Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Bucureşti

REZUMAT

Analiza politicilor de dezvoltare naţională în contextul Politicii de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii Europene 2007-2013

Coordonator ştiinţific Prof. Univ. Dr. Adrian Miroiu

Candidat Răzvan Cotovelea

Bucureşti 2012

1

Cuprinsul Tezei de Doctorat Introducere 1. Guvernanţă, Politici Publice, Integrare Europeană – concepte şi teorii 1.1 Teorii referitoare la integrarea europeană 1.2 Teorii referitoare la guvernanta Uniunii Europene din domeniul politicilor publice şi al politicilor comparate 1.3 Abordări teoretice asupra instituţiilor 1.4 Teorii realiste/Teorii neoliberale 1.5 Şcoala engleză/Teoriile constructiviste 1.6 Politici publice/Politici europene 1.7 Politici de dezvoltare 1.8 Apariţia conceptului de coeziune economică şi socială 1.9 Instituţiile europene / Instituţiile internaţionale 1.9.1 Tratatul Lisabona şi dinamica instituţiilor europene

2. Politica de dezvoltare regională a Uniunii Europene 2.1 Prezentare generală 2.2 Teorii şi realităti economice la nivel european 2.3 Instrumentele Structurale ale UE 2.4 Reglementări legislative comunitare specifice Instrumentelor Structurale 2.5 Reformele politicii regionale 2.6 Orientări strategice Comunitare 2.7 Perioada de programare 2007-2013 2.8 Implementarea politicii de coeziune economică şi socială 2007-2013

3. Procesul de negociere a aderării la UE: Capitolul 21, studiu de caz 3.1 Elemente teoretice 3.2 Particularităţi procesuale ale negocierilor de aderare 3.3 Negocierile purtate pe cap 21: Politica Regională şi Coordonarea Instrumentelor Structurale 3.4 Poziţia Generală a României – dinamica negocierilor

4. Gestionarea politicilor post aderare de dezvoltare a României 4.1 Descrierea sistemului instituţional 4.1.1 Analiza sistemului administrativ 4.2 Descrierea sistemului legislativ 4.3 Documentele strategice de programare: Planul Naţional de Dezvoltare şi Cadrul Naţional Strategic de Referinţă 4.3.1 Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 4.3.2 Cadrul Naţional Strategic de Referinţă 2007-2013 4.4 Modelul de dezvoltare economică şi socială utilizat în contextul aderării la UE şi programării fondurilor comunitare 4.5 Metodologia de estimare a impactului politicii de coeziune 2

5. Dinamica scenariilor alternative de gestionare a politicilor naţionale de dezvoltare 5.1 Propunerea unui sistem instituţional alternativ 5.2 Stabillirea obiectivelor generale şi specifice 5.3 Scenariu alternativ pentru Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

6. Concluziile Tezei şi deschideri

Bibliografie

3

LISTA ACRONIMELOR AA ACIS ACP AM AMCSC AT CCE CE CNSR DG DPP DIS Autoritatea de Audit Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale Autoritatea de Certificare și Plată Autoritatea de Management Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar Asistenţă Tehnică Comitet de Coordonare a Evaluărilor Comisia Europeană Cadrul Naţional Strategic de Referinţă Direcţie generală Direcţia de Politici Publice Decentralised Implementation System (Sistemul Descentralizat de Implementare) EDIS Extended Decentralised Implementation System (Sistemul Descentralizat Extins de Implementare) GLE HG IS MFP OCDE/ OECD OI PND PAE PME PO PO DCA POR POS PPP SEE SGG Grupul de Lucru pentru Evaluare Hotărâre de Guvern Instrumente Structurale Ministerul Finanţelor Publice Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică/ Organisation for Economic Co-operation and Development Organism Intermediar Planul Național de Dezvoltare Plan Anual de Evaluare Plan Multi-Anual de Evaluare Program Operaţional Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative Program Operaţional Regional Program Operaţional Sectorial Parteneriat Public Privat Societatea Europeană de Evaluare Secretariatul General al Guvernului 4 .

SIES SIS SNE UCE UE UIP UPP Sistemul de Evaluare a Instrumentelor Structurale Sistemul Instrumentelor Structurale Strategia Naţională de Evaluare Unitatea Centrală de Evaluare Uniunea Europeană Unitate Implementare Program Unitatea de Politici Publice 5 .

