii lor s-au infiltrat prin mul]ime. Urm\reau str\inii b\ga]i [i ei acolo [i pe unii suspec]i pe care `i [tiau de mult. dup\ ora 21. l`ng\ mine a c\zut unul secerat. Sigur. `n partea dreapt\.... dar eu m\ `ndoiesc.00.304 ALEX MIHAI STOENESCU Gelu Voican Voiculescu: S-a tras din Blocul «Creditul minier». E o prostie. AMS: Am stat de vorb\ cu mili]ieni care s-au aflat `n zon\ [i mi-au spus acela[i lucru: aveau ordin s\ nu poarte arma. s\-i conving\. le at`rna capul a[a. Au fugit cu el la Col]ea. Dar. s\ nu-i prind\ careva. P\rerea mea este c\ ace[ti mor]i au c\zut ca s\ `nt\r`te lumea. Nu se putea trage acolo de la sau din spatele baricadei. am discutat [i cu Goran.. spre Inter. am cercetat cazul. i-ar fi nimerit pe cei de la baricad\. deci. Felul cum au c\zut [i locul indic\ foc tras din cl\direa de pe Bati[tei. Ceau[escu d\ ordine s\-i caute pe P\unescu. au predat-o la sediu. care erau du[i repede. Era r\nit f\r\ vreo explica]ie. Vreau s\-]i spun c\ au murit vreo [ase in[i lovi]i astfel. |sta c\zuse `n dreapta mea. cam pe la ce or\ au fost lovi]i oamenii \[tia? GVV: A `nceput dup\ ce au dat pompierii cu spum\. dar `[i l\saser\ [i actele la birou. spre Inter. f\r\ nici un credit. era `ntuneric. S-a spus c\ erau securi[ti care tr\geau pe sub haine. pe partea dreapt\. `n timp ce c`]iva tineri erau c\]\ra]i pe baricad\. erau cu capul c\zut pe spate. fugeau cu ei la Col]ea. . Dac\ se tr\gea dinspre baricad\.. fa]ada dinspre Bati[tei. m-am uitat exact `n fa]\ [i am v\zut cl\direa «Creditului minier». `ncearc\ s\-]i aduci aminte. Unii se jur\ c\ s-a tras de la Inter. Fiind foarte aproape de bucata asta de strad\. AMS: Dar ce sens avea pentru securi[ti sau pentru for]ele de ordine sau chiar pentru Ceau[escu s\ `nt\r`te lumea? Interesul lor era s-o potoleasc\.

aflat noaptea `n dispozitivul de la Palatul Telefoanelor. {tii c\ exist\ astfel de dispozitive. pe partea cu fostul Teatru Na]ional. Brezoianu. Palatul Telefoanelor [i locuin]ele de deasupra Pasajului Victoria. Nu am auzit ce limb\ vorbeau. 13 Decembrie dou\ autoturisme LADA. care. [i au oprit `n dreptul Palatului Telefoanelor. a surprins urm\toarea scen\ edificatoare: „~n diminea]a zilei de 22 decembrie. cobor`nd pe str. nu afi[au comportamentul unor turi[ti care s\ fie veni]i de cur`nd `n ora[ sau s\ fie dezorienta]i.“191 Asupra implic\rii str\inilor `n evenimente avem o m\rturie calificat\ din partea colonelului (r) Ionel Bejan. de[i aveau aerul specific unor turi[ti. doi b\rba]i [i o fe- meie. din cele dou\ autoturisme s-au dat jos trei persoane. dup\ care au virat din nou dreapta pe str. Matei Millo. AMS: Prin urmare. `n jurul orei 02. au scos o hart\. se tr\gea cu arme care disimulau focul. unde la acea dat\ exista un WC public. Dup\ ce au oprit motoarele. GVV: Da. 213-214. S`ngele acelor victime a fost sp\lat dup\ aia. au a[ezat-o pe capota portbagajului ultimei ma[ini. care face leg\tura `ntre Calea Victoriei [i str. De precizat este faptul c\ cele dou\ autoturisme erau cu numere de `nmatriculare ruse[ti.00. a[ putea spune). ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 305 GVV: Impresia mea este c\ aceste lucruri au fost f\cute de oameni interesa]i s\-i `nd`rjeasc\ pe oameni. aveau o constitu]ie atletic\ (chiar sportiv\. cu toate c\ `n zona apropiat\ erau concentra]i demonstran]i.. c\ b\rba]ii care au cobor`t din ele aveau pe cap c\ciuli specific ruse[ti. erau prev\zute cu un sistem de disimulare. c\tre CCA. de 191 Alex Mihai Stoenescu. urm\rind indica]iile h\r]ii [i `n ace- la[i timp ar\t`nd cu degetul diverse loca]ii din zon\. Cert este un lucru [i anume c\. pe vremea aceea c\pitan la Sec]ia 6 Mili]ie. au discutat `ntre ei. Aceste lo- ca]ii au fost: turnul cu ceas al Institutului de Proiect\ri Carpa]i. dinspre Sala Palatului au urcat pe str. op. s\ escaladeze situa]ia. cit. pp. care au virat pe Calea Victoriei. . dar dup\ o perioad\ scurt\ de timp s-au urcat `n ma[ini [i au plecat. Matei Millo.

de retragere pe strada Brezoianu. iar un apartament de deasupra Pasajului Victoria era pur [i simplu distrus. iar un elicopter survola zona cu luminile aprinse. de a produce mor]i prin `mpu[care. Pe baza m\rturiilor `nregistrate p`n\ acum. eram `n m\sur\ s\ le oferim orice `ndrumare. `n zona str\zii Matei Millo putem trage concluzia c\ a fost unul din punctele de reper ale forma]iunilor diversioniste sovietice. . c`nd am revenit `n zon\. nu aveau nevoie de nici o indica]ie. dup\ 15 ani. `n uniform\. Mili]ie [i Securitate. interval de timp ce nu mi-a [ters din memorie evenimentele tr\ite [i nici momentul c`nd un cet\]ean din acel apartament a cobor`t `n dup\-amiaza zilei de 21 decem- brie [i ne-a oferit o bucat\ de [unc\ [i o sticl\ cu ap\. `n condi]iile `n care trupele MApN executau foc vi- zibil. Av`nd `n vedere mul- ]imea de informa]ii [i m\rturii despre prezen]a unor str\ini. de regul\ cet\]eni sovietici. Cert este c\ `n luna ianuarie 1990. Am avut o str`ngere de inim\. `n plan vertical. cu toate c\ eram `n apropiere [i c\. Acel foc diversionist. turnul cu ceas al Institutului de Proiect\ri [i Palatul Telefoanelor (ast\zi `n re- novare) purtau urme vizibile l\sate de gloan]e. `n sus. dar [i a SRI. asupra c\ruia conducerea Securit\]ii. oferind un acces imediat la centrul eveni- mentelor [i totodat\ o cale de fug\. Au l\sat impresia unor oameni siguri pe ei. Gelu Voican Voiculescu –. venite at`t de la Armat\. mie [i co- legilor mei. {i asta o spun cu regret. se poate ajunge la concluzia c\ focurile uciga[e de diversiune s-au tras `nainte de spargerea baricadei [i au avut scopul de a `nt\r`ta mul]imea `mpotriva for]elor de ordine. Mihai Montanu. Eu nu [tiu ce turist face turism `n astfel de situa]ii. 143-144. c`t [i de la revolu]ionari cunoscu]i – Dan Iosif. pp. ne[tiind ce s-a `nt`mplat cu acel om“192. Eram mor]i de foame. cu trasoare. nu are nici 192 Ibidem. drept dovad\ fiind faptul c\ nu ne-au `ntrebat nimic `n condi]iile date.306 ALEX MIHAI STOENESCU pe transportoarele blindate se tr\geau intens focuri de avertis- ment. fiind de la Mili]ie.

p. `n timpul busculadei sale cu actorul C\lin Neme[. Procuratura Militar\ a ajuns la o concluzie cu caracter general `n „cazul Inter“: „Din cercet\ri a rezultat c\ focul de arm\ s-a folosit asupra manifestan]ilor. Este adev\rat c\ la Bucure[ti primul foc mortal a fost tras de un mili]ian. obiectiv care s-ar fi putut lesne materializa prin folosirea `n plin a puterii de foc concentrate la fa]a locului. Bucure[ti. Cadre de Securitate pun aceste focuri diversioniste pe seama unor comandouri str\ine. Afirma]ia Procuraturii Militare c\ num\rul mic de persoane lovite de gloan]e demonstreaz\ „c\ ac]iunea for- ]elor de reprimare nu a vizat exterminarea masei de manifestan]i“ 193 CSJ. sau de lupt\tori români afla]i `n leg\tur\ cu ac]iunea sovietic\. ceea ce demonstreaz\ c\ ac]iunea for]elor de reprimare nu a vizat exterminarea masei de manifestan]i. dar scena s-a produs departe de locul baricadei [i mult `nainte de formarea ei. primul foc mortal. Sibiu. Num\rul de mor]i [i r\ni]i prin `mpu[care cumulat este de 148 persoane. mai ales. nu are leg\tur\ cu focul diversionist de la Inter. posibil sovietici. la Sibiu. în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989. Cluj –. Autor colectiv coordonat de general de brigad\ Samoil\ Joarz\. 115. iar pe de alt\ parte c\ de armele de foc s-a uzat izolat. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 307 un dubiu. nu a fost descope- rit\. în perioa- da 1990–1994. focul care l-a omor`t pe soldatul Miti]i a venit dintr-o cl\dire izolat\ aflat\ `n spatele sediului Inspectoratului MI. fie. `nt`mpl\tor. tragerile acelea suspecte din Blocul „Creditului minier“ de la Bucure[ti n-au nici o noim\ din punctul de vedere al represiunii. . ca inexplicabil balistic `n raport cu dispunerea for]elor de represiune. originea glon]ului care l-a r\nit pe ofi]erul Carp Dando la Cluj. Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar. primul glon] care a omor`t un om nu-[i g\se[te autorul [i se prezint\.SPM. Traiectoria glon]ului care a lovit-o pe Lepa B\rbat la Timi[oara nu poate fi reconstituit\. pentru `mpr\[tiere. ~n ansamblul dosarelor revolu]iei exist\ o coinciden]\ tulbur\- toare: cel pu]in `n patru locuri – Timi[oara. fie izolat. `n toate cele patru cazuri. a[a cum de altfel s-a subliniat anterior“193. se estimeaz\ c\ a fost executat de tr\g\tori str\ini.

„c`nd se `nregistreaz\ zeci de mor]i [i zeci de r\ni]i prin `mpu[care“. care a provocat o avan- sare revoltat\ a mul]imii spre for]ele de ordine „care au deschis foc de avertisment“. p. prin lovire cu un obiect contondent – e posibil s\ fie t`n\rul omor`t `n b\taie. a]i observat s\ se trag\ de pe acoperi[ul Restaurantului Pescarul sau de la «Société Générale»? Petre Roman: Nu. c`t a]i fost la baricad\. o persoan\ (Ion Mo[neagu). Nu c\deau oameni.308 ALEX MIHAI STOENESCU nu ]ine cont de num\rul total al manifestan]ilor de la acea or\. Dintre acestea 8 au murit lovite de autovehicule (`n pri- mul r`nd incidentul cu camionul). . ~ntre ace[tia sunt [i ast\zi 3 neidentifica]i! Asupra condi]iilor `n care au murit acei 48 de oameni. Este greu de crezut c\ ace[ti oameni au mai fost omor`]i prin trageri din blocurile din dreptul baricadei. am insistat pe acest moment: „AMS: Dar.00. [i 39 de persoane. ucise cu arme de foc. nici vorb\ de a[a ceva. nu a existat un foc tras din care s\ fi c\zut oameni `nainte de spar- gerea baricadei. estimat la aproximativ 500 de persoane. Trebuie s\ ne g`ndim ce scop putea avea o astfel 194 Ibidem. `nregistr`ndu-se 8 mor]i [i 13 r\ni]i prin `m- pu[care“194. atacul asupra baricadei a survenit `n jurul orei 24. moment `n care „s-a tras `ns\ [i asupra ma- nifestan]ilor. c`t [i de m\rturiile privind sp\larea de s`nge a carosabilului [i a trotuarelor `n dreptul intr\rilor „gurilor“ de metrou. `n ziua de 2 august 2004. Procuratura Militar\ a identificat dou\ momente: incidentul cu camionul. ~n timpul unei `nt`lniri cu Petre Roman. fapt atestat at`t de existen]a acolo a ansamblului monumental din acest perimetru. 102. S\ `mpu[ti 148 din 500 nu pare foc selectiv! Au murit `n represiunea de la Inter–Sala Dalles 48 de per- soane. Trebuie precizat aici c\ mor]ii au c\zut `n majoritate la gura de metrou Bati[tei [i `n partea de bulevard dinspre Pia]a Universit\]ii (`ntre Institutul de Arhitectur\ [i sensul giratoriu).

nu. AMS: Bine`n]eles. Mai este [i problema c\ liderii ba- ricadei. . Unde au c\zut oamenii `mpu[ca]i? PR: Au c\zut `n zona f`nt`nei. s-a tras de departe. din spatele blindatelor. pen- tru c\ i-au urm\rit [i au tras dup\ ei. pp. a[adar. Cei mai mul]i manifestan]i au fugit `n spate. era un ABI. Eu am avut norocul. nu [tiu de unde a ap\rut povestea asta. am v\zut atacul `n por]iunea dintre Restaurantul Dun\rea [i Universitate. Scopul for]elor de represiune era s\ ne `mpr\[tie. de exemplu. AMS: Un ABI. PR: Nu [tiu cum `i spune. ca Dan Iosif. s\ ne goneasc\ de acolo. st\teau pe baricad\ [i nu tr\gea nimeni `n ei. cel mai probabil din blocul aflat pe col] cu strada Bati[tei.. ori un astfel de foc selectiv poate produce diversiune. Erau trupe ale Armatei. cit. c\ eram aproape de Restaurantul Dun\rea [i am putut fugi pe l`ng\ Institutul de Arhitectur\ [i s\ intru `n Pasajul Victoria. AMS: Este logic ce spune]i. Din el se tr\gea cu muni]ia aceea care l\sa o lumin\ violet\. Eu nu am v\zut a[a ceva. adic\ cu totul alt scop dec`t voia Ceau[escu. Apoi au c\zut `n apropierea gurilor de metrou. V\ repet c\ `n momentul `n care s-a deschis focul `n plan orizontal. 170-171. [ansa mea. Privind `n urm\. ~nainte tr\gea `n sus un blindat u[or. una din dreptul Hotelului Intercontinental (Gelu Voican Voiculescu) [i una din dreptul Institutului de Arhitectur\ (Petre Roman).. nu putem exclude ca focul orizontal s\ fi fost tras [i din acest ABI. PR: Sigur. spre Col]ea. pentru a elimina vinov\]ia – altfel translucid\ – a Armatei. a 195 Alex Mihai Stoenescu. `n zona Institutului de Arhitectur\. nu s-o `nfierb`nte.“195 Avem.. ba da. mai `n fa]\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 309 de ac]iune. Ceau[escu voia s\ termine cu manifesta]ia aia. op. Tragerile de diversiune s-au efectuat numai pe partea dinspre Inter. ba da. care a acuzat mai `nt`i Securitatea [i apoi Armata. Nu. dou\ m\rturii de pe cele dou\ laturi ale bule- vardului. [i teoria autorit\]ilor care. Au r\mas active dou\ teorii: teoria revolu]ionarilor.

exe- cut`nd foc de intimidare. Ioachim Moga. Pe de alt\ parte. Peste starea de necesitate nu era dec`t starea de r\zboi. Nicolae Ceau[escu . for]ele Armatei sunt `n prima linie sau pe tancuri. De[i membru NATO. deoarece deplasarea for]elor militare. ordinele iresponsabile [i ilegale ale [efului statului au pornit cu un abuz grav. statul român continu\ s\ le ascund\ `n arhive. anali[tii [i gazetarii au uitat sau au ignorat faptul c\ `n acel moment fusese decretat\ (legal) starea de necesitate numai pentru jude]ul Timi[ [i pentru Timi[oara.310 ALEX MIHAI STOENESCU accentuat teza tr\g\torilor infiltra]i sau urca]i pe blocuri. pe fond a celor ale Ministerului Ap\- r\rii Na]ionale. a cerut s\ se instituie starea de necesitate [i `n jude]ul condus de el. primul-se- cretar de la Cluj. A fost incontestabil un comandament de repre- siune [i nu unul de restabilire legal\ a ordinii publice. `n categoria juridic\ a infrac]iunii de subminare a pu- terii de stat. imediat ce a ie[it din balcon [i a reintrat `n cl\direa CC. ce se `nscrie [i el. ~n momentul `n care identifici cele dou\ scene `n care s-a tras [i. precum [i deschiderea focului cu muni]ie de r\zboi nu s-au f\cut `n condi]ii legale. Ceau[escu `i va r\spunde: „M\surile pe care le-am spus s\ le lua]i reprezint\ mai mult dec`t starea de necesitate“. De altfel. `ntreb\rile de mai sus asupra existen]ei [i ac]iunii unor for]e str\ine au nevoie `n continuare de probe suplimentare.00 nu mai poate fi t\g\duit\ ast\zi. ca [i `n cazul Timi[oara. pentru mobilizarea for]elor MApN [i pentru deschiderea focului. Cine a condus represiunea? Existen]a comandamentului spe- cial instituit de Nicolae Ceau[escu dup\ ora 18. au fost ilegale. Conform generalilor Ministerului de Interne. Cu cine? Lua]i de valul incrimin\rilor multiple la adresa lui Nicolae Ceau[escu. nu mai po]i ocoli realitatea dec`t inven- t`nd securi[ti infiltra]i printre manifestan]i. ~n timpul teleconferin]ei. pentru a nu se putea proba adev\rul. Municipiul Bucure[ti nu se afla `n starea de necesitate! Toate ordinele lui Ceau[escu din ziua de 21 decembrie 1989. `n ambele. privind constituirea unui comandament unic.

~n al doilea r`nd. Aceast\ comand\ unic\ este asigurat\ de ministrul Ap\r\rii. este de observat c\ Ceau[escu face o diferen]iere explicit\ `ntre G\rzile patriotice [i deta[amentele de lupt\ [i ap\rare. ministrul de Interne. inclusiv g\rzile sau deta[amentele de lupt\ [i ap\rare. ministrul secretar de stat la Interne [i [ef al G\rzilor patriotice – desigur. [eful Cancelariei. vom ap\ra socialismul cu arma `n m`n\ pentru c\ suntem `ntr-un r\zboi mai greu dec`t cel `mpotriva hitlerismului. Ceau[escu a continuat printr-o discu]ie cu membrii CPEx prezen]i. Dup\ terminarea teleconferin]ei de la ora 18. care au avut sarcina s\ stea ca grup de comand\ [i consultare 196 Colectiv coordonat de general de divizie Ion Pitulescu. p. Internele.. nu a fost convocat Consiliul de Stat. ca secretar al comanda- mentului unic“. 202. generalul Vasile Milea. . ceea ce `nt\re[te ideea c\ Ceau[escu a ordonat constituirea unor forma]iuni `narmate de activi[ti de `ncredere ai partidului. deci cel care urm\re[te `ntreaga activitate. Nu a fost emis nici un document `n acest sens.00. cam dup\ 19. Pentru `nceput. [eful de stat major al G\rzilor patriotice. Vlad. suntem `n stare de r\zboi [i nu de necesitate. op. cit. ministrul secretar de stat la Interne. fiind vorba de dou\ func]ii [i persoane diferite – generalul Iulian Vlad. Ceau[escu mai spune un lucru semnificativ: „Secretariatul de coordonare. confirm\ acest lucru f\r\ echivoc: „Din c`te [tiu eu. Iar Manea. 168. 197 Constantin Sava [i Constantin Monac..00. toate celelalte unit\]i subordonate. Securitatea s\-[i fac\ datoria imediat“196. Postelnicu. sunt subordonate comenzii unice. sub conducerea comandantului suprem“197. [i colonelul P`rc\l\bescu. op. ~n fapt. Mai subliniez c\ acesta din urm\ se subordona direct lui Ceau[escu. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 311 ar fi spus urm\toarele: „Vom ap\ra cauza. `n exprimarea lui Ceau[escu sau `n redactarea documentului s-a strecurat o gre[eal\: formularea „ministrul secretar de stat la Interne [i [ef al G\rzilor patriotice“ nu corespunde realit\]ii. trupele de securitate. ~n continuare. Deci. format din Milea ca principal responsabil [i comandant unic. seara. cit. Dinc\. p.00-20. este Silviu Curticeanu. Armata. `n care a rostit c`teva cuvinte foarte importante: „Armata. s-a format un colectiv. [eful comandamentului unic a fost ministrul Ap\r\rii. surs\ de prim\ m`n\.

p`n\ la ora 0. astfel c\ au fost suficiente c`teva cartu[e din cele 8 040 trase p`n\ la acea or\ ca s\ produc\ primii opt mor]i [i treisprezece r\ni]i. (G\rzile patriotice) – 23 Aug. La ora 22.) s\-i scoat\ pe cei de acolo care nu vor s\ ias\.. ci de o forma]iune de G\rzi patriotice adus\ pentru a-i lua la b\taie pe manifestan]i. – S-a spart blocada la Intercontinental. `i atac\ pe manifestan]i.5“199 (este mult. n. o or\ `nainte de spargerea baricadei.) Acest consum de muni]ie confirm\ concluziile Procuraturii Militare c\. R2 (Regimentul 2) = 8 000 (calibrul) 7. p. indic\ foc de salv\. n.00 – aprox.) [i 2 000 (calibrul) 14. – G. Nu exist\ nici o acoperire legal\ pentru existen]a acestor victime. muni]ie de mi- tralier\ grea de pe tanc.) – 1 TAB – incendiat. n. general maior Voinea Gh. SR. (Ora) 00. comanda dispozitivului militar de la Inter este informat\ c\ `n Pia]a Rosetti a sosit o coloan\ de ma[ini cu muncitorii de la Uzinele 23 August. 1 CCA. La ora 23. p. Cpt.a.a.62 (este relativ pu]in.a. n. – camion cu butoaie benzin\ arde.57. dou\-trei salve.a. `ntre manifestan]i [i for]ele militare mobilizate cu arma- ment“198. De altfel. Stenograma nr.P. – 4 Tc (patru tancuri): 2 pe Magheru.62 poate omor` sau r\ni grav [apte persoane. 500 de oameni s-au dus la Steagu Ro[u (`ntreprinderea din Bra[ov. indic\ foc izolat. s-a tras ocazional. 27. spargerea baricadei [i lichidarea ac]iunii de protest a fost consemnat\ rece `n Documentarul generalului Voinea. copert\ ro[ie. Din p\cate.a. sporadic n.62 (foarte pu]in.). . 198 Arh. Marin (raporteaz\. comandant al Armatei 1: „(Ora) 00. Audiere Manea Constantin. 199 Documentarul-Comandantului. se raporteaz\ comandantului Armatei 1 consumul de muni]ie din zona Inter: „R1 (Regimentul 1) = 40 buc. (calibrul) 7. 4. un glon] de calibrul 7. 23/28 decembrie 1993. 1 Tc la Ciclop.03. dar este de presupus c\ s-a folosit pentru salve `n aer.312 ALEX MIHAI STOENESCU acolo..12 – Tc(tancurile) au spart blocada. Nu era vorba de un act de solidaritate.

. mi- nistrul Milea ordon\ suplimentarea efectivelor de blindate!. Costache raporteaz\: – gurile de la Metrou sunt preluate de G. R2 Mc – mai preg\- te[te 3 TAB. n. n. Carp transmite de la fabrica de chibrituri.a.. – 01.a.40 – 01. coloane mari se duc pe Co[buc spre Pia]a Unirii. R1 Mc a mai preg\tit 7 Tc.54 – s-a stins lumina stradal\ (ordinul a venit de la Comitetul Municipal de Partid pentru a nu se vedea cum este sp\lat s`ngele la Pia]a Universit\]ii de ma[inile de la salubritate. n. Dumitru. .“200 ~n acela[i interval dramatic al manifesta]iei se petrece un fapt extrem de grav.45 – Mr. col. scandeaz\ jos.) (Ora) 00.. (Informa]ia este important\ deoarece dovede[te c\ unele coloane de muncitori s-au mi[cat foarte devreme `n acea noapte.00. n. 50% cet\]enii din blocuri nu dorm (luminile aprinse). (~n fa]a informa]iei c\ din unele platforme industriale ale Capitalei se `ndreapt\ spre Centru coloane de muncitori. S-au `ntors de la Steagu Ro[u 1500.a. – s-a transmis la minister. – patrulele de mili]. n.48.). la col.20 – Lt.. a[a c\ punea puncte-puncte.30 – Lt. astfel c\ reac]ia comandantului unic al represiunii poate fi corect `n]eleas\ din acest moment. general-maior Voinea Gh.a. cu consecin]e incalculabile `n timp [i care mai sunt active [i ast\zi: ministrul Vasile Milea d\ ordin ca dou\ deta[amente de cadre [i studen]i-ofi]eri ai Academiei Militare s\ se deplaseze 200 Documentarul-Comandantului. (Ora) 00. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 313 – Au dat foc la ma[ini. col. „Armata e cu noi“ (. n.) (Ora) 02..P. – grupuri de 5-6 intr\ `n cartiere (informa]ia se refer\ la micile nuclee desprinse din grupul de protestatari de la Inter care au hot\r`t s\ se deplaseze `n ora[ pentru a mobiliza cet\]enii la revolt\.. 109. copert\ verde.) (Ora) 01. pe strad\.)..a).a. (Unit\]ile din dispozitiv `[i verific\ sau schimb\ frecven]ele. – aprox. Popescu. p.) (Ora) 01.. (generalul Voinea nu avea curajul s\ scrie „Jos Ceau[escu!“.

314 ALEX MIHAI STOENESCU `narmate `n zona de represalii. produc`nd mare parte din victime. masc\ contra gazelor. Ideea scenariului prezentat de generalul Chiriac corespunde unei singure realit\]i – ofi]erii de elit\. Bine`n]eles. pentru a-i disper- sa pe manifestan]i. cu armamentul ascuns sub haine. blindatele se mi[cau `ncontinuu „dup\ un grafic“. securi[tii tr\geau cu armament ascuns sub haine. parte din subunit\]ile Securit\]ii erau `mbr\cate `n uniforme kaki. nimeni altcineva nu putea mi[ca blindatele [i nimeni altcineva nu a dat ordinul ilegal de 201 General de brigad\ (r) Mihai Chiriac. Pentru momentul spargerii baricadei. Generalul. l\s`nd „la vedere“ numai trupele MApN. diminea]a trupele Secu- rit\]ii s-au retras. au deschis foc. p. s\ fie echipa]i de lupt\. Bucure[ti. cum erau numi]i) ordinul s\ fie trimi[i la Inter. dar nu i-a v\zut tr\g`nd `n plan orizontal. Numai c\ toate ordinele privind implicarea trupelor MApN [i a studen]ilor Aca- demiei Militare `n represiune au venit dintr-un singur loc: ministrul Ap\r\rii. ofi]erii-studen]i fuseser\ trimi[i echi- pa]i pentru lupt\ – casc\ militar\. a trupelor MApN `n centrul opera]iunilor de represalii a fost urmarea unui sce- nariu. Aniversare însîngerat\. general Vasile Milea. tr\g`nd `n aer cu mitralierele de 14. „Era un scenariu care urm\rea marcarea prezen]ei ofi]erilor. Militar\. Ed. `n sf`r[it.5. 24. al\turi de subunit\]ile lupt\toare. Generalul de brigad\ `n rezerv\ Mihai Chiriac consider\ c\ prezen]a ofi]erilor-studen]i [i. ofi]erii Academiei Militare afirm\ c\ mor]ii apar]in unor cadre militare ale Securit\]ii [i Mili]iei care au ac]ionat `n civil. fost cadru al Academiei Militare. corpul t`n\r al cadrelor superioare al Armatei a fost implicat iresponsabil `ntr-o represiune s`ngeroas\. astfel `nc`t s\ se cread\ c\ ele au f\cut represiunea. Tinerii ofi]eri vor fi amplasa]i `ntr-o zon\ activ\ a incidentelor de la Inter [i. 2003. la ac]iuni de `n\bu[ire a manifes- ta]iei anticeau[iste [i anticomuniste“201. enumer\ c`teva elemente ale acestui scenariu: ofi]erii-studen]i erau convin[i c\ au fost implica]i inten]ionat `ntr-o „aventur\ compromi]\toare pentru armat\“. `n general. Nimeni altcineva nu putea transmite studen]ilor militari (ofi]eri-elevi. generalul Vlad `i plaseaz\ `n fa]a manifestan]ilor. pistol automat. . conform m\rturiilor cadrelor MI (Mili]ie [i Securitate).

. Documentarul comandantului Armatei 1. cu consecin]e grave `n timp. Dar. Era obosit. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 315 deschidere a focului. Ofi]erii-studen]i ai Academiei Militare implica]i `n repre- siunea s`ngeroas\ `mpotriva cet\]enilor ]\rii. avem m\rturii clare asupra acestui lucru [i. iar retragerea din strad\ este mai degrab\ un contraargument. Nu se `n]elege `n continuare cine a dat ordinul de deplasare a ofi]erilor Academiei Militare [i cine le-a dat ordin s\ trag\? Milea era numit comandant unic. Generalul Chiriac produce `ns\ un argument stupefiant `n cartea sa: „La un moment dat am ajuns fa]\ `n fa]\ cu ministrul nostru. Ce v-a cerut s\ face]i? Uite `n ce rahat ne-au b\gat \[tia! Fi]i foarte aten]i la mine. Academia Militar\ a fost trecut\ `n planul de ap\rare drept unitate de lupt\ cu misiunea de a ap\ra sediul CC `n caz de r\zboi. ofi]erii de elit\ ai Armatei române. Era cu o manta de ploaie.. divizii. a fost compromis `n acea noapte de 21 spre 22 decembrie 1989.. dup\ evenimentele din 1968.. o decizie iresponsabil\.. Acest fapt va avea consecin]e asupra comportamentului Armatei dup\ revolu]ie. dar folosirea unor uniforme kaki nu era o decizie care s\-i fi apar]inut – copia modelul sovietic –. unit\]i militare la diferite niveluri. putem s\ o acuz\m de orice. `ntr-adev\r. c`nd ne-a v\zut pe noi s-a mirat tare [i ne-a `ntrebat: «M\i Chiriac. vor fi `n numai c`]iva ani comandan]i de regi- mente. `n primul r`nd. trimiterea ofi]erilor-studen]i ai Academiei Militare `n zona represiunii a fost o eroare de pro- por]ii. O parte a corpului militar de elit\ al ]\rii. Aduna]i-v\ oamenii [i . ce c\uta]i voi aicea?. mul]i ani. iar pe um\r. Nu ne venea a crede. ~n privin]a atitudinii Securit\]ii. pe centur\ `i at`rna un pistol. d\dea ordine `n acest sens. masca contra gazelor. m\i Bodoni. D\dea impresia c\ mergea undeva [i nu vedea pe nimeni sau nu-l mai preocupa ceva anume.. Unde are foarte mare dreptate generalul Chiriac este c\. unde sunt consemnate ordinele lui Milea. brig\zi. Cine v-a adus?. Ceea ce nu se spune este c\. cei care se preg\teau `n acel moment pentru func]iile de comand\ ale Armatei.

. ~[i poate imagina cineva c\ ministrul Ap\r\rii. .. nu are importan]\ – f\r\ ca Milea. Sper\m s\ fie bine!». ca re- zerv\ pentru for]ele existente `n zon\.62!? Cu astfel de dezinform\ri [i argumente stupide venite din partea 202 Mihai Chiriac.. s\ nu-[i recunoasc\ trupele! S\ fi fost at`t de r\v\[it Milea `nc`t s\ cear\ ofi]erilor s\-[i ]in\ pistoalele `n port. Acade- mia Militar\ trimite la sediul CC dou\ deta[amente de cadre [i ofi]eri-elevi `narma]i. Militar\.316 ALEX MIHAI STOENESCU sta]i de o parte. aflat acolo mai tot timpul. ]ine]i pistoalele `n port. comandant unic. Spre ora 23.. Cei 784 ofi]eri ajun[i la destina]ie primesc ordin s\ se deplaseze pe traseul Pia]a Roman\-Universitate. 1998. din ordinul ministrului Ap\r\rii Na]ionale.. 203 Costache Codrescu.30. descoperea abia la dou\ [i jum\tate din diminea]a de 22 decembrie c\ `n zona opera]iilor de represiune se afl\ [i ofi]erii Academiei Militare!? Imposibil [i este `nc\ o dat\ imposibil ca Milea s\-i `ntrebe pe ofi]erii s\i: „Ce c\uta]i voi aicea? Cine v-a adus?“. `n fa]a intr\rii B“203. `n final. cit.. mi- nistrul Milea va comunica cu trupele direct. unde presiunea manifestan]ilor era cea mai puternic\. Bucure[ti. s\ nu cumva s\ trage]i vreun car- tu[..... {i. anapoda. prin comunica]ia sta- bilit\ de echipa sa de transmisiuni la camera 119. asistat de o grup\ de stat major cu h\r]i [i stegule]e. Fi]i foarte aten]i la tot ceea ce face]i.. cu indicativul. `napoia militarilor de sub comanda maiorului Dorel Am\riuc\i. ofi]erii lui fiind `narma]i cu pistoale mitralier\ AKM calibrul 7. un dispozi- tiv de blocare la Intercontinental.00. circa 400 ofi]eri-elevi sunt sco[i din acest dispozitiv [i trimi[i la sediul CC.. `n volumul dedicat revolu]iei: „La ora 22. Unde a r\mas restul de 380 de ofi]eri-studen]i? ~ncep`nd cu ora 21. Dac\ primi]i vreun ordin.. la fel cum este imposibil ca ofi]erii Academiei Militare s\ fi fost amplasa]i `n dispozitivul din fa]a baricadei – primul r`nd.. Cu bine!. pe frecven]a. al doilea r`nd. folosind parola. Armata român\ în revolu]ia din decembrie 1989. face]i apel direct la sta]ia mea. p. Feri]i-v\ de nenorociri. 117.. Incredibil! Iat\ ce men]ioneaz\ sinteza Ministerului Ap\r\rii Na]ionale. Nu intra]i `n contact direct cu demonstran]ii.. Ed.00. op. 31. Aceast\ `nt`lnire a avut loc `n jurul orei dou\ [i treizeci de minute“202. p. ocup`nd. mai ales..

Pe schema dispozitivului de la Inter publicat\ de Sergiu Nicolaescu.. `n care s-au `nregistrat cele mai multe victime. Astfel de teze arunc\ `n aer orice `ncercare lucid\ – cum sunt cele ale istoricilor Ioan Scurtu. Asta. SR. Dar chiar dac\ au tras cu gloan]e trasoare. `n condi]iile subordon\rii politice de atunci. Stenograma nr.. Cine a tras? Petre Roman.. a[a. acestea. Audiere Petre Roman. br\- du]i. Dl Roman: Era o lumin\ mov. ca pre[edinte al comisiei. ideea unor „civili“ am- plasa]i printre for]ele de ordine [i care au tras dup\ manifestan]i nu este nerealist\. Nu [tiu dac\ au fost gloan]e trasoare sau de mitralier\. probabil. . Cel pu]in pentru aceast\ secven]\.00 noaptea. am fugit. trasoare – efectul este acela[i.. Pe la 11. `ntre ordin [i con[tiin]\. bine`n]eles! Pe unii i-au atins gloan]ele. cunoscutul om politic. `n situa]ia dramatic\ `n care au fost pu[i. 90/ 8 martie 1994. Atunci. fie de ap\rare.. am avut senza]ia c\ sunt reteza]i de la r\d\cin\.. argumente u[or de demontat datorit\ striden]ei lor ridicole. Mihai Montanu a fost unul dintre cei care au asistat la distrugerea baricadei [i unul dintre cei care au fugit din calea gloan]elor: „Unul din camioane a intrat `ntr-un tanc [i a luat foc. a restric]iilor [i priva]iunilor la care erau supu[i militarii sub regimul comunist.“204 Ceea ce sugereaz\ [i `n aceast\ m\rturie Petre Roman are tr\s\- turile unui foc automat executat dup\ ce baricada a fost spart\ [i manifesta]ia `mpr\[tiat\. Dl Gabrielescu: ~mi permit s\ v\ explic: gloan]ele. a crescut [i mai mult suspi- ciunea c\ Armata a tras [i a fost principala autoare a represiunii. c`nd s-a tras `n plin.. S-au declan[at ac]iuni `ntre cele 204 Arh. 5. lovind `n plin. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 317 unor ofi]eri [i generali ai Armatei române. vine]ie! Erau ni[te pomi[ori.. p. fie de r\zboi. Florin Constantiniu. apar figura]i astfel de civili `narma]i `n mai toat\ zona din fa]a baricadei. a relatat Comisiei senatoriale momentul deschiderii focului: „Dl Roman: Ultimul asalt a fost la 1 f\r\ 25. Gheorghe Buzatu – de a salva ceva din imaginea Armatei [i de a limita dezastrul `n care a fost aruncat\ aceasta.

5. Am ajuns `n Gr\dina Icoanei unde ne-am salvat.1993. surorile Onac. Veneau dup\ noi [i tr\geau. cu consecin]a mor]ilor [i r\ni]ilor din 21/22 decembrie. P`rjol Dodo. Puteau fi civilii.XI. `n timp ce fugeau. Ori chestia asta nu po]i s-o faci dec`t cu arm\ special\ cu amortizor [i infraro[u. {i atunci. de la ora nou\. un alt martor al eveni- mentului. dar nici unul nu a admis a[a ceva. 206 Alex Mihai Stoenescu. 215. arme pe care ai no[tri nu le aveau. |ia din 21 noaptea. a fost cercetat\ `n dosarul nr. nu se auzea `mpu[c\tura. folosind arme cu infraro[u. Procuratura Militar\ identific\ `ns\ doar dou\ momente `n care s-au produs victime [i `n ambele momente au tras militari ai MApN. cam pe la miezul nop]ii. Asta e drama lui Milea. Au `nceput s\ ne urm\reasc\ pe grupuri. cit. Atunci au tras. Asta nu exclude versi- unea unor trageri de precizie. 14/10. Era clar c\ militarii ne feresc [i fac jocul \sta ca s\ aud\ Ceau[escu. a v\zut. dar nu se termina manifesta]ia. Ei auzeau r\p\itul `n cl\direa CC. Securitatea nu avea armele astea“206. tr\geau cu trasoarele `n aer. vorba aia. Noi ne-am retras pe strada Praporgescu. Au avut c`[tig de cauz\ cei care aveau for]a armei. Audiere Montanu Mihail. Se vedea doar omul c\z`nd.318 ALEX MIHAI STOENESCU dou\ p\r]i: solda]i plus mul]ime. Cu ma[ini de pompieri [i dube. dosar `n care s-a stabilit c\. p. apoi furnizeaz\ o explica]ie pentru confuzia care domne[te `n privin]a autorilor: „Participarea unit\]ilor [i subunit\]ilor MApN la reprimare.. (~n grupul respectiv: Viorel Zamfir. 97/P/1990 al Sec]iei Parchetelor Militare. p. puteau fi [i militarii din primul r`nd. Stenograma nr. turnau s\ scape sau s\ se afirme. Ceau[escu l-a `ncadrat pe Milea cu Ilie [i cu Andru]a [i i-au for]at m`na. Am avut Securitatea `n m`n\. dar mai devreme. f\ceau zgomot [i noi ne aprindeam ]ig\rile. `mpu[cau f\r\ zgomot. Noi deja ne obi[nuisem. au fost oameni care au vrut s\ profite [i spuneau orice. dar a avut [i posibilitatea de a verifica: „Pe la miezul nop]ii Ceau[escu [i-a dat seama c\ Milea tergiverseaz\. au primit ordin [i au tras. pe l`ng\ ministrul de Interne [i [eful 205 Arh. c\ se fac atacuri simulate. . op. SR. Pare mult mai verosimil ca victimele acestui asalt s\ fi c\zut ca urmare a focului automat tras dup\ ei.)“205 Gelu Voican Voiculescu.

orele 13. acest lucru fiind consemnat la fiecare unitate `n procese-verbale `ntocmite de comisii numite prin ordin de zi pe unitate“. iar pentru zona Sala Dalles-Inter. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 319 Departamentului Securit\]ii Statului (Postelnicu Tudor [i generalul Iulian Vlad – care au fost trimi[i `n judecat\). Aceast\ situa]ie se datoreaz\ mai multor `mprejur\ri cu care ancheta s-a confruntat: dispozitivele `n zona central\ a capitalei – unde s-au `nregistrat mor]i [i r\ni]i – au fost formate din for]e mixte (de mili]ie. ~n cursul cercet\- rilor. comisia a stabilit c\ 207 SPM. S\ analiz\m c`teva aspecte prezentate `n acest document al procurorului militar [ef adjunct al Sec]iei Parchetelor Militare: `n primul r`nd. afl\m c\. r\ni]ii [i celelalte persoane audiate ca martori nu au putut furniza rela]ii prin care s\ se ajung\ `n concret la identifi- carea celor care au tras. nu au fost prelevate elemente de muni]ie din corpul celor uci[i [i r\ni]i – ceea ce a f\cut imposibil\ identificarea individual\ a armelor folosite.12. trupelor Armatei le-au lipsit zeci de mii de cartu[e! Comisia senatorial\ a f\cut dou\ constat\ri: „~ntreaga cantitate de muni]ie a subunit\]ilor trupelor de securitate ce s-a aflat `n zona Pie]ei Palatului a fost predat\ la depozite `n ziua de 22. Vasile Milea ar fi fost incul- pat ca „organizator“ [i ca persoan\ „implicat\ direct“ `n represiune.00. for]ele implicate `n represiune au negat folosirea armamentului `mpotriva manifestan]ilor“207. cadavrele nu au fost autopsi- ate. folosind armamentul din dotare. nu a putut fi stabilit\. `n al doilea r`nd. Informare cu privire la cercet\rile efectuate de parchetele militare în cauzele referitoare la evenimentele din Decembrie 1989. p. dar nu se precizeaz\ faptul c\. identitatea militarilor care. . 8. locotenent-colonel Gh. din mai multe motive – [i aici `ncep semnele de `ntrebare: Dispozitivele de reprimare au fost mixte. securitate. armat\). cu privire la care s-a dispus `ns\ ne`nceperea urm\ririi penale dat fiind decesul (sinuciderea) acestuia. au provocat moartea sau r\nirea unor persoane. nu s-a putut stabili identitatea militarilor care au tras. informa]ia este corect\. dac\ ar fi tr\it. `n timp ce for]ele de Securitate au predat muni]ia intact\.00-14. Cornescu. `n organizarea represiu- nii s-a implicat direct [i ministrul Ap\r\rii Na]ionale – generalul Milea Vasile.

00. De ce? Dup\ spargerea baricadei [i `mpr\[tierea mul]imii cu foc. Nu s-au prelevat probe de muni]ie din cadavre sau din cor- pul celor r\ni]i. arme. Cada- vrele au fost duse la spitale. ini]ial nu s-a distribuit muni]ie.320 ALEX MIHAI STOENESCU „pe timpul execut\rii misiunii. din vreun motiv tehnic sau din cauze temporale. la morg\.00. De ce? Dac\ la Timi[oara a existat scuza lipsei condi]iilor de conservare a cadavrelor. `ns\. lipsa de profesionalism [i de con[tiin]\ a procurorului general Popovici.12. Care este consisten]a caracterului mixt al for]elor care au tras? Cadavrele nu au fost autopsiate. furtul acestora [i dispari]ia probelor materiale din ordinul generalului Nu]\. la Bucure[ti nu s-a pus nici una din aceste probleme. fragmente de `mbr\c\minte. p`n\ `n data de 22. ceea ce `nseamn\ [tergerea probelor.65 pentru pistolul Carpa]i pe care `l avea `n dotare“. Cu aceast\ ocazie s-a constatat c\ numai general-locotenent Nicolae Andru]a Ceau[escu avea lips\ 6 cartu[e calibrul 7. `n locuri unde au existat toate condi]iile pentru efectuarea autopsiilor. Unde sunt? Pentru toate aceste erori profesionale ale Procuraturii pot exista circumstan]e atenuante: acelea[i considerente politice [i psiholo- gice ca `n cazul celorlalte institu]ii ale statului comunist. ora 12. Un singur procuror surprins `n Pia]a Universit\]ii . umane) sau `mpiedic`nd distrugerea probelor? Presupun`nd c\ nu au fost prelevate gloan]ele din cadavre. a avut loc sp\larea s`ngelui de pe strad\. proced`ndu-se la ridicarea armamentului [i muni]iei. USLA nu a tras un foc. A v\zut cineva Procuratura `n Pia]a Uni- versit\]ii colect`nd probe (gloan]e. c`nd s-a primit ordin de retragere `n unitate. deruta care a cuprins o institu]ie preg\tit\ s\ acuze [i s\ trimit\ `n judecat\ pe manifestan]i [i care s-a trezit `n c`teva ore c\ trebuie s\ fac\ asta `mpotriva celorlal]i.1989. at`t cadrele c`t [i elevii au stat `n autobuze [i camioane. fiecare elev a primit c`te 10 cartu[e. scutierii nu aveau arme de foc asupra lor. Dup\ ora 02. ulterior. cum se explic\ dispari]ia sau neprelevarea gloan- ]elor extrase din cei r\ni]i? Ace[tia au fost du[i la un spital [i medicii au scos gloan]ele din ei. rapiditatea cu care s-au desf\[urat evenimentele.

Bucure[ti. `ns\ nu cred c\ [tiau ce c`nt\. p. R\m`ne o singur\ `ntrebare pe care o pune la sf`r[itul unor m\rturii contradictorii Comisia senatorial\: „Cine putea trage din locurile indicate: agen]i str\ini `narma]i [i preg\ti]i pentru diversiune sau Securitatea?“208 Securitatea spune c\ agen]ii str\ini. Dan Iosif era cu geaca aia ro[u cu negru. lumea `l 208 Sergiu Nicolaescu. AMS: Se c`ntau versurile lui P\unescu la baricad\?! GVV: Da. Decembrie 1989. iar for]a care a luat puterea `n mod autoritar [i complet. dovedit\. identific`nd [i nume de militari care au tras. cu `mpiedicarea cercet\rilor.. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 321 culeg`nd probe ar fi fost luat pe sus imediat. Nu este un comportament de nevinovat. c`nd acele trupe erau dotate cu scuturi [i bastoane.. „Ion Cristoiu“. Pe la 23. . Eu cred c\.. Pentru zecile de mii de cartu[e lips\ s-a invocat o singur\ scuz\: au tras `n aer. Dinc\ era complet r\gu[it. unde [i c`nd: „Gelu Voican Voiculescu: (. care a avut curiozitatea s\ reconstituie faptele din calitatea oficial\ de viceprim-ministru [i comandant al Securit\]ii. 1995. plas`nd subunit\]ile de scutieri `n prima linie [i acuz`ndu-le ca autoare ale focului.169. refuz`nd s\ predea armamentul prezent la Inter spre cercetare [i pun`ndu-i pe solda]i s\-[i cure]e armele.00 plec din nou la P\unescu. ~l g\sesc [i `i spun: «Haide acum Adriane... s-a ocupat cu distrugerea probelor. Se tr\gea `n sus cu trasoare. E nevoie de vocea ta de tunet la baricad\». se c`nt\ versurile tale acolo. ~n schimb. Ed. pompierii. Ca s\ lumin\m [i mai bine momentul represiunii de dup\ spargerea baricadei [i pentru a-l disocia [i contura separat de tragerile diversioniste petrecute mai devreme. nu a fost `n stare. Armata.. arunc`nd `n b\t\lia public\ argumente neg`ndite. intrat\ `n subordinea ei cu aceea[i rapiditate invocat\ [i de Procuratur\. am apelat din nou la Gelu Voican Voiculescu. dac\ P\unescu ie[ea atunci. [i Dinc\ `i ]inea un acumulator pentru portavoce. nu a dorit ca toate aceste probe lips\ s\ fie g\site [i vinov\]ia Securit\]ii. For]ele de ordine d\deau cu spum\. Cartea revolu]iei române. penibile.) La baricad\ era Dan Iosif. Deveniser\ at`t de populare c\.

a . produce cotituri bru[te ale destinului. infanterie care `naintau tr\g`nd. pe partea dreapt\. L-am aten]ionat pe 25 c\ a venit la spartul t`rgului. {uierau gloan]ele. De la el am plecat cu Andrei. Lumea fugea pe l`ng\ mine de rupea p\- m`ntul. iar carosabilul s-a golit instantaneu. aici.322 ALEX MIHAI STOENESCU accepta. c`nd mi-a [uierat un glon] pe la urechea dreapt\.. instantaneu. `n fa]\ la alimen- tar\.. ~n momentul \la. Eu am mai r\mas `n picioare pentru c\ voiam s\ v\d scena [i. `nainte de Rosetti. Pe str\du]a Sl\nic. Era ceva care se m\sura `n dou\ secunde. prin fa]a lui. de pe TAB-uri? GVV: Nu. Repet. Unii se aruncau la p\m`nt. prin parcul acela din fa]\. }ii minte ce-a p\]it. Se tr\gea de pe tancuri. apoi o str\du]\. erau forma]iuni militare. dou\ tanchete au spulberat baricada [i au `nceput s\ trag\ `n plin. dar pe axul bulevardului. individual. mi-am spus c\ e sinucidere. Dar momentele acelea de luciditate `n care am r\mas cu privirea spre baricad\. AMS: Care iese `n spate la Col]ea. c\ ar fi fost pr\p\d. GVV: Plan orizontal. chiar `n fa]a u[ilor de la Inter. Eram `n fa]\ la Inter. iar `n plan uman. a fost lovit un tip. o tanchet\ condus\ de maiorul Ro[ca a f\cut brusc la st`nga [i m-a surprins `n plin\ trecere.. de glon] care se rote[te rapid `n aer. apoi s-a dus `nainte. Aveam de ales s\ m\ `ntorc pe trotuar sau s\ fug `nainte. GVV: Strada Sl\nic. La 00. Am luat-o [i eu la fug\ prin fa]a Teatrului Na]ional. focul era `n plin. cum se spune. [i am vrut s\ trec spre Ministerul Agriculturii.. mi-au permis s\ observ efectul de contami- nare gregar\ a panicii. ca o gr\ma- d\ de haine pr\fuite. `n timp ce lumea fugea. AMS: O secund\. O revolu]ie na[te astfel de clipe astrale. decisive. la un moment dat. Maiorul Ro[ca a tras un timp din pozi]ia aia. A c\zut ca o c`rp\. mort pe loc. AMS: Plan orizontal.. Lumea fugea pe tro- tuare. Nu f\cea cu mitraliera dreapta-st`nga. [i treceau pe l`ng\ mine `n st`nga [i `n dreapta. Vedeam primul om omor`t astfel. Am ales varianta s\ fug `nainte. este Ministerul Agriculturii.25.5 `n axul Bulevardului Re- publicii. ~n col]ul unde este o alimentar\.. Tipul tr\gea din plin cu mitraliera de 14. dar instantaneu. produceau zgomotul acela de spin.

a[a c\ a renun]at [i s-a `ntors spre Universitate. dar care nu fura.) One[ti erau scutieri 209 Alex Mihai Stoenescu. personaj cu instruc]ie militar\. . vitrinele fuseser\ sparte mai devreme de lumea care a venit. deoarece `n acel moment s-a tras. Deja `mi f\ceam planuri: am fost sigur reperat. Bucure[ti. Topaz. apoi a f\cut un lucru absurd. }iganii sp\rgeau vi- trinele [i furau. op. A revenit pe bulevard [i. A venit `n dreptul str\zii Sl\nic [i a tras o rafal\.00 noaptea. C`teva TAB-uri au revenit [i i-au fug\rit pe to]i p`n\ la Mo[ilor. f\r\ nici o g`ndire militar\. Pur [i simplu le lua la r`nd [i trecea peste ele. Începutul adev\rului. Aceast\ situa]ie nu poate fi valabil\ `n momentul spargerii baricadei. Fiind `ntuneric. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 323 dat roat\ pe la Rosetti. vreun scop tactic. mili]ieni [i civili `narma]i210. gang. De fapt. i-a fost fric\ s\ intre pe str\du]\. GVV: Probabil. le strivea.00-04. AMS: Nu putea s\ v\ aud\. cit. Solda]ii sunt undeva `n spate. Revolu]ia. Mi-aduc aminte c\ alerga [chiop\t`nd [i am v\zut [i rana.. a tras `n axul bulevardului spre Mo[ilor. avea s\ declare Comisiei senatori- ale: „Am vrut s\ plec cu un ofi]er care m\ `nso]ea. 169. dar se g\seau trupe masate. pentru c\ noi am strigat. Am hot\r`t s\ m\ `ntorc acas\ [i traversez Republicii. Acum ap\ruser\ ]iganii [i furau. 1995. Schi]a publicat\ de Sergiu Nicolaescu pla- seaz\ `n primele r`nduri scutieri. Am ajuns (acas\) pe la 03. cunoscut general brutal. Ion Dinc\. Dar nu `nainte s\ v\d ce se `nt`m- pl\ diminea]a. Un raport personal. 210 Sergiu Nicolaescu. dar ne-a [i v\zut. p. s\ trec grani]a pe Valea Some[ului. pp. f\r\ nici o noim\. S-a suit cu ro]ile peste ma[inile par- cate. a `ntors [i a vrut s\ intre pe strada Sl\nic. iar cei care au tras erau evident `n r`ndul `nt`i. o gaur\ relativ rotund\ `n gamb\. Ed. m-au v\zut [i `nregistrat. col] de cl\dire pe care le-am g\sit. [tiu eu. gata! Eram hot\r`t s\ fug. pe (str.“209 O problem\-cheie a evenimentelor de la Inter este configura]ia real\ a dispozitivului for]elor de ordine `n momentul spargerii bari- cadei. lovindu-l pe un b\rbat `n gamb\. era dirijat. 205-207. am cobor`t pe la poarta B. era o furie neputincioas\. Ne-am ad\postit `n orice firid\.

569. Tot atunci.. Eu am crezut c\ oamenii aceia au refuzat s\ trag\ [i sunt cei introdu[i la Otopeni `n dispozitiv.a. nu [tiu c`]i intr\ `ntr-un camion.O. – ea `n- seamn\ Academia Militar\ General\.. .G. care era comandat de maiorul Am\riuc\i. la metrou“211.00.). Acesta era dispozitivul din (str. Este prezentat [i traseul blindatelor dup\ ce au spart baricada. Dan Iosif a observat un anumit am\nunt care vine s\ `nt\reasc\ ipoteza folosirii exclusive a trupelor MApN la asaltul final: „I-am v\zut pe cei care au venit din direc]ia Restaurantului Pescarul – Postelnicu [i Milea. p.M. Cotidianul Jurnalul Na]ional a publicat `n Nr. Se mai g\seau `n spatele acestui bloc [ase TAB-uri. iar tocul de la pistolet era deschis. Incidentul cu ma[ina (camion) izbit\ de parapet s-a produs dup\ ora 23. 212 Convorbire telefonic\ din 5 iulie 2004. sunt opera]ii imediat premerg\toare spargerii baricadei. cit. iar `n spatele lor erau cinci tancuri [i `n spatele tancurilor erau cei de la [coala de ofi]eri de la B\neasa. `n fa]\ era circa un batalion de infanterie moto cu automate. La Anexa 36 din raportul Comisiei 211 Constantin Sava [i Constantin Monac.I. 3337/5 mai 2004. Lucrurile se clarific\ `n bun\ m\sur\ prin documentele ofi- ciale ale Comisiei senatoriale. A[adar. comandat\ de Andru]a Ceau[escu.M. Eu cred c\ cei adu[i de la C`mpina sunt cei care nu au vrut s\ trag\ `n noaptea de 21“212. apare o forma]iune militar\ cu simbolul A. fiind incendiat\ cu un cocteil Molotov aruncat cu precizie `n interiorul unei anvelope. nu putea deschide foc dec`t aceast\ forma]iune – A. imediat `n spatele blin- datelor. de militari. ca Ceapaev. A urmat o disput\ `ntre liderii politici [i militari privind folosirea desantului pe tancuri `n momentul spargerii baricadei.324 ALEX MIHAI STOENESCU de la USLA (corect. o schem\ a dispozitivului `n care. op. iar aici baricada era deja for- mat\ [i era acea ma[in\. Dup\ ce blindatele au trecut prin baricad\. Milea avea mantaua pus\ pe umeri. la pagina 6. dispozitivul v\zut de Dinc\ nu poate fi dec`t cel dinaintea spargerii baricadei. de la un regiment mecanizat din Bucure[ti. [i au venit dou\ camioane cu c`te dou\ plutoane. au plecat unii [i au fost `nlocui]i de \[tia. Deci. A dat ni[te ordine.G. era `nconjurat de oamenii lui. de la F. n.) One[ti [i Intercontinental. care a fost izbit\ `n parapetul intr\rii.

p`n\ dincolo de Sala Dalles. ~n fa]a baricadei sunt trupele UM 01908. al\turi de el! Aceasta este mo[tenirea l\sat\ Armatei de aceste dou\ figuri si- nistre – m`njirea elitei Armatei României cu s`ngele cet\]enilor ]\rii. Acest fapt este minor. iar Dan Iosif insist`nd asupra faptului c\ s-a aflat pe v`rful baricadei [i a v\zut clar cum cele dou\ tancuri [i-au luat un avans considerabil. de la magazinul Cocor. Problema este cine a tras dup\ ce baricada a fost spart\. Incalificabil! Criminal! Unul din cele mai grave gesturi f\cute vreo- dat\ `n istoria ]\rii noastre `mpotriva Armatei! Numai pentru acest ordin Ceau[escu putea fi `mpu[cat de zece ori. dar [i informa]ii c\ cei mai mul]i mor]i au c\zut la sta]ia de metrou de la Bati[tei. prevenindu-i s\ se fereasc\ [i s\ p\r\seasc\ zona `ntruc`t baricada va fi distrus\ de tancuri. adic\ [i dup\ spargerea baricadei. Pe acest document oficial `ntocmit. de ofi]erii-elevi ai Academiei Militare. Este interesant c\ ac]iunea.1989“. Mai exist\ o disput\ privind felul cum a fost spart\ baricada – pe fond. B\lcescu [i 1848 `n noaptea de 21/22. iar imediat `n spatele lor „ofi]erii-elevi ai Academiei Militare“. nu exist\ civilii cu automatele pe sub haine. unde militarii – se estimeaz\ c\ ar fi fost cadre ale Ministerului de . iar Milea. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 325 este publicat „Dispozitivul [i evolu]ia ac]iunilor desf\[urate de trupe apar]in`nd MApN pe bulevardele Magheru. retrase `n ultimul moment. Aici tre- buie ad\ugat\ ac]iunea for]elor de securitate-mili]ie.12. N. minor\ –. dup\ cum arat\ chiar documentele Armatei ca trupele de solda]i `n termen s\ fi fost date la o parte. atac`nd `n for]\. conform Notei. iar atacul s\ fi fost condus. Avem m\rturii c\ s-a tras `n plan orizontal [i dintr-un ABI. `nf\]i[at\ `n progresie. Trupele UM 01908 dispar! Este a[adar perfect posibil. deoarece s-a constatat pe baz\ de m\rturii [i `n lipsa vreunei con- tram\rturii c\ `nainte de atacarea baricadei au fost f\cute anun]uri clare prin portavoce c\tre demonstran]i. cu turela rotit\ [i tunul `ndreptat spre `napoi. prezint\ `naintarea deta[amentelor Academiei Militare pe bulevard `n jos. exper]ii Armatei afirm`nd c\ distrugerea ei s-a f\cut f\r\ vitez\. „pe baza documentelor MApN [i a declara]iilor unor martori oculari“. `n schimb sunt figurate cu mare precizie for]ele militare. ca forma]iune de infanterie. atac`nd [i cea de-a doua baricad\.

ucig`nd cinci sau [ase persoane din mul]ime. foc tras cu arme spe- ciale [i care nu avea nici un sens. care execut\ foc cu arme automate `n plan orizontal omor`nd [i r\nind 148 de persoane. Erau `nnoroi]i.30 [i 16. incident `n care mor [apte persoane c\lcate de vehicul [i alte opt `mpu[cate (conform Procuraturii Militare). `mpins s\ [chiop\teze docil pe culoarele `ntunecate ale Lubiank\i bucure[tene. dec`t s\ provoace `nt\r`tarea mul]imii. pentru a clarifica secven]ialitatea cazuisticii criminale de la baricad\ [i pentru a trage [i o concluzie. vom identifica secven]ele probabile [i credibile ale represiunii:  ~ntre 16. posibil numai din cl\direa fostului „Credit minier“.00 se execut\ foc diversionist din blocurile al\turate. A[adar. d\dea spre mai multe s\li (am num\rat patru): toate gemeau de oameni. b\tu]i. care. printre din]i.  ~ncep`nd cu ora 00. Aici aveam s\ cap\t primele semne ale violen]ei represiunii care se desf\[ura afar\. r\sucit prin m\runtaiele cl\dirii ca un [arpe seg- mentat.326 ALEX MIHAI STOENESCU Interne – au executat foc pe scara de acces [i apoi asupra oamenilor care fugeau pe peroane. Ar fi mai nimerit s\-i numesc «trupuri». Aflat printre cei aresta]i la baricad\. scriitorul Horia Roman Patapievici a descris represiunea brutal\ la care au fost supu[i cei aresta]i: „Ne-au pus c\tu[ele la ambele m`ini: formam un [ir dezorientat [i haotic. st`lci]i [i speria]i. Dar nu erau oamenii pe care `i `nt`lneam de obicei pe strad\. Culoarul pe care `l str\b\team.12 se declan[eaz\ atacul for]elor militare de represiune. [i anume o gr\mad\ de trupuri st`lcite. toate for]ele angajate. Dup\ oroarea de la baricad\ a urmat oroarea de la sediul central al Mili]iei. `i cerea victimei sale s\ `[i . Un t`n\r tocmai primea `n fluierul piciorului lovi- turi cu bocancul: cel care i le d\dea era un pu[ti cu ochi injecta]i [i tr\s\turi agreabile.  ~n jurul orei 21.45 se petrece incidentul cu camionul militar. desfigura]i. O m\rturie `l indic\ pe colonelul Trosca cu tr\g\torii lui. precum [i revolu]ionari recunoscu]i [i responsabili afirm\ c\ acest foc a fost tras de for]e str\ine.

erau b\tu]i numai sporadic. de team\ s\ nu-i supere pe mili]ieni. Patapievici. Podeaua era plin\ de trupuri aruncate de-a valma. c\lc`nd [i izbind. iar cel care lovea `[i pierdea respira]ia. Un b\rbat b\rbos cu alur\ de pic- tor urla de baioneta cu care un mili]ian `i r\scolea testiculele. se n\pusteau `njur`nd s\ loveasc\. pp. se ag\]aser\ de pere]i cu pieptul [i cu obrajii. nu auzi! ai? – [i urma lovitura.-R. Bucure[ti. ceilal]i. fostul [ef al 213 H. Al]ii.) . ca poseda]ii. [i apoi altele [i a[a p`n\ c`nd icniturile se r\reau. ~njurau `ncontinuu. cu m`inile `nro[ite de s`nge. Informa]ia cea mai ampl\ despre existen]a acestor liste a fost dat\ de colonelul Gheorghe Ra]iu. pe care de fapt `l lansase chiar `n seara de 22 decembrie Dumitru Mazilu. b\ animalelor. 8-9. (Scenele s-au petrecut la Mili]ia Capitalei. f\r\ `ns\ a na[te [i o verificare a spuselor sale. ~[i `ntre]ineau prin vorbe `nd`rjirea pe care un maior cr\c\nat [i violent le-o inculca. Humanitas. monoton [i cu ur\. care se `nt\r`tau `ntre ei. cizmele mili]ienilor f\ceau poteci de ordine. dar se `nscrie [i el `n categoria represiunii. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 327 ]in\ dracului fa]a `ntoars\ la zid. 1996. Este vorba de „lis- tele negre“ ale Securit\]ii care con]ineau numele opozan]ilor [i di- siden]ilor ce trebuiau izola]i – dup\ alt\ versiune. ~n acest loc vom face un salt pentru a analiza un aspect ciudat. care urlau continuu. Cazul „listelor negre’’ Pe timpul cercet\rilor pentru reconstituirea faptelor din de- cembrie 1989 am dat [i peste un subiect foarte sensibil. Ed. Pe pojghi]a tencuielii se l\]eau desenele neregu- late ale s`ngelui `mpr\[tiat. nu la Inspectoratul General al Mili]iei. drep]i! Stai drept. c`nd mili]ienii. boule. Patapievici. Politice. care nu a ]inut de folosirea focului de arm\ la baricad\. sta]i. chiar lichida]i – `n situa]ii speciale. pomenindu-l mereu pe tovar\[ul secretar general“213. Printre ele. cum eronat crede H. mai noroco[i.-R. Cei care nu aveau `nc\ m`inile zdrelite se ]ineau de zid precum be]ivii (de[i nimeni nu era beat).

ca [i ceilal]i din conducerea Securit\]ii nici nu ne-am propus s\ aplic\m aceast\ m\sur\. 68-69.) S\ fie clar c\ nici Dumitru Mazilu nu a fost arestat. una dintre cele mai controversate figuri ale revolu]iei. ceva foarte grav. a II-a [i a III-a.. Paco. prin re]inere [i internare `n lag\re sau colonii. a fost readus la Bucure[ti [i pus `n libertate. a avut o traiectorie meteoric\ prin evenimentele din decembrie 1989 [i ianuarie 1990. . considerat de Securitate. Erau trei tabele. ~n seara zilei de 21 decembrie. de tractor sau un nou atac de cord – a[a cum se proceda de obicei. deoarece re]inerea urma s\ se fac\. profit`nd astfel s\ se al\ture celorlal]i conduc\tori ai r\scoalei“214. fiind caracte- rizat de pres\ `n mod exagerat ca o persoan\ instabil\ psihic [i ale c\rei declara]ii con]in o doz\ mare de hazard. Raze de lumin\ pe c\r\ri întunecate. ave]i liste cu cei ce trebuie aresta]i `n astfel de `mprejur\ri. pp. din ordinul generalului Vlad (dat mult `nainte de fuga lui Nicolae Ceau[escu). Ceau[escu [i-a amintit (cu prilejul unei suite de repro[uri la adresa Securit\]ii) de listele la care ne-am referit. pe baza unui dosar voluminos. de aceea. 1996. `n raport de pe- ricolul pentru Securitatea Statului. c`nd. Dumitru Mazilu. cu toat\ situa]ia deosebit\ care se crease `n ]ar\ (.. `n trei urgen]e: I. Mazilu a fost re]inut la miezul nop]ii [i condus `n birourile Inspectoratului Jude]ean Teleorman. a]i uitat c\ este agent american? Ce mai a[tepta]i?» ~n aceste `mprejur\ri.328 ALEX MIHAI STOENESCU Direc]iei I: „Ca s\ fiu mai bine `n]eles am s\ v\ relatez c\ din ordinul lui Nicolae Ceau[escu. El a descris `n to- nuri dramatice [i. Ed. de ce nu ac]iona]i? De ce nu-l aresta]i pe Mazilu. El a spus: «Uite. Trebuie s\ v\ spun c\ generalul Vlad. arestarea sa [i drumul spre Alexandria. dac\ tiranii hot\r`ser\ s\ termine at`t 214 Gheorghe Ra]iu. `n timpul c\ruia urma a fi executat: „Ne a[teptam la un accident de ma[in\. Ceva survenise. c`nd demonstra]ia din Pia]a Universit\]ii era `n toi. agent român „`ntors“ de americani. lipsite de credibilitate. dar nu m\ g`ndisem niciodat\ c\ se va ajunge la formula PLUTONULUI DE EXECU}IE. fiecare unitate de Securitate avea `ntocmite trei tabele cu persoane ce ar fi trebuit neutralizate `n situa]ii deosebite. Ce a[tepta]i. unde a stat p`n\ a doua zi diminea]\. Bucure[ti.

Este perfect plauzibil. B`rl\deanu sau Corneliu M\nescu. St`nd [i analiz`nd `ns\ cu aten]ie [i f\r\ sentimente afirma]iile lui Dumitru Mazilu. ~n 1989 nu mai existau lag\re [i colonii `n care s\ fie du[i opozan]ii. De aici [i explica]ia pentru apari]ia surprinz\toarelor cuvinte „lag\re“ [i „colonii“ din relatarea colonelului Gheorghe Ra]iu. Tudor Postelnicu. Cunoscut de grupul „Mansarda“. De altfel. fost `n garda lui Gheorghiu-Dej [i comandant `n anii ’50–’60 al unei unit\]i MI. . Ed. a ajuns omul num\rul doi `n stat dup\ decembrie 1989. dar [i sprijinit\ pe datele furnizate `n acest subiect de un ofi]er de Securitate pensionar. f\r\ s\ explice care 215 Dumitru Mazilu. ~ns\ ordinul exista `n forma sa ini]ial\. prin copilul meu. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 329 de brutal cu noi. aveam s\ afl\m c\ v`rfurile represiu- nii ajunseser\ la concluzia – `n acea zi fatal\ pentru tiranie – c\ eu a[ conduce mi[c\rile tinerilor din Bucure[ti. ceea ce colonelul Ra]iu nume[te „urgen]a a III-a“ `nsemna lichidarea fizic\. Totu[i. acesta suport\ o explica]ie nu numai logic\. cu ocazia `ntocmirii acelor liste ale revolu]ionarilor. Cozia.. Bucure[ti. fost ofi]er de Securitate. Ulterior a ajuns p`n\ la func]ia de secretar de stat la MICM. dac\ obser- v\m cu aten]ie textul lui Ra]iu vom vedea c\ el enumer\ numai dou\ m\suri din trei – „re]inere“ [i „internare“. Aceast\ persoan\. dar `n afar\ de m\rturia sa emo]ional\ nu exist\ nici o prob\ c\ s-a urm\rit execu]ia lui. putem presupune c\ pronun]area numelui s\u `n Pia]a Universit\]ii. 1991. ~n ce prive[te cazul „listelor negre“. Memoriu pentru ]ara mea. p. Revolu]ia furat\. Ordinul privind neutralizarea unor opozan]i fusese emis `nc\ de pe vremea lui Gheorghiu-Dej. nu putea s\ nu trezeasc\ alerta Securit\]ii `n ce `l prive[te. care fusese prezent `n toate punctele fierbin]i din Capital\“215. 1. vol. Dumitru Mazilu era avizat de exis- ten]a acelui ordin secret. iar `n forma sa ini]ial\.. pe nume Tudorel Popescu. aflat `n leg\tur\ cu Ambasada SUA. o informa]ie desprins\ din noianul de fraze eufuistice ale personajului ne ajut\ s\ `n]elegem c\ ordinul primit de Stamatoiu a venit prin ministrul de Interne. 41. al\turi de nume ca Iliescu. Mai t`rziu. numele s\u a fost lansat pe strad\ cu scopul de a fi integrat scurtei liste de disiden]i afla]i la `ndem`n\.

mai pu]in pericu- lo[i. Mai mult dec`t at`t. ~n timpul audierii sale la Comisia parlamentar\. iar cei trecu]i pe listele «B». 390. De acel ordin nu s-a mai ocupat nimeni. Era un ordin mai vechi al Securit\]ii c\. Radu Constantin (secretar CC al PCR venit de la Bucure[ti. apoi generalul Neculicioiu nici n-a vrut s\ aud\ de scoaterea lui Brucan de sub autoritatea sa. vol. colonelul Ciurl\u. dar `n rea- litate problema este c\ nu s-a executat. n. {eful Direc]iei VI a refuzat s\ execute ordinul lui Stamatoiu.330 ALEX MIHAI STOENESCU era a treia m\sur\.) se inte- resa dac\ sunt preg\tite «listele A [i B» [i cerea punerea lor `n aplicare. Textul spune mult mai mult dec`t grafia frazelor sale. suspec]ii trecu]i pe listele «A» trebuiau ridica]i [i du[i `ntr-o zon\ necunoscut\. prostia cu lag\rele [i coloniile. motiv pentru care nici nu a fost modificat. trebuiau doar izola]i `n apropierea domiciliului. La Arad nu erau actualizate aceste liste [i nici nu au fost puse `n aplicare“216. cazul Arad dovede[te implicarea `n acte criminale a structurii Comitetului Central. av`nd `n vedere c\ un secretar CC trimis acolo cuno[tea existen]a listelor negre [i cerea aplicarea lor. al comunis- mului. `n caz de necesi- tate. cu excep]ia lui Ceau[escu. iar generalul Vlad a [i ordonat aducerea lui Mazilu `napoi. Cei care vor s\ apere Securitatea. elimin`ndu-se. pentru c\ [i Brucan era vizat. Dac\ `n cazul Bucure[ti este invocat un ordin personal al lui Ceau[escu dat Securit\]ii. un proces al conducerii partidului. Raportul Comisiei senatoriale privind ac]iunile desf\[urate în revolu]ia din decembrie 1989. . Este logic s\ presupunem c\ situa]ia lui Radu Constantin nu era singular\. avem o informa]ie c\ un anumit pericol a existat. o anchet\. sigur c\ neag\ existen]a acestui ordin. I. ~n Raportul Comisiei sena- toriale. [eful Securit\]ii Ia[i. tinz`nd spre un tablou imaculat al ei. a explicat c\ `n diminea]a de 216 Senatul României. la capitolul „Evenimentele desf\[urate `n municipiul Arad“. se g\se[te [i urm\torul pasaj: „Comandamentul operativ din sediu a discutat diferite modalit\]i de `mpr\[tiere a manifestan]ilor.a. p. Era lichidarea fizic\. ~nc\ o dat\ se dovede[te c`t de important\ era o cer- cetare. de exem- plu. mul]i ani de zile. pe care `l putem b\nui preocupat de aceast\ problem\ `n ultimele sale zile de conduc\tor.

nimic: «Repede. Audierea colonelului Ciurl\u Gh. repede!» Eu atunci le-am spus: «Dom’ne. A[adar. nu mi-am schimbat ideile. nu [tiu ce v-a apucat. Agentura sovietic\ din România nu acorda `nt`mpl\tor protec]ie cet\]enilor români pe care `i folosea pentru ac]iunea de subversiune – liderilor Frontului Popular Român de la Ia[i. grupului B\canu – pentru c\ „listele negre“ fu- seser\ introduse `n procedurile Securit\]ii române chiar de ei.. Constantin. repede. . m\ g`ndeam c\ putea cineva s\ zic\: «`mpu[ca]i-i» [i atunci am spus [efului arestului s\ le dea drumul. tot s\ le explic c\ n-are rost s\ m\ elibereze... Eu am crezut c\ au f\cut treaba asta de frica revolu]iei. lui Mircea Dinescu. Stenograma nr. aplicat `n URSS `n numeroase cazuri. am aflat urm\toarele: „C`nd au venit la mine `n celul\ erau gr\bi]i: «Repede.... c\ mi-au r\mas batistele acolo. de KGB.» Ei. p. de team\. ~n general. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 331 22 decembrie a primit un telefon de la generalul Vlad prin care i-a ordonat s\ elibereze imediat aresta]ii din 14 decembrie: „Dl Gabrielescu: Deci. M-au scos at`t de repede. dar s\ [ti]i c\ eu nu mi-am schimbat opiniile» «{tim. eram f\r\ [ireturi. una din erorile de calcul ale sovieticilor a fost neevaluarea 217 Arh. iar Brucan [i Mircea Dinescu erau vizita]i periodic. am v\zut dup\ revolu]ie [i documentul cu condamnarea la moarte. 54..“217 Contact`ndu-l telefonic `n ziua de 14 iulie 2004 pe Cassian Maria Spiridon. unul dintre aresta]ii de la Ia[i.. «Dom’ne. aplicat [i `n Polonia `n cazul Jerzy Popieluszko. dar repede.» Eu. nu `nt`mpl\tor membri agen- turii sovietice le d\deau garan]ii opozan]ilor de la Ia[i [i Bucure[ti: „V\ protej\m! V\ ap\r\m!“. f\r\ curea. mi-a dat de `n]eles c\ cine [tie ce ordine putem primi cu ei... Sovieticii cuno[teau acest fapt. repede!. SR. generalul Vlad a dat ordin s\ li se dea drumul? Dl Ciurl\u: Da..». Doamne. dar nu [i-au `nchipuit c\ generalul Vlad va `mpiedica aplicarea lui `n România. 179/29 mai 1994. pe l`ng\ ce am trecut! Eu am tot spus c\ [tiam c\ voi fi omor`t. `n perioada Ana Pauker – Dej. Un aspect care a fost aruncat destul de u[or `n derizoriu se adaug\ acum argumentelor ce se adun\ acestui caz al „listelor negre“. Doamne. dar acum aflu. [i lumea zicea c\ exagerez“..

cei `ns\rcina]i cu dislocarea `[i vor alc\tui un plan concret. cum vor fi aduse la `ndeplinire. Ceea ce ob- serv\m noi ast\zi de la distan]\ este o imagine de miraj: conducerea Securit\]ii [i. ~n mai multe r`nduri.332 ALEX MIHAI STOENESCU corect\ a reac]iei sau. Negarea existen]ei este inutil\. ofi]erii de r`nd. zonele de dislocare erau Zimnicea [i Alexandria. Ultima [ans\ pentru generalul Vasile Milea ~n timpul audierii generalului Vlad la 19 noiembrie 1993. Buletinul Arhivelor Militare Române. Aducerea la `ndeplinire a opera]iunii se va face `n dou\ faze: faza preg\titoare [i faza operativ\. cu at`t mai mult. Fo[tii lideri ai Securit\]ii neag\ vehement existen]a ordinelor de deportare a opozan]ilor pentru cazuri de criz\. responsabilit\]ile personale [i termenele de executare“218. 33. 1554/1952. 1/1998. care va cuprinde toate sarcinile din faza respectiv\. c\ Ceau[escu [tie de ele [i va `ncerca s\ le aplice. Nu avem nici o informa]ie despre inten]ia sovieticilor de a ucide pe vreunul din disiden]i sau opozan]i. Nr. `n care du[manii poporului erau introdu[i `n categoria „infractori permanen]i“ [i `mp\r]i]i pe mai multe subcategorii de persoane ce urmeaz\ a fi dislocate. mai bine spus. Autorii acestui plan erau Alexandru Dr\ghici [i Nicolae Ceau[escu. Pentru „infractorii permanen]i“ din Bucure[ti. Arhivele Militare au publicat Raportul MAI privind preg\tirea [i executarea disloc\rilor de popula]ie din toamna anului 1952. p. La `nce- putul anului 1998. mai precis un puci. acesta a dezv\luit pentru prima dat\ existen]a unei tentative de a-l convinge pe Milea s\ dea `mpreun\ o lovitur\ de stat. . fiind obi[nui]i cu abuzul. a nonreac]iei Securit\]ii la ordinele criminale ale lui Ceau[escu. 218 Document. `n 1989. prev\zut\ `n Hot\r`rea Consiliului de Mini[tri Nr. iar al]ii nu [tiau de existen]a acelor ordine din anii ’50 [i nici nu le trecuse prin cap. cu ocazia audierilor la Senat sau `n procesele sale. nu au avut p`n\ `n ultima clip\ sentimentul caracterului criminal [i antina]ional al ordinelor [i ac]iunilor lui Nicolae Ceau[escu. Anul I. problema real\ fiind aceea c\ unii uitaser\. „Opera]iunea de dis- locare se va executa pe baza Deciziei dat\ de Comisia Central\ a Mi- nisterului Securit\]ii Statului. Pentru fiecare din aceste faze.

a mai ie[it o dat\ `n papuci pe hol s\ `ntrebe cine mai este prin sediu. Constituirea massei psihologice la Bucure[ti Felul `n care s-a radicalizat grupul de la Inter este interesant de studiat din punctul de vedere al psihologiei massei. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 333 generalul Vlad a ocolit sau contestat aceste cuvinte: „lovitur\ de stat“ sau „puci“. `n]eleg`nd despre ce este vorba. condi]ie `n care Milea. Nu mai pot. plec`nd apoi spre `nc\perea comandamentului unic pe care `l con- ducea. mai ales. Interpretarea corect\ [i logic\ a interven]iei lui Vlad pe l`ng\ Milea este aceea c\. generalul Vlad trebuie s\ fi `ntrez\rit necesitatea unei ac]iuni care s\ permit\ controlul Armatei [i Securit\]ii asupra evenimentelor de dup\ `nde- p\rtarea lui Ceau[escu. Dup\ ora 24. Nicolae Ceau[escu s-a `mbr\cat `n pijama. gene- ralul Vlad i-a cerut „s\ fac\ ceva `mpreun\“. apoi s-a dus la culcare. moment `n care Milea a avut o tres\rire de luciditate.“ – i-a spus Vlad. nu mai pot“. dumneavoastr\ st\p`ni]i afar\. Scena s-a petrecut `n cl\direa CC. care nu puteau fi la acea or\ – apro- ximativ 03. Pe fondul unei c\deri psihice a lui Milea. Vlad s-a `ntors `n biroul Direc]iei V de la parter.00 – dec`t ordinele de a trage `n zecile de mii de munci- tori care se preg\teau s\ plece spre centrul Capitalei [i al unor mari ora[e. I-a r\spuns: „Tovar\[e general Vlad. nu mai sunt `n stare de nimic. de[i nici un istoric nu poate interpreta cuvintele sale adresate lui Milea altfel dec`t prin vocabulele amintite.. Con- [tient c\ Nicolae Ceau[escu este terminat ca lider politic. `n holul de la etajul I. nu mai pot. [eful Securit\]ii i-a atras aten]ia ministrului Ap\r\rii c\ represiunea nu s-a `ncheiat [i c\ este perfect posibil ca [eful statului s\ le ordone excutarea de misiuni cu caracter criminal `mpotriva maselor de muncitori care `ncepuser\ s\ se organizeze pentru a veni spre sediul central al partidului. Exista un . ar fi putut fi protejat pentru implicarea penal\ `n represiune. pentru c\ se a[teptau s\ primeasc\ ordine [i mai grave. „Eu cu for]ele din interior.00. Nu dore[te s\ r\m`n\ cu imaginea unui pucist.. `n contextul unei rela]ii apropiate `ntre ei. informat de grupa operativ\ a comandamentului unic c\ baricada a fost distrus\ [i manifestan]ii `mpr\[tia]i.

ajunseser\ [i la un mod de rela]ionare [i. op. Apari]ia blin- datelor. El ambala motorul [i claxona. le crease o stare de aversiune care s-a c\l\uzit atunci spre [eful statului. dar nu [i efi- cient. Gheorghe – str. nu a fost blocat inten]ionat. p.. numero[i cet\]eni au trecut din nou pe mijlocul bulevar- dului. c\ for]ele acestuia au permis accesul cel pu]in al unui grup de manifestan]i. 170. cel mai probabil.334 ALEX MIHAI STOENESCU nucleu format dintr-un grup mic de oameni f\r\ team\ de autorit\]i. . cel de la Pia]a Unirii: „De men- ]ionat c\ barajele de la Pia]a Unirii [i Sf. un autocamion DAC a fost blocat de manifestan]i“ (s-a blocat `n mijlocul manifestan]ilor.) Maiorul Dorel Am\riuc\i va ar\ta condi- ]iile reale `n care s-a produs accidentul: „Camionul s-a oprit cu mo- torul merg`nd.a. avem [i proba pus\ la dispozi]ie chiar de Ministerul de Interne. Ceilal]i solda]i `l chemau. facilit`ndu-se circu- la]ia nestingherit\ a manifestan]ilor“219 Nucleul revolu]ionar care ac]iona `n centrul bulevardului era suficient de activ. prin natura experien]ei personale. Mai trebuie luat\ `n calcul constatarea acestor primi [i cam singuri revolu]ionari bucure[teni c\ for]ele de ordine sunt absente. le cuno[teau oamenii [i obi- ceiurile. S\ urm\rim reconstituirea f\cut\ de Ministerul de Interne: „La ora 16. gene- ralul-colonel Ion Hortopan a ordonat maiorului Dorel Am\riuc\i s\ mai trimit\ la Intercontinental 10 ofi]eri [i 100 militari `n termen cu 8 autocamioane de la autobaza MApN. Atunci cineva a aruncat o piatr\ sau o c\r\mid\ care a 219 Colectiv coordonat de general de divizie Ion Pitulescu. dar lumea striga s\ opreasc\ motorul. nereu[ind s\ concentreze numero[ii curio[i [i spectatori `ntr-o form\ organizat\ de protest masiv. cit. Mai mult dec`t at`t. Dup\ sosirea `n zon\. ~n DAC erau l\zi cu muni]ii. a solda]ilor [i a for]elor de ordine a produs mai `nt`i o r\rire a celor sta]iona]i pe carosabil. coerent [i hot\r`t. spre [eful suprem al autorit\]ii. care. au fost ridicate din primele momente ale dup\-amiezei de 21 decembrie. dar `n urma constat\rii inactivit\]ii acestora. ~n acel moment de incertitudine [i stagnare se produce eve- nimentul declan[ator – incidentul cu camionul militar. Doamnei. acestea s\ se cupleze cu cele 10 TAB-uri ale UM 01305 Bucure[ti [i s\ p\trund\ spre Pia]a Palatului. se confruntaser\ cu Mili]ia [i poate cu Securitatea `n trecut. formate numai din cadre de Mili]ie. `n particular c\ Mili]ia nu este pe str\zi. migr`nd `n spa]iul dintre Hotelul Intercontinental [i Sala Dalles.15. n. producea gaze [i mul]imea striga [oferului s\ opreasc\ motorul.

acela de a aduce muni]ie. re]inu]i [i du[i la Mili]ie – nu le-au venit camioanele. dar nu lipsit\ de importan]\. Camioanele acestei coloane au r\mas pe loc. Spre finalul acestui incident.a. `n faza sa de consumare. Soldatul a c\zut cu capul pe volan [i a ap\sat pe accelera]ie. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 335 lovit parbrizul [i capul soldatului. a fost deschis focul de solda]ii afla]i pe strad\ – foc izolat. care nu erau preg\ti]i `n vreun fel pentru 220 Ibidem. cu scopul de a-i `n- c\rca `n ele pe manifestan]ii care urmau a fi re]inu]i. S-au `nregistrat 7 mor]i [i 5 r\ni]i (potrivit Procuraturii). Laz\r. S-a oprit la circa un metru de un TAB. 172. [eful Direc]iei tehnice Tancuri-Auto din CIT. `n `n]elegere cu colonelul Spiroiu. pierz`ndu-[i instantaneu cuno[tin]a. r\m`n`nd imobili- zat\. de fric\. p. Am num\rat 23 de oameni lovi]i“220. con- dus\ de ofi]eri de la serviciul Circula]ie MApN. Generalul locotenent Tiberiu Urd\reanu. n. Potrivit ofi]erului Am\riuc\i. Este momentul `n care colonelul Spiroiu `ncearc\ s\ ia leg\tura cu maiorul Am\riuc\i pentru a-i comunica blocarea cami- oanelor pe str\du]ele din spatele C\ii Victoriei. unde `ns\ s-a blocat. Coloana. Este motivul principal pentru care manifestan]ii nu au fost lua]i cu asalt mai devreme. . colonelul Niculae Spi- roiu [tia unde sunt camioanele. intr`nd peste oameni [i peste scutieri. Soldatul a co- bor`t cu s`nge la t`mpl\. Povestea acelor camioane este mai complicat\. dar nu reu[e[te din cauza bruiajului. `ns\ goale. Povestea grupului de protestatari de la Inter [i a nucleului dur de la baricad\ este parc\ mai aproape de adev\r atunci c`nd este relatat\ de tinerii ideali[ti. a urcat prin dreptul Liceului Gh. (A fost lovit `n t`mpl\. ~n realitate. i-a raportat generalului Hortopan c\ acele camioane au plecat [i c\ probabil au ajuns. Au fost c\lca]i mul]i civili [i patru scutieri. camionul condus de [oferul Cismaru Nicolae f\cea parte din alt ordin. generalul Hortopan a cerut deplasarea unor camioane la Intercontinental. ~ntr-adev\r. din care trei apar]ineau for]elor de ordine.) ~n acest moment eram cam la 40-50 de metri. aflat la grupa operativ\ din CC. aflat la comand\ `n acel moment.

. Atunci am ie[it p`n\ `n cap\t [i ne-am repezit am`ndoi spre telefonul public. Bogdan S\cuiu lovit cu b`ta aia aruncat\. traversam zona aceea dintre Bati[tei [i Restaurantul Pescarul. 15-20 de metri de cor- donul cu c\[ti albe [i por]iunea Inter – Arhitectur\.. apoi m-am uitat spre ei [i `ntr-adev\r. primul lucru.) Cum s-a deschis focul? Drago[ Constantinescu: Eram cu Bogdan. «Au `nceput s\ trag\» – le-am spus. Uneori eram mai departe de Dalles. pentru c\ `n fa]\ sunt scutieri. iar eu am spus: «Nu». e de avertizare!» ~n momentul `n care s-a tras din nou am auzit strig\te: «L-a omor`t pe \la. pe o linie paralel\ cu barajul. dup\ care ne-am dat seama ce t`mpenie am f\cut.. DC: Din momentul \la mi s-a f\cut o fric\. bravad\. ~n momentul `n care treceam dinspre Dun\rea spre Inter. ne-am uitat unul la altul. se umflase. ce vedem [i c\ se trage [i sunt mor]i. pentru c\ pasajul era `nchis. [i noi am s\rit la Ciclop. Bogdan avea o v`n\taie mare deasupra arcadei.. Ai mei au spus: «Vino acas\». Ne . apoi apar camioanele. TAB-urile. l-a omor`t pe \la la Dalles!» AMS: Acum a]i intrat `n lan]ul logic. ne-am t`r`t din strad\ s\ c\ut\m un ad\post [i ne-am t`r`t ca `n Armat\.. Dup\ aia am s\rit parapetul de la Ciclop. f\r\ arme. Asta era zona. m-a tr`ntit. {i am zis: «A. apoi se trage `n mul]ime. o f`[ie `n care patrulam: mai `ncoace de Dalles. din spate. Am`ndoi eram speria]i. deci din sapte. Procuratura are ordinea asta a secven]elor... care era `n fa]\ la Resta- urantul Pescarul. Celor de acas\ le-am zis ce se `nt`mpl\.. apoi din barajul de militari. ~n momentul `n care am `nchis telefonul. ~n momentul `n care am auzit rafalele.336 ALEX MIHAI STOENESCU evenimente [i care nu [i-au asumat dup\ aceea acte de eroism mai multe [i mai spectaculoase dec`t au fost: „AMS: (. spre Dalles. tr\geau `n sus. vedeam ce se `nt`mpl\. De fapt era o zon\. S\ le fix\m noi corect: pompierii. Erau ni[te por]i mari `nchise [i acolo te puteau prinde ca pe [obolani. se produce accidentul. alteori ajungeam l`ng\ scutieri. Am sunat acas\. se deschide focul `n plan vertical. la un moment dat. de la intrarea `n pasaj. am auzit r\p\ial\ de pistoale mitralier\. S-a tras. aproximativ o or\ de agita]ie.

Dup\ asta a `nceput s\ se formeze baricada. Cea mai mare problem\ a mea era frica de a vorbi liber [i voiam s\ pot s\ vorbesc liber. El avea o prieten\ [i voia s\ plece `n Suedia. un obstacol pentru cazul c\ se va trage.. DC: Pentru mine a fost un moment important. Multe. Ei preg\tesc probabil acum dispozitivele [i vor trage. era o atmosfer\ nemaipomenit\ de plim- bare. Foarte subiectiv. ne atinsesem scopul. care a tras de-a curmezi[ul [i oamenii au spus: «Hai s\ facem o bari- cad\!». drept care au ap\rut oameni cu lum`n\ri. AMS: Mesele de la terasa Dun\rea. . Pe treptele de la Teatrul Na]ional. pe care le vindeau [i f\ceau ni[te bani. Spuneam: «De acum se trage. Toate argumentele erau `mpotriv\ [i. ~n tot acest spa]iu. filmat de cei de la Inter. Evident. multe vise.. de[i ne spu- neam unul altuia: «Hai s\ plec\m!». a [i plecat. pentru ideea noastr\ de la `nceput. ce treab\ avem noi cu asta?» Nou\ ni se p\rea clar c\ trag `n noi [i c\ vor mai trage `n noi.. ce facem?» Ne-am uitat unul `n ochii altuia [i ne-am `ntrebat: «Ce facem? Mai r\m`nem?» Se putea pleca lejer `n momentul \la. erau complet ocupate treptele acelea lungi care duc spre Teatrul Na]ional. Am zis: «B\. ideea era s\ se construiasc\ un baraj. A venit un camion mare.. Au ap\rut ni[te pu[ti cu ni[te saci `n care aveau sticle de bere furate. se `nsera. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 337 uitam unul la altul. ne omoar\». cu toate astea. `ntre Bati[tei [i Pia]a Universit\]ii. hot\r`sem s\ r\m`nem cu orice risc [i totu[i eu eram cuprins de un sentiment de indignare.. M\ `nt`lnesc cu prieteni. La v`rsta aia nu fusesem niciodat\ `n afara ]\rii [i voiam s\ c\l\toresc. se forma baricada. era o plimbare nemaipomenit\. lumea striga. oameni veni]i de prin Drumul Taberei. lume. am hot\r`t s\ r\m`nem. Au intrat la Restaurantul Dun\rea [i au luat mesele acelea albe metalice. Eu nu-mi imaginam c\ se mai poate tr\i `n ]ar\ [i m\ g`ndeam s\ plec undeva.. Era entuziasm. Oricum manifesta]ia durase mult mai mult dec`t ne-am imaginat noi [i deja era un fapt cunos- cut. de[i se tr\sese [i muriser\ ni[te oameni. acum este acolo. Adic\. ap\ruser\ ma[inile acelea `n spri- jinul nostru. apoi au spart geamurile la Pescarul [i au scos totul afar\. Bogdan a zis atunci: «De fapt. foarte relaxat\.

unde se salutau cunoscu]ii.) C`nd eram `n Armat\ auzisem de un grup. Mazilu. Este un fapt deja certificat de mai multe m\rturii. lumea se plimba. Chestia cu v`ndutul sticlelor de bere iar\[i m-a deranjat foarte tare... Atunci nu era nici un grup la noi. AMS: Se strigau aceste nume. Spuneau c\ vin de la Pia]a Unirii [i cereau s\ se formeze un guvern Corneliu M\nescu. de[i auzisem ceva foarte vag. veneau al]ii. AMS: N-a]i cump\rat [i dvs. parc\ [i o proclama]ie. parc\ grupul celor [ase. {i `l `ntreb pe Bogdan: «Dom’ne. eu [i cu Bogdan i-am chemat pe ceilal]i la Universitate. ne d\m via]a. sunte]i bine». da. care a plecat pe la ora 16. din cei patru prieteni care eram `n 20 decembrie. Chestia asta a durat vreo dou\ ore.a. plecau.00.. imediat. Corneliu M\nescu. eu am fost infirmier `n Armat\. chiar spre 19. Oameni care s-au urcat pe un st`lp [i care strigau: B`rl\deanu. «Da. DC: I-am auzit. Nu am intrat `n acel grup. n. venim. le vindeau. «A. Am uitat s\ v\ spun c\. le vindeau. s\ be]i? .00. ascultam la infirmerie. discu]ii familiare. ne risc\m via]a sau ne plimb\m?“ Erau tot felul de persoane care se plimbau. `n Armat\ a]i fost prin 1986. Iliescu. Pur [i simplu totul se transformase `ntr-un loc de `nt`lnire.» A venit doar unul.. DC: Se strigau [i nume. 18. dec`t grupul Iliescu. DC: Ce vreau s\ spun este c\ numele acelea nu `nsemnau mare lucru pentru mine. ca pe Corso.. se `nt`lneau: «Voi ce mai fa- ce]i?». (a Frontului Unit Muncitoresc... lume str`ns\. am `nnebunit? Ce facem. Totul c\zuse foarte mult `ntr-o plimbare. iar aduc românii totul `n derizoriu? Noi ce facem aici. `n- t`lniri `n centru la promenad\. de[i se `nserase [i pericolul cre[tea.. [i noaptea ascultam la Radio Europa liber\ de apari]ia unui grup disident la noi.338 ALEX MIHAI STOENESCU AMS: Sta]i pu]in! Le vindeau pe bani? DC: Da. mi-am `nt`lnit [i profesoarele de la liceu. Au ap\rut la un moment dat ni[te tineri care `mp\r]eau bile]ele. Am auzit strig`nd la megafon. AMS: Spune]i-mi un lucru. AMS: Dac\ `n 1989 era]i `n anul II. M-a indignat foarte mult faptul c\.00.

mai st\m». AMS: Nu v-a]i sim]it r\u dup\ ea? DC: Nici vorb\. 23.00. a `nceput lumea s\ plece. mai st\m?» «Mai st\m o jum\tate de or\». M\ duceam. `n discu]ii. un grup agitat [i foarte hot\r`t. Mai r\m\seser\ doar cei de la baricad\. de murit. Cred c\ era `n jurul orei 23. pentru c\ mi se p\rea o b\taie de joc. amenin]\ri de o parte [i de alta. ca un om obi[nuit sub teroarea focului.. De pe la 08. au fost `mpu[ca]i [i omor`]i tot dintre noi.. am `nceput s\ m\ retrag `nspre strada dintre Universitate [i Arhitectur\. Dup\ ora asta. foarte pu]ini. de . ~n momentul `n care a `nceput s\ se lase noaptea bine de tot.00 c`nd am v\zut c\ apar ni[te indivizi `mbr\ca]i `n scurte drepte. am stat [i eu pe cercul \la [i am b\ut. a cump\rat Bogdan o sticl\.. se `nchide capcana». Mi-a fost fric\ tot timpul. Voiam s\ v\d care sunt oamenii care au r\mas. (. s\ iau parte. a[a. de mili]ie. s-a creat panic\ [i ]in minte c\ foarte mul]i din grupul nostru se `ntrebau: «Ce facem. categoric. {i. dar mi-a fost fric\ s\ fiu `n prima linie. apoi: «Mai st\m o or\». a[a c\ a `nceput s\-mi fie fric\ s\ m\ mai duc. era bere Bucegi. mi-era fric\. Am re`nceput s\ strig\m. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 339 DC: Nu. `ntre cei care au rezistat pe loc [i care. Eu am primit de la cineva o jum\tate de sticl\. la baricad\ se provoca focul. pentru c\. Am v\zut dup\ aia c\ vine un tanc care blocheaz\ strada dintre Arhitectur\ [i Fondul Plastic. \[tia ne `nconjoar\. Genul \la de hain\ scurt\. Am zis: «Mai st\m. a[adar. Erau `ns\ `n civil.) Eu tr\isem normal. pentru c\. Nu am fost. Dac\ nu m\ `n[el. Nu exista eroism dec`t la c`]iva de pe baricad\.. {i mi-am zis: «Hopa.00 seara. despre care nu [tiu ce s\ v\ spun. N-am vrut s\ cump\r. Au ap\rut indivizi care nu erau ai no[tri. a gloan]elor. practic. era o incitare evident\. pe care am b\ut-o. `ncepuse s\ se filtreze toat\ treaba. lumea era tot mai pu]in\. vedeam. eram foarte tensiona]i. Deja mi se f\cuse fric\. Acolo lucrurile evoluau tot mai dur.30-09. A luat foc barica- da. Voiam s\ stau. AMS: Unde i-a]i v\zut prima dat\? DC: ~n zona giratoriului de la Universitate. `i instigau pe \ia s\ trag\. ~mi d\deam seama c\ \ia au venit cu un scop violent. dintre cei de la Universitate. ca ni[te uniforme. erau la baricad\.

cum noteaz\ Procuratura Militar\. [i frica aceasta a fost `n primul r`nd cea `nvins\ de noi acolo. ~n num\r rela- tiv mic de privitori afla]i pe partea de cabin\ a [oferului [i care a observat lovirea acestuia. nu un act deliberat.340 ALEX MIHAI STOENESCU la Arhitectur\. chiar [i celor tineri. Chestia asta mi-a dat sentimentul de manipulare. 3. Frica de Ceau[escu. nu regimul. pe 22 d\duse curajul peste zecile de mii de oameni. de[i fusese la[. de militari. 2. Tuturor. le era fric\. strig`nd: „Criminalilor!“. `n ultim\ instan]\. `n spa]iul de bulevard din dreptul S\lii Dalles s-au adunat patru categorii de participan]i: 1. trupa a deschis din nou foc. Se sim]ea.“ ~n momentul `n care mul]imea s-a grupat `n jurul mor]ilor produ[i de camionul lui Nicolae Cismaru [i de focul necontrolat al solda]ilor [i s-a mi[cat `n monom spre for]ele de ordine. Un num\r relativ mic de privitori care a observat c\ acel camion love[te f\r\ discern\m`nt [i manifestan]i. d`ndu-[i astfel seama c\ este un accident. acoperite cu prelate militare. {i pe postamentul de la Pia]a Roman\. Incidentul a permis formarea instantanee a massei psihologice. de c`nd am cobor`t la ASE. [i pe str\zile paralele pe care fugeam. Pe durata a c`teva minute. ori chiar tu inspiri frica. dar se vede pe chipul omu- lui aceast\ stare. [i `n intersec]ia de la Bati[tei cu Inter. f\r\ s\ te `n[eli. Or. o sim]eai animalic. mai ales dup\ ce TAB-urile au anun]at c\ se retrag. fiind astfel martori aviza]i ai cauzei reale a incidentului. [i tot timpul la Inter. de moarte. Te ui]i la om [i vezi: ori altul te inspir\ pe tine. Apari]ia primilor mor]i a escaladat instantaneu situa]ia static\ din acel loc `ntr-un raport vizibil de conflict `ntre dou\ p\r]i deja bine definite. [i militari. care [terge totul [i `ntregul popor devine erou. ~n 21 decembrie. Un num\r relativ mai mare de privitori care a asistat doar la efectul . [i eu [i to]i din jurul meu eram `ntr-o lupt\ teribil\ cu frica. `n sensul c\ vine acum un puhoi de entuziasm. De data asta „de `mpr\[tiere“. Cada- vrele celor omor`]i au r\mas un timp destul de `ndelungat pe loc. era clar c\ Ceau[escu este tr\dat. [i cu ac- torii de la Nottara. tot timpul ne urm\rea pe to]i aceast\ fric\. Era clar `n mintea mea. mai la[ ca niciodat\.

la r`ndul lor. minoritare. spun`ndu-le acestora c\ `n zona Pia]a Roman\ colegii lor au fost omor`]i cu [urubelni]e. ~n aceste condi]ii se manifest\ sentimentul solidar de aversiune fa]\ de for]ele de ordine. tac. Senza]ia mul]imii a fost c\ acele camioane au venit s\ intre `n ei. un vinovat. ~n acest loc trebuie precizat c\ atacarea camionului cu pietre. 4. Le-au blocat. Sunt primii mincino[i ai revolu]iei de la Bucure[ti. primele dou\ cate- gorii. Acesta din urm\ a devenit at`t de activ [i penetrant. . fapt ce a fost interpretat ca o agresiune. mai ales din partea celor care nu au v\zut incidentul. Nucleul radical profit\ de moment [i propune construirea baricadei. v\z`nd oamenii strivi]i de camion. act me- nit s\ stabilizeze [i s\ focalizeze interesul mul]imii. ca urmare a lipsei unui spa]iu de manevr\. A[adar. Nucleul re- volu]ionar va dirija aceast\ for]\ negativ\ c\tre Nicolae Ceau[escu. dar f\r\ nici un raport de cauzalitate cu incidentul tragic din urm\. lemne [i lovirea [oferului cu o c\r\mid\ nu s-a produs `n forma descris\ de autorit\]i. ceea ce a declan[at procesul rapid de formare a mul- ]imii psihologice a avut dou\ capete: apari]ia mor]ilor pe bulevar- dul central al Bucure[tilor [i zvonul. Cum aceast\ tendin]\ cuprinde marea majoritate a mul]imii (compus\ din cei care n-au v\zut [i din cei care au v\zut doar efectele incidentului). ci datorit\ faptului c\ acele camioane militare au venit `n mare vitez\ spre mul]ime. Apar pancartele „Jos tiranul!“ [i „Jos dictatorul!“. dar necunosc`nd cauza real\. renun]\ s\ mai spun\ adev\rul [i se asociaz\ opiniei dominante (fenomenul de „spiral\ a t\cerii“). prin zvon. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 341 acelei manevre. Marea mass\ a mul]imii care nu a v\zut nimic sau a observat de la distan]\ ceva indefinit [i a aflat tot ceva prin zvon ime- diat. Este momentul `n care se define[te clar – chiar dac\ impropriu – un agresor. servind totodat\ inteligent dorin]a mul]imii de revolt\ fa]\ de soarta concet\]enilor c\zu]i nevinova]i. fa]\ de „agresori“. un du[man. apoi s-a produs r\nirea [oferului. `nc`t ofi]erii au sim]it nevoia s\-[i mobilizeze solda]ii. av`nd un caracter politic explicit. categorie care va prolifera fantastic dup\ revolu]ie [i c\reia a fost suficient s\ i se dea un subiect pentru a-l adopta [i dezvolta `n calitate de „revolu]ionar“.

de cealalt\ parte. dar imaginea oamenilor care s-au culcat la p\m`nt `n momentul rafalelor trase `n aer a fost trans- format\ `n „copii secera]i `n mas\“. Compus\ `mpreun\ cu factorul timp (cele patru zile de lupte) [i cu zvonul c\ au fost furate cadavrele (`n realitate. cadavrele copiilor omor`]i la Catedral\. Iat\ de ce – subliniez `nc\ o dat\ – ac]iunea . `n timp ce manifes- tan]ii erau convin[i c\ liderii politici. de[i s-a afirmat cu un anumit temei c\ dezgroparea mor]ilor din cimitire a fost o diversiune `ndreptat\ `mpotriva imaginii României (!).00 [i 19. adev\rul este c\ sursa real\ a acestui caz macabru era c\utarea `n continuare de c\tre timi[oreni a cadavrelor copiilor mor]i la Catedral\. El repeta. escamot`nd problema real\ – cele 40 de cadavre furate [i incinerate la Bucure[ti –. adic\ statul.00. apoi vor cere li- derilor politici [i militari de la CJP. a fost un pas decisiv `nainte. dup\ patru zile `n care Armata tr\sese un milion de cartu[e. prin pres\ [i prin mediatizarea membrilor familiilor celor omor`]i [i ar[i la Bucure[ti. fusese zvonul adus de micile grupuri de agitatori c\ la Catedral\ avusese loc un masacru `n care muriser\ zeci de copii. manifestan]ii aveau ansamblul nemul]umirilor na]iunii. cu mici amendamente. oamenii vor striga celor de la maternitate s\ aib\ grij\ de copii. meca- nismul form\rii mul]imii psihologice [i fizice de la Timi[oara din ziua de 20 decembrie. adic\ na]iunea. fiecare avea `n spate ceva: for]ele de ordine aveau autoritatea statului comunist. `n frunte cu primul-ministru. De o parte erau for]ele de represiune.342 ALEX MIHAI STOENESCU Baricada de la Inter. manifestan]ii. tras`nd o frontier\ simbolic\ [i care a des- p\r]it pe distan]a a c`]iva metri ceea ce `n terminologia militar\ [i insurec]ional\ se nume[te „dou\ tabere“. mint. imaginea unei orori inadmisibile a construit mecanismul revoltei populare din diminea]a de 20 decembrie. Abia mult mai t`rziu. Cazul nu era singular. La Catedral\ murise o persoan\ (alte dou\ `n parc). Teoretic. era vorba de cadavrele din 17 decembrie). Ceea ce mi[case muncitorii `n acea dimi- nea]\. construit\ `ntre orele 17. s-a `n]eles [i la Timi[oara c\ nu au existat copii secera]i la Catedral\. Pleca]i din `ntreprinderi. Dup\ 22 decembrie. Autorit\]ile afirmau c\ nu sunt copii mor]i la Catedral\. printr-un document scris ad-hoc.

cei doi s-au blocat. 157. domnu’ Sergiu. ce-i cu dumneavoastr\?». Vatmanul m-a recunoscut. au plecat spre `ntreprinderi [i au mobilizat oamenii. afirm`nd c\ au fost extrase din cadavrele c\zute la Universitate. Interviuri despre revolu]ie. cu sau f\r\ negocieri cu primul-ministru. descriind `n ter- meni apocaliptici masacrul de la Universitate [i b\l]ile de s`nge de la gurile de metrou. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 343 de protest. . `nfiin]area Frontului Democrat Român de la Oper\ [i emiterea programului s\u politic sunt mai importante dec`t alte ges- turi. a celor care. Apoi. au reu[it s\ mobilizeze aproape `ntregul corp de salaria]i care participase cu o zi `nainte la miting. pentru c\ acolo s-a conturat filonul revolu]ionar autentic. La fel este [i cazul grupului de revolu]ionari de la baricad\. fiind intacte (glon] + c\ma[a glon]ului). Ed. povestindu-le despre m\celul de la Inter. Cu sau f\r\ zvonuri. oamenii au plecat `ncolona]i spre Centru. ce s-a `nt`mplat?». `n cronologia substan]ial\ a procesului revolu]ionar desf\[urat `ntre 14 decembrie 1989 [i 20 mai 1990. cu buna-[tiin]\ a ofi]erului de Securitate de obiectiv. ~n momentul `n care un inginer le-a atras aten]ia c\ acele cartu[e nu sunt trase. Le-am strigat s\ sar\ afar\. Lucrurile erau neclare. `nscriind-o `n r`ndul faptelor revolu]ionare certe. Sudase un prost por]ile metalice [i `n curte erau vreo 20-30 de muncitori. `n frunte cu secre- tarul de partid) [i informa]i c\ se mi[c\ [i salaria]ii altor platforme industriale. au s\rit [i am oprit un tramvai. Revolta]i pentru ce p\]iser\ atunci (`ntreprinderea avusese patru r\ni]i. La `ntre- prinderea „Aerofina“ – fapt la care am fost martor –. «Opre[te tramvaiul [i ia oamenii». Am urcat munci- torii [i c`]iva tineri [i i-am adus `n centru“221. cei din cl\direa Operei au dat sensul real al revoltei populare de la Timi[oara. s-au prezentat cei doi bi[ni]ari ai `ntreprinderii – cei care vindeau de regul\ cafea [i ]ig\ri de contraband\. `n diminea]a de 22 decembrie. Bucure[ti.00. care era fundamental politic [i anticomunist. Ei aveau `n m`n\ [i ar\tau salaria]ilor c`te un cartu[ de pistol automat. p. 221 Alex Mihai Stoenescu. Regizorul Sergiu Nicolaescu este unul dintre cei care au mers la `ntreprinderi: „Pe 22 diminea]a. era cu ochii c`t cepele: «Domnu’ Sergiu. la ora 07. «Dar. RAO. am alergat la «Grivi]a». dup\ spargerea acesteia. 2004.

s-a deschis focul la podul Vitan-B`rze[ti. 2 – acolo s-au dus manifestan]ii. av`nd amploarea unei revolte populare. Sect. fiind prea pu]ini. A[a cum am v\zut. La 01. de la comandamentul unic din CC. represiune (Bucure[ti) – se dezvolt\ `n diminea]a de 22 decembrie. dar [i din ]ar\. au `nregistrat primele mi[c\ri din Bucure[ti. La ora 02. Armata 1 prime[te un raport de la sectoarele Capitalei: „Sect. mul]imea a devenit apoi factor de putere. scand`nd „Jos Ceau[escu!“ [i „Armata e cu noi!“. Moartea generalului Vasile Milea. evident c\ [i generalul Milea. 4 – nimic.344 ALEX MIHAI STOENESCU ~n felul acesta massa psihologic\ de la Inter s-a transformat [i `n mass\ fizic\. diversiune e[uat\ (Ia[i). s-a declan[at la pri- mele ore ale zilei de 22 decembrie. 5 – nimic. revolt\ popular\ (Timi[oara). {tim acum c\ versi- unea conform c\reia anun]area sinuciderii generalului Milea [i de- clararea lui ca tr\d\tor ar fi declan[at revolta popula]iei nu corespunde adev\rului. La ora 04. lovitur\ de palat e[uat\ (Bucure[ti). Conducerea Armatei 1 [i. grupuri `n zona Pantelimon (adunate de la ora) 02.00“. coloane mari de cet\]eni s-au `ndreptat prin Pia]a Co[buc spre Pia]a Unirii. represiune (Timi[oara).25. La ora 03. Mi[carea de protest `mpotriva lui Ceau- [escu. Sect. prin mobilizarea [i deplasarea spre centrul Capi- talei a unor coloane de salaria]i de pe toate platformele industriale. dar anun]\ c\ „ne `nt`lnim la 05. lovitur\ principal\ (Bucure[ti). `nc\ pe `ntuneric. `nc\ de la unu f\r\ un sfert noaptea. `n urm\ cu 20 de minute. manifestan]ii din Bra[ov se retrag. pe c`teva platforme industriale bucure[tene.20 se raporteaz\ c\.20. diversiune reu[it\ (Timi[oara). La ora 06. revolta popular\ de la Bucure[ti. foarte devreme.30“. `ntre revolta popular\ [i lovitura militar\ ~n lan]ul evenimentelor revolu]ionare – subversiune interna]io- nal\. de la Bra[ov se anun]\ c\ nucleul revolu]ionar de acolo a reu[it s\ adune 1 500 de oameni de la Uzinele „Steagul Ro[u“. Concentrat\ `n zona central\ a Capitalei. iar .45.48 apar probleme la F\g\ra[.

trupele neprimind vreun ordin. deci noaptea de 21/22. spre `ntreprinderea Turbomecanica. 40/7 februarie 1994. ca [i la Timi- [oara. `nc\ din jurul orei 03. sigur.00 a fost ocazi- onat\ de faptul c\ la acea or\ Nicolae Ceau[escu l-a chemat la el pe ministrul Ap\r\rii. Avem m\rturii c\ generalul Vasile Milea a [tiut cu pre- cizie. deci era con- [tient perfect c\ lumea iar se va ridica – din ce mi-a spus.. formate din tancuri [i trupe de infanterie.. cu generalul Milea. ~n Bucure[ti. SR. La 07. unde se concentrase o mul]ime agitat\ `n fa]\. Dup\ aproximativ o jum\tate de or\. c\utau la Crematoriu mor]ii de la Universitate. 53-54. c`nd era murdar. la 09. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 345 „manifestan]ii se adun\ la crematoriu“. gene- ralul Milea ordon\ deplasarea unor for]e ale Regimentului 1 Meca- nizat. a[a cum le fusese povestit de cei care veniser\ [i-i mobilizaser\. pe Bulevardul Armata poporului.00. `n diferite zone de contact `ntre for]ele militare [i mani- festan]i. nu pot s\ reproduc exact. situa]ia la Bra[ov este clar\: „25 000 (de oameni) curg grupuri“. dar este de presupus c\ Ceau[escu a fost sculat din somn [i `n[tiin]at – 222 Arh.45.“222 ~nt`lnirea lui H`rj\u cu Milea din jurul orei 03.00. Audiere Hîrj\u Mihai. `n num\r [i mai mare. `n desf\[urare. Nu avem date despre con]inutul `nt`lnirii. asta rezulta. . Stenograma nr. Dup\ `nc\ o jum\tate de or\. Cet\]enii. Grupul de la Pia]a Chibrit (aproximativ 1 500 de oameni) este semnalat `n deplasare spre Centru.. r\v\[it [i c`nd v-a spus: «M\i b\iete. ce v-a mai spus atunci? Dl H`rj\u: Mi-a spus c\ «ne a[tept\m ca m`ine s-o lu\m de la cap\t». rezultatul ma- sacrului. dar sensul era c\ el [tie c\ a doua zi lucurile sunt `n amplificare. 6 000 (de) oameni se deplaseaz\ spre pia]\“. pp. mul]imea scandeaz\ „Armata e cu noi!“. Mihai H`rj\u `l va `nt`lni la acea or\ pe Milea: „Dl Pl\tic\: Dac\ a]i `ncerca s\ v\ aminti]i de `nt`lnirea aceea de la 3 noaptea. ministrul Ap\r\rii este informat c\ „la Bra[ov. c\ revolta nu a fost `n\bu[it\ [i c\ oamenii se str`ng `n grupuri pentru a reveni la Pia]a Universit\]ii.. s\ fi fericit c\ n-ai v\zut ce am v\zut eu».

`i cerea s\ fie trimise unit\]ile militare pentru `mpr\[tierea demonstran]ilor. Probabil c\ dup\ acest 223 Viceamiral (r) {tefan Dinu. sau chiar c\ personal nu mai poate da aceste ordine. c\ militarii sunt obosi]i [i nem`nca]i. cre- `nd astfel impresia c\ trupa nu este sigur\. a intrat `n `nc\- perea echipei operative Ion Dinc\. Textul fostului [ef al DIA tre- buie privit cu circumspec]ie. 18. Dinc\ a revenit [i dup\ aproximativ o or\ cu aceea[i problem\ [i cu aceea[i stare de panic\. Putem crede `ns\ c\ Milea i-a spus lui Dinc\. Poate doar `ntr-o pies\ de teatru sau `n vreun film de serie ministrul Ap\r\rii s\-i explice lui Dinc\. Ministrul Ap\r\rii i-a explicat c\ armata nu-[i poate p\r\si misiunile de a ap\ra obiectivele fixe ce i-au fost `ncredin]ate. `ndrept`ndu-se spre centru. este chiar straniu ca Milea s\-i recomande lui Dinc\ consultarea unor legi conform c\rora pentru astfel de situa]ii se folosesc mili]ieni [i pompieri? Parc\ Milea uitase subit represiu- nea de la Timi[oara [i pe cea de la Bucure[ti. Care erau punctele fixe: Hotelul Intercontinental. p. anun]`nd generalului Milea c\ o coloan\ de peste 500 de demon- stran]i se afl\ pe Calea Mo[ilor. `n jurul orei 03. Sala Dalles.346 ALEX MIHAI STOENESCU probabil de Elena Ceau[escu – c\ se mi[c\ grupuri mari de munci- tori `n Bucure[ti [i `n alte ora[e din ]ar\. sp\rseser\ baricada [i au [i tras `n manifestan]ii de la Inter. Aici pot fi puse `n calcul [i cele c`teva m\rturii despre militari care au refuzat s\ trag\. av`nd `n vedere nu neap\rat comporta- mentul suspect al DIA `n perioada revolu]iei. c`t felul `n care este reprodus\ scena. Din culisele militare ale revolu]iei române din decembrie 1989 în Dosarele Istoriei. ne ofer\ indirect o explica]ie pentru momentul de la acea or\: „Afl`ndu-m\ `n sediul CC. 12 (88). sub o form\ mult mai atenuat\. din urm\ cu trei ore. c\ armata are misiuni de ap\rare a unor obiective fixe. dup\ ce din ordinul lui trupele MApN se mi[caser\ toat\ noaptea. Magazinul Unirea? Ce leg\tur\ aveau aceste cl\diri publice cu misi- unile Armatei? Apoi. fiind la cap\tul puterilor. c\ pentru astfel de interven]ii exist\ mili]ia [i pom- pierii. la fel ca unui str\in care nu fusese p`n\ atunci acolo. c\ for]ele au fost regrupate spre caz\rmi. Nu e verosimil. Viceamiralul Dinu. `ntr-o vizibil\ stare de panic\.00. ~n con- secin]\. . Discu]ia s-a `ncheiat f\r\ a se decide vreo m\sur\ `n acea `nc\pere“223. Nr. aflat `n cl\dire.

dup\ ce ie[ise din dormitor. fiind omor`te 39 de persoane cu arme de foc folosite de trupele aflate sub comanda sa unic\. Milea fusese din nou chemat de Ceau[escu.30 din diminea]a de 22 decembrie 1989 (unii martori indic\ ora 08. SR. Av`nd `n vedere c\ `n timpul nop]ii se tr\sese `n oameni. {eful Cabinetului 1.00). Pe Ceau[escu l-a nemul- ]umit lipsa de precizie [i mai ales faptul c\ nu au venit acele unit\]i. 30. proaspete. ~n foarte scurt timp se produce un eveniment ale c\rui date ne permit `n]elegerea ordinelor lui Ceau[escu c\tre Milea [i estimarea corect\ a motivului sinuciderii ministrului Ap\r\rii. din jude]ele apropiate pentru a bloca.30. care e situa]ia?» Mi-a spus foarte afectat «c\ nu e bine. c\ nu sunt deja aici. Milea a `nceput s\ raporteze ce f\cuse Armata `n noaptea aceea – din p\cate nu s-a consemnat prin stenografi – [i pozi]ia unit\]ilor chemate din ]ar\. al]ii ora 09. Milea a fost chemat la Ceau[escu. Ceau[escu a convocat o [edin]\ fulger. [i eu nu vreau s\ trag `n oameni»“224. dac\ nu chiar nimici revolta muncitorilor. de care s-a vorbit foarte pu]in. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 347 refuz. Stenograma nr. Chiar f\r\ a avea infor- ma]ii despre con]inutul acestei `ntrevederi. [i anun]at c\ se adun\ oamenii la `ntreprinderile de pe platforma Pipera [i la Turbomecanica. p.30 cu Milea: „«Ce faci. neb\rbierit [i cu ochii `ncerc\na]i – s\ prezinte raportul asupra aducerii de for]e militare proaspete din teritoriu pentru ata- carea mul]imii de muncitori care se `ndrepta spre centru. avem tot temeiul s\ credem c\ refuzul lui Milea de a trage `n oameni se referea la muncitorii care se `ndreptau spre Centru. pur [i simplu dat afar\ din 224 Arh. domnule. Se declan[a criza de v`rf. La aceast\ [edin]\ Ceau[escu l-a pus pe Milea – aflat `ntr-o stare vizibil\ de epuizare nervoas\ [i fizic\.30. calvarul mi- nistrului Ap\r\rii. s-a `nfuriat [i a `nceput s\ strige la Milea: „Habar n-ai! Eu trebuie s\ te informez pe tine? Tu e[ti obligat s\ m\ informezi pe mine!“ Umilit [i jignit. 23/28 decembrie 1993. {edin]a de la 08. Audiere Manea Constantin. Constantin Manea se `nt`l- ne[te pe la 06. Alt\ logic\ nu exist\. care afluiau atunci spre Bucure[ti.00. ~n jurul orei 08. De fapt. putem estima c\ Cea- u[escu i-a cerut din nou s\ „serveasc\ cauza“ [i aducerea unor trupe noi. . la ora 06.

Intr`nd. Acest ordin. Generalul Milea se afla `n picioare. f\r\ `nregistrare. Elena Ceau[escu. Asupra acestei [edin]e CPEx din jurul orei ora opt diminea]\ avem confirm\ri din mai multe surse. era de nere- cunoscut. generalul Mi- lea clacheaz\: „Imediat dup\ terminarea [edin]ei. i-am v\zut pe cei pre- zen]i. Trimis s\ aduc\ tancurile pe un ton jignitor. 517/P/1989.00 am fost anun]at s\ m\ deplasez iar\[i la sediul CC al PCR. Constantin Manea confirm\ existen]a aces- tei [edin]e. Imediat. A strigat s\ nu se trag\ `n mul]ime. a intrat `n camera de stat major. Ed. Tudor Postelnicu a declarat Procuraturii: „La ora 08. nu exist\ nic\ieri. sub forma unui „colectiv restr`ns CPEx“. Am `nt`rziat circa dou\-trei minute. Singur a venit spre noi. Procuratura General\ – Direc]ia Procuraturilor Militare. militarii s\ r\m`n\ grupa]i l`ng\ tehnic\. p. Declara]ie Postelnicu Tudor din 28 decembrie 1989.30 a avut loc o [edin]\ fulger a CC din care generalul Milea a ie[it desfigurat.00. Starea sa de tensiune s-a amplificat c`nd i-am spus c\ `n anumite locuri mul]imea s-a urcat pe tehnica militar\. preciz`nd c\ a avut loc f\r\ stenograf\. Fa]a lui Milea era p\m`ntie“225. Olteni]a [i de la comandamentul trupelor de infan- terie [i tancuri. apel`nd la unit\]i 225 Procuratura României. Milea Vasile a r\spuns c\ poate s\ aduc\ tancuri de la T`rgovi[te. Nicolae Ceau[escu i-a ordonat s\ plece [i `n cel mai scurt timp s\ vin\ cu tancurile `n Bucure[ti.348 ALEX MIHAI STOENESCU `nc\pere [i trimis s\ verifice pozi]ia trupelor. 1998. Bucure[ti. Eu eram `n u[a came- rei unde aveam dispeceratul. 6. {edin]a a fost la etajul I. deoarece este organizat\ o [edin]\ la «s\li]\». Astfel. Silviu Curticeanu [i Vlad Iulian. . adic\ Nicolae Ceau[escu. PRO. Dosar Nr. fiind `ntrebat de Nicolae Ceau[escu dac\ nu poate aduce `n Bucure[ti mai multe tancuri. El apare cu acest con]inut abia dup\ ora 10. maiorul Rafai- lescu Alexandru l-a `nt`lnit pe fostul ministru al Ap\r\rii despre care `[i aminte[te: «~n jurul orelor 08. Milea se va retrage. pp. s\ nu se r\spund\ la provoc\ri. 226 Sergiu Nicolaescu. Sergiu Nicolaescu acuz\!. Noi am transmis imediat ordinul»“226. Raportul Ministerului Ap\r\rii Na]ionale acrediteaz\ `n acest loc ideea c\ generalul Milea a `ncercat s\ `nt`rzie atacarea mul]imii cu tancurile. la aceast\ or\. Ion Dinc\. 221-222. A `nceput s\ ]ipe la mine. Aceasta ar fi durat 10-15 minute.

13 – cpt. Metrom.37 – lt. `ncep`nd cu ora 07.00 – au intrat cei 100 de la C(entrul de) I(nstruc]ie) Tr. (~ntreprinderile din Bra[ov. cit. – Transmis mr. ~n urm\toarea or\ [i jum\tate. For]ele trimise `n caz\rmi la primele ore ale dimine]ii sunt cele care fuseser\ pe strad\ `n timpul nop]ii de 21 spre 22 decembrie. UM 01303 T`rgovi[te [i UM 01088 Slobozia. 3-4 000 se preg\tesc (este vorba de manifestan]i.03 – tov.30.45 tov. . prin factorul timp. aveau nevoie de un in- terval mare s\ ajung\ `n Bucure[ti.) (Ora) 07. `n text. n. De[i `n Capital\ existau suficiente for]e militare. ministrul nu mai d\ alte or- dine. Rachete (Ora) 07. (Ora) 08. col. n. – `mbarc(are) pe ma[ini – 1UF (o unitate de foc) + Hrana rece 1 zi. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 349 aflate la distan]\ [i care. c\rora le trebuiau c`teva ore pentru a ajunge `n Bucure[ti. (Ora) 07. – oamenii din caz\rmi preg\ti]i.a.05 – col. op. Constantinescu – ord.30 –. n. s\ nu mai fie nevoie s\ fie angajate `mpotriva manifestan]ilor“227. p.00 – a[adar `nainte de [edin]a de la ora 08..a.a. Dar. ministru. pe care o cerea Ceau[escu. interval de timp suficient pentru ca. 227 Costache Codrescu. aprox. (militari `n termen) pleac\ spre Turbomecanica – Armata Poporului (este ordi- nul prezentat [i mai sus. ministru. 118. Carp + Handaric – R(egimentul de) Gard\ a plecat la ora 07. Marin – a blocat Pia]a Palatului. Dumitru P.) Steagu Ro[u.). ministru – R1Mc. Milea ordon\ rescoaterea for]elor din caz\rmi: „(Ora) 07.t. Hidromecanica. UM 01091 [i UM 01069 Mihai Bravu. Ordinul de regrupare a fost dat de Milea la ora 05. datorit\ evolu]iei situa]iei. 215 m. d`nd ordin ca `n Bucure[ti s\ fie aduse efective din UM 015057. 7 Tc. care se aflau `n caz\rmi. tov. Aceast\ interpretare a ordinelor date de Milea `n acea diminea]\ este cel pu- ]in discutabil\ [i iat\ de ce. ministrul Ap\r\rii Na]ionale face o ultim\ `ncercare de a `nt`rzia interven]ia `n for]\. generalul Milea cheam\ unit\]i militare din provincie. astfel `nc`t s\ am`ne confrun- tarea: „Presat de dictator.

R. generalul Voinea face [i `nregistrarea for]elor disponibile – apropo de „for]ele suficiente aflate `n caz\rmi“ –. nu de mijloacele de lupt\. nu unit\]i de tancuri. a f\cut un semn circular cu degetul pe mas\. copert\ verde. B(atalionul) 204. introduc`nd `n manevr\ [i regimentul de gard\. general-maior Voinea Gh.“228 Ce putem `n]elege pe baza acestor probe? ~n primul r`nd c\ poves- tea caz\rmilor este – deocamdat\. C\pitanul Marin blocheaz\ din nou Pia]a Palatului. ~n sf`r[it. `nainte de a intra `n [edin]\ – care s-a desf\[urat cel mai proba- bil `ntre 08.03. c`t Milea `nc\ mai tr\ia – un ordin de regrupare a for]elor existente `n municipiu.1 Tc.00.45 –. ~n sf`r[it. de efectivele ei. pentru a `ndep\rta orice confuzie. imediat dup\ ora 08. ceea ce `nsemna c\ `i d\duse ordin de `ncercuire a ora[ului – sau poate numai a cl\dirii CC – cu for]ele aduse din provincie. Mai afl\m – nu f\r\ o doz\ de stupefac]ie – c\ a fost alarmat\ [i o subunitate de rachete. Probabil c\ aceast\ situa]ie. alte for]e din R2 Mc. vom observa ce ordine s-au executat `n Armat\ [i dup\ ce Milea a ie[it din [edin]\: „(Ora) 09. c`nd. ~n diminea]a de 22 decembrie. R10 Mc. . 228 Documentarul-Comandantului.350 ALEX MIHAI STOENESCU 21 Tc. fiind vorba. `n mi[care cu tot ce are spre Bucu- re[ti – transmite. coment`nd a[a-zisa tr\dare a lui Milea. 111. este cea prezentat\ de ministrul Ap\r\rii lui Ceau[escu la [edin]\.. adic\ ce cerea Ceau[escu pentru misiunea de `ncercuire a centrului Ca- pitalei.15 – a plecat R1 Tc (Regimentul 1 tancuri). cu Ds. generalul Milea cheam\ alte 21 de tancuri de la T`rgovi[te. a[a cum este ea ilustrat\ f\r\ dubiu de Armata 1. (Ora) 08. La ora [edin]ei de la „s\li]\“ se mi[case doar Regimentul 1 de tancuri de la T`rgovi[te. c\ dup\ ora 07.00 le-a alarmat din nou.10 Mc. S\ nu uit\m care erau ordinele lui: s\ fie aduse tancuri! S\ nu uit\m nici interven]ia lui de la procesul de la T`rgovi[te. situa]ie care a trezit nemul]umirea dictatorului. [i alte for]e din R1 Mc“. sigur. Nu [tim ce voia s\ fac\ cu el. Toate erau unit\]i mecanizate. consemnare din care afl\m c\ „mai pot interveni – R7Mc.(desant) pe ele se deplaseaz\ T`rgovi[te – Bucu- re[ti – R. Apoi.30 [i 08. p. iar for]ele Regimentului 1 Me- canizat sunt trimise la „Turbomecanica“.

25 [i 09.“ Voinea `[i va lua pistoletul. (Ora) 9.10 – Slobozia a plecat. c\ este stare de r\zboi. generalul Voinea mai noteaz\ [i o informa]ie care `l privea direct: „09.00 gl. din ordinul generalului St\nculescu. o veste c`t de mic\ despre rezolvarea situa]iei critice `n care fusese b\gat\ Armata `nc\ o dat\. apare o nota]ie `n plus): Olteni]ei – mi[care – Centru Bv. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 351 – Slobozia-Urziceni – linia de centur\. M\r\[e[ti – Pia]a Republicii. ora 18. Voinea `[i va pune cartu[ele `n cizme. . – R.25 – R7Mc. (Ora) 9. Declara]ia colonelului Zeca de la Timi[oara nu ne las\ nici un loc de interpretare: „~n dup\-amiaza zilei de 229 Ibidem. 112..15 – R. convins [i el ca mul]i al]ii c\ Milea a fost `mpu[cat din ordinul lui Ceau[escu [i atunci [i-a luat aceast\ m\sur\ de precau]ie.2 Mc. Avem convingerea c\ Milea nu a dat nici un ordin de `nt`rziere a sosirii e[aloanelor. ~ns\ ordinele de lupt\ ale ministrului Ap\r\rii au fost valabile pentru `ntreaga ]ar\.2 Mc + R 22 Tc – `ntre Cons(iliul) de Stat [i C. a plecat.“229 ~n caietul Documentar pentru ciorne (copert\ ro[ie). iar dup\ ce Ceau[escu a spus la tele- conferin]a din 21 decembrie. Eftimescu – ordonat ca subsemnatul s\ m\ prezint la CC – PCR la pre[edinte. (~n acest loc pe caietul Documentar pentru ciorne. – s\ fie preg\tit pentru Ploie[ti. Asta este o legend\ fabricat\ pentru imaginea Milea-erou.35 –. Este `ns\ perfect posibil s\ fi dat ordin verbal s\ nu se trag\ [i s\ nu se r\spund\ la provoc\ri. (Ora) 9. Acest lucru s-a `nt`m- plat mai t`rziu. nu sta]ionarea `n caz\rmi..C. f\r\ s\ existe nici cea mai ele- mentar\ form\ legal\. Milea a transmis ordinul ca atare. Nici un ofi]er `ntreg la minte nu mai miza atunci pe Ceau[escu [i to]i c\utau o solu]ie. Dup\ momentul `n care Milea s-a `mpu[cat – `ntre orele 09. Dar cronologia de mai sus arat\ c\ misiunile pe care le primiser\ deja unit\]ile chemate la Bucure[ti vizau zone cen- trale ale ora[ului. – Pia]a Palatului. transmis prin echipa de transmisiuni din CC. p.00. copert\ ro[ie.

Ceau[escu nu aminte[te niciodat\ de ea `n numeroasele sale interven]ii din [edin]e. c`t [i din alte loca- lit\]i. Dosar nr. misiunea era co- rect\. Exist\ apoi un caz [i mai clar. ministrul Milea. De[i se scrie cu insisten]\ despre ame- nin]area militar\ extern\. ulterior. generalul Topli- ceanu. Se punea chiar problema unei mobiliz\ri generale.SM. Dosar nr. el prime[te ordin de la Milea s\ procedeze la „organizarea unor subunit\]i care. acest ordin s-a dat cu inten]ia de a se trece `n caz de nevoie la paza frontierei. n. a unor cl\diri publice. toate for]ele Ministerului Ap\r\rii Na]ionale din ora[.352 ALEX MIHAI STOENESCU 21 decembrie 1989. cere introducerea „st\rii de necesitate“ [i `n jude]ul s\u.1990. Dac\ ordinul ar fi fost legal `n ba- za decret\rii [i proclam\rii st\rii de necesitate. Procuratura Militar\ Cluj. ]in`nd seama [i de eveni- mentele `n curs de desf\[urare din Bucure[ti. a trecut printr-un moment similar. teleconferin]\ la care – s\ nu uit\m! – primul-secretar de la Cluj-Napoca. Audiere martor colonel Zeca Constantin din 09. ceea ce era imposibil de realizat. din jude] [i din jude]ele limitrofe au fost `n stare de r\zboi“230. a `nt\rit ordinul dat de «alarm\ de lupt\». . 231 Procuratura României.a. cel de la Cluj-Napoca. Decla- ra]ie inculpat general-colonel Topliceanu Iulian. p. la indica]ia primu- lui-secretar de partid al jude]ului s\ intervin\ pentru paza sediilor. 10. subliniind c\ este necesar ca toat\ tehnica blindat\ s\ stea `n coloana de a[teptare la por]ile unit\]ilor [i c\ toate unit\]ile sunt `n stare de alarm\ gene- ral\. Dup\ teleconferin]a de la ora 18.00 – moment crucial pentru `n]elegerea escalad\rii crizei `n ]ar\ –. Ioachim Moga. comandantul armatei din Transilvania.06. 14/P/1990. trimis din partea CC. teleconferin]e. p. Din c`te am `n]eles eu. preciz`ndu-mi c\ se impune ap\rarea acestora de atacurile unor «terori[ti» veni]i `n Cluj din afara ]\rii. la televizor [i la miting. ordin care a fost retransmis `ntocmai la toate e[aloanele. `n noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. ~n 17 decembrie. 13 februarie 1990. 1. `i cer lui Topliceanu ca unit\]ile mi- litare „s\ ac]ioneze `n Cluj `n a[a fel `nc`t s\ `mpiedice ie[irea muncitorilor din unit\]i(le economice.) [i afluirea acestora pe 230 CSJ. Oricum. ~n diminea]a de 21 decembrie. Ioachim Moga [i Constantin Nicolae. c`t [i a unor persoane «turbulente»“231. 6/1990.

00 decretarea st\rii de necesitate [i la Cluj. 2. at`t pentru situa]ia ilegal\ `n care a pus Armata ]\rii. Dup\ ora 08. Ar fi existat temeiul legal pentru ie[irea trupelor lui Topliceanu pe str\zi. Cum au ajuns trupele lui Topliceanu pe str\zi. `n fa]a gestului de a ie[i din joc. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 353 c\ile de acces spre pie]ele din centrul ora[ului“232. Topliceanu refuz\. Milea a dat ordine de concentrare a for]elor. Ca [i la Bucure[ti. inclusiv scena r\nirii ofi]erului Dando [i a actorului Neme[? R\spunsul este simplu: generalul Milea i-a dat ordin expres pe linie militar\ s\ scoat\ trupele `n ora[ [i s\ blocheze afluirea manifestan]ilor. p. Ceau[escu `i spune c\ nu e nevoie. de altfel `n conformitate cu misiunea na]ional\ a Armatei – de a se afla `n slujba poporului [i de a sluji interesele acestuia. abia ie[it din [edin]a fulger. nici a celei de r\zboi. Nicolae Ceau[escu cere ma[ina pentru a se duce acas\. Acesta trebuie s\ fi fost motivul real pentru care Ioachim Moga a cerut `n timpul teleconferin]ei de la ora 18. astfel `nc`t s\ se `nt`mple tragedia. ordin ilegal pentru care generalul Topliceanu `nc\ mai este inculpat `n procese. c`t [i pentru victimele omene[ti rezultate din aceasta? Milea a tergiversat executarea unui ordin de foc `n plin pentru `mpr\[tierea manifes- tan]ilor [i distrugerea baricadei p`n\ a fost pus `n situa]ia critic\ de a alege. La acea or\ popula]ia din mai multe ora[e mari [i din Bucure[ti afluia `n mas\ spre centru. deoarece nu primise ordin de ie[ire din misiunea corect\ – paza sediilor –. dar a ocolit ordinele lui Ceau[escu de executare a focului `n plin p`n\ n-a mai putut. fiind probabil `ncadrat de Ilie [i Andru]a Ceau[escu. dar pe care Milea le-a transmis `ntocmai. g\sind solu]ia care ]inea loc unui act de curaj. pentru a-[i desf\[ura for]ele pe str\zi cu scopul de a bloca deplasarea manifestan]ilor. nu exista instituirea legal\ nici a st\rii de necesitate. Erau ordine neconstitu]ionale [i ilegale aruncate de Ceau[escu. S\ fi fost Milea. . `ndrept`ndu-se spre Comitetele Jude]ene de Partid [i spre cl\direa CC. drept martori c\ d\ ordinul de foc. con[tient de gravitatea faptelor sale [i de vinov\]ia imens\ pe care o avea.30. Motivul a fost degradarea st\rii 232 Ibidem.

a fost trimis cu 233 Arh. Mai este un am\nunt care trebuie luat `n calcul [i anume faptul c\ durata [edin]ei apreciat\ de mai mul]i partici- pan]i la 20–30 de minute trebuie nuan]at\. p. 28.00.354 ALEX MIHAI STOENESCU de s\n\tate. A[a cum a fost reconstituit\ mi[carea diferi]ilor participan]i activi la represiune `n diminea]a de 22 decembrie 1989. B\la[a.00. apoi a urcat la etajul 6. Nu poate fi. Prezen]a profesorului Mincu `n cl\direa CC s-a datorat acestei situa]ii. `i spune `ns\ c\ nu se poate deplasa `n siguran]\. SR.35). av`nd `n vedere durata [edin]ei (20–30 minute). Audiere Hîrj\u Mihai. iar din cabinetul colonelului P`r- c\l\bescu a dat telefon. precum [i pentru mi[c\rile lui Milea de dup\ ie[irea din [edin]\. al diminu\rii pe fond de criz\ diabetic\ [i de stres a capa- cit\]ii sale de g`ndire.30 pare mai plauzibil\. Mai mul]i martori (`ntre care Postelnicu [i Vlad) plaseaz\ [edin]a din acea diminea]\ la ora 08. r\m`ne ca extrem de important\ refacerea c`t mai exact\ a cronologiei. ~n urm\toarele ore Nicolae Ceau[escu va ac]iona sub efectul degrad\rii rapide a st\rii de echilibru fizic [i psihic a corpului s\u. `mpiedicarea postrevolu]ionar\ a accesului la docu- mentele din arhivele MApN favoriz`nd men]inerea confuziei [i dezorient\rii asupra evenimentelor. pentru cele 20–30 de minute. av`nd `n vedere faptul c\ Milea a ie[it din ea `nainte ca aceasta s\ se termine. nevoia de odihn\ [i administrarea medicamentelor pentru tratarea diabetului. Elena Ceau[escu `[i sun\ copiii [i `i cheam\ la ea233.30-09. Stenograma nr. Speriat\. . Unul dintre aghiotan]ii s\i. fizic\ [i psihic\. c\ a trecut mai `nt`i pe la grupa operativ\. Ora 08. 40/7 februarie 1994. pentru c\ sunt grupuri de muncitori `n deplasare pe strad\. durata ei. Comisia senatorial\ plaseaz\ mini[edin]a CPEx la ora 09. ~n acea diminea]\ s-au petrecut cu rapiditate o serie de fapte `nc\ tulburi. ceea ce pare a fi prea t`rziu. deoarece generalul Milea continu\ s\ transmit\ ordine prin gru- pa de comunica]ii dup\ aceast\ or\. deoarece explic\ [i timpul relativ scurt trecut de la terminarea [edin]ei la sinuciderea lui Milea (09.

. militarii s\ r\m`n\ grupa]i l`ng\ tehnic\“. de la ferestrele blocurilor din zona blocurilor cet\]enii au scos aparatele de radio care anun]au moartea ministrului ap\r\rii na]ionale.51 – anun]ul la radio. pe care nu-l explic\ [i nici nu-l comenteaz\: „Pe data de 22 decembrie 1989. `n loc de 10. `n jurul orei 09. `n mi[care. nu Sinteza `ntoc- mit\ tot de cei care au fost `n CC [i trimis\ Comisiei.00. dar.A. p. SR. [edin]a a mai continuat c`teva minute. 184.00 – manevra blindatelor). intrate deja `n Bucure[ti. contraamiral 234 Arh. Acestea din urm\ au fost oprite pe direc]ia {oseaua Olteni]ei-{oseaua Viilor. 185. documentele originale. fixarea `n timp a acestor eveni- mente reale indic`nd c\ totul s-a produs o or\ mai t`rziu – 10. 1. Asta se contrazice total cu declara]iile ofi]erilor din grupa operativ\ despre transmiterea unui ordin al lui Milea contrar celor cerute de Ceau[escu. arat\ c\ ordinele de afluire a trupelor spre centru au continuat [i dup\ ora 09.). Dimpotriv\.. s\ nu se r\spund\ la provoc\ri. dup\ plecarea lui. . p. Ce mai [tim este c\ declara]ia ofi]erilor din grupa operativ\ – `ntre care maior Rafailescu – cum c\ Milea ar fi dat ordinul „s\ nu se trag\ `n mul]ime. (reprezentan]a la Bucure[ti a Comanda- mentului For]elor Armate Unite din OTV. abia de generalul St\nculescu. docu- mentele MApN autentice.U.“235.a. 11.45. gonit de Ceau[escu s\ aduc\ unit\]ile de tancuri `n centru. Serviciul Român de Informa]ii introduce `n cronologia acelor `nt`mpl\ri dramatice un fapt straniu.07. general-locotenent Eftimescu Nicolae l-a primit `n sediul MStM pe ata[atul militar C.00 coloana de blindate revenea pe bulevard spre Pia]a Roman\. n. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 355 injurii. Cu zece minute `nainte. iar c\ ofi]erii ar fi „transmis imediat ordinul“234 nu are nici p`n\ ast\zi vreun suport documentar. Raportul Comisiei senatoriale privind ac]iunile desf\[urate în re- volu]ia din decembrie 1989. vol.F.00. chiar Sergiu Nicolaescu afirm\ c\ „`n jurul orei 10. 235 Ibidem. ~nc\ o dat\ – nu trebuie confundate for]ele din Garnizoana Bucure[ti realarmate [i rechemate `n Centru de mi- nistrul Milea. Cronologia propus\ de Comisia senatorial\ (Sergiu Nicolaescu) este `n bun\ m\sur\ eronat\ (ordinul generalului St\nculescu este plasat la ora 10. cu unit\]ile blindate chemate din teritoriu.

Vom alege trei: Eftimescu a ac]ionat din ordinul lui Ceau[escu pen- tru a fi oprit\ opera]iunea militar\ neconven]ional\ declan[at\ de for]ele speciale ale URSS `n România. dar p`n\ s\ intre acesta a ie[it `n holul 236 Arh. L-a chemat pe colonelul P`rc\l\bescu. cap. care au r\mas `n a[teptare la punctul de control“236. 209-243. cel care sus]inea cu t\rie. Dup\ ora 09.00. Bucure[ti. SR. iar maiorul Lungu Gheorghe. . Punct de vedere preliminar al Serviciului Român de Informa]ii privind evenimentele din decembrie 1989. Sergiu Nicolaescu acuz\! Ed. La `ntrevedere a participat [i Mircea Dumitru. Securitatea av`nd b\nuieli asupra unor contacte directe de spionaj [i tr\dare `n timpul unor [edin]e ale Tratatului de la Var[ovia. Eftimescu a ac]ionat din ordinul generalului Ilie Ceau[escu. proba- bil 09. 15-16. Decembrie ’89 la Bucure[ti. `n fa]a c\ruia a avut o desc\rcare nervoas\. ca translator de limb\ rus\. pp.356 ALEX MIHAI STOENESCU Mihailov. a asigurat protec]ia. Acest contact cu ofi- cialii militari sovietici de la Bucure[ti este supus oric\rei ipoteze. necesitatea unei ced\ri `n fa]a opera]iunii sovietice. izbucnind `n pl`ns. 237 Sergiu Nicolaescu. al G\rzilor patriotice. a fost `nso]it de un grup de patru civili. [eful Biroului special. inclu- siv `n fa]a fratelui s\u. Eftimescu a ac]ionat ca urmare a unei `n]elegeri preala- bile cu sovieticii sau a luat o ini]iativ\ personal\ pentru a ajunge la o `n]elegere cu ei. A intrat `nso]it de c\pitanul V\t\m\nescu. eu sunt c\l\u s\ trag `n popor?“ Apoi i-a cerut acestuia s\-i comunice [efului s\u de cabinet. revenind de la sediul fostului CC al PCR (cam cu o jum\tate de or\ `nainte de decolarea elicopterului cu care a fugit cuplul Ceau[escu). care ulterior s-a transformat `n cooperarea sovi- eto-român\ a grupului restr`ns care a declan[at fenomenul terorist.10. generalul Milea s-a dus `n biroul colonelului P`rc\l\bescu. spun`n- du-i aghiotantului „Nu mai pot! Ce. Barbu. pp. Aceast\ ultim\ ipotez\ este `nt\rit\ de faptul c\ generalul Eftimescu era `n lucru ca agent GRU. Acela[i general Efti- mescu Nicolae. Sinuciderea generalului Vasile Milea a fost reconstituit\ destul de fidel de senatorul Sergiu Nicolaescu237. ofi]er `n cadrul aceluia[i birou. PRO. 1998. c\ are dou\ cecuri `n fi[et care s\ fie date nepo]ilor s\i. cu care a purtat o discu]ie de aproximativ 30 de minute.

a sprijinit pistolul cu patul pe mas\. ea este specific\ indivizilor care `ncearc\ fuga de r\spundere printr-un gest spectaculos. produc`nd hemoragie intern\ masiv\. a[a cum s-a acreditat recent. Conform medicilor speciali[ti [i psihiatrilor. dar trebuia s\ fii aici cu mine» Eu: «Dac\ ordona]i. pe bun\ dreptate. `ns\ Raportul de constatare medico-legal nr. pentru c\ [i situa]ia lui Milea era 238 Ibidem. Singurul care avea a[a ceva era c\pitanul Tufan. Dup\ toate probabilit\]ile [i pe baza date- lor furnizate de Procuratura Militar\. ~n continuare. nu mai este nevoie.01. Milea a cerut o coal\ de h`rtie. m\ urc `n ma[in\ [i vin ime- diat» El: «Las\. `n virtutea experien]ei sale militare. A reintrat `n birou [i a avut o con- vorbire telefonic\ cu [eful s\u de cabinet: „Mi-a zis: «De ce nu e[ti aici?» Eu i-am r\spuns: «Nu mi-a]i cerut dumneavoastr\ s\ nu mai vin de la minister?» El a r\spuns: «{tiu.1990 arat\ c\ glon]ul tras de Milea „a penetrat `n regiunea hemitoracelui st`ng. ~n aceast\ pozi]ie a fost g\sit `n agonie de ofi]erii s\i.76 m) [i s-a lungit acolo. ca urmare a intersect\rii pediculului pulmonar“238. A3/3045/09. s-a auzit o `mpu[c\tur\. S-a acreditat `n mod eronat ideea c\ Milea s-a `mpu[cat `n inim\. `n speran]a unei supravie]uiri. . probabil pentru a scrie un ultim cuv`nt. ~mpu[carea nefireasc\ `n piept a unui militar a creat suspiciuni. ]in`ndu-l cu o m`n\ [i `ndrept`nd ]eava spre piept. pe m\sura gravit\]ii vinov\]iei sale.. Ion Coman. la aproximativ un minut dup\ ce a ie[it P`rc\l\bescu din birou. 234. sus]ine ipoteza autor\nirii pentru a se scoate din joc. un fel de picior `n ghips. Nimeni nu a pus `ns\ `n calcul ipoteza unei tentative de autor\nire. Glon]ul a p\truns prin corp [i a lovit speteaza scaunului. pentru ca `nsemnele militare s\ nu opreasc\ traiectoria glon]ului. acesta `i va da pistolul lui.»“ Reconstituirea arat\ c\ nu a existat `n acel interval orar o convorbire cu so]ia. m\i copile. Ofi]erii de la cabinetul din cl\direa CC arat\ to]i c\. ministrul s-a retras de pe scaun pe canapeaua din spatele s\u (distan]\ 0. p. La insisten]ele ofi]erilor superiori. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 357 mare [i a cerut o centur\ cu pistolet. Glon]ul a lovit artera pulmonar\. Imediat dup\ impact.. generalul Vasile Milea [i-a descheiat vestonul. dar mult mai periculos.

l-au dus `ntr-o camer\“. acest act nu putea fi f\cut. – a constatat cu groaz\ cum escaladeaz\ situa]ia de la Bucure[ti. Motivele gestului de sinucidere ales de generalul Vasile Milea nu sunt greu de g\sit: – a fost min]it de Ceau[escu `n cazul Timi[oara.30 nu confirm\ c\ Ceau[escu l-ar fi declarat tr\d\tor [i c\ l-ar fi condamnat la moarte. `n condi]iile concrete de atunci. mul]imea fiind `n strad\ `n ziua de 20 decembrie. Milea dovedindu-se fidel sau. c\ a executat ordine neconstitu]ionale [i ilegale.. de ofi]erii superiori ai MApN care se aflau la cabinetul lui. c\ ar fi fost `ncadrat de doi militari [i dus `ntr-o camer\. incapabil de tr\darea lui Ceau[escu. dec`t de ai lui. Ceau[escu ar fi r\spuns: „I-am zis c\ este un tr\d\tor [i c\ este condamnat la moarte [i a plecat `nso]it de doi care. dar mai ales c\ represiunea de acolo nu a reu[it. Membrii CPEx prezen]i la [edin]a de la ora 08.. Ofi]erii din CC nu confirm\ a[a ceva. mai ales cea de la Inter. `n speran]a c\ nu va trebui s\ ordone din nou deschiderea focului. cu o formul\ mai moderat\. Chiar presupun`nd c\ a fost executat. `n noaptea de 17 decembrie sau `n 18 decembrie. – a ordonat distrugerea baricadei [i dispersarea manifesta]iei de la Inter. descoperind mai t`rziu. – a avut mustr\ri de con[tiin]\ dup\ ce i s-a raportat situa]ia real\ de la Timi[oara (78 de mor]i [i peste 200 de r\ni]i). – a fost `n permanen]\ presat cu un adev\rat interogatoriu din partea lui Nicolae [i Elena Ceau[escu dac\ „serve[te cauza“. taci!“. [i a `ncercat s\ manevreze demonstrativ mai multe for]e pentru a-l impresiona pe Ceau[escu. `nvestindu-[i `ncrederea `n capacitatea lui D\s- c\lescu [i Bobu de a rezolva problema de la Timi[oara. constat`nd [i consecin]ele `n mor]i [i r\ni]i ale ordinului . – a sperat `nc\ din ziua de 19 decembrie c\ se va apela la o solu]ie politic\. O alt\ versiune este cea exploatat\ dintr-un dialog repro- dus de ofi]erul Stoica de la T`rgovi[te. moment `n care Elena Ceau[escu a intervenit brusc: „Nicule.358 ALEX MIHAI STOENESCU mai grav\. ~ntreb`ndu-l pe Ceau[escu ce s-a `nt`mplat cu Milea.

[i informa]ia c\ generalul Olteanu a fost raco- lat de sovietici cu ocazia unui incident petrecut la Moscova `nainte de 1987. pentru a for]a aducerea unor trupe noi. la nivel de ]ar\. – a fost din nou presat [i. – a avut `n fa]\ imaginea unui m\cel generalizat. a fost internat `ntr-un spital [i tratat de medici sovietici. ~n timpul unei delega]ii oficiale la Moscova. `n interiorul aces- tei ipoteze nerealiste. combatante. dar bine cunoscut\ `n minister. injuriat de Ceau[escu. aducerea generalului St\nculescu pentru a-l `nlocui. a[a cum va pro- ceda `n c`teva minute generalul St\nculescu. Pe baza informa]iilor pri- mite de la surse ale Securit\]ii plasate `n conducerea Armatei (posi- bil chiar St\nculescu). el ar fi fost sacrificat. Aceast\ ultim\ motiva]ie nu era [i nu este marginal\. generalului Vasile Milea i s-a f\cut r\u. `n orice situa]ie. – a aflat c\ mi[carea popula]iei – adic\ revolta popular\ – s-a declan[at `n mai multe localit\]i din ]ar\ [i c\ `n unele locuri din Bucure[ti oamenii s-au urcat pe tehnic\. Tudor Postelnicu. f\r\ nici o sugestie. indiferent de rezultatul crizei. – nu a avut tr\s\turile de t\rie [i luciditate pentru a accepta oferta generalului Vlad pentru o lovitur\ de palat. `n diminea]a de 22 decembrie. care pe vremea aceea era [eful Securit\]ii. a f\cut un caz destul de zgomotos la Cabinetele 1 . pe care omene[te nu-l putea provoca. Milea fiind comandant unic [i responsabil). ~ntre mi- nistrul Milea [i generalul St\nculescu exista o rivalitate mocnit\. Adep]ii teoriei unei conspira]ii conduse de Nicu Ceau[escu au lansat. unde militarii adop- taser\ o pozi]ie inactiv\ fa]\ de mul]ime. – `n plan strict personal a primit cel pu]in dou\ lovituri dure: declararea sa ca tr\d\tor (CPEx-ul din 17 decembrie) [i permanen- ta amenin]are c\ va fi demis sau executat. situa]ie peste puterile lui de rezolvare. Milea [tiind foarte bine c\ Ceau- [escu avea obiceiul s\ g\seasc\ vinova]i dup\ ce sc\pa dintr-un moment greu. Este o confuzie cu Milea. neadaptate situa]iei de pe str\zile Bucure[tilor. nemanifest\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 359 s\u (nu are importan]\ cine a tras.

chinuindu-l probabil cu `ntreb\ri [i dubii asupra loiali- t\]ii [i patriotismului s\u. Chemarea generalului St\nculescu la Bucure[ti de c\tre Nicolae Ceau[escu – asupra faptului c\ Ceau- [escu l-a chemat. comandantul Garnizoanei Bucure[ti. va declara autorului `n ziua de 14 iunie 2005: „Nu trebuie s\ uit\m nici o clip\ c\ Ceau[escu era puternic marcat de soarta lui Jivkov. Milea este victima lui Ceau[escu. puternic rela]ionat `n str\in\tate. Era cu ochii pe Armat\“. afirm`nd c\ Milea a fost racolat de sovietici cu aceast\ ocazie. Milea `l invidia pe St\nculescu [i pentru `ncrederea acordat\ de cuplul dictatorial lui St\nculescu – aducea 500 de milioane de dolari pe an `n ]ar\! –. de[i acolo era Gu[\ – s\ fi fost o tentativ\ a ministrului de a-l implica [i totodat\ de a-l `ndep\rta de locul deciziilor – Bucure[ti. ~n orice circumstan]e. exist\ probe suficiente – a avut f\r\ `ndoial\ un impact asupra generalului Milea. Felul `n care `l `ndep\rtase Djurov. dar [i pentru stilul s\u de activitate. Ceau[escu a trecut peste acest incident. Nu trebuie s\ excludem din numeroasele convorbiri en tête-à-tête din aceast\ perioad\ (16-22 decembrie 1989) `ntre Ceau[escu [i Milea. evocarea de c\tre dictator a momentului de la Moscova. nici chemarea generalului Chi- ]ac la Bucure[ti nu a fost `nt`mpl\toare. Este posibil ca [i trimiterea lui St\nculescu la Timi[oara – ordin f\r\ nici o ra]iune militar\. Generalul Niculae Spiroiu.360 ALEX MIHAI STOENESCU [i 2. cum preluase acesta conducerea Bulgariei [i asculta de sovietici. l-au urm\rit pe Ceau[escu `n toate zilele acelea. ministru al Ap\r\rii `n perioada 1991–1994. deoarece acesta era. acesta fiind probabil convins c\. mai ales `n Occident. De asemenea. sub acoperirea ideii de a supraveghea situa]ia unit\]ilor economice cu conducere militar\. indiferent de sf`r[itul crizei. Doi martori importan]i s-au aflat la cabinetul lui Nicolae Ceau[escu [i au surprins secven]ele . care trebuie s\ fi avut cel pu]in dou\ consecin]e: b\nuiala lui Milea c\ `n apropierea lui se afl\ un informator al Securit\]ii (este posibil s\-l fi indicat pe St\nculescu) [i plata prin devotament c\tre Ceau[escu pentru ges- tul f\cut. [i nu Milea cum sus]ine generalul St\nculescu. de fapt. prin Silviu Curticeanu. va fi declarat vinovat de tot ce s-a `nt`mplat.

acesta a afirmat c\ „i-am dat ni[te ordine de seara referitor la paza palatului. . Toat\ noaptea s-au mi[cat tan- curile de n-am putut s\ m\ odihnesc [i diminea]a. Dar `n momentul c`nd l-a chemat pe St\nculescu – Milea fiind aici – [i apoi. `mi scap\ argumentele. c`nd m-am scu- lat. SR. Stenograma nr. P\rerea mea este c\ nu mai avea `ncredere `n comanda armatei la ora respec- tiv\. Dl R\boac\: A doua zi l-a invitat aici. prin implicarea lor `n represiunea de la Timi[oara.? {ti]i c\ l-a chemat de la Ti- mi[oara. pp.. ~n leg\tur\ cu generalul Vasile Milea. {i atunci l-am chemat la mine. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 361 acestui joc f\cut de Ceau[escu. Ulterior am aflat c\ s-a sinucis“.. care era tot un adjunct. pentru care i-a chemat pe cei doi generali.. Audiere Hîrj\u Mihai. Dl H`rj\u: A doua zi mi-a spus s\-l chem la birou la Ceau- [escu. Mihai H`rj\u a explicat motivul chem\rii lui St\nculescu: „Dl R\boac\: De ce crede]i c\ Nicolae Ceau[escu a apelat chiar la St\nculescu? Dup\ ce criterii crede]i c\ l-a ales s\ discute cu el? Dl H`rj\u: Aici. 40/7 februarie 1994. Pe pia]a specula]iilor mai circul\ [i versiunea deschis\ de relatarea ofi]erilor de la T`rgovi[te. Dl R\boac\: Nu le spune]i dvs. Este posibil s\ fie un defect de percep]ie sau o con- fuzie venit\ din deform\rile amintirilor. dvs. neput`nd veni St\nculescu. i-am dat ordin ce tre- buie s\ fac\ `n continuare [i a plecat la el la birou. 50-51. care au stat de vorb\ cu Ceau[escu `n captivitate. eu nu [tiam c\ `l cheam\. putem pune [i convingerea c\. vor avea determinarea [i experien]a s\ comande [i represiunea de la Bucure[ti. v\ spun. pentru c\ blindatele nu au 239 Arh. Dl H`rj\u: ~l chemase seara.“239 Pe lista motivelor lui Ceau[escu. pute]i s\ pune]i cap la cap toate acestea [i s\ concluziona]i.. `l cheam\ pe Ilie Ceau[escu. nu era nici unul `n fa]a palatului. am avut o discu]ie foarte aprins\ cu el.

Nicolae Ceau[escu i-a min]it [i pe ofi]erii care `l p\zeau la T`rgovi[te. ~n realitate. Dac\ ar fi trebuit s\ fie cineva executat l`ng\ so]ii Ceau[escu. complet lipsit\ de argumente logice sau sprijinite pe docu- mente. at`t pentru a sus]ine nevinov\]ia Armatei. Cazul Vasile Milea Asupra personalit\]ii lui Vasile Milea s-a dat o b\t\lie emo- ]ional\. c`nd. `l acuz\ de crime.30. [i mai t`rziu. ca urmare a izbucnirii unor r\scoale ]\r\ne[ti `n c`teva sate din regiunea . este o inven]ie). Ar fi fost [i greu de crezut c\ acest individ meschin spunea adev\rul. precum [i de la generali ai Armatei [i Securit\]ii arat\ c\ Ceau[escu avea o sensibilitate amical\ fa]\ de Milea. Prin urmare. c`nd s-a trezit Nicolae Ceau[escu. ofi]erul fiind unul din oamenii de `ncredere [i la care ]inea foarte mult.07. Pe de alt\ parte. vinovat de crime `n form\ calificat\. sinuciderea lui a fost exploatat\ de Armat\ pentru a acredita conflictul `ntre institu]ie [i Ceau[escu (n-a existat. dar [i pentru a-[i asigura sprijinul ei. un num\r infim de revolu]ionari. dup\ Nicolae Ceau[escu. Vocea lor r\m`ne [i ast\zi izolat\ [i neauzit\. Pe de o parte. Numeroase dovezi venite de la activi[ti ai CC. generalul Vasile Milea este al doilea personaj. Ceea ce i-a cerut Ceau[escu lui Milea la [edin]a de la ora 08. acesta era Vasile Milea. La ora 06. cobor`nd cu problematica sa p`n\ `n ad`ncurile analizei psihologice. Totul a `nceput `n prim\vara anului 1962. Mul]i revolu]ionari [i apoi oameni politici au preluat versiunea unui Milea-erou. dec`t ca urmare a ordinelor date de generalul St\nculescu dup\ ora 10. Vasile Milea a avut o rela]ie foarte apropiat\ cu Nicolae Ceau[escu. blindatele erau `n pia]\.362 ALEX MIHAI STOENESCU p\r\sit dispozitivul de paz\ al CC-ului (nu de Palatul Republicii era vorba). to]i de la Timi[oara.30 a fost s\ aduc\ din provincie coloanele de blindate pentru a `nconjura cl\direa CC cu ele [i a trage `n muncitorii care veneau spre Centru dinspre platformele industriale. dar numai pentru ordinele pe care le-a transmis `n Banat. Cazul s\u este `ns\ extrem de complicat.

Se produsese o r\scoal\ `n c`teva sate din Arge[. ca `n de- cembrie 1989. Milea s-a conformat. Puseser\ tancurile `mpreun\ pe ni[te ]\rani. AMS: Atunci s\ spun eu ce nu vre]i s\ rosti]i dvs. f\r\ s\ mai `ntrebe de lege. [i Ceau[escu s-a dus la Pite[ti s\ rezolve situa]ia. c`nd l-a luat [i l-a numit la. (.) ~n 1983 a venit la mine Militaru.) Eu aflasem chiar de la generalul Milea povestea episodului din 1962 de la Pite[ti. {i Militaru a venit la mine [i mi-a spus: «Ce-l ]ii b\ p-\sta aici? Nu e bun de nimic». `n locul lui Coman pe Militaru comandantul armatei. P`n\ `n 1978.. Nicolae Ceau[escu ar fi fost implicat `n represiune. Vasile Milea i-a povestit acest episod ministrului Ap\r\rii. `ncep problemele. S\ spunem adev\rul.. dar atunci s-au cunoscut Ceau[escu [i Milea. C`nd l-a numit `n 1965... Milea era ]inut [i urcat `n func]ii datorit\ rela]iei personale din trecut cu Ceau[escu. Probabil c\ sunt [i exager\ri. AMS: Adic\ era omul care scotea imediat tancurile. Mi-a displ\cut. am colaborat bine cu el. A rezultat c\ Ceau[escu se sim]ea legat de episodul \sta. CO (ironic): A[a rezulta. generalul Constantin Olteanu: „Constantin Olteanu: (. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 363 Arge[. din cauza colectiviz\rii. O cerin]\ care nu putea fi refuzat\. C`nd mi-a spus Postelnicu: «Vezi c\ `l `mpinge s\-]i ia locul».. s\ m\ . dar. a fost convocat la Comitetul Raional de Partid. Nu s-a intervenit. acolo unde politicul se amestec\ `n Armat\. Ce era s\ fac? S\ ne `n]elegem: Milea era un ofi]er bun. devenind [ef al MStM. Colonelul Vasile Milea. comandantul {colii de ofi]eri de tancuri din garnizoan\.. atunci secretar al CC al PCR. unde era [ef de stat major Milea. [i Milea a r\mas comandantul armatei de la Cluj. unde se afla Nicolae Ceau- [escu. eu am r\spuns: «Cine m-a numit are dreptul s\ [i revoce ordinul. Eu nu am vrut s\ ridic aceast\ problem\ `n fa]a lui Ceau[escu. `n iulie. `n locul lui. [i Militaru era comandant de armat\. lucrase la Cluj. Dup\ mai mul]i ani. CO: Cred c\ \sta era unul din motive. Ceau[escu i-a cerut lui Milea s\ foloseasc\ tancurile pentru rezolvarea situa]iei create. pe Milea l-au adus [ef de stat major [i au lucrat p`n\ c`nd a venit Militaru `n 1969 comandan- tul armatei de la Bucure[ti.

numai un prost nu putea s\ nu priceap\ de ce m-a chemat pe mine la urm\.. a[a cum se zvone[te? CO: Nu cred. 46 de ani. I-am spus: «Cred c\ ve]i avea cu el probleme politi- co-militare»... c`nd. Probabil c\ la mijloc era [i problema din trecut. peste doi ani colonelul Milea a fost numit comandantul Diviziei 6 Tancuri de la T`rgu Mu- re[. Precizez `nc\ o dat\ c\ povestea din Arge[ mi-a fost relatat\ de Milea `nsu[i. Nicolae Ceau[escu a afirmat: «Va trebui s\-l ajut\m!». . Important este. a dovedit c\ el face ce [tie [i nu ce trebuie. nu. unde se `mbin\ lucrurile astea. `l cuno[tea. Ceau[escu i-ar fi cerut s\ intervin\ cu tancurile. el discutase cred duminic\ cu Milea.. m-a `ntrebat ce p\rere am. exact asta s-a `nt`mplat `n ’89! Unde se `mbin\ politicul cu militarul s-a `ncurcat situa]ia.364 ALEX MIHAI STOENESCU schimbe. în arhiva autorului. [eful Statului Major». comandantul Diviziei 6 tancuri. apoi comandant de pluton la {coala militar\. AMS: Ce reac]ie a avut Ceau[escu? CO: S-a sup\rat. Coinciden]\ sau nu. dar au fost folosite doar ca mijloc de presiune. Cred c\ Milea l-a propus.. vede]i. Nu pot s\ m\ duc [i s\ previn aceast\ chestiune». a[a cum `mi povestea el. Zic: «Cel mai t`n\r general acum este generalul Gu[\ {tefan. – un general t`n\r – zice Ceau[escu –. Preg\tirea [i experien]a lui au ie[it `n eviden]\ la Timi[oara `n decembrie 1989. {ti]i ce i-am spus lui Ceau[escu la schimbarea mea? C\. Decizia era `ns\ luat\. «{i [ef de Stat Major ar trebui – spune el. L-a avut elev la Pi- te[ti. Eu nu am pus `n discu]ie c\ nu se pricepe la probleme militare. odat\ cu `naintarea lui la gradul de general. s-a dus. c\ Nicolae Ceau[escu a re- ]inut promptitudinea lui. duc`ndu-se la Divizia 18 Mecanizat\. dar s\ [ti]i c\ nu are nici minte [i nici fa]\ pentru func]ia asta». c\ nu era corect. era un tanchist foarte capabil. {i. A replicat: «Las\.“240 240 Interviu din 1 august 2005. c\ o s\ g\sim noi unul care s\ corespund\». nu s-a ac]ionat. Atunci. AMS: Era cumva propus de Elena Ceau[escu. `n calitate de [ef al MStM. dar i-am spus c\ va avea probleme la limita dintre aspectele politice [i cele militare.

Acesta era moti- vul pentru care fusese chemat colegul meu. care era comandant de companie de tancuri acolo. ~ntr-o sear\. cursul de recalificare ofi]eri superiori. se afla exact acolo. c`nd s-au `nt`mplat evenimentele. Gu[\. pe la 10. Comandantul cursului. d`nd cu pietre [i cu b`te `n blindaj. nu [i-au dat seama c\ blindatul avea partea superioar\ cu prelat\ de p`nz\. i s-a raportat lui Milea [i acesta a ordonat deplasarea unor autospeciale care s\ scoat\ transportorul de acolo. transportorul a . Avea o motociclet\. la Pite[ti. Comandantul {colii de ofi]eri era `ntr-adev\r colonelul Milea. la o aplica]ie pe hart\ `n zona Raciu. astfel c\. ~n timpul misiunii. acesta a cobor`t povestea la dimensiuni ceva mai reduse: „Incidentul s-a produs `n 1962. viitorul ministru al Ap\r\rii. a reu[it s\ le vor- beasc\ ]\ranilor pe limba lor. au folosit un transportor blindat sovietic BTR 152. comandant de companie auto. S-a telefonat la {coal\. r`ul D`mbovnic. colonel Emil Bulai [i un locotenent-colonel de infanterie. aveau or\ de tactic\ `n teren. apoi au cobor`t pentru a face ori- entarea. `n directa subordonare a ~nv\]\m`ntului militar. nu cu turel\. sud Pite[ti. De regul\. nu cred c\ a fost implicat atunci. prim\vara. anun]`ndu-i c\ `n sat a izbucnit o r\scoal\. p`n\ la urm\. erau politruci. Pentru a marca inamicul. Venind noaptea. ~n declara]ia pe care a f\cut-o autorului `n vara anului 2005. c\ ]\ranii s-au str`ns la Prim\rie [i protesteaz\ `mpotriva pre[edintelui cooperativei.00 diminea]a. au venit [i l-au alarmat pe colegul meu Sterescu. Colonelul Bulai le-a dat transportorul. c\ altfel ar fi devastat interiorul. s-a urcat pe ea [i s-a dus la unitate. S-a `ntors pe la 04. `n marea lor ma- joritate. Ofi]erii au venit pe transportor. Ce se `nt`mplase? ~n {coala de ofi]eri de la Pite[ti func]iona atunci. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 365 Pe vremea c`nd era locotenent. era parc\ plecat la Craiova. av`nd ca [ofer pe plutonierul Panait. Eram coman- dant de pluton la {coala de subofi]eri. locotenentul Sterescu. Ei au precizat c\ au trupe la liziera p\durii [i le-au cerut s\ le dea trans- portorul. Iosub pe nume.00. transportorul s-a `mpotmolit l`ng\ un pode] [i ]\ranii l-au luat cu asalt. Eu locuiam la o gazd\ `mpreun\ cu locotenen- tul Sterescu Tudor. Ajuns acolo – acum Sterescu este `n Canada –. La scurt timp au ap\rut mai mul]i lucr\tori ai Securit\]ii. ge- neral Niculae Spiroiu. `n sprijin.

~n timp ce f\ceau lucrul \sta. este de presupus c\ Vasile Milea a folosit acest incident pen- tru a lansa versiunea c\ l-a salvat pe Ceau[escu dintr-o r\scoal\ a ]\ranilor. a fost numit Milea. s\ fie clar! CO: . AMS: Care a dus la crim\. inclusiv `n situa]ii de grav\ eroare: „AMS: Au mai existat momente care v-au atras aten]ia `n re- la]ia Ceau[escu–Milea. Av`nd `n vedere seriozitatea celor dou\ surse. cum vom vedea. dintre care unele grave. Generalul Constantin Olteanu a avut `n repetate r`nduri ocazia s\ constate apropierea `ntre Ceau[escu [i Milea. Nicolae Ceau[escu l-a `ntrebat pe generalul Ion Ioni]\. la sf`r[itul unei convoc\ri pe armat\. [i Nicolae Ceau[escu. a re- fuzat s\-l pedepseasc\. fapt care `l va apropia de grupul complo- tist de la `nceputul anilor ’80. AMS: Cazul Cipru? . cu Matei Gheorghe.. i-a `ntrebat pe ]\rani ce vor. iar Milea s\ fi folosit ocazia pentru a se remarca“. Ceau[escu s-a urcat pe treptele Prim\riei. Nu exclud ca acest incident s\ fi fost exagerat ulterior.. poate simpatia lui Nicolae Ceau[escu fa]\ de generalul Milea. l-a destituit pe loc [i lucrurile s-au lini[tit. Ioni]\. pe vremea c`nd era comandant la Pite[ti. ~ng\duin]a. ~n anul 1973. Au existat. a rezultat [i `ntr-un incident petrecut `n anul 1984. prim-secretar al Regiunii Arge[. dup\ cum se [tie. care a avut loc la Academia Militar\. Implicat `ntr-un scandal de corup]ie. s\ pun [ef de stat major la G\rzile patriotice? Pe Militaru sau pe Milea?» Ioni]\ a zis: «Militaru» [i. a ajuns `n sat o coloan\ oficial\ de ma[ini.366 ALEX MIHAI STOENESCU fost dez`mpotmolit de ]\rani. Este `ns\ foarte clar – [i aici m\rturiile generalului Olteanu sunt cele mai pre]ioase – c\ Ni- colae Ceau[escu a urm\rit cu consecven]\ cariera lui Milea [i c\ `n numeroase ocazii.. pe atunci ministru al Ap\r\rii: «Pe cine `mi dai. a aflat c\ nu sunt mul]umi]i de pre[edintele cooperativei. doi mini[tri ai Ap\- r\rii. cu boii. domnule general. Lui Ceau[escu `i pl\ceau astfel de pove[ti revolu]ionare. rela]ia care s-a finalizat prin crimele din decembrie 1989? CO: Da.. Milea este salvat de generalul Ioni]\. pe vre- mea c`nd era comandantul unei unit\]i din Dobrogea.

`n partea greac\ a insulei. c`nd delega]ia militar\ român\ se afla la un local din apropierea liniei de demarca]ie a zonelor greac\-turc\. scrisoare care `l viza pe generalul Milea. generalul Milea ar fi spus ofi]erilor greci care-l `nso]eau: «De ce nu-i arunca]i `n mare pe turcii \[tia [i s\ elibera]i insula. `ntruc`t membrii CPEx nu erau anun]a]i pe vremea aceea. La auzul acestui r\spuns. uit`ndu-se pe scrisoare mi-a citit ce reclama li- derul ciprio]ilor turci. care de]ine o func]ie at`t de important\. partea greac\. Ceau[escu a `nceput s\-mi explice c\ este o scrisoare oficial\ de protest adresat\ lui de Rauf Denkta[. O ches- tiune cu conota]ii politice interna]ionale. pre[edintele p\r]ii turce a insulei. care se `ntreba retoric: «Cum este posibil ca un demnitar militar român. dar m\ voi interesa. Eu i-am spus c\ a efec- tuat o vizit\ `n Egipt. am r\spuns. «Ce-a c\utat Milea `n Cipru?». i-am confirmat eu. pe baza invita]iei [efului Marelui Stat Major al armatei Greciei. Incidentul s-a petrecut `n timpul vizitei generalului Vasile Milea `n Cipru. `n fruntea unei delega]ii militare.. c\ e gre- ceasc\?» Pe loc mi-am dat seama de dimensiunea incidentului. C`nd m-am apropiat de masa lui de lucru. {i l-a iertat pentru chestia asta?! CO: Dup\ ce Nicolae Ceau[escu s-a oprit din explica]ii. dup\ p\rerea mea. dup\ . s\ fac\ asemenea aprecieri?» AMS: Angajase statul. `n timpul vizitei. ~n fapt. F\r\ s\-mi dea h`rtia. [eful statului mi-a spus c\ `n scrisoare se arat\ c\ `ntr-o sear\. Am intrat direct `n cabinet. Ceau[escu s-a ar\tat sur- prins: «A fost [i Ilie `n delega]ie?» Da. Nicolae Ceau[es- cu mi-a fluturat o h`rtie prin aer [i m-a `ntrebat: «Ce este cu asta?» «Nu [tiu ce con]ine?». Ceau[escu. pun`ndu-mi `ntrebarea astfel. la invita]ia omologului s\u. lucrurile s-au petrecut astfel: `ntr-o zi a anului 1984 am fost chemat la Nicolae Ceau[escu. s\ fi urm\rit s\ afle dac\ sunt `n posesia documen- tului [i nu cumva nu i-am raportat con]inutul lui. Apoi. m-a `ntrebat Ceau[escu. iar la `napoiere delega]ia s-a oprit `n Cipru.. cum pro- cedam de obicei. Ac]iunea avea aprobarea lui Ceau[escu. deoarece `mpreun\ cu Milea a fost acolo [i tovar\[ul Ilie (generalul Ilie Ceau[escu). Era posibil ca. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 367 CO: O chestiune destul de grav\. i-am raportat c\ nu cunosc nimic din acest incident. Privind scrisoarea.

CO: Da. aflat `n arhive. Le-am relatat ce-mi spusese comandantul suprem. Numai studierea documentului citat. Probabil c\ realizase gravitatea faptului [i l-a cuprins teama. de la conducerea MStM. AMS: Acesta ar fi unul din momente. i-am luat ap\rarea generalului Milea. `n schimb generalul Milea era profund marcat. CO: Da. AMS: Voia s\-l schimbe pe Milea de acolo. poate contribui la reconstituirea exact\ [i complet\ a acestui incident diplomatic. al c\rui [ef fusese. AMS: ~n timpul acestui dialog. [i eu eram anima]i numai de dorin]a de a `mbun\t\]i situa]ia de la MStM. ~n afar\ de ceea ce v-am relatat. AMS: Era un fel de confirmare a autenticit\]ii incidentului. nu. spun`nd c\ el nu-[i aminte[te nimic despre o asemenea problem\. care era secretar al CC al PCR [i [ef al Sec]iei pentru pro- bleme militare [i justi]ie [i care cuno[tea foarte bine activitatea din MStM. cum cereau regulamentele militare. Eu am ezitat de fiecare dat\. mi-a spus `n dou\ r`nduri c\ a observat unele sc\deri `n actul de conducere a MStM-ului [i dac\ nu ar fi cazul s\ ne g`ndim la o schimbare. ~ns\ am asociat imediat [i acest gest de iertare cu momentul 1962. i-am chemat la mine pe cei doi generali: Vasile Milea [i Ilie Ceau[escu. Vreau s\ fiu bine `n]eles: [i Coman. care este legat de tema conversa]iei noastre. Au fost dou\ momente deosebite. care va fi reac]ia lui Ceau[escu. Generalul Ilie Ceau[escu s-a ar\tat surprins. [i lucrurile s-au oprit aici. ~n ce m\ prive[te. `ntre altele. Al doilea? . la care trebuie s\ ad\ug\m [i faptul c\ fusese implicat [i Ilie Ceau[escu `n el. Vreau `ns\ s\ revin asupra unui aspect. `i r\spundem lui Denkta[?» El a f\cut semn de dezaprobare cu m`na. Ceau[escu a f\cut vreo apreciere la adresa lui Milea? CO: Nu. Ion Coman. nu m-am ar\tat nici m\car nemul]umit c\ nu-mi raportase cazul. Eu nu am v\zut con]inutul scrisorii.368 ALEX MIHAI STOENESCU care l-am `ntrebat: «Ce facem acum. Ceau[escu nu a revenit. Dup\ ce m-am `napoiat la minister. Am `n]eles c\ lucrurile se opreau aici. ci doar au auzit ce mi-a spus Ceau[escu. nu am comentat incidentul `n fa]a lui Ceau[escu. deoarece nu [tiam.

eu [tiind bine c\ drumul re`ntoarcerii lui `n Armat\ era blocat. devenind prim-secretar [i primar general al Capitalei. secretar al CC al PCR [i [ef al Sec]iei propagand\ [i pres\. AMS: Domnule general. o promovare impor- tant\. pe care o mai comandase p`n\ `n anul 1978. Am primit informa]ii c\ plecarea de la MApN v-a afectat. CO: ~n 1985. A doua a fost `ns\ [i mai [i! M\ trezesc c\ vine la mine Militaru [i `mi cere s\ intervin la Ceau[escu pentru a-l numi. De[i au trecut mai bine de dou\ decenii. `n condi]iile [i din motivele care se cunosc. nu i-am promis nimic. . nu vreau s\ conducem discu]ia spre o zon\ greu de `n]eles pentru profani. cum v\ spuneam `nainte. Ele au existat.» Am fost trecut `n rezerv\ `n ianuarie 1990. Acestea erau func]ii foarte mari `n partid. L-am ascultat. deosebit de grave [i probabil c\ unde- va au avut o influen]\ asupra erorilor din decembrie. fac precizarea c\ dumneavoastr\ a]i fost promovat `n func]ii dup\ ple- carea de la minister. A revenit `n 1989 `n Armat\. care pe scara ierarhiei puterii din România comunist\ nu se comparau cu func]ia de ministru. pentru faptul c\ a fost trecut de la UTC la jude]ul Sibiu. spun`ndu-i c\ lucrez bine cu Milea. [i [eful Sec]iei rela]ii externe a CC al PCR. n-a zis [eful MStM – unde era Milea – [i „m\car `n func]ia de comandant al armatei din Bucure[ti“. De aceea. Pentru ea am hot\r`t s\ vorbesc. Era un salt imens. Ideea c\ de la UTC puteai s\ ajungi `n v`rful partidului este o copil\rie. Unii ar putea interpreta rela- t\rile dvs. L-am respins pe Militaru atunci. nu am f\cut cunoscut nim\nui p`n\ acum aceste probleme interne ale Armatei. despre cazul Milea ca fiind generate de faptul c\ Cea- u[escu v-a schimbat din func]ie [i l-a pus pe el. Chiar [i al Ap\r\rii? Aceea[i gre[eal\ se face [i `n cazul Nicu Ceau[escu. de general. unele. lumea nu [tie. V-am povestit cum a venit [i mi-a vorbit despre Milea pe un ton injurios. dar am cercetat [i am aflat c\ `n realitate era vorba de eventualitatea pierderii calit\]ii de militar. p`n\ `n decem- brie 1989. din vina lui. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 369 CO: Al doilea este legat de Nicolae Militaru. G`ndul meu este [i acum la Armat\. Nicolae Ceau[escu mi-a spus: «Tu vei r\m`ne general activ. au fost. Culmea este c\ Milea vorbea `ntotdeauna foarte politicos despre el.

de regul\. p`n\ la momentul numirii dvs. aflat `n dreapta mea. Altul a fost `n lunile premerg\toare lui decembrie 1985. Dar nu este exclus ca Nicolae Ceau[escu s\ fi ales `nadins acel moment – `l cuno[team destul de bine. fiind oricum hot\r`t s\ fac\ schimbarea. produc`nd ilaritate `n sal\. Nicolae Ceau- [escu a g\sit un moment nepotrivit pentru schimbare. era pro- gramat titularul Ministerului Ap\r\rii Na]ionale. `n decembrie 1985. Unul a fost cel dat de Homo[tean. c\ tot a]i adus vorba de Nicu Ceau[escu.370 ALEX MIHAI STOENESCU AMS: Vreau s\ v\ `ntreb. Milea s-a `ncurcat la citirea unei fraze. CO: ~mi place s\ cred c\ cei care au fabulat pe seama `nlocuirii mele de la conducerea MApN. `n decembrie 1985. Nicu Ceau[escu. dar cititorii nu cunosc realitatea asupra inciden- tului de la Moscova `n care a]i fost implicat. Este o fabula]ie. c\ a]i transmis sovieticilor mesaje ale Elenei Ceau[escu pentru r\sturnarea lui Nicolae Ceau[escu. la Moscova. `mprejur\ri unde. f\c`nd loc specula]iilor. cu Milea – c\ s-a `ncercat racolarea dvs. acum se [tie c\ a reu[it. pe care a primit-o Andrei Grom`ko. La ultima ac]iune. `[i vor reconsidera punctul de vedere citind acest episod. Generalul Milea a fost programat s\ ia cuv`ntul `n numele Armatei la una din [edin]ele Marii Adun\ri Na]ionale [i la o plenar\ a Consiliului Na]ional al FDUS. Eu cred c\ promovarea lui Milea a fost o dorin]\ mai veche a lui Nicolae Ceau[escu. acolo [i. la Ca- pital\. au mai fost c`teva semnale. fie pentru c\ `l `mpingeau sovieticii din spate? CO: Da. De aici s-a speculat – [i acesta este motivul principal pentru care insist asupra schimb\rii dvs. pentru a crea confuzie. AMS: Eu [tiu. a intervenit atunci [i a spus cu voce tare: «E grea limba român\». mai mult. de pild\. probabil din cauza emo]iei. `ns\ a f\cut-o `n momentul `n care l-a considerat apt. ~n realitate. din motive strict protocolare. a]i mai avut vreun semnal c\ urmeaz\ s\ fie numit Milea `n locul dumneavoastr\? Fie din cauza rela]iei lui cu Ceau[escu. Dac\ a fost a[a. sovieticii nu au acceptat prezen]a lui Ilie Ceau[escu `n delega]ia Armatei române. . era capabil –. `n 16 decembrie 1985 – [tiu data pentru c\ am citit cartea despre Bucure[ti –. dup\ vizita `n URSS.

dar este erou? Cum?! {tim de ce a murit Tutankhamon acum trei mii de ani [i nu [tii de ce a murit Milea `n mijlocul unui num\r mare de ofi- ]eri? Nu se poate. nu m\ `n]eleg cu Milea. ne`n]elegerile fiind puse pe seama contradic]iilor dintre genera]ii. poate. Milea venea la mine [i se pl`ngea de Gu[\. c\ a ]inut la el. Nu [tii de ce-a murit. M-am `nt`lnit. dup\ opinia mea. B\lcescu. «Tovar\[e secretar. a luat m\suri `mpotriva lui. odat\ cu el la Foc[ani. asta este chestiunea important\ acum.. `n 1988. C`nd a v\zut pe colonelul Solomon c\ `l tr\deaz\. cine a crezut c\. m\ freac\. dar avea deja armata de partea lui. CO: Pe de alt\ parte. m\ pune la tot felul de lucruri.. Sau. dup\ 15 ani nu [tii de ce a murit generalul Milea [i a doua zi `l declari erou [i `i pui numele pe bulevarde? Nu se poate. de exemplu. Deci nu e cazul \sta. la 1 decembrie. Nimeni nu vrea s\ se pun\ r\u cu Armata. Cei care sus]in c\ moartea. C`t\ era. asta dezv\luie c\ p`n\ atunci Milea se opu- nea. c`nd s-au aniversat 70 de ani de la Marea Unire. care. tergiverseaz\ nejusti- ficat r\spunsul. Prin logic\. [tiu eu. Armata va avea o alt\ atitudine. pentru c\ este o chestiune: P\i ce treab\ e asta... se cuno[teau de mult.. c\ Milea are bulevard `n Bu- cure[ti [i str\zi `n c`teva ora[e! CO: Sta]i. prin ce s-a `nt`mplat cu Milea. Uite ce-mi face. Aici este diversiunea.. Dup\ aceea.“ . s\ omori [eful Armatei. a generalului Milea a avut drept urmare trecerea Armatei de partea revolu]iei fac un calcul gre[it. `nc\ misterioas\. Neclarificarea acestui caz este o pat\ [i la adresa Procuraturii. domnule.» AMS: Haide]i. a tras toat\ armata de partea sa. {i dup\ moartea generalului Milea Armata a executat or- dinele succesorului s\u. domnule. Ce s\-i spun? Venea Gu[\ alt\ dat\. AMS: Ave]i dreptate. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 371 AMS: Crede]i `ntr-o rela]ie apropiat\ Milea-Gu[\? CO: Nu trebuie exagerat.... domnule Stoenescu. [i Gu[\ era din partea Armatei. Armata s-a retras `n caz\rmi. Este o comand\ politic\. `l propusese [ef al MStM. Nu este adev\rat. `l res- pecta. `n 1848. domnule general. S\ se spun\ `ns\ clar cine a ordonat ie[irea ei din nou `n strad\ [i pentru ce. Asta este formula. Gu[\ ]inea foarte mult la Milea..

iar `n momentul `n care acesta se `ntoarce [i `i confirm\. privirea fioroas\ demon- strau c\ anun]ul l-a scos din s\rite [i l-a surprins `n egal\ m\- sur\“241. mai `nt`i b`lb`indu-se. tu. sunt c`t se poate de adev\rate. r\mase de pe urma lor. Ceau[escu face o criz\ de furie.372 ALEX MIHAI STOENESCU Generalul Vasile Milea a fost `nc\ de timpuriu `n aten]ia spiona- jului sovietic. de ce. . Probabil c\ au [i mizat pe el `n perioada premerg\- toare opera]iunii de r\sturnare a lui Ceau[escu de la putere. apoi gesticul`nd f\r\ sens `n momente prelungite de panic\. Acesta este singurul adev\r palpabil. cit. op. p. eu tocmai intra- sem `n antecamer\ [i prin u[a `ntredeschis\ Ceau[escu m-a v\zut. fizionomia r\v\[it\ a fe]ei. mi-ai raportat c\ Milea s-a sinucis?!» B`lb`iala accentuat\. ~n sf`r[it. nu. de ce nu. cu o voce ce nu mai avea nimic uman `n ea. pe care le reproduc textual: «Tu. 426. pentru c\ mormin- tele a peste 1 000 de oameni. {i probabil c\ nu se a[teptau ca Vasile Milea. Cere imediat venirea lui Constantin Mitea 241 Silviu Curticeanu. Numirea generalului Victor A. Ceau[escu ascult\ stupefiat vestea sinuciderii lui Milea [i are o ie[ire nervoas\. s\-i r\m`n\ credincios lui Ceau[escu p`n\ acolo `nc`t s\ f\ptuiasc\ `mpreun\ o crim\ `mpotriva na]iunii [i a Armatei. St\nculescu la conducerea armatei Dup\ primele momente de stupoare declan[ate de sinuciderea generalului Milea. colonelul P`rc\l\bescu fuge la cabinetul lui Ceau[escu. mi-a f\cut semn s\ intru `n birou [i acolo. Manea nu vrea s\ fac\ acest gest [i `i dechide u[a lui P`rc\l\bescu. Criza de panic\ a fost surprins\ de Silviu Curticeanu: „~n timp ce el ie[ea din birou. a pronun]at cu mare greutate [i prelung b`lb`it doar c`teva cuvinte.. cel care `n vara anului 1989 `i sugera lui Sergiu Nicolaescu s\ ia unitatea de la Ploie[ti [i s\ cucereasc\ Bucure[tii. Ceau[escu `i cere lui Curticeanu s\ verifice. cer`ndu-i lui Manea ca acesta s\ intre [i s\-l anun]e.

EF: M-am dus la Mitea.00. {i el ne spune: «S\ lua]i m\suri s\ se deschid\ tele- viziunea la ora 12.00. securi[tii au s\rit la mine: «Repede.» AMS: O clip\! Sunte]i sigur c\ a spus «din la[itate»? Este foarte important. Bobu. La bi- rouri. f\r\ carnet. s\ se dea [tirea. De fapt. Exact c`nd plecam pe culoar. Manea M\nescu. un [oc. Petre Con- stantin de la TVR [i secretarul de pres\ Sprin]\roiu.00.30. ca s\ facem economie». apoi D\sc\lescu.. Eu atunci auzeam de sinuciderea lui Milea [i am re]inut foarte bine cuvintele. Milea tr\dase doar ordinul lui de continuare a represiunii printr-un m\cel. Mitea. AMS: Incredibil! Incredibil! . AMS: S-a petrecut mai t`rziu de ora 08. A doua zi. pentru c\ era o nou- tate. A terminat de dictat [i noi am ie[it. Scena pe care o descrie]i este dup\ 09. To]i aveau carne]ele `n m`n\ [i notau: Elena Ceau[escu. la 08. EF: Imediat dup\ 09. cu gestul suprem. dar nu mai mult de o or\. c\ a]i fost declarat tr\d\tor! Cine n-a fost cu tovar\[ul `n sediu `n noaptea asta a fost declarat tr\d\tor». ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 373 pentru a da un comunicat c\tre ]ar\ `n care s\ se arate c\ generalul Milea a fost un tr\d\tor.. iese Ceau[escu [i strig\ dup\ noi: «Mitea! Florescu!» Ne-am `ntors.. EF: Sigur [i o s\ vede]i de ce. c`nd am venit la ser- viciu. Subiectul – sinuciderea lui Milea.30. sigur. dar n-am apucat s\ vorbim prea mult c\ au ap\rut din nou securi[tii: «Repede la Cabinetul 1!». Povestea comunicatului poate fi reconstituit\ [i pe baza m\rturiei lui Eugen Florescu: „AMS: N-a]i fost peste noapte `n sediu? Eugen Florescu: Nu. repede. AMS: Avuseser\ dou\ cazuri – Neagoe [i H`rj\u.. U[a spre biroul lui Ceau[escu era deschis\ [i `n\untru mai multe persoane.. `n anticamer\ era c`te un militar cu mitralier\.. Ceau[escu dicta: «S\ scrie]i c\ tr\d\- torul Milea s-a sinucis din la[itate.

nu c\ a tr\dat `n leg\tur\ cu agenturile str\ine.374 ALEX MIHAI STOENESCU EF: Atunci i-am spus [i eu lui Mitea: «Pentru cine face eco- nomie. cit. pp. dup\ aceea. fapt confirmat de acesta `n 2005. iar Mitea m-a tras de m`n\ [i mi-a spus: «Taci din gur\. Ilie Ceau[escu i-a spus fratelui s\u: „Situa]ia este deosebit de critic\. pe 22. dar nu a venit. Erau lozincile «Jos dictatorul! Jos comu- nismul!» scrise pe vitrine. iar acesta. Diminea]\.“242 Constantin Manea. . am v\zut de fapt comunicatul f\cut de Brate[. 87-88. Diminea]\. le-a r\sfirat nervos [i a b\tut cu pumnul `n mas\.. astfel c\ atunci c`nd am v\zut comunicatul la televizor. i s-a adus un pachet cu fotografii.) EF: Nu [tiu ce au f\cut acolo la televiziune. pentru \ia care o s\-l sp`nzure?». Ilie Ceau[escu se afla `n cl\direa CC [i a fost `n biroul lui Nicolae Ceau[escu. a[a cum o g\sise Ceau[escu. l-a chemat pe fratele s\u. Vin coloane de muncitori. aces- ta a promis c\-l aduce. Trebuie destituit 242 Alex Mihai Stoenescu...00.. [eful de cabinet. a precizat c\ Nicolae Cea- u[escu. afl`nd c\ St\nculescu n-a sosit. Mitea chiar a reac]ionat: «Brate[ `l `n]elege pe tovar\[ul mai bine dec`t noi!» AMS: A[adar. faci declara]ii de astea c`nd te-a decla- rat tr\d\tor!» Acolo.a. textul citit la radio [i TV era redactat de Brate[ pe baza ideilor notate de Petre Constantin de la Ceau[escu. Fotografiile au r\mas acolo. ~ns\ a disp\rut cauza sinuciderii. `nainte de [edin]a de la ora 08. Ceau[escu era `ntr-o degringolad\ total\ `n perioada asta. `n birou. ~i dicta ce-[i notase lui Brate[ prin telefon [i `i spunea: «S\ faci.. S-a uitat. un text `ncropit.» Problema este c\ ceea ce `[i notase [i ce `i dictase Petre Constantin lui Brate[ erau ni[te idei. s\ preg\te[ti emisia. dar Ceau[escu a folosit f\r\ dubiu expresia «din la[itate». Trebuie f\cut ceva. a ie[it [i a dat telefon la TVR. Ceau[escu vorbea cel mai mult cu Petre Constantin. Ilie Ceau[escu. Am uitat s\ v\ spun c\ pe 21 seara Ceau[escu i-a cerut lui Milea filmul de la Timi[oara. Este o minciun\. V\ da]i seama? Era cauza real\. (Preciz\m c\ Petre Constantin i-a dictat direct crainicului Marinescu. «din la[itate». dar acesta nu a fost g\sit. n. op.

care lucra la Viena `n acea perioad\. a[a cum arat\ fiica acestuia. Nu regret. nu le da ap\ la moar\. Marin Ceau[escu a devenit agitat... Venit de la Viena `n vara anului 1989. c\ va fi vai [i amar de noi [i de ]ara asta. nu o mai suporta. Nicule.. `nc`t a uitat [i de respectul datorat fratelui mai mare. . Discu]ia `ntre fra]i este plauzibil\. Ceau[escu. iar Ceau- [escu `i r\spundea vesel: «Las\. deoarece o scen\ similar\ s-a produs [i `ntre Nicolae Ceau[escu [i fratele s\u Marin. apoi a hot\r`t 243 Mihaela M. dar fratele a refuzat. Marin Ceau[escu primise de la americani informa]ii asupra preg\tirilor f\cute de sovietici pen- tru debarcarea fratelui s\u. Salveaz\-te! Retrage-te pe motiv de boal\ [i pune-l `n locul t\u pe Iliescu. din CIE. c\ `n Pia]a Tien Anmen au fost un milion [i i-au pus la punct de nu s-au v\zut». Ap\ruse. repro[`ndu-i totodat\ c\ nu l-a ascultat nici `n iulie 1989. c\ [i-au b\gat coada [i ru[ii. [i de faptul c\ pere]ii au ochi [i urechi: «Nu le face.30. `ns\ nu vor pierde ocazia. ca frate.. Potrivit ofi]erului Nicolae B. care de mult comploteaz\. 2004. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 375 guvernul“. Ed. printr-o surs\ rela]ionat\ cu [eful de „anten\“ CIA din capitala Austriei.» {i a[a mai departe. 118. jocul. dup\ ce Milea s-a sinu- cis. p. a[a cum cerea Moscova. a `nceput s\ comenteze `n Agen]ie acest fapt. c`nd i-a propus formarea unui nou guvern condus de Ion Iliescu [i compus din personalit\]i filoruse. avem acum [edin]\ de Consiliu Politic. c\ oricum el este desemnat s\ vin\. `l ataca: «Nu-l mai speria pe tovar\[ul!» A plecat de gura ei“. Acum. generalul Marin Ceau[escu i-a spus fratelui s\u: „«Nu mai e sc\pare. Bucure[ti. culmin`nd cu replica ce l-a enervat nespus pe Nicolae. Nicolae i-a propus lui Ilie s\ preia conducerea Armatei. Tot Eugen Florescu arat\ c\ dialogul lui Ilie Ceau[escu cu Nicolae Ceau[escu. petrecut mai `nt`i `n jurul orei 06. [i americanii. doar [tii [i tu. Medita]ii. Nicolae Ceau[escu a reac]ionat brutal: „Vezi-]i de treaba ta.»“243. nu m\ jelesc. Atunci. Nicule. dar n-au g\sit `nc\ prilejul. Ilie a plecat pentru c\ era imposibil s\ se discute cu el. Execut\m [i vom vedea ce facem“. a avut aspecte mult mai dramatice: „Ilie `ncerca s\-i atrag\ aten]ia c\ vin muncitorii de pe platformele industriale. nu strig. Elena Ceau[escu dirija totul [i el. fiecare are oameni aici.

Elena Ceau[escu a reac]ionat violent [i proste[te. acesta fiind `n anticamera cabinetului. unde a compus o list\ de guvern – conform unei m\rturii. F\r\ alt\ solu]ie. Ordinul de oprire la caz\rmi. vom ar\ta c\ este vorba de dou\ ordine distincte. cu Ion Iliescu prim-ministru – [i a cerut [efului DIA convocarea ata[a]ilor militari ai URSS [i ai Chinei. Aici. . Simula c\ e accidentat [i c\ `l doare piciorul. Pentru a desc`lci dezinformarea creat\ dup\ revolu]ie din surs\ militar\. imediat dup\ numirea lui St\nculescu. Nicolae Ceau[escu i-a strigat: „Cu picioarele rupte s\ vin\ [i s\ vin\ `n 5 minute. pentru o p\r\sire pa[nic\ a puterii de c\tre Nicolae Ceau[escu [i evitarea unui deznod\m`nt dramatic. Manea mai afirm\ c\ el. Nicolae Ceau[escu cere din nou s\-i fie adus St\nculescu. preiei conducerea armatei `n urma sinuciderii lui Milea [i execu]i ordinul. s\ nu se joace c\-l aduc arestat!“ St\nculescu a sosit `n aproximativ un sfert de or\ `mbr\cat cu haine civile. date de dou\ persoane diferite. `n diminea]a de 22 decembrie. s-a uitat pe fe- reastr\ [i i-a spus generalului: „Uite c\ deja se umple (pia]a)“ – intraser\ primele grupuri de muncitori. ceea ce presupunea `nc\lcarea ordinelor lui Ceau[escu sau. deoarece americanii au insistat `n per- manen]\. militarii au declarat in corpore c\ ordinul i-a apar]inut 244 Arh. Constantin Manea arat\ c\. Ilie Ceau[escu s-a instalat `n biroul ministrului Ap\r\rii. Merge]i [i opri]i“ [i i-a cerut s\-i cheme pe Voinea [i pe Eftimescu244. un contraordin. iar Ilie Ceau[escu a plecat la minis- ter. Pentru a salva onoarea lui Milea. Stenograma nr. ~n acest moment al evenimentelor intervine o succesiune de in- forma]ii preluate de toat\ literatura subiectului nostru [i care a[az\ `n centru ordinul de oprire `n caz\rmi a deplas\rii trupelor militare [i interdic]ia de a se trage `n oameni. 33. 23/28 decembrie 1993. mai corect spus. peste autoritatea comandantului suprem. Faptul nu este sur- prinz\tor [i nici exagerat. SR. informat asupra „accidentului“ lui St\nculescu. p. {i atunci.376 ALEX MIHAI STOENESCU s\ plece la Bucure[ti pentru a-[i preveni fratele. Ceau[escu i-a dat atunci un ordin: „St\nculescule. prin diferite mesaje [i pe diferite canale. Audiere Manea Constan- tin.

copert\ ro[ie.12. .. dup\ ce cu un minut `n urm\ locotenent-colonelul Costache l-a informat c\ „s-a urcat lumea pe Tc(tancuri)“. Pe ciorn\ el este complet: „Gl. Toate U(nit\]ile) subord(onate) A1 (Armatei 1) din G(arni- zoana) M(ihai) Bravu [i T`rgovi[te se concentreaz\ `n Bucure[ti `n caz\rmile din {os. copert\ verde. 22. pe contrapagin\ raportul asupra pozi]iei unit\]ilor). general-maior Voinea Gh. ofi]erul cu func]ia cea mai `nalt\ aflat `n preajma sa. Su- prem. 6 (pagina din stînga cu ordinul lui Eftimescu. Regimentul 22 fiind cel care anun]ase urcarea ma- nifestan]ilor pe tehnic\.54 a fost: „Toate unit\]ile armatei execut\ numai ordinele comandantului suprem. general-maior Voinea Gh.. (ora) 09.a. – Toate unit\]ile armatei execut\ num(ai) ord(inele) Cdt.. c`t [i pe caietul de ciorne. generalul Efti- mescu nu a recunoscut c\ a dat acest ordin [i a pus dispozi]ia de oprire a unit\]ilor din jude]ele apropiate la caz\rmile din Olteni]ei pe seama lui Milea. p. [i con]inutul ordinului. Toate unit\]ile din T`rgovi[te [i Mihai Bravu se concentreaz\ `n Bucure[ti `n caz\rmile din {oseaua Olteni]ei“245. din care numai Regimentul 22 se `ntoarce. At`t pe caietul Documentar de lucru. – Raportez ce U. adjunctul [efului MStM. n. p. Ordinul i-a apar]inut generalului Eftimescu [i a fost dat dup\ auto`mpu[carea lui Milea (`nc\ mai tr\ia) la precis ora 09. Nicolae Ceau[escu pre- luase comanda direct\ a Armatei [i inten]iona s\ dea ordine prin Eftimescu.) Pentru a se proteja de acuza]ia c\ a transmis ordinul lui Ceau- [escu de preluare direct\ a conducerii Armatei. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 377 ministrului.. Generalul Eftimescu a fost acela care a condus 245 Documentarul-Comandantului. Olteni]ei. mai avem `n caz\rmi [i unde sunt“246 (Ur- meaz\ raportul cu loca]ia unit\]ilor.54.89. 112 (pagina din stînga). generalul Voinea [i-a notat [i ora exact\. Eftimescu. Con]inutul ordinului de la ora 09. 246 Documentarul-Comandantului. – Unit\]ile.54.

el s-a deplasat la grupa operativ\. Oficial. Astfel. Dup\ ce a ie[it de la Ceau[escu – `nainte de ora 10.378 ALEX MIHAI STOENESCU opera]iile de represiune din sala comandamentului unic. la numai c`teva minute de la moartea lui Milea. . Probabil c\ senatorul a fost dezinformat. recunos- c`ndu-i autoritatea –.. prin c\pitanul Marius Tufan. St\nculescu a fost numit ministru [i recunoscut ca atare de generalii afla]i `n grupa operativ\. p. 590. 1991. Bucure[ti. Cartea revolu]iei române. la c`teva minute dup\ ora 10. p.A. fiind lipsit de ministrul Ap\r\rii Na]ionale sau adjunc]ii s\i“247. Ed. ~n acest loc senatorul Sergiu Nico- laescu afirm\ c\ „`ntre orele 09. interegnul respectiv a durat aproxi- mativ 30 de minute. ~n realitate. Ordinul de a nu se trage `n oameni. 249 Ibidem. ca urmare a raportului pe care i l-au dat generalii – deci. 2000. 247 Sergiu Nicolaescu. 248 Dorian Marcu. Ordinele lui vor fi transmise la minister prin grupa de transmisiuni. Generalul St\nculescu a afirmat imediat dup\ revolu]ie c\ a l\sat „`n mod deliberat eveni- mentele «s\ curg\» pentru a c`[tiga timp [i pentru a ac]iona `n folo- sul Revolu]iei“249. Moartea Ceau[e[tilor. generalul St\nculescu va transmite primul s\u ordin `n calitate de ministru al Ap\r\rii: „(Ora) 10. ~n realitate. Col. Acest ordin a fost dat de generalul St\nculescu.07. „Ion Cristoiu“. el a deformat foarte multe informa]ii legate de momentele critice ale dispari]iei ministrului Ap\r\rii. Bucure[ti. Ed. `n calitate de nou ministru al Ap\r\rii. dar lu- crurile nu au stat a[a.00. prelu`nd [i transmi]`nd ordinele lui Milea [i oper`nd pe h\r]ile militare aflate pe mesele de lucru.30 – 13.00 –. Excelsior C. Decembrie 1989. unde i-a `nt`lnit pe generalii Eftimescu [i Voi- nea. St\nculescu a aflat [i c\ se afl\ `n deplasare spre centrul ora[ului `nc\ trei regimente. Negrea.00 MApN a fost condus de grupa operativ\. 27. Pentru a ascunde aceast\ vinov\]ie. Le-a cerut acestora s\-l informeze „cum este realizat dispozi- tivul de ap\rare din preajma CC [i de ce for]e dispune“248.

general-maior Voinea Gh. `ncepea lovitura de stat militar\ din 22 decembrie 1989. din Bucure[ti [i din alte c`teva municipii. MApN transmite: nu se trage de c\tre nimeni. 250 Documentarul-Comandantului. general Victor A. copert\ verde. ~n acela[i timp cu mi[carea popula]iei. . p. 112 (pagina din dreapta). din text) ministrului Ap\r\rii Na]ionale [i va fi indicativul prin care va conduce [i va da ordine noul ministru.“250 „Rondoul“ era indicativul (ind. nici foc de avertizare – s\ se parlamenteze.. spre revolt\ popular\ generalizat\. St\nculescu. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 379 Rondoul – ind.

odat\ cu ie[irea public\ la televiziuni [i mai ales la emi- siunea Na[ul (realizator Radu Moraru). consider`ndu-se c\ este o pozi]ie partizan\. prin ascunderea realit\]ii.00) Motto: Pe 22 decembrie 1989. cunoscutul jurnalist [i analist politic Ion Cristoiu a relansat teza loviturii de stat militare. bazat\ `ns\ numai pe afirma]iile lui St\nculescu.00–16.00. C`nd. ST|NCULESCU I-au trebuit presei aproape 15 ani pentru a ajunge la concluzia c\. general VICTOR A. av`nd mai multe infor- ma]ii. ]ara era deja sub control. Nici generalul St\nculescu. TVRM). a ge- neralului Victor St\nculescu. vocea mea a r\mas izo- lat\. la emisiunea lui Marius Tuc\. la ora 13. Armata a dat o lovitur\ de stat (puci) `mpotriva dictaturii lui Nicolae Ceau[escu. cu ocazia difuz\rii filmului {ah mat. Apoi. `n diminea]a de 22 decembrie 1989. am formulat aceast\ ipotez\ `n timpul unor dezbateri televizate (Tele 7abc. ~n scurt timp. `n prim\vara anului 2004. Ast\zi. teza pe care am lansat-o eu `n 2001 poate fi [i demonstrat\. ~ntr-un num\r al revistei Historia el va face [i prima analiz\ de caz. am `ncercat s\ prezint cu probe detaliile acestui moment important pe postul Antena 1. ~n primul r`nd a fost necunoa[terea. ca fost militar. pe par- cursul anului 2001. din 22 martie 2004. R\sturnarea de la putere a lui Nicolae Ceau[escu Mai mul]i factori au contribuit la ratarea [i ascunderea ade- v\rului `n ace[ti 15 ani. Capitolul IX LOVITURA DE STAT MILITAR| 22 decembrie 1989 (orele 10. nici generalii . a evenimentelor din sediul CC `nainte de intrarea manifestan]ilor.

pentru c\ se face `mpotriva guver- nului [i a puterii existente [i `n folosul unei puteri noi. De aceea. Ciorna decretului – [i subliniez ciorna –. [i periculos din punctul de vedere al imaginii. Dar. ~n sf`r[it. deoarece le-a fost team\ s\ recunoasc\ gestul ce p\rea [i grav. politizarea partizan\ a evenimentelor. `n fond. Aceast\ formul\ se bazeaz\. precum [i comunicatul cu „tr\darea“ lui Milea au fost citite la radio . Doar c`]iva oameni aviza]i [i educa]i au `n]eles c\ orice trecere a unei Armate de partea unei revolu]ii se nume[te lovi- tur\ de stat militar\ sau puci. a fost lansat\ teza mult mai convenabil\ a „trecerii armatei de partea revolu]iei“. Un am\nunt necunoscut p`n\ acum vine s\ ajute Istoria. a revolu]iei. Nicolae Ceau[escu va l\sa `n permanen]\ u[ile de la biroul s\u [i de la anticamera cabinetului deschise. pe al doilea factor care a favorizat `nt`rzierea cunoa[terii adev\rului – ignoran]a `n privin]a terminologiei [i proceselor istorice de c\tre majoritatea popula]iei. `n decembrie 1989. I se f\cuse fric\. lui Silviu Curticeanu s\ preg\teasc\ un decret pentru instituirea st\rii de necesitate pe `ntreg teritoriul ]\rii [i con- voac\ o [edin]\ a CPEx. dat\ de Ion Iliescu [i echipa lui gorbaciovist\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 381 prezen]i `n locul deciziei nu au f\cut publice detaliile prelu\rii pu- terii de c\tre Armat\. Trecut apoi de la stupefac]ie la furie. Nicolae Ceau[escu `i cere lui Constantin Mitea s\ formuleze comunicatul `n leg\tur\ cu „tr\- darea“ lui Milea. a `mp\r]it vocile `n dou\ tabere care sus]in dou\ teze total opuse [i la fel de eronate: de o parte „revolta spontan\“ [i de cealalt\ parte „lovitur\ de stat“. v\z`ndu-l [i auzindu-l. exist`nd martori oculari care au avut un acces direct la el. a[a cum se `nt`mpl\ mereu `n timpul evenimentelor cu desf\[urare rapid\: intrat `n panic\ dup\ ce i s-a anun]at sinuciderea lui Milea. revolu]ionare. Dar `n acest fel putem cunoa[te mi[c\rile lui mult mai bine. din punctul de vedere al comportamentului unei institu]ii. s\ nu anticip\m. ile- galit\]ile [i crimele f\cute sub comanda generalului Milea p`n\ atunci. Al treilea factor obliterant a fost pus `n mi[care prin folosirea de c\tre Armat\ a puterii preluate [i a rolului decisiv avut `n r\sturnarea lui Ceau[escu pentru a se proteja de erorile.

(Discu]ia se desf\[ura `n anticamer\ [i am putut s\ aud toate aces- tea.a. „A venit generalul Neagoe [i i-a spus (lui Nicolae Ceau[escu. ~nc\ o ilegalitate. ~ntrebarea dezv\luie deruta total\ [i degradarea g`ndirii sale. `n clipa `n care s-a anun]at sinu- ciderea lui Milea. suntem preg\ti]i. n. {i el a r\spuns: «Da. p. „Dup\ revolu]ie. Ion Dinc\ pornise mai devreme spre platforma Pipera. Stenograma nr. Au plecat [i de la 23 August“. 40/7 februarie 1994. 74. ~ntre timp a sunat Croitoru – de la Capital\. SR. ~n continuare. trimis de Ceau[escu la platforma Militari. care era secretar cu propa- ganda – [i `l c\uta pe Barbu Petrescu. Cu c`teva minute `nainte s\ `nceap\ [edin]a CPEx. oamenii no[tri sunt `narma]i». 31. fiindu-ne imposibil s\ `n]elegem cine urma a fi `narmat `n `ntreprinderi cu muni]ie.382 ALEX MIHAI STOENESCU [i la televiziune `n jurul orei 11. biroul a fost abandonat. ~n timpul dialogului avut la 14 septembrie 2003 cu general de justi]ie Gheorghe Diaconescu. p. `n timpul proceselor..» [i a `nchis telefonul“252. Audiere Hîrj\u Mihai. Mihai H`rj\u a sur- prins [i urm\toarele secven]e:. [i cu anun]ul c\ „ple- cau de la ICEM [i de la Turbomecanica din Militari. am aflat c\ textul decretului de instituire a st\rii de necesitate a r\mas `n ciorn\. apoi a `n- trebat dac\ exist\ muni]ie `n `ntreprinderi. S-a creat panic\. dup\ ce a `nt`lnit primele grupuri de manifestan]i.00. op. textul nu a fost terminat [i nici dus la semnat“251. dar se `ntorsese foarte repede. `n dou\ vorbe: «Spune]i-i c\ nu se mai poate face nimic. I-am spus c\ e `n [edin]\ [i c\ nu pot s\-l scot. Ceau- [escu lanseaz\ un scenariu aberant – Milea nu a ac]ionat `n Capital\. {i mi-a zis a[a. c`nd muncitorii erau pe strad\ `n drum spre centru. . voi sunte]i preg\ti]i?»... Ceau[escu a dat vina pe Milea. Mult mai t`rziu am aflat [i detaliul c\ textul a r\mas `n ma[ina de scris. l-a `ntrebat: «M\i.) Ea i-a spus c\ este o contrarevolu]ie [i c\ trebuie f\cut totul ca s\ fie reprimat\. Ultima [edin]\ CPEx a debutat cu revenirea lui Ion Radu. 251 Alex Mihai Stoenescu. cit. 252 Arh. acesta a dezv\luit c\ suportul juridic al decret\rii st\rii de necesi- tate pe `ntreg teritoriul nu a mai existat.) c\ `n diverse zone ale Capitalei sunt deja concentr\ri mari de oameni care se `ndreapt\ spre Centru.

) C. 213. n. n. Bucure[ti. n. Ceau[escu: Ce spui. 2001.a. Aceasta este conform Constitu]iei [i este dreptul pre[edintelui. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 383 ca s\ permit\ izbucnirea revoltei `n alte zone ale ]\rii.a. Ceau[escu: Cine nu se organizeaz\ sau s-a angajat fa]\ de al]ii s\ spun\ – c\ nu se poate merge mai departe a[a. care `l avea pe Postelnicu `n st`nga [i scaunul gol al lui Milea `n dreapta. Urmeaz\ momentul probei de loialitate: „Nicolae Ceau[escu: (.) N. Vezi [i Sergiu Nicolaescu. D\sc\lescu: Eu m-am ridicat `n picioare de la `nceput. deci vom lupta p`n\ la ultima pic\tur\.a. Ceau[escu: Ce spui. tovar\[e secretar general! (~n acest loc. Steno- grama a fost prelucrat\ de ofi]eri MApN. Manea M\nescu: Acesta a fost idealul vie]ii noastre. Revolu]ia român\ din decembrie 1989 retr\it\ prin documente [i m\rturii. D\sc\lescu: Alt\ solu]ie nu mai exist\. Nu trebuie s\ convoc\m Consiliul de Stat. Andrei? {tefan Andrei: Lupt\m. dar este posibil s\ fi fost D\sc\lescu. Elena Ceau[escu: Dac\ e[ti de acord cu starea de necesitate? C. Postelnicu afirm\: „Sunt hot\rît s\ lupt pîn\ la lumin\“ în loc de „pîn\ la urm\“ etc.. Sunte]i de acord? (Prin urmare. N. Bucure[ti. ce mai avem de f\cut? (Nu a fost Elena Ceau[escu. PRO. generalul Iulian Vlad. Tudor Postelnicu: Sunt hot\r`t s\ lupt p`n\ la urm\. Ceau[escu [tia foarte bine care sunt prevede- rile constitu]ionale pe care nu le respectase p`n\ atunci. s\ ac]ion\m.“253 253 Constantin Sava [i Constantin Monac. probabil pentru c\ era expresia unui delir. Nimeni cu comenteaz\. N. din Comitetul Politic Executiv. care este hot\r`t s\ lupte sau care nu? Cineva: Lupt\m to]i.) N. Ceau[escu: S\ declar\m imediat starea de necesitate `n `ntreaga ]ar\.) Vreau s\-i `ntreb pe cei prezen]i aici. tovar\[e secretar general. p. cu erori de redactare (de exemplu. ). Ed. p. Ceau[escu: Atunci. Axioma Edit. Sergiu Nicolaescu acuz\!. . Mizil? Paul Niculescu-Mizil: Dac\ lupt sau nu lupt? N.. Ed. 308. 1998. s-a `ntors spre st`nga [i a rostit clar: „Lupt\m pe dracu’!“ Replica a fost auzit\ de cei pre- zen]i [i reprodus\ la proces de unul dintre stenografi.

dar este evident c\ la el se referea Ceau[escu). p.384 ALEX MIHAI STOENESCU Primul-ministru va `ntreba apoi ce vor face dac\ muncitorii vin `narma]i. ci lep\d\turile [i pleava“. de Or\[elul Copiilor – lt. Avem acum aceast\ situa]ie creat\ [i noi suntem convin[i c\ nu muncitorii cinsti]i sunt aceia care vor deschide focul. Gogu R\dulescu simte nevoia s\ intervin\. dar sunt [i lichele. Elena Ceau[escu: Cine se las\ dezarmat este tic\los. asupra c\ruia va trebui s\ ne mai g`ndim o dat\ `n privin]a prostiei. tragem [i noi“. specific lui: „Am `n]eles ieri c\ `mpotriva muncitorilor nu se va trage. Este deja la dispozi]ia mea [i lucreaz\ aici“255. [i cere s\ se ia m\suri ca s\ fie evitat\ v\rsarea de s`nge. la 300 m. Costache. ~n urm\toarea or\. 254 Ibidem. Patriei. observ`nd isterizarea [edin]ei. . Tudor Postelnicu. ordin care va fi aplicat `ntocmai de subuni- t\]ile din strad\. Manea M\nescu se intereseaz\ cine este la coman- da Armatei [i Ceau[escu `i r\spunde: „L-am chemat pe primul-ad- junct.“254 ~n continuare. interven]ia pare mai degrab\ o prob\ de viclenie. col. Ceau[escu se blocheaz\ [i intervine abia dup\ ce Dinc\ [i D\sc\lescu `[i con- tinu\ delirul: „Nicolae Ceau[escu: Sigur c\ nu putem trage `n muncitori. tot Postelnicu a pus problema cheie. 255 Ibidem (generalul St\nculescu nu era prim-adjunct al ministrului Ap\r\rii. iar Silviu Curticeanu a r\spuns: „Or s\ trag\. Av`nd `n vedere c\ [i la [edin]a CPEx din 17 decembrie. Noi suntem reprezentan]ii muncitorilor [i nu putem trage `n muncitori. introduce un element de viclenie. Se `n[ela. generalul St\nculescu va repeta ordinul de parla- mentare cu manifestan]ii. imense – blocat la jum\tatea distan]ei. pe m\sur\ ce se derula revolta popular\: „(Ora) 10.11 – col(oana) de la IMGB – Ap. 215. afirm`nd c\ s-a uitat `n legi [i regulamente [i nu a g\sit undeva dreptul s\ se trag\ `n popor (replic\ atribuit\ incorect lui Milea).

(Ora) 11.“ Momentul retragerii trupelor din ora[ spre caz\rmi a fost sur- prins de revolu]ionarul Mihai Montanu. Flori pe ]evile de pu[ti. n. Gene- ralul St\nculescu a fost chemat de trei ori la Ceau[escu. Ne-am urcat to]i pe TAB-uri. nu se aprob\. Socului. La Inter era baraj [i se str`nsese deja lume.). p. C\]elu. Audiere Montanu Mihai.. aici. Stenograma nr. n.1993.XI. unul la care m\ uitam mai mult. Eminescu. Muncii. tovar\[e St\nculescu? S\-[i fac\ datoria?. Costache – Pantelimon. „La un moment dat (`n jurul orei 10. grupuri imense de la 23 Aug. Republicii.40 – Toate unit\]ile parlamenteaz\ cu demonstran]ii c\ se `ntorc `n cazarm\.. „M-am `ntors `napoi [i le-am spus: unit\]ile sunt pe drum – va declara Victor St\nculescu televiziunii B1.35 – c. pre- cizat\ de martor la o alt\ pagin\.a. L-am `ntrebat: «Ce ordin ai primit?» Mi-a r\spuns: «S\ ne retragem `n unitate». – scandeaz\. amiral P. SR. M. 14/10. este solicitat s\ intervin\. Armata e cu noi». iar `ntre Ambasador [i Inter era liber. – R7Mc. Dimitrov. Deci. Pe 22 decembrie diminea]\ el g\se[te baraje de TAB-uri pe strada care coboar\ spre hotelul Athénée Palace. col. pentru a sus]ine c\ el a ordonat retragerea `n caz\rmi. (Ora) 10. Costin – s\ se parla- menteze cu demonstran]ii la care s\ se spun\ c\ se retrag `n ca- zarm\ (aceast\ comunicare venit\ prin ordin telefonic verbal a fost pus\ pe seama generalului Ilie Ceau[escu.a.00. De aia am spus c\ la un 256 Arh. a `nceput s\ z`mbeasc\. un alt baraj la Hotel Am- basador. De ce nu ac]ioneaz\?“ St\nculescu `i d\dea asigur\ri c\ trupele vin. de aici min]eam grosolan. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 385 (Ora) 10. dar treci prin Pia]a Palatului [i ne la[i acolo»“256. coloane. acesta pu- n`ndu-i aceea[i `ntrebare: „Ce face armata. I-am spus: «Te retragi la unitate. 6.30 Lt. un locotenent-major.. la Pia]a Cosmonau]ilor. George [i col.) (Ora) 10. {i atunci am spus la lume: «Gata. .15 – Strada B\ceni – Obor..

a. n. stenograma emisiunii Na[ul de la postul de televiziune B1.). AMS: V-au recunoscut ca ministru. s-au lini[tit.386 ALEX MIHAI STOENESCU moment dat eu am fost `ntre dou\ plutoane de execu]ie: a condu- cerii foste [i a celor care veneau. mai 2004. revolu]ia. p. cred c\ deja era [i Voinea. Nr... AMS: V-a]i dus apoi sus la centrul de comunica]ii. se `mpu[case Milea [i. presiunea din Pia]\ era destul de mare [i se men]inea chiar `n jurul intr\rii [. uite c\ eu uitasem am\nuntul \sta. generalul St\nculescu a reconfirmat ac]iunile sale din acel moment de criz\ absolut\: „AMS: Merge]i [i opri]i! Era vorba de oprirea oamenilor care se apropiau de centru.. VAS: Da.. 30. AMS: Ce ordine i-a]i dat? 257 Historia.a. speria]i. dar mi-a ordonat «Opri]i!». Maiorul Tufan era jos [i a mers cu dvs.a. [i eu am spus: «Da. Eftimescu. c`nd au v\zut c\ nu mai sosesc. unde erau transmisioni[tii. VAS: Eu am profitat de acest ordin dat `ntr-adev\r a[a de Ceau- [escu.d. dar i-am anun]at. `n momentul c`nd lor (lui Nicolae [i Elena Ceau[escu. c`nd nu s-a mai discutat unde sunt \ia.) AMS: Trupele oprite pe Olteni]ei. 21. sus sau l-a]i g\sit sus? VAS: L-am g\sit sus. Eu am oprit for]ele care erau aduse de Milea din ]ar\ la margine (la periferiile Bucure[tilor. .. [i acest lucru a fost [i la Timi[oara. erau termina]i. n.“257 ~n interviul acordat autorului. opresc». `ntr-un fel. Erau acolo Hortopan. P`rc\l\- bescu. Le-a]i comunicat c\ sunte]i numit ministru al Ap\r\rii? VAS: Erau panica]i..a. n.) le-am spus c\ sunt pe drum (unit\]ile chemate din teritoriu. Radu Moraru [i Ion Cristoiu. s-au ref\cut. Deci. plus c\ nu cu ei.m. Dup\ aceea. [i la Bucure[ti. am speculat ordinul de oprire a muncitorilor [i eu am oprit trupele. c`nd m-au v\zut [i le-am spus. VAS: Nu [tiu dac\ a[a. AMS: Vreau s\ reconstituim: a]i ie[it de la Ceau[escu [i v-a]i dus la grupa de generali. Participan]i: Victor Atanasie St\nculescu.

“ Momentul este prea important ca s\ nu-l subliniem. care era al lui Milea. Unit\]ile erau `n mi[care. Generalul revolu]iei cu piciorul în ghips. `n centrul de transmisiuni.. «Nu se trage. sub Babiuc. a[a c\ am dat ordinele astea. Cunoa[te]i unde am lucrat eu? VAS: Da. AMS: Domnule general. Ed. ~ntre 10. [i le va da asigur\ri c\ unit\]ile s-au pus `n mi[care.30 a]i dat cinci ordine. Bucure[ti. generalul St\nculescu se va `ntoarce la Cabinetul 1. eu [tiu ce ordine a]i dat. unul de tancuri [i unul mecanizat de pe {oseaua Olteni]ei. generalul Eftimescu – [eful Sec]iei Operative din Marele Stat Major. p. . vi le voi ar\ta. VAS: Da. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 387 VAS: V-am spus. La confirmarea lui.. A[a cum am ar\tat. [i l-am `ntrebat conspirativ: «Ai leg\tura cu cele dou\ unit\]i aflate `n mar[?». am g\sit un c\pitan. ~n a doua `nc\pere se organizase un centru de transmisiuni al Armatei. pe coridor. generalul St\nculescu descrie scena `n am\nunt: „La acela[i etaj. RAO. era o `nc\- pere `n care se afla Grupa Operativ\ a Armatei. Prin grupa de comunica]ii mi se transmitea ce se `nt`mpl\ afar\ [i eu mi-am dat seama. 40. f\c`nd apel la un echivoc. VAS: A[a este. au plecat din ordinul lui Milea spre pia]\ [i se afl\ `n mar[. unde Nicolae [i Elena Ceau[escu a[teptau pe hol..07 [i 10. dar urm\toarele patru. St\nculescu revine la centrul de comunica]ii: „M-am `ntors 258 Dinu S\raru în dialog cu Victor Atanasie St\nculescu.. printre ace[tia generalul Voinea – comandantul Armatei din Bucu- re[ti. acela[i Tufan Marius (despre care poate voi pomeni). dar se `ntorceau. Am docu- mente originale. era al ministrului. Direc]ia de Rela]ii Publice. AMS: A]i folosit indicativul RONDOUL. Am ie[it din birou [i. se parlamenteaz\ cu manifestan]ii». Generalii m-au informat c\ dou\ regimente. nu veneau. ~ntr-un recent dialog cu scriitorul Dinu S\raru. i-am spus: «Transmite-le numaidec`t ordinul meu s\ se `ntoarc\ `n caz\rmi»“258. Primul opre[te trupele pe Olteni]ei. discut\m pe documente. {tiu! AMS: Am studiat ordinele venite la Armata 1. 2005. Am profitat de ordinul lui Ceau[escu [i am dat ordine invers. plin\ de generali.

ofi]erul de transmisiuni radio. S\ facem totul pentru a ap\ra suverani- tatea. a spus minciuni [i a informat fals `n leg\tur\ cu situa]ia din ]ar\. Tufan este [i acuma un b\iat foarte discret. pp. transmi]i din nou urm\toarele: Am dat ordin ca cele dou\ unit\]i s\ se `ntoarc\ `n caz\rmi! Nu treci pe la ceilal]i!» «Am `n]eles!». ]\r\nime [i intelectua- litate. Inform\m c\ ministrul for]elor armate a ac]ionat ca tr\d\tor `mpotriva independen]ei [i suvera- nit\]ii României [i. Textul decretului este f\r\ importan]\. du-te direct acum la sta]ia radio [i. n-a vorbit cu nimeni. 260 Mihai Tatulici. `ncepe difuzarea la radio [i televiziune a decretului pentru starea de necesitate [i a co- municatului privind „tr\darea“ lui Milea. Cam `n acest moment. suvernitatea [i independen]a ]\rii. [i i-am spus: «Tufane. 19-20. Bucure[ti. dar comunicatul este un document important al revolu]iei: Comunicat „~n Bucure[ti [i `n `ntreaga ]ar\ muncitorii s\ apere tot ceea ce s-a realizat. Facem apel c\tre to]i cei care-[i iubesc ]ara [i poporul s\ ac]ioneze cu cea mai mare fermitate `mpotriva oric\rui tr\d\tor. .. f\r\ s\ mai vorbe[ti cu nimeni. de la ce se `nt`mpla `n acel moment pe str\zi. Apel\m la clasa muncitoare.“260 Av`nd `n vedere distan]a enorm\ de la realitate. 41. adic\ la ora 10. oricum. d`ndu-[i seama c\ este descoperit. 259 Ibidem. nici nu ]ine s\ apar\ public“259. Revolu]ia român\ în direct. f\r\ vreun amestec din afar\. pe teritoriu. Toate zvonurile [i minciunile au fost dirijate `n str`ns\ leg\tur\ cu tr\d\torii de ]ar\ [i cu cercurile imperialiste de tr\d\torul Milea.51. 1990. care a organizat aceste provoc\ri. la con]inutul acestui comunicat. de a ac]iona cu `nalt\ r\spundere pentru a `nt\ri ordinea [i lini[tea. s-a sinucis. la `ntregul popor. independen]a [i integritatea României socialiste.. Problemele noastre s\ le rezolv\m `n str`ns\ unitate.388 ALEX MIHAI STOENESCU [i l-am g\sit din nou pe Tufan Marius. p. care f\cea leg\turile direct cu diverse unit\]i. decretul nu s-a aplicat. care avea leg\tura cu unit\]ile [i cu Armata `n general.

Milea.22. Costin: 261 Teodor Brate[. Gelu Voican Voiculescu a aflat de la ofi]erii implica]i c\ planul lui Eftimescu prevedea venirea TAB-urilor „cu trapele deschise spre intrarea B. flancate de cordoane de militari pe laturi [i de acolo. p. cel dictat chiar de Ceau[escu. Explozia unei clipe. Marinescu nu putea citi f\r\ viza lui Brate[. mul]imea din mai multe ora[e [i din Capital\ ia cu asalt sediile Partidului Comunist. La ora 11. C\ut`nd s\ reconstituie faptele `n anul 1990. din calitatea de viceprim-ministru. este greu de crezut! Nu cunoa[tem c`t anume a intervenit Petre Constantin `n textul dictat de Ceau[escu [i va r\m`ne un semn de `ntrebare dac\ formula „din la[itate“ a fost scoas\ inten]ionat de acesta [i a introdus motiva]ia „cercurilor imperialiste“. Acesta confirm\ linia direct\ cu Petre Constantin. nu a avut dec`t un singur efect: a provocat convingerea solda]ilor [i a mul]imii c\ ministrul Ap\r\rii a fost asasinat. `n leg\tur\ cu americanii. Bucure[ti. . Brate[ afirm\ c\ acel comu- nicat a fost transmis direct prin telefon spicherului George Ma- rinescu261. ~n cartea sa. ~n c`teva minute. `n leg\- tur\ cu cercurile imperialiste!? Existau numeroase informa]ii despre leg\turile sale cu sovieticii [i apar ast\zi tot mai multe in- dicii c\ Milea era avizat de sovietici asupra iminen]ei r\sturn\rii lui Ceau[escu.20. generalul Eftimescu `ntocme[te un plan pen- tru evacuarea so]ilor Ceau[escu folosind blindatele aflate `n apro- piere. c\lc`nd peste oameni cu ele“. citit de patru ori – cu o modificare care `l f\cea vinovat pe Milea [i de diversiunea de la Timi[oara –. Ed. cu tancurile `n frunte `naintau `n vitez\ trec`nd peste oameni. Documentarul comandantului Armatei 1 preciza: „TAB de la Pia]a Palatului s\ se retrag\ la intr\rile de la CC. victim\ [i simbol al urii `mpotriva lui Ceau[escu. Brate[. ~n acest moment. 1992. Col. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 389 precum [i limbajul tipic. pe strada One[ti. textul trebuie s\ fi fost. Tot `n c`teva minute. estimat a se fi petrecut la ora 11. titulatur\ din perioada stalinist\. Comunicatul. chiar [i numai prin faptul c\ titulatura func]iei lui Milea era gre[it\: „ministrul for]elor armate“. pe fond. Marinescu –. Dar. Este opera unui dezechilibrat. Este evident opera angaja]ilor Televiziunii – Petre. Ori- cum. 38. Scripta. Milea a devenit din coautor la represiune.

112 (pagina din dreapta). copert\ verde. dialogul `ntre Nicolae Ceau[escu [i gene- ralul St\nculescu i-a fost povestit de acesta din urm\: „Generalul St\nculescu s-a `ntors la Cabinetul 1 [i i-a spus lui Ceau[escu: «Tovar\[e comandant suprem.43 acesta este completat cu indica]ia „s\ se poarte discu]ii cu cet\]enii c\ armata nu trage `n popor. dar prin confirmarea acestuia [i prin au- toritatea ministrului Ap\r\rii. Mi-au comunicat c\ nu pot trece de baraje. ~ncepea procesul de refacere a imaginii Armatei. din cauza faptului c\ echipa de transmisiuni din cl\direa CC nu mai r\spundea la alte comenzi dec`t ale generalului St\nculescu. care comunica cu generalul St\ncu- lescu: „retragerea unit\]ilor `n caz\rmi pa[nic\“. `n urma consult\rii cu generalul Neagoe. generalul St\nculescu le propune celor doi dictatori fuga cu un elicopter [i. c\ nu are nimic cu ei [i s\-i lase `n pace“. trupele nu mai pot ajunge `n pia]\. ~n acel moment. E clar c\ nu aveau comuni- ca]ia cu trupele. ordinul nu s-ar fi executat dac\ nu venea [i de la Neagoe. menit s\ asigure for]ele cu care s\ fie pus `n aplicare planul de evacuare a so]ilor Ceau[escu. nu a ajuns la trupe. s\ trimit\ dou\ elicoptere. comanda Armatei 1 `i cere colonelului Paul „s\ trimit\ pe cineva care este `n ora[ s\ anun]e TAB(-urile) din Pia]a Palatului s\ se retrag\ spre intr\rile din sediul CC“. de la minister. dotate cu sisteme de conducere a for]elor.. «. p..52. ~n sediul Comitetului Central. Ceau[escu l-a oprit [i i-a spus: «Nu. general-maior Voinea Gh.15 intervine `ns\ ordinul generalului Constantinescu. Rus s-a executat. La ora 12.. spunea for]ilor. Eu sunt comandantul For]ilor Armate.. Aveam trei astfel de centre de comand\ `n ]ar\. iar la ora 12. nu putea s\ pronun]e for]elor. .390 ALEX MIHAI STOENESCU unit(\]ile) care sunt `n apropiere de Sala Palatului s\ se retrag\ c\tre intr\rile CC“262. Preg\tesc s\ fi]i instalat la centrul de comand\ [i s\ conduce]i de acolo». [eful avia]ei militare. Conform unei m\r- turii din vara anului 1992 a generalului Niculae Spiroiu.. al c\rui consilier de pres\ eram. Eu sunt comandantul 262 Documentarul-Comandantului. V\ propun s\ organizez o plecare cu elicopterul la unul din centrele de comand\ din ]ar\»... Oficial. ~n consecin]\. la ora 11. `i ordon\ generalului Rus. Acest ordin preliminar.

ca for]ele aflate `n sediu s\ re- ziste presiunii mul]imii. Trebuie s\ `n]elegem c\ `n acel moment `n care ministrul Ap\r\rii trece peste ordinele comandantului suprem. 44/9 februarie 1994.. a primit ordin de la Vlad: „«M\i. 57.. a f\cut un tur care nu a durat mai mult de cinci-[ase secunde. Ceau[escu era `ndep\rtat de la putere. Aceste ordine au fost date de noul ministru al Ap\r\rii. c`nd ajunge la o `n]elegere cu [eful Direc]iei V pentru evacuarea [efului statului din sediul puterii. Ceau[escu mai face o `ncercare de a se adresa manifestan]ilor din pia]\. adic\ lumea nici nu a apucat s\ se dezmeticeasc\. generalului Iulian Vlad. 263 Arh. s\ lua]i ni[te m\suri ca s\ bloca]i u[ilea astea! Dar ave]i grij\. Audierea colonelului Nae Octavian.» Adic\ s\ le bloca]i. dac\ e nevoie. dac\ trebuie deschise. iar `n ce prive[te efectivul MI din Capital\. Anun]at c\ elicopterul a sosit. s\ fie deschise»“263. Toate for]ele care ap\rau sediile partidului au primit ordine clare s\ nu intervin\ [i mai ales s\ nu apere aceste sedii. `n ora premerg\toare atacului cl\dirii. St\nculescu s-a dus atunci la Neagoe [i s-a `n]eles cu el s\-l evacueze cu elicop- terul“. dar s\ se deschid\. Cei doi ofi]eri nu transmit ordinul mai de- parte. p. «Dar s\ fie posibilitatea. va ar\ta c\. Cei trei generali au fost obliga]i s\ joace timp de aproximativ dou\ ore un joc fa]\ de Ceau[escu – aparent loiali. Colonelul Octavian Nae. ]in`ndu-l de palton. c\ nu se execut\ alt ordin dec`t cel dat de el. iar `nsu[i [eful Departamentului Securit\]ii Statului comunica `n teritoriu. adic\ ale Puterii. [eful G\rzilor din Direc]ia V a Secu- rit\]ii. Nicolae Ceau[escu cere. teoretic [i practic. ordinul i-a apar]inut. tot din cl\direa CC. SR. care reprezentau cen- trele teritoriale ale Partidului Comunist Român. trebuie deschise. prin intermediul ofi]erilor Direc]iei V care `l p\zeau. Petre Roman a v\zut aceast\ sce- n\: „El a intrat pe balcon. ~ntors `n cabinet. r\m`ne `n hain\ [i `ncearc\ s\ le vorbeasc\ celor din pia]\ printr-o portavoce. ordonau trupelor s\ nu fac\ nici un gest `n ap\rarea lui. Stenograma nr. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 391 For]ilor Armate [i locul meu de comand\ este aici». . Iese pe balcon [i `n momentul `n care o persoan\ din anturaj `ncearc\ s\-l opreasc\. adic\ [eful pazei militare a sediului CC. el se smulge. indepen- dent de St\nculescu.

a[a. a[a cum am ar\tat anterior. s\ deschid\ foc cu armamentul din dotare. c`nd.“264 ~n aceste secunde. SR. practic am `ntors doar capul spre cei din gard\ [i le-am ordonat ca `n cazul `n care huliganii vor p\trunde `n sediu.. Apoi m-am `ntors pu]in. ~ntr-o completare la declara]ia dat\ Procuraturii Militare. pe latura din dreapta. Audiere Petre Roman.DPM.. Aici. probabil de durere. For]ele Ministerului de Interne erau `n cadrul Direc]iei V – Serviciul G\rzi. folosind bine`n]eles gloan]e de r\zboi. 1. Dosar 517/P/1989. Eu i-am r\spuns c\ trebuie s\ se procedeze con- form celor ordonate de el la teleconferin]a din duminic\ 17 decem- brie 1989. Tudor Postelnicu va descrie aceast\ scen\: „M\ aflam `ntr-un birou de la etajul nr. Apoi am intrat `n lift pentru a merge la etajul [ase. Nu cunosc cine erau ace[tia.. se a[ezase un elicopter cu mo- toarele [i cu elicele merg`nd. a ordonat ca pentru reprimarea mi[c\rii s\ se trag\ `n popor. 7. Pe hol se aflau Nicolae Ceau[escu. 265 PR. Imediat dup\ aceast\ scen\ a intervenit 264 Arh. Declara]ia inculpatului Tudor Postelnicu din 30 decembrie 1989. cu ocazia evenimentelor de la Timi[oara. Stenograma nr 90 / 8 martie 1994. A urmat scena liftului. iar Ceau[escu Nicolae a intrat `n liftul care ducea direct pe platforma de pe acoperi[ul sediului de unde a fugit `mpreun\ cu Elena Ceau- [escu cu helicopterul“265.1 al sediului CC al PCR c`nd. iar pe sc\ri `n fa]a biroului lui se aflau circa [apte sau nou\ cadre `n civil. apoi acest ordin a fost transmis de Postelnicu. acope- rindu-[i gura cu m`na. Nu `mi amintesc care din aghiotan]i era `n acea zi. acesta s-a retras.PG. N-a durat dec`t c`teva secunde. la care Elena Ceau[escu a strigat: „S\ se trag\! S\ se trag\!“ Colone- lul Nae a auzit-o din capul holului..392 ALEX MIHAI STOENESCU Primele r`nduri au strigat: «Huooo!» Dar cei din spate nu [i-au dat seama cine sunt! Era un grup de 12-15 persoane. Ceau[escu a f\cut ie[irea aceasta. am fost anun]at s\ m\ prezint de urgen]\ la lift. un t`n\r a arun- cat o bucat\ de lemn care a lovit cu precizie portavocea ]inut\ la gur\ de Ceau[escu. un tur. El a f\cut. p. ~n spatele lui Ceau[escu Nicolae se afla aghiotantul s\u din acea zi. ~n clipa urm\toare. . p. Ceau- [escu Nicolae m-a `ntrebat «ce trebuie s\ fac\ for]ele Ministerului de Interne `n cazul `n care elementele huliganice vor intra s\ atace sediul».

apoi s-au `nchis 266 Ibidem. 21 decembrie 2003. cu jum\tate de barb\ neras\. dac\ pute]i. `n termeni istori- ografici consacra]i. Un tip a s\rit de la eta- jul I. [i a[a a curs s`nge destul.00. `mpreun\ cu c`]iva colegi: «B\. Daniel P\curaru. Nu [tiu dac\ [ti]i. anul`nd [i el ordinul lui Ceau[escu: „Nu. nu folosi]i nici m\car pentru act delincvent.) Diminea]\. responsabilul unui restaurant267. Ceva impresionant: c`nd am ie[it.30 sau [apte f\r\ un sfert.. Am ajuns la Universitate... emisiunea Cutia neagr\. prin sta]ie a venit acela[i ordin: „Nu folosi]i armamentul!“ U[ile de la intrare se deschideau spre exterior. pres`nd din spate.00. u[ile s-au deschis la un moment dat. nu se folose[te armamentul. Strigam s\ deschid\ u[ile. p.. iar mul]imea. este firesc s\-l adopt\m ca adecvat.. pe la 06.“266 Inclusiv `n momentul `n care manifestan]ii au for]at u[ile. 60. ... prin care s-au strecurat `n\untru primii cuceritori: un grup de tineri ]igani. Erau grupuri `n curtea fabricii. [i a[a a curs s`nge destul. dar am s\rit gardul. se b\rbierea. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 393 generalul Iulian Vlad. Am reu[it s\-l identific pe unul dintre cuceritori. el fiind [i acela care a capturat drapelul de pe cl\direa ce simboliza sediul Puterii co- muniste `n România: „Daniel P\curaru: (. am fost [i eu. ~n privin]a fo- losirii termenului de „cucerire“ a sediul Comitetului Central al PCR. lua]i m\suri. au `ncercat s\ ne opreasc\.. `nainte de 12. a s\rit cu spuma pe fa]\. mul]imea de la blocuri. Nu. A fost vorba de o cucerire a sediului Puterii de c\tre mul]ime sau. s\ zicem. AMS: Pe la ce or\? DP: Pe la 12. am zis. ne-a luat mul]imea ca un val. Nae. Printre primii. hai s\ mergem acolo». nu permitea deschi- derea lor. o sut\ de oameni care au intrat. astfel c\ au fost sparte geamurile unor ferestre laterale. Am intrat `n Pia]a Palatului [i ne-am `mpins spre u[ile CC-ului. Informa]ia a fost confirmat\ de revolu]i- onarul Petre Ion. 267 Antena 1. de revolt\ popular\. Era ceva extraordinar. mai mici.

am v\zut ce `nseamn\ mul- ]imea. Jos erau o sut\ de mii de oameni care au urlat dintr-odat\ de victorie.. Am r\mas dincolo. fotoliile.. AMS: A]i tras cu arma `n sus? DP: Nu. covoarele. `n laterale sunt lifturile care urc\ la etajul 5.. cei vreo sut\ de oameni care au n\v\lit au f\cut un cordon s\-i opreasc\ pe ceilal]i s\ nu n\v\leasc\. Prostii. cu arma `n m`n\.. dar este parterul `nalt. |sta este adev\rul. DP: Eu am avut noroc c\ am nimerit `n partea cealalt\. este o scar\ [i la etajul I se bifurc\. Acolo l-am `nt`lnit. am ie[it cu arma. `n fa]\ era `nc\perea cu balconul. av`nd o geant\ pentru masca de gaze. AMS: Foarte interesant. DP: Nu. La etajul I.. cunosc. DP: B\nic\ B\rbieru. eram uimi]i c\ ne aflam acolo. AMS: Da..394 ALEX MIHAI STOENESCU la loc. s-a format un blocaj de persoane. Era sediul CC! Marmura aia. C`nd am reintrat din balcon m-am `nt`lnit cu un fost coleg de-al meu.. `n momentul \la. Erau ni[te copii. L-am luat [i am ie[it cu el prin ca- binetul unu exact `n balcon. Acolo. Victorie! ~n spatele meu au venit o student\ [i un b\rbos. ~ntr-un col] erau ni[te solda]i care pl`n- geau. AMS: Cine a f\cut asta? Nu `n]eleg? DP: Noi.. Erau unii care spuneau c\ ramele la u[i sunt din aur. {i zice: «Hai s\ ne uit\m pe aicea». Domnule. Pe o m\su]\ de lemn rotund\ era un pistol automat abandonat. nu erau domnule. la etajul I. Ne era [i fric\. Mul]i erau pu[i pe furat. din- colo de r`ndul \sta. Lu- mea devasta. De ce s\ mint. N-am cunoscut acest episod. unde se bifurc\. Era o geant\ de-aia care se `nchidea cu un meca- nism special. eram uimit.. Am urcat la etajul I. . Cei care au intrat primii au `ncercat s\ blo- cheze mul]imea s\ nu intre mai sus. am ridicat-o `n aer. nu. am ridicat arma `n sus [i. {i. s\ nu intre lumea. pot s\-i dau [i numele. furau tot ce g\seau. Nu cuno[team cl\direa. AMS: De la trupele de Securitate. noi eram impre- siona]i. eram speria]i. Eram singur. oamenii. AMS: V\ rog..

d\m pu]in col]ul `n st`nga [i... n-are importan]\.09. c\ veneau mul]i din spate [i nu vedeau ce vedeam eu. l-am scos de pe catarg. Au `ndreptat armele spre noi [i unul dintre ei a strigat: «Dac\ nu v\ `ndep\rta]i. Din ordinul lui Nicolae 268 Dialog din data de 16 iunie 2005. nu [tiau ce s\ fac\. erau speria]i. AMS: Erau g\rzile lui Nicolae [i Elena Ceau[escu. tragem!» Pe mine m\ `mpingeau din spate.. ni[te copii... erau de la Armat\. aia cu Partidul Comunist. erau `n cos- tum. DP: Da. de la Direc]ia V. . {i m-am tras c`t am putut `napoi. Nu [tiu unde au disp\rut ceilal]i doi. Atunci \la a tras o rafal\ scurt\ `n parapetul de beton.“268 Elicopterul cu care [eful statului p\r\sea sediul Puterii a decolat de pe acoperi[ul cl\dirii CC la ora 12. dar unde au disp\rut ceilal]i doi.. nu erau. `n momentul \la. lupt\tori. ~n momentul acela elicopterul tocmai aterizase. Le era fric\. l-am `nf\[urat [i l-am b\gat sub geac\.. AMS: Nu confunda]i cu cei de la USLA sau de la {coala de la B\neasa. copii din \[tia. f\r\ comandant [i ne spuneau: «Nu v\ apropia]i de noi». Ne-am urcat sus [i am spart lozinca. L-am fluturat de c`teva ori pe acoperi[. Ce f\ceau? DP: Pl`ngeau.. am scos arma pe dup\ zid [i am tras cu ea f\r\ s\ v\d unde trag. Ie[im. [i am ridicat steagul de pe CC. dup\ zid. \ia care au tras dup\ mine? Nu [tiu unde au disp\rut! Cei care au plecat cu Ceau[escu nu erau cei doi care au tras. Ultimul care a urcat a fost \la. DP: Nu. cu cravat\.. Am ajuns pe aripa din st`nga. Dup\ asta m-am uitat pe dup\ col]. AMS: Erau de la Direc]ia V. DP: Da.. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 395 DP: Nuuu. \[tia erau cu adev\rat securi[ti. apar doi tipi. `n fa]\. nu erau de la trupele de Securitate. Manea M\nescu. Cei de la trupele de Securitate erau militari `n termen. Aveau c\[ti militare de-alea verzi. Am deza- sigurat. [i eu cu B\nic\ [i `nc\ vreo trei-patru in[i am urcat sus pe acoperi[. în arhiva autorului. AMS: ~n sf`r[it. [i `n spatele lui doi securi[ti.

demasca]i pe cei care urm\resc s\ ne dezbine. Au rupt picioarele de la mese [i . nici un scaun `ntreg. Vom reproduce doar c`teva: Muncitori! Nu v\ l\sa]i am\gi]i de promisiuni demagogice ale du[manilor poporului nostru. Colonelul L\z\rescu a povestit pe scurt secven]a: „Dl L\z\rescu: Cei care au intrat primii au fost ]iganii. elevilor [i studen]ilor. intelectu- alilor. pentru ca la jum\tate de or\ dup\ ce au intrat acolo. Un bun patriot [i român nu trebuie s\ uite `mpil\rile [i umi- lin]ele.396 ALEX MIHAI STOENESCU Ceau[escu au fost `ntocmite [i lansate din elicoptere militare `n ora[ mai multe tipuri de manifeste adresate muncitorilor. Fi]i vigilen]i. s\ provoace panic\ [i dezordine! Cet\]eni [i cet\]ene! Asupra Transilvaniei – leag\nul românismului. Sergiu Nicolaescu: Au `nceput s\ fure? Dl L\z\rescu: Au f\cut urm\torul lucru. N-ar fi mai bine s\-l a[tept\m `n lini[te acas\? ~n scurt timp a `nceput devastarea cl\dirii. pe l`ng\ intrarea principal\. str\vechi p\- m`nt românesc – se `ndreapt\ priviri hr\p\re]e ale du[manilor ]\rii. pe sala care a fost a guvernului. jafurile [i ororile la care au fost supu[i secole de-a r`ndul locuitorii acestor meleaguri. au intrat pe jos. acolo nu mai era nici o mas\. Acum se cere s\ ac]iona]i pentru ca nici o palm\ din trupul ]\rii s\ nu fie din nou `nstr\inat! Români! Peste trei zile s\rb\torim Cr\ciunul.

`n cl\direa asta nu intra nimeni. n. pentru a-i asigura protec]ia. Deci. p. 14/10.“269 Ca un fapt anecdotic [i totodat\ straniu. în condi]ii pe care le voi ar\ta mai tîrziu. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 397 [i-au f\cut b`te cu care au plecat vijelio[i `n palat. 16. pentru c\ ea a fost g`ndit\ ca o cl\dire care nu poate fi ocu- pat\. C\ s-a vrut s\ intr\m `n cl\- dire“270. provenind `n marea lor majoritate din categoria ofi]erilor politici272. SR. aici. am decretat moartea dictaturii lui Ceau[escu!“. SR. c\utau un general al Armatei care s\ pun\ ordine. Mihai Montanu porne[te pe s\li `n c\u- tarea unui general [i d\ peste trupele de ap\rare ale Securit\]ii: „La piciorul sc\rii. 7.1991. smulse din bol]uri [i declan[`nd inunda]ii aproape la toate etajele. mult mai lucizi. 9 [i 11. ~n mod cert avem de-a face cu prima propunere de guvern. [i la Bucure[ti se `mplineau cuvintele lui }u]ea despre revolu]ie. Stenograma nr. . U[a blocat\. c`nd am scos capul. pe al]ii i-am cunoscut în perioada 1992–1995. Al]ii `ns\. Ca [i la Timi[oara. totul f\cut zob. aici. poz. Petre Roman `l vede pe generalul Voinea pe hol [i `mpre- un\ hot\r\sc s\ se adreseze mul]imii. Daniel P\curaru [i pri- etenul s\u B\nic\ B\rbieru g\sesc la un moment dat `ntr-un birou un general care tremura de fric\ [i care i-a rugat s\ r\m`n\ cu el. 271 Arh. 90/ 08. Audiere Petre Roman. formulat\ c`nd 269 Arh.03. Stenograma f.XI. trei r`nduri de solda]i. p. afla]i `n apropierea lui.. 63. decidem c\ puterea este a poporului!“. iar generalul Voinea va declara: „Fra]ilor! Armata – gata! {i-a `ncheiat misiunea! Acum voi trebuie s\ spune]i ce-i de f\cut!“271. Pe fostul DS-ist al generalului Ilie Ceau[escu l-am avut în subordine în anul 1992. Primii revolu]ionari ies pe balcon. p. Index. acum. cu vidanja aceea. apoi „Noi. acum.1993. Roman va striga: „Noi. Solda]ii au fost imediat retra[i. 270 Arh. Audiere Mihai Montanu.04. Guvernul propus de generalul Ilie Ceau[escu. primele obiecte furate au fost grupurile sanitare. dac\ ar fi vrut. asta a fost senza]ia mea. deci. am `nlemnit. SR. bazinele WC [i chiuvetele. Practic. Tentativa de a reconstitui mi[c\rile generalului Ilie Ceau[escu a fost ajutat\ de m\rturiile unor ofi]eri ai MApN. 272 Not\: unii dintre ei au fost ini]iatorii CADA./15.1994. Stenograma nr.

Acesta a fost transmis prin Nota tele- fonic\ nr. precum [i `ntocmirea unui ordin general c\tre Armat\. lui Nicu“ [i se va retrage `n biroul lui Milea pentru a `ntocmi lista noului guvern. Vlad. deoarece aceasta era o coal\ de h`rtie A4 pe care Ilie Ceau[escu scrisese c`teva nume. a[a cum am ar\tat. Asupra con]inutului listei nu avem date. generalul va cere. General-locotenent Ilie Ceau[escu Este posibil ca. c\ exist\ proba pentru afirma]iile conform c\rora Ceau[escu inten]iona s\ declan[eze un proces de `nalt\ tr\dare care `i viza pe Milea. Prima a fost cu procurorul general Popo- vici. Ilie Ceau[escu s\ fi `ncer- cat s\-[i asigure autoritatea `n Armat\ [i s\ men]in\ trupele `n stare de alarm\ maxim\ pentru a putea gestiona criza. a[adar. care cerea dovezile asupra tr\d\rii generalului Vasile Milea pentru a „preg\ti acuzarea `n procesul ce urma a fi declan[at“. tovar\[e general?“. 37 / 22 decembrie 1989. viceamiralul {tefan Dinu va surprinde dou\ convorbiri tele- fonice mai importante. Aflat `n acela[i birou. Din birou. „Al doilea telefon a fost primit din .398 ALEX MIHAI STOENESCU Nicolae Ceau[escu `nc\ se afla `n sediul CC. iar acesta `i va r\spunde: „Sovieticii vor capul lui frate-miu. Generalul Ilie Ceau[escu. DS-istul Consiliului Politic Superior [i un fel de valet al s\u: „Ce se `nt`mpl\. ora 11. iar ofi]erul care a v\zut-o nu-[i aminte[te dec`t primul – Ion Iliescu. `ntors la minister. va fi `ntrebat de plutonier-adjutant Constantin Cioc\nel. 37: Republica Socialist\ România Ministerul Ap\r\rii Na]ionale NOTA TELEFONIC| Nr. probabil [i pe al]ii. `n perspectiva scenariului s\u de rezolvare a problemei prin cedare `n fa]a sovieticilor. Iat\. convocarea ata[a]ilor militari ai URSS [i Chinei.30 Toate unit\]ile militare s\ se considere `n stare de lupt\ [i s\ ac]ioneze conform condi]iilor „St\rii de necesitate“.

c\tre trupele din `ntreaga ]ar\ din care rezulta `n esen]\ ordinul ca «unit\]ile militare de pe `ntregul terito- riu s\ se retrag\ `n caz\rmi.). acesta. n. f\r\ a se l\sa provocate». urmare ini]iativei aceluia[i Ilie Ceau[escu. care este foarte impor- tant\. este posibil ca persoana de la telefon s\ fi fost Silviu Curticeanu sau chiar Nicolae Ceau[escu. Ilie Ceau[escu se blocheaz\ pentru un moment.a. cu calm. Acest ordin nu a fost transmis imediat. motiv pentru care sinteza ei con]ine neclarit\]i: „Dup\ fuga cu elicopterul a so]ilor Ceau[escu. Povestea lui a ajuns [i `n aten]ia Procuraturii Militare. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 399 partea unei persoane pe care n-am putut-o identifica. 19. un pasaj extrem de interesant: «Se vor executa numai ordinele comandantului suprem» (informa]ie fals\ primit\ de Procuratura Militar\ de la 273 Viceamiral (r) {tefan Dinu. Generalului Ilie Ceau[escu i-a fost prezentat\ ciorna unui ordin care dispunea retragerea unit\]ilor militare din Bucure[ti `n caz\rmi [i organizarea ap\r\rii acestora.a. n. n. ~ntrebat cine o semneaz\. `n momentul `n care s-a `ntors la sediul MApN `n data de 22. apoi ar fi decis s\ fie semnat MStM (Marele Stat Major). loc]iitor al [efu- lui Marelui Stat Major [i [ef al Direc]iei Opera]ii din Ministerul Ap\r\rii Na]ionale.1989 (lipse[te ora.12. ca institu]ie. Din culisele militare ale revolu]iei române din decembrie 1989 în Dosarele Istoriei. care s\ pun\ cap\t tensiunilor [i nemul]umirilor popula]iei“273. 37. Av`nd `n vedere nivelul la care se putea discuta un astfel de subiect. ~n ordin se mai ad\uga. loc]iitor al [efului Direc]iei Mobilizare. 12 (88). dar se vorbea despre schimb\ri `n guvernul ]\rii. preg\- tind o dispozi]ie c\tre unit\]i. . ofi]erii de la cabinet fiind deruta]i de formula semn\turii [i tem\tori `n a implica Marele Stat Major.a.). unit\]ile militare aflate `n dispozitive stradale au primit ordin (not\ telefo- nic\ semnat\ de Ilie Ceau[escu `n calitate de adjunct al ministrului) s\ se re`ntoarc\ `n caz\rmi (este o confuzie `ntre Notele telefonice 37 [i 38. care probabil c\ nu a con- siderat detaliul ca semnificativ.) Situa]ia comport\ `ns\ unele amendamente: potrivit declara]iei generalului-colonel Eftimescu Nicolae. p. Nr. l-a g\sit pe generalul Constantinescu. `n antecamera cabinetului ministrului. Generalul Constantinescu concepuse acest ordin din dispozi]ia lui Ilie Ceau[escu (confuzie cu Nota telefonic\ nr.

30 Unit\]ile militare de pe `ntreg teritoriul ]\rii se retrag `n caz\rmi. în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989. Unit\]ile militare care sunt angajate `n fa]a sedi- ilor comitetelor jude]ene de partid vor calma spiritele. p\str`nd `n continuare controlul tuturor for]elor. `l vom reproduce ca document al revolu]iei.SPM. El dispunea oprirea unit\]ilor venite din ]ar\ `n caz\rmi. 38 / 22 decembrie 1989. generalul St\nculescu d\dea ordine prin indicativul RON- DOUL. `n aceast\ stare de a[teptare de generalul Victor St\nculescu [i. 39. în perioada 1990–1994. f\r\ s\ 274 CSJ. n. `n ordine [i calm. ordinul va fi g\sit netransmis. semnat de el. pentru faptul c\ el con]ine [i aspectul particular al lovi- turii de stat militare – abandonarea partidului comunist [i cedarea centrelor puterii politice `n m`na revolu]ionarilor: Republica Socialist\ România Ministerul Ap\r\rii Na]ionale NOTA TELEFONIC| Nr.a. Gene- ralul-colonel Eftimescu a reac]ionat. va pleca spre unit\]i prin Nota telefonic\ nr.30. p. (alt\ dezinformare a generalului Eftimescu. . cer`nd s\ se elimine din or- dinul c\tre unit\]i men]iunea referitoare la obliga]ia de ascultare a ordinului comandantului suprem [i `n locul acesteia s\ fie inserat\ o alt\ fraz\ conform c\reia unit\]ile militare din `ntregul teritoriu «vor asculta numai de ordinele Ministerului Ap\r\rii Na]ionale»274. ordinul i-a apar]inut lui St\nculescu. c\ vrea s\ organizeze rezisten]a. Acest ordin nu trebuie confun- dat cu ordinul lui Eftimescu de la ora 09. prin Nota telefonic\ nr. autorul ordinului a fost chiar Eftimescu. f\r\ a se l\sa provocate.54. av`nd `n vedere ora [i faptul c\. din cl\direa CC.400 ALEX MIHAI STOENESCU MApN. `n aceast\ manier\. n. `n timp ce ordinul de la ora 13. 122. De[i lipsit de importan]\ operativ\.a. `ntre timp. Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar.) adic\ ordinele lui Nicolae Ceau[escu care tocmai fugise cu elicopterul [i care p\rea.30 se referea la retragerea unit\]ilor din ora[ `n caz\rmi.) ~n realitate. ora 13. dezarmate sau dispersate. iar ele erau respectate. 38. abia la ora 13.

general-locotenent Gaponenko A. 219. deoarece generalul Bociaev chiar a `ntrebat: „Pentru asigurarea st\rii de necesitate va participa [i 275 Constantin Sava [i Constantin Monac. dup\ care se retrag `n caz\rmi. Pledoaria lui Ilie Ceau[escu era o cerere umil\ de clemen]\ din partea URSS. cit. El va face apel la ministrul Ap\r\rii al URSS. inclusiv la Timi[oara. apoi `i pun `ntrebarea cheie: „Gene- ralii Gu[\ [i St\nculescu sunt `n Bucure[ti?“. unde s-a al\turat comandamentului sovietic pentru opera]iile conduse de URSS pe teritoriul României `n timpul revolu]iei. cunosc`nd bine cine coordona opera]iunea [i cu cine colabora URSS pentru `ndeplinirea misiunii. Iazov.C. ~n unit\]i se va organiza ap\rarea caz\rmilor [i a tuturor obiectivelor militare. Erau interesa]i de posibilitatea ca autorii nemijloci]i ai represiunii de la Timi[oara s\ reia ac]iunea la Bucure[ti. [eful Direc]iei principale politice a armatei [i flotei sovietice pentru a folosi influen]a lor pe l`ng\ Mihail Gorbaciov pentru ca România s\ g\seasc\ `n]elegere la acesta. La `nceputul `ntrevederii. generalul Ilie Ceau[escu se `nt`lne[te cu ata[atul militar sovietic. Omul avea treab\. op. p.. Generalii sovietici `i comunic\ pe un ton rece c\ sunt informa]i despre ce s-a `nt`mplat `n ]ar\.00. Fran]a. dup\ plecarea lui Nicolae Ceau[escu `n Iran. Ilie Ceau[escu a anun]at c\ „ast\zi se va anun]a un nou guvern. p\r\- sise România `n ziua de 19 decembrie. precum [i pe unele cercuri din Ungaria. [i la Lizicev. Reprezentantul comandantului-[ef al Tratatului de la Var[ovia `n România. Era prea t`rziu. Bociaev. Uniunea Sovietic\ s\ dea dovad\ de mult\ re]inere“275. General-locotenent Atanasie St\nculescu La ora 12. general-maior G. [i cu loc]iitorul repre- zentantului comandantului-[ef la Bucure[ti. deplas`ndu-se la Chi[in\u.N. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 401 trag\. El va da vina pe „cercurile imperia- liste“ din RFG. . contraamiralul Mihailov. SUA. adjunctul ministrului român al Ap\r\rii [tiind foarte bine cine conduce opera]iunile de r\sturnare a fratelui s\u de la putere.

apoi a protestat zgo- motos. Va ie[i din nou. ~n]elegem acum c\. a privit lista o clip\ – de la el provine informa]ia. ~ntre timp. ~n sf`r[it. Unul dintre ei. cine poate forma un nou guvern?“ Dinu `i spune c\ Marea Adunare Na]ional\. ofi]erii afirmau c\ motivul protestului. chemat la acela[i telefon. Bociaev pune o nou\ `ntrebare-cheie: „Dup\ Constitu]ie. Delega]ia chinez\ n-a mai fost primit\. Ilie Ceau[escu a p\r\sit `nc\perea pentru un tele- fon urgent. Ilie Ceau[escu `ntrerupe precipitat `ntrevederea: „Vom afla. 221. c\ `n capul listei era Ion Iliescu –. ~n anul 1992. Vom urm\ri situa]ia“. era con]inutul prosovietic al listei. Ilie Ceau[escu continuase de capul lui ini]iativa form\rii unui guvern prosovietic. iar acesta „a fost foarte nemul]umit c`nd a auzit c\ discut cu ata[atul militar [i a `nchis tele- fonul“. colonel Mateescu. potrivit legii“. ~n timpul audierii la Comisia senatorial\. apoi a revenit exprim`ndu-[i `ncrederea `n bun\voin]a URSS. la care generalul Bociaev `l ia peste picior cu dispre]ul specific generalilor sovietici: „Probabil pentru impresionarea demonstran- ]ilor“. fiind mai lucid dec`t fratele s\u. care l-a determinat pe Ilie Ceau[escu s\ se retrag\ `n birou. se anun]ase deja instituirea st\rii de necesitate pe `ntreg teritoriul. Este posibil s\ fie o exagerare sau chiar o informa]ie fals\. `n alarm\. Viceamiralul Dinu `i va r\spunde c\ „Armata st\ `n caz\rmi. . Urm\toarele mi[c\ri ale generalului Ilie Ceau[escu sunt recon- stituite pe baza m\rturiilor venite de la subordona]i de-ai s\i. pentru a calma lucrurile. Revenit vizibil tulburat [i nervos. Pot fi schim- b\ri `n conducere. 276 Ibidem. Asupra acelui ultim telefon avem o confirmare c\ la cel\lalt cap\t al firului se afla Nicolae Ceau[escu.402 ALEX MIHAI STOENESCU armata?“276 ~n plus. cer`ndu-le ofi]erilor s\-l sprijine pentru a impune acel guvern cu ajutorul Armatei. el a ar\tat lista noului guvern. Pe holul etajului unde se afla cabinetul ministrului. ceea ce pentru sovietici `nsemna c\ Armata român\ intra `n alarm\ de lupt\ `n `ntreaga ]ar\. iar `ntre sesiuni Consiliul de Stat. neconfirmat\ din alt\ surs\. acestui protest al\tur`ndu-i-se [i ceilal]i ofi]eri. generalul Ilie Ceau[escu v-a preciza c\ a fost sunat de fratele s\u de la Snagov. p.

generalul St\ncules- cu a `nceput s\ exercite atribu]iile ministrului“277. iar cel de-al doilea fiind documentul fundamental [i decisiv al loviturii de stat militare. pentru c\ mai exist\ `nc\ reziduul pove[tii cu statutul incert al lui St\nculescu [i cu lipsa lui de autoritate `n MApN. generalul St\nculescu transmite cele dou\ ordine de- cisive. Este o dezinformare calculat\. st\tea numai ministrul Ap\r\rii“ [i „cu dezinvoltura-i bine-cunoscut\. voit\. aflat `n civil. Transparen]e dintr-o via]\ condamnat\ la dis- cre]ie. precum [i `ntocmirea unui comunicat care s\ arate explicit aderen]a Armatei la revolu]ie. unul fiind cel trimis prin Nota telefonic\ nr. ~n continuare. 277 Viceamiralul (r) {tefan Dinu. deja se aflase de fuga lui Ceau[escu. fi[etul [i sertarele [i. pentru a masca actele decisive pe care le-a f\cut atunci St\nculescu. se va deplasa la minister. dup\ discu]ia cu generalul St\nculescu [i trimiterea sa sub paza unui soldat `ntr-o camer\ – scena „arest\rii“ –. de regul\. executat `ntocmai de `ntreaga Armat\. astfel c\ poate p\r\si nestin- gherit zona. 38. `mpreun\ cu DS-istul plutonier-adju- tant Cioc\nel. `n numele Armatei. Este ordinul. Bucure[ti. 2005. Pentru a nu mai reveni asupra cazului s\u. `ndrept`ndu-se c\tre sediul fostului minister din strada Valter M\r\cineanu. el „a ocupat scaunul de la cap\tul mesei de consiliu pe care. ofi]erii arunc`nd portrete de-ale lui Ceau[escu. Am dat acest citat din [eful DIA. de altfel. nu este recunoscut `n cl\direa Comitetului Central al PCR. Documentul fundamental al loviturii de stat militare. ~n momentul sosirii generalului St\nculescu. Ajuns aici. Generalul Victor St\nculescu. acuz`ndu-se unul pe altul de diferite vinov\]ii poli- tice. . aflat `n col]ul cur]ii. cer`nd deschiderea por]ilor [i poftirea revolu]ionarilor `n\un- tru – la poart\ se adunaser\ aproximativ 30 de persoane curioase. voi preciza c\. paginile 218 [i 221. rude. iar atmosfera din minister devenise „agitat-revolu]ionar\“. a ars timp de mai multe ore documente `ntr-un butoi de motorin\ gol. de unde cere o ma[in\ cu care. Ilie Ceau[escu [i-a golit seiful. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 403 dar nu avem dubii c\ Ilie Ceau[escu `ntocmise o list\ de guvern pe placul sovieticilor. ofi]eri `n rezerv\ [i `n retragere din cartier –.

exe- cut`nd ordinele lui. în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989. ora 13. acceptase ca autentic\ aceast\ numire.. Armata `ns\ avea ministru. care s\ nu trag\ dec`t `n situa]ia `n care sunt atacate de grupuri `narmate cu arme de foc. Aici lucrurile nu pot fi amestecate [i nici confuze.404 ALEX MIHAI STOENESCU de preluare a prerogativelor comandantului suprem de c\tre mi- nistrul Ap\r\rii: Republica Socialist\ România Ministerul Ap\r\rii Na]ionale NOTA TELEFONIC| Nr. p. Pentru stabilirea priorit\]ilor `n asigurarea pazei. comandan]ii militari s\ se pun\ de acord cu reprezentan]ii organelor locale. iar grupa operativ\ din sediul CC. Militarii care asigur\ paza acestor obiective s\ poarte pe bra]ul st`ng banderol\ tricolor\. Parchetul Militar se refer\ la dispari]ia genera- lului Vasile Milea. în perioada 1990–1994. `n frunte cu adjunc- tul [efului M. care de altfel este simplu de tras: „Acesta a fost momen- tul `n care Armata a preluat practic prerogativele comandantu- lui suprem.St. St\nculescu fusese numit ministru al Ap\r\rii de Nicolae Ceau[escu. 39. pe generalul Victor Atanasie St\nculescu.30 Se vor executa numai ordinele primite de la ministrul Ap\r\rii Na]ionale.M. `n condi]iile `n care ministrul Ap\r\rii nu mai exista“278. Fa]\ de cele ordonate. . General-locotenent Atanasie St\nculescu ~n finalul pasajului citat mai sus [i pe baza con]inutului ordinu- lui din Nota telefonic\ nr. Evident. 122. din urm\toarele motive: 1.SPM. Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul Militar. Parchetul Militar ajunge la aceea[i concluzie. comandan]ii militari s\ asigure paza obiectivelor civile de importan]\ deosebit\ cu subunit\]i `nar- mate. 39/ 22 decembrie 1989. 278 CSJ.

deci. Aflat `nc\ `n sediul Puterii. c`nd se transmite comunicatul oficial despre „tr\darea“ generalului Milea. 6. trupele venite din teritoriu se opresc. peste Gu[\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 405 2. generalul Rus. Ceau[escu credea c\ Milea [i Gu[\ sunt `n]ele[i cu sovieticii pentru a nu respecta ordinele sale. iar cele din Bucure[ti parlamenteaz\. `n `ntregime. motiv pentru care generalii din `ntreaga Armat\ – factorii determinan]i ai acestui moment – se adreseaz\ Ministerului Ap\r\rii Na]ionale pentru informa]ii [i pentru a afla cine este la comanda ministerului. unde Ceau[escu l-a numit pe St\nculescu comandant unic. f\r\ nici o fisur\. acesta fiind abandonat cu acordul generalului Rus. . Prin evacuarea [efului statului din sediul Puterii. comandant care executa ordinele lui St\nculescu. cer`ndu-le concursul. li se r\punde c\ generalul St\nculescu. apoi se retrag spre caz\rmi.00. Absen]a generalului {tefan Gu[\ nu a fost un criteriu izo- lat. care era indicativul minis- trului Ap\r\rii Na]ionale. Armata `n `ntregime interpreteaz\ acest anun] ca ascunz`nd actul de asasinare a ministrului s\u. Armata va executa acest ordin. apoi acest ordin a fost repetat cel pu]in de dou\ ori `ntocmai. 4. Ajuns la minister. St\nculescu l-a `ncredin]at pe [eful statului [efului Avia]iei Militare. execut\ ordinele noului ministru. Gu[\ fusese deja subordonat lui St\nculescu la Timi[oara. 3. care i s-a subordonat [i. Ordinul comandantului suprem de a fi dus `ntr-un anumit loc nu a fost ascultat. de[i Nicolae Ceau[escu ia leg\tura de la Snagov cu comandan]i de mari unit\]i. tot prin ordin al comandantului suprem `n func]ie. generalul St\nculescu d\ primul ordin contrar ordinului comandantului suprem (ora 10. mult mai important. La ora 11. deoarece. 5. elicopterul cu care s-a deplasat Ceau[escu la Snagov [i apoi c\tre T`rgovi[te se afla sub autoritatea generalului Rus.07) prin intermediul indicativului RONDOUL. Armata. generalul St\nculescu preia de facto comanda. inform`ndu-i de data asta prin Cabinetul ministrului pe to]i comandan]ii de Mari Unit\]i [i Unit\]i asupra pozi]iei sale.

ora 20. dis- pare. for]ele Armatei „fraternizeaz\“ cu revolta popular\. `n aceste condi]ii. lovitura de stat mili- tar\ fiind pus\ `n slujba mi[c\rii populare. revoltei populare. c`t [i prin Mili]ie. de unde se puteau da diferite . fiind `nlocuit\ cu legitimitatea revolu]ionar\. autoritatea Partidului Comunist Român. va c\uta prin alte cadre de conducere s\ gestioneze situa]ia for]elor aflate `nc\ `n strad\. numai ordinele [efului s\u. aflat\ `n desf\[urare `nc\ de diminea]\.30 (Nota telefonic\ nr. Pe `ntreg teritoriul. `ncadrarea corect\ a atitudinii Securit\]ii este: retragerea sprijinului acordat. ~nl\turarea regimului a fost favorizat\ substan]ial de ati- tudinea timpurie a Departamentului Securit\]ii Statului care a exe- cutat.406 ALEX MIHAI STOENESCU 7. Prin ordinul transmis la ora 13. adic\ sediile Comitetelor Jude]ene de Partid din ]ar\.00. ocolind implicarea `n represiune. dar autorizeaz\ trupele s\ asigure „paza obiectivelor civile de importan]\ deosebit\“. at`t prin Departamentul Secu- rit\]ii Statului. coman- dantului suprem [i. p`n\ la 17 decembrie 1989. Ministerul de Interne. de partea revoltei populare. ge- neralul St\nculescu `l deposedeaz\ oficial pe Ceau[escu de func]ia de comandant suprem.39). ceea ce a `nsemnat `n fapt preluarea con- trolului de c\tre Armat\ asupra centrelor de putere politic\. 10. `n forma limitat\. loc `n care „acest comandament al mili]iei române. care trece [i el. `nc\ multe zile `nainte. ca principal [i unic factor de putere `n stat. 9. centrul de greutate al ministerului se mut\ la sediul Inspectoratului General al Mili]iei. neuzit`nd de mijloa- cele multiple pe care le avea la dispozi]ie pentru a distruge posibili- t\]ile de revolt\. abandon`ndu-l pe comandantul suprem [i permi]`nd ocuparea sediului central al Puterii de c\tre reprezentan]ii revoltei populare. regimului personal al acestuia [i acor- darea sprijinului s\u. generalul Iulian Vlad. ca factor determinant al autorit\]ii. totodat\. 8. compus\ din massa de oameni participan]i la revolta popular\ `mpotriva regimu- lui [i din Armat\. fapt ce reprezint\ actul decisiv al victoriei revolu]iei. paralizat prin re]inerea ministrului Postelnicu `n cl\direa CC [i prin absen]a adjunctului Nu]\. ordon`nd Armatei s\ nu mai execute dec`t ordi- nele ministrului Ap\r\rii. precum [i din Ministerul de Interne. `n strad\.

din partea conducerii Securit\]ii. ~n scurt timp... prin generalul St\nculescu. se riposteaz\ `n conformitate cu legea. LOC}IITOR AL {EFULUI INSPECTORATULUI GENERAL AL MILI}IEI ss.. Ministerul de Interne [i Securitate. Dup\ ora 13. ~nainte de ora 14.. 256.00 a zilei de 22 decembrie 1989. În numele adev\rului. avea un con- ]inut foarte asem\n\tor cu cel al Armatei: MINISTERUL DE INTERNE INSPECTORATUL GENERAL Nr. cu ordi- nele Inspectoratului General al Mili]iei. prin retragerea sprijinului s\u pentru regimul Ceau[escu... emis la recomandarea generalului Iulian Vlad. de c\tre ele- mente anarhice. prevenindu-se p\trunderea `n sediile organelor noastre [i dezar- marea cadrelor.. [i de Securitate. Vom completa acest tablou al loviturii de stat militare date `n primul r`nd de Armat\. `i ofer\ protec]ie [i `l recunoa[te ca succesor al lui Nicolae Ceau[escu..809 din 22 decembrie 1989 PRIN RADIO INSPECTORATUL JUDE}EAN. s-a rupt categoric de Ceau[escu la ora 10. Ion Iliescu era recunoscut ca succesor al lui Nicolae Ceau[escu [i spri- jinit de Armat\.30 (estimarea veridic\ este 13. generalul St\nculescu `l cheam\ pe acesta la MApN.. S/65... 11.30 `n diminea]a zilei de 22 decembrie“279. .. `ntre care cel de la ora 10. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 407 ordine `n ]ar\.. huliganice...40-13.. Ed. 1991. ~n caz de atac al sediilor sau organelor noastre. AL MINISTERULUI DE INTERNE {eful inspectoratului {eful mili]iei jude]ene Din ordin vi se transmite c\ nu se folose[te armamentul din dotare [i nici alte forme de violen]\ `mpotriva muncitorilor care demonstreaz\. 12... Venus.. general-maior Câmpeanu Romeo 279 Ion Suceav\...00.. Bucure[ti..45) con- tactat de Ion Iliescu.. Ion Iliescu va fi contactat [i de colonelul Gheorghe Ra]iu. p..

dar mi-am dat seama c\ lucrurile s-au agravat. 257. s-a stabilit ca Inspectoratul.. . efectivele de la {coala de preg\tire de pe Olteni]ei. Din aceste cuvinte eu am tras o concluzie. era [i felul cum vorbise. s\ declare oficial „c\ `ntreaga mili]ie trece de partea re- volu]iei prin participarea efectiv\ la sprijinirea cauzei acesteia“280 [i s\ dea ordine precise `n acest sens tuturor unit\]ilor din ]ar\. erau `n ora[? Romeo C`mpeanu: Aveam `n ora[. m\ sun\ generalul Iulian Vlad: «Ce faci. zece [i ceva. C\ vine unul [i pleac\ altul. Prin forma]iunea noastr\.30. dar pe un ton plin de sens: «Tu trebuie s\ `n]elegi c\ `]i revine o r\spundere deosebit\.408 ALEX MIHAI STOENESCU La ora 10. dar re- prezint\ actul oficial prin care se certific\ trecerea Mili]iei de partea revoltei populare. Pe la zece.a. {i atunci (dup\ apari]ia coloanelor de muncitori `n fa]a IGM.. ~n timpul `ntrevederii din data de 04. noi `n]elegeam c\ se d\ peste cap ordinea public\. prin educa]ie noi eram cupla]i ideii de ordine. Vezi c\ eu am dat ordin unit\]ilor de Securitate [i [efilor inspectoratelor jude]ene s\ nu foloseasc\ armamentul». Romic\?» Aveam [i o rela]ie apropiat\ cu el. Mi- nuta are o serie de neclarit\]i asupra c\rora nu vom insista. `nc\ din 21 decembrie. acesta a explicat secretul ordinului emis `n diminea]a de 22 decembrie: „AMS: For]ele dvs.. printr-o minut\ semnat\ de colonelul Suceav\ [i de colonelul R\dulescu. fostul loc]iitor al [efului IGM. care nu se poate repro- duce. Vezi c\ e[ti la comanda Inspectoratului General al Mili]iei. L-am chemat pe Munteanu. Au ajuns t`rziu la dispozitiv. {i. RC: Nu s-a pus problema terminat-neterminat. i-au pus `n rezerv\ pe l`ng\ Restaurantul Cina. 280 Ibidem. `mi spune. din partea Inspectoratului General al Mili]iei. `n calitate de organ central de comand\ al Mili]iei. am tras o concluzie. dar era clar. [i de inginerul Marian Gostin din partea popula]iei civile.02. p.).2005 cu generalul Romeo C`mpeanu. n. colonelul Munteanu m\ `ntreab\: «Ce facem?» AMS: Se terminase..

a. nu mi se pare potrivit cuv`ntul fermitate». la ap\rarea sediilor era scris «cu fermitate».12... n. Din ordin ([ters «generalului Iulian Vlad».) vi se transmite c\ nu se folose[te armamentul din dotare [i nici alte forme de violen]\ `mpotriva muncitorilor care demonstreaz\. mai g`nde[te-te. Era ministrul secretar de stat la Ministerul de Interne [i. «Sunt de acord cu ea – mi-a r\spuns – doar un sin- gur lucru la care. general-maior Câmpeanu Romeo. în arhiva autorului. Am modificat `n forma care este cunoscut\. Radiograma nr. s-a dus dracului secretul. [i dup\ ce am vorbit. Dup\ `nc\ o or\ m-a sunat din nou generalul Vlad. {i a fost `n regul\. Toate unit\]ile noastre erau `n situa]ia c\ nu [tiau cum s\ reac]ioneze.a. RC: Ulterior am aflat c\ generalul Vlad. Prima dat\ scria „ac]iona]i cu fermitate pentru ap\rarea sediilor“. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 409 imediat s\ facem [i noi o telegram\ prin care s\ transmitem `n toate unit\]ile ordinul generalului Vlad. dar el era secret.“281 ~ntruc`t ordinul generalului Câmpeanu – ordinul decisiv [i important – se suprapune aproape perfect cu primul ordin dat. I-am citit radi- ograma noastr\.. se riposteaz\ `n conformitate cu legea (`n loc de «cu fermi- tate». `n lipsa lui Postelnicu [i a lui Nu]\. generalul St\nculescu. ~n caz de atac al sediilor sau organelor noastre.1989. care era cifrat. n. AMS: A]i invocat: «din ordinul generalului Vlad»? RC: Nu l-am nominalizat pe generalul Vlad. `ns\. Semnat.809/22. Numai c\ `n forma original\ a ordinului. generalul Vlad a verificat prin secretariat forma final\ a textului. independent. AMS: S\ facem precizarea c\ generalul Vlad v\ putea da ordine atunci.. de c\tre elemente anarhice. de ministrul Ap\r\rii. telegrama. la 281 Interviu din data de 4 februarie 2005.. ..). huli- ganice. S/65. era la comand\. RC: Bine`n]eles! Dar era [i problema c\ preferam s\-l ascult pe Vlad. vede]i c\ eu i-am citit la telefon ordinul. secretariatul i l-a citit `n clar. prevenindu-se p\trunderea `n sediile organelor noastre [i dezarmarea cadrelor. Ulterior am aflat c\.. ~n maximum zece minute am avut ordinul.

subtil. [i e[uase din nou la Bucure[ti prin faptul c\ mitin- gul dezorganizat profesionist nu s-a transformat imediat `ntr-un miting de protest la adresa regimului [i a lui Ceau[escu. nu a luat chiar atunci forma revoltei populare. s-a declan[at `ncep`nd cu ora 10. Nu trebuie s\ uit\m c\ scopul diversiunii externe era `nl\turarea lui Nicolae Ceau[escu de la Putere prin provocarea unei mi[c\ri populare. lan]ul cauzal fiind precis definit de preexisten]a revoltei populare [i de amplitudinea luat\ de aceasta `n diminea]a zilei de 22 decembrie 1989. trebuie s\ clarific\m c`teva idei care au circulat [i mai circul\ `n opinia public\ [i care nu cores- pund realit\]ii. pe ansamblu.00. la Bucure[ti. Lovitura de stat militar\ a fost determinat\ de existen]a clar\ [i vizibil\ a revoltei populare din Bucure[ti. Prin urmare. `ndep\rt`ndu-l de la putere. o secven]\ eroic\ a revolu]iei. c\ baricada a fost distrus\ [i manifesta]ia `mpr\[tiat\ nu `nseamn\ c\ fenomenul nu a reprezentat un factor decisiv. prin declan[area revoltei populare `n ziua de 20 de- cembrie. dar ca urmare a diversiunii violente din zilele de 16 [i 17 decembrie. supravie]uirea [i .410 ALEX MIHAI STOENESCU c`teva minute dup\ ora 10. a[a cum poate fi ea documentat\ la nivelul actual de informa]ie. Secven]ialitatea evenimentelor arat\ c\ diversiunea extern\ – probabil [i cu sprijin intern – i-a creat condi]iile de desf\[urare. iar Securitatea generalului Vlad ac]iona de c`tva timp. Iat\ de ce. Faptul c\ ele au fost comb\tute cu succes prin represiune militar\. avusese succes la Ti- mi[oara. desf\[ur`ndu-se simultan cu aceasta. Ea e[uase la Ia[i. Minimalizarea importan]ei baricadei.00 a zilei de 22 decembrie 1989 `n `ntregul efectiv [i pe tot teritoriul ]\rii. `mpotriva ordinelor dictatorului putem afirma cu temei c\ lovitura de stat militar\ prin care institu]iile de for]\ l-au abandonat pe Nicolae Ceau[escu. prin dezorganizarea profesionist\ a mitingului din 21 decembrie. `n cuno[tin]\ de revolta popular\ de la Timi[oara. dar precis. Manifesta]ia de la Pia]a Universit\]ii – Inter [i fenomenul „baricada“ au fost un act de mare curaj. ca pro- ces revolu]ionar.

d\ o lovitur\ de stat militar\. [i al]ii –.00 ca trupele s\ „parla- menteze“ cu manifestan]ii. generalul Vasile Milea. fiind continuat\ – tot provocat\ profesionist – `n alte localit\]i din jude]ul Timi[ [i din jude]ele limitrofe. revolta de- clan[`ndu-se mai `nt`i la 20 decembrie la Timi[oara. totodat\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 411 rezisten]a nucleului de la baricad\ a permis leg\tura ne`ntrerupt\. execut`ndu-i-se ordinele prin care Ceau[escu era deposedat de putere. Acesta este lan]ul cauzal corect. Fraternizarea Armatei cu popula]ia `n strad\ a fost consecin]a ordinelor primite de unit\]ile militare de la generalul St\nculescu prin indicativul Rondoul [i prin ordinele repetate `n intervalul 10. Armata aflat\ sub comanda generalului Victor St\ncu- lescu [i beneficiind de sprijinul Securit\]ii. ceea ce a reprezentat ie[irea efectiv\ a Armatei din situa]ia de for]\ de represiune `n care fusese b\gat\ de comandantul unic. Bra[ov [i Bucure[ti `nc\ din zorii zilei de 22 decembrie. cu mor]i [i r\ni]i `n centrul ora[ului. prelu`nd prerogativele comandantului suprem. Sinuciderea lui Milea. `ntre diversiune [i revolta popu- lar\. ci faptul c\ organizarea baricadei. de solidarizare `n jurul noului ministru al Ap\r\rii. represiunea care a urmat.00 – 11. Sub presiunea revoltei populare. `ndep\r- t`ndu-l pe acesta din sediul Puterii [i `nl\tur`ndu-l de la condu- cerea statului. lupta de rezisten]\ a nucleului revolu]ionar. ~n acest mecanism nu mai are importan]\ dac\ `n nucleul rezistent de la Inter se aflau diversioni[ti. [i a reizbucnit la Sibiu. prin fenomenul de continuitate. provocatori sau revo- lu]ionari autentici – sau [i unii. Ideea conform c\reia sinuciderea gene- ralului Milea a determinat revolta popula]iei este fals\. precum [i informa]iile mai mult sau mai pu]in corecte primite prin postul de radio Europa liber\ au determinat revolta cet\]enilor de pe marile platforme industriale ale Bucure[tilor. C\ lucrurile au stat a[a [i c\ factorul determinant a fost Armata o dovede[te realitatea constatat\ la orele pr`nzului `n ziua de 22 decembrie 1989 [i anume c\ partidul . Dispari]ia partidului. Comunicatul care anun]a „tr\darea“ lui Milea a avut efectul de accelerare a abandon\rii lui Ceau[escu de c\tre armat\ [i.

acesta ordon`nd direct sau prin cei doi reprezentan]i direc]i ai lui.00. Nic\ieri vreo form\ de organi- zare local\ a partidului nu a rezolvat problema diversiunii sau a revoltei. a[a cum era ea definit\ chiar `n actele enun]ate mai sus. Ceau[escu pune membrii CPEx – Dinc\. ~n aceea[i perioad\ toate instru- mentele autorit\]ii partidului. Bobu. generalul Vasile Milea. Mili]ie [i Justi]ie (am `n vedere abuzurile reprezentan]ilor acesteia la Ia[i. ci `nc\lcate prin preluarea ilegal\ de c\tre Nicolae Ceau[escu a `ntregii autorit\]i. ci a apelat la Armat\. Constitu]ia [i legile comuniste. prin care a ordonat constituirea „comandamentului mi- litar unic“.412 ALEX MIHAI STOENESCU comunist `[i pierduse complet autoritatea. fapt ce a permis [i trecerea facil\ a acesteia de la o autoritate la alta. dup\ [edin]a de la ora 18. ac]iunea for]elor de represiune – Armat\. `n acest volum. `nc\ din 17 decembrie 1989. ~ntr-un fel. putem constata c\. legitimat\ teoretic prin ceea ce se nume[te `n [tiin]a istoriografic\ [i `n tratatele de Istorie „legitimare revolu]ionar\“. S\ nu uit\m c\ `n 21 decembrie. `n capitala Banatului instal`ndu-se reprezentan]ii puterii centrale (Ion Coman) [i un comandament militar ({tefan Gu[\) care nu executa dec`t ordine date sau confirmate de ministrul Ap\r\rii. prin faptul c\ autoritatea operativ\ a lui s-a concentrat cu `ntreaga densitate a puterii `n m`inile lui Ceau[escu. Ceau[escu a dat ordine de trecere la „starea de necesitate“ [i la „starea de r\zboi“ f\r\ . regimul sprijinindu-se `n acel moment numai [i numai pe ministerele de for]\. nu au fost respectate. Curticeanu – `n subordinea generalului Milea. statutul partidului. Reamin- tindu-ne c`teva din evenimentele descrise mai sus. {i `n celelalte ora[e unde s-au `nregistrat mi[c\ri de protest sau lovituri ale diversiunii externe. comandan]ii unici Ion Coman la Timi[oara [i Vasile Milea la Bucure[ti. la Timi[oara ordinele factorului politic local nu au mai fost ascultate. de la regimul Ceau[escu la popula]ie. Partidul a trecut `n acea perioad\ – 16-22 decembrie – printr-un fenomen rapid de di- solu]ie a autorit\]ii executive. a fost vorba [i de o predare a autorit\]ii c\tre Armat\ pentru gestionarea crizei. partidul a f\cut apel la Armat\ pentru a rezolva problemele ap\rute. Timi[oara [i la Bucure[ti).

Activi[ti din aparatul central au fost trimi[i `n jude]e. Rolul Securit\]ii. Ea s-a aflat `n situa]ia de a nu putea gestiona cu succes nici una din componentele procesului revolu]ionar. Acest concept a fost nerealist. care abia afl\m c`te ceva ast\zi – c\ procesul de `nl\turare a regimului Ceau[escu fusese ini]iat `n str\in\tate [i c\ lipsa de reac]ie a partidului [i apoi a popula]iei a for]at provocarea unor ac]iuni violente care au acuti- zat [i isterizat evenimentele. Prin urmare. sprijinirea disiden]ei etc. cu scopul de a provoca o represiune ilegal\ a for]elor de ordine [i `n primul r`nd a Armatei. tocmai pentru c\ el era uni- tar. Securitatea a vrut s\ ajute la r\sturnarea lui Nicolae Ceau[escu prin neinterven]ie [i neexecutare a ordinelor acestuia. Securitatea nu a trecut de partea revolu]iei. – [i continuat apoi `n interior. dar f\r\ s\ accepte interven]ia [i ingerin]a str\in\. Coman [i Milea i-au executat ordinele. apoi c\ . Secu- ritatea [tiind foarte bine `nc\ de atunci – nu ca noi. Teza „trecerii Securit\]ii de partea revolu]iei“ nu este nici ea conform\ cu realitatea. `ncerc`nd s\ combat\ subversiunea str\in\ [i totodat\ s\ sprijine discret revolta popular\. ace[tia prelu`nd `n realitate autoritatea de la primii-secretari. `n urma etapiz\rii ac]iunilor sale de persuasiune. propaganda ostil\. pe de o parte. subversiunea. pe fondul dispari]iei ministrului Milea. Ceau- [escu nu a reac]ionat la prezentarea situa]iei reale din ]ar\. Dilema Securit\]ii a fost generat\ de faptul c\. Partidul nu a avut nici o reac]ie la aceast\ situa]ie. Mai nepreten]ios spus. l\sarea `ntregii greut\]i a autorit\]ii statului pe seama rela]iei directe Ceau[escu-Armat\ (generalul Vasile Milea) a permis ca rezolvarea crizei s\ provin\ dintr-un detaliu al procesului revolu]ionar prin care deja trecea ]ara – o lovitur\ militar\ dat\ `n sediul CC al PCR. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 413 respectarea Constitu]iei [i a legilor statului. El a a[teptat ca Armata s\ rezolve criza. Securitatea a v\zut `n ansamblul secven]elor re- volu]ionare petrecute p`n\ atunci un raport `ntre partea de inter- ven]ie str\in\ [i partea de revolt\ popular\. a[a comunist cum era el. diversiunea [i revolta f\c`nd parte din acela[i fenomen declan[at cu c`teva luni `n urm\ pe plan interna]ional – izolarea României.

~n cl\dire s-au aflat `n diminea]a zilei de 22 decembrie aproxi- mativ 200 de lupt\tori profesioni[ti (cadre) ale Securit\]ii `narmate p`n\ `n din]i [i antrenate `n lupta de asediu [i aproximativ o sut\ de militari din trupele de securitate-mili]ie. motiv pentru care trebuie s\ consider\m Securitatea ca loial\ regimului comunist p`n\ `n clipa pr\bu[irii acestuia. Securitatea nu avea absolut nici o posibilitate de a interveni. tem`ndu-se de reac]ia ostil\ a acesteia. Nu aveam de a face cu o institu]ie tipic\. Sediul puterii centrale – cl\direa Comitetului Central al PCR – se afla `n m`inile Securit\]ii. Pentru a `n]elege [i mai bine rela]ia `ntre poten]ialul de ac]iune al Securit\]ii [i m\sura `n care l-a folosit vom introduce `n calcul urm\toarea ecua]ie. de a pro- duce ea o criz\ a conducerii. Numai `n aces- te condi]ii Securitatea `[i putea p\stra integral autoritatea [i for]a. atipic. pe care nici Securitatea n-ar fi dorit-o. Serviciul g\rzi al Direc]iei V. Aceast\ structur\ nu mai executa dec`t ordinele directe ale generalului Vlad. `ns\ cu acela[i con]inut structural. O revolu]ie nu-i putea aduce dec`t probleme grave. a[tept`nd o mi[care la v`rful partidului. chiar [i numai pentru o clip\. c\ `n organiza]iile de partid din România se punea `n discu- ]ie alegerea unui alt secretar general al partidului. Securitatea s-a trezit `n fa]a diversiunii str\ine care c\uta s\ provoace revolta popular\. ceea ce dorea Securitatea. nu de ideea c\ Securitatea a[tepta s\ vad\ cine c`[tig\. era `nl\turarea lui Ceau[escu. S\ ne imagin\m. care ac]ioneaz\ dup\ alte principii. ci cu un corp institu]ional aparte. Astfel. Aspectul duplicitar pe care l-au relevat unii istorici a fost determi- nat de aceste aspecte. prin capul ei. dar `n acela[i timp [i gestionarea puterii [i a statului prin reconstruirea autorit\]ii par- tidului comunist sub alt\ form\ dec`t cea ceau[ist\.414 ALEX MIHAI STOENESCU partidul nu a reac]ionat la paroxistica ceau[ist\ [i `n final la faptul c\ popula]ia nu g\sea forme de organizare nonviolente. `n vara [i toamna anului 1989. Paradoxul cel mai mare este c\ popula]ia nu reac]iona la criza regimului Ceau[escu inclusiv de frica Securit\]ii. pe aceea[i baz\ organizatoric\. . ~n ultim\ instan]\. [i ele `narmate complet. generalul Iulian Vlad. ofi]erii Nae [i L\z\rescu fiind devota]i acestu- ia.

Istoria este plin\ de [efi de stat sau de guvern suprima]i de serviciul secret sau cu con- cursul acestuia. acolo unde nimeni nu mai st\ cu legea [i cu ordinea `n m`n\. `n cadrul unui proces de reformare a acesteia. a[a cum spu- nea la un moment dat generalul Vlad. c`t [i pe calitatea de personalitate racolat\ a lideru- lui. mai mult dec`t o negociere. care s\ `nceap\ s\ ia m\suri pentru rezolvarea crizei eco- nomice din ]ar\ [i. care a fost [i cea aleas\. Sigur ar fi urmat „fraterniz\ri“ multiple [i zgomotoase [i din partea unor lideri politici locali. dar. totodat\. a constat `ntr-o supra- veghere a evenimentelor din interiorul CC [i `ntr-o tentativ\ de a controla cursul lor. ~n plan personal este de `n]eles. Totodat\. bazat at`t pe rela]ia per- sonal\ pozitiv\. f\r\ nici o pic\tur\ de s`nge. [i din partea Armatei. implicit. format\ dintr-un triumvirat: un om politic din CPEx. ar fi avut rolul important de a transmite afar\ mesajul c\ Ceau[escu e mort [i c\ s-a instalat o nou\ putere. `n plan istoric. Probabil c\ [i la Bucure[ti ar fi urcat `n sediu un grup de reprezentan]i care. C`nd mul]imea ajungea `n pia]\. Era vorba de lideri politici cu care Securitatea estima un posibil dialog. `n primul r`nd la v`rf. noua structur\ de putere era format\ [i anun]at\ `n teritoriu. a gre[it. evalu`nd diferi]i actori ai vidului de putere pe baza infor- ma]iilor de]inute din timp despre ei. A doua solu]ie. asigurarea unei conti- nuit\]i la conducerea politic\. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 415 Cu aceast\ for]\ Securitatea putea s\-i cure]e pe Nicolae [i Elena Ceau[escu `n c`teva secunde (dar numai dup\ sinuciderea lui Mi- lea) [i putea impune o conducere politic\ provizorie. scoaterea acestuia din situa]ie cu cele mai mici pierderi [i. [eful Secu- rit\]ii era atent la implicarea str\in\ `n evenimente. fie c\ erau . ministrul Ap\r\rii [i [eful Securit\]ii. cu scopul principal de a asigura protejarea insti- tu]iei Departamentului Securit\]ii Statului. Mili]iei. a celei sociale. [i de comandan]i militari cu care putea colabora. la care trebuie s\ ad\ug\m – a[a cum corect expli- ca generalul Constantin Olteanu `ntr-o emisiune de televiziune – posibilitatea de a-l izola [i aresta pe Nicolae Ceau[escu la Snagov. Securitatea nu a mers pe acest drum pentru c\ generalul Vlad nu a putut concepe un asasinat.

Un comandant suprem bezmetic O alt\ dovad\ destul de clar\ a loviturii de stat militare date `n acea diminea]\ de generalul Victor St\nculescu este [i ceea ce s-a `nt`mplat cu [eful statului `n continuare. din cauza oamenilor urca]i pe acoperi[ul CC. g\rzile lor personale. n..a. s\ se ocupe de recompunerea ei. o s\ mearg\ (adic\... fiind con[tient\ c\ rezisten]a nu este o solu]ie.416 ALEX MIHAI STOENESCU mai ra]ionali [i dispu[i s\ gestioneze criza de conducere `mpreun\.). de la mine la .) – P\i. adic\ generalul Iulian Vlad..) – Uite-l jos acolo! A aterizat! (203 aflat `n zbor raporteaz\ ateri- zarea lui Malu]an pe cl\dire. nu se mai poate intra acolo. (ne `ndrept\m.a.a.) c\tre Baz\. dar [i c\ astfel puterea politic\ se dizolv\. (202 anun]\ c\ 203 nu mai poate ateriza. pentru a lua restul conducerii. a[teapt\ pu]in! S\ se ia o hot\r`re `n leg\tur\ cu 202! (este o comunicare a Bazei. Colonelul Malu]an chiar a precizat. dar comandantul elicopterului `i r\spunde c\ aceast\ curs\ nu se poate efectua din cauza greut\]ii prea mari a transportului – erau doi pilo]i. `n condi]iile create de escaladarea revoltei populare [i de asediul cl\dirii CC. Nicolae Ceau[escu cere deplasarea `n Oltenia. n.. n.. Securitatea. condus de locotenent-colonelul Vasile Malu]an. av`nd `n vedere [i felul greoi `n care se f\cuse decolarea de pe acoperi[ul cl\dirii CC. Securitatea. Manea M\nescu [i Emil Bobu.).a. c\ aeronava este instabil\ [i se poate pr\bu[i. Pe de alt\ parte. Urma ca ea. Confirmarea inten]iei lui Ceau[escu de a se duce `n jude]ul Dolj o avem de pe stenograma comunica]iilor elicopterelor trimise la CC: „– 203. cred c\.a. Ridicat cu elicopterul Delfinul SA – 365-202. n. o s\ plece. fie pentru c\ erau `n secret colaboratori ai Securit\]ii. `n jude]ul Dolj.. a ho- t\r`t s\ nu opun\ rezisten]\ [i s\ permit\ cucerirea sediului central al Puterii.... Nicolae [i Elena Ceau[escu. n.

`nso]itorul ei. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 417 (Dolj) se solicit\ s\ mergem c\tre Olt (Ceau[escu a cerut asta. Nr.a.) s\ se ia leg\tura cu primul-secretar de acolo [i s\ se comunice. Mergem la nord. ea.a. Asta mi-a atras aten]ia de la `nceput. `nso]itorul lui... n. pe fir. care a relatat urm\toarele: „Jurnalul Na]ional: Cine a cobor`t din elicopter? Sorin Dumitrescu: El. 3-9 noiembrie 1992. astfel c\ este posibil ca acele con- vorbiri telefonice despre care s-a scris [i `n ziare s\ fi fost f\cute din camera lui sau din birou. [i c\pitanul Rusu. m\. au cobor`t din elicopter.. au intrat `n cas\ [i el s-a dus `n sala de comunica]ii (camera tehnic\)..) [i de acolo s\ se `ncerce s\ se ia o leg\tur\. Bobu plus cei doi ofi]eri de la Direc]ia V. Manea M\nescu. . pen- tru c\ nu am alt\ posibilitate! – Ai auzit „Panseaua“. pen- tru c\ era neobi[nuit. n. colonelul Ra]. `n zbor la joas\ altitudine.K. p. – Hai. – Am confirmat! – Am aterizat! Toat\ lumea!“282 Dup\ aterizarea la Snagov [i gestul lui Manea M\nescu de a-i s\ruta m`na – o consecin]\ a faptului c\ l-a luat.a. c\pitan So- rin Dumitrescu (nume de `mprumut). n. las\-m\! – „Panseaua“! ~n 30 de secunde aterizez! – O. pe la marginea p\durii. Primul dintre ele ne-a fost dezv\luit de unul din ofi]erii din paza obiectivului. la Balta Mic\ (re[edin]a de la Snagov. pe urmele lui Ceau- [escu au venit dou\ ordine semnificative. Au aterizat la Snagov-palat. 9. dar [i a tensiunii din elicopter [i a pericolului de a se pr\bu[i –. Anul 3.. Dar avea tele- foane cu comunica]ie [i `n cas\.) E «persoana nr. 44 (144). Am r\mas surprins c\ elicopterul vine pe marginea lacului. 282 Expres. da? – Afirmativ! (r\spunde Baza. – .! – B\neasa 08.. 1» la bord? – .

semnal`nd dispozi- tivelor.418 ALEX MIHAI STOENESCU Jurnalul Na]ional: {ti]i cu cine a vorbit? SD: Precis. pentru c\ acest tip de opera]iune f\cea parte din misiunea noastr\. Asta `nsemna s\ apropiem dispo- zitivul de paz\ `n jurul casei. ordinul p\rea fie c\ vizeaz\ un posibil atac iminent asupra Palatului Snagov. care venea dintr-o zon\ ne- obi[nuit\. [i nu. crede]i c\ ordinul a fost dat pentru a-l bloca pe Ceau[escu `n cl\dire? SD: Pe moment nu am g`ndit a[a. destul de repede. elicopterul s-a ridicat. JN: Adic\ dvs. care avea putere de decizie operativ\. . c\ erau mai multe [i cu diferite misiuni. Dar c`nd am ajuns cu dispozitivul pe cas\. `ns\ am aflat mai t`rziu c\ a contactat c`]iva prim-secretari de jude] [i doi-trei generali din teritoriu. To]i i-au dat asigur\ri c\ e lini[te [i c\ sunt de partea lui. Da. Acum. am primit ordinul: «Dispozitivul pe cas\!». Au stat 30–45 de mi- nute la palat. poate indicativul de apropiere a [efului statului de obiectiv? SD: Nu. apoi am v\zut unde aterizeaz\ [i cine se d\ jos din el. am adus [i celelalte g\rzi din zon\ pentru a `nconjura casa. JN: Era un ordin neobi[nuit? SD: {i da. Dispozitivul de paz\ de la palat era condus de un subofi]er [i se afla amplasat la distan]\. oricum noi nu-l comentam. Nu [tiam ce urmeaz\. [tiu eu. Noi am auzit elicopterul. nu. JN: A]i primit vreun consemn sau vreun ordin de alarm\. evolua pe un traseu atipic. acoperit\. Neprimind alte ordine. c`nd. nu am avut cum s\ `mpiedic plecarea elicopterului. pentru c\ opera]iunea viza blocarea accesului `n cl\dire atunci c`nd Ceau- [escu dormea acolo. sau c`nd nu trebuia s\ se apropie nimeni. c\ pre[edintele este la palat. ceea ce nu era credibil. Ordinul era firesc. noaptea. `n zona `mp\durit\. am primit or- din de la Direc]ia V. Am str`ns dispozitivul spre cas\. era o chestiune de rutin\. Nu. am venit cu santi- nelele aproape de jur-`mprejur. fie o posibil\ inten]ie de a nu permite ie[irea. Sigur c\ am intrat automat `n alarm\. a palatului preziden]ial de la Snagov.

b\. SD: Am auzit ceva. [i el a tr`ntit furios telefonul. De aceea.) . dar ordinul venit sub o form\ legal\ de la Direc]ie trebuia executat. JN: Mai ]ine]i minte cine v-a sunat de la Direc]ia V s\ `nconju- ra]i casa? SD: Da. peste el cine putea da ordine? SD: Generalul Vlad (. ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA 419 JN: {i ce v-a f\cut mai t`rziu s\ crede]i c\ ordinul venit de la Direc]ia V avea alt scop. dar mai t`rziu a]i aflat c\ gene- ralul Neagoe... cred c\ `n 23 decembrie. n-ai primit ordin de la Direc]ie?». dar un astfel de ordin nu putea veni. «P\i. nu era `n misiunea mea». [eful Direc]iei V. un ordin de blo- care a lui Ceau[escu putea avea o form\ regulamentar\: «Str`nge dis- pozitivul pe cas\ [i nu iese nimeni»».. Probabil c\ a[ fi avut unele probleme dac\ se d\dea un ordin «Aresteaz\-l pe Ceau[escu!». JN: Dar. fiindc\ era un ofi]er care trans- mitea un ordin de mai sus. «P\i. JN: Nu avea]i nici o re]inere c\ era vorba de [eful statului? SD: Aceste considerente nu intrau `n atribu]iile mele. se ascunsese `n ziua de 22 decem- brie [i era de neg\sit. JN: B\nuiesc c\ atunci nu [tia]i. lucrurile erau clare.. JN: Dar c`nd lipsea generalul Neagoe. Nu mi-am dat seama ce vrea [i i-am spus c\ noi acolo nu avem berze. s\ presupunem c\ primea]i un ordin explicit din partea Direc]iei V de blocare a lui Ceau[escu la Snagov. da. ce f\cea]i? SD: Executam ordinul Direc]iei V. Sigur c\ analizam [i eu situa]ia. I-am explicat exact cum a venit ordinul. «Nu. a sunat generalul Ghi]\ [i m-a `ntrebat: «P\s\rile mai sunt acolo?». mul]i ani dup\. avea menirea s\-l blocheze pe Ceau[escu acolo? SD: Dup\ fuga lui Ceau[escu. `ns\ nu are importan]\. Atunci.» [i mi-a dat de `n]eles c\ e vorba de Nicolae [i Elena Ceau[escu. dar p`n\ `n Revelion.