Drept constitutional Curs 1.

- drepturile omului Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale
I.Clasificarea drepturilor si libertatilor fundamentale si nefundamentale: Drepturile si libertatile fundamentale sunt acelea care sunt recunoscute prin lege si care, datorita rolului pe care il joaca in actuala structura a societatii, sunt considerate a fii inerente pers.umane. Drepturile si libertatile nefundamentale sunt toate celelalte. Ex: libertatea de exprimare (dr fundamental); dr de a fii numit intr-o functie publica (dr nefundamental) Dr la un mediu sanatos (nefundamental – fundamental) Importanta practica:in raport de dr.fundamentale se va considera ca ele au valoare constitutionala, chiar daca nu sunt prevazute in mod expres in Constitutie. II.Clasificarea dr si libertatilor fundamentale in functie de norma juridica prin care sunt garantate 1.dr si libertati fundamentale reglementate doar la nivel intern (dr la pensie, dr la munca). In masura in care aceste dr sunt incalcate exista doau tipuri de procedura: a) apelarea la CC, printr-o exceptie de neconstitutionalitate b) adresarea la instantele juridice 2.dr si libertati fundamentale reglementate atat la nivel intern, cat si la nivel supranational (dr la viata, libertate de exprimare). Incalcarea unui drept de acest fel, are de asemenea doua proceduri: a) daca se incalca printr-o lege sau ordonanta se face apel la CC sau se poate cere instantei sa refuze aplicarea legii sau ordonantei in cauza si sa aplice cu prioritate prevederile din Conventia Europeana a Drepturilor Omului in baza art. 20 alineatul II din Constitutie. b) daca se incalca printr-un alt act al statului, se adreseaza instantei. 3.dr si libertati fundamentale garantate doar la nivel supranational (dr si libertati fundamentale comunitare-dr la libera circulatie in interiorul UE, dr de a alege liber resedinta in interiorul uniunii) Incalcarea unor astfel de drepturi presupune apelarea la o instanta, cerand aplicarea normelor internationale cu prioritate fata de cele nationale. III. Clasificarea dr si libertatilor in functie de subiectii carora li se adreseaza: 1.dr si libertati individuale (cele care protejeaza o pers) 2.dr si libertati colective (cele care protejeaza o colectivitate, fara ca membrii acelei colectivitati sa se bucure individual de dr respective) IV.Clasificarea in drepturi si libertati: Drepturile sunt acele interese fundamentale protejate, care sunt importante nu doar pentru persoana in cauza ci si pentru intreaga societate. Persoana careia ii sunt recunoscute nu poate renunta la exercitarea lor. Libertatile sunt acele interese care prezinta , in principal, importanta doar pentru persoana careia ii sunt recunoscute, iar aceasta poate sa renunte la exercitarea lor, de aceea orice libertate fundamentala include si antagonismul sau. V.Drepturile si libertatile fundamentale se clasifica in doua: 1.absolute- acele dr si libertati care nu pot fii niciodata limitate (dr de a nu fii supus torturii, o parte din dr procedurale) 2.relative- au respectarea anumitor conditii, pot fii limitate de catre stat (dr de proprietate, libertate sexuala)

d)Sunt acte ale statului. ori de cate ori unei pers i se incalca un dr fundamental printr-un act act al statului.sunt acele obligatii ale statului de a se abtine sa limiteze in mod nejustificat drepturile reale ale unei persoane . a) Actele statului reprezinta acele acte ale oricarei institutii publice sau controlate de stat prin care acesta isi exercita suveranitatea. OBLIGATIILE NEGATIVE. hotararea ROTARU contra Romania. Obligatiile pozitive ale statului sunt obligatii de mijloace si nu obligatii de rezultat. b)obligatia statului de a lua toate masurile de protectie asupra unei pers atunci cand statul trebuie sa cunoasca existenta unui pericol real si complect la adresa dr fundamentale reale ale unei pers – obligatia de interventie Ex: ONYERDEZLIZ contra Turcia. (decizia HESS contra Marea Britanie. BOSPHORUS AIR formata din 25 de state europene) Exceptie: Nu sunt acte ale statului acele acte ale unei organizatii nationale precum UE. OBLIGATIILE POZITIVE: sunt obligatiile statului de a lua toate masurile legislative. acea limitare sau ingerinta sa fie prevazuta de lege 2. hotararea NACHOVA contra Bulgaria. indiferent daca statul are culpa sau nu II. b)Prin act al statului se intelege un act al unui agent al statului care actioneaza in numele statului sau al unei institutii prin care statul isi exercita suveranitatea. hotararea MAYEVA contra Bulgaria.Curs 2. obligatii pozitive I. ingerinta sa fie necesara intr-o societate democratica ptr atingerea scopurilor existente Obligatiile statului in raport de limitare a dr relative sunt de doua feluri: 1. Conditiile de limitare a dr si libertatilor relative Potrivit art 53 din Constitutie si al dispozitiilor din Conventia Europeana a Dr Omului. Obligatiile de mijloace fiind acelea care se considera a fii incalcate doar atunci cand se dovedeste existenta unei culpe ale statului in neluarea unei masuri. ceea ce inseamna ca statul este responsabil ptr incalcarea lor. c)Potrivit hotararii AYIDIN contra Turcia. indiferent cum este exprimat acordul. acele acte ale unei organizatii intrenationale in masura in care. statul care este parte in oraganizatia respectiva ii controleaza activitatea.  