prin utilizarea instrumentelor structurale şi. Având în vedere faptul că vorbim despre impactul a mai multor politici naţionale care contribuie decisiv la succesul dezvoltării socio-economice. bugetar financiar – în directă conexiune cu dezvoltarea economică şi socială. a politicilor investiţionale naţionale cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. suprapuse pe o politică publică europeană (politica de dezvoltare regională). atât din punct de vedere teoretic.INTRODUCERE Decizia de a aprofunda domeniul modelelor de dezvoltare naţională. în mod strategic. şi anume dezvoltarea economică şi socială şi reducerea disparităţilor de dezvoltare între regiuni şi state. la data aderării ţării noastre la Uniunea Europeană. Provocarea majoră care derivă din această prezentare constă în armonizarea şi interconectarea acestor sisteme politice şi paliere instituţionale în vederea ”ridicării” participării României la construcţia europeană atât din punct de vedere politic cât şi economic. precum şi de dezvoltare economică – în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare faţă de celelalte state membre. complementar. reforme în domeniul elaborării politicilor bugetare şi investiţionale. precum şi elaborarea Planurilor Naţionale de Dezvoltare ca instrumente programatice de gestionare a viitoarelor instrumente structurale. Totodată. am dorit să abordăm prin această teză unul dintre aspectele problematice şi controversate la nivel naţional şi european. instituţional şi legislativ li s-au adăugat reforme în domeniul organizării administrativeregionale. să identificăm relaţia dintre 6 .legislativ. a politicilor naţionale la nivel legislativ – pentru adoptarea acquis-ului comunitar. instituţional. politic la nivel european şi naţional. Executivul de la Bruxelles a alocat peste 6 miliarde Euro în perioada 1991-2007 prin programele Phare. cât şi practic. În contextul politic european din perioada de preaderare. Importantul moment al aderării României la Uniunea Europeană a generat numeroase decizii politice de reformă structurală la nivelul administraţiei naţionale atât în ceea ce înseamnă stabilirea politicii de interacţiune cu instituţiile comunitare dar mai ales în stabilirea şi elaborarea. Reformelor din domeniile politic. trebuie să înţelegem contextul istoric. de management şi control financiar. prin intermediul unui program doctoral a constituit rezultantul dorinţei de a prezenta mecanismele de acţiune pe diferite paliere de formulare a politicilor publice . Ispa şi Sapard. contextul teoretic şi practic. la care sau adăugat peste 500 Meuro asistenţă financiară şi tehnică din partea statelor membre pentru pregătirea ţării noastre în sensul menţionat mai sus. instituţional – în vederea modernizării şi funcţionabilizării administraţiei naționale.

Care sunt obiectivele la nivel european şi cum se corelează cu obiective naţionale care pot fi atinse? c. regional şi local este o condiţie de bază pentru succesul implementării unui program naţional de stimulare a dezvoltării socio-economice.. Dezvoltarea și coerența cadrului legislativ şi a administraţiei naţionale de la nivel central. la care s-a încercat identificarea unor răspunsuri pe parcursul demersului teoretic şi practic al acestei cercetări. Astfel. şi astfel să găsim relaţia dintre acţiuni şi rezultate. reforma administrativă pentru participarea activă a ţării noastre la elaborarea politicilor europene şi pentru utilizarea instrumentelor structurale.reprezintă un factor determinant pentru reducerea disparităţilor de dezvoltare la nivelul statelor membre ale U. Care este legătura dintre competitivitate şi modul în care sunt necesare intervenţiile la nivel regional pentru o dezvoltare echilibrată şi uniformă? 7 . Prin această abordare. elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi a politicilor naţionale complementare în vederea diminuării decalajelor de dezvoltare cu celelalte state membre ale UE. pornind de la o serie de ”provocări”. acela de Stat Membru al Uniunii Europene. Această lucrare aduce argumente în favoarea aplicării acestor ipoteze în practică. cercetarea a fost dezvoltată de la supranaţional la naţional. de la general la particular şi de la teoretic la practic. Planificarea naţională strategică de dezvoltare – pe baza potenţialului naţional şi a resurselor proprii . lucrarea dorește să confirme sau să infirme principalele ipotezele de la care pornim: Intrarea în UE va determina un mod diferit de formulare și gestionare a politicilor de dezvoltare în România. precum şi a modului de ”intervenţie” în diferite politici publice. De ce este necesară o politică europeană de dezvoltare regională? b. astfel: a. punând în lumină dimensiunile teoretice şi cele practice a dezvoltării statului.supranaţional şi naţional precum şi ”comportamentul” statului la noul statul. în vederea stimulării evoluţiei pozitive din punct de vedere socio-economic şi reducerii decalajelor de dezvoltare. Întrebările vizează în mod special modul în care au fost proiectate şi implementate politicile care vizează adoptarea acquis-ului comunitar în domeniile specifice susţinerii dezvoltării economice.E.

atât pe palierul instituţional şi legislativ cât şi pe cel dedicat unui model de dezvoltare care utilizează fondurile europene post aderare.d. Cum se poate apăra interesul naţional în contextul în care România nu a fost reprezentată ca stat membru la nivelul Comisiei Europene şi a Consiliului în momentul elaborării cadrului legislativ european pentru instrumentele structurale şi a instrumentelor financiare pentru sprijinirea sectorului agricol? e. Care este arhitectura instituţională pusă în practică de către guvernele ţării noastre? 2. instituţional. regională şi locală sau politici privind reforma funcţiei publice? 3. legislativ şi economic? Teza prezintă o analiză a teoriei modelelor instituţionale europene şi a teoriilor din domeniul specific dezvoltării regionale. pornind de la această metodologie de analiză și a contextului din momentul aderării la UE. Consiliul şi Parlamentul European. Care este nivelul optim de descentralizare a implementării PND? 5. precum şi la tendinţele manifestate la nivelul principalele instituţii europene: Comisia. Este un dezavantaj pentru România faptul că instrumentele financiare dedicate sectorului agricol s-au separat ca şi coordonare de instrumentele structurale? Evident. realizează o analiză a acestor domenii din ţara noastră pe palierele: legislativ. Care sunt argumentele pentru care pentru implementarea unei solide politici de dezvoltare a României pentru 2013. Este necesară o schimbare radicală a modului de elaborare a bugetului naţional în contextul elaborării unui Plan Naţional de Dezvoltare (PND) 2013? 4. De asemenea. A fost realizată o atentă analiză a modului în care au fost stabilite principalele priorități naționale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 și modul în care acestea se conectează la politicile publice europene. Pe măsură ce aceste realităţi socio economice se vor modifica la nivel naţional şi european este posibilă o nouă calibrare a modelului economic de dezvoltare. și fundamentează o metodologie de evaluare a acestor modele. Propunerile iniţiate în această teză nu sunt privite de autor ca ”elemente finale” ci ca o concepţie fundamentată teoretic şi practic. ne propunem identificarea unei soluții proprii a modelului de dezvoltare. la nivel naţional avem întrebări juste pentru analiza pe care am realizat-o. în acelaşi timp flexibilă la posibilele schimbări radicale a situaţiei sociale şi economice la nivel naţional şi european. Cum se ating indicatorii de realizare propuşi în PND în acest context politic. fără a afecta într8 . este necesară punerea în practică a unor politici ”colaterale” care se referă la administraţie centrală. astfel: 1.

ii. de negociere cu UE a capitolului 21 . elaborarea politicilor publice din domeniul coeziunii economice și sociale. a Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013. precum şi în coordonarea elaborării Planului Naţional de Aderare a României la UE. Comisia Europeană şi guvernele statelor membre UE. Un element aparte îl va avea analiza modului în care au fost proiectate intervenţiile publice care vizează utilizarea instrumentelor structurale precum şi utilizarea acestora la nivel naţional.Coordonarea Politicilor de Dezvoltare şi Instrumente Structurale. reprezentant naţional în diverse comitete şi comisii de înalt nivel la Comisia Europeană şi Consiliului Europei pe problematica dezvoltării regionale şi coordonării fondurilor europene. o sursă importantă de date. legislaţia europeană privind politicile publice economice şi sociale şi din diverse sectoare conexe. Guvernul României prin diferite ministere şi agenţii. Metodologie: Prima etapă în realizarea acestei cercetări s-a bazat pe analiza literaturii de specialitate în domeniile referitoare la: i. informaţii şi interpretări se bazează pe experienţa universitară. după cum urmează: 9 . De asemenea. iii. institute de cercetare şi diferite ONG-uri. a Cadrului Naţional Strategic de Referinţă 2007-2013. v. a modelelor teoretice privind instituţiile europene şi internaţionale. precum şi cea profesională din domeniul afacerilor europene. coordonarea Programelor Operaţionale. prezentarea are anumite limite pe care le-am identificat pe parcursul cercetării.un mod decisiv elementele centrale utilizate în cercetare. a reglementărilor comunitare şi legislaţiei naţionale (inclusiv a evoluţiei acesteia pe parcursul perioadei de dinaintea aderării la UE dar şi ulterior. până la începutul anului 2010) care au stat la baza acţiunilor politice din domeniile de interes pentru această teză. a studiilor şi analizelor realizate de către Academia Română. activităţi ce ţin de coordonarea la nivel naţional a asistenţei financiare nerambursabile oferită ţării noastre de Comisia Europeană şi Statele membre UE. integrarea europeană. iv. Limitele cercetării: Deşi foarte ambiţioasă şi documentată. reprezentarea ca ”Punct Naţional de Contact” al României pentru proiectele de Înfrăţire Instituţională.

a naturii acestuia. care au realizat anumite cercetări pentru guvernele lor sau pentru Comisia Europeană. cu un important potenţial impact asupra viitorilor indicatori de dezvoltare a competitivităţii economice şi a nivelului de dezvoltare la nivel european. În domeniul privind integrarea europeană în sfera relațiilor internaționale avem cele mai importante teorii pe care le-am adus în prezentare: neofuncţionalismul. în acţiunile adiţionale intervenţiilor comunitare. sau după caz. şi care sunt sub drepturi de proprietate intelectuală. Din informaţiile deţinute aceste date statistice sunt punctuale. Considerăm că ar fi fost util să dispunem de mai multe date agregate la nivel naţional în ceea ce priveşte participarea bugetelor locale – analizate şi la nivel regional – la implementarea diferitelor programe şi proiecte relevante pentru filosofia domeniilor majore cuprinse în Strategiile de Dezvoltare Regionale şi în Planul Naţional de Dezvoltare. interguvernamentalismul. în ceea ce privește anumite politici sectoriale și modul în care sunt acestea conectate cu politicile europene a fost una foarte mare și fără elemente de ordin tehnic care să prezinte cauzele sau argumentele pentru care acestea au fost modificate – fapt care a condus la o excludere a ”situațiilor și efectelor” pe care le-au generat din analiza realizată în această lucrare. de la crearea acestei importante structuri politice și până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. atât la nivel comunitar cât şi la nivel naţional. În primul capitol teza prezintă disciplinele care se concentrează pe analiza Uniunii Europene. accentul în dezbaterea academicǎ s-a deplasat pe înţelegerea UE ca sistem politic. În această analiză ne-am limitat la două mari teorii: teorii referitoare la integrarea europeană în domeniul relațiilor internaționale și teorii referitoare la guvernanța UE din domeniul politicilor publice. Nu au fost luate în calcul efectele crizei financiare din anul 2009 şi care se manifestă și la acest moment.La nivel european există limitări în legătură cu informaţiile privind efectele economice concrete privind impactul fondurilor structurale și pentru agricultură la nivelul statelor membre din ”grupul celor 10”. Dinamica schimbărilor de la nivelul administrației naționale în perioada 2008-2010. apǎrând abordǎri derivate din domeniul 10 . diferite de la o țără la alta ca și referință de calcul. incomplete de la un an la altul. instituţionalismul și constructivismul. În ceea ce privește teoriile referitoare la guvernanța UE din domeniul politicilor publice. sau deţinute de diverse institute şi organizaţii. în măsura în care procesul de integrare europeanǎ a avansat.

