P. 1
Caiet de Sarcinidn5a

Caiet de Sarcinidn5a

|Views: 3|Likes:
Published by cornelini

More info:

Published by: cornelini on Jun 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/11/2012

pdf

text

original

CAIET DE SARCINI FUNDATII DE BALAST SI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

1

CUPRINS

CAP.I. GENERALITATI Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Art.2. Prevederi generale CAP.II. MATERIALE Art.3. Agregate naturale Art.4. Apa Art.5. Controlul calitatii balastului sau a balastului optimal CAP.III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art.6. Caracteristicile optime de compactare Art.7. Caracteristicile efective de compactare CAP.IV. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art.8. Masuri preliminare Art.9. Experimentarea punerii in opera a balastului Art.10. Punerea in opera a balastului Art.11. Controlul calitatii compactarii balastului CAP.V. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art.12. Elemente geometrice Art.13. Conditii de compactare Art.14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundare CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR Art.15. Receptia pe faza de executie Art.16. Receptia preliminara, la terminarea lucrarii Art.17. Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA

2

CAPITOLUL I

GENERALITATI
Art.1. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor din fundatie de balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400. Art.2. Prevederi generale 2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intrunul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform preverilor STAS 6400, intre 15 si 30 cm. 2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea « Beneficiarului », verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, « Beneficiarul » va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL II

MATERIALE
Art.3. Agregate naturale 3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 3.3. In conformitate cu preverile SR 662, pct. 2.3.4.2. balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

3

Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in tabelul 2. in mm 0.5. 25-63. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp. 8-16.Tabel 1. Caracteristici Conditii de admisibilitate Amestec Fundatii Completarea optim rutiere sistemului rutier la inghet-dezghet (strat de forma) 0-63 0-63 0-63 Metode de verificare conform Sort Continut de fractiuni Sub 0. fie direct din balast.7. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete. 3. pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia.4. 3. daca indeplineste conditiile din tabelul 1. pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului.6.02 Inferioara 0-63 Superioara 3 10 22 38 50 75 100 0 0. Tabel 2. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel : • Intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor . Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8.. 16-25.2 4 1 12 4 28 8 35 25 60 63 100 3.02 mm Sub 0. Domeniu de granulozitate Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dim de . in depozite intermediare.2 mm 0-1 mm 0-4 mm 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un) minim Echivalent de nisip (EN) minim Uzura cu masina tip Los Angeles (LA)% maxim STAS 1913/5 max 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30 max 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50 max 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50 STAS 4606 STAS 730 3. • Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.. 4 .

Actiunea. dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. Art.5.9. 3. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat.8. dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. de 500 tone.3. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise. prin laboratorul sau. Neomogenitatea balastului Frecventa minima La aprovizionare La fiecare lot aprovizionat O proba la fiecare lot aprovizonat. pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort) La locul de punere in opera STAS 4606 STAS 730 Metoda de determinare conform - 2 3 Umiditate - O proba pe schimb (si sort) inainte de inceperea lucrarilor si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice STAS 4606 4 Rezistenta la uzura cu masina tip Los Angeles (LA) O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone - STAS 730 5 . In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse. in conformitatea cu prevederile cuprinse in tabelul 3. Echivalentul de nisip. Art. granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1. procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica 1 Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Determinarea granulometrica. Controlul calitatii balastului sau a balastului amestec optimal inainte de realizarea stratului de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor.10. 3.4. aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. Apa Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse. Tabel 3. aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

= d . exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare gc. f . gc. Prin incercarea Proctor modificata.2.7.CAPITOLUL III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art.6. = greutatea volumica in stare uscata.8. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume : du ef = greutatea volumica. sau de strat de forma. Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie. maxima exprimata in g/cm3 Wopt P. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului amestec optimal.e.3. 8. × 100 du max . efectiva. CAPITOLUL IV PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Art.2. 8. in stare uscata. = umiditatea optima de compactare. Caracteristicile efective de compactare 7.M. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece dupa receptionarea lucrarilor de terasamente. drenuri 6 . exprimata in g/cm3 W ef = umiditatea efectiva de compactare. Art.1.u. PM 7.13. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.1. in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii : drenuri transversale de acostament. conform STAS 1913/13 se stabileste : du max. exprimata in %. Masuri preliminare 8.P.M.

Experimentarea are ca scop stabilirea. Antreprenorul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3. precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. 8. va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. in functie de 7 . in unitatea de timp. pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare. pentrur realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta.10. Art. acestea fiind consemnate in registrul de santier. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate.1. Punerea in opera a balastului sau a balastului amestec optimal 10. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu.2. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului. • Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare – Q/S Q = volumul de balast pus in opera. dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului e compactare folosit. la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor desupra terenului. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal intr-unul sau mai multe straturi. 8. S = suprafata compactata in intervalul de timp dat. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. Experimentarea punerii in opera a balastului sau a balastului amestec optimal. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator.9. 9. exprimat in m2.4. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. Inainte de inceperea lucrarilor. Art. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului. Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna in registrul de santier. de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita. in conditii de executie curenta pe santier.5. precum si reglarea utilajelor de raspandire. in tandem. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast.3. exprimat in mc . In cazul folosirii de utilaje de acelasi tip. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume : • Grosimea maxima a stratului de balast pus in opera . 9.1. se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele. 9.40 m (dublul latimii utilajului de compactare).longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut.

1. Crt. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Asternerea si nivelarea se face la sablon. 10.grosimea prevazuta in proiect si de grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental.4.5 m Metode de verificare conform STAS 1913/13 STAS 4606 STAS 1913/15 STAS 12288 Normativ CD 31 3 4 5 6 8 . pentru verificarea compactarii.7. care se verifica Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie Frecvente minime la locul de punere in opera Zilnic. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.6. conform pct. procedeul de verificare sau caracteristica. Nr. 10. dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie Minim 3 probe la o suprafata de 2.5. viteza utilajelor de compactare. 10.11. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor. astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente. 10. 10.000 mp de strat In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7. se corecteaza cu materiale de aport si se recompacteaza. Este interzisa folosirea balastului inghetat. Controlul calitatii compactarii balastului sau a balastului amestec optimal 11. se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. 8. Tabel 4. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. sau care raman dupa compactare. incercarile si determinarile aratate in tabelul 4. 10.000mp si minim 5 puncte pentru suprafete>2. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. Art.3. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. In timpul executiei stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se vor face.3.000mp de strat Zilnic Zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete<2. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. 1 2 Determinarea. respectandu-se componenta atelierului. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.2.

cu care se strapunge stratul. densitate. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. fata de cotele din proiect pot fi de ±10 mm. indicativ CD 31. • caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate. 11.4. Abaterea limita la latime va fi de ±5 cm.12.3.pentru drumurile din clasele tehnice I. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20mm.13. 12. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat : • compozitia granulometrica a balastului utilizat . minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 : . densitate maxima uscata) .1. 12. CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate.II si III : 9 .2.5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta. • caracteristicile optime de compactare. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima. Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast.In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast. aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. Elemente geometrice 12. prevazuta in proiect. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art.2. Conditii de compactare Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a imbracamintii sub care se executa. Art. la fiecare 200 m de strat executat. 12. Denivelarile admisibile sunt cu ±0. capacitate portanta). Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta in proiect. conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

00 m lungime astfel : 10 .pentru drumurile din clasele tehnice IV si V : • 98%. a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) si a valorii coeficientului de variatie (CV). praf Argila prafoasa. in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III . STAS 12. la nivelul superior al stratului de fundatie. • 95%. Art. in cel putin 93% din punctele de masurare . praf argila nisipoasa. Tabel 5. Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman efectuate in scopul calitatii executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie. in cel putin 95% din punctele de masurare . . valoarea coeficientului de variatie este sub 35%. in toate punctele de masurare.253 nisip argilos argilos – nisipos. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31). Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD31. Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca.• 100%. Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal h(cm) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Valorile deflexiunii admisibile Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Strat de forma Pamanturi de tipul (conform STAS 1243) Conform Nisip prafos. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3. • 98%. Praf nisipos. (P3) argilos (P4) argila prafoasa nisipoasa(P5) 185 323 371 411 163 144 129 118 109 101 95 89 284 252 226 206 190 176 165 156 327 290 261 238 219 204 190 179 366 325 292 266 245 227 213 201 Nota : Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din SR 662 si STAS 6400.14.

0 cm. aprobat cu HG 273/94.• In profil longitudinal. masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de ±2. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art.5. 16. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. Art. 17. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. 12.15. CAPITOLUL VI RECEPTIA LUCRARILOR Art. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volumul 4/1996. • In profil transversal. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari de drum. verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de ±1. 11. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si de caietul de sarcini. Art. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. 13 si 14. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta stabilita in proiect se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii.0 cm . precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie « Proces verbal » in registrul de lucrari ascunse. 11 .

reparare si exploatare a drumurilor si podurilor. ACTE NORMATIVE Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. SR 662 STAS 730 STANDARDE Lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide Ordin comun MT/MI nr. Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.2000 NGPM/1996 NSPM nr. Incercarea Proctor Teren de fundare.08.ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I. Determinarea caracteristicilor de compactare. Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu dispozitivul de con si nisip STAS 1913/1 STAS 1913/5 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 STAS 6400 STAS 12288 12 . Metode de incercare. 79/1998 Ordin MI nr. 116/1999 II. Agregate naturale de balastiera.CD 31 REGLEMENTARI TEHNICE III. Teren de fundare. Conditii tehnice generale de calitate. 775/1998 Ordin AND nr. Determinarea umiditatii. Determinarea granulozitatii. Teren de fundare. Lucrari de drumuri. Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. 20. Straturi de baza si de fundatie. Metode de incercare. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. Determinarea greutatii volumice pe teren. Teren de fundare.

CAIET DE SARCINI FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI/SAU DE PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 13 .