Aceste obligatii negative sunt obligatii de rezultat. obligatii negative 2. daca in cadrul acestei organizatii intrenationale exista un sistem propriu de protejare a dr fundamentale. Obligatii pozitive: a) obligatia de a sanctiona prin lege atingerile aduse dr fundamentale in raporturile dintre pers private sau in raporturile dintre acestea si stat – obligatia de a legifera Ex: hotararea x si y contra Olandei. . un dr relativ poate fii limitat daca se indeplinesc urmatoarele conditii: 1. ingerinta sau limitarea sa aiba un scop legitim 3. administrative si judiciare in vederea respectarii dr fundamentale in raporturile dintre pers de drept privat sau in raporturile dintre pers si stat. Institutiile prin care statul isi exercita suveranitatea sunt acelea care au un obiect de activitate ce nu poate fii privatizat. sunt acte ale statului actele unor pers private care desfasoara activitati in folosul statului cu acordul acestuia.

Fara sens din justitie (ex: hot Weissman contra Ro. III. (ex: hot Dalban contra Ro) 2.Curs 3. Ingerinta respectiva trebuie sa vizeze un scop legitim (art 53 din Const. interesata sa poata sa ia la cunostinta continutul ei (ex: unele norme juridice limitative nu sunt public. Bursuc contra Ro) 3) ancheta sa se desfasoare cu celeritate (intr-un termen rezonabil) tinand cont de complexitatea si importanta cauzei.taxin a timbru de 300. sa stabileasca o pedeapsa pe masura gravitatii faptei in mod just. arbitrare (abuzive) ex: hot Sissanis contra Ro hot Dumitru Popescu contra Ro hot Calmanovivi contra Ro II. limitarea in cauza sa fie utila ptr atingerea scopului vizat. contra Marea Britanie. sa se realizeze o ancheta penala eficace. Handyside. care sa conduca la sanctionarea pers respective si responsabile. Ingerinta statului sa fie prevazuta de lege (ex: libertatea exprimarii) Injuria adusa la adresa unei pers poate atrage dupa sine o sanctiune. limitarea trebuie sa ajute societatea si sasi atinga scopurile. (ex: hot.consta in oblig pe care o are statul care ori de cate ori o pers se poate pretinde victima unei incalcari grave a dr sale fundamentale. c) Obligatia de a realiza o ancheta eficace. Conditiile in care statul limiteaza dr si libertatile relative I. Ptr ca ancheta penala sa fie considerata eficace. astfel incat orice pers. hot Morris contra Irlanda) . fata de eventualii suspecti.000 Euro) -trebuie stabilita o taxa in functie de importanta cauzei si a situatie pers in cauza (ex: hot Samoila contra Ro. Normele imprevizibile sunt deschise arbitrajului-sunt norme neconstitutionale c) norma juridica trebuie sa contina suficient de multe impotriva unei aplic. Potrivit CEDO ptr ca aceasta conditie sa fie indeplinita este necesar ca normele juridice care permit limitarea unor dr sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) norma juridica respectiva trebuie sa fie accesibila .)-hot Cotleţ contra Ro b) norma juridica trebuie sa fie previzibila – trebuie sa fie enuntata cu suficient de multa claritate astfel incat pers interesate sa poata anticipa in ce consta acea norma juridica si care sunt consecintele ei. e) Obligatia in cazul in care se identifica persoana in cauza.(ex: hot Sandru contra Ro. Din aceasta hotarare au rezultat urmatoarele conditii: 1. hot Muller contra Elvetia) 3. trebuie indeplinite urmatoarele conditii: 1) in principiu ancheta trebuie sa fie declarata din oficiu 2) este necesar ca organul care realizeaza ancheta sa fie independent si impartial. proportionalitatea dintre ingerinta statului si scopul vizat (ex: dr de acces la justitie) -dr relativ limitat prin impunerea unei taxe de timbru ptr a impiedica act.) Ingerinta statului trebuie sa fie necesara intr-o societate demna pentru atingerea scopului respectiva -a fost tradusa de CEDO in una din cele mai vechi hotarari ale sale.sa fie public. hot Pantea contra Ro) d)Obligatia de a realiza toate actele de ancheta posib. necesitatea existentei unei nevoi sociale imperioase in adoptarea normei respective. (ex.

