Economie europeana Constantin 22.10.2011 Curs nr.1 Zona de comert liber.

Caracterizata prin desfiintarea barierelor tarifare si netarifare din calea comertului Libertate deplina in comertul cu alte state din afara zonei. AELS (EFTA) Europeean Free Trade Area – Islanda, Norvegia, Elvetia, Lichtenstein CEFTA (asociatia central europeana a liberului schimb) Republica Ceha, Ungaria, Romania, Polonia, Slovacia, Slovenia si Bulgaria Zona de cooperare a Marii Negre – Rusia, Romania, Ucraina si Albania NAFTA – acordul nordamerican de liber schimb – Canada, SUA si Mexic Uniunea vamala . Vizeaza eliminarea barierelor din calea comertului si tarif vamal comun cu alte state : Pactul Andin (Bolivia, Chile, Peru, Ecuador, Columbia, Venezuela), SELA (sistemul economic latinoamerican, tarile din regiunea Americii Latine si Caraibe). Piata comuna. Inlaturarea barierelor din calea comertului, a fortei de munca si fluxurilor de capital. Politica vamala comuna in relatiile cu tertii. Exemple : MERCOSUR (piata comuna a sudului Americii Latine – Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay, Bolivia si Chile), Uniunea vamala si economica a Africii centrale (Camerun, Republica Africa Centrala, Gabon, Congo si Ciad). Uniunea economica – prezinta toate caracteristicile pietei comune, la care se adauga armonizarea politicilor nationale ale tarilor membre. Integrarea internationala, fenomen specific economiei mondiale. Uniunea europeana face parte din categoria uniunilor economice din punct de vedere al integrarii economice mondiale. Problematica Uniunii europene se imparte pe doua categorii mari de dezbateri, menite sa asigure o integrare reala in contextul globalizarii economice. O prima categorie de dezbateri vizeaza rezolvarea problemelor in vederea asigurarii reale a celor patru libertati fundamentale : libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de munca. A doua categorie de dezbateri se refera la modul in care Uniunea Europeana a conceput si rezolvat problemele sociale ale populatiei sale. Pana in prezent, Uniunea Europeana a adoptat o politica economica sociala, prin care accentul se pune pe o dezvoltare echilibrata, atat in plan regional cat si in ceea ce priveste diferitele categorii sociale. In acest sens, au fost constituite diferite fonduri de coeziune, numite si fonduri structurale, dintre care pentru politica economico-sociala o importanta deosebita o au Fondul Social European si Fondul European de Dezvoltare Regionala.

In ceea ce priveste dezvoltarea echilibrata din punct de vedere economic si social, o problema importanta este reprezentata de decalajele existente intre tarile membre, decalaje mostenite inca din perioada de aderare a fiecarui stat. Astfel de diferente sunt destul de greu de recuperat, motiv pentru care eforturile Uniunii se concentreaza pe diminuarea decalajelor economice. O problema suplimentara in aceste dezbateri a fost adusa de criza economica din anul 2008, care continua si in prezent, si care a rasturnat anumite echilibre care incepusera sa se contureze la nivelul unor state membre (Irlanda, Spania, Portugalia, Grecia, Italia) care au suferit scaderi economice puternice dupa criza mondiala. Aparitia si evolutia Uniunii Europene. Ideea integrarii europene nu este o idee noua, ea existand in preocuparile ideologilor inca din secolul XVII, cand se contura ideea uniunii in lucrarile unor filozofi precum Saint-Pierre sau Emmanuel Kant. De exemplu, Saint-Pierre afirma in 1713, in Proiectul Pacii Perpetue, ca va exista o societe cu o uniune permanenta si perpetua intre toti suveranii crestini pentru a asigura pacea in Europa. Un alt ideolog al Europei unite este Victor Hugo, care desi nu poate fi considerat ca fiind acela care a lansat doctrinele uniunii, el ramane in istorie prin sintagma lansata pentru prima oara de „Statele Unite ale Europei”. „Eu reprezint un partid care nu exista inca : Civilizatia. Acest partid il va face secolul XX. Vor iesi din el intai Statele Unite ale Europei si apoi Statele Unite ale Lumii.” In perioada interbelica au existat de asemenea o serie de miscari in directia Uniunii Europene, o miscare importanta fiind Liga Natiunilor, care a preluat o serie de idei din Memorandumul privind „Uniunea federala europeana” din 1930. In acelasi context interbelic, dar mai ales dupa cel de al doilea razboi mondial, trebuie mentionate contributiile majore ale lui Robert Schuman si ale lui Jean Monnet la integrarea economica. Robert Schuman, om politic francez de profesie jurist, s-a implicat in evolutia proceselor din Europa in calitate de ministru de externe al Frantei, evidentiindu-se prin mai multe initiative, una dintre acestea vizand o coloaborare pe plan european intre Franta, Anglia si Benelux. Contributia lui Schuman la dezvoltarea viitoarei Europe unite avea sa culmineze cu declaratia sa din 9 mai 1950, conform careia trebuie puse bazele comune pentru o dezvoltare economica ca un prim pas catre federalizarea Europei. Desi multi dintre politicieni nu au fost de acord cu aceasta declaratie, faptele ulterioare au demonstrat ca aceasta uniune este posibila. Jean Monnet este considerat de unii specialisti arhitectul si strategul primilor ani ai comunitatii europene. In viziunea acestuia, viitorul Europei depindea de urmatoarele aspecte : - O pozitie egala a Germaniei si Frantei in relatiile dintre ele