9. 2. V.II. Agregate naturale Art. 1. Caracteristicile optime de compactare Art. Executia straturilor de fundatie a. 10. Obiect si domeniu de aplicare Art. 3. Receptia finala ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINTA 14 . Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatii CAP. Receptia finala. RECEPTIA LUCRARILOR Art. Caracteristicile efective de compactare CAP. Fundatii din piatra sparta amestec optimal Art. 13. 17. 8. GENERALITATI Art. MATERIALE Art. 11. Elemente geometrice Art. 14. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast b. Conditii de compactare Art. 12. Receptia pe faze de executie Art.I. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. 6.VI. Apa Art. Masuri preliminare Art.CUPRINS CAP.IV. 7. 4. III. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie CAP. Prevederi generale CAP. CONDITII TEHNICE. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art. 5. Experimentarea executiei straturilor de fundatie Art. la terminarea lucrarilor Art. 15. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE Art. 16. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie CAP.

2. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului. 2. Prevederi generale 2.6.5. 2. stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare. substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare. 15 .2. 2. El cuprinde conditiile tehnice prevazute in SR 667 si SR 662 care trebuie sa fie indeplinite de materialele folosite si in STAS 6400 de stratul de piatra executat. conform prevederilor STAS 6400. la cererea proiectantului. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast. un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm. 1. se realizeaza in doua straturi. 2.CAPITOLULI GENERALITI Art. acesta preia si functia de substrat drenant. asa cum prevede la pct.1. Art. Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor. asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0/63 se realizeaza intrun singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect.3.. 2. 2. verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. iar acesta este constituit din pamanturi coezive. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini.4. proiectantul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei. Antreprenorul este obligat sa efectueze. Fundatia din piatra sparta 40/80.

3. piatra sparta 40/80 mm in stratul superior. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1. Agregate naturale 3.1. b) Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0/63 mm: nisip 0/4 mm pentru realizarea substratului. nisip grauntos sau savura 0/8 mm ca material de protectie. 3.2. pentru substratul drenant.continut de fractiuni sub 0.02 mm. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: a) Pentru fundatie din piatra sparta mare. NISIP – conditii de admisibilitate conform SR 662. Tabelul 1. lemn.continut de fractiuni sub 0.3. split 16/25 mm pentru impanarea stratului superior. 5d15p<d15f<5d35p max .C A P I T O L U L II MATERIALE Art. CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE PENTRU: STRAT IZOLANT 0/4 STRAT DE PROTECTIE 4/8 5 16 Sort (ochiuri patrate) Granulozitate: . %. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. adica nealterabile la aer. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile. %. carbune.1 mm. resturi vegetale) sau elemente alterate. apa sau inghet. 3. 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant. 40/80: balast 0/63 mm in stratul inferior. piatra sparta amestec optimal 0/63 mm. in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0/63 mm. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeaza cand stratul superior este de macadam sau de beton de ciment. 14 max .

min Echivalent de nisip (EN). 6x10-3 - BALAST – conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662. max. max. Forma granulelor: . max Uzura cu masina Los Angeles. max. Tabelul 2. moi. %. %. - 6 17 . %. cm/s.coeficient de forma. %. %.02 mm . Tabelul 3.sub 0. max. Uzura cu masina tip Los Angeles CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/63 3 100 Conform figurii 1 15 30 50 PIATRA SPARTA – conditii de admisibilitate conform 667. min.trec prin ciurul inferior (dmin). %. . 5 - 5 10 10 5 10 10 5 10 - 1 - 35 1 3 3 30 35 1 35 1 Nu este cazul Corespunzator clasei rocii conform tab. Coeficient de impuritati: . min. 2 si 3 din SR 667 3 Nu este cazul Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri.. max: .1 mm. poroase si vacuolare. %. CARACTERISTICI Sort (ochiuri patrate) Continut de fractiuni. max. max.corpuri straine.raman pe ciurul superior (dmax).0…63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un). SORT CARACTERISTICA SAVURA PIATRA SPARTA MARE CONDITII DE ADMISIBILITATE 8/16 16/25 25/40 40/63 63/80 PIATRA SPARTA 0/8 Continut de granule: .fractiuni sub 0.conditii de filtru invers Coeficient de permeabilitate (K). friabile. . Continut de granule alterate. max. %. %.

mm 10 100 Figura 1 .sub 0. Amestecul pe santier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu predozator cu patru compartimente. 16/25. 8/16.2 mm .Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.00 60.16…40 mm .sub 0.00 0.4.Zona granulometrica prescrisa pentru balastul din stratul inferior de fundatie 3. Tabelul 4. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0/8.02 mm . CARACTERISTICI SORT Continut de fractiuni.1 1 Site cu ochiuri patrate. daca indeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform tabelului 5 si figurii 2.00 50.00 20.00 40.25…63 mm Granulozitate Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN).mm (d=0.0…8 mm . max: . %.2 30 18 . min.00 70. CONDITII DE ADMISIBILITATE 0/40 0/63 3 3 3…14 2…14 42…65 35…55 20…40 20…40 Sa se inscrie intre limitele din tabelul 5 si conform fig.00 80.01 treceri % de masa 0. fie direct de la concasare.00 0.00 30. PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Conditii de admisibilitate.80F ) 100.00 90. 25/40 si 40/63.00 10.

In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare. Art. Controlul calitatii agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundatie Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6. dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor. 5. Depozitarea se va face pe platforme amenajate. granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 5.9.6. Tabelul 5. separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere. continutul de granule alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate in tabelul 3 (pentru piatra sparta). Art. max Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4). 3. DOMENIU DE LIMITA GRANULOZITATE Inferior 0…40 Superior Inferior 0…63 Superior TRECERI IN % DIN GREUTATE PRIN SITELE SAU CIURURILE CU DIMENSIUNI DE …IN MM 0. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. 4. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii. acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. 19 .Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %. 3. Apa Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse.1 0. 5 cicluri.7. impurificare sau amestecare.5. % max. 3. 3. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6.8. intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul santierului. agregatele trebuie ferite de impurificari. 3.02 0. 3 pentru piatra sparta mare 40/63 PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate. 30 6 pentru split.2 1 4 8 16 25 40 63 0 2 3 12 28 42 60 75 90 3 10 14 30 50 65 80 90 100 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100 Conditii de admisibilitate privind coeficientul de forma.

argila bucati . 5 cicluri Rezistenta la sfaramare prin compresiune la piatra sparta in stare saturata la presiune normala Uzura cu masina tip Los Angeles FRECVENTA MINIMA LA APROVIZIONARE LA LOCUL DE PUNERE IN OPERA Ori de cate ori apar factori de impurificare METODE DE DETERMINARE CONF. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. Prin incercarea Proctor modificata. 6. conform STAS 1913/13 se stabileste: 20 . moi.argila aderenta . 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa O proba la max. poroase si vacuolare Granulozitatea sorturilor Forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastiera) Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4).Tabelul 6. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: . 500 to pentru fiecare sort si sursa - STAS 4606 SR 667 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 730 - STAS 4606 - STAS 730 - STAS 730 C A P I T O L U L III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Art. friabile. ACTIUNEA. 500 to pentru fiecare sort si sursa O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa O proba la max. La fiecare lot aprovizionat In cazul in care se observa prezenta lor O proba la max.continut de carbune Continutul de granule alterate. 500 mc pentru fiecare sort si sursa O proba la max. Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Art. exprimata in % Art. Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast de min.2.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma. 10 cm sau fundatie 21 .du max. gc.M. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. 13. – greutate volumica in stare uscata maxima exprimata in g/cm3 Wopt P. de a se delimita tronsoanele de drum in lucru.1. 7. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele. in orice punct al traseului. Masuri preliminare 8. Experimentarea executiei straturilor de fundatie 9. 9. cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu. se va asigura inprealabil posibilitatea evacuarii apelor in afara suprafetei de lucru. exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare. x100 7. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: duef – greutatea volumica in stare uscata efectiva. – umiditatea optima de compactare. functie de sursa folosita. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostament.5. 8. in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.1.M. gc = du ef du max P . 8. Caracteristicile efective de compactare 7.3. P. exprimata in g/cm3 Wef – umiditatea efectiva de compactare.4. la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor. 8. 8. Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie. 8.2. M . acestea fiind consemnate in registrul de santier. drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea – precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. C A P I T O L U L IV REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Art.

iar alte pietre cu dimensiunea de cca. experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min. In toate cazurile. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80. pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini. stabilite de comun acord. fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari. cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect. in conditii de executie curenta pe santier. se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare. dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit. compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii. dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16/25. Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta. cu cele mai bune rezultate. dupa cum este cazul. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: Grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier. Fundatii din piatra sparta mare 63/80 pe un strat de balast a. a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63/80 si in continuare a numarului minim de treceri. 30 m cu latimea de cel putin 3. exprimata in mp. exprimat in mc. va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor. Partea din tronsonul executat.4. 9. zi. Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare.50 m (dublul latimii utilajului de compactare). S – suprafata compactata in intervalul de timp dat. Art. 9.2. Experimentarea are ca scop stabilirea. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip. pana la obtinerea inclestarii optime. Executia straturilor de fundatie A. Intensitatea de compactare = Q/S Q – volumul materialului pus in opera. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63/80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare. in unitatea de timp (ore. a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia. efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren. 9. 40 mm aruncate in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate.5. suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza. schimb). pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta. Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa. Executia stratului inferior din balast 22 . Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta proiectantului. 10. Conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului).din piatra sparta amestec optimal 0/63. daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspandire. 9.3. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut.

piatra sparta se impaneaza cu split 16/25.2. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. 10. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. 23 . realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma.11.1. cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect pentru stratul de fundatie. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tanand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.5. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie. Stropirea va fi uniforma. nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare. se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. B. care . Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul. compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 to dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. se niveleaza si apoi se compacteaza din nou. cu savura 0/8 sau cu nisip. 10.6. Executia stratului superior din piatra sparta mare 63/80 10. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL 10.4. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. 10. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor. Pe terasamentele receptionate.3. care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare. In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental. 10. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza. 8. va fi umezit. conform pct. respectandu-se componenta atelierului. 10. Este interzisa de asemenea asternerea balastului. avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm. Pana la asternerea stratului imediat superior.7.10.9. b. Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon. Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast inghetat. numai dupa receptia stratului inferior de balast. stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat. evitandu-se supraumezirea locala. astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente. 10. prealabil asternerii. 10.3. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. 10. viteza de compactare.8.10. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau care raman dupa compactare. Asternerea si nivelarea se vor face la sablon. se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). Pana la inclestarea pietrei sparte. Piatra sparta mare se asterne. 10. se va executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm. pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.12. intr-un singur strat. Dupa terminarea cilindarii.

corespunzatoare umiditatii optime de compactare. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental.2. astfel ca acesta sa fie permanent incadrat de acostamente.Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabilieste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire uniforma evitandu-se supraumezirea locala. 10. viteza de deplasare a utilajelor de compactare. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63/80. capacitate portanta). 24 . se completeaza cu acelasi tip de material. 10. 10. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie.17. cu frecventa mentionata in acelasi tabel. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatie 11. 10.caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima.15.compozitia granulometrica a agregatelor. . indicativ CD 31. 10. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizor-finisor de asfalt. asigurandu-se totodata si masurile de evacuare a apelor conform pct.13. pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata. 11. Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal.1. Art. 11. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.16. Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect. se vor face verificarile si determinarile aratate in tabelul 7. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate. pe toata grosimea stratului. Pe substratul de nisip realizat.caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei. 8.3. respectandu-se componenta atelierului. Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din piatra sparta mare sau din piatra sparta amestec optimal se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. . cu o eventuala completare a cantitatii de apa. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat: .19. se reniveleaza si apoi se cilindreaza din nou. Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata. sau din piatra sparta amestec optimal. densitate maxima uscata).18.14. 10. densitate. 10.