Consiliul European a Dr Omului -instanta formata in cadrul Consiliului Europei (toate statele Europei. (exista competenta teritoriala. In masura in care nu au trebuit sa fie epuizate caile de recurs interne si nu exista o decizie intrena definitiva. . Procedura de competenta generala a instantei de judecata-posibilitatea adresarii unei instante de judecata cu litigiul legal de incalcare a dr fundamentale 3. proced int. ci sa fie semnata de catre pers in cauza (pot ezista plangeri anonime. materiala. Curtea sa aiba competenta materiala. plangerea sa nu fie anonime. -forta CEDO nu este directa. Curtea avand competenta sa judece numai acele posibile incalcari ale unui dr fundamental care s-au produs dupa data ratificarii conventiei de catre statul in cauza (Romania 20 iunie 1994) 11.prin cale de recurs se intelege remediu. aceasta hotarare a avut ca efect modificarea Constitutiei din cele 47 de state. Sa existe competenta temporala. Plangerea sa nu fie injurioasa 7. Plangerea sa fie introdusa intr-un termen de 6 luni de la data ultimei decizii definitive. termenul de 6 luni se calculeaza de la data omisiunii statului prin care s-au produs pretinsa incalcare a dr fundamentale. (va intra in vigoare la 1 aprilie 2010) Pretinsa incalcare a dr fundamentale sa fii provocat un prejudiciu important. personala. Procedura exceptiei de neconstitutionalitate 2. 2. anterior sa fii epuizat toate caile de recurs int. Procedura in fata CEDO. insa Curtea va stii numele pers in cauza) 6. plangerile in care reclamantul prezinta aspecte false) 8. dar prin hotarari indirecte creeaza schimbari 9in statele membre ale Consiliului Europei -ptr adresarea in fata CEDO trebuie indeplinite urmatoarele conditii: 1. Exceptii:  calea de recurs int nu J  calea de recurs int e inaccesibila  calea de recurs int e ineficae -nu se poate obtine respectarea in intregime a dr fundamentale  calea de recurs int e inutila-J o practica constanta in sens contrar Curs 4. competenta personala a Curtii implica doua aspecte: a) calitatea procesuala activa b) calitatea procesuala pasiva . ea poate sa judece numai plangerile care au ca si obiect incalcarea unor drepturi prevazute in Conventia Europeana 10. temporala) 9. exceptie facand Bielomsia si Vaticanul) -sediul la Strasbourg. 4. Vizeaza competenta teritoriala a curtii-Curtea Europeana poate sa judece doar acele plangeri care vizeaza acte produse pe teritoriul statelor care au ratificat conventia. O exceptie de la aceasta regula exista in cazul incalcarilor continue ale unor dr fundamentale caz in care plangerea poate fii introdusa oricand.Sistemul procedural de protejare a dr fundamentale Aceste situatii permit pers care se considera victima unei incalcari ale dr sale fundamentale. sa-si pretejeze dr pe calea unor proceduri legale Exista trei situatii procedurale legale: 1.  3. Plangerea sa nu fie abuziva (sunt considerate abuzive. format dintr-un nr de jud egal cu nr statelor membre ale Cons Europei -jud nu este un repezentant al statului din care provine (ex: hot Kudla contra Polonia) -CEDO a sanctionat Polonia ptr ca nu acreat o procedura ptr accelerrarea unei proceduri de judecata. Plangerea sa nu fie in mod vadit nefondata 5.