grupat in jurul URSS si blocul capitalist. Jean Monnet a pus bazele infiintarii Comitetului de Actiune pentru Statele Unite ale Europei. Statele occidentale au constientizat ca pot obtine un plus de competitivitate pe plan international prin crearea unei organizatii integratoare In cadrul CECO ansamblul productiei de carbune si otel a fost plasat sub o inalta autoritate comuna intr-o organizatie deschisa participarii altor state ale Europei.Excluderea Marii Britanii de la orice colaborare. fara de care nu se poate asigura o stabilitate politica si pacea mondiala. pe baza careia sa se gandeasca un proces de avansare pas cu pas catre o integrare deplina. cand a fost dizolvat de acelasi Jean Monnet. Aceasta a aparut dupa cel de-al doilea razboi mondial. 16 tari europene beneficiind de un ajutor de circa 13 miliarde de dolari. Viziunea lui Jean Monnet asupra viitorului Europei a presupus si formularea unui plan care prezenta aspecte legate de uniunea monetara.Necesitatea unui experiment de tipul Comunitatii Economice a Carbunelui si Otelului. cand Europa era impartita in doua blocuri : blocul comunist. Franta si Germania au inteles ca problemele lor reciproce se pot regla prin intelegere si concesii si nu prin razboaie ca pana acum 2. care a durat pana in 1975. Prima forma de integrare vest-europeana a fost Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului (CECO). considerata ca fiind prima forma de integrare a statelor Europei. generalul Marschal. Occidentul european a inteles ca se poate apara fata de ofensiva blocului sovietic doar prin unire 3. Din diferitele dezbateri si declaratii publice ale vremii s-au nascut initiative care au fost tranpuse in practica prin crearea Comunitatii Economice a Carbunelui si Otelului. Chiar daca aceste planuri au reprezentat mai degraba niste idei la momentul respectiv. declarand in acelasi timp ca este logic ca SUA sa faca tot ceea ce pot pentru a asista la reinsanatosirea economica a lumii. secretarul de stat al presedintelui american Truman. Contextul european postbelic a fost intregit si de crearea Consiliului Europei. atata vreme cat are o atitudine anti-integrationista . a prezentat programul de reconstructie europeana. - . Planul a fost aplicat intre 1948 si 1951. legate de intalnirile sefilor de state si guverne care sa contureze elementele de baza ale uniunii. avandu-l ca presedinte de onoare pe Jean Monnet si ca presedinte executiv pe Winston Chruchill. Pentru gestionarea acestor fonduri a fost creata Organizatia Europeana de Cooperare Economica. ele au fost preluate in timp de catre guvernele vest-europene si aplicate in practica. In mai 1948 a avut loc la Haga Congresul Europei. Etapele dezvoltarii Uniunii Economice Europene. La crearea CECO au concurat trei motive de importanta istorica. in care o mare influenta o aveau Statele Unite ale Americii. La 5 iunie 1947. 1. ajuns la varsta de 85 de ani.

Ea reprezinta asumarea de catre o autoritate comuna a responsabilitatilor privind productia si distribuirea carbunelui si otelului pe teritoriul celor sase tari semnatare (reprezinta o prima forma de unificare economica la nivelul Europei) . incluzand-o in sfera cooperarii europene Crearea Comunitatii Economice Europene (CEE) si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Euratom).Armonizarea politicilor sociale . unde au fost semnate conventiile de ratificare ale celor doua comunitati. Belgia.04. comunitatea ramanea deschisa oricarui stat care ar fi vrut sa faca parte din ea. tratatul a prevazut masuri care vizeaza atat integrarea negativa (desfiintarea barierelor vamale interne) dar si integrarea pozitiva prin crearea unor politici economice comune. Scopul principal al comunitatii a fost infiintarea unei piete comune pentru carbune si otel.Energia atomica . cautand sa initieze o noua faza in evolutia constructiei Europei unite. numit comitetul SPAAK. Acest comitet avea doua obiective : 1. dupa numele ministrului belgian de externe care l-a prezidat. . Aceasta noua faza urmarea integrarea in noi domenii de activitate. Olanda si Luxemburg. daca indeplineste anumite conditii. precum : . prin desfiintarea barierelor tarifare si netarifare intre statele membre si stabilirea unui tarif vamal comun pentru terti. ca urmare a declaratiei conform careia orice stat european care isi exprima dorinta poate adera la Comunitatea Economica Europeana. Din comunitate faceau parte Franta. Italia.Infiintarea unei banci de investitii De asemenea s-a hotarat infiintarea unui comitet de pregatire a viitoarelor tratate. Tratatul de la Roma are si o semnificatie externa. crearea Comunitatii Economice a Energiei Atomice Propunerile acestui comitet au fost validate in martie 1957 prin tratatul de la Roma.Aceasta comunitate a luat nastere prin semnarea tratatului de la Paris la 18.Transporturi .A adus Republica Federala Germana alaturi de alte cinci state europene. In perioada 1-2 iunie 1955. Constituirea CECO are cel putin doua merite importante : . Germania.1951. reprezentantii statelor CECO s-au intalnit la Messina. Din punct de vedere al modalitatilor concrete de realizare a integrarii. crearea Comunitatii Economice Europene 2. Comunitatile au intrat in vigoare de la 1 ianuarie 1958. Conform tratatului de constituire.

In prima faza. Toate acestea au condus la tensiuni intre tarile membre.O dimensiune externa. Pe langa aceste aspecte. Pe langa barierele tarifare.Stabilitatea economica. In acelasi timp a fost stabilit si un tarif vamal comun. care presupune libera circulatie a bunurilor. regulamente privind protectia mediului inconjurator. .Crearea de fonduri comune. in interiorul comunitatii existau o serie de bariere netarifare. care are doua dimensiuni : . transport si comert exterior.O dimensiune interna. in interiorul comunitatii.Stabilirea unor politici comune pentru agricultura. sociale si teritoriale armonioase . comuniatea si-a propus ca intre 1958 si 1969 sa desfiinteze taxele vamale. precum invatamantul si sanatatea .Asigurarea libertatilor fundamentale . aceste masuri au fost aplicate si noilor membrii. sociala si politica a tarilor membre .Promovarea unei dezvoltari economice. materializata in politici vamale comune ale statelor membre Obiectivele tratatului au fost urmatoarele : . care restrictionau comertul intre cele sase state membre.Expansiunea economica durabila (continua. capitalurilor si fortei de munca.Lichidarea decalajelor economice dintre tarile membre.Relatii economice stranse intre membrii comunitatii. precum si politici coordonate pentru celelalte sectoare economice. care provineau din diverse specificatii tehnice nationale. precum si din interiorul acestora . energie. ca forma de integrare superioara a Pietei Comune. care au fost treptat eliminate. cercetare stintifica. Scopul fundamental este crearea unei piete comune. Odata cu extinderea comunitatii. Principala preocupare dupa tratatul de la Roma a fost aceea de constituire a Pietei Unice Europene.Soliditatea financiara prin politici si fonduri comune . serviciilor. standarde de sanatate si siguranta specifice. servicii publice. concretizate in aprovizionarea cu prioritate din statele membre ale comunitatii .Crearea unor institutii comune . s-a pus problema unor elemente de integrare politica si monetara. eficienta si echilibrata) . care de asemenea nu si-a gasit rezolvarea nici pana in prezent. precum mediu. . O alta problema importanta manifestata in cadrul comunitatii are in vedere liberalizarea circulatiei persoanelor si a fortei de munca. care presupune protectia produselor comunitare fata de terti.Crearea celor doua comunitati (CEE si Euratom) . atat bugetare cat si extrabugetare Evolutii ulterioare tratatului de la Roma.Scopul fundamental si obiectivele strategice ale Tratatului de la Roma. constituind totodata bariere importante in calea unei integrari reale a economiilor statelor membre. controale ale calitatii si asa mai departe.

Conflictele existente intre statele membre legate in principal de politica agricola comuna si bugetul comunitar . care a fost luata in discutie in cadrul summitului de la Paris din 9-10 decembrie 1974. Comunitatea Europeana a fost urmatorul stadiu de integrare care a vizat intreaga viata economica si nu numai anumite piete specifice.Politica regionala Politica economica a fost sustinuta de eforturi majore in directia constituirii unei uniuni monetare. regionale si industriale.Politica mediului . in conditiile in care in perioada 1970-1984 comunitatea a fost marcata de un puternic regres. Uniunea economica se concretizeaza in politici economice comune. armonizare.Politica agricola . concretizata in armonizarea legislatiei statelor membre si crearea unor institutii. care a presupus realizarea unei comunitati la nivel european si o Piata Comuna ca stadiu de integrare. sefii de state si de guverne i-au cerut primului ministru al Belgiei.Politica in domeniul concurentei .Politica industriala . organizatii politice la nivelul uniunii. Raportul a fost o combinatie intre elaborarea unui cadru general pentru integrare si planuri specifice cu privire la politica externa si de securitate comuna. adica o organizatie bazata pe doua tipuri de politici : politici comune si politici de cooperare.2011 Curs nr. In cadrul acestui summit. uniunea monetara. Euro. sa elaboreze un raport despre Comunitatea Europeana si viitorul acesteia. Uniunea Europeana reprezinta un alt nivel de integrare.Slabiciunile sistemului decizional comunitar.11. datorata cresterii pretului petrolului intre 1973 si 1979 . care s-a concretizat in adoptarea monedei unice europene. Leo Tindemans. cum ar fi : .Toate aceste idei erau dificil de perceput chiar la nivelul tarilor initiatoare ale tratatului. Crearea Institutului Monetar European in scopul adoptarii unei singure monede . superior pietei comune. printre care pot fi mentionate : . Raportul a fost prezentat in 1976 si recomanda reforme institutionale la nivelul intregii comunitati. care nu era sustinut de niste institutii puternice ale comunitatii In aceste conditii se impunea necesitatea unei reforme institutionale.2 Comunitatea Europeana este o structura integrationista.Starea de recesiune economica la nivel european. aspecte legate de politicile sociale. Acest regres s-a datorat mai multor cauze. care vizeaza pe langa politicile economice comune si o uniune politica. 12.

O politica comuna in domeniul stiintei si tehnologiei .Tratatul de la Maastricht 1992 .Problematica securitatii comune Documentele care au contribuit la constituirea si formarea Uniunii Europene si a Pietei Unice : .Bariere tehnice – standardele tehnice.O crestere economica solida.Bariere fiscale – TVA si accize Actul Unic European a avut ca obiective : .Crearea unei Banci Centrale Europene care joaca roulul de supraveghere si reglementare a unui sistem bancar european Crearea ECU si transformarea sa in Euro Criterii de convergenta: Uniunea politica.Actul Unic European 1987 . vizeaza : . aceasta transformandu-se din piata comuna in uniune economica.Tratatul de la Lisabona 2007 Charta alba este un document care. conform caruia statele membre se pot opune unor initiative legislative care sunt defavorabile actualei legislatii .Constitutia Europeana 2004 .Politica externa comuna .Extinderea votului majoritar in Consiliul European . sanatoasa a statelor membre . restrictii privind miscarea persoanelor. politica si monetara.Acordarea unei importante mai mari dimensiunii sociale a viitorului Europei .Charta alba de la Milano 1985 .Alte prevederi – alte contributii care se refera la stimularea cercetarii stiintifice. Bariere : . mobilitatea factorului munca.Introducerea principiului subsidiaritatii. regimurile diferite pentru proprietatea industriala si intelectuala . serviciilor.Dezvoltarea viitoare Sistemului Monetar European . plecand de la cele patru libertati fundamentale (libera circulatie a bunurilor.Introducerea procedurii de cooperare intre Consiliul European si Parlamentul European si abilitarea acestuia din urma cu noi puteri . Tratatul de la Maastricht pune bazele efective ale Uniunii Europene.Adoptarea conceptului de „coeziune economica si sociala”. care presupune intrajutorarea pentru dezvoltarea armonioasa .Bariere fizice – referitoare la miscarea bunurilor si persoanelor peste granitele tarilor membre .Definitivarea Pietei Unice printr-un program care avea ca punct final anul 1992 . protectia la granita etc.Tratatul de la Nisa 2001 . . protejarea mediului inconjurator. capitalurilor si fortei de munca) a identificat actiunile necesare pentru indepartarea barierelor in calea celor patru libertati.Actiuni coordonate in ceea ce priveste mediul inconjurator Contributiile ale Actului Unic European : .Tratatul de la Amsterdam 1997 .

5% .Stabilitatea preturilor – rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1. rata dobanzii pe termen lung sa nu depaseasca 6.a fost semnat un nou tratat .Cetatenia europeana: o Libera circulatie si libertatea de stabilire rezidentiala pe teritoriile statelor-membre o Dreptul de a vota sau a candida la alegerile locale sau pentru Parlamentul European in tara in care cetateanul are rezidenta o Dreptul de a apela la Ombudsman o Dreptul la protectie diplomatica/consulara in aceleasi conditii ca si in statele nationale Tratatul de la Amsterdam si-a propus sa stabileasca o noua dimensiune a Politicii de Securitate si Aparare (PESC) si a marit cooperarea in privinta justitiei si afacerilor interne (JAI).Adoptarea Politicii Externe si de Securitate Comune .Stabilitatea cursului de schimb – moneda nationala sa respecte limite normale de fluctuatie prevazut prin mecanismul cursurilor de schimb pentru o perioada de cel putin 2 ani.Convergenta ratelor dobanzii – rata dobanzii sa nu depaseasca cu mai mult de 2% media ratelor dobanzii din trei state membre cu cea mai mica inflatie.Marimea si compozitia Comisiei Europene .Deficitul bugetar – sa nu fie mai mare de 3% din PIB .5% media ratelor inflatiei din trei state membre cu cea mai mica inflatie.Tratatul instituie o Constitutie pentru Europa. rata inflatiei sa fie sub 2.Timp de mai multi ani a urmat o perioada in care s-au propus mai multe solutii pentru deblocarea Constitutiei Europene sau gasirea unei solutii alternative la acest Tratat . in domeniul justitiei si afacerilor interne .Datoria publica – sa fie mai mica de 60% din PIB In privinta uniunii politice.Prevederi legate de compozitia Comitetului Economic si Social Tratatul pentru Constitutia Europei .4% . Uniunea monetara stabileste criterii de convergenta catre care trebuie sa tinda toate tarile membre : . In general.Compozitia noua a Parlamentului European si atributiile sale .5% . cunoscuta si sub numele de „Constitutia Europeana” . Tratatul de la Nisa a avut obiective referitoare la : .A fost semnat in anul 2004 la Roma. In general.Extinderea responsabilitatilor privind primirea de noi membri . fluctuatiile cursului de schimb sa nu depaseasca 1.Abia la sfarsitul lui 2007 – la Lisabona pe 13 decembrie . insa procesul sau de ratificare a intrat in blocaj in primavara lui 2005 cand francezii si olandezii au votat contra in cadrul unor referendumuri .Echilibrarea puterii de vot in Consiliul de Ministri .Uniunea economica presupune masuri care sa definitiveze Piata Unica cu cele patru libertati fundamentale ale sale. In general.Cresterea rolului Parlamentului in legislatia comunitara. s-a urmarit : .

iar recursul la unanimitate devine o exceptie.In mod similar cu sistemele constitutionale nationale.Acesta nu are puteri decizionale extinse ca in cazul unui sef de stat.Sefii statelor si guvernelor din UE vor alege pentru o perioada de 2 ani si jumatate. . 5. va fi declansata o procedura .Tratatul de la Lisabona : . 2. Uniunea Europeana va putea fi mai bine reprezentata pe plan extern. Simplificarea procesului decizional european: . va putea negocia si incheia acorduri internationale in nume propriu. o decizie nu mai poate fi blocata de un singur stat.A intrat in vigoare in anul 2009 Progrese inregistrate prin Tratatul de la Lisabona : 1. El asigura coerenta la nivelul marilor orientari politice pe o perioada de timp mai mare decat cea a presedintiilor rotative semestriale ale Uniunii Europene . un Presedinte stabil al Consiliului. . dar va reprezenta Uniunea in exterior si va avea drept de initiativa in domeniul politicii externe si de securitate comuna . Comisia va trebui sa isi reanalizeze propunerea. care vor participa mai activ la lucrarile Uniunii . totusi.Tratatul de la Lisabona recunoaste si consolideaza rolul parlamentelor nationale. Personalitatea juridica a Uniunii Europene : . avand posibilitatea de a o mentine. la solicitarea unui numar de 1 milion de cetateni. sa isi mentina propunerea. cetatenii statelor membre vor beneficia de dreptul direct de initiativa legislativa comunitara. Implicarea parlamentelor nationale .Are meritul de a fi salvat cele mai importante prevederi ale Constitutiei. de a inlatura paralelismele si suprapunerile in ceea ce priveste actorii institutionali implicati in politica externa. fara apelativul de ministru de externe.Se creaza un post de Inalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate .Crearea acestei functii are meritul de a clarifica aspecte ce tin de actiunea externa a Uniunii. Astfel.Este pentru prima oara cand Uniunea va avea personalitate juridica proprie.Prin urmare.Va cauta compromisuri si consensuri intre statele membre si nu va putea exercita simultan un mandat national 4.Orice parlament national va avea dreptul sa-si sustina argumentele potrivit carora o propunere nu este conforma cu acest principiu .Statele membre vor vota in Consiliul Uniunii Europene prin procedura majoritatii calificate in aproape toate domeniile. se va institui un mecanism in doi timpi : * daca o treime din parlamentele nationale considera ca o propunere nu este conforma cu principiul subsidiaritatii. a carei esenta era tocmai apropierea Uniunii de cetatenii ei . Initiativa cetateneasca .Acesta este un sef al diplomatiei europene. 6. cu posibilitatea realegerii pentru inca un mandat. Uniunea nu actioneaza decat in cazul in care interventia sa este mai eficienta decat o actiune intreprinsa la nivel national (Principiul subsidiaritatii) . iar Comisia decide. Comisia Europeana initiaza un proiect legislativ.Exceptand domeniile care tin exclusiv de competentele sale. de a o modifica sau de a o retrage * daca majoritatea parlamentelor nationale impartasesc aceste preocupari. 3. Astfel. Coerenta pe plan extern .Pentru prima oara in istoria Uniunii Europene. Presedintele Consiliului European .Conceptul de „Europa proiectelor concrete” a aparut in cei 2 ani de reflectie care au urmat esecului Tratatului Constitutional .