Tabelul 7. CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE.s. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate.strat de piatra amestec optimal Verificarea compactarii prin incercarea cu p.strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea umiditatii de compactare: . Ptr.strat balast . Pt. fiecare banda cu latime de 7.toate tipurile de straturi Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren: . DETERMINAREA. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.toate tipurile de straturi Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S: .strat de piatra sparta amestec optimal Determinarea grosimii stratului compactat: .5 m.1. Elemente geometrice 12. Suprafete <2000 STAS mp si minim 5 1913/15 pct. cu care se strapunge stratul. suprafete STAs 12288 >2000 mp de strat Minim 3 incercari la o suprafata de STAS 6400 2000 mp Determinarea capacitatii portante la In cate doua nivelul superior al stratului de fundatie: puncte situate in . NR.toate tipurile de straturi de fundatie profiluri transversale la Normativ CD distante de 10 m 31 unul de altul pt. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art.strat balast . Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ±20 mm.CR T.strat balast . la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum. in fata compresorului FRECVENTE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN LUCRU METODE DE VERIFICAR E CONFORM STAS 1913/13 STAS 1913/1 1 2 3 Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat Zilnic - 4 - 5 6 7 Minim 3 pct. 12. PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA Incercarea Proctor modificata: . 25 .

In profil transversal. 14.2.0 cm. in cel putin 95% din punctele de masurare. in toate punctele de masurare.100%.98%.3. 12. verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile admise pot fi de maximum ±1. . Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata. 26 .Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Pentru drumurile din clasele tehnice IV si V: .3.00 m lungime astfel: In profil logitudinal verificarea se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum ±2. se va face corectarea suprafetei. Art. 13.1. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3. care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub care se executa.2. Abaterea limita la panta este ±4%. 13. prevazuta in proiect.95%. . ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm. in cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la drumurile de clasa tehnica II si III. fata de cotele proiectate.Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63/80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii maxime a agregatelor. in cel putin 93% din punctele de masurare. conform STAS 1913/13: Pentru drumurile din clasele tehnice I.4. Abaterile limita la cotele fundatiei. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Conditii de compactare 13. 12. fata de cotele din proiect pot fi ±10 mm. Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini. nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile. 13. Art. aruncata in fata utilajului cu care se executa compactarea. care este de 250 sutimi de mm. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care se executa.0 cm. fata de cotele proiectate. 12.98%. II si III . in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m. Abaterile limita la latime pot fi ±5 cm.

15. 12. la terminarea lucrarilor Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor. 17. 16. se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. 5. 11. aprobat cu HG 273/94. Receptia pe faza determinanta Receptia pe faza determinanta. 27 . stabilita in proiect. Art. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiecte si de caietul de sarcini. In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal” de receptie pe faza in registrul de lucrari ascunse. Receptia preliminara. conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. Receptia finala Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare si se va face in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. pentru intreaga lucrare. atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile Art. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996.C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR Art. 13 si 14. Art.

116/1999 II.Norme generale de protectia muncii.Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. STANDARDE SR 662 . REGLEMENTARI TEHNICE CD 31 . 775/1998 . . ACTE NORMATIVE Ordin comun MT/MI nr. . 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. . Agregate naturale de balastiera. III. 28 . si intretinerea NGPM/1996 NSPM nr. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. Ordin AND nr.2000 .Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.Lucrari de drumuri.08. Conditii tehnice de calitate. 79/1998 Ordin MI nr.Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere.Norme privind exploatarea drumurilor si podurilor.ANEXA DOCUMENTE DE REFERINTA I.

.Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Determinarea greutatii volumice pe teren. . Metode de incercare.Teren de fundare. .Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Conditii tehnice de calitate. Determinarea caracteristicilor de compactare.Teren de fundare. Metode de incercare.SR 667 . .Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Incercarea Proctor.Teren de fundare. . Determinarea umiditatii. STAS 730 STAS 1913/1 STAS 1913/13 STAS 1913/15 STAS 4606 29 .

EXECUTATE LA CALD CUPRINS 30 .CAIET DE SARCINI IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE.

GENERALITATI Art. Filer Art. 10. 16. IV. Caracteristicile suprafetei imbracamintei Art. 25. Obiect si domeniu de aplicare Art. 11. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art. 4. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice Art. SI PREPARAREA MATERIALELOR Art. 14. III. 2. Obiect si domeniu de aplicare 31 . Transportul mixturilor asfaltice Art. 4. Receptia preliminara Art. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art. Asternerea Art. Controlul fabricatiei CAP. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice CAP. Utilizarea materialelor geotextile combinate (geogrile si materiale geotextile) la imbracamintile rutiere bituminoase CAPITOLUL I . Autorizarea statiei de asfalt Art. 1. RECEPTIA LUCRARILOR Art. Utilizarea geogrilelor la imbracamintile rutiere bituminoase Nr. Lianti Art. 23. 19. 8. MODUL DE PUNERE IN OPERA Art. 3. 17. Utilizarea bitumului modificat la stratul de uzura din beton asfaltic Nr. Fabricarea mixturilor asfaltice Art. 6. 20. Lucrari pregatitoare Art. Receptia pe faze determinante Art. Tratarea suprafetei imbracamintei Art. GENERALITATI Art. NATURA. Controlul punerii in opera CAP. Agregate Art. Elemente geometrice si abateri limita CAP. 12.II. 1. 25. Compactarea Art. 7. 5. Documente de referinta ANEXE OPTIONALE (CONFORM PREVEDERILOR PROIECTULUI) Nr. CALITATEA. 22. 18. 5. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre – Testul Schellenberg Nr. Compozitia mixturilor Art. 9.VI. 21. 13. Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art. 24.CAP. Fibre Art. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare CAP. Statia de asfalt Art. 15. Aditivi Art. 1. V. Receptia finala ANEXA Nr. 2. 3.I.

Bar 16. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2. mixturi asfaltice stabilizate cu fibre. acesta trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura. 32 . . Caietul de sarcini se aplica la constructia.4. precum si la constructia drumurilor de exploatare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate. cu criblura.stratul superior.3. Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald.1. BAPC 16. executate la cald. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice 2. din doua straturi si anume: . fiind alcatuite. la care se utilizeaza urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice: BAD 25. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi. 2. In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat. BA 8. BADPS 25. beton asfaltic cu pietris concasat. BA 16 si BA 25.1. beton asfaltic deschis.3. de uzura. cu pietris sortat. filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute in SR 174-1 si SR 174. beton asfaltic rugos. in general. punerea in opera si controlul calitatii materialelor si straturilor executate. BADPC 25. betoane asfaltice bogate in criblura. la care se utilizeaza tipuri de mixturi asfaltice: MASF 8 si MASF 16.2. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind imbracamintile bituminoase rutiere cilindrate. beton asfaltic deschis. Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in proiect de catre Proiectant. 1. modernizarea si reabilitarea drumurilor publice si a strazilor. beton asfaltic deschis. de legatura. 2. 2.2. se vor executa conform urmatoarelor normative: AND 539 – stabilizate cu fibre de celuloza AND 549 – realizate cu bitum modificat cu polimeri AND 553 – realizate cu bitum aditivat. din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale.1. care trebuie sa fie indeplinite la prepararea. cu pietris concasat. 1. 1.stratul inferior. transportul. Art.

1. CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR Art. Lianti 5. max. 8/16 sau 16/25..1. Acestia se aplica in conformitate cu indicatiile din tabelul 1. 2%. 33 . umiditatea …………………………………………. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre.02 mm sa fie de 20%. min. conform SR 662. 4. Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt: . conform SR 667. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. tabelul 5. inainte de a fi introduse in instalatia de preparare. filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0. sorturi 4/8. tabelul 2.pietris si pietris concasat. tabelul 10. care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: finetea (continutul in parti fine 0. conform STAs 539. Art. . . 1%.1 mm) …………. tabelul 10. pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. 3.bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip 80/100. conform SR 662. 16/25(31). conform SR 667. Clasa minima a rocii din care s obtin agregatele naturale de cariera. . a apei si pereti despartitori. 3. .bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari. . Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667. Filer Filerul care se utilizeaza la imbracamintile rutiere bituminoase este de calcar sau de creta.nisip de concasare 0/4. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un maestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa indeplineasca. tabelul 3. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice. trebuie sa fie spalate in totalitate. Art. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri.2. avand pante de scurgere. 5. 8/16.cribluri sort 4/8.C A P I T O L U L II NATURA. prevazute cu platforme betonate.bitum aditivat. 80%. Agregate 3. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora. coeficient de hidrofilie ……………………………… max. conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza: . in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii trebuie sa fie conform SR 667.nisip natural sort 0/4. tabelul 8.

conform SR 754.strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum aditivat . conform SR+ 754. In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din ANEXA nr. in scopul cresterii rezistentei la deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scazute imbracamintile bituminoase.tip D 60/80 Bitum modificat Bitum modificat cu polimeri sau Bitum neparafinos pentru drumuri. . pct.tip D 60/80 – zona climaterica calda. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor.strat de uzura (cu adaos de fibre) Tabelul 1.tip D 80/100 – zona climaterica rece.. cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrari speciale (locurile de parcare. care trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537. zone cu accelerari si decelelrari frecvente.1. si 1.strat de uzura Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri . conform SR 754. Se va folosi numai bitum aditivat.strat de uzura si strat de legatura Imbracaminte bituminoasa cu bitum neparafinos pentru drumuri . 1.2.TIPUL IMBRACAMINTII BITUMINOASE Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: . 5.tip D 60/80 sau Bitum modificat cu polimeri Bitum neparafinos pentru drumuri.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri. 5. etc. Bitumul de baza folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80a si tip D 80/100a este bitumul D 60/80 si respectiv D 80/100. pe drumuri de clasa tehnica I…III si pe strazi de categorie tehnica I si II. conform SR 754: . in cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului. .tip D 60/80a – zona climaterica calda.tip D 80/100a – zona climaterica rece Bitum neparafinos pentru drumuri. Conform Normativului AND 549.1. . 34 . In caz contrar se utilizeaza bitumaditivat. 1 la prezentul caiet de sarcini. . . la care se foloseste.tip D 60/80 Bitum aditivat: .strat de uzura si strat de legatura Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva.3.3.strat de legatura (fara fibre) . in cazul in care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80% indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii. TIPUL LIANTULUI Bitum neparafinos pentru drumuri.2. .

sistem de inregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum). corozivi sau inflamabili. 200oC. sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale. Tipul de aditiv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse. cu respectarea prevederilor STAS 8877. Art. 2 zile iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare trebuie sa fie de min. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea. bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat. conform celor prevazute in declaratia de conformitate a calitatii emisa de producator. Bitumul. Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic reglementarilor in vigoare. pompe de recirculare. gura de aerisire. 140oC. pe tipuri de bitum. bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipienti metalici verticali. pentru evitarea separarii componentelor si sistem de inregistrare a temperaturii. Aditivii care se intentioneaza a se utiliza.4. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca max. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca 3 zile. prevazuti su sistem de incalzire cu ulei. Aditivi Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt produse tensioactive.5. curatate in prealabil. 5. sa fie stabili termic pana la min.Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativului AND 553. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat. iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie de (120…140)oC. pompe de recirculare. cu compozitie si structura specifica polar-apolara. Fibre Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre. astfel: bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire cu ulei. 6. vor fi supusi aprobarii Beneficiarului. Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii. sunt fibre sau granule din 35 . 7. Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de baza: sa fie compatibili cu bitumul. Art. gura de aerisire. sistem de recirculare sau agitare permanenta. sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum). pentru executia imbracamintilor bituminoase. fara a afecta celelalte caracteristici ale acestuia. sa nu fie toxici. prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de incalzire. Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale. 5.

bitumate sau nebitumate.filer Beton asfaltic rugos .celuloza.nisip de concasare sort 0/4 .nisip natural sort 0/4*) . functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2. 16/25 . Art. 5 si 6 din prezentul caiet de sarcini.nisip natural sort 0/4 . Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat.filer Betoane asfaltice bogate cu .3.criblura sort 4/8 si 8/16 fibre . 16/25 concasat .filer Beton asfaltic deschis cu criblura .1. 8/16. cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice: . in functie de intensitatea de trafic.1.epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona.nisip natural sort 0/4*) . se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele in vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct.nisip de concasare sort 0/4 . 9.filer Beton asfaltic deschis cu pietris .pietris concasat sort 4/8.pietris concasat sort 4/8. pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera. 8/16 si 16/25 . 8. 3.criblura sort 4/8 si 8/16 . la temperatura de 135÷5oC. C A P I T O L U L III MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Art..criblura sort 4/8 si 8/16 criblura . trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor in vigoare. 4. pentru asigurarea conditiilor aratate la art. 8/16.nisip natural sort 0/4*) .nisip de concasare sort 0/4 . Tabelul 2. iar incercarile pe epruvete cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2. Compozitia mixturilor 9.nisip de concasare sort 0/4 . Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase. conform reglementarilor in vigoare.nisip de concasare sort 0/4 .filer 36 .filer Beton asfaltic cu pietris concasat . Mixturile asfaltice atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE Mixturi asfaltice stabilizate cu .criblura sort 4/8.

0 6. Toate dozajele privind agregatele si filerul. Beneficiarul. sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Beneficiarului. Tabelul 5. sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului granular in stare uscata.7…6.3. 9. III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii.2 6. Formula de compozitie. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE CONTINUTUL DE LIANT DIN MASA MIXTURII ASFALTICE % CLASA TEHNICA A DRUMULUI CATEGORIA TEHNICA A STRAZII MASF 8 MASF 16 BAR 16m. accepta formula propusa de Antreprenor. numarul de lovituri va fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I.5.3 6. 2. 3 si trebuie sa se incadreze intre limitele recomandate in tabelul 5. 6. indicele de curgere-fluaj la 60oC.nisip natural sort 0/4*) .5…7. 9.pietris sort 4/8. III (respectiv strazi de categoria I. dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii. Limitele procentelor sorturilor componente din agregate sunt date in tabelul 3.filer *) Conform notei de la tabelul 4. 2. Studiul in face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau autorizat sau il comanda la un laborator autorizat. 9. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1.0…7. absorbtia de apa).2 5. 9.Beton asfaltic deschis cu pietris .7…7.7…6.nisip de concasare sort 0/4 . 16/25 sortat . Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat. Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitate la 60oC. densitatea aparenta.2. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator conform STAS 1338/1. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa. 9. 4.0…7. sau unele adaosuri. 16a 6. 8/16. inclusiv partile fine.5 I…V I…V I…III II…III I…II III II III IV…V I…IV I…IV I…III II…III I…II III II III IV 37 . II.0 6. pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. 7 si 8. BAR 16a BAR 16 Strat de uzura BA 16m BA 16.5 6. 3.4.5 5.3…7.3 6. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare.6. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata in tabelul 4 si in figurile 1. stabilita pentru fiecare categorie de mixtura. II.3…7.7…7. 5.

Raportul filer-liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tabelului 6.0…5.cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm.8 0.6…1.5 5.5 4.3…1. . FRACTIUN STRAT DE UZURA STRAT DE LEGATURA I DE TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGAT BA1 BAR1 BAD E 6 BA2 6 25 BADPC BADPS NATURAL BA8 BA1 5 BAR1 MA MAS BAP BAD 25 25 BA8 E DIN 6m BA2 6m SF8 F16 C16 25m BADPC BADPS a AMESTEC BA1 5a BAR1 BAD 25a 25a UL TOTAL 6a 6a 25a Filer si 11109-13 9-13 6-13 9-11 9-13 2-7 2-7 2-7 fractiuni 14 14 38 .0)% din masa mixturii asfaltice. in functie de tipul fibrei utilizate.0 IV…V IV…V IV…V I…III I…V III…V IV…V IV IV IV I…III I…IV III…IV IV 9.8 1.0 4. BAPC 16a BAD 25m BAD 25. Continutul de fibre active in mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF si MASF 16 va fi in limitele (0.4 Strat de uzura Strat de legatura 9. Tabelul 3.5…7. de catre un laborator de specialitate autorizat.6…1.0 4.5…1.8 1. BA 25a BAPC 16.5…7.0…5.0 6. RAPORT FILER:LIANT (RECOMANDAT ) 1. BA 8a BA 25.0…5.cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm Beton asfaltic cu pietris concasat Betoane asfaltice deschise Tabelul 6.1…1.3…1.0…7. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute.Strat de legatura BA 8. BADPS 25a 6.8.0…5.8 1.0 4. Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator.7. BADPC 25a BADPS 25. TIPUL STRATULUI TIPUL MIXTURII ASFALTICE Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice bogate in criblura: . BAD 25a BADPC 25.

1…4) mm. TIPUL MIXTURII ASFALTICE MARIMEA OCHIULUI SITEI.% Pietris sortat cu dimensiu nea peste 8mm.% Pietris concasat cu dimensiu nea peste 8mm.39-53 40-55 25-37 42-66 28-45 BAR1 BA2 6 5 BAR1 BA25 6m a BAR1 6a 39 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm .1 mm.% Filer si nisip fractiune a (0. BADPS25a TRECERI PRIN SITE CU OCHIURI PATRATE – SR EN 933-2 9090-100 100 7290909573-90 90 100 100 100 90549566-85 61-74 44-59 66-82 42-61 100 80 100 56-78 42-66 40. BADPS25.BADP BA8 MASF MASF BAPC1 C25 BA16m BA8a 8 16 6 BA16a BADPC25a.BAD25 m.din nisipuri sub 0.% DIFERENTA PANA LA 100% 2245 3458 3960 47-61 4560 6375 - 5572 - - - - - - - - 1834 - 39-58 - - - - - - - - - - 39-58 NOTA: continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%. CONFORM SR EN 9332 BAD25.% Cribluri cu dimensiu nea peste 4mm. Tabelul 4. BA16 BAD25a.

3 1.5 1.63 mm 0.4…4.5…4.5 1.KN.20 mm 0. TIPUL TIPUL MIXTURII BITUMUL ASFALTICUI E CATEGOR IA TEHNICA A STRAZII CARACTERISTICILE PE EPRUVETE CILINDRICE TIP MARSHALL STABILIT INDICEL RAPOR DENSITAT ABS.2…3.0…5.0 40 . 6 2.5…4.2 mm 1 mm 0.5 6. 0 2300 IV 5.0 1.5 1.5…4.5 1.5 1.5 7.0 1.7…4. A-TEA (S) E DE T EA DE LA CURGER S/I. 50% pentru BAD25.3…4. din care nisipul natural este in proportie de maximum: 25% pentru BA8 si BA16 30% pentru BA25. E(I).5 8.10 mm Zona de granulozitat ea amestecului de agregate naturale 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 30-55 22-42 18-35 11-25 9-13 61 3050 2040 1535 8-25 6-13 30-42 21-31 18-25 11-15 9-11 19-28 16-22 13-20 12-16 11-14 20-25 19-22 13-20 11-15 10-14 30-55 21-42 18-35 11-25 9-13 20-35 14-32 10-30 5-20 2-7 Figura 1 Figura 2 Figur Figura Figura Figura Figura a3 4 5 6 7 Figura 8 NOTA: La betoanele asfaltice bogate in criblura destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasaj sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural. APARENTA APA. 6 1. 3 2.5…4.mm mm kg/m3.KN. 0 1.0 7.0 1.5…3.5…4.8…5. 60OC.5…4. Tabelul 7. 6 2300 2…5 2…5 BA8 BA25 BA8 Ba25a BA16 BA16a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a IV II III IV II III 8.4…5.min %VOL MIN 6.0 1.

5 2…5 41 .5…4.0 1.0 1.5…4.5 0.5…4. 3 2250 I…IV 4.5 8.0 1.5 1.5…4.3…4.5…4.5…4.5 1. 6 1. 0 2.0…6.5…4.5 0. 3 2.5…4.9…2. 6 1.2…3.5 1.5 1.0 1. 0 1.5…3.5 7.5…3.8…5.0 1.0 1.0 8. 0 2250 IV 4.0…3.5 1. 0 2300 3…5 BAPC16 BAPC16a 2300 IV 5.1…3. 5 2250 III…IV 4.0 8. 6 2. 6 2…5 I…IV 5.5 6.0 1.5…4.5 BAD25 BAD25a 2…5 BADPC2 5 BADPC2 5a III…IV 4.0 1.5 1.0 9.3…4. 6 1.5…3.6…5.5…4.0…3.5…4. 0 3.5 BAR16 BAR16a 1.0 1.1…5.5…4.8…5.5 2…5 BADPS2 5 BADPS2 5a IV 4.9…2.5 1.IV…V I D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D80/10 0 D80/10 0a D60/80 D60/80 a D60/80 D60/80 a II III I…II III IV 6. 0 1.

mm treceri % de masa 0.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.1 1 Site cu ochiuri patrate. mm 10 100 Figura 1 .Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 8 si BA 8a 42 .

mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 16. BA 16m si BA 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.01 treceri % de masa 0.mm treceri % de masa 0. mm Figura 3 .Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BA 25 si BA 25a 43 . mm 10 100 Figura 2 .100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.1 1 Site cu ochiuri patrate.

mm treceri % de masa 0.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. mm 10 100 Figura 5 . mm Figura 4 . BAR 16m si BAR 16a Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.01 treceri % de masa 0.Zona granulometrica prescrisa pentru mixturile asfaltice BAR 16.1 1 Site cu ochiuri patrate.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 8 44 .

01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAPC 16. mm 10 100 Figura 6 .01 Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. mm Figura 7 .mm treceri % de masa 0.1 1 10 100 Site cu ochiuri patrate.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip MASF 16 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.mm treceri % de masa 0.100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0.1 1 Site cu ochiuri patrate. BAPC 16a 45 .

mm Figura 8 . precum si din stratul gata executat.1 1 10 treceri % de masa 100 Site cu ochiuri patrate. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturior asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor. conditiile aratate in tabelele 7 si 8. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice 10.2. caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat.Site cu ochiuri patrate conform SR EN 933-2. se efectueaza conform SR EN 12697-27. 10. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale. 10. precum si din straturile imbracamintii gata executate. in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie. BAD 25m.mm 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 0. BADPS 25a Art.01 0.1.Zona granulometrica prescrisa pentru mixtura asfaltica tip BAD 25. 46 . BADPC 25a. trebuie sa indeplineasca.

MPa. max.0…3. CARACTERISTICA Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: . mm . BA 8. max . Tabelul 9. 10-4 mm.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16m BAR 16m BAD 25m 10. max Modulul de elasticitate la 15oC.5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 47 . min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare. % vol. CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: .0 2.3.0 - 5.Tabelul 8.5 2300 3…6 5.indice de curgere (I) la 60oC.zona climaterica calda .volum de goluri la 120 de giratii.5 2350 3…5 8.volum de goluri la 80 de giratii. 25. %. BAD 25a. BA 16a. BA 8a. Caracteristici pe cilindri confectionati cu presa de compactare giratorie: .0 2. %. min . %.zona climaterica rece Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15oC. BA 16. BADPC 25a.densitate aparenta.5 7600 - 4200 3600 - 3600 3000 4 x 10-3 10. BAD 25. Rezistenta la deformatii permanente: . Modulul de elasticitate la 15oC.stabilitate (S) la 60oC.volum de goluri la 80 de giratii.volum de goluri la 120 de giratii.5 2350 2…5 10.absorbtie de apa. KN. . BAR 16a. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 9.0…3. max.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. max . min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BAR 16.0 - - 9. kg/m3. la 15oC.0 - 9. BADPS 25a 5.0 2. max Rezistenta la deformatii permanente: . BA 25a BADPS 25. MPa. BA BADPC 25.0…3. %. 10-4 mm. min. min: .

0 <4.000 Temperatura 10.0 60oC3) 8.0 8.>6000 Adancimea fagasului. % Rezistenta la deformatii permanente: . min. bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2.0 60oC3) 8. mm/h: Numarul mediu de vehicule1): .3000…6000.5 2300 3…4 10.0 <2.0 5. 48 .5…3.0 6.2 7 1. 10-4 mm. mm . Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei 2.0 7.0 <2.0 8. 10.<1500. max . 10-4.0 3600 1200 6. MPa.10. in 24 h.0 8.volum de goluri.0 4.0 <4. CARACTERISTICA Test Schellenberg.Vehicule de transport marfa si autobuze.5 2300 3…4 7 1.5 <3.0 5.0 2.6. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 10. Tabelul 10. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall. mm: Numarul mediu de vehicule1): . Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: .0 7.densitate aparenta.5.9 si 10 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare. 10.5 <3. 3 – Zona climaterica calda. kg/m3.1500…3000.1500…3000.fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. max . max . Viteza de deformatie la ornnieraj (VDOP). max.0 <7. min .5 45oC2) 6.000 Temperatura 45oC2) 6.0 4.3000…6000.>6000 Modulul de elasticitate la 15oC.0 3. max.0 9. %. min Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15oC. KN. max .0 2.0 4.0 4000 1000 NOTA: 1. max .5…3.indice de curgere (I) la 60oC.<1500. max . . max TIPUL MIXTURII ASFALTICE MASF 8 MASF 16 0. 2 – Zona climaterica rece. Caracteristicile prevazute in tabelele 8.0 6.0 <7.4.0 4.2 0.stabilitate (S) la 60oC. calculat pentru traficul de perspectiva.5 6.0 3. ale mixturilor asfaltice cu bitum.

in procesul tehnologic.2. In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia. 11.1. 11. pentru determinarea acestuia. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispoztiv de incalzire a liantului pana la temperatura necesara. Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60. variaza cu temperatura astfel incat la 150oC…180oC. trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decat bitumul initial utilizat pa prepararea mixturii asfaltice respective. 11. de la malaxor sau de la asternere. iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conform SR EN 12697-28. incalzirea si dozarea bitumului. 11. corectia de umiditate.2. Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%. aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a temperaturii bitumului.2. In cazul instalatiilor in flux continuu. Stocarea.09…1. 11.1.1. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27. 11. Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare. recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2. 1 kg de bitum rutier are un volum de (1.1. pe computer. Resortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu. in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului. Indiferent de tipul instalatiei. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190oC.1. 11.10.7. precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos. se face conform SR EN 12697-1. evitandu-se supraincalzirea acestuia. a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa sigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. Art. respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat. Statia de asfalt Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor. SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale. recipientele de bitum si echipamentul de uscare trebuie sa fie dotate cu 49 .1. In cazul in care nu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4. dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului.2. Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice 11. Pentru controlul temperaturii. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF. rezervoarele calde.3.11) l. uscare.

dozarea.5.4.1. cu abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa din tabelul 11 (conform SR 174-2. pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea contaminarii sorturilor.1…0. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor astfel incat sa se mentina o productie constanta. 11. Antreprenorul va trebui sa asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele necesare lucrarii pentru un an de lucru. filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).4. a caror functionare trebuie verificata frecvent.20…0. Daca. in silozuri de tip descoperit. La statia de asfalt. FRACTIUNEA . uscarea si incalzirea agregatelor.5 11. avand in vedere ca depozitele nu trebuie sa fie mai inalte de 6 m si cu un raport de lungime /latime de 3 m. Agregatele trebuie sa fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie sa permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice. 11. Depozitarea se va face pe sorturi. Zona in care sunt depozitate agregatele trebuie sa fie usor accesibila si cu scurgerea apelor asigurata. Platformele trebuie sa fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt.5% fata de dozajul din reteta aprobata de proiectant. % ±5 ±5 ±5 ±5 ±4 ±3 ±2 ±1. 11. 11. Abaterea pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta aprobata de proiectant privind compozitia mixturii asfaltice este de +0. si suficient de late.4. Malaxarea Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene.1 ABATERI ADMISE FATA DE DOZAJ. etichetate. care sa permita dozarea filerului.5 16…25 8…16 4…8 1…4 0. Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotata si cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea si incalzirea agregatelor.termometre. Datele privind verificarile trebuie trecute intr-un registru specific. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu un sistem automat de alimentare si dozare a bitumului. 11.2. Stocarea.2 0…0. Tabelul 11. cuva malaxorului nu 50 .2. mm 25…31.63 0.4.3. astfel incat sa permita depozitarea volumului de agregate necesar lucrarilor. cu toleranta (pe volum) de 1.3%. tabel 4). 11.3.3. Stocarea si dozarea filerului.

si tabel 1. ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig. Stocarea si incarcarea mixturilor. a depozitelor la statie si a celor intermediare. suprafete suficiente de depozitare. Art. acestea se vor completa sau se vor reface inainate de autorizarea statiei de asfalt de catre proiectant. Inaintea inceperii executiei. amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor. temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: . observatii vizuale. Beneficiarul va verifica punerea ei in functiune dupa ce va constata ca debitele materialelor constituiente permit obtinerea amestecului prescris. . Daca se foloseste buncar de stocare. a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor. asigurarea scurgerii si indepartarii apelor. Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie. pct.este inchisa. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea aceluiasi bitum de mai multe ori. O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin. ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie. 51 . La iesirea din lamaxor trebuie amenajate dispozitive si luate masuri speciale pentru evitarea segregarii mixturii asfaltice in timpul stocarii si/sau la incarcarea in mijloace de transport. Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3oC. Autorizarea statiei de asfalt. Fabricarea mixturilor asfaltice Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt. Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente.160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. Art.2. 11.6.165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80. 13. 13.2. 9). Antreprenorul trebuie sa supuna acceptarii Beneficiarului lucrarii.2. 13.1. Conform SR 174-2. existenta peretilor despartitori intre sorturile de agregate. ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod corespunzator. Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei. 12. fara pierderi de materiale.). Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru impiedicarea golirii malaxorului inainte de terminarea duratei de malaxare. in limitele tolerantelor admise. acesta va trebui sa fie incalzit. etc. statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.

1. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice 14. cu filerul rece.4. Daca penetratia bitumului nu este corespunzatoare se renunta la utilizarea lui. 2.2. Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate. 13. Dupa autorizarea statiei de asfalt de catre Beneficiarul lucrarii. dozat in prealabil si se continua amestecarea. trebuie sa nu depaseasca 0. 52 . temperatura agregatelor naturale in uscator trebuie sa fie intre urmatoarele valori: . pct. predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin incercari. Art. tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor in conditiile climatice concrete. acestea se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se cantaresc. 14.3.5% si trebuie verificat cel putin o data pe zi. Se interzice incalzirea agregatelor peste 190oC pentru a evita arderea liantului.2. Conform SR 174-2.2.155oC…170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100. a dispozitivelor de masurare a temperaturilor. Continutul de apa al agregatelor dupa uscare. verificarea ecranului dozatorului.2. si tabel 1.Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reancalzirea bitumului. 13. Se introduce bitumul incalzit. Dupa incalzirea agregatelor naturale in uscator.2.170oC…190oC pentru mixturi cu bitum D 60/80 .Nu se vede Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilita astfel ca.2. calibrarea dozatorului pentru filer. Conform SR 174-2 pct.165oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 80/100 Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climaterice reci (vezi figura 9). atunci este necesara determinarea penrtratiei acestuia. astfel incat curba de granulozitate a a mestecului de agregate naturale obtinuta. Temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci (vezi fig. temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie sa fie intre urmatoarele valori: . calibrarea dozatorului pentru liant.2. Durata de amestecare este in functie de tipul instalatiei si trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos. in limitele de toleranta din tabelul 11. dozat separat. 14. conform dozajelor stabilite si se introduc in malaxor unde se amesteca. . Inainte de autorizarea statiei de asfalt. verificarea functionarii malaxorului.160oC…180oC pentru mixturi cu bitum D 60/80. si tabel 1. sa corespunda celei calculate in laborator. Incalzirea agregatelor naturale se va face in uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor afaltice. 13. sa se asigure temperatura ceruta la asternerea si compactarea mixturii. 9).

Controlul reglajului instalatiei de cuti preparare a mixturii. cu atat mai mult in caz de anulare a autorizatiei.5. 14.14. Tabelul 12. anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase. Art. Antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca. FAZA NATURA CONTROLULUI SAU VERIFICARII CATEGORIA CONTROLULUI * A B C X X X FRECVENTA CONTROLULUI SAU A VERIFICARII Pentru fiecare tip de produs Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de mixtura La inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate Permanent Permanent X La inceputul fiecarei zile de lucru Zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoar e a mixturilor asfaltice StuStudiul compozitiei mixturii diu Exe. Controlul fabricatiei Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare. cu frecventa mentionata in tabelul 12. in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare. inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor Temperatura liantului la introducerea in malaxor Temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din toba de uscare Functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor. verificari de rutina in timpul executiei si verificari in cadrul receptiei la terminarea lucrarilor. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de proiectant dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituient permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. inclusiv e stabilirea duratei de malaxare Incadrarea agregatelor in zona de granulozitate indicata in caietul de sarcini pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat.3. Daca.4. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste. inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant) X X X X 53 . 14. dupa care sa supuna din nou aprobarii Beneficiarului autorizatia de punere in exploatare. sa efectueze din nou reglajul. inainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura. 15. urmare reglajelor.

54 . prin extractii Zilnic X X Cate o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura. Fluaj Densitatea aparenta Marshall Absorbtia de apa Marshall X X In fiecare ora a programului de lucru Zilnic. precum si pe vreme rece (+10oC…+15oC). Caracteristicile fizico-mecanice: Stabilitatea la 60oC Indicele de curgere. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate. In cazul stratului suport din macadam. acesta se curata si se matura.2. 11 si la pct. imediat dupa incarcare. Transportul mixturilor asfaltice 16.2.1. se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura. astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii. Art. Lucrari pregatitoare 17.Temperatura mixturilor asfaltice la preparare Incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabilit in laborator Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum.1.1.2. este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera. pacura.1. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina. 17. autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute. cu tolerantele admise indicate in tab. indiferent de anotimp. in functie de productivitatea statiei C A P I T O L U L IV MODUL DE PUNERE IN OPERA Art. care trebuie sa fie conform proiectului de executie. 17. Inainte de astenerea mixturii. Materialele neaderente. 16. Volumul mijloacelor de transport. urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.2. Dupa curatare se vor verifica.1. praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartata. etc. cotele stratului suport. care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de incarcare.10.din caietul de sarcini. Pregatirea stratului suport 17.) este interzisa. stratul suport trebuie bine curatat. 16. care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator.

Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de minimum 2 cm. Art.In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente. trebuie sa fie de (0. care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport. Amorsarea se va face in fata finisorului la o distanta maxima de 100 m. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din imbracaminti asfaltice existente.2. 55 . fie prin frezare. armate cu geosintetice.2.2. pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. 17.2. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica. Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10oC. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. 18. 17.2. In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase. ramasa dupa aplicarea amorsajului. cantitatea de bitum pur. 17. In functie de natura stratului suport. La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. 4 si Anexa nr. rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. in conditiile unui timp uscat. 17.4.1. conform prevederilor din proiectul de executie.5) kg/mp. 17. 17.1. Asternerea 18. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru punerea si uscarea emulsiei bituminoase. 17. 5. aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza. cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm. dupa caz. La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat. Amorsarea 17.1.2.5.3.3…0.1.4. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata stratului suport.3. Punerea in lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor din Anexa nr.2.

Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului.8. In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii ramasa necompactata in amplasamentul repartitorului. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. in functie de tipul liantului.3.5.10. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului. in mod uniform. se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total intreruperile. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat. Tabelul 13. latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate. 18. in buncarul finisorului. conform prevederilor de la pct. II si III si care asigura o precompactare. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari. ca urmare a unei intreruperi accidentale. Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier. 18. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica.2. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.7. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare. Antreprenorul supune aprobarii Beneficiarului. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu. atat din punct de vedere al grosimii cat si cel al afanarii. Atunci cand acest lucru nu este posibil. 56 . 18.18.4. 18. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare.6. dupa realizarea unui sector experimental. cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I. Grosimea maximala a mixturii raspandite printr-o singura trecere este cea fixata de caietul de prescriptii speciale sau de proiectant. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. ramase in capatul benzii. mm Inceput 140 135 Sfarsit 110 100 Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii. temperaturile prevazute in tabelul 13. 145 140 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA COMPACTARE oC. TIPUL LIANTULUI D 60/80 D 80/100 TEMPERATURA MIXTURII ASFALTICE LA ASTERNERE oC min. 18. pana la 120oC. 18. imediat dupa asternere. 18. cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare. se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere. la propunerea Antreprenorului.

prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate. suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. Art. La executarea imbracamintilor bituminoase o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare. lor. astfel incat sa apara rostul. 18. pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat. Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat. Compactarea 19. cu panta de 0. depasind rostul cu 5…10 cm. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina.2. astfel incat sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15. Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva.18. In buncarul utilajului de asternere. cu alternarea. pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent). de tipul si grosimea stratului de imbracaminte.1. iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne. 19. care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte. In cazul rostului longitudinal. acest surplus de mixtura repartizata. urmata de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice. utilizand mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta. La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta. 19. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic. Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi. taierea nu mai este necesara. pe un sector experimental. impingandu-se inapoi cu o racleta. astfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia. la 45o. 57 . longitudinale si transversale. rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut. operatie dupa care se efectueaza compactarea pe noua banda. 18. Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de cele ale stratului de legatura.9. care trebuie sa fie foarte regulate si etanse. in functie de performantele acestora. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata. trebuie sa existe in permanenta. se taie pe toata grosimea stratului. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede. numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate. astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala. se recomanda sa fie in forma de V.10. In plan liniile de decapare. longitudinal si/sau transversal.5%.11. zonele aferente rostului de lucru. Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi.

19. 19. temperatura de asternere. Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte. Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca se obtine pe sectorul experimental gradul de compactare minim mentionat la pct. prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat in tabelul 14. Urmare acestor incercari. se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual. Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele. etc. fara ca aceasta sa fie inferioara celei minime fixata in articolul precedent. Conform pct.) si de numarul punctelor de asternere-compactare. 18. in tandem. primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi. viteza de mers a fiecarui utilaj. Tabelul 14. Antreprenorul propune Beneficiarului: sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecarui utilaj.care sa efectueze testele de compactare necesare. pe cheltuiala Antreprenorului.7. TIPUL STRATULUI ATELIERE DE COMPACTARE A B Compactor cu Compactor cu Compactor cu pneuri de 160 KN rulouri netede de rulouri netede de 120 KN 120 KN Numar de treceri minime 10 4 12 12 4 14 Strat de uzura Strat de legatura Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare. in fiecare punct al stratului. 19.3.6.4. apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata. 58 . 19.4. din SR 174-2.5. in special in lungul bordurilor. cu o viteza mai redusa la inceput pentru a evita valurirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele repartizatorului. Pe sectoarele in rampa. 19. Suprafata stratului se controleaza in permanenta. Locurile inaccesibile compactorului. iar micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii. pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant. presiunea de umflare a pneurilor si incarcatura compactorului. Compactarea se executa in lungul benzii. planul de lucru al fiecarui utilaj. 2. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizicomecanice de deformabilitate si suprafatare.1.4.

pentru stratul de uzura si stratul de legatura: densitatea aparenta absorbtia de apa gradul de compactare Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. suprafata imbracamintei va fi protejata. In cursul executiei imbaracamintilor rutiere bituminoase.5 kg/mp. indiferent de tipul mixturii.raspandire de nisip 3…5 kg/mp. Art. modul de executie a rosturilor: zilnic. .8-1) kg/mp. Verificarea caracterisiticilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere. 21.19.stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa (0. Tabelul 15.La toate tipurile de mixturi asfaltice. in urmatoarele cantitati: a. min. cu rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 0…4 mm cu un continut cat mai redus de praf. TIPUL MIXTURII ASFALTICE DENSITATEA APARENTA. 20. 59 .1 mm.1.raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3…5 kg/mp. %. Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2: 1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici: . Controlul punerii in opera 21. . modul de compactare: zilnic. Tratarea suprafetei imbracamintei Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus. temperaturile mixturilor asfaltice la sternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi. pe baza constatarilor pe teren.8. Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica. min ABSORBT IA DE APA. kg/m3. 21. 21.3. . aceasta realizandu-se numai cu aprobarea Beneficiarului. in functie de productivitatea instalatiei.stropire cu bitum 0. GRAD DE COMPACTAR E. . trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele: pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv. sub 0.2. Art. inainte de compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare 200…400 to de mixtura asfaltica.

mm/h. in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 16.0 8. Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari.0 <4.0 4. TEMPERATURA 45oC 60oC 6. In cursul executiei compactarii.0 3. 21. BADPS 25 2300 2…6 97 2300 4…7 2250 2300 2…6 2250 2250 3…8 2200 96 96 96 . in 24 h calculate. max TEMPERATURA 45oC 60oC 6.0 2. BADPS 25a.0 4. MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzura. BAPC 16 Beton asfaltic deschis: BAD 25m BAD 25a. Controlul compactarii 21. conform metodologiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare. 60 .0 <3. mm. pentru clasa tehnica a drumului I.0 9. Valorile admisibile.4. BA 25a. Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului. BADPC 25. BA 8. NUMARUL MEDIU DE VEHICULE 1) < 1500 1500…1300 3000…6000 >6000 VITEZA DE DEFORMATIE LA ORNIERAJ (VDOP). BAD 25.5 ADANCIMEA FAGASULUI.La MASF 8 . utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata. la temperatura de 45oC pentru zona climaterica rece si respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda. II: Rezistenta la deformatii permanente. BA 25a.0 5.% vol.1. Tabelul 16. BA 16a. BA 16.5 <2. pentru traficul de perspectiva.0 6.0 7.0 NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze. II si categoria tehnica a strazii I. BADPC 25a. BAPC 16a. Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre: MASF 8 MASF 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16 m BAR 16a BAR 16 Beton asfaltic bogat in criblura: BA 16m BA 8a.0 <7.0 8. max.4.

se va determina de Antreprenor. sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.1. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai mai corect aspectul calitativ al imbracamintii executate. pe tot parcursul executiei. prin analize de laborator sau in situ. in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului. viteza. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate. Probele intacte. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul 15.4. Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase. prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare). In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta. Reglarea nivelmentului Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei. Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte. care vor purta o mentiune speciala.5 cm. limitate si izolate cu defectiuni vizibile. Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator.3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de proiectant. in ax si la margine (intre 0.elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj. reglarea este considerata convenabila. Pentru caracterizarea unor sectoare. pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru. din aceeasi mixtura asfaltica. verificarea cotelor este facuta in contradictoriu. se iau in prezenta delegatului Antreprenorului si Beneficiarului. stabilite de proiectant sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare. prelevate din imbracaminte (pe fiecare strat in parte).2. 61 . distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete. Toleranta pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/. 21. absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. Beneficiarul lucrarii isi rezerva dreptul ca. Determinarile se vor face conform STAS 1338-1 si STAS 1338-2.2 si 0. 21. presiunea in pneuri. incheindu-se un proces verbal. la aproximativ 1 m de la marginea imbracamintii.5. planul de mers.

0 ≤ 5.7 ≥0. Aspectul suprafetei 62 . 1) Indice de planeitate. unitati SRT: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V .7 Aspect fara degradari sub forma de execes de SR 174-2 STAS 8849 STAS 8849 Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Gip Tester Vizual Omogenitate.6 ≥0.95 ≥0.0 ≥80 ≥70 ≥60 ≥0. mm: drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV…V . HS.drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria IV in alte zone decat cele din zona rigolelor .drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica I…III .5 Uniformitatea in profil longitudinal.5 ≤ 4.drumuri de clasa tehnica I…II .55 ≥0.5 ≤ 3.drumuri de clasa tehnica III .Rugozitatea geometrica.5 ≤ 5.rugozitatea cu pendulul SRT.drumuri de clasa tehnica IV . 1) Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m.0 ≤ 4.drumuri de clasa tehnica V CONDITII DE ADMISIBILITA TE METODA DE INCERCARE Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu analizorul de profil longitudinal (APL) ≤ 2.CAPITOLUL V CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE Art.drumuri de clasa tehnica III…V Rugozitatea 2) .Coeficient de frecare (µGT): drumuri de clasa tehnica I…II drumuri de clasa tehnica III…V ≤ 3. m/km: . Caracteristicile suprafetei imbracamintei Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 17. Tabelul 17. mm . CARACTERISTICA Planeitatea in profil longitudinal. IRI. 22.

23. fie prin masurarea rugozitatii geometrice HS.2. 23. Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm.3. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica in axa la drumuri si in axa si la rigole la strazi. inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor. Elemente geometrice si abateri limita Verificarea elementelor geometrice include si indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie.5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut. in conformitate cu prevederile STAS 6400. Abaterile limite admise la pantele profielelor transversale pot fi cuprinse in intervalul +5 mm/m. zone poroase. pot fi de maximum 10%. inainte de asternerea mixturilor asfaltice. 2. In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect.bitum. deschise. fisuri. Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea inidcelui de planeitate IRI. Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. slefuite NOTE: 1. atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura la drumuri si in intevalul +2. iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km. Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintei se efectueaza in termen de o luna de la executia acestora. Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT.4. Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect. Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din imbracamintea gata executata.1. 23. 23. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum +50 mm. Art. C A P I T O L U L VI RECEPTIA LUCRARILOR 63 . fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii. 23. efectuate la 1 m de marginea imbracamintii. Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect. pentru fiecare strat in parte.

Art. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului. care este de un an de la data receptiei preliminare a imbracamintii. Date generale Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt incorporate in compozitia bitumului si in orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat.1. Verificarea grosimii se face ca la pct. 26.Art. 4 din 1996. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor) Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamenului de receptie a lucrarilor in constructii si instalatii aferente acestora. 21. privind straturile de legatura si de uzura. Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control intocmita in timpul executiei. 1 UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC 1. Receptia pe faze determinante Receptia pe faze determinante. Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform pct. aprobat cu HG 273/94. toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Antreprenor. elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor vol. 25. stabilite in proiectul tehnic. iar cotele rigolelor. Evidenta tuturor verificarilor in timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante. Anexa nr. 24. Art. 64 . si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii. In perioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. Receptia finala Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii in exploatare a lucrarilor definitive. pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale declivitatilor.5. La strazi cota in axa se verifica in proportie de 20% din lungimea traseului. 20.

bitum modificat si mixtura asfaltica. In ambele cazuri. min CONDITII DE ADMISIBILITA TE 55…70 55 40 100 -15 60 METODA DE VERIFICARE STAS 42 STAS 60 SR 61 STAS 113 0. cm/min. • cresterea punctului de inmuiere. %. (ii) bitumul gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament. Revenire elastica la 13oC. Punct de rupere Fraas. max • ductilitate reziduala la 13oC. • penetratie reziduala (Pf/Pi. cm/min. Ductilitatea la: • 13oC. astfel incat dupa modificare. %. max. cm/min. max. • 25oC. %. depozitare si transport a produsului final obtinut. min. min. precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Beneficiar.%. dar supusa mai intai aprobarii Beneficiarului. 1/10 mm Punctul de inmuiere. realizat pe baza de polimeri. adica a bitumului modificat.100). Caracteristicile materialelor Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator. Stabilitate la incalzire in film subtire a bitumului la 163oC (metoda TFOT sau RTFOT): • pierdere de masa. Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator propus a fi utilizat. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de fabricant. 2.Alte cerinte privind asternerea materialului. In programul sau de executie a lucrarilor. cu metodologia pe baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare. • revenire elastica la 13oC. bitumul modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului: (i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor. etc. min. %. Omogenitate (microscop cu lumina fluorescenta): • particule sub 5 µ. oC. min. Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca toate incercarile necesare pe probe de bitum. CARACTERISTICA Penetratie la 25oC. oC. se regasesc in paragrafele respective din Caietul de sarcini generale.8 50 9 40 60 Reglementari tehnice in vigoare 80 65 . oC.

5 2900 4500 - 2800 4500 - 4000 4 x 103 66 . care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe care le considera necesare. Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. max Rezistenta la deformatii permanente: • Fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri. 72 h.0 - 9. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute in tabel. Polimerii trebuie sa fie reglementati conform reglementarilor in vigoare.0 2. %. Atat tipul de agent modificator. min • Absorbtie de apa.0 - 5.0 2. % vol Caracteristici pe cilindrii confectionati cu presa de compactare giratorie: • Volum de goluri la 80 de giratii.0…3. Tipul de polimer si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat efectuat de un laborator autorizat. MPa. vor fi propuse de Antreprenor si apoi aprobate de proiectant care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare. min • Indice de curgere (I) la 60oC. utilizand propriile sale echipamente. min Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare.5. CARACTERISTICA Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall: • Stabilitate (S) la 60oC. max.5 2350 3…6 5. cat si procentul necesar.0…3. %. 10-4 mm. max • Volum de goluri la 120 de giratii.0 2.Indicele de instabilitate coloidala: maximum 0. %.5 2350 2…5 10.Stabilitate la stocare. max Adezivitate pe agregatul natural utilizat. min • Densitate aparenta. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se incadreze in limitele tabelului de mai jos. Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului. KN. Indicele de instabilitate coloidala se determina conform reglementarilor in vigoare.5 2350 3…5 8. min 5 85 STAS 10969/3 Bitumul de baza folosit la preparea bitumului modificat cu polimeri este de tip D 80/100 si trebuie sa corespunda prevederilor SR 754 si Normativului AND 537 si conditiei suplimentare: . in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus. min TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA 16 BA 16m BAD 25m 10. oC. la temperatura de 163oC: • diferenta intre punctele de inmuiere. la 15oC. Modulul de elasticitate la 15oC.0…3. kg/m3. exprimat in greutate.

la 30. Incercarile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmatoarele: CARACTERISTICILE TEHNICE Incercarea “ORNIERAGE” (privind rezistenta la formarea fagaselor) la 60oC. . pentru a impiedica aparitia separarii materialelor componente.000 cicluri (%) Rezistenta la oboseala la 10oC. 8 METODA DE TESTARE Proiect de norme frantuzesti NF 98 141 Metoda LPcPC min.Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 13382. modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). 3. Operatiunile de transport. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie prevazuta a fi consumata zilnic. dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de sarcini. cat si in Laboratoarele aflate in strainatate.Nota: . Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale. asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata. 4. temperatura va fi de minimum 160oC. Controlul calitatii operatiunilor de obtinere a bitumului modificat pe amplasament 67 Depozitarea . cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare. 100 Costul tuturor incercarilor. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termic. nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii executiei lucrarilor. . conform conditiilor contractului.Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din STAS 1338-1 si STAS 1338-2. care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC. rezultatele incercarilor efectuate de Beneficiar. 25 Hz. Transportul La inceputul perioadei de transport. prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul angajat de Beneficiar. E6 (10-6) LIMITE ADMISIBILE max. va fi suportat de Antreprenor. Temperatura de depozitare va fi de 140oC.Beneficiarul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. efectuate atat in Romania. Totusi. Temperatura va fi urmarita permanent. Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe amplasament. depozitare si amestecare Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica.

Principiul metodei Se determina procentul de material (p) pe care il pierde mixtura asfaltica stabilizata cu fibre. Pregatirea probei de mixtura asfaltica tip MASF Se prepara in laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtura asfaltica tip MASF. Exprimarea rezultatelor 5.In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament. 2 MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL SCHELLENBERG 1. tip MASF 8 si tip MASF 16. vor fi verificate urmatoarele: (i) Temperatura de amestecare. Calitatea bitumului modificat astfel realizat. paharul Berzelius se scoate din etuva si mixtura asfaltica se rastoarna in capsula de portelan. Balanta cu exactitatea de 0.1 g si se introduce intr-un pahar Berzelius. Mod de lucru Proba de mixtura asfaltica se cantareste cu exactitate de 0. incalzit in prealabil la temperatura de 170oC. cu relatia: − p = m m m × 100 (%) 1 2 1 in care: 68 . cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius. Pahar Berzelius. in prezenta temperaturilor ridicate. la temperatura de 150oC. 4. incalzita in prealabil la temperatura de 170o±2oC. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat. cantarita in prealabil. se introduce in etuva. Se calculeaza procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius. ANEXA NR. Paharul Berzelius cu proba de mixtura asfaltica se acopera cu o sticla de ceas. Sticla de ceas. Se cantareste capsula de portelan cu mixtura asfaltica si se determina prin diferenta. 3.1. va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. (ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri.1 g. si se mentine la aceasta temperatura timp de 1h (±1 min). Aparatura Etuva care asigura temperatura de 170o±2oC. Apoi. Capsula de portelan. 5. (iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut. 2.

P=0.2%. m2 – masa mixturii asfaltice din capsula de portelan. acceptabila. in grame. 6. Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaza cu relatia: ' p = mm− m × 100 (%) 1 5. in grame. 69 . Rezultatul este media a doua determinari. 5.m1 – masa mixturii asfaltice introdusa in paharul Berzelius.2. de cantarire a paharului Berzelius inainte de incalzire (m) si dupa rasturnarea mixturii asfaltice (m’) si a masei initiale a probei de mixtura asfaltica (m1).3. Se poate folosi si procedeul alternativ.2%. Interpretarea rezultatelor In functie de valoarea procentului (p) de material ramas pe peretii paharului Berzelius. buna. calitatea mixturii asfaltice se apreciaza astfel: P<0.

Norme privind exploatarea intretinerea drumurilor si podurilor. . ACTE NORMATIVE Ordinul MT nr. 116/1999 II. 70 . 45/1998 Ordinul MT nr.Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. 43/1998 .08. destinate executarii imbracamintilor bituminoase rutiere.Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza. 46/1998 Ordinul MT/MI nr. . 79/1998 Ordin MI nr. . 3 DOCUMENTE DE REFERINTA I.Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. construirea si modernizarea drumurilor.Norme generale de protectia muncii. . 775/1998 . si Ordinul MT nr.2000 NGPM/1996 NSPM nr. reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor de interes national.Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere. Ordin AND nr.Norme tehnice privind proiectarea. .ANEXA NR. 411/1112/2000 publicat in MO 397/24. REGLEMENTARI TEHNICE AND 539 .Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

.Bitumuri. Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica.Bitumuri. . SR 61 STAS 113 SR 174-1 SR 174-2 si SR 174-2/C1 STAS 539 SR 662 SR 667 71 . Normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald. . Determinarea punctului de rupere Fraass. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate.Bitumuri.Lucrari de drumuri.Lucrari de drumuri. Determinarea punctului de inmuiere.Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.AND 549 Normativ privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald. realizate cu bitum modificat cu polimeri.Bitumuri. . Imbracaminti bituminoase cilindrate. STANDARDE STAS 42 STAS 60 . Conditii tehnice de calitate. Determinarea penetratiei. executate la cald. Conditii tehnice de calitate. . Metoda cu inel si bila.Lucrari de drumuri.Filer de calcar. cu bitum aditivat. AND 533 AND 559 III. . filer de creta si filer de var stins in pulbere. . Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate. realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat. . Determinarea ductilitatii. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.

. SR EN 933-2 STAs 1338-1 STAS 1338-2 STAS 1338-3 STAS 6400 STAS 8849 STAS 8877 STAS 10969/3 SR EN 12697-1 si SR EN 12697-1/AC SR EN 12697-4 72 .Lucrari de drumuri. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare. Rugozitatea suprafetelor de rulare.SR 754 STAS 863 . Prepararea mixturilor. . Straturi de baza si de fundatie.Mixturi asfaltice. . .Lucrari de drumuri. Metode de masurare.Lucrari de drumuri.Lucrari de drumuri. Metoda de determinare cantitativa. Incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Adezivitatea btumurilor pentru drumuri la agregatele naturale. . Partea 1: continutul de bitum solubil. .Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald.Bitum neparafinos pentru drumuri.Lucrari de drumuri. . Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Site de control. .Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri. . Partea 2: Analiza granulometrica. dimensiuni nominale ale ochiurilor.Lucrari de drumuri. Conditii tehnice generale de calitate. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Metode de determinare si incercare. Mixturi asfaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald.

si SR EN 12697-4/AC

- Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului; coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 4: recuperarea bitumului: Coloana de fractionare. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor. - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea continutului de bitum, a continutului de apa si a compozitiei granulometrice.

SR EN 12697-27

SR EN 12697-27

SR EN 12697-28

73

UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1. Date generale Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care urmeaza sa se aplice geogrilele. Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. 2. Metode de asternere 2.1. Pregatirea suprafetei Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directie transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin. O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea materialelor straine, cum ar fi particulele de praf sau altele. 2.2. Asternerea geogrilelor Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la maximum 150oC, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0,8-1,2 l/m2, incalzita tot la o temperatura maxima de 150oC. Cantitatea de bitum se va corecta in functie de tipul materialului aprovizionat.
74

Latimea de aplicare este conform proiectului. Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m. Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de material geosintetic, existand anumite particularitati de asternere. Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, cu interzicerea totala a circulatiei directa pe materialul geosintetic. 3. Caracteristicile materialului Materialul din care se executa geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180oC. Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m +1%, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe directie transversala. Alungirea maxima a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%. Grosimea materialului nu va depasi 3,5 mm. 4. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest scop, Antreprenorul va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la proiectant aprobarea in scris a materialului, inainte de procurarea si aducerea acestuia pe amplasament. In cazul in care crede de cuviinta, Beneficiarul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate intr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar. Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor. Antreprenorul raspunde de inaintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.

75

Numai utilajele prevazute cu pneuri vor neprotejata a materialului geotextil combinat. consta in asternerea unui strat de asfalt de egalizare. cum ar fi particulele de praf sau altele. Metode de asternere 2. Date generale Inainte de asternerea materialului geotextil masuri speciale de pregatire a suprafetei suport. Pregatirea suprafetei Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului. O alta metoda. sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect. Asternerea materialului geotextil combinat 76 . 5 UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE BITUMINOASE 1.1. combinat vor trebui luate fi admise pe suprafata consecinta. care se aplica in special in cazul suprafetelor mai degradate. Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. fara a 2. sau crapaturile mai largi de 6 mm.ANEXA NR.2. In asternerea stratului urmator de binder asfaltic sau mai fi nevoie de nici un alt strat protector. Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine. 2. Denivelarile longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm. vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau altor materiale corespunzatoare. constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard de 3 m lungime. care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat. este permisa a stratului de baza.

solicitand aprobarea in scris a Beneficiarului inainte de procurarea materialului respectiv. Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0. Beneficiarul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar.20 m. efectuarea unor incercari suplimentare in laboratoare specializate. stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material. 3. Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor. trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directie longitudinala si transversala va fi de minimum 30 KN/m. 77 . (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0. in vederea utilizarii acestuia pe amplasament.140 kg/m2 iar greutatea maxima de 0. aceasta va fi indepartata prin periere. Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum. In cazul materialului geotextil. pe cate o fasie cu o latime de 0. In cazul geogrilelor.30 m. 4.400 kg/m2. (ii) Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0. materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos. sau stratul de baza. Aprobarea materialului utilizat Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogril si va supune aprobarii Beneficiarului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus. (iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m. Stratul urmator de binder asfaltic.5 mm).2 l/m2. trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice: (i) Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata. Tratamentul se aplica succesiv. iar daca apare o cantitate de bitum in exces. (iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii (grosime nominala de 3. se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de material geotextil. Caracteristicile materialelor Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena 100%.8 – 1.Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat. incalzit la o temperatura de 150oC (sau o emulsie bituminoasa) cu concentratia de 0. Temperatura maxima de asternere va fi de 150oC.160 kg/m2. se va pulveriza un strat de bitum pur. aprobate de Beneficiar. (iii) Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%.

astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.Antreprenorul raspunde de inaintarea la timp a propunerilor sale. 78 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->