aceasta se duce la un judecator al Curtii care va da o decizie prin care plangerea va fii declarata inadmisibila-decizie definitiva si nemotivata. c) atunci cand obiectul plangerii nu este legat de decesul pers.decizie definitiva si motivata b) fie dau o decizie de admisibilitate.la plangerile admisibile 4. 2) un grup de personae 3) organizatii neguvernamentale (ONG) toate pers juridice de dr privat plus pers de dr public cu exceptia acelora prin care statul isi exercita suveranitatea. plangerea este in mod vadit inadmisibila. I. doar daca obiectul sau. Conditii privind caliitatea procesuala activa: pers in cazua sa aiba calitate de victima adica sa fii fost persoana asupra careia s-au produs in mod direct consecintele incalcarii dr sale fundamentale. Procedura in fata Curtii:-etape Exista urmatoarele variante: 1. plangerea poate fii introdusa de catre pers care in dr intern au calitate de reprezentant ale acestora. se va constata ca pers in cauza a pierdut calitatea de victima. plangerea poate fii introdusa in numele copilului si de parintele fara calitate de reprezentant b) daca obiectul plangerii il reprezinta decesul unei persoane. prin care recunoaste implicit sau explicit incalcarea dr in cauza si acopera eventualele prejudicii aduse. plangerile se duc la un complet de 3 judecatori care: a) fie dau o decizie de inadmisibilitate.se poate intenta o plangere impotriva statelor care au ratificat conventia II.se duc la un complet de 7 judecatori care vor pronunta o hotarare fie de admitere fie de respingere Hotarrarile si nu deciziile Curtii pot fii contestate printr-o cerere care va fii analizata de un complet de 5 judecatori care vor decide daca cerrerea are sau nu sanse sa fie admisa. ea trece la 3 judecaatori care vor da o hotarare de admitere a plangerii. In cazul minorilor daca plangerea are ca obiect dr la viata familiara. In cazul plangerilor discutabile dpdv al admisibilitatii. . Daca se constata ca este repetitiva. plangerea poate fii formulata in numele decedatului de catre orice pers care poate dovedi existenta unei apropieri familiale fata de cel decedat. pot introduce plangere si pers carora desi nu li s-a incalcat nici un dr fundamental se afla in fata unui pericol real si concret sa li se incalce un astfel de dr. statul adopta un act indiferent de natura lui. iar plangerea se va respinge ca inadmisibila.Pot sa introduca o plangere urmatoarele categorii de persoane: (calit procesuala activa) 1) orice pers fizica a) in cazul minorilor sau a pers fara discernamant. Dpdv al calitatii procesuale pasive. In baza jurisprudentei Europene.in acest fel plangerea isi continua cursul.acestea sunt victimele potentiale. 2. Daca sunt sanse sa fie admisa se va sesiza Marea Camera a Curtii formata din 17 judecatori care vor judeca definitiv plangerea. Daca in cursul procedurii din fata Curtii. d) n daca o pers a decedat dupa ce a introdus o plangere in fata Curtii. Constatarea ca plangerea este repetitiva(acestea sunt acele plangeri prin care se invoca anumite incalcari care au fost deja constatate printr-o jurisprudenta a Curtii. judecata cauzei va continua cu succesorii pers in cauza in masura in care acestea isi exprima acordul expres. este un dr care s-a transmis pe cale succesorala. plangerea poate fii introdusa de succesori. 3. Supravegherea modului de executare a hotararilor de admitere a hotararilor pronuntate de catre Curte se realizeaza de comitetul d eministrii ai Consiliului Europei.trecand la urmatoarea etapa. plangerile admisibile.

in masura in care conditiile respective sunt indeplinite.orice pers are dr ca orice litigiu pe care il are cu un tert in materie civila. In materie civila: A. a se poata pronunta asupra tuturor consecintelor de dr si de fapt. care au ca obiect una din urmatoarele categorii: -dr patrimoniale -dr personale -dr fundamentale si ex lor Posibilitatea de acces la justitie trebuie sa indeplineasca 3 conditii: I. obligatoriu ca dr de acces la justitie sa vizeze un scop legitim si sa fie necesar ptr atingerea scopului. hot AIREY contra Irlanda. I. . Obligatoriu ca dr de acces la judecata sa nu suporte limitari nejustificate. prin imposibilitatea de a repune in discutie solutionarea litigiului. Este o libertate relativa. hot TUDOR TUDOR contra Ro Litigiul civil al pers sa fie rezolvat d einstantele de judecata. Ex: hot GOLDER contra Marea Britanie. Ex: hot BRUMARESCU contra Ro -obligatia statului de a asigura intrepretarea uniforma a legii.) dr de acces la justitie.de verif: modul de calcul al termenului II. accesul la justitie sa fie efectiv II. d) impunerea unor termene ptr sesizarea instantelor de judecata -scopul: de a impiedica punerea in discutie a unor situatii vechi (prea vechi) . hot LUPAS contra Ro De