Comisia va trebui sa isi sustina motivatiile.3% din PIB-ul UE investit in cercetare si dezvoltare . Cetatenia. au fost stabilite ca instrumente de lucru 7 initiative : . . pastrandu-si prin Consiliul UE dreptul de control in cele mai importante domenii . care sa genereze coeziune sociala si teritoriala • Cinci obiective: .cu toate acestea. bazata pe utilizarea mai eficienta a resurselor .Crestere inteligenta – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare . prin care statele membre (Consiliul) si reprezentantii directi ai cetatenilor europeni (Parlamentul) iau decizii pe picior de egalitate.3 initiative pentru crestere inteligenta: 1.„20/20/20” pentru obiectivele referitoare la energie si schimbari climatice (reducerea cu 20% a emisiilor si noxelor poluante. Solidaritatea. cu membrii alesi in mod direct de catre cetatenii europeni . pe baza propunerilor Consiliului European 8.Cresterea incluziva prin promovarea unei economii cu grand inalt de ocupare. reducerea cu 20% a consumului de materii prime neregenerabile. o agenda digitala pentru Europa 3. economice.Rata parasirii timpurii a scolii sub 10% si ponderea tinerilor cu varste intre 30 si 34 ani. sa ajunga la cel putin 40%. o Uniune a inovarii 2. la un parlament de sine statator. o serie de drepturi civile. Egalitatea. Comunicarea Europa 2020 – o strategie pentru crestere inteligenta. care reprezinta strategia de crestere economica a Europei pentru urmatorii zece ani • 3 prioritati interdependente: . sociale pe care le au cetatenii Europei si toate persoanele cu rezidenta pe teritoriul Uniunii Europene . Parlamentul European este o institutie atipica pentru un for legislativ.Numarul cetatenilor europeni expusi riscului saraciei sa scada cu 20 de milioane Pentru sustinerea celor trei prioritati si atingerea celor cinci obiective. o Europa eficienta din punct de vedere al utilizarii resurselor .Carta Europeana a Drepturilor Fundamentale stabileste.Parlamentul European devine co-legislator.de asemenea. ecologica si favorabila incluziunii. Libertatea. tineret in miscare .2 initiative pentru cresterea durabila: 1. neavand drept de initiativa legislativa. Parlamentul va alege in mod direct Presedintele Comisiei.specifica.Crestere sustenabila – promovarea unei economii mai ecologice si mai competitive. Procedura co-deciziei. Justitia Strategia Europa 2020 • 3 martie 2010.75% rata de ocupatie a populatiei cu varsta cuprinsa intre 20-64 ani . Cresterea rolului Parlamentului European .Drepturile si libertatile Cartei sunt impartite in 7 mari capitole. intr-un singur text. politice.a evoluat treptat de la statutul de adunare a reprezentantilor parlamentelor nationale cu simplu rol consultativ. Carta drepturilor fundamentale . Statele membre au evitat sa confere prerogative sporite Parlamentului. asigurarea unui procent de 20% din totalul energiei produse din surse energetice regenerabile) . absolventi ai unei forme de invatamant tertiar. astfel : Demnitatea. iar Parlamentul European si Consiliul vor avea sarcina de a decide asupra continuarii sau intreruperii procedurii legislative 7. devine procedura ordinara .

si inlaturarea treptata a restrictiilor netarifare aplicate in comertul intracomunitar. pe baze necontractuale. In acest sens exista mai multe tipuri de acorduri: 1.Exercitarea unei influente la scara internationala ca urmare a dimensiunii economice a respectivei piete . Nevoia politicii comerciale comune a fost data de : . o agenda pentru noi competente si noi locuri de munca 2. Dimensiunea externa a politicii comerciale comune consta in acorduri incheiate cu diferite tari ale lumii sau cu asociatii de tari in vederea stabilirii unor politici comune ale tarilor membre in raport cu respectivele state. In ceea ce priveste politica comerciala in relatiile cu tertii.Aplicarea uniforma a instrumentelor de politica comerciala de catre toate statele membre Raspunderile institutionale in cadrul acestei politici revin Comisiei Europene si Consiliului European. o politica industriala integrata pentru era globalizarii . acorduri de cooperare internationala cu valente atat comerciale cat si de dezvoltare a fenomenului integrationist (cooperarea cu Uniunea Magrebului Arab. sunt acorduri care pregatesc o viitoare aderare a unui stat candidat la Uniune 2.Protejarea procesului de decizie in materie de influente in ceea ce priveste grupurile de interese protectioniste Principiile de functionare ale politicii comerciale comune sunt : . 3 Politica comerciala comuna reprezinta unul dintre primele domenii in care statele membre au acceptat sa isi limiteze suveranitatea. . au fost incheiate in general cu tarile foste colonii ale statelor membre ale Uniunii Europene 3. cooperarea cu Consiliul de Cooperare al Golfului) 13.01. acorduri de asociere.2. Politica comerciala comuna Aceasta presupune existenta a doua dimensiuni – dimensiunea interna si dimensiunea externa. delegand competente extinse la nivel european. Uniunea Europeana are acorduri preferentiale cu peste 100 de tari.Stabilirea unor acorduri comune cu tarile terte . carora se mai adauga circa 40 de tari ce beneficiaza de tratament preferential.2 initiative pentru cresterea incluziva: 1. Dimensiunea interna a fost stabilita prin prevederile Tratatului de la Roma si intarita prin celelalte tratate si consta in inlaturarea completa dar treptata a taxelor vamale in relatiile comerciale dintre tarile membre.Exigentele constituirii pietei interne unice . acorduri de cooperare. platforma europena de combatere a saraciei Politicile comune ale Uniunii Europene 1.2012 Curs nr.Constituirea unui tarif vamal comun .

dar care satisfac aceleasi nevoi . calculate pe baza taxelor vamale practicate in tarile membre. Politicile in domeniul concurentei presupun dezvoltarea cadrului de reglementari prin care guvernele pot mentine si stimula concurenta in vederea obtinerii unui maximum de performante economice.Dup tipul concurentei : o Concurenta perfecta.Integrarea pietelor nationale ale statelor membre intr-o piata unica a comunitatii europene Practici interzise prin politica de concurenta : .Protectia consumatorilor fata de tendintele marilor companii de a acapara pietele si a stabili preturi dezavantajoase pentru consumatori sau cumparatori . fiind conditia de baza a existentei economiei de piata. Clauzele generale in acest sens prevad ca in cazul unor situatii de criza sau de dezechilibru major al balantei de plati. Concurenta este considerata ca fiind cea mai importanta cauza a progresului tehnic si stiintific. un stat poate apela la o astfel de clauza pentru protejarea economiei nationale si depasirea situatiei de criza. concurenta monopolistica.Uniunea vamala. Politica concurentiala a Uniunii Europene.Interactiunea dintre concurenti : o concurenta directa.Cresterea bunastarii consumatorilor prin imbunatatirea performantelor tehnice si economice ale produselor . cand actorii de piata concureaza cu produse silimare sau identice o concurenta indirecta. iar eliminarea barierelor vamale s-a facut treptat in cadrul a trei etape. concurenta teoretica in care agentii sunt atat de mici incat nu pot influenta preturile si conditiile de comercializare o Concurenta imperfecta.Stoparea redistribuirii veniturilor in favoarea monopolurilor si a cartelurilor . Tipurile de concurenta se regasesc in functie de mai multe elemente luate in calcul. cand sunt livrate produse diferite.Protejarea firmelor mici si mijlocii contra masurilor anticoncurentiale intreprinse de marii agenti economici . Tariful vamal contine circa 3000 de pozitii. In cadrul politicii vamale exista si o serie de masuri de salvardare pentru cazuri exceptionale. cum ar fi : . oligopolul si monopolul Poate constitui o bariera in calea accesului la piata a unor ofertanti . Elaborarea tarifului vamal comun in cadrul uniunii vamale s-a realizat in baza unui principiu de calcul al unor taxe medii.Concurenta in functie de corectitudinea concurentei o Loiala o Neloiala Obiectivele politicii comune in domeniul concurentei : .

inclusiv din punct de vedere al resurselor alocate pentru dezvoltare. In alte domenii. cresterea productivitatii in agricultura 2. inclusiv prin reducerea fluctuatiilor de pret 4. asigurarea unor standarde de viata echitabile pentru fermieri 3. Astfel.- Acordarea de ajutoare publice care creaza distorsiuni in relatiile de concurenta dintre agentii economici Stabilirea preturilor prin intelegeri prealabile intre producatori Crearea de carteluri in vederea impartirii pietei Abuzul de pozitie dominanta pe piata Realizarea de fuziuni care distorsioneaza libera concurenta si conduc la pozitie dominanta pe piata Controlul Comisiei Europene in ceea ce priveste concurenta este unul supranational. Constituirea unei piete interne fara frontiere in care produsele agricole sa poata circula liber 2. in prima faza la curtea primei instante. Politica agricola este una dintre cele mai active politici in domeniul comuniatar. Comisia are autoritatea de a cere ca ajutoarele acordate ilegal sa fie returnate de catre beneficiarii ajutorului autoritatilor care l-au acordat. aceasta fiind abilitata sa exercite control asupra legalitatii diferitelor actiuni desfasurate in cadrul tarilor membre. stabilizarea pietelor agricole. prin care tarile membre trebuie sa aprovizioneze cu precadere produse agricole din interiorul comunitatii 2. Suprimarea barierelor intracomunitare in ceea ce priveste comertul cu produse agricole si animaliere Principiile poltiticii agricole comune : 1. in anumite cazuri exista o abilitare exclusiva a comisiei in ceea ce priveste controlul pietei concurentiale. asigurarea disponibilitatii aprovizionarii cu produse agricole Elemente fundamentale ale politicii agricole comune : 1. Compensarea pierderilor ce ar rezulta din exportul produselor agricole in afara comunitatii europene (aplicarea taxelor de restituire) . asigurarea unor preturi rezonabile. Obiectivele politicii agricole comune : 1. avand o arie de aplicare foarte extinsa si cuprinzatoare. In ceea ce priveste ajutoarele de stat. Politica agricola comuna. autoritatea este aplicata de catre comisie cu sprijinul autoritatilor de concurenta (consiliul concurentei). Firmele au dreptul da a ataca deciziile comisiei. Comisia Europeana poate lua decizii cu privire la interzicerea unor intelegeri anticoncurentiale sau poate aplica amenzi si penalitati firmelor gasite vinovate. fiind printre primele politici puse in aplicare. atat pentru consumatori cat si pentru producatori 5. Protejarea agriculturii tarilor membre de concurenta extracomunitara 3. Preferinta intracomunitara. sau la Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Garantarea care vizeaza sustinerea anumitor cheltuieli si politica preturilor Parghiile pentru implementarea PAC : .Sistemul preturilor de interventie. care se stabilesc o data pe an. in special prin FOAD 4.Stabilirea preturilor indicative. si care constituie limita minima a preturilor comunitare. din care se scad cheltuielile de transport Sistemul taxelor de restituire (subventiile directe la export).Taxele de import – taxa vamala de import si taxe de prelevare pentru produsele din exteriorul Uniunii Europene – taxe egale cu diferenta dintre pretul de import si pretul indicativ. Fond de solidaritate in cadrul PAC. Politica industriala comuna In acest sens. Apropierea productiei agricole de nivelul cererii reale de astfel de produse 3. la inceputul campaniei de comercializare pentru produsul respectiv . Acordarea de ajutor financiar fermierilor.Orientarea care vizeaza reforme structurale.Preturile prag – preturi sub care nu sunt admise la import produse din tarile terte . politica sociala si dezvoltarea zonelor rulare . Cresterea dimensiunii ecologice a agriculturii Politica industriala implica o gama de masuri guvernamentale menite sa promoveze cresterea competitivitatii diferitelor sectoare industriale. Obiectivele politicii industriale : 1. cu doua componente : . la un nivel inferior fata de preturile indicative sau orientative. care trebuie sa corespunda orientarilor si legislatiei comunitare. atat la productie cat si la export prin cresterea competitivitatii 2. Reforma in cadrul politicii agricole comune a vizat in ultimii ani o serie de obiective de baza ale Uniunii in domeniul agriculturii. fiecare stat isi adopta o politica industriala proprie. Incurajarea fermierilor sa ramana pe pamanturile lor 5. Finantarea politicii agricole comune prin intermediul unui fond european destinat . care se situeaza de regula peste nivelul preturilor practicate pe piata mondiala Sistemul de protectie la frontiera : .FEODA.4. asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea potentialului competitiv al industriei . Mentinerea pozitiei de leader al Uniunii Europene pe piata produselor agricole. Politica industriala este structurata pe doua niveluri de activitate : 1. Politica nationala 2. stabilirea minimului necesar fara de care industria si intreprinzatorii nu isi pot realiza propriile obiective. 2. stabilite o data pe an. In acest sens se vizeaza stabilirea unui cadru legal si a unor strategii previzibile pentru agentii economici. si anume : 1.

Politica sociala a Uniunii Europene Prin politica sociala se urmareste armonizarea aspectelor sociale pe intreg teritoriul Uniunii. masuri de protectie sociala.Coordonarea politicii economice si imbunatatirea relatiilor dintre dezvoltare economica si politicile monetare. In cadrul acestei componente sunt adoptate o serie de masuri. in conditii de eficienta.Egalitatea de sanse intre barbati si femei.Imbunatatirea masurilor si actiunilor intreprinse pentru cresterea gradului de ocupare a fortei de munca . Dialogul social este o procedura de consultare la nivel comunitar in care sunt implicati diversi parteneri sociali pe de o parte (patronate. . atat in interiorul acesteia pe piata unica cat si in relatiile cu tertii. care reprezinta modelul european al . Rezultatul dialogului social nu impune obligatii asupra partilor implicate dar ele se pot concretiza in pozitii comune de compromis in ceea ce priveste un anumit aspect problematic. masuri privind demnitatea la locul de munca.Dialogul social – initiat in anul 1985 si promovat in anul 1986 prin Actul Unic European.Incurajarea adaptabilitatii fortei de munca la conditiile economice si sociale date de gradul de dezvoltare al pietei Pactul European de Ocupare a Fortei de Munca Elementele esentiale ale Pactului sunt : .Dezvoltarea in continuare a strategiilor coordonate de ocupare a fortei de munca .3. bugetare si fiscale. apoi consolidat in anul 1988. Integrarea luptei impotriva rasismului in politicile si programele comunitatii.Dezvoltarea spiritului antreprenorial . jucand un rol important in cadrul strategiei europene de angajare a fortei de munca.Asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea si realizarea potentialului competitiv al industriei (unul dintre principalii angajatori ai fortei de munca) . intarirea retelei de informare si comunicare. Este unul din elementele cheie ale modelului social european. asigurarea capabilitatii de functionare a mediului de afaceri in domeniul industrial. fara discriminare. Obiectivele politicii sociale : . prin reducerea decalajelor de bunastare existente intre diferitele zone sau regiuni ale comunitatii. si conform obligatiilor publice Toate aceste obiective vizeaza cresterea competitivitatii industriei Uniunii Europene. avand ca scop o dezvoltare economica neinflationista . dezvoltarea unor modele de lupta impotriva rasismului. In vederea aplicarii politicii sociale comune a fost adoptata Carta Sociala a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor. sindicate) si Comisia Europeana pe de alta parte.Asigurarea egalitatii de sanse in ceea ce priveste educatia si accesul la piata muncii . masuri de promovare a cooperarii . masuri de combaterea violentei si a exploatarii sexuale a femeilor.Lupta impotriva rasismului si xenofobiei. cum ar fi masuri ce promoveza accesul la munca si invatamant profesional.

Dreptul la protectia copiilor si adolescentilor . Bugetul este propus de Comisia Europeana care pregateste proiectul anual. Majoritatea cheltuielilor bugetare revin in continuare statelor membre. justitia. care este aprobat de Consiliul de Ministri si de Parlamentul European.Dreptul la libera asociere .Incompatibilitatea dintre calificarile existente si cererea existenta pe piata muncii . precum si mijloacele prin intermediul carora respectivele politici pot fi transformate in realitate. insa atingerea acestor obiective ramane inca la nivel de deziderat.Dreptul la protectia sociala . Sistemul resurselor bugetate. pentru a exercita orice profesie in oricare dintre tarile Uniunii Europene . In Uniunea Europeana rata somajului este una destul de ridicata. Bugetul Uniunii Europene se deosebeste fundamental de bugetele nationale ale statelor membre.Dreptul la protectia sanatatii si a proprietatii . un procent din taxa pe valoarea adaugata si alte resurse proprii. In aceasta Carta sunt cuprinse o serie de drepturi ale persoanelor angajate in munca.Dreptul la egalitate de tratament intre barbati si femei .Dreptul la ameliorarea conditiilor de viata si de munca . s-a constituit la nivelul Uniunii un fond special – Fondul Social European. . Resursele bugetului comunitar sunt taxele vamale din comertul cu tertii.Factorii institutionali si migratiile populatiei . care in interiorul granitelor finanteaza institutii si programe publice (apararea. constituindu-se in bugete anuale care sa se incadreze in parametri stabiliti pe baza veniturilor si cheltuielilor bugetare.Dreptului Muncii (adoptata prin Tratatul de la Maastricht).Dreptul la formare profesionala initiala si pe tot parcursul vietii .Dreptul la informare si la consultare in cadrul organizatiei . atat pentru agenti economici cat si pentru populatie .Diferentele dintre costul social si cel privat al fortei de munca si gradul diferit de impozitare . acesta finantand un numar redus de institutii publice (institutiile comunitare). in special ca urmare a constituirii uniunii monetare la nivelul zonei Euro Pentru sustinerea politicii sociale. Perspectiva financiar bugetara a Uniunii Europene acopera o perioada de 7 ani care reflecta viziunea de dezvoltare pe termen mediu. Politica bugetara.Dreptul la integrare si readaptare profesionala si sociala pentru persoanele cu handicap In conditiile implementarii acestor politici sociale se vizeaza scaderea somajului si cresterea nivelului de trai.Restrictiile impuse politicilor economice europene. Bugetul Uniunii Europene se incadreaza in strategiile stabilite pentru perspectiva financiara.Dreptul la libera circulatie. in special in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane. educatia. si anume : . principalii factori care contribuie la acest fenomen fiind : . sanatatea).Dreptul la un venit minim pentru persoanele in varsta .Politicile economice care au condus la cresterea ratei dobanzilor.

Principalele destinatii ale creditelor operationale sunt : .acoperirea cheltuielilor din domeniul energiei.Finantarea fondurilor structurale (Fondul European de Dezvoltare Regionala FEDR. fiind incadrat in strategia perspectivei financiare de 7 ani . .acoperirea cheltuielilor generate de actiunile domeniilor politicii externe si de securitate comuna . Exercitiul bugetar este de un an. publicatiile.Principiul echilibrului. Incasarile si platile trebuie sa se regaseasca intr-un singur document bugetar.Principiul unitatii. Cheltuieli de functionare cu destinatia acoperirii cheltuielilor cu personalul. Fondul European de Dezvoltare Regionala .Principiul specializarii. Presupune ca toate incasarile bugetare sa reprezinte o masa comuna care serveste la finantarea tuturor cheltuielilor asa cum au fost ele precizate in buget. Fondul Social European FSE. . Fondul de Coeziune) . Comisia Europeana IV. Creditele operationale.Principiul universalitatii. Parlamentul European II. Este interzis sa se recurga la un imprumut pentru acoperirea deficitului bugetar. . 2. Exista insa si cateva exceptii care beneficiaza de bugete particulare.Executia bugetului este tot de competenta Comisiei.Curtea de Justitie V. justitia. Consiliul de Minsitri III.garantii si rezerve Avand in vedere necesarul mare de fonduri pentru finantarea acestor activitati. misiuni speciale.Principiul anualitatii. sistemul informatic. destinate finantarii diferitelor programe europene de care beneficiaza statele membre. Incasarile dintr-o perioada trebuie sa fie egale cu cheltuielile. Curtea de Conturi VI. Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor Cheltuile ocazionate de Comisia Europeana se impart in doua categorii importante : 1. .Acoperirea cheltuielilor din domeniul educatiei. Cheltuielile bugetare sunt structurate si ordonate pe sase sectiuni : I. materialele. care intocmeste un raport anual supus controlului si aprobarii de catre Consiliul de Ministrii si Parlamentul European. cladirile. Aceasta reprezinta o cota parte din produsul national brut al statelor membre. pentru consituirea bugetului Uniunii a fost adaugata o noua sursa bugetara sub forma unei contributii din partea statelor membre. afacerile interne.Finantarea agriculturii in cadrul FEOGA (Fondul European de Orientare si Garantare Agricola) . Presupune ca fiecare credit acordat de Comisia Europeana sa aiba o destinatie cu scop precis . Principiile bugetare ale Uniunii Europene : .finantarea programelor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica . cum ar fi politica externa si de securitate comuna. pensiile functionarilor etc.

Controlul Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) FEDR a devenit functional din 1975 si vizeaza cu precadere obiectivele 1 si 2 din politica de dezvoltare structurala. Principalele obiective ale acestora sunt : 1.01. avandu-se in vedere finantarea unor initiative inovatoare.Descentralizarea . asigurarea unui standard de viata echitabil si stabilitatea veniturilor pentru comunitatea implicata in activitati agricole.INTERREG – initiativa orientata catre stimularea cooperarii .Monitorizarea .URBAN – orientata catre dezvoltarea oraselor. Fondurile structurale si de coeziune sunt constituite in scopul finantarii unor programe de dezvoltare regionala si de sprijinire a calificarii resurselor umane. dezvoltarea societatii informationale. dezvoltarea unei agriculturi durabile pe baza unei tehnologii sanatoase care sa garanteze produse de calitate.Transparenta .EQUAL – orientata catre combaterea discriminarii privind accesul la piata muncii .Complementaritatea fondurilor structurale cu resursele nationale .2012 Fondurile Uniunii Europene Unul dintre cele mai importante fonduri care concentreaza o mare parte din totalul sumelor alocate in dezvoltare este Fondul European pentru Orientare si Garantare agricola. . Dezvoltarea regiunilor ramase in urma. Dezvoltarea resurselor umane In acest scop exista patru initiative comunitare : .Programarea sprijinului financiar . in special in zonele suburbane aflate in criza Principiile de actiune sunt : .Parteneriatul Acestor principii se adauga si unele subsidiare cum ar fi : . Conversia economica si sociala a regiunilor aflate in dificultati structurale 3. unde PIB/Locuitor < 75% din media Uniunii Europene 2.Curs nr.4 20.LEADER – initiativa de dezvoltare rurala pentru grupuri de interese locale . dezvoltarea durabila si obtinerea unei identitati regionale.Concentrarea fondurilor . avand ca obiective crearea unei agriculturi competitive. crearea unei agriculturi multifunctionale care sa permita dezvoltarea comunitatii rurale si pastrarea acesteia. Initiativele finantate din acest fond sunt INTERREG si URBAN. Obiectivele sunt acelea de a asigura Politica Agricola Comuna prin finantarea unor programe de dezvoltare.

atat cea ocupata.TVA . http://europa. a intreprinderilor si a intreprinzatorilor. si totodata promoveaza protectia mediului. de sanatate.fseromania. transport public ecologic. Acesta este dedicat aproape in exclusivitate promovarii ocuparii fortei de munca. prin ajutorarea companiilor in achizitionarea de echipamente cu scopul crearii de noi locuri de munca sau pentru instruirea fortei de munca. transport nerutier. culturala si pentru energii regenerabile). cu precadere in cele mai putin dezvoltate din punct de vedere economic. asistenta tehnica.Achizitionarea de terenuri in valoare mai mare de 10% din valoarea totala eligibila .ro Fondul de Coeziune. de comunicatii. In cadrul acestor programe exista si activitati neeligibile. in special prin cresterea eficientei energetice si utilizarea de energii regenerabile. dintr-un sector care prezinta interes pentru noi. a fost infiintat in 1994 si promoveaza dezvoltarea durabila prin retele de transport transeuropean.Dobanzile la credite . care trebuie sa fie cofinantate din fonduri proprii si anume : . iar pe actuala perspectiva de 7 ani 2007-2013 au fost alocate circa 75 miliarde de euro pentru sustinerea de programe. vizandu-se intarirea fortei de munca prin masuri active de instruire si promovarea actiunilor de invatare pe tot parcursul vietii. Principalele axe prioritare sunt cresterea adaptabilitatii lucratorilor. investitii in infrastructura (de educatie. de mediu. precum transportul in general. cu ce informatii gasim din aceste surse de informare. cu prioritate in IMM-uri. Finantarea se acorda in toate statele membre. acordarea de sprijin pentru intreprinderi. Aceasta este un element cheie a stragegiei pana in 2020 privind dezvoltarea si ocuparea fortei de munca. Eseu pe ¾ pagina. Alte actiuni finantate sunt dezvoltarea potentialului regional. www. dar mai ales forta de munca neocupata.Constructii de locuinte Fondul Social European este unul din fondurile structurale dedicat in principal reducerii diferentelor intre diferite standarde de viata si prosperitate existente intre regiunile si statele membre ale Uniunii Europene.FEDR sprijina investitii menite sa creeze locuri de munca. .eu http://eufinantare.info eurostat statitistics pocket book Pentru examen : Foaie A4 inceputa de acasa. cooperare si schimburi de experienta.

Subiecte : Criteriile de convergenta Initiativa Europa 2020 Politicile comune Fondurile europene .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful