Bateria de evaluare Kaufman pentru copii (K-ABC)

Student: Molnar Kinga- Eniko Anul III, Sem II Psihopedagoie speciala

Istoric, calitati si limite

Bateria de evaluare Kaufman pentru copii, elaborata de Kaufman siKaufman in 1983, inca de la aparitie a fost subiectul a numeroase cercetari, si deasemenea, a fost folosita pe scala larga in scoli si clinici. Intr-o cercetare efectuata inrindul psihologilor scolari in 1987, s-a constatat ca ea se situeaza pe locul doi in preferintele acestora, dupa WISC, dar inaintea testului Binet-Simon, si a Stanford-BinetIV. K-ABC (Kaufman Assessment Battery for Children) a fost in anii 80 subiectul unor controverse intre psihologi, controverse atestate de articolele cu puternica tenta pro sicontra aparute intr-un numar din Journal of Special Educationdin 1984 dedicat specialacestui test. Faptul ca bateria Kaufman prezinta multe aspecte care o recomanda caexcelent instrument clinic este evident din fundamentarea sa teoretica, calitatile psiho metrice, modul de administrare si selectia sarcinilor pe care le contine.Scalele de inteligenta sau procesare mentala deriva din teoriileneuropsihologice ale procesarii informatiei, ce se bazeaza pe paradigma specializariicerebrale a lui Sperry si pe cercetarile de neurologie a lui Luria. Scalele de procesariseparate se centreaza pe procesele folosite pentru a rezolva o probleme (liniare, analitice,secventiale, atribuite emisferei stingi versus holistice, gestaltiste, simultane, atribuiteemisferei drepte. Majoritatea celorlalte teste, cum ar fi WISC-R, se ocupa in special de continutul itemilor (verbali sau non-verbali). Centrarea pe procese, sau pe cum serezolva o problema, reprezinta o asa-numita abordare orientata pe actiune ce faciliteaza interventia clinica terapeutica sau de remediere (Reynolds si Kamphaus, 1990)

Scalele de procesari mentale din K-ABC sunt predominant non-verbale.Acestlucru reflecta decizia deliberata a autorilor testului de a accentua posibilitatea de a evalua grupuri minoritare, copii bilingvi, indivizi cu dificultati de limbaj si copii cu dificultati de invatare, adica toate categoriile care pot avea performanta slaba la itemi verbali datoritaslabelor lor cunostinte, si nu a slabei lor inteligente. Itemi verbali sau care se refera lafapte (factuali) sint de asemenea inclusi in K-ABC, dar ca scale separate, de cunostinte, pentru a facilita evaluarea dizabilitatilor de invatare, precum si pentru a estima corectfunctionarea intelectuala a minoritatilor culturale sau etnice. Din punct de vedere psihometric, K-ABC a fost considerat de Anastasi in1988 ca fiind o baterie de evaluare cognitiva inovativa, a carei realizare indeplineste celemai inalte standarde de calitate tehnica. De asemenea, testul are si alte trasaturi care ilfac foarte util din punct de vedere clinic de exemplu includerea invatarii unor itemi pentru a te asigura ca fiecare copil intelege ce are de facut intr-o sarcina anume; un setvariabil de sarcini bazat pe nivelul de dezvoltare intelectuala a fiecarui copil si folosireafotografiilor in citeva sarcini, pentru ca stimulii sa fie suficient de realisti pentru adeclansa raspunsuri clinice ( Reynolds si Kamphaus, 1990). Printre punctele slabe ale testului mentionam ca acesta include o capacitateredusa a citorva subteste de a acoperi nivelul copiilor foarte mici sau retardati; ocapacitate redusa de a depista copiii supradotati cu virste peste 10 ani; aspectul discutabildaca abilitatile si cunostintele pot fi impartite net in componente separate; precum sidaca scalele de Procesari mentale intr-adevar masoara procesele respective, sau alte seturide componente precum memoria semantica si rationamentul non-verbal.

PREZENTAREA SCALEI K-ABC

Scalele K-ABC se impart dupa cum urmeaza ( dupa Reynolds si Kaphaus,1990): Scale Globale care se impart in:Procesare secventialaProcesare simultanaComponentele Procesarii Mentale Cunostinte Subtestele Procesarilor Mentale, ce cuprind:Miscarile miinilor Inchiderea formei (gestaltului)Memoria numerelor TriunghiuriOrdinea cuvintelor Analogii cu matriciMemorie spatialaSerii de fotografii Subtestele de Cunostinte cuprind:Fete si LocuriAritmeticaProverbeCitire/DecodareCitire/IntelegereProcesarea Secventiala include subtestele: Miscarile miinilor, Memorianumerelor si Ordinea cuvintelor.Procesarea Simultana include subtestele: Inchiderea formei, Triunghiuri,Analogiile matricilor, Memorie spatiala si Serii de fotografii.In continuare voi prezenta citeva mentiuni privind aplicarea K-ABC la unelecategorii speciale de copii.

APLICAREA SCALEI K-ABC LA COPIII CU CES

1. Folosirea K-ABC in cazul copiilor cu retard mental Inca de la inceputurile testarii psihologice, se considera ca un test trebuie, in primul rind, sa faca diferentierea intre un copil normal si unul cu retard mental (veziBinet-Simon).Cele mai scazute performante sint obtinute de catre copiii cu retard mintal laMemoria numerelor, Ordinea cuvintelor si Analogiile matricilor dintre subtestelede procesari mentale, iar dintre subtestele de cunostint e la Citire/Decodare siCitire/Intelegere. Testul insa are limitele sal e, nefiind un instrument sensibil dediagnosticare a retardului mental pentru copiii in jur de 5 ani, comparativ cu testulStanford-Binet IV. El devine sensibil pentru virsta de 7-8 ani. De asemenea, testul nu esteadecvat in cazul unui retard foarte profund sau foarte usor, ci doar in cazul unuia moderat( Reynolds si Kamphaus, 1990).

2. Folosirea K-ABC in cazul copiilor cu dificultati de invatare In acest caz, rezultatele copiilor sint in general mai bune la scala ProcesareSimultana decit la cea de Procesare Secventiala (la fel cum la WISCR performanta estemai buna la Scala de Performanta decit la cea Verbala). Dintre subtestele de procesarimentale, cele mai slabe performante sint obtinute, de obicei, la Analogiile matricilor,Miscarile miinilor si Memoria numerelor, iar dintre subtestele de cunostinte laCitire/Intelegere si Citire/Decodare. De asemenea, se observa ca scoruril e lasubtestele de procesari mentale sint mai ridicate decit cele la subtestele de cunostinte. S-aobservat ca I.Q. obtinut pentru subtestele de cunostinte este in general de 67,7, si estefoarte similar cu cel obtinut de acesta categorie de copii la scala Verbala din WISC-R (I.Q.=68,1). Ca urmare, I.Q.-ul obtinut la subtestele de procesari mentale s-a gasit a fi, ingeneral, de 82,9 comparativ cu I.Q.-ul total al testului, de 76,7.Printre limitele testului, se considera ca subtestele de cunostinte, nu sint tocmaiadecvate in cazul copiilor cu dificultati de invatare, itemii neacoperind cerintele dincurricula scolara, fiind necesara si luarea in considerare a scrisului sau calc ulelor matematice ( Reynolds si Kamphaus, 1990).

3. Folosirea K-ABC in cazul copiilor cu probleme emotionale Un studiu facut de Pommer in 1986 a evidentiat o semnificativa diferenta intre performantele la Procesare Secventiala (media fiind de 89,5) si Procesare Simultana(media de 82,5), la copiii cu tulburari emotionale. De asemenea, copiii impulsivi prezintain general o performanta mai slaba la scorul total, dar cel mai semnificativ deficit il au laProcesare Simultana. Acelasi pattern se observa si la copiii autisti. Toate aceste dateevidentiaza ca acesti copii cu probleme comportamentale si emotionale fac fata itemilor din subtestele secventiale, dar in nu si celor din subtestele simultane, care necesita maimulta atentie si concentrare (Reynolds si Kamphaus, 1990). 4. Folosirea K-ABC in cazul copiilor cu deficit auditiv S-a constatat ca aplicarea scalei Nonverbale a K-ABC folosindu-se pantomimasau limbajul semnelor pentru explicarea instructiunilor este foarte adecvata, scorurileobtinute de acesti copii fiind similare cu ale celor fara deficit auditiv. Intre cele douametode nu s-au observat diferente. Scala Nonverbala consista din subtestele: Miscarilemiinilor, Inchiderea formei, Memoria numerelor, Triunghiuri, Analog iile matricilor,Memorie Spatiala, Serii de fotografii si Fete si Locuri ( Reynolds si Kamphaus, 1990).

FORMELE SCURTE ALE SCALEI K-ABC Applegate si Kaufman au elaborat in 1988 forme scurte ale testului, care pot fiutile atunci cind este necesara evaluarea proceselor mentale si a nivelului de cunostinte intimp foarte scurt. Aceste forme se folosesc de exemplu in depistarea prescolari lor supradotati, in scopuri de cercetare sau pentru unele situatii ce pot apare in clinica sau inmediul educational. Aceste forme scurte nu pot inlocui evaluarea completa data de bateria initiala, dar sint un bun instrument de estimare. Au fost elaborate forme scurte pentru copiii intre 4 si 12 ani, aceste forme fiind urmatoarele:Diada Procesarilor Mentale: Triunghiuri si Ordinea cuvintelor Triada Procesarilor Mentale: Triunghiuri, Ordinea cuvintelor si Analogii lematricilor Tetrada Procesarilor Mentale: Miscarile miinilor, Triunghiuri, Ordinea cuvintelor si Analogiile matricilor Diada Cunostintelor: Proverbe, Citire/Decodare Autorii recomanda folosirea Triadei sau Tetradei Procesarilor Mentale impreunacu Diada Cunostintelor. Este important de retinut ca atunci cind se folosesc aceste formescurte, in raportarea rezultatelor se foloseste cuvintul Estimare (Reynolds si Kamphaus,1990)