aici rezulta ca decurge principiul securitatii raporturilor civile-dr de acces la justitie include obligatia statului de a asigura un sentiment de securitate cu privire la solutionarea unui litigiu. pers care sunt parte la un litigiu civil pot renunta la exercitatrea dr si pot suporta anumite limitari. cu execptia unor situatii extraordinare. . sa fie rezolvat de o instanta de judecata.cele mai frecvente limitari : plata taxei de timbru si a cautiunii -ptr a fii justificat trebuie sa indeplineasca 3 conditii: a) sa aiba valoare rezonabila b) sa fie stabilit tinand cont de situatia financiara a pers in cazua c) sa fie stabilit in functie de sansele de succes ale actiunii si facilitatii de recuperare in cazul admiterii acesteia.(art 21 si 24 din Constitutie si art 6 din CEDO) -materie penala si civila I.Curs 5. Astefl decurg urmatoarele consecinte:  sistemul trebuie s afie creat in asa fel incat instanta sa aiba plenitudine de jurisdictie.  presup dr de a obtine executarea hotararii judecatoresti. Litigii civile= toate litigiile indiferent cine sunt partile si indiferent care e legea care reglementeaza situatii. in favoarea tuturor persoanelor parte la litigiul respectiv. nejustificate. Lousec-statul are obligatia de a asigura siguranta unui raport stabilit printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila. iar la finele procedurii litigiul sa inceteze. accesul la justitie sa fie eficace Posibilitatea unei pers de a se adresa unei inst de judecata nu trebuie s afie blocata de impedimentul de fapt sau de drept. accesul la justitie sa fie real III. Ex: hot IGNACCOLO-ZENIDE contra Ro III.Dr la un proces echitabil . in special la instantele de recurs Ex: hot BEIAN 2 contra Ro. Drepturile fundamentale ale omului O.

orice pers are dr ca litigiul sau sa fie jud in sedinte publice ex: sit de jud care pot fii secrete. de a cunoaste toate elementele dosarului si posibilitatea de a raspunde in fata instantei cu privire la fiecare din acestea. acesta este data la care se pune in executare hot judecatoreasca pronuntata.) dr la egalitatea armelor. Comportamentul autoritatilor judiciare. complexitatea cauzei-trebuie raportata la un nr de probe care trebuie administrate sau nu la complexitatea starii de fapt 2. hot ENGEL contra Olanda -intra in materie penala toate faptele care sunt calificate ca fiind infractiuni si acelea care nu sunt calificate ca fiind infractiuni.) Dr de acces la justitie penala-apartine doar persoanei acuzate penal. II.) dr la o inst independenta si impartiala F. a. in afara de instanta de judecata. . durata procedurii se socoteste de la inceperea actelor procedurale. -litigiile legate de minori E. victima unei infractiuni nu arecunoscut un dr de acces la justitie intr-o procedura penala. -din acest dr decurg urmatoarele obligatii ptr instantele d ejudecata: a) oblig de a comunica fiecarei parti documentele depuse de celelalte b) oblig de a asigura prezenta partilor la propriul proces c) oblig de a pune in discutia partilor orice aspect al cauzei. trebuie sa vedem cum se socoteste durata unei proceduri -momentul initial al unei proceduri este in principal.B. In materie penala – def prin hot OZTURK contra Germania. in exact aceleasi conditii ca si partea adversa Curs 6. C. 4.art 6 din CEDO: -litigiile in care se utilizeaza inform clasific -litigiile care pot afecta viata privata a unei pers. importanta cauzei ptr situatia partilor aflate in litigi 3.) dr la o judecata contradictorie – presupune dr oricarei parti la o procedura. inclusiv celei aparate din oficiu d) oblig de a motiva hot judecatoreasca. dr de acces la justitie desemneaza dr sau de a nu i se aplica sanct penale de catre orice alt organ al statului.acestea au obligatia de a lua toate masurile necesare ptr a asigura judecarea rapida a cauzei.dr oricarei parti a procedurii de a putea sa-si exercite dr procedurale. art 6 din CEDO -ptr a se vedea cand dr este incalcat sau nu. i. -in raport de momentul final.statul nu este responsabil ptr ptr prelungirea procedurii din cauza unui comportament cu scop dilatoriu al partilor. In raport de pers acuzata.) dr la o judecata publica. Sa raspunda la toate argumentele partilor ex: hot ALBINA contra Ro D.) dr la o durata rezonabila a procedurii -art 21 alin 3 din Const. data la care se introduce cererea de chemare la judecata . Atunci cand legea impune obligativitatea unor proceduri anterioare sesizarii instantei. -CRITERIILE: dupa care se estimeaza caracterul rezonabil sau nu al duratei: 1. dar care au o natura juridica asemanatoare unei infractiuni sau sunt sanctionate cu o pedeapsa de natura ori severitatea unei pedepse penale. comporatmentul paartilor. Ex: hot ANGHEL contra Ro -nu toate contraventiile din Ro intra in penal A.

fiind mult mai numeroase 1)sarcina probei apartine acuzarii. sarcina probei se inverseaza in masura in care acele prezunctii de fapt vizeaza un scop legitim si sunt necesare intr-o societate democratica in lupta impotriva infractionalitatii.) Dr la o judecata contradictorie E. existenta unei acuzatii penale impotriva sa. exceptie in situatiile in care starea de fapt implica o explicatie a pers in cauza.. Pana la data hotararii definitive de condamnare orice pers este prezumata nevinovata si trb tratata ca atare. (ex: hot ALLENET DE RIBENONT contra Franta.B.in dubio pro reo’’ se va decide in favoarea celui acuzat. prezumtia de nevinovatie se aplica doar in materie penala. Atunci cand exista prezunctii de fapt care indica nevinovatia unei pers. Tacerea nu poate fii interpretata ca si o admitere a vinovatiei.) Dr la o durata rezonabila a procedurii-durata unei proceduri in materie penala se socoteste incepand cu momentul cu care o pers devine acuzata.implica dr oricarei pers acuzate penal de a pastra tacerea si de a nu da nicio declaratie in fata org judiciare. D.orice pers are dr de a fii informata in cel mai scurt timp si intr-o limba pe care o intelege.nu sunt scrise de lege. Procesul penal se considera a fii finalizat la momentul pronuntarii hotararii definitive de condamnare. Dr relativ limiteaza in cazul acestor probe care nu pot fii obtinute de altundeva in afara pers acuzate (probe biologice) 4)interdictia stabilita in sarcina organelor de ancheta de a formula in fata publicului declaratii de culpabilitate ale unei pers necondamnate.) Prezumtia de nevinovatie.este un dr si nu o libertate ( dr relativ). nu si in materie civila.dr oricarei pers de a nu fii oblig de a oferii probe ale vinovatiei sale..) Dr la asistenta juridica gratuita I. C. 2)dr la tacere. Aceasta se intampla atunci cand unei pers i se comunica indiferent de forma si indiferent daca e implicit sau explicit de catre un organ al statului. hot VITAN contra Roamania) 5)imposibilitatea de a impune consecinte non-penale ale comiterii unei infractiuni in acele situatii in care procedura penala nu se finalizeaza cu o hotarare de condamnare. Potrivit art 23 alin 9 din Constitutie si art 6 paragraful 2 din Conventia Europeana.scrie se lege b) de fapt (judiciare).) Dr gratuit la un interpret J.( ex: hot SAUNDERS contra Marea Britanie) 3)dr de a nu contribui la propria incriminare.) Dr la o judecata publica. Prezumtiile: sunt de doua feluri a) legale.) Dr de a fii prezent la propriul proces penal (ex: hot SEJDOWIC contra Italia. cu privire la cauza indreptata impotriva sa G. Statul este cel care trb sa probeze nevinovatia inculpatului si nu invers. hot GÎGA contra Romania) .) Dr de a beneficia de timul si facilitatile necesare pregatirii apararii implicand 2 aspecte: 1) Dr pers de a avea acces la dosarul cauzei (fie el fie avocatul sau) 2) Confidentialitatea rap dintre avocat si pers acuzata H.) Dr la o instanta independenta si impartiala F. In cazul in care exista un dubiu cu privire la vinovatia pers se va aplica principiul . Principalele consecinte ale prezumarii nevinovatiei: Prezunmtie= situatie in care de regula este adevarata insa este extrem de greu sau chiar imposibil de probat.

poate fii supusa unor restrictii. Utilizarea acestor marturii e indeplinita doar prin conditiile: a) Necesitatea pastrarii anonimatului sa fie dovedita b) Infractiunea sa aia o gravitate ridicata c) Marturia anonima sa nu fie singura proa a nevinovatiei si sa fie coroorata cu alte probe d) Caracterul anonim sa fie compensat intr-o anumita forma a procedurii fie prin posiilitatea audierii martorului anonim de inculpat prin mijloace electronice fie prin posibilitatea audierii martorului anonim de judecator fara prezenta inculpatului L. existenta unui consimtamant nu exclude existenta privarii de libertate. obstacolul in calea libertatii nu trebuie sa fie neaparat de ordin fizic sau privit in abstract de netrecut (ex: hot AMUUR contra Franta) 3. Criterii: 1. Curtea spune ca au privare de libertate si nu o simpla limitare a dr la libera circulatie atunci cand limitarea posib de a te deplasa liber e atat de imp incat pers in cauza nu-si poate realiza cele mai elementare aspecte ale vietii sale sociale. a influentarii anchetei sau a altor pericole ptr ordinea publica.educarea minorilor. Acest dr cunoaste o limitare in cazul martorilor anonimi. Dr la liertate este o libertate relativa. carantina f) Un scop care vizeaza executarea unei decizii de expulzare sau extradare 3)Masura sa fie necesara intr-o societate democratica ptr atingerea acelui scop .) Dreptul celui abuzat de ai fii prezentate toate probele in fata instantei de judecata si de a putea otine audierea martorilor acuzarii in conditii de contradictorialitate. OO. In principiu nu exista privare d elibertate pe perioada cand exista consimtamantul pers in cauza. In situatia pers care trebuie sa beneficieze de protectie. Ca regula orice pers are dr sa fie libera. prevenirea riscului de fuga. 2.K. Infractiunea e considerata a fii provocata atunci cand ea este comisa la initiativa unui agent al autoritatii si nu se poate dovedi ca fapta ar fii putut s afie comisa si fara interventia acestuia.Dreptul la libertate art 23 Const si art 5 din CEDO.Curtea a decis ca ptr a exista privare de libertate. care au identitatea ascunsa fata de inculpat. Privarile de libertate sunt permise in masura in care sunt indeplinite 3 conditii: 1) Privarea de libertate sa fie prevazuta de lege 2) Privarea de libertate sa vizeze un scop legitim: a) Executarea unei pedepse privative de libertate pronuntata de o instanta penala b) Garantarea executarii unei obligatii legale c) Scop preventiv – prevenirea comiterii de noi infractiuni.acopera internarea medicala a bolnavilor psihici. in cazul pers fata de care exista motive rezonabile de a crede ca au comis o infractiune-arestarea preventiva d) Un scop educational.) Dr oricarei persoane de a nu fii condamnata ptr o infractiune provocata de autoritati.in acest scop minorii pot fii preveniti de libertate e) Un scop de ordin medical.

Arestarea unei pers poate fii dispusa doar de o inst de judecata.e interzisa analogia in defavoarea faptuitorului -este permisa interpretarea -principiul egalitatii e un dr absolut CEDO sustine ac e un dr relativ prin 2 hot: SW contra Marea Britanie.Reguli in raport de arestare 1. a) Nu interzice aplicarea retroactiva a legii penale mai favorabile b) Nu obliga la aplic legii penale mai favorab retroactiv 9ramane la latitudinea legiuitorului daca o va aplica sau nu) Consecintele principiului in materie penala . b) Pe langa probele care indica. simpla gravitate a faptei nu poate justifica arestarea. SUCIU contra Ro. exceptie fiind posibilitatea procurorului de a retine o pers ptr 24 h 2. NACHOVA contra Bulgaria b) Acea dif de tratament sa nu aiba o justificare obiectiva 9existenta unui scop legitim) si rezonabila ( proportionalitate cu scopul vizat) . 4. Reglem in art 23 alin 12 din Const si art 7 din CEDO. Prin exceptie daca pers a fost trimisa in judecata prelungirea se face din 60 in 60 de zile. In faza de urmarire penala durata nu poate depasi 180 de zile. c) In momentul arestarii instanta de judecata are obligatia sa motiveze de ce alte masuri preventive nu pot sa atinga acelasi scop 5. A 3-a regula implica interdictia ca arestarea sa fie o forma anticipata a pedepsei-consecintele: a) exceptand situatiile cu totul exceptionale. art 1. afacerea zidului Berlinului OOOO. 3. pct-ul 12 CEDO Discriminarea este orice dif de taratament care nu are o justificare obiectiva si rezonabila---interzisa. In faza de judecata nu exista o limita temporala. Durata arestarii unei pers nu poate depasii 30 de zile putand insa sa fie prelungita cu inca 30 de zile. comiterea infractiunii de pers acuzata. Interdictia discriminarii art 16 Const.Principiul egalitatii Dr oricarei pers acuzata penal de a nu fi ob al aplicarii retroactive a legii. Motivele care justifica arestarea unei pers trebuie sa se mentina pe toata durata privarii saled de liberate OOO. Ptr ca discriminarea sa existe trb indeplinite doua conditii: a) Sa existe o dif de tratament.o pers dintr-o anumita sit sa fie tratata mai putin bine decat o pers aflata in aceeasi situatie Ex:hot MOLDOVAN si altii contra Ro. trebuie sa existe probe cu privire la pericolul ptr ordinea publica pe care le-ar implica lasarea sa in libertate.

. legea trebuie sa aiba o justificare concreta -obligatoriu ca legea sa determine infractiunea cand se pot lua masuri Supraveghere+limita temporala+control judiciar anterior si posterior -doua scopuri legitime: 1 protectia securitatii nationale si combaterea infractionalitatii si criminalitatii . insa care sunt destinate unor activitati in folosul publicului (inscrierea intr-un partid politic) Restul activitatilor apartin de viata privata! Hot ROTARU contra Ro. concubinajul) Ex: hot XYZ contra Marea Britanie X+Y=lesbiene Z=copilul lui X Z are leg de familie cu Y? Rap de familie sunt puternice.. Dr la viata privata si dr la viata de familie Art 26.. dr la identitate (nume.etc0 -ptr masura aceasta. Dr la viata de familie – . Dr la viata privata= dr de a face ceea ce doresti Viata publica=acele fapte ale unei pers care se regasesc in una din urmatoarele categorii: a) Activitatea profesionala b) Aspecte ale vietii private cum sunt aduse la cunostinta unui nr nedeterminat de pers. inviolabilitatea domiciliului. protectia datelor cu caracter personal. odata cu trecerea timpului Principalele aspecte ale vietii private -libertatea sexuala. iar in lipsa rap juridic nu inseamna ca nu exista raport de fapt Dr la viata privata si fam sunt libertati relative!!! Limitari:: a) supravegherea secreta a pers (ex. protectia importiva poluarii. 27.etc) dr la intimitate B. 28 Constit si art 8 din CEDO A. asemenea cu cele traditionale. protectia.anumite aspecte trec din viata publica in viata privata. sunt in totalitate rap de familie -Rap intre rude de sange. in mod benevol c) Aspecte ale vietii unei pers care nu tin de viata sa profesionala. interceptari telefonie. dr de a dispune de propriul corp. Rap intre parinti si copii + cele intre frati si rap intre soti. altele fata de cele de mai de sus sunt rap de familie in masura in care intre pers in cauza exista o dependenta financiara si emotionala -Sunt rap de familie si intre pers care nu au nicio legatura de sange sau juridical cand intre pers incauza exista o viata de familie de fapt (ex.OOOOO.

In general arhivarea acestor date este legitima in masura in care ele sunt strict necesare atingerii scopului vizat. b) arhivarea datelor cu caracter personal-care consta in strangerea.( Romania nu permite reacordarea dr parintesti!!!) Conventia de la Haga privind efectele de dr privat ale rapirii ijternationale de minori impune statului urmatoarele obligatii: 1) Sa asigure identificarea unei pers aflate pe teritoriul sau. 3) In masura in care. instantele de judecata au potrivit jurisprudentei Curtii Europene urmatoarele obligatii: -sa judece cauza in celeritate maxima -sa incredinteze copilul tinand cont de interesele acestuia -sa stabileasca cu exceptia unor situatii extraordinare. . obligatie ce apartine stataului unde a avut loc rapirea. Necesitatea stricta presupune ca: 1) statul nu are dreptul sa colecteze informatii care nu sunt necesare atingerii scopului vizat 2)iar necesitatea stricta implica obligatia pozitiva a statului de a distruge sau de a anonima datele cu caracteristici personale care nu mai sunt necesare. pastrarea si folosirea de informatii cu privire la identitatea si istoricul ujei pers.-Supravegherea secreta poate interveni doar ptr infractiuni grave -Supravegherea nu poate fii completa. -Aceste masuri de supraveghere pot fii existente numai consecutiv unor probe la comiterea unei infractiuni. odata cu rapirea copilului de o alta persoana (de regula de celalalt parinte) In raport de aceasta ipoteza. un program de vizita al copilului care sa permita pastrarea legaturii cu acesta Statele au urmatoarele obigatii: -sa stabileasca posibilitatea de pierdere a dr parintesti numai ptr fapte care au legatura cu cresterea si educarea copilului (ex: hot SAMOILA contra Ro) -sa se asigure ca pierderea de dr parintesti este dispusa de o instanta de judecata in uram unei proceduri prealabile. statul pe teritoriul caruia se afla copilul are obligatia ca de indata sa predea copilul statului de provenienta. exista o hotarare judecatoreasca a rapirii internationale. abuzate de rapire internationala 2) Sa stabileasca o procedura accelerata de constatare judiciara a rapirii internationale de copii. c) pierderea dr parintesti 1)prin divortul parintilor si incredintarea copilului unuia dintre ei 2) ca urmare a unor sanctiuni 3) de fapt. -statul sa depuna toate eforturile ptr a asigura reluarea raporturilor de familie in masura in care situatia se modifica ulterior. autoritatile avand obligatia de a incets supravegherea daca situatiile nu zu legatura cu scopul legitim.

OOOOOO Libertatea de exprimare – art 30 din Const si art 10 din CEDO .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful