P. 1
Dr Fam Luciana

Dr Fam Luciana

|Views: 50|Likes:
Published by Kántor Tibor

More info:

Published by: Kántor Tibor on Jun 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/14/2013

pdf

text

original

Curs 1. 18.10.

2011 Notiuni Generale

Noul Cod civil, respectiv legea 287/17.07.2009 reglementeaza relatiile de familie in Cartea a II a, intitulata despre familie, de la articolele 258 la 534, marcand revenirea incorporarii reglementarii relatiilor de familie in Codul civil. Solutie pe care o consacra si C.civ de la 1864. Prin legea de punere in aplicare a noului C.civ, respectiv 71/2011 s-a realizat abrogarea Codului Familiei. Ca si principala sursa de inspiratie Noul C.civ are Codul civil francez, Codul civil din Quebec si C.civil Elvetian , de asemenea noul Cod civil reglementeaza si integreaza principii care s-au gasit in legi speciale precum cele din materia protectiei drepturilor copilului. Cele mai spectaculoase modificari au fost aduse in materia regimurilor matrimoniale prin reglemantarea materiilor matrimoniale prin divortul administrativ si cel notarial in materia filiatiei si a protectiei copilului. Dispozitiile generale privind familia Titlul 1 din cartea a II a cuprinde dispozitiile generale privind familia care exprima principiile generale care stau la baza reglementarii relatiilor de familie. Aceste dispozitii generale au deja corespondent in reglementarile existente la nivel constitutional , la nivelul Codului familiei ori a unor legi speciale , fie in conventiile internationale la care Romania este parte. Scopul urmarit de legiuitor a fost acela de a concentra in cateva texte principiile fundamentale aplicabile in materia reglementarii relatiilor de familie. Fundamenetele familiei Art 258, alin 1 al acestui text preia principiul consacrat in art 48 alin 1 din Constitutie si reflecta fundamentul relatiilor de familie care se intemeiaza pe casatorie, alin 2 exprima expres rolul familiei ca institutie sociala fundamentala precum si protectia de care beneficiaza din partea statului. Acest text are corespondent in prevederiloe art 1, alin 1 din Codul familiei insa textul din noul C.civ contine si consacra dreptul familiei la ocrotire din partea societatii sau a statului. Alin 3 dezvolta obligatia staului de a sprijini familia, iar alin 4 defineste notiunea de soti, asezand la baza casatoriei ca si conditie esentiala diferenta de sex. Principiile casatoriei Art 259 sintetizeaza principiile instituirii casatoriei avand corespondent in dispozitiile art 48 alin 2 din Constitutie. Alin 1, cuprinde o definitie legala a casatoriei ca fiind uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie. In esenta aceasta nu difera de definitiile date in literatura juridica avand in vedere ca in Codul familiei nu exista o astfel de definitie. Se remarca din nou intentia legiuitorului de a insista asupra faptului ca este vorba de o uniune intre un barbat si o femeie. Alin 2

art 259 consacra faptul ca barbatul si femeia au dreptul de a se casatori in scopul de a intemeia o familie. Textul are corespondent in prevederile art 12 din Cedo, potrivit careia incepand cu varsta stabilita de lege , barabatul si femeia au dreptul de a se casatorii si de a intemeia o familie, art 12 din Cedo consacra nu un singur drept ci doua, respectiv dreptul la casatorie si dreptul de a intemeia o familie, chiar daca cele doua notiuni sunt strans legate nu sunt conditionate unul de celalalt. In schimb alin 2 al art 259 consacra doar dreptul fundamental de a incheia o casatorie in scopul intemeirii unei familii. Asadar intemeierea unei familii constituie cauza determinanta a casatoriei. Alin 3 prevede caracterul laic al casatoriei si are corespondent in prevederile art 48 alin 2 din Constitutie . In alin de la 4 la 6 se face distinctia intre desfintarea casatoriei, incetarea acesteia si desfacerea casatoriei prin divort. Egalitatea in drepturi a copiilor Potrivit art 260 copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie precum si cu cei adoptati. Textul are corespondent in art 48 alin 3 din Constitutie. Tot astfel Codul familiei a consacrat acest principiu. Art 260 din Noul C.civ aduce insa un element de noutate fata de reglementarile anterioare pt ca se refera expres si la copiii adoptati pe care ii asimileaza copiilor firesti din puncte de vedere al statutului lor legal. Indatoririle parintilor si raporturile acestora cu copiii Potrivit art 261 din Noul Cod civil, parintii sunt cei care au in primul rand indatorirea de crestere si educare a copiilor lor minori. Acest text are corespondent in prevederile conventiei ONU cu privire la drepturile copilului ratificata de Romania prin legea 18/1990 si acestea se regasesc si in art 5 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului. Relatiile dintre parinti si copii. Art 262, acest text isi are corespondent inConventia Onu si in art 16 din Legea 272/2004. Principiul interesului superior al copilului. Art 263 enunta principiul fundamental care sta la baza tuturor masurilor privitoare la copil, respectiv, respectarea interesului superior al copilului, avand ca si corespondent art 48 si 49 din Constitutie , precum si art 224. Ascultarea copilului. Art 264 din noul Codul civil ridica ascultarea minorului atat in procedurile administrative cat si in cele judiciare. Corespondentul acestui text este cuprins in art 24 din legea 272/2004 Instanta de tutela

Art 265 instituie instanta de tutela ca si instanta specializata in solutionarea acuzelor de familie. Astfel toate masurile date prin cartea a II a in competenta instantei judecatoresti sunt de competenta instantei de tutela prevazuta de art 107. Potrivit art 107 procedurile din cod privind ocrotirea persoanei , prin tutela si curatela sunt de competenta instantei de tutela astfel incat in tot ceea ce priveste ocrotirea persoanei fizice precum si relatiile de familie atat cele patrimoniale cat si cele nepatrimoniale revin instantei de tutela, in aplicarea noului C.civ se va stabili alcatuirea si componenta instantei de tutela. Logodna Nu reprezinta altceva decat o promisiune reciproca de casatorie facuta de regula int-un cadru festiv. Din punct de vedere sociologic logodna reprezinta o casatorie de proba. Se considera astfel ca logodna nu este un contract ci un simplu fapt juridic ce poate duce la casatorie. Conditiile privind incheierea logodnei si efectele sale Conditiile de fond ale logodnei. 1. Diferenta de sex 2. Indeplinirea celorlalte formalitati de fond cerute la incheierea casatoriei 3. Nu se impun formalitati speciale pt celebrarea logodnei, dovada putandu-se face cu orice mijloc de proba. In ceea ce priveste efectele logodnei potrivit alin 3 casatoria nu este condititonata de incheierea logodnei a carei incheire constituie doar o facultate pt viitori soti. De asemenea potrivit art 267 logodna nu obliga la incheierea casatoriei in sensul ca logodnicul care rupe logodna nu poate fi obligat sa incheie casatoria. Conditiile pt ruperea logodnei. Oricare dintre logodnici poate rupe logodna ceea ce echivaleaza cu o denuntare unilaterala a logodnei, potrivit alin 3 al art 267 ruperea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba. Efectele ruperii logodnei. Art 268 si 269 reglementeaza doua efecte : restituirea darurilor. Darurile manuale facute pt a respecta un obicei social si care au o valoare modica nu se restituie . In schimb cadourile cu valoare mare facute in considerarea casatoriei sunt supuse restituirii ; RASPUNDEREA PT RUPEREA LOGODNEI In jurisprudenta veche, anterioara anului 1948 s-a considerat ca temeiul acesteia il constituie raspunderea civila delictuala, art 998 si 999 C.civ. Solutia ar fi aceiasi daca s-ar impartasii teoria contractuala a logodnei , raspunderea nefiind contractuala ci delictuala.

Temeiul raspunderii nu il constituie actul logodnei ci ruperea abuziva , nejusitficata a acesteia. In general ceea ce se sanctioneaza este modalitatea in care s-a produs ruperea unilaterala a logodnei. Noul Cod civil reglementeaza expres raspunderea pt ruperea logondei in art 269. Caracterul abuziv, culpa logodnicului parat si prejudicial cauzat. Potrivit art 270 din Noul cod civil dreptul la actiune atat pt restituirea darurilor cat si in cazul raspunderii pt ruperea logodnei se prescrie in termen de un an de la ruperea logodnei.

DREPTUL FAMILIEI 25.OCT.2011

INCHEIEREA CASATORIEI

Conditiile de fond asa cum au fost reprezentate de C. fam si NCCiv sunt menite a asigura ca incheierea casatoriei se face in scopul intemeierii unei familii de persoane care au aptitudinea fizica si psihica de a incheia o familie si a exprima un cosimtamant liber. Conditiile de fond sunt : 1. Pozitive 2. Negative / impedimente la casatorie => acestea sunt imprejurari de fapt/drept care impiedica incheierea casatoriei; -> pot fi invocate de terte persoane pe calea opozitiei /ofiterul de stare civila prin intocmirea unui proces verbal care constatat existenta impedimentelor. CONDITIILE DE FOND POZITIVE => 1. Diferenta de sex : in reglemntarile Codului Familiei nu a existat ; iar in N.C.civ este prevazuta expres in art. 259, 277,279. 2. Varsta matrimoniala : reglementata in Codul Familiei art. 4 (1); in N.C.civ : art 272 si 398. In esenta reglementarile sunt asemanatoare. 3. Comunicarea reciproca a starii de sanatate : reglementata in C.F. art 10 iar in N.C.civ art.278 N.C.civ nu mai prevede insa aceasta conditie ca una de fond ci, ca o formalitate pentru incheierea casatoriei. 4. Consimtamantul : reglemntat in C.F. art 1 (3) , art 16 , art 21 iar N.C.civ : art 271 , art. 298. In esenta reglementarile sunt asemanatoare. Diferenta de sex Sub imperiul C.F. , aceasta conditie era atat de evidenta incat legea nu a mai prevazut-o. Ea rezulta din unele texte de lege : respectiv art 1 (4), art 25.

4 CF : varsta minima – 18 ani Art. 398 NCCiv : parintele care nu exercita autoritatea parinteasca.psihic si moral) 3. S-au restrans drepturile parintelui ce nu exercita autoritate parinteasca in sensul ca are dreptul sa consimta la adoptie fara insa a mai avea dreptul de a consimtii la casatoria lui. 2 al acestui art.Civ . Avizul medical (=care atesta starea de sanatate. respectiv diferenta de sex a viitorilor soti se dovedeste cu certificatul de nastere. se instituie aceeasi varsta matrimoniala minima atat pt barbati cat si pt femei .  Conditii speciale pt casatoria minorului de 16 ani : 1. se instituie o capacitate matrimoniala restransa pt minorul care a implinit 16 ani.C.In conceptia N. autorizarea casatoriei minorului care a implinit 16 ani . Varsta matrimoniala Art . Practic aceasta conditie intereseaza in cazul unor modificari congenitale grave care constituie o diferenta de sex. Incuviintarea parintilor DEOSEBIRI : a. de casatorie sau deces se inscriu mentiunii cu privire la modificarile intervenite in starea civila a persoanei inclusiv schimbarea sexului. Legea 119/1996 => actele de nastere . este suficient consimtamantul parintelui ce exercita autoritatea parinteasca. casatoria poate fi incheiata numai intre un barbat si o femeie asa cum prevede art. este doar o varsta minima pt incheierea casatoriei b. 276. gradul de maturizare fizic. 271. d. se da de catre instanta de tutela. Persoana care si-a schimbat sexul pe aceasta cale se poate casatori cu persoana care are sexul sau de origine. in cazul in care este scindata (separata) autoritatea parintilor . . Motive temeinice (starea de graviditate a femeii) 2. 96. Sexul . De asemenea in cazul transexualismului si schimbarii sexului prin interventii medicale se aplica art. 259. b. 272 NCCiv : are o reglementare asemanatoare Art. in cazul in care exista divergente intre parinti . hotaraste instanate de tutela c. respectvi 18 ani si ca exceptie pt motive temeinice 16 ani. pastreaza dreptul de a consimti la adoptia acestuia . Analizand comparativ aceste dispozitii legale => ASEMANARI : a. nu este necesar sa existe o anumita diferenta de varsta intre soti c. insa prin modificarea al.

aceasta insemnand ca parintii nu pot refuza in mod discretionar sa incuviinteze casatoria si se pot opune In masura in care aceasta ar fi contrara instantei superioare a copilului. CONDITII DE FOND NEGATIVE . Se poate discuta daca refuzul parintilor este sau nu discretionar. in ceea ce priveste forma in care se da incuviintarea : in CF nu se prevede nimic. 40 NCCiv pt motive temeinice instanta de tutela poate recunoaste minorului care a implinit 16 ani . Solutia ar trebui sa fie in sensul posibilitatii de a ataca refuzul nejustificat al parintilor . Sa emane de la o persoana cu discernamant  Art 9 CF : este oprit sa se casatoreasca cel lipsit de facultati mintale  NCCiv : reglementeaza lipsa discernamantului distinct de alienatia si debilitatea mintala in art 299.Reglemtari. : art 1(3) si art 16 CF art 271 NCCiv . Sa nu fie viciat (viciile de consimtamant : eroarea cu privire la identitatea fizica a celuilalt sot. fiind si un principiu de ordin constituiv. Nulitatea : sit. e. Asa numita institutia a emanciparii minorului ce dobandeste o capacitatea de exercitiu anticipata . ! Critici aduse NCCiv : 1 . 2. Sa fie liber 3. capacitate deplina de exercitiu. insa In art 280 NCCiv parintii/tutorele vor face personal o declaratie la serviciul de stare civila. nu aduce modificari in aceasta materie  Consimtamantul de esenta casatoriei indeplineste urmatoarele conditii : 1. Sa existe 2. Comunicarea reciproca a starii de sanatate  Art 10 CF coroborat cu L 119/96 + art 278 NCCiv Potrivit art 9 CF si art 276 NCCiv este interzisa casatoria alienatului si debilului mintal. 4. daca poate fi atacat in instanta .d. . => se poate casatori singur fara incunviintarea tutorelui/parintelui. Determinarea fortei juridice a incuviintarii : daca actul este sau nu revocabil. art. dol si violenta ) . Speciale dol si violenta trebuie dovedite. Consimtamantul Casatoria nu se poate incheia decat prin consimtamantul liber si deplin al viitorilor soti .

Formalitati pentru incheierea casatoriei Sub imperiul CF : reglementate in art 11-18 . Declaratiile de casatorie sunt aplicabile dispozitiilor art 12 si 13 CF . absolute  1. (rudenie este de doua feluri : colaterala si drepata )  3. relative 2. Privind incheierea casatoriei 3. art 280. Tutela -> art 8 CF si art 275 NCCiv => in timpul tutelei casatoria este oprita intre tutore si persoana minora aflata sub tutela. Prohibitive 2. repsectiv declaratia de casatorie privind comunicarea reciproca a starii de sanatate . dirimante ( care anuleaza un act sau constituie o piedica) Din punct de vedere al opozabilitatii lor : 1. art 273 NCCiv -> principiul monogamiei => incalcarea constituie infractiune de bigamie  2. Formalitati : 1. In Noul Cod Civil : formalitatile sunt prevazute in art 278-292. art 27-32 . Premergatoare si anterioare 2. Textele sunt aproape identice ca si continut : cuprind vointa neindoielnica a viitorilor soti de a se casatori . O noutate care apare in NCCiv : declaratia de casatorie trebuie sa faca referire si la regimul matrimonial ales. debilitatea mintala si lipsa discernamantului -> alienatii si debilii nu se pot casatori . Ulterioare 1. L 119/96. Bigamia -> art 5 CF : este oprit sa se casatoreasca barbatul sau femeia care este casatorit/a.declaratia cu privire la nume . Alienatia mintala .  4. Sunt in numar de 5  Se impart in : impedimente : 1.declaratia pentru incuviintarea casatoriei minorului. Rudenia -> art 6 Cf si art 274 NCCiv : este oprita casatoria intre rudele in linie dreapta si colaterala pana la gradul IV.281 NCCiv . 01-11-2011 Nulitatea casatoriei . numele purtat in casatorie. Formalitati premergatoare : in aceasta categorie se inscrie : delcaratia pt incheierea casatoriei.

nu exista deosebiri intre reglementarile din codul familiei si noul cod civil . Incalcarea formalitatilor privind celebrarea casatoriei . 8. Potrivit noului Cod civil numai alienatia sau debilitatea mintala atrage nulitatea absoluta. prevazuta in art 19 si art 4 din codul familiei si art 294 din noul cod civil. Spre deosebire de codul familiei .Nerespectarea conditiilor de fond cerute de lege pt valabila incheiere a casatoriei se sanctioneaza ca si in dreptul comun cu nulitatea. nu exista deosebiri intre reglementarea din Codul Familiei si Codul Civil. Nu exista deosebiri . 9. prevazut in art 271. Potrivit noului Cod Civil adoptia nu mai constituie impediment distinct de rudenie. Lipsa caracterului personal al consimtamantului . lipsa discernamantului fiind sanctionata cu nulitatea relativa potrivit art 299 Cod Civil. 293 Codul Civil. nulitatile sunt exprese. noul cod civil distinge intre casatoria incheiata de minorul care nu a implinit 16 ani care este nula si casatoria incheiata de minorul care a implinit 16 ani fara incuviintarile prevazute de lege cand sanctiunea este nulitatea relativa . 2. art 297 C civ. Lipsa varstei . 4. 22 si 5 din Codul Familiei si art 293 si 273 din Noul Cod Civil. Alienatia si debilitatea mintala si lipsa discernamantului. nereglementata in Codul familiei . Adoptia. 3. Nulitatile se clasifica astfel : Dupa modul cum sunt reglementate de lege . Art 19 si 9 din Codul Familiei si art 293 si 276 din Noul Cod. 2. Sub imperiul codului familiei nulitatea este doar virtuala insa noul cod civil o consacra expres. dar exista si nulitati virtuale care nu sunt prevazute de lege Din punct de vedere al interesului ocrotit nulitatile sunt absolute si relative. prevazuta de art 19 si 16 in Codul familiei si art 293 Noul cod . Nu exista deosebiri. art 19 si 16 Codul Familiei si 271 Cod Civil. Art 293. 7. Lipsa diferentei de sex . Rudenia. 1. Lipsa totala a consimtamantului la casatorie . 6. Noul Cod Civil spre deosebire de art 22 din Codul Familiei stabileste expres ca nu exista bigamie daca sotul celui declarat mort prin hotarare judecatoreasca a fost de buna credinta. Nulitati absolute : 1. art 19 si 6 din Codul Familiei si art 293 si 274 din Noul Cod Civil. prevazuta de art 19 si 16 Codul Familiei si art 287. Cu toate acestea in materia casatoriei legea instituie unele dispozitii derogatorii avand in vedere importanta casatoriei si gravitatea consecintelor pe care le implica desfintarea ei. 5. Bigamia : art 19. art 19 si 7 din Codul Familiei si art 293 si 274 din Noul Cod Civil.

274.10. Reglementarea casatoriei fictive potrivit noului Cod Civil. 3. precum si in cazul casatoriei fictive. 273. inclusiv de procuror potrivit art 45 din Codul de procedura civila daca unul dintre soti era pus sub interdictie sau era disparut. Nulitati absolute exprese potrivit Codului Familiei care nu au fost preluate de noul cod civil. cu toate acestea procurorul nu poate . 11. Noul cod civil nu a mai mentinut acest caz de nulitate absoluta. Titularul actiunii : sub imperiul Codului Familiei actiunea in constatarea nulitatii absolute putea fi pornita de orice persoana care justifica un interes . L 119/96. Judecatorul nu putea invoca din oficiu nulitatea casatoriei dar putea pune in discutia partilor eventuala cauza de nulitate. art 19 si 13 din C odul Familiei .Lipsa publicitatii declaratiei de casatorie. Sub imperiul Codului Familiei casatoria fictiva este un caz de nulitate virtuala nefiind expres reglementat. sub imperiul Codului Familiei nulitatile absolute exprese sunt prevazute de art 19 si de art 7. sotia a nascut sau a ramas insarcinata ori au trecut 2 ani de la incheierea casatoriei. 276. Potrivit art 295 Cod Civil casatoria incheiata in alte scopuri decat acelea de a intemeiea o familie este lovita de nulitate absoluta. Nulitatile virtuale sub imperiul Codului Familiei au devenit nulitati exprese . iar in noul Cod CivIL reglementata de art 295. neprevazuta de Codul familiei.Casatoria fictiva .Necompetenta materiala a ofiterului de stare civila. Art 7 din L.119/96 se mentine ca si nulitate prevazuta de un text special 12. 287 . Potrivit art 293 este lovita de nulitate absouluta casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor art 271. De asemene noul Cod civil reglementeaza expres nulitatea absoluta pt lipsa varstei matrimoniale si a casatoriei fictive. daca actiunea este sau nu prescriptibila si daca nulitatea poate sau nu sa fie acoperita. Regimul juridic al nulitatii absolute. Noul Cod Civil nu a mai prevazut nulitatea absoluta a casatoriei pt lipsa publicitatii declaratiei de casatorie. Acesta presupune determinarea persoanelor care pot sa o invoce. Analizand comparativ reglementarile din Codul Familiei si cele din noul Cod Civil rezulta urmatoarele caracteristici : 1. Cu toate acestea nulitatea casatoriei se acopera daca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti a intervenit convietuirea sotilor. La acestea se adauga nulitati absoulte virtuale. acest caz de nulitate nu era reglementat in legislatie si reprezenta o creatie a doctrinei. 2. Potrivit art 296 din noul Cod civil orice persoana interesata poate introduce actiunea in constatarea nulitatii absolute a casatoriei . in cazul casatoriei persoanelor a caror sex nu este diferentiat.

In ce priveste prescriptibilitatea actiunii atat sub imperiul Codului Familiei cat si sub imperiul noului Cod civil actiunea este imprescriptibila. Lipsa discernamantului art 19 din Codul familiei si art 299 din noul Cod Civil.a obtinut chiar si dupa incheierea casatoriei dispensia de rudenie – casatoria fictiva – nulitatea prevazuta de art 7 din Legea 119 / 96 2.introduce actiunea dupa incetarea sau desfacerea casatoriei. in cazul rudeniei in linie dreapta sau colaterala pana la gradul 3 inclusiv . Cel determinat de incalcarea varstei matrimoniale art 20 Codul familiei si art 294 din noul Cod civil in urmatoarele doua situatii : →daca pana la declararea nulitatii de catre instanta sotul care nu avea varsta matrimoniala a implinit-o → daca pana la declararea nulitatii sotia a dat nasterea unui copil sau a ramas insarcinata → cel impus de nesocotirea impedimentului la casatorie rezultand din gradul 4 la rudenie daca s. De aceea exista cazuri in care nulitatea absoluta poate fi acoperita : 1. Viciile de consimtamant. 3. 1. art 298 din noul Cod civil si art 21 din Codul familiei. in cazul incalcarii formalitatilor pt celebrarea casatoriei. Lipsa incuviintarilor cerute de lege minorului : cerinta de fond referitoare la existenta incuvintarii parintilor pt casatoria minorului de 16 ani a fost introdusa prin L 288/2007 . In ceea ce priveste posibilitatea acoperirii nulitatii. prevederile generale ale Codului Familiei au impus concluzia ca in absenta incuvintarii parintilor sanctiunea nu poate fi decat nulitatea absoluta a casatoriei. Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita in cazul in care intre persoane de acelasi sex sau al carui sex nu este diferentiat. 1. in cazul alienatiei sau debilitatii mintale. Lipsa incuvintariilor cerute de lege minorului : art 19 si 4 din Codul familiei si art 297 din noul Cod Civil. in cazul bigamiei . in cazul adioptiei cu efecte restranse . Nulitatile relative. 4. Potrivit noului Cod civil se face distinctie intre nulitatea absoluta ce intervine in cazul casatoriei incheiata de minorul ce nu a implint varsta de 16 ani cu particularitatea ca nulitatea absoluta se acopera daca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti ambii soti au implint varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata. Reglementarea noua transforma tutela din impediment prohibitiv in impediment dirimant. Sub imperiul Codului familiei nulitatea era absoluta pe cand noul Cod civil stabileste natura relativa a nulitatii. cu exceptia cazului in care a actionat pt apararea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie. Situatia este diferita in dreptul familiei deoarece mentinerea casatoriei si a familiei pot fi impuse de necesitatea ocrotirii interesului superior al copilului si a vietii de familie. 2. In principiu in dreptul comun nulitatea absoluta nu poate fi acoperita. Tutela art 300 din noul Cod civil. Nulitatea relativa este cea care intervine in cazul in .

care minorul se casatoreste fara sa aiba incuviintarile sau autorizarile prevazute de lege. . dol sau violenta poate fi ceruta numai de sotul al carui consimtamant a fost viciat. In cazul prevazut de art 300 cel referitor la tutela. 3. In cazul tutelei anularea poate fi ceruta de sotul care s-a casatorit in timp ce era sub tutela. Potrivit dreptului comun lipsa discernamantuliui atrage doar nulitatea relativa a casatoriei. Noul Cod Civil reglementeaza prescriptia actiunii in anulare in art 301 stabilind astfel : anularea casatoriei poate fi ceruta in termen de 6 luni. eroarea ori lipsa vremelnica a discernamantului. Tutela : sub imperiul Codului Familiei tutela nu era de natura sa atraga anularea casatoriei fiind un impediment prohibitiv de natura sa atraga sanctionarea ofiterului de stare civila. Ministerul public poate formula actiune in anularea casatoriei daca unul din soti este pus sub interdictie sau este disparut. Judecatorul nu poate invoca din oficiu nulitatea relative a casatoriei dar poate pune in discutia partilor eventuala cauza de nulitatea relativa. Referitor la anularea pt lipsa incuvintariilor cerute de lege. potrivit noului Cod Civil se instituie in acest caz sanctiunea nulitatii relative potivit art 300. termenul curge de la data la care cei a caror incuviintare sau autorizare era necesara pt incheierea casatoriei au luat cunostinta de aceasta. In cazul prevazut la art 297. Avand un caracter strict personal potrivit art 302 din noul Cod Civil dreptul la actiune nu se transmite mostenitorilor insa daca actiunea a fost pornita de unul dintre soti ea poate fi continuata de mostenitori. Prescriptibilitatea actiunii. Lipsa discernamantului : potrivit art 19 este nula casatoria incheiata cu incalcarea art 9 din Codul Familiei . Noul Cod Civil clarifica aceasta situatie in sensul ca prevede expres in art 299 ca lipsa discernamantului atrage nulitatea relativa a casatoriei. solutia este aceeasi si in art 298 din noul Cod Civil. In cazul nulitatii pt vicii de consimtamant sau pt lipsa discernamantului termenul curge de la data incetarii violentei sau de la data la care cel interesat a cunoscut dolul . 2. Art 9 acopera doua ipoteze distincte : aceea a alienatului sau debilului mintal si aceea a celui vremelnic lipsit de facultatile sale mintale. Regimul juridic al nulitatii relative Titularul actiunii : in ceea ce priveste viciile de consimtamant din cuprinsul art 21 Codul familiei rezulta ca anularea casatoriei pt eroare . art 297 prevede ca anulabilitatea poate fi invocata numai de cel a carui incuviintare ori autorizare era necesara. Sub imperiul Codului Familiei art 21 prevedea ca termenul de prescriptie a actiunii in anularea casatoriei este de 6 luni si incepe sa curga de la incetarea vioentei sau de la data descoperirii erorii ori a dolului. Anularea pt lipsa discernamantului poate fi invocata numai de sotul care a fost lipsit vremelnic de discernamant. termenul curge de la data incheierii casatoriei.

De asemenea sotii redobandesc numele avute inainte de incheierea casatoriei. 1. In cazul anularii pt vicii de consimtamant si a lipsei discernamantului nulitatea relativa se acopera daca sotii au convietuit timp de 6 luni de la data incetarii violentei sau de la data descoperirii dolului a erorii ori a lipsei vremelnice a faculatilor mintale. In ce priveste relatiile patrimoniale dintre soti efectele nulitatii privesc regimul matrimonial. Casatoria este desfintata din ziua ramanerii definitive a hotararii potrivit noului Cod Civil si irevocabile potrivit codului familiei. nulitatea relativa se acopera daca s au obtinut incuviintariile si autorizarea cerura de lege. obligatia de intretinere si dreptul de mostenire. . Acoperirea nulitatii Ca si un aspect de noutatea art 303 reglementeaza acoperirea nulitatii relative astfel : in cazul lipsei incuvintarii cerute de lege pt casatorie minorului.Confirmare nulitatii Ca orice nulitate relativa si nulitatea relativa a casatoriei poate fi confirmata expres sau tacit prin introducerea actiunii in anulare. Exista doua exceptii : in cazul copiilor nascuti in timpul unei asemenea casatorii si in cazul casatoriei putative. se considera ca sotii nu au avut niciodata calitatea de persoane casatorite si nu au avut obligatii rezultand din casatorie. Efectele nulitatii Nulitatea casatoriei are caracter judiciar in sensul ca aceasta trebuie sa fie constatata sau dupa caz pronuntata de instanta judecatoreasca . In ceea ce priveste relatiile personale dintre soti. Putativitatea poate fi bilaterala cand ambii soti au fost de buna credinta sau unilaterala cand doar unul a fost de buna credinta. Situatia copiilor Potrivit art 23 din Codul Familiei desfintarea casatoriei nu are niciun efect in privinta copiilor care isi pastreza situatia de copii din casatorie. 2. Efectul retroactiv al nulitatii casatoriei : in principiu nulitatea casatoriei produce efecte retroactive ceea ce inseamna ca drepturile si obligatiile personale si patrimoniale dintre soti nu au existat niciodata. un text identic se regaseste in art 305 din Codul Civil. Casatoria putativa poate fi definita ca acea casatorie care desi lovita de nulitate absoluta sau relativa produce anumite efecte fata de sotul de buna credinta. In toate cazurile nulitatea casatoriei se acopera daca intre timp ambii soti au implint 18 ani . sotia a nascut oria a ramas insarcinata. In ceea ce priveste buna credinta aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : Buna credinta presupune o eroare din partea unuia dintre soti ori a ambilor in sensul ca nu au cunoscut cauza de nulitate.

sotii hotarasc de comun acord in tot ceea ce priveste casatoria. In ceea ce priveste obligatia de-a purta numele comun art 28 din Codul Familiei arata ca sotii sunt obligati sa poarte in timpul casatoriei numele comun declarat. . relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca intre membrii ei care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material.si acorda sprijin moral. Potrivit art 309 sotii isi datoreaza reciproc sprijin moral. in art 2 si problema numelui sotilor in art 28 celelalte obligatii precum obligatia de fidelitate. Despre hotararile definitive si irevocabile se face mentiune pe actul de casatorie si pe cele de nastere a fostilor soti . Opozabilitatea hotararii judecatoresti Hotararea judecatoreasca in materia nulitatii casatoriei este opozabila erga omens. aceeasi regula este consacrata in art 308 din noul Cod Civil . In ceea ce priveste obligatia de fidelitate desi nu e consacrata expres de Codul Familiei existenta sa nu poate fi pusa sub semnul indoieli. serviciul de stare civila comunica catre registrul national notarial al regimurilor matrimoniale o copie de pe actul de casatorie cu aceasta mentiune. Dupa ce se face mentiune pe actul de casatorie despre hotararea de constatare a nulitatii. Drepturile si inadatoririle sotilor Noul Cod Civil consacra drepturilor si indatoririlor personale ale sotilor cap V al cartii a II-a respectiv de la art 307 si pana la 311. Noul Cod Civil reglementeaza expres indatoririle sotilor in art 309 si obligatia de fidelitate si de a locui impreuna . Fata de terti incetarea regimului matrimonial prin efectul nulitatii casatoriei poate fi opus de la data la care s.a locui impreuna Codul Familiei nu prevede expres aceasta obligatie a sotilor. Aceasta prevedere se regasete si in noul Cod Civil in art 311. Codul F amiliei reglementa expres doar obligatia reciproca a sotilor de a. In plus art 310 consacra independenta sotilor in ce priveste corespondenta . potrivit art 2 din Codul Familiei. potriv art 48 din L 119/96. in ce priveste indatorirea de.- Buna credinta trebuie sa exista la momentul incheierii casatoriei. in schimb aceasta obligatie este consacarata expres in art 309 din noul Cod Civil. relatiile sociala si alegerea profesiei. Potrivit art 26 din Codul Familiei. Mentiunea se inscrie din oficiu pe baza comunicarii hotararii irevocabile a constatarii nulitatii. Luarea decizilor de catre soti.au indeplinit formalitatille de publicitate prin registrul mentionat . Noul Cod civil reglementeaza expres opozabilitatea acestei hotarari prin art 306 . In ceea ce priveste indatoririle sotilor . In ce priveste indatoririle conjugale nici Codul Familiei si nici noul Cod Civil nu consacra special si expres aceasta indatorire dar ea decurge din natura casatoriei. in schimb noul Cod Civil prevede expres in art 309 ca sotii au indatorirea de-a locui impreuna si pt motive temeincie pot decide sa locuiasca separat. indatoririle conjugale si obligatia de-a locui impreuna s-au desprins din analiza altor norme juridice.

Regimul matrimonial legal al comunitatii de bunuri era reglementat de Codul Familiei in art de la 30 la 36. relatiile sociale si nici alegerea profesiei celuilalt sot.In ceea ce priveste independenta personala a sotilor. Principiul libertatii alegerii si modificarii regimului matrimonial Alegerea de catre viitorii soti a regimului matrimonial concret se realizeaza prin incheierea unei conventii matrimoniale. Principiile regimurilor matrimoniale : 1. Exista ca alternative la regimul comunitatii legale. Regimul comunitatii de bunuri ramane regimul legal dar va avea un caracter flexibil urmand a fi aplicat doar in cazurile in care partile nu au optat pt un alt regim matrimonial prin conventia matrimoniala. ci doar acele raporturi patrimoniale care isi au izvorul in casatorie. aceasta libertate nu este absoluta ci limitata de instituirea unui cod de norme imperative de la care . regimul separatiei de bunuri si regimul comunitatii conventionale. Regimurile matrimoniale sunt reglementate de la 312 la 372.a intitulata despre familie de la art 258 pana la art 534. art 310 din noul Cod Civil prevede ca un sot nu are dreptul sa cenzureze corespondenta . 08-11-2011 Regimul matrimonial desemneaza totalitatea normelor juriidce care reglementeaza raporturile dintre soti precum si raporturile dintre acestia si terti cu privire la bunurile si datoriile sotilor. spre deosebire de Codul Familiei care nu contine nicio dispozitie in acest sens. Principiul egalitatii in drepturi al sotilor 2. Noul Cod Civil reglementeaza relatiile de familie in cartea a II. Regimul matrimonial nu acopera in totalitate raporturile patrimoniale dintre soti sau dintre soti si terti.

astfel regimurile comunitare se caracterizeaza prin existenta unei mase de bunuri comune cu un regim juridic specific . Criteriul esential in functie de care se realizeaza calificarea regimului matrimonial este compozitia activului. Tendinta este aceea de a permite modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei . Dupa cum se pot sau nu modifica in timpul casatoriei regimurile matrimoniale sunt imutabile sau mutabile. Relatiile patrimoniale dintre soti sunt accesorii raporturilor nepatrimoni ale si au menirea de a sustine familia din punct de vedere matrimonial. Regimul matrimonial legal se aplica ori de cate ori viitorii soti nu au incheiat o conventie matrimoniala. iar regimurile separatiste se caracterizeaza prin lipsa unei asemenea mase de bunuri comune. scopul conventiei matrimoniale este subordonat scopului casatoriei.nu se poate deroga prin conventie matrimoniala si care alcatuieste regimul matrimonial primar. de separatie de bunuri sau mixte care imbina separatia din timpul casatoriei cu un principiu comunitar ce se manifesta la desfacerea casatoriei . Dupa structura lor. Principiul subordonarii regimului matrimonial scopului casatoriei. Libertatea alegerii regimului matrimonial implica in principiu si posibilitatea sotilor de a modifica in timpul casatoriei regimul matrimonial sub imperiul caruia s-au casatorit. Libertatea de optiune este limitata in sensul ca potrivit art 312 viitorii soti vor alege ca regim matrimonial comunitatea legala . separatia de bunuri sau comunitatea conventionala. regimurile matrimoniale sunt de comunitate . Modificarea regimului matrimonial se face de asemenea prin incheierea unei conventii matrimoniale . - Conventia matrimoniala Este definita ca actul prin care viitorii soti stabilesc regimul matrimonial aplicabil in principiu pt toata durata casatoriei. De aici decurg 2 consecinte : 1. 3. nu exista regim matrimonial in afara casatoriei 2. Clasificarea regimurilor matrimoniale : Din punct de vedere al izvorului lor acestea se clasifica in regimuri matrimoniale legale si conventionale . caracteristica generala a conventiei . Regimul matrimonial este subordonat scopului casatoriei si intereselor familiei. La randul lor regimurile comunitare pot fi universale sau partiale.

avand in vedere caracterul accesoriu al conventiei matrimoniale s a exprimat opinia potrivit careia cazurile de anulare ale conventiei matrimoniale trebuie sa coincida cu cele din materia casatoriei. Intr o alta conceptie s a considerat ca trebuie aplicat dreptul comun al contractelor. Formarea conventiei matrimoniale Conditii de validitate atat de fond cat si de forma 1. pe care o regasim atat in doctrina veche cat si in dreptul comparat. de la drepturile si . Varsta matrimoniala trebuie sa existe la data incheierii conventiei matrimoniale si nu la data celebrarii casatoriei. dolul si violenta. conventia matrimoniala este un act bilateral adica contract. Capacitatea : este aplicabil principiul ca cine poate incheia valabil o casatorie poate incheia si o conventie matrimoniala . Prin urmare vicile de consimtamant sunt cele din dreptul comun respectiv eroarea . Nu este necesara incheierea unei conventii matrimoniale decat daca viitori soti aleg un alt regim matrimonial decat cel legal si decat daca doresc sa deroge sub anumite aspecte de la regimul legal. 3. Capacitatea minorului de a incheia o conventie matrimoniala este reglementata de art 377 din noul Cod si pt incheierea conventiei matrimoniale de catre minor se va cere atat incuviintarea ocrotitorului legal cat si autorizarea instantei de tutela. Obiectul conventiei matrimoniale : il constituie regimul matrimonial pe care viitorii soti il aleg ca alternativa la regimul matrimonial legal. Natura juridica a conventiei matrimoniale Din punct de vedere al vointelor implicate in formarea sa. prin urmare nu sunt aplicabile regulile generale privind capacitatea de a contracta si este necesara capacitatea sau varsta matrimoniala. Nu se poate deci deroga de la principiul egalitatii in drepturi intre barbat si femeie . In ceea ce priveste viciile de consimtamant . Prin aceasta incheierea conventiei matrimoniale se desoebeste de incheierea casatoriei care presupune consimtamatul personal al viitorilor soti. incheierea conventiei matrimoniale se face in fata notarului public si presupune consimtamantul tuturor partilor exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica speciala si avand contiunut predeterminat. Conventia matrimoniala poate sa contina si dispozitii de alta natura ca de exemplu donatii reciproce intre viitorii soti sau recunoasterea unui copil . Libertatea viitorilor soti nu este absoluta deoarece exista atat limite generale cat si limite speciale ce ingradesc aceasta libertate. Consimtamantul : potrivit art 330 din noul Cod Civil.matrimoniale este aceea de a fi incheiata de viitorii soti pt a produce efecte de la data incheierii casatoriei. In primul rand este aplicabila limita generala din materia contractelor potrivit careia nu se poate deroga de la dispozitiile imperative ale legii si de la bunele moravuri. de la efectele nepatrimoniale ale casatoriei. 2.

Cazurile specifice de nulitate absoluta sunt lipsa consimtamantului. de la data incheierii ei. ea poate fi incheiata chiar in ziua casatoriei dar si in timpul casatoriei cand are efectul unei conventii prin care se modifica regimul matrimonial. Conventia matrimoniala este un act solemn pt care se cere ad validitatem forma autentica notariala. Art 330 noul Cod Civil prevede ca sub sanctiunea nulitatii absolute conventia matrimoniala trebuie incheiata prin act autentic notarial. Nulitatea relativa intervine in cazul viciilor de consimtamant si in cazul minorului care incheie conventia matrimoniala fara respectarea formele de abilitare prevazute de lege. Potrivit art 330 conventia incheiata inainte de casatorie produce efecte numai de la data incheierii casatoriei. Nulitatea conventiei matrimoniale.indatoririle parintesti si de la regulile devolutiunii(transmiterea unor bunuri) succesorale legale. In ceea ce priveste libertatea de a aduce modificari continutului regimului matrimonial ales se pot distinge doua categorii de limite : respectiv regimul primar imperativ care se aplica de de drept prin efectul incheierii casatoriei si de la care nu se poate deroga limite speciale intrinseci regimului matrimonial ales. in cazul in care . autoritatii parintesti sau devolutiunii succesorale legale. Cauza conventiei matrimoniale O constituie intentia viitorilor soti de a stabili intre ei raporturi patrimoniale de natura sa asigure cadrul necesar realizarii vietii de faimilie. Iar conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la data prevazuta de parti sau in lipsa. art 312 din noul Cod Civil prevede ca viitorii soti pot alege ca regim matrimonial comunitatea legala . Conditiile de forma ale conventiei. Potrivit art 338 din noul Cod civil. Data incheierii conventiei matrimoniale De regula conventia matrimoniala se incheie inainte de celebrarea casatoriei. Efectele nulitatii Conventia matrimoniala lovita de nulitate este considerata ca si inexistenta si este desfintata cu efect retroactiv. nerespectarea conditiilor privind limitele de ordine publica ale incheierii conventiei matrimoniale si lipsa formei autentice notariale precum si lipsa procurii autentice speciale atunci cand conventia se incheie prin mandatar. separatia de bunuri sau comunitatea conventionala. Prin urmare optiunea lor este limitata ei neputand opta pt un alt regim matrimonial. Potrivit art 332 conventia matrimoniala nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti . In al doilea rand exista limite speciale ale conventilor matrimoniale .

Formalitatile generale Noul Cod Civil consacra prevederi exprese publicitatii regimului matrimonial si respectiv conventilor matrimoniale. desfintarea casatoriei pt o cauza de nulitate atrage de asemenea caducitatea conventiei matrimoniale cu exceptia casatorie putative. respectiv a conventiei matrimoniale se realizeza atat prin mentiune pe actul de casatorie cat si prin inscriere in registru naional de publicitate a regimurilor matrimoniale.conventia este nula sau anulata. Prin urmare opozabilitatea oricarui regim matrimonial este asigurata prin indeplinirea formalitatilor de publicitate. . Nuliatea conventiei matrimoniale nu atrage nulitatea casatoriei. Aceasta inseamna ca tertii care au cunoscut efectiv pe alta cale regimul matrimonial conventional nu se pot prevala de neindeplinirea formalitatilor de publicitate pt a invoca inopozabilitatea acestuia. atunci conventia matrimoniala devine caduca. 2. ca de exemplu comerciantii. conventia matrimoniala poate fi valabil incheieta dar sa nu produca efecte. Caducitatea conventiei matrimoniale Nulitatea nu se confunda cu caducitatea. Potrivit art 313 fata de terti regimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii formalitatilor legale afara de cazul in care acestia l-au cunoscut pe alta cale. Simulatia : potrivit art 331 din noul Cod Civil. Publicitatea regimului matrimonial. actul secret prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modifica regimul matrimonial pt care sunt indeplinite formalitatiile legale produce efecte numai intre soti si nu poate fi opus tertilor de buna credinta. Nerespectarea acestor formalitati atrage inopozabilitatea fata de terti a conventiei matrimoniale. Distingem doua ipoteze : 1. Neindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati in raport cu tertii de buna credinta ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale. Formalitatiile de publicitate se clasifica in doua categ : formalitati generale care sunt direct legate de casatorie formalitati speciale pt anumite categorii de persoane. daca dupa incheierea conventiei matrimoniale casatoria nu se incheie. intre soti se aplica regimul comunitatii legale fara a fi insa afectate drepturile pe care tertii de buna credinta le-au dobandit. de regula conventiile matrimoniale sunt supuse unor conditii de publicitate. De asemenea art 313 consacra expres sistemul publicitatii bazat pe cunoasterea efectiva a regimului matrimonial de catre terti. Pt a produce efecte fata de terti.

Efectele conventiei matrimoniale Efectul specific al conventiei matrimoniale este identic tipului de regim matrimonial ales. Inscrierea conventiei matrimoniale in registrul special se face in cadrul unei proceduri din oficiu de catre notarul public care a autentificat acea conventie. Formalitati speciale Art 334 din noul Cod Civil prevede ca tinand cont de natura bunurilor. O persoana casatorita care devine comerciant trebuie sa ceara inscrierea in registrul comertului al mentiunilor privind regimul sau matrimonial. conventile matrimoniale se vor nota in cartea funciara. Avand in vedere prevederile exprese ale art 313 si 334 rezulta ca opozabilitatea fata de terti este asigurata prin publicitatea in registrul national notarial al regimurilor matrimoniale . Lipsa formalitatilor de publicitatea atrage inopozabiliatea fata de terti a regimului matrimonial instituit prin conventia matrimoniala. actul fiind valorificat ca mijloc de proba al regimului matrimonial aplicabil intre soti. indiferent de natura pe care aceste bunuri o dobandesc prin efectul conventiei matrimoniale. notarul public expediaza din oficiu un exemplar al conventiei la serviciul de stare civila precum si la registrele prevazute de lege. daca nu s-a realizat si inscrierea pe acest registru conventional matrimonial nu este opozabila tertilor. Lipsa publicitatii nu poate fi invocata decat de terti. Gajul general al creditorilor chirografari ai fiecaruia dintre soti pt creantele nascute inainte de casatorie nu poate fi restrans prin conventie matrimoniala ei fiind indreptatit sa urmareasca bunurile sotului debitor . aceasta inseamna ca desi s -a facut mentiune pe actul de casatorie. Formalitatile speciale sunt in general prevazute pt comercianti prin mentiune in registrul comertului cu privire la regimul matrimonial adoptat. Chiar si atunci cand sunt indeplinite formalitatile de publicitate conventia matrimoniala nu poate fi opusa creditorilor unuia dintre soti cu privire la actele incheiate inainte de casatorie. . Conventia matrimoniala produce si efecte probatorii. se vor inscrie in registrul comertului precum si in alte registre prevazute de lege. sotii fiind considerati ca fiind casatoriti sub imperiul regimului matrimonial legal. fata de soti si nu de catre un sot fata de celalalt sot sau de sot in contra tertilor. conventia matrimoniala este opozabila numai tertilor care au cunoscut-o in orice mod. Daca nu s-a facut nici mentiunea pe actul de casatorie si nici inregistrarea in registrul special.Procedura adoptata in forma modificata a art 334 prevede ca dupa autentificarea conventiei matrimoniale incheiate in timpul casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul de casatorie .

Drepturile sotilor asupra locuintei comune . Locuinta familiei nu se confunda cu domiciliul comun al sotilor . indeplineste functia de locuinta a familiei. Art 321 prevede ca locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau in lipsa. legea instituie obligatia sotilor de a locui impreuna si nu de a avea un domiciliu comun. Regimul primar imperativ Potrivit art 312 indiferent de regimul matrimonial ales nu se poate deroga de la dispozitiile prezntei sectiuni daca prin lege nu se prevede astfel. normele juridice fiind de ordine publica. Potrivit art 321 oricare dintre soti poate cere notarea in cartea funciara a unui imobil ca locuinta a familiei chiar daca nu este proprietarul imobilului. Pt opozabilitatea fata de terti este prevazuta conditia notarii in cartea funciara a unui imobil ca locuinta comuna . Daca sotii sunt separati in fapt sau au locuinte separate atunci indeplineste acest rol imobilul in care locuieste unul dintre sot si copiii lor. Este comun tuturor regimurilor matrimoniale. Trasaturile regimului Este primar in dublu sens adica este aplicabil inaintea oricaror alte reguli. Regimul primar imperativ desemneaza un corp de norme juridice aplicabile raporturilor patrimoniale dintre soti precum si raporturilor dintre soti si terti oricare ar fi regimul matrimonial concret aplicabil in timpul casatoriei. iara fata de terti de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate. locuinta sotului la care se afla copiii. Notiunea de locuinta a famlilei este o notiune de fapt si nu de drept si este locuinta unde familia traieste efectiv. De aceea sotii care detin mai multe imobile intra sub incidenta regimului matrimonial primar numai locuinta care prin destinatia ei . Este imperativ adica se aplica in mod obligatoriu. In situatia normala locuinta familiei este aceea in care locuiesc sotii si copiii lor.Intre soti conventia matrimoniala produce efecte nuami de la data incheierii casatoriei. Regimul primar imperativ in situatia normala. Regimul primar imperativ constituie astfel nucleul de ordine publica de la care nu se poate deroga prin conventie matrimoniala. Efectele conventiei matrimoniale inceteaza o data cu desfacerea sau incetarea casatoriei.

15-11-2011 Regimul juridic al locuintei familiei Regimul juridic special al locuintei familiei presupune limitarea dreptului unuia dintre soti de a dispune singur fara consimtamantul expres al celuilalt sot prin acte juridice de locuinta familiei sau de a incheia acte prin care ar fi afectata folosinta acestuia. Avand in vedere faptul ca textul legal nu face nicio distinctie rezulta ca nu are importanta natura dreptului real sau de creanta asupra locuintei familiei. In forma initiala textul art 322 prevedea conditia existentei consimtamantului scris al celuilalt sot doar pt a dispune de drepturile asupra locuintei familiei chiar daca sotul care dispune este proprietarul exclusiv al respectivului imobil. locuinta astfel detinuta avand regimul juridic special al locuintei de familie prevazut de art 322 cu privire la folosinta locuintei si la atribuirea beneficiului locuintei pana la partajul bunurilor comune. Prin aceasta prevedere se instituie o prezumtie relativa de continuare a exercitarii dreptului locativ de catre sotul supravietuitor. respectiv acte de administrare sau de folosinta daca acestea afecteaza folosinta locuintei. Prin urmare se consacra expres solutia potrivit careia fiecare sot are un drept locativ propriu . Obiectul actelor juridice interzise unuia dintre soti. Ulterior intentia legiuitorului a fost de a extinde sfera actelor incheiate de oricare dintre soti doar cu consimtamantul celuilalt si la alte acte decat cele de dispozitie. Art 323 prevede posibilitatea sotului supravietuitor de a continua exercitarea dreptului sau locativ daca nu renunta la acest beneficiu in termenul de 30 de zile prevazut de art 1834. In raport cu dreptul comun regulile de protectie a locuintei familiei apar ca o veritabila limita legala a dreptului unuia din soti de a dispune prin acte juridice ca atribut al dreptului de proprietate. . Natura juridca a actelor interzise unuia dintre soti.Potrivit art 323 in cazul in care locuinta este detinuta in baza unui contract de inchiriere fiecre sot are un drept locativ propriu chiar daca numai unul dintre ei este titularul contractului si chiar daca acest contract a fost incheiat inainte de casatorie. Necesitatea consimtamantului ambilor soti vizeaza actele juridice prin care se dispune de dreptul asupra locuintei comune sau actele prin care ar fi afectata folosinta locuintei.

intrucat sotul neproprietar nu detine parte in actul de dispozitie sunt pe deplin aplicabile dispozitiile art 322. Consimtamantul expres al ambilor soti Natura juridica Daca locuinta este proprietate exclusiva a unuia dintre soti. art 346 noul Cod Civil. Acesta trebuie sa imbrace chiar forma autentica ceruta ad validitatem de art 1244. Forma Art 322 prevede expres ca celalalt sot trebuie sa-si exprime consimtamantul in forma scrisa. . Forma scrisa instituita de lege este necesara ad probationem . In aceasta ipoteza consimtamantul sotului neproprietar are natura juridica a unui act unilateral nepermisiv sau a unei autorizari. in ipoteza vanzarii imobilului pretul va intra numai in patrimoniul sotului proprietar exclusiv. Daca insa locuinta este proprietatea exclusiva a unuia dintre soti . care instituie regula unanimitatii pt orice acte de dispozitia asupra bunurilor comune. consimtamantul ambilor este impus chiar de regula cogestiunii in materia cognitatii de bunuri. dat unui agent imobiliar. Daca locuinta este bun comun sau proprietate pe cote parti. acordul celuilalt are valoarea unui consimtamant de neimpotrivire fara ca sotul neproprietar sa devina parte in contract . numai acest din urma act fiind supus formei autentice prevzuta de art 1244. nerespectarea acestei cerinte atragand sanctiunea imposibilitatii dovedirii existentei consimtamatului ca mijloc de proba. Consideram ca sotul proprietar poate dispune de locuinta prin testament care este un act mortis causa. Actul unilateral prin care sotul neproprietar isi da consimtamantul este distinct de insusi actul de dispozitie pe care urmeaza sa il incheie sotul proprietar al locuintei . avand in vedere ca fiecare sot devine parte in actul de dispozitie consimtamantul ambilor soti fiind cerut si in calitate de coproprietari . Daca insa imobilul care constituie locuinta conjugala face parte din categoria bunurilor comune in devalmasie . ale carui efecte se produc la data incetarii casatoriei si deci a regimului matrimonial.Sunt avute in vedere actele de dispozitie inter vivos precum si unele acte preparatorii ca de exemplu : mandatul de a vinde. Daca bunul este proprietate comuna pe cote parti a sotilor devin aplicabile prevederile art 641. Intrucat dispozitiile in materie nu instituie o insesizabilitate a locuintei familiei aceasta poate fi urmarita de un creditor al unuia dintre soti daca potrivit regimului matrimonial concret aplicabil aceasta face parte din masa bunurilor urmaribile fara a fi necesar ca asumarea datoriei sa implice si consimtamantul prealabil al celuilalt sot.

Art 322 alin (3) prevede ca in cazul in care consimtamantul este refuzat fara un motiv legitim celalalt sot poate sesiza instanta de tutela pt ca aceasta sa autorizeze incheierea actului. Noul Cod Civil instituie un regim special si pt bunurile care mobileaza sau decoreaza locuinta familiei. Daca aceste bunuri sunt comune se deroga de la regula potrivit careia un sot poate dispune singur cu titlu oneros de bunurile mobile comune. respectiv data la care titularul actiunii a luat cunostinta de incheierea actului. In lipsa notarii locuintei familiei in cartea funciara . Art 322 alin 2 prevede ca un sot nu poate deplasa din locuinta. care incepe sa curga de la un moment subiectiv . fiind vorba de o nulitate relativa ea poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacita. fiind de buna-credinta nu se poate solicita anularea actului putandu-se pretinde numai daune-interese da la sotul dispunator. Sotul care nu si-a dat consimtamantul la deplasarea bunurilor mobile poate cere daune-interese de la celalalt sot. Protecti a speciala prevazuta de art 322 exista atata timp cat dureaza casatoria. Actul de dispozitie incheiat fara consimtamantul celuilalt sot este lovit de nulitate relativa . cu exceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut pe alta cale calitatea de locuinta a familiei. potrivit careia fiecare sot poate dispune in mod liber de bunurile sale proprii. . Daca tertul dobanditor nu a cunoscut destinatia bunurilor in cauza si nici impotrivirea celuilalt sot . sotul care nu si-a dat consimtamantul nu poate cere anularea actului ci numai daune-interese de la celalalt sot . In cazul actelor de instrainare sotul care nu si-a dat consimtamantul nu poate cere anularea actului decat daca tertul dobanditor a fost de rea credinta. prin derogare de la dreptul comun se instituie un regim special al nulitatii. Efectele divortului asupra locuintei comune. bunurile ce mobileaza sau decoreaza locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fara consimtamantul scris al celuilalt sot. Si aceasta regula este aplicabila cu prioritate fata de regulile regimului matrimonial concret. astfel in cadrul separatiei de bunuri rezulta ca se limiteaza drepturile sotului care este proprietar exclusiv asupra acestor bunuri de-a dispune de ele in mod liber fiind necesar si consimtamantul expres al celuilalt sot. In cadrul regimului comunitatii de bunuri daca aceste bunuri mobile sunt bunuri proprii regula este de exceptie fata de aceia . Bunurile mobile care servesc locuintei comune. In nicio situatie insa actiunea nu poate fi promovata mai tarziu de un an de la data incetarii regimului matrimonial. Termenul de prescriptie este unul special de un an. dar nu mai tarziu de un an de la data incetarii regimului matrimonial. astfel potrivit art 322 alin 4 sotul care nu si-a dat consimtatamantul la incheierea actului poate cere anularea lui in termen de un an de la data de la care a luat cunostinta despre aceasta. art 346 alin 2.

Daca subzista posibilitatea divizarii locuintei in unitati locative distincte. Va aborda chestiunea atribuirii locuintei numai la cererea partii 2. Data fiind aplicarea regulii stabilita de art 397 menirea principala a instantei va fi aceea de a stabili locuinta copilului in conditiile art 400. criteriile pe care instantele urmeaza sa le valorifice sunt urmatoarele : a) criteriul interesului superior al copilului minor. Aceste criterii legale sunt obligatorii atat pt instanta de judecata cat si pt soti. fie locuinta proprietate comuna a sotilor potrivit art 324 din noul Cod Civil. In ceea ce priveste procedura de atribuire a beneficiului contractului de inchiriere textul insituie obligativitatea citarii locatorului in vederea asigurarii opozabilitatii fata de acesta a solutiei de atribuire. Teza finala a art 397 permite instantei ca in anumite situatii temeinic motivate sa dispuna scindarea (despartirea) exercitarii autoritatii parintesti b) in cazul in care primul criteriu nu se aplica cand de exemplu nu exista copii minori . ca un aspect de nouate in conceptia noului Cod Civil. criteriul nu mai este acela al incredintarii copiilor minori ci al interesului superior al copiilor minori. Cheltuielile casatoriei. acestia neputand aduce derogari prin conventia matrimoniala.Atribuirea locuintei comune la divort poate avea ca obiect fie locuinta detinuta de soti in calitate de chiriasi . Din art 324 alin 1 rezulta ca pt atribuirea beneficiului contractului de inchiriere. Asadar dupa divort de regula autoritatea parinteasca continua sa fie exercitata in mod egal si in comun de ambii parinti. instanta de judecata va avea in vedere urmatoarele repere : 1. de regula la unul din parinti. instanta este datoare sa ia in calcul si aceasta solutie. criteriul subsecvent prevazut este acela al culpei in desfacerea casatoriei. . Un alt aspect de noutate il constituie obligatia sotului caruia i s-a atribuit locuinta comuna de a plati celuilalt sot o indemnizatie de instalare intr-o alta locuinta. c) Daca nici acest din urma criteriu nu se poate valorifica instanta de divort va decide atribuirea beneficiului contractului de inchiriere in functie de posibilitatile locative proprii ale fostilor soti. afara de cazul in care instanta decide altfel. Potrivit art 397 dupa divort autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti. In masura in care nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si nu s-a realizat o invoiala a acestora. In cazul locuintelor cu regim special reglementate de Legea 114/96 in principiu instanta de divort nu poate atribui beneficiul contractului de inchiriere decat titularului.

Obligatia de-a suporta cheltuielile casniciei constiuie un efect al casatoriei si se concretizeaza in contributia fiecaruia la asigurarea conditiilor materiale ale traiului comun. respectiv castigul din munca . Natura juridica a salariului depinde insa de regimul matrimonial. Libertatea de a dispune de veniturile din munca nu este absoluta. nu este permis sotilor ca pe cale conventionala sa limiteze aceasta putere de care fiecare dintre ei beneficiaza direct in baza legii . veniturile si datoriile sale. respectiv nu doar salariul ci si accesoriile acestuia precum si sumele de bani incasate cu titlu de substitut al salariului. din el putand fi achitate atat datorii comune cat si proprii. In categoria veniurile incasate intra toate acele venituri profesionale oricare ar fi originea si natura . In schimb in cadrul . potrivit careia ei sunt obligati sa contribuie in raport cu mijloacele fiecaruia. fructele bunurilor proprii si veniturile obtinute din alte surse.Obligatia sotilor de a suporta cheltuielile casatoriei cuprind cheltuielile pt ducerea gospodariei comune . acesta putand fi folosit atat pt dobandirea unor bunuri comune cat si pt dobandirea unor bunuri proprii. In lipsa stabilirii pe cale conventionala a proportilor contributive se aplica regula instituita de art 325 alin 2. Libertatea fiecarui sot de a dispune de castigul sau din munca este limitata de obligatia fiecaruia dintre soti de a contribui la sarcinile casatoriei. Independenta economica si sociala reciproca a sotilor In cadrul regimului matrimonial primar fiecare sot poate sa actioneze de o maniera independenta din punct de vedere economic si social in exercitarea profesiei si sa incheie singur acte juridice cu obligatia insa de informare a celuilalt sot cu privire la bunurile . Trebuie avute insa in vedere toate mijloacele materiale ale sotului . cu precizarea ca nu se poate conveni in sensul ca numai unul dintre soti este obligat sa suporte cheltuielile casatoriei. Doua texte din noul Cod Civil sunt consacrate obligatiei sotilor de a suporta cheltuielile casatoriei respectiv art 325 si 326. In aceasta materie se aplica dispozitia legala prin care se consacra regula proportionalitatii mijloacelor. Dat fiind caracterul imperativ al acestei dispozitii care intra in alcatuirea regimului primar . Sunt incluse in sfera acestei notiuni si veniturile profesionale rezultate din desfasurarea unei activitati care nu are caracter salarial. In cadrul regimului comunitatii de bunuri salariul incasat are natura juridica a unui bun comun dar prezinta si unele particularitatii . de a dispune de veniturile din munca. obligatia parintilor de a intretine copiii minori si obligatia de intretinere inte soti. In cadrul acestor limite libertatea sotilor este destul de mare prin conventia matrimoniala ei putand conveni proportia in care fiecare sot trebuie sa contribuie si eventual sursa de contributie. De ordine publica este si regula potrivit careia munca in gospodarie si pt cresterea copiilor reprezinta o contributie la suportarea sarcinilor casatoriei. Potrivit art 327 fiecare sot este liber sa exercite o profesie si sa dispuna in conditiile legii de veniturile incasate cu respectarea obligatilor ce ii revin privind cheltuielile casatoriei.

Participarea unui sot la exercitarea profesiei de catre celalat sot Potrivit art 328 sotul care a participat efectiv la activitatea profesionala a celuilalt sot poate obtine o compensatie in masura imbogatirii acestuia din urma daca participarea sa a depasit limitele obligatiei de sprijin material si a obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei. de aceea se pune problema daca dupa ce s-a achitat de obligatia de-a contribui la sarcinile casatoriei sotul poate dispune liber de salariul sau inclusiv de acte intre vi cu titlu gratuit. 318. In cadrul regimurilor comunitare un sot nu poate dispune singur cu titlu gratuit intre vi de bunurile comune . veniturile si datoriile sale. Fiind o dispozitie legala care tine de regimul primar imperativ independenta fiecarui sot in materia depozitelor bancare functioneaza oricare ar fi regimul matrimonial concret si indiferent de natura juridica a sumelor de bani. De asemenea ei pot incheiea un contract de munca dupa cum pot constitui si o societate comerciala. Potrivit art 317 daca prin lege nu se prevede altfel fiecare sot poate sa incheie orice acte juridice cu celalalt sot sau cu terte persoane. . Dreptul la compensatie este o aplicare a principiului imbogatirii fara justa cauza. Tertii pot sa refuze furnizarea informatiilor cerute atunci cand. In lumina acestui text sotii pot incheia intre ei orice contract civil inclusiv vanzarea a carei interdictie nu a mai fost retinuta in noul Cod. si aceasta independent de regimul matrimonial ales. Textul evoca ideea potrivit careia casatoria chiar daca produce modificari in statutul persoanei nu ingradeste in principiu capacitatea fiecarui sot de a incheia acte juridice cu celalalt sot sau cu tertii. Instanta poate sa il oblige pe sotul celui care a sesizat-o sau pe orice tert sa furnizeze informatiile cerute si sa depuna probele necesare in acest sens. In doctrina franceza se considera ca regula din cadrul regimului matrimonial primar are precadere asupra regulii din cadrul regimului comunitatii de bunuri si tocmai in aceasta consta caracterul ei derogatoriu.regimului separatiei de bunuri salariul este bun exclusiv al fiecarui sot. Depozitele bancare Potrivit art 317 fiecare sot poate sa faca singur fara consimtamantul celuilalt depozite bancare precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea . Dreptul la informare (art 318) Fiecare sot poate sa ii ceara celuilalt sot sa il informeze cu privire la bunurile . respectiv dreptul la informare in art 317. In raport cu instituia de credit. iar in caz de refuz nejustificat se poate adresa instantei de tutela. Independenta patrimoniala a sotilor Noul Cod Civil consacra doua texte ce reglementeaza independenta patrimoniala a sotilor si reversul acesteia. sotul titular al contului are chiar si dupa desfacerea sau incetarea casatoriei dreptul de a dispune de fondurile depuse daca prin hotararea judecatoreasca executorie nu s-a decis altfel.

potrivit regimului matrimonial. Ca natura juridica extinderea judiciara a puterilor unuia dintre soti prevazutra expres in art 315 si are natura juridica a unui mandat judiciar caruia ii sunt aplicabile dispozitiile din materia contractului de mandat. fiind organizate doua categorii de organisme prin care se urmareste dozarea puterilor sotilor fie in sensul extinderii puterilor unuia dintere ei fie prin limitarea puterii celuilalt. Atunci cand informatiile solicitate de un sot pot fi obtinute. Notiunea de imposibilitate de a-si manifesta vointa poate fi de natura fizica : alienatie . Avand caracter judiciar . Reversul independentei patrimoniale a sotilor il constituie indatorirea care revine fiecaruia dintre soti de a l informa pe celalalt cu privire la bunurile. Mandatul judiciar este aplicabil in situatiile in care unul din soti se afla in imposibilitate de a si manifesta vointa respectiv sunt indeplinite conditiile punerii sub interdictie sau a instituirii curatelei. Art 315 alin 1 prevede posibilitatea pt sotul manadatar de a l reprezenta pe celalalt sot in exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial indiferent de regimul matrimonial ales. Sub aspect procedural . debilitate sau de natura sociala : absenta indelungata . Mandataul inceteaza atunci cand sotul reprezentat nu se mai afla in imposibilitate de a si manifesta vointa sau cand este numit un tutore ori un curator. consecinta fiind aceea ca efectele actului juridic se produc exclusiv in persoana si in patrimoniul sotului reprezentat. limitele care opereaza reprezentarea sunt fixate prin hotararea judecatoreasca iar reprezentarea poate fi generala sau speciala. potrivit legii. Extinderea judiciara a puterilor unuia dintre soti intervine in anumite situatii in care. Adaptarea regimului matrimonial Scopul regimului primar este si acela de a oferii solutii pt depasirea situatilor de criza. Efectele reprezentarii Sotul care a primit abilitarea judecatoreasca. refuzul este jusitificat de pastrarea secretului profesional. in interesul familiei unul dintre soti este abilitat de justitie in mod exceptional sa exercite drepturi pe care le are celalalt sot . numai la cererea celuilalt sot. Limitarea judiciara a puterilor unuia dintre soti . disparitie. Aceste cauze speciale se completeaza cu modurile de intentare a mandatului din dreptul comun. actioneaza ca un mandatar. procedura instituirii mandatului judiciar este o procedura necontencioasa. Perioada de valabilitate a mandatului judiciar este fixata de judecator avand un caracter esentialmente provizoriu.potrivit legii. veniturile si datoriile sale. refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate.

Pt a putea fi dispusa aceasta masura este necesar a fi indeplinite cumulativ cerintele prevazute de textul legal indicat . care incepe sa curga de la data la care sotul vatamat a luat cunostinta de existenta actului . si are un caracter provizoriu. Curs 6 .Potrivit art 316 in mod exceptional daca unul dintre soti incheie acte juridice prin care pune in pericol grav interesele familiei celalalt sot poate cere instante de tutela ca pt o durata determinata. Aceasta masura are un caracter exceptional . Actele incheiate cu nerespectarea hotararii judecatoresti sunt lovite de nulitate relativa. respectiv sa existe un pericol grav si sa fie afectate interesele familiei. dreptul de a dispune de anumite bunuri sa poata fi exercitat numai cu consimtamantul sau expres. iar dreptul la actiune se prescrie in termen de un an. Durata acestei masuri poate fi prelungita fara a depasii in total doi ani . Actele incheiate cu nerespectarea hotararii judecatoresti sunt lovite de nulitate relativa iar termenul special de prescrptie este de un an si incepe sa curga de la momentul subiectiv la care sotul care nu si-a dat consimtamantul afla de existenta actului. este o masura temporara.

Munca femeii depusa in gospodarie si pt educarea copiilor constituie o contributie la dobandirea bunurilor comune. Regula este ca bunurile sunt comune iar exceptia. 3. Principiul instituit de Codul Familiei este insa invers decat acela aplicabil in cazul bunurilor. - Regimul matrimonial reglementat de Codul Familiei este legal . art 30 Codul Familiei si → proprii art 31 Codul Familiei. pt ca de regula datoriile fiecarui sot sunt proprii. Aceeasi structura se mentine si in noul Cod Civil prin reglementarea bunurilor comune la art 339. Din punct de vedere al structurii regimului comunitatii legale a fost si ramane un regim de comunitate partiala deoarece : In ceea ce priveste bunurile. si a bunurilor proprii in art 340. ca anumite categorii de bunuri sunt proprii. in schimb regimul comunitatii legale reglementat de Noul Cod . Noul Cod Civil consacra expres aceasta solutie in sensul ca munca oricaruia dintre soti in gospodarie si pt cresterea copiilor reprezinta o contributie la cheltuielile casatoriei si prin aceasta o contributie indirecta la dobandirea bunurilor comune. Asadar separatia de bunuri are un caracter limitat. unic si obligatoriu. Egalitatea dintre soti 2. Reglementarea raporturilor patrimoniale dintre soti se face in ideea ca acestea nu au o existenta de sine statatoare ci sunt subordonate raporturilor personale dintre soti.Regimul comunitatii legale Principiile regimului matrimonial al comunitatii legale. La baza acestui regim atat in Codul Familiei cat si in Codul Civil stau urmatoarele principii : 1. iar datoriile comune sunt expres prevazute de lege. Asupra bunurilor comune sotii au un drept de proprietate in devalmasie care se caracterizeaza prin aceea ca nici dreptul nu este divizat pe cote parti si nici bunul nu este impartit in materialitatea sa. sotii au potrivit Codului Familiei doua categorii de bunuri : → comune. sotii au de asemenea doua categorii de datorii : comune art 32 din Codul Familiei si proprii art 33 Codul Familiei. Trasaturile regimului comunitatii legale : 1. In ceea ce priveste datoriile. Noul Cod Civil reglementeaza de asemenea datoriile comune in art 351 si raspunderea sotilor pt aceste datorii in art 352 si 353.

Bunurile proprii ale sotilor. In mod similar potrivit art 339 din Noul Cod Civil. Categorii de bunuri proprii prevazute de Codul Familiei Potrivit art 31 din Codul Familiei sunt bunuri proprii urmatoarele : bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei . bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt de la data dobandirii lor bunuri comune in devalmasie ale sotilor. potrivit acestei prezumtii orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare dintre soti este bun comun fara a fi nevoie sa se faca dovada ca bunul a fost dobandit prin contributia ambilor soti. Potrivit art 30 din Codul Familiei bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt de la data dobandirii lor . Dovada bunurilor comune . Aceste conditii pt calificarea unui bun ca fiind comun se mentin si sub imperiul noului Cod Civil cu precizarea ca art 339 spre deosebire de art 32 din Codul Familiei nu mai are in vedere dobandirea bunului in timpul casatoriei ci in timpul regimului comunitatii legale. Solutia a fost mentinuta si in noul Cod Civil . Structura patrimoniului fiecarui sot → activul patrimonial cuprinde bunurile comune ale sotilor si bunurile proprii ale fiecaruia dintre soti iar → pasivul patrimonial cuprinde datoriile comune ale sotilor si datoriile proprii ale fiecaruia dintre ei. Referitor la bunurile dobandite in timpul separatiei in fapt se mentine solutia consacrata in doctrina si jurisprudenta in sensul ca acestea sunt bunuri comune. bunuri comune ale sotilor. Prezumtia de comunitate este relativa in sensul ca se poate face dovada contrara si anume ca bunul nu este comun ci este propriu. desi isi mentine caracterul legal dobandeste un caracter flexibil si mutabil. Bunurile comune ale sotilor. Cu toate acestea separatia in fapt a sotilor prezinta interes in ceea ce priveste contributia fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune. Sub imperiul Codului Familiei un bun este comun daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii : Este dobandit de oricare dintre soti in timpul casatoriei Nu face parte din categoriile de bunuri proprii prevazute de art 31 din Codul Familiei. Textul art 30 din Codul Familiei instituie prezumtia de comunitate. intrucat potrivit art 343 calitatea unui bun comun nu trebuie sa fie dovedita.Civil. Art de la 667 la 668 din noul Cod Civil reglementeaza proprietatea comuna in devalmasie.

legat sau donatie. - - - Natura juridica a salariului Sub imperiul Codului Familei au fost elaborate mai multe teorii potrivit careia suntem in prezenta a doua drepturi distincte cu naturi juridice diferite. veniturile incasate din exploatarea operei sunt bunuri comune avand un regim asemanator salariului. proiectele de investitii si inovatii. manuscrisele stiintifice sau literare. salariul incasat in timpul casatoriei si care se . La litera (d) s-a precizat expres ca sunt bunuri proprii si drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor si a semnelor distinctive pe care le-au inregistrat. La art 340 sunt enumerate bunurile proprii. Comparand cele doua texte se remarca urmatoarele deosebiri : Nu s-a mai prevazut expres categoria de bunuri dobandite inainte de casatorie La litera (a) spre deosebire de reglementarea din Codul Familiei s-a instituit conditia ca dispunatorul sa fi prevazut in mod expres ca bunurile pot fi comune. bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti. Astfel salariul ca drept de creanta este bun propriu. La litera (c) cu privire la bunurile destinate exercitarii unei profesii s-au exceptat bunurile comune care sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri. solutie care sub regimul Codului Familiei era conscarata doar in jurisprudenta si in doctrina.- bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire. indemnizatia de asigurare sau despagubirea pt pagubele pricinuite persoanei precum si valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare. precum si alte asemenea bunuri. calificare ce asigura concordanta cu legislatia muncii. Desi aceste drepturi patrimoniale sunt bunuri proprii. schitele si proiectele artistice . bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa . afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele pot fi comune. Sunt avute in vedere drepturile patrimoniale de autor asa cum sunt acestea prevazute de art 12 si 13 din Legea 8/1986 privind dreptul de autor si drepturi conexe. La litera (h) s-a precizat ca sunt bunuri proprii fructele bunurilor proprii. - Noul Cod Civil nu aduce in aceasta materie noutati spectaculoase fiind mentinute in esenta aceleasi categorii.

inainte de incheierea acesteia se intocmeste un inventar de catre notarul public sau sub semnatura privata daca partile convin astfel. textul prevede ca dovada ca un bun este propriu se va putea face intre soti prin orice mijloc de proba. iar comune sunt numai datoriile expres si limitativ prevazute de lege. in sensul ca pt bunurile mobile dobandite anterior casatoriei. Asadar art 341 din noul Cod civil conditioneaza calitatea de bun comun din data scadentei creantei care trebuie sa se situeze in timpul functionarii regimului comunitatii.prezinta sub forma unei sume de bani. obligatiile ce au contractat impreuna . Controversa privind natura juridica a salariului a fost rezolvata de art 341 din noul Cod Civil potrivit caruia veniturile din munca . precum si veniturile cuvenite in temeiul unui drept de proprietate intelectuala sunt bunuri comune indiferent de data dobandirii lor. Este conceptia mixta sau dualista asupra salariului. Dovada bunurilor proprii Art 5 din Decretul 32/1954 cuprindea dispozitii speciale cu privire la dovada bunurilor proprii. In cazul prevazut la art 340 la lit (a) . Pasivul matrimonial Datoriile sotilor Pasivul patrimoniului fiecaruia dintre soti cuprinde doua categorii de datorii : datorii persoanale datorii comune. legat sau donatie dovada se face in conditiile legii. Datoriile sotilor sunt prezumate ca sunt personale. In mod corespunzator sotii au doua categ de creditori : personali si comuni. insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor devine scadenta in timpul comunitatii. Prin urmare se consacra expres solutia in sensul ca derogarea de la dreptul comun nu priveste si forma ceruta de lege ad validitatem . De asemenea alin 3 al art 343 instituie o regula noua in mteria probatiunii bunurilor proprii. adica a bunurilor dobadite prin mostenire legala . sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea. In lipsa inventarului se prezuma pana la proba contrara ca bunurile sunt comune. este bun comun in temeiul art 30. . Aceasta regula se mentine si in Noul Cod Civil cu unele precizari : potrivit art 343 dovada ca un bun este propriu se face prin orice mijloc de proba. Categoriile de datorii comune potrivit Codului Familiei Conform art 32 din Codul Familiei sotii raspund cu bunurile comune pentru : cheltuielile facute cu administrarea oricaruia din bunurile lor comune .

administrarea sau dobandirea unui bun comun. Datoriile comune potrivit noului Cod Civil sunt prevazute in art 351 si s-a largit sfera acestei categorii. De asemenea sotul care a platit datoria comuna are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt sot pana la recuperarea creantelor. Regimul juridic al datoriilor sotilor. Prin urmare se instituie principiul raspunderii solidare a sotilor pt datoriile comune precum si un drept de retentie ca o garantie in beneficiul sotului ce a platit integral datoria comuna. Un alt element de noutate este dat de solutia legislativa. Potrivit art 352 din Codul Civil in masura in care obligatiile comune nu au fost acoperite prin urmarirea bunurilor commune.- obligatiile contractate de fiecare dintre soti pt implinirea nevoilor obisnuite ale casniciei repararea prejudiciului cauzat prin insusirea de catre unul din soti a unor bunuri proprietate publica daca prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor. corespunzator art 353 din noul Cod Civil care prevede ca bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti. in sensul ca se are in vedere orice cheltuiala facuta in legatura cu conservarea . Cu toate acestea dupa urmarirea bunurilor proprii creditorul personal poate cere partajul bunurilor comune in masura necesara acoperirii creantei sale iar bunurile astfel impartite devin bunuri proprii. potrivit art 34 din Codul Familiei. Functionarea regimului comunitatii de bunuri Una din cele mai importante probleme ale regimului comunitar o constiuie cea legata de gestiunea bunurilor comune. La baza acestei gestiuni sta principiul egalitatii sotilor. consacrata de art 354 potrivit caruia veniturile din munca ale unui sot precum si cele asimilate acestora nu pot fi urmarite pt datoriile comune asumate de celalalt sot cu exceptia obligatiilor asumate pt acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei . Regimul juridic al datoriilor personale. Daca bunurile proprii ale acestuia nu sunt indestulatoare creditorii sai personali pot cere impartirea bunurilor comune prin hotarare judecatoreasca insa numai in masura necesara satisfacerii creantelor lor. Regimul juridic al datoriilor comune Creditorii comuni pot urmari bunurile comune ale sotilor. Dupa urmarirea bunurilor comune daca acestea au fost insuficiente pt a acoperii integral creanta pot fi urmarite si bunurile proprii ale fiecaruia dintre soti. In trecut potrivit art 33 din Codul Familiei creditorii personali ai fiecarui sot puteau urmari numai bunurile proprii ale sotului debitor. Din punct de vedere teoretic sunt concepute trei sisteme de gestiune a bunurilor comune : . In acest caz cel care a platit datoria comuna se subroga in dreptul creditorului pt ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate daca lichidarea s-ar face la data platii datoriei. sotii raspund solidar cu bunurile proprii.

dar nu si in calitate de reprezentant a celuilalt sot. Pt a corecta acest neajuns se poate recurge la mecanismul complementar al mandatului tacit reciproc dintre soti. Astfel desi actul este incheiat doar de unul dintre soti acesta actioneaza atat in numele sau cat si al celuilalt sot care devine astfel parte in contract fiind deci presupus si consimtamantul sau. Gestiunea bunurilor commune potrivit noului Cod Civil In sistemul noului Cod Civil pt majoritatea actelor juridice care au ca obiect bunurile commune ale sotilor legiuitorul a mentionat mecanismul regimului bunurilor paralele. cand fiecare sot are dreptul de a participa la gestiunea bunurilor comune alaturi de celalalt sot . Gestiunea paralela presupune ca fiecare sot are puterea sa actioneze singur in interesul comunitatii si de aceea instituie principiul responsabilitatii fiecaruia dintre soti pt actele incheiate singur si prin care se prejudiciaza interesele celuilalt sot legate de comunitatea de bunuri. gestiunea separata potrivit careia fiecare sot nu are putere decat asupra bunurilor proprii si asupra bunurilor comune pe care le a dobandit. Gestiunea comuna sau cogestiunea In cadrul acestui sistem toate actele asupra bunurilor comune se savarsesc de cei doi soti impreuna. 2. . fiind necesar intotdeauna consimatamantul ambilor soti. partajul unei succesiuni ce intra in comunitate. gestiunea comuna.1. gestiunea paralela potrivit careia fiecare sot are aceleasi puteri asupra bunurilor comune 3. Acestui sistem i se reproseaza faptul ca nu raspunde suficient dinamicii circuitului civil. precum si actele de gestiune asupra bunurilor comune care au fost afectate exercitarii profesiei unuiai dintre soti si care nu pot fi facute decat de sotul care exercita profesia sub conditia sa fie vorba de acte curente. Gestiunea separata In cadrul acestui sistem fiecare sot exercita puteri doar asupra bunurilor proprii si supra bunurilor comune pe care le-a dobanit. Gestiunea paralela sau concurenta Aceasta presupune ca fiecare sot are in principiu puterea de a gestiona singur comunitatea de bunuri. Intra in aceasta sfera legatul . fiecare sot poate savarsii acte asupra bunurilor comune in virtutea propriei sale puteri conferite de lege. si intervine atunci cand actul prezinta un caracter personal. Gestiunea exclusiva Reprezinta o exceptie de la gestiunea concurenta si de la cogestiune.

Sistemul gestiunii paralele Art 345 si 346 permit identificarea domeniului de aplicarea a sistemului gestiunii paralele atat din punct de vedere al bunurilor cat si a naturii actelor juridice asupra acestora. De asemenea actele ce presupun schimbarea destinatiei unui bun comun pot fi savarsite doar cu acordul ambilor soti. Din analiza acestor texte rezulta ca sunt supuse regulii gestiunii paralele : actele de conservare . Gestiunea exclusiva potirivit noului Cod Civil Gestiunea exclusiva inseamna ca actele supuse acestui mecanism nu pot fi indeplinite decat de unul dintre soti in virtutea caracterului personal al actului savarsit. Prin urmare desi raportata la intreaga masa de bunuri comune regula pare sa fie gestiunea paralela . Aceasta inseamna ca sotul care prin actele pe care le-a incheiat singur a prejudiciat interesele celuilalt sot legate de comunitatea de bunuri raspunde pt prejudiciul cauzat. actele de folosinta . in realitate in materia actelor de dispozitie precum si actelor cu titlu gratuit intre vi regula cogestiunii s-a impus. dar sotul care a incheiat singur actul poate fi obligat la despagubiri fata de celalalt sot.Consecinta a noii perspective si optiuni legislative in matreia gestiunii bunurilor comune este renuntarea la prezumtia mandatului tacit reciproc a carui ratiune nu mai subzista o data cu consacrarea sistemului gestiunii concurente. Tot astfel este necesar acordul ambilor in cazul actelor de dispozitie cu titlu oneros avand ca obiect bunuri mobile supuse formelor de publicitate precum si in cazul actelor cu titlu gratuit intre vi asupra bunurilor mobile. art 350 . Actul ramane valabil astfel incat drepturile tertilor nu pot fi desfintate. actele de administrare si dispozitie cu titlu oneros asupra bunurilor mobile care nu sunt supuse unor formalitati de publicitate precum si darurile obisnuite . Desi legiuitorul se refera doar la acte. Raspundrea pt actele care prejudiciaza comunitatea Corelativ regulii gestiunii paralele. intra in sfera de aplicare a acestor reguli si actiunile in justitie corespunzatoare. Sistemul gestiunii comune sau cogestiunii ca exceptie de la sistemul gestiunii paralele Actele de dispozitie asupra imobilelor presupun consimtamantul expres al ambilor soti ca si in reglementarea din Codul Familiei. noul Cod Civil instituie principiul responsabilitatii intre soti pt gesitunea bunurilor comune in art 345 .

regimul comunitatii conventionale poate fi ales de viitorii soti sau de soti prin incheierea unei conventii matrimoniale. Clauzele unei comunitati conventionale pe care sotii le pot combina . 29-11-2011 Regimul comunitatii conventionale Reglementat de art 366 → 368 din noul Cod Civil . administra si dispune liber de bunurile sale proprii in conditiile legii.Gestiunea bunurilor proprii potrivit noului Cod Civil Potrivit art 342 fiecare sot poate folosi.

Comunitatea extinsa . art 367 lit d permite sotilor stipularea unor clauze conventionale vizand restrangerea comunitatii la bunurile sau datoriile anume determinate in conventia matrimoniala indiferent daca sunt dobandite ori dupa caz nascute inainte sau in timpul casatoriei cu exceptia obligatiilor prevazute la art 351 lit c. in tot ori in parte a bunurilor dobandite sau a datoriilor proprii nascute inainte ori dupa incheierea casatoriei cu exceptia bunurilor prevazute la art 340 literele b) si c) respectiv cu exceptia bunurilor de uz personal si a bunurilor destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti daca nu sunt elemente ale unui fond de comert ce face parte din comunitatea de bunuri. in caz de incetare sau de schimbare. fiind interzise acele clauze privind administrarea comuna a bunurilor proprii ale unuia dintre soti. De la aceasta regula de ordine publica nu sunt admise derogari pe cale conventionala intrucat s-ar ajunge la incalcarea principiului egalitatii dintre barbat si femeie. Trebuie mentionat ca administrarea conjuncta poate avea ca obiect numai bunurile ce fac parte din activul comunitar. In ceea ce priveste soarta bunurilor comune dupa dizolvarea regimului matrimonial sotii pot hotari inserarea in . Comunitatea restransa Daca sub imperiul reglementarii din Codul Familiei opinile exprimate sunt unanime in sensul ca nu se pot incheia conventii avand ca obiect suprimarea sau micsorarea comunitatii de bunuri sanctiunea fiind nulitatea absoluta. gestiunea sa. Clauze referitoare la compozitia comunitatii conventionale Sotii pot opta pt o comunitate de bunuri mai extinsa sau mai restransa decat cea legala. lichidarea si partajul sau. Clauze de modificare a gestiunii bunurilor Potrivit art 367 lit c) teza I . in caz de neintelegere. regimul matrimonial se lichideaza potrivit legii prin buna invoiala sau. o a treia problema importanta a oricarui regim matrimonial in special a acelora de tip comunitar vizeaza lichidarea si partajul comunitatii de bunuri fie ea legala sau conventionala. Conform art 320 teza I. Clauze privind lichidarea si partajul comunitatii Alaturi de stabilirea compozitiei patrimoniului fiecaruia dintre soti si de gestiunea bunurilor ce intra in structura activului comunitar. pe cale judiciara.in limitele permise de art 367 vizeaza compozitia comunitatii. potrivit art 367 lit (a) : conventia matrimoniala poate viza includerea in comunitate . in cuprinsul conventiei matrimoniale se poate stipula obligativitatea acordului ambilor soti pt incheierea anumitor acte de administrare. Adoptarea regimului matrimonial al comunitatii conventionale poate fi realizat nu doar la incheierea casatoriei ci si in timpul casatoriei in urma lichidarii regimului matrimonial anterior aplicat si la stabilirea masei bunurilor comune se va avea in vedere momentul inceperii aplicarii noului regim si nu data incheierii casatoriei. Lichidarea regimului matrimonial are loc dupa incetarea sau in unele cazuri odata cu incetarea acesteia si consta in evaluarea si impartirea bunurilor sotilor.

Efectele preciputului pot fi deduse din continutul art 333 alin 1) care prevede ca sotul beneficiar preia fara plata si inainte de partajul mostenirii bunurile enuntate in cuprinsul clauzei dupa care se va proceda la lichidarea efectiva a comunitatii de bunuri intre sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat. In privinta bunurilor ce pot face obiectul clauzei este evident ca aceasta clauza nu poate viza decat bunuri privite individual. ceea ce implica necesitatea individualizarii acestor bunuri sau cel putin precizarea criteriilor generice care sa permita identificarea lor. Preocupat ca prin mecanismul clauzei de preciput sa nu fie lezate interesele mostenitorilor rezervatari legiuitorul a prevazut expres ca aceasta clauza nu este supusa raportului donatilor ci doar reductiunii ori de cate ori se depaseste cotitatea disponibila in limita careia defunctul poate dispune in mod discretionar. exemplificativ clauzele putand fi configurate dupa cum urmeaza : . Modalitati privind lichidarea comunitatii conventionale Potrivit art 320 in caz de incetare sau de schimbare. Prin urmare atunci cand sotul supravietuitor vine in concurs cu mostenitorii a caror rezerva succesorala este incalcata. Preciputul prezinta un pronuntat caracter personal putand fi stipulat numai in favoarea sotului supravietuitor sau a unuia dintre soti daca va supravietui celuilalt. posibilitatea de a prelua unul sau mai multe bunuri comune cu titlu gratuit inaintea partajului. clauza de preciput este asimilata unei liberalitati. eveniment care ope legis (prin puterea legii) conduce la incetarea regimului comunitatii conventionale. Asadar normele juridice in materia lichidarii regimului matrimonial nu au caracter de ordine publica. Paleta de optiuni posibile este foarte larga. Clauza de preciput Este o conventie a sotilor care confera sotului supravietuitor sau unuia dintre soti daca va supravietui celuilalt. Clauza va fi activata si va produce efecte numai in caz de incetare a casatoriei prin decesul unuia dintre soti.cuprinsul conventiei matrimoniale a clauzei de preciput precum si o serie de modalitati privind lichidarea comunitatii conventionale. regimul matrimonial se lichideaza prin buna invoiala sau in caz de neintelegere pe cale judiciara. Preciputul nu poarta decat asupra activului net al comunitatii ceea ce inseamna ca el nu se executa decat dupa satisfacerea creantelor creditorilor comunitari.

Pt a preintampina producerea unor confuzii in cadrul patrimonilor lor.partajarea bunurilor comune in cote egale indiferent de contributia sotilor la dobandirea bunurilor comune. .unul dintre soti poate sa primeasca nuda proprietatea iar celalalt uzufructul . Regimul separatiei de bunuri este reglementat de art de la 360 la 365. in fapt constituie o reglementare a unui nou regim matrimonial respectiv regimul participarii la achizitii.precum si stabilirea unor cote inegale potrivit carora ar urma sa se partajeze bunurile comune. acesta este un regim matrimonial distinct si nu o modalitate de lichidare a regimului separatiei de bunuri. Daca partile nu au convenit altfel creanta de participare reprezinta jumatate din diferenta valorica dintre cele doua mase de achizitii si va fi datorata de sotul a carui masa de achizitii nete este mai mare putand fi platita in bani sau in natura. Separatia patrimonilor Separatia activului : potrivit art 360 fiecare dintre soti este proprietar exclusiv in privinta bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei precum si a celor ce le dobandeste in nume propriu dupa aceasta data. Acesta reprezinta o modalitate de reglementare a acestui nou regim matrimonial pe care o consideram cel putin discutabila avand in vedere faptul ca in toate sistemele de drept din care legiuitorul s-a inspirat in elaborarea noului Cod Civil. Temeiul regimului separatiei de bunuri il poate insa constitui si hotararea judecatoreasca prin care instanta la cererea unuia dintre soti pronunta separatia de bunuri atunci cand celalalt sot incheie acte ce pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei. . Regimul separatiei de bunuri In cadrul acestui regim fiecare dintre soti pastreaza administrarea independenta si proprietatea exclusiva asupra bunurilor sale putand dispune discretionar de acestea. ocupandu-se de menaj si de cresterea copiilor. Prin conventia matrimoniala partile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim in functie de masa bunurilor achizitionate de fiecare dintre soti in timpul casatoriei.. in baza careia se va calcula creanta de participare. El este un regim conventional in sensul ca izvorul sau este conventia matrimoniala. sotii sunt nevoiti ca in permanenta sa tina o evidenta stricta a bunurilor achizitionate si a datoriilor contractate. Insa separatia de bunuri este adesea indusa in special in privinta sotului care nu exercita o activitate profesionala. Un alt avantaj al regimului sepratiei este acela ca protejeaza sotii in cazul unui pasiv important. art 370 alin 1. Alin 2) al art 360. Regimul separatiei confera sotilor o independenta patrimoniala deplina.

Solutia legislativa instituita pentru preintampinarea acestor situatii este aceea a intocmirii de catre notarul public a unui inventar a bunurilor mobile proprii indiferent de modul lor de dobandire potrivit art 361 alin 1. Separatia pasivului : independenta patrimoniala a sotilor se manifesta si in privinta laturii pasive. Principiul independentei patrimoniale la nivelul laturii pasive comporta insa anumite limite. in principiu neexistand decat datorii personale ale fiecarui sot.La randul sau creanta de participare este reglementata incomplet si neclar in alineatul 2) al art 360 prevazandu-se ca daca partile nu au convenit altfel creanta de participare reprezinta jumatate din diferenta valorica dintre cele doua mase nete si va fi datorata de sotul a carui masa de achizitii nete este mai mare. respectiv in raporturile dintre soti si fata de creditorii fiecaruia dintre soti in scopul delimitarii bunurilor pe care acestia au dreptul sa le urmareasca. de unde rezulta ca in masura in care posesia este comuna se prezuma ca bunurile sunt in coproprietate aplicanduse prevederile art 633. Se instituie prezumtia potrivit careia in lipsa inventarului pana la proba contrara dreptul de proprietate apartine sotului posesor. Potrivit art 361 alin 2). In lipsa de conventie contrara fiecare dintre soti este tinut sa contribuie la cheltuielile casatoriei proportional cu mijloacele de care dispune potrivit art 325. Dovada bunurilor Necesitatea delimitarii patrimonilor sotilor ridica unele probleme de dovada in doua categorii de situatii. un inventar se poate intocmi si pt bunurile mobile dobandite in timpul separatiei de bunuri. Insa dovada contrara poate fi facuta prin orice mijloc de proba. Daca inventarul nu se intocmeste. conform alin 4) al art 361 pana la proba contrara se prezuma ca dreptul de proprietateexclusiva apartine sotului posesor. Potrivit alin 2) al art 364 sotii raspund solidar pt obligatiile asumate de oricare dintre ei pt acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor. astfel potrivit art 364 niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savarsite de celalalt sot. potrivita caruia daca bunul este stapanit in comun coproprietatea se prezuma pana la proba contrara. . Daca in privinta bunurilor imobile proprietatea este mai usor de dovedit. cotele-parti fiind prezumate egale potrivit art 634 alin 2. unele dificultati pot aparea in cazul bunurilor mobile corporale in conditiile in care comunitate de viata determina adesea o confuziune partiala a elementelor imobiliare din patrimonile sortilor si datorita faptului ca de multe ori problele scrise nu sunt pastrate. Pt opozabilitate fata de terti inventarul va fi anexat conventiei matrimoniale.

astfel sub rezerva de a-si indeplinii obligatiile privind contributia la cheltuielile casatoriei fiecare sot administreaza . dizolvarea juridica ar trebui sa implice o lichidare propriu-zisa. Modificarea regimului matrimonial . Astfel in baza acestor prevederi va fi efectuat partajul bunurilor pe care sotii le-au dobandit in indiviziune si tot dreptul comun al obligatiei va fi supus regimului juridic al creantelor existente intre soti.Aceasta prezumtie nu poate opera in cazul in care bunul a fost dobandit printr-un act juridic. etc. porivit art 322 valabilitatea oricaror acte juridice avand ca obiect dreptul asupra locuintei familiei sau bunurile ce mobileaza sau decoreaza aceasta locuinta este conditionata de exprimarea consimtamantului scris al celuilalt sot chiar si in ipoteza in care locuinta este proprietatea exclusiva a unuia dintre soti. Neexistand dispozitii speciale in materie. Principiul enuntat comporta insa o serie de limitari. De asemenea in conditiile art 316 daca unul dintre soti incheie acte de dispozitie care pun in pericol grav interesele familiei. compensatie . pe cale judiciara se poate limita dreptul sotului titular de-a dispune singur de anumite bunuri. principiul independentei patrimoniale fiind astfel limitat. Lichidarea regimului In conditiile in care patrimoniile celor doi soti sunt complet separate neexistand in principiu decat bunuri proprietate exclusiva. Gestiunea bunurilor Independenta sotilor se manifesta si in privinta gestiunii bunurilor. In principiu se aplica dispozitiile dreptului comun in functie de calificarea concreta pe care interventia unuia dintre soti o poate primi. respectiv imbogatirea fara justa cauza . O a doua categorie de limite survine in cazul imixtiunii unuia dintre soti in gestiunea bunurilor personale ale celuilalt. respectiv mandat expres sau tacit ori gestiune de afaceri. operatiunea de lichidare va fi guvernata de regulile dreptului comun privitoare la partaj in cazul bunurilor proprietate pe cote-parti. supus legii unei conditii de forma pt validitate ori unor cerinte de publicitate cand dreptul de proprietate exclusiva. Legiuitorul a prevazut expres in art 365 ca la incetarea regimului separatiei de bunuri fiecare dintre soti are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt pana la acoperirea integrala a datoriilor pe care le au unul fata de celalat. in cazul regimului separatiei. respectiv de coproprietate trebuie sa rezulta din inscrisul ce indeplineste formele cerute de lege. foloseste si dispune in mod discretionar de bunurile proprietate exclusiva.

. Modificarea conventionala a regimului matrimonial este prevazuta de art 369 din noul Cod Civil. noul Cod Civil permite modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei. Pt opozabilitatea fata de terti trebuie respectate conditiile de publicitate prevazute de art 334 si 335. Conditii de fond Modificarea directa a regimului matrimonial presupune incheierea unei conventii matrimoniale prin care fie se inlocuieste regimul matrimonial sub imperiul caruia sotii s-au casatorit. Este necesar sa se faca distinctie intre modificarea conventiei matrimoniale inainte de casatorie si modificarea regimului matrimonial in timpul casatoriei. fie dupa caz sotii aduc anumite modificari in cadrul aceluiasi regim matrimonial. Art 369 prevede posibilitatea modificarii regimului matrimonial dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei. Aceasta este o modificare conventionala. imperativ si imutabil. respectiv inscris autentificat la notarul public si consimtamantul partilor. autoritatii parintesti sau devolutiunii(transmiterea mostenirii) succesorale legale.Spre deosebire de Codul Familei care instituie un regim matrimonial unic . Conventia matrimoniala prin care se modifica regimul matrimonial trebuie sa indeplineasca conditiile generale de validitate ale contractelor precum si unele conditii speciale. Conditii de forma Este ceruta ad validitatem forma autentica notariala ca si pt incheierea conventiei matrimoniale. daca prin actele incheiate celalalt sot pune in pericol interesele patrimoniale ale familiei. Astfel potrivit art 369 conventia matrimoniala poate fi modificata inainte de incheierea casatoriei cu respectarea conditiilor prevazute la art 330. sub sanctiunea nulitatii absolute de la dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales decat in cazurile anume prevazute de lege. Noul Cod Civil instituie conditia speciala ca de la data incheierii casatoriei sa fi trecut cel putin un an. modificarea judiciara are in vedere trecerea pe cale judiciara de la regimul comunitatii de bunuri la regimul separtiei de bunuri la cerea unuia dintre soti. Modificarea conventiei matrimoniale inainte de casatorie poate sa aiba ca obiect inlocuirea regimului matrimonial initial ales de soti sau doar anumite modificari in cadrul aceluiasi regim matrimonial. Potrivit art 322 prin conventia matrimoniala nu se poate deroga. De asemenea conventia matrimoniala nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti.

iar sotilor li se aplica regimul matrimonial prevazut la art 370→ 365. separatia de bunuri pronuntata de catre instanta face ca regimul matrimonial anterior sa inceteze. modificarea regimului matrimonial este supus masurilor de publicitate. Masura trecerii la separatia de bunuri este definitiva nefiind prevazuta posibiliatea ca sotii sa ceara instantei modificarea ulterioara a masurii. Ei pot invoca oricand pe cale de exceptie inopozabilitatea modificarii sau lichidarii facute in frauda intereselor lor. Potrivit art 370 alin 1) daca regimul matrimonial al sotilor este cel al comunitatii legale sau conventionale. despre modificarea conventiei se face mentiune in actul de casatorie si in Registrul comertului daca unul din soti este comerciant. cu exceptia cazului in care instanta dispune ca aceste efecte sa li se aplice chiar de la data separatiei in fapt. Potrivit alin 2) a art 70 instanta va face aplicarea dispozitiilor art 357 cea ce insemna ca instituirea judiciara a separatiei de bunuri este lichidata de comunitatea de bunuri. Intre soti efectele separatiei se produc retroactiv nu de la data hotararii judecatoresti ci de la data formularii cererii. Efectele dintre soti potrivit art 371. fata de terti efectele se produc de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate. in plus pt a fi opozabila tertilor este necesar ca prin modificarea regimului matrimonial sotii sa nu fi urmarit fraudarea intereselor tertilor. instanta la cererea unuia dintre soti poate pronunta separatia de bunuri atunci cand celalalt sot incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei. Modificarea judiciara a regimului comunitatii de bunuri. In acest sens creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula actiune revocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinite formalitatile de publicitate sau dupa caz de cand au luat cunostinta de acesta imprejurare pe alta cale. Notiunea de interese patrimoniale ale familiei este un fapt al carui continut se determina de instanta de judecata de la caz la caz. Efectele fata de terti Potrivit art 372 alin 1 creditorii sotilor nu pot cere separatia de bunuri dar pot interveni in cauza.Conditii pt opozabilitatea fata de terti Pt opozabilitate fata de acestia. Efectele modificarilor conventionale a regimului matrimonial Intre soti modificarea produce efecte de la data incheirii conventiei in forma autentica notariala. Dreptul de-a cere separatia de bunuri este un drept personal al . De asemenea ea trebuie sa fie inscrisa in Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale.

Hotararea judecatoreasca prin care s-a instituit regimul separatiei de bunuri nu poate fi opusa tertilor decat daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute la art 344 sau daca tertii au cunoscut-o pe alta cale. . In masura in care tertii au fost prejudiciati prin instituirea regimului separatiei de bunuri ei au la indemana actiunea revocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinte formalitatile de publicitate sau dupa caz. Ei pot pe cale de exceptie sa invoce oricand inopozabilitatea noului regim al separatiei de bunuri respectiv inopozabilitatea lichidarii regimului comunitatii de bunuri daca dovedesc ca schimbarea sau lichidarea judridica a regimului matrimonial s-a facut in frauda intereselor lor. data la care au luat cunostinta mai inainte de hotararea judecatoreasca prin care s-a instituit separatia de bunuri.sotilor. dat fiind si caracterul motivelor ce pot justitifica o asemenea masura. De asemenea separatia de bunuri instituita prin hotarare judecatoreasca nu poate fi opusa tertilor cu privire la actele incheiate cu oricare dintre soti inainte de modificarea judiciara a regimului matrimonial. respectiv interesele familiei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->