Astefel încercăm ca explicăm procese importantecum ar fi: procesului de integrare şi guvernanţei UE. așa cum a evoluat acesta până în prezent (politica de mediu. Am prezentat noi construcții teoretice privind guvernarea. aplicată şi recoscută politica de coeziune la nivelul statelor membre este una din cele mai importante căi de înţelegere şi consolidare a politicii de dezvoltare a economiei europene la nivel global. de definire a problemei. referindu-se la: Interguvernamentalismul liberal. la fel ca şi precusorul său – interguvernamentalismul. Perspectiva instituţionalistă de tip rational choice și noile abordări teoretice care tratează interguvernamentalismul liberal separat de celelalte noi teorii apărute. energie sau chiar extindere). ne-am concentrat pe analiza politicilor publice și asupra modului în care se înfăptuiesc acestea. precum și a modalităților în care concepera politicilor publice trebuia să ia în calcul noi factori politici sau socio economici. societate informațională. 11 . agricultură. Am demonstrat că modul în care înţeleasă. În ceea ce înseamnă evaluarea politicilor. de prezentare a datelor şi a argumentelor. și o analiza a motivelor pentru care a luat naștere acest concept și modul în care s-a transformat în politica publică europeană pe care o întâlnim astăzi. Această analiză este extrem de importantă în contextul descrierii evoluției conceptului european de la nivelul anilor 60 și până la momentul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Am prezentat problemele ce derivă din construcţia instituţională europeană.politicilor comparate şi analizei politicilor publice.naţional politicile mai sus menţionate. Nu în ultimul rând am realizat o analiză a politicilor publice europene cu relevanță foarte mare asupra conceptului de coeziune economică și socială. Guvernanţa supranaţională. socială. Evoluția UE a necesitat noi analize care au condus la ”teorii recente” care nu mai pretind a fi universale. Din această perspectivă am identificat elementele de ordin politic. cercetare-dezvoltare. ca derivând din domeniul Relaţiilor Internaţionale. ci ele pretind să explice doar anumite procese din funcţionarea Uniunii Europene. metodelor de cercetare. piață internă. rolului. De asemenea. Tot în acest capitol am realizat o primă prezentare generală a conceptului de coeziune economică și socială. precum şi relaţia instituţiilor europene cu nivelul naţional al statelor membre. politica şi luarea deciziilor în UE ca fiind rezultate din teoriile clasice – neo-funcţionalistă şi interguvernamentalistă. transporturi. ne-am concentrat asupra conceptelor. însoţite de utilizarea conceptelor existente în aceste discipline. instituţional şi teoretic prin care diferitele instituţii interacţionează pentru punerea în practică la nivel comunitar şi statal .

obiectivul de concurenţă regională şi ocuparea forţei de muncă și obiectivul de cooperare teritorială. Acest lucru s-a observat în detaliu când discutăm de regiunile din cadrul unui stat membru. Teoriile și realitățile economice au fost analizate în evoluția extinderilor și a noilor situații în care se aflau statele membre. astfel fiind posibile aparațiile fondurilor structurale. Politica de coeziune a necesitat încă de la început o identificare foarte precisă a mijloacelor de intervenție la nivelul statelor membre. politici regionale și coordonarea intrumentelor structurale. pentru ca apoi să transpunem acestea pe situația specifică capitolului 21 . începând cu Fondul Social European (FSE). De aceea am introdus în acest capitol definițiile și particularitățile acquisului comunitar din domeniul statistic. Am analizat noile orientări strategice comunitare și abordările strategice pentru implementare programelor operaționale din perioada 2007-2013. cel care definește de altfel nivelurile teritorial statistice. Am cuprins pe parcursul acestui capitol elemente de ordin istoric și contextul socio economic în care au fost create aceste mijloace de exprimare a politicilor comunitare. Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA). precum și reformele care au fost întreprinse în ultimile două decinii. cu o prezentare cronologică și de conținut. cum Instrumentele Financiare menţionate mai sus vor contribui în mod adecvat la realizarea următoarelor trei obiective fundamentale: obiectivul de convergenţă. Fondul de Coeziune (FC). atât din puct de vedere politic internațional dar și din punct de vedere socio economic comunitar.În al doilea capitol realizăm o prezentare a contextului istoric și politic european în care a apărut conceptul de coeziune economică și socială. În al treilea capitol. Instrumentul Financiar de Orientare Piscicolă (IFOP) și după ultima reformă a acestei politici. Importanța introducerii acestui capitol în lucrare este dată de specificul acestei negocieri. Acesta a fost însă adaptat situațiilor specifice integrării de noi membrii. teza se concentrează asupra procesului de negociere a aderării la UE. Am analizat de asemenea. precum și în particularitățile specifice țării noastre. Extinderea UE la 27 de state membre a avut un impact important asupra politicii de coeziune și asupra modului în care aceasta trebuia să facă față unor noi provocări – creșterea disparităților regionale fiind poate una dintre cele mai importante. Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Din punct de vedere 12 . realizând în primul rând o incursiune retrospectivă în istoricul acestor tipuri de negocieri. Plecăm de la elementele teoretice ale procesului de negociere.

Acestea primiseră de altfel. descrierea documentelor programatice – Planul Național de Dezvoltare (PND) și Cadrul Național Strategic de Referință (CNSR). Elemenetul strategic l-a reprezentat politica de construcție a arhitecturii instituționale bazându-se pe experiența acumulată de România în perioada de preaderare. acela de birocratizare excesivă a 13 . Capitolul patru cuprinde întreaga dimensiune a procesului de pregătire și gestionare a Politicii de Coeziune. În finalul acestuia menționăm cele mai importante concluzii din punct de vedere legislativ. În mod direct și strategic. precum și modul în care au funcționat pentru atingerea obiectivelor propuse în gestionarea politicii de coeziune economică și socială. deoarece ”fluidiza” discuțiile și facilita acoperirea tuturor sectoarelor prioritare pentru a fi finanțate din fonduri postaderare. instituțional și politic care are rezultat din procesul de negociere. Prezentarea analizelor realizate în această parte a tezei se axează pe cele mai importante paliere de negociere pe care le-am purtat pe capitolul 21 – Politici regionale și coordonarea instrumentelor structurale. în paralel cu necesitatea lansării unor reforme instituționale. Nu în ultimul rând era un pericol real pe care partea comunitară îl conștientiza. Acestea se referă la: sistemul instituțional – inclusiv arhitectura instituțională propusă și modalitatea de funcționare pe orizontală dar și între diferitele departamente din cadrul unei aceeași instituții. acreditarea Comisiei Europene pentru funcționare în sistem total descentralizat pentru aceste fonduri încă din anul 2006. Ne-am concentrat în analiza noastră privind dinamica negocierilor de aderare pe acest capitol în special pe dimensiunile legislative. Comisia Europeană a lansat procesul de pregătire a pachetului legislativ comunitar în paralel cu negocierile bilaterale cu țara noastră pentru stabilirea priorităților naționale din PND. descrierea sistemului legislativ. care are un prea puțin semnificativ sector productiv dar o importantă potență în ceea ce privește oferirea unei noi piețe de consum.CNSR și construcția arhitecturii naționale de gestionare.politic ne referim la momentul de după aderarea primelor zece state candidate. Dimensiunea economică este dată în primul rând de particularitatea economiei românești. Deja la nivel național aveam foarte multe instituții și departamente care funcționau încă din 1998-1999 pentru gestionarea fondurilor de preaderare. politice și administrative ale angrenajului european. instituționale și pe caracterul strategic dat de documentele programatice – Planul Național de Dezvoltare și Cadrul Național Strategic de Referință. Acest fapt a fost unul direct.

În ceea ce privește modalitatea de analiză conceptuală a documentelor programatice – Planul Național de Dezvoltare (PND) și Cadrul Național Strategic de Referință (CNSR) – am evaluat procesele realizate la nivel național. Pentru a fi considerat un sistem funcțional. Au fost identificate prioritățile investițional la nivel de sectoar. Sistemul legislativ a fost analizat atât din perspectiva acquisului comunitar cât și din perspectiva complementului legislativ național. un set de scenarii alternative care pot constitui o modalitate de accelerare a procesului de coeziune economică și socială și chiar un model de elaborare a unui pachet de politici publice. precum și în relația cu partea comunitară. detaliindu-se la nivel de domeniu major de intervenție și facându-se legătura cu nivelul legislativ comunitar. Situația aceasta poate contribui și la generarea unor efecte negative pe alte politici publice cu repercursiuni negative asupra modului în care evoluează și se dezvoltă o regiune sau țara în întregul său. administrativ. credem că acesta trebuie să se bazeze pe anumite principii de organizare și anume: transparență. Neajunsuri care sunt de ordin politic. legislativ. Scopul acestei analize sintetice la nivelul acestui capitol este acela de a completa și prezenta. ci posibile intervenții practice. începând cu anul 1998 și până în prezent. fondurile comunitare. strategic în ceea ce înseamnă designul unui Plan de dezvoltare regională corent. cu risc de absorbție scăzut. împrumuturi externe și surse private. Pachetul de priorități care se va finanța numai din fondurile comunitare sau s-au elaborat în CNSR. eficiență. Scenariul arhitecturii instituționale ține cont de concluziile și angajamentele asumate de România în negocieri. flexibilitate. în antiteză cu situația de facto. O analiză separată a fost realizată pentru modelul economic de dezvoltare care a fost realizat pornind de la modelul utilizat de către Comisia Europeană.sistemului nostru administrativ și de aici dificultăți majore în a gestiona așa sume importante. în sensul că nu sunt niște elemente teroretice. realist. Aceste scenarii sunt proiectate în consonanță cu practica Comisiei Europene de elaborare a unor politici publice. 14 . precum și potențialele surse de finanțate – buget național. menționând totodată neajunsurile și neîmplinirile implementării acestuia. Hermin. bugetele locale. sustenabil. bazat pe principii de dezvoltare economică și nu pe cele de ordin politic sau electoral. însoțite de modele instituționale funcționale și suport legislativ. În capitolul al cincilea analizăm și prezentăm o sinteză a evoluției conceptului de dezvoltare regională în România. Perspectiva efectului macroeconomic al fondurilor comunitare asupra economiei naționale a fost subliniată în finalul capitolului.

precum și pe cele de ordin economic astfel încât să se maximizeze impactul în implementarea CNSR. Am realizat de asemenea o nouă propunere financiară de alocare a sumelor între diferitele tipuri de fonduri europene. Prin definiție. Aceste alocări din scenariul propus se bazează exclusiv pe elemenete de ordin politic dar numai în legătură cu angajamentele asumate de țara noastră în negocieri. Acelaşi lucru se poate afirma şi despre performanţele lor economice de la acea dată. PND-ul și CNSR sunt de asemenea parte a acestei prezentări. avându-se în vedere intervențiile publice stabilite și prioritățile la nivel de program operațional. Odată cu extinderea Comunităţii Europene către ţări cu un trecut socio-economic diferit de cel al statelor fondatoare. Documentele programatice. În ultimul capitol al acestei teze sunt prezentate Concluziile Tezei: În ceea ce priveşte procesul de implementare al politicilor europene de coeziune economică şi socială şi dezvoltare regională se încadrează. şi să întărească legăturile economice şi sociale dintre actorii implicaţi. Cheia acestei posibile abordări de succes constă în complementaritatea intervenției publice din fondurile comunitare cu investițiile private care se diresc a fi atrase prin parteneriate publice private. scenariile alternative propuse dorec în general să maximizeze și să sustenabilizeze impactul gestionării fondurilor comunitare.preluarea experienței dobândite din perioada de preaderare. zonele de interes pentru sectorul privat sunt acelea în care este profilată oportunitatea profitului dar dacă la nivelul unor sectoare economice. non birocratic și coerent organizat pe funcții și responsabilități clare. în cadrul practic şi conceptual pe care l-au urmat şi celelalte ţări foste candidate la Uniunea Europeană. Tratatul de la Roma privind crearea Pieţei Comune aveau un trecut istoric. guvernul prin politicile sale incurajează aceste investiții. Alocările financiare din posibilele proiecte PPP și pentru instrumentele structurale sunt prezentate. acestea din urmă au devenit din ce în ce mai conştiente de necesitatea unor politici care să promoveze o dezvoltare armonioasă a construcţiei europene. programe operaționale și implcit pe axe prioritare și domenii majore de intervenție. în martie 1957. în plus venind și fondurile comunitare. politic şi cultural oarecum asemănător. în cea mai mare parte. Cele şase state Vest Europene care semnau. se poate genera o energență economică mult mai mare. 15 .

aspirînd la reîntoarcerea la autonomia locală. precum transportul şi energia. sprijinirea companiilor şi instruirea angajaţilor precum şi accesul la tehnologia informaţională. În acest sens aproximativ 70% din acest sprijin este acordat regiunilor celor mai sărace. cu o componentă socială și o aderare explicită la solidaritate între curentele de stînga și dreapta din Uniunea Europeana. cu excepția regiunilor cele mai sărace. care întâmpină dificultăți structurale. Alte 10% sunt acordate pentru modernizarea sistemelor de instruire și promovare a ocupării forței de muncă și se aplică proiectelor de pe întreg teritoriul UE. regional și local. În jur de 10% din fondurile structurale sprijină reconversia socială și economică din zonele industriale. Țările din Est au inițiat la începutul anilor ’90 un proces de descentralizare. Ambele instrumente financiare au ca obiectiv general reducerea diferenţelor de dezvoltare ale diferitelor regiuni. unde sunt cauzate de o serie de probleme statale. unde astfel de măsuri sunt deja incluse. solidaritatea. Dificultățile de absorbție apar de regulă în zona Central și Est Europeană. dezvoltării rurale și pescuitului. rurale și cele dependente de pescuit. iar colectivitățile locale dispun în prezent de 16 . În aceste zone trăiește aproximativ 20% din populația Uniunii Europene.Există două tipuri majore de instrumente financiare de care ţările care au aderat la UE beneficiează în acest moment. Ideea de baza a fost aceea de a însoți elementele liberale orintate către piață ale programului de integrare. extinderea serviciilor de telecomunicaţii. Fondurile despre care am amintit sunt complementare și nu înlocuiesc efortul național de finanțare. Administrarea acestor programe și fonduri se face la nivel național. fiind orientat în special spre dezvoltarea infrastructurii și încurajarea investițiilor economice. Delors și colaboratorii săi au propus atunci pentru componenta socială a noii politici europene termeni cheie cum ar fi redistribuirea. Ele finanţează în general dezvoltarea infrastructurii. precum şi între statele membre. Țara noastră este eligibilă pe întreg teritoriul său pentru aceste obiective. Prin urmare țara noastră nu beneficiează de acest ultim tip de asistență financiară. menit să relanseze procesul de integrare europeană prin crearea pieței interne și a uniunii monetare europene. Astfel. însă pot acoperi până la 80% din costurile proiectelor de dezvoltare. dezvoltarea socială și regională și convergența. structurale şi de coeziune și fondurile destinate agriculturii. printre care se numară și diferentele de organizare și structura sau stadiul incipient de dezvoltare a democrației locale. justiția. Obiectivul coeziunii economice şi sociale apare în preambulul Tratatului de la Roma din 1957. iar termenul coeziune a fost ales ca fiind principalul cuvînt cheie pentru programul lansat în perioada anilor ’80 de către Jacques Delors. Fondul de coeziune are drept scop reducerea diferenţelor între regiunile sărace şi cele bogate şi finanţează proiecte privind infrastructura de mediu şi transport.

În România se constată însă o apatie generală atât în această direcție. inclusiv România. situație care poate duce la pierderea competiției cu celelalte state. pe baza competențelor extinse în mod progresiv la nivel regional. în cazul nostru responsabilii județeni ce au sub comandă procesul de dezvoltare regională. Astfel. În acest context. atunci când singura strategie raţională pentru cel interesat de binele propriu este aceea de a nu coopera cu partenerul său de joc.7 miliarde de Euro. dar care nu-și pot exploata acest avantaj din cauza lipsei unor legături de infrastructură eficiente. în mod direct. Există. Cooperarea între acestea ar fi extrem de utilă datorită zonelor cu potențial diferit pe care le cuprind. nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică. Ele reprezintă exclusiv cadrul pentru elaborarea și implementarea atât a politicilor de dezvoltare regională cât și a programelor de coeziune economică și socială. ele fiind lipsite de valență politică. cel mai adesea. guvernul a întreprins o serie de măsuri legislative și instituționale menite să asigure cadrul pentru licitații și evaluări transparente. alese prin vot universal și cu competențe sporite. regiuni bogate în resurse umane (mai ales în partea de Est a țării) învecinate cu regiuni cu potențial industrial ridicat. O altă măsură care poate contribui la atingerea obiectivului enunțat mai sus ține exclusiv de voința țărilor din Europa Centrală și de Est. deoarece acestea ar afecta.organisme de decizie constituite democratic. printre care și România. și constă în demararea unui proces susținut de reorganizare instituțională internă pentru a se depăși actuala situație de bottleneck ce afectează în prezent performanțele acestor țări. Acestea au PIB-ul pe cap de locuitor mai mic de 75% din media comunitară. conform dilemei prizonierului într-un joc unic. În această situație ei acționează. au trebuit să creeze o baza legală compatibilă cu cea a UE. Pentru a administra fondurile de dezvoltare regională. care să transceadă liniile județene. Acest gen de derapaje locale nu fac decât să întârzie foarte mult elaborarea și implementarea proceselor de dezvoltare regională. într-o perioadă în care cerințele care li se impun presupun un efort specific pentru primirea de fonduri și pentru co-finanțarea proiectelor comunitare. țările din Europa Centrală și de Est. au apărut în România opt regiuni de dezvoltare. de exemplu. O altă cauză pentru care proiectele trans-județene sunt extreme de rare este legată de modul în care cele opt regiuni de dezvoltare sunt organizate. Pentru a gestiona această sumă și administra proiecte care să permită o dezvoltare în România. Suma totală destinată României în perioada 2007-2013 este de aproximativ 13. Absorbția fondurilor se face atât la nicel central dar la nivelul colectivităților locale. care nu poate fi combătut decât prin coagularea viziunilor 17 . interesele politicienilor locali. cât și în privința demarării unor proiecte regionale. Se crează astfel un lanț cauzal la nivelul întregii țări. rolul acestor colectivități devine din ce în ce mai mare la nivel finaciar.

european. nou.E. Intrarea în UE va determina un mod diferit de formulare și gestionare a politicilor de dezvoltare în România. Ipotezele de la care am pornim în analiza lucrării noastre au fost următoarele : 1. aici ne referim la cel de stat membru al UE. lipsa de coerență și strategie legislativă și procedurală. a metodologiei aplicate. Desele schimbări administrative. iar faptul că țara noastră beneficia de toate drepturile și obligațiile unui stat membru a avut libertatea de acțiune politică. a corelărilor realizate și a cercetărilor pe care le-am desfășurat sunt în măsură să concluzionez următoarele: Prima ipoteză se confirmă parțial. A doua ipoteză se confirmă dar rezultate pe care le observ în mod real în acest moment și le anticipez pentru finalul anului curent sunt de ordin negativ. Nu este suficient să avem un statut nou la nivel internațional. gestionarea tehnică. legislativă și instituțională în vederea exercitării guvernanței așa cum considera că este mai eficient. 2. . Planificarea naţională strategică de dezvoltare – pe baza potenţialului naţional şi a resurselor proprii . În urma analizei informațiilor de care am dispus. eficient. și nu numai. de gestionare a unor politici publice de dezvoltare.reprezintă un factor determinant pentru reducerea disparităţilor de dezvoltare la nivelul statelor membre ale U. a structurilor și Programelor Operaționale a condus la o situație în care am demonstrat că momentul aderării la UE nu a adus până acum un mod diferit. 18 .oamenilor de politici cu cele ale administratorilor locali și prin crearea de centre de excelență privind cercetarea și dezvoltarea. Implementarea efectivă a instrumentelor structurale s-a realizat după primele 12-16 luni de la data aderării la UE. în sensul că intrarea în UE a determinat un mod diferit de formulare și planificare a politicilor de dezvoltare națională în contextul politicii europene de coeziune economică și socială. Nu este suficient să avem un acquis comunitar total transpus în legislația națională și documente programatice și planuri de dezvoltare aprobate de către CE. Nu este suficient ca politicile de dezvoltare și cele bugetare naționale să fie gândite și formulate precum alți modelatori de politici publice din alte capitale europene. Dezvoltarea și coerența cadrului legislativ şi a administraţiei naţionale de la nivel central. regional şi local este o condiţie de bază pentru succesul implementării unui program naţional de stimulare a dezvoltării socio-economice. 3.

ci încearcă să atragă atenția asupra unui aspect mai puțin dezbătut. apar situații în care gestiunea și manifestarea proprie pot determina rezultate surprinzătoare. Acest fapt vine în contextul în care aproape 4% din PIB ul național vine sub formă de sprijin financiar din partea comunitară prin fonduri comunitare. 19 . care a determinat până în acest moment să nu avem informațiile necesare unei concluzii pozitive în ceea ce reprezintă implementarea instrumentelor financiare europene de postaderare în România.Este necesar ca și după momentul aderării. atunci când sunt discutate sau analizate procesele integratoare efective la nivel de politci publice de dezvoltare pe care țara noastră trebuie să le parcurgă pentru a recupera decalajul economic. Prin urmare începutul pe care l-am realizat în 2007 prin planificarea strategică a politicilor de dezvoltare este unul corect și necesar. organizații și structuri regionale și administrație locală să se dezvolte și modernizeze continuu pentru a face față noilor provocări date de contextul economic și politic de la nivel european. în general. Faptul că la acest moment există diferențe mari de dezvoltare între țara noastră și alte state membre ale UE trebuie să determine o schimbare radicală a modului în care este înțeleasă modalitatea de formulare și gestionare a resurselor proprii. A treia ipoteză se confirmă. Observ că. Aceste concluzii nu se vor a fi exhaustive. cu palierele de la nivelul central. o administrație națională. instituții și administrația au avut un plan și o orientare proprie de dezvoltare și modernizare. inclusiv prin schimbarea cadrului legislativ. Rezultatele obținute în politicile de dezvoltare din state foarte avansate din punct de vedere economic demonstrează faptul că aici s-au aplicat în ultimile decenii politici sănătoase dictate de argumente economice care au fundamentat nazuințe politice în anumite realități sociale. politic și social care o desparte de vechile state ale Uniunii Europene.

format pdf 4. Frank W. Sistemul instituţional. în Evaluation. No. Cazul administraţiei publice româneşti”.) (2009): Dicţionar de politici publice.E. Bucureşti 7. Concepts and Models of Public Policy Making. Egle şi Perianu. Rimkute. (2008): Procesul decizional în Uniunea Europeană. The Johns Hopkins University Press. 7th edition. Paul ‘T (2008): Does public accountability work? An assessment tool. Londra Armytage. editura Polirom. Armonk. Iordan Gheorghe (2006): Uniunea Europeană. Thomas A. 8. Ravinet. Ediţia a II-a. De la naţional spre federal. Blackwell publishers 12. Secretariatul General al Guvernului. Jacquot. 17 nr.. Claudiu şi Collins. Mirela (2010): Modele de evaluare a politicilor şi programelor publice.. Iaşi 17. pp. Iaşi 11. 13. 9. Laurie. Sophie. Iordan Gheorghe (2006): Uniunea Europeană. N. Trei. Burke. Bealey.223-243 15. New Jersey 18. De la economic spre politic. Third Edition. Transaction Publishers. Hart. (1999): The Blackwell Dictionary of Political Science: A User's Guide to Its Terms. Kjell (coord. 1 16. 5.). Mirela (coord. şi Cayer. Briggs. Managementul politicilor publice. Boussaguet. Svein şi Eliassen. Eugen (2009): Manual de monitorizare şi e valuare a politicilor publice. Bucureşti 20. D. New York 14. Petersone Baiba. Mayer. Bovens.3. Polirom.). Boston 20 . 86. Anderson. USA Birkland. (2001): Making Policy in Europe. Sage. Politicile extinderii. Bărbulescu.. T. 21. Bedworth. Ediţia a II-a. Bucureşti Bărbulescu. Secretariatul General al Guvernului. editura Tritonic. Richard şi Lemaire Donald (ed. editura Polirom. 2. editura Tritonic. doctorat 23. Albert E (2009): Dictionary of Health Education. David. Bucureşti 6. London Cerkez. 3. Lawrence. metode şi practice. Sandra. (2009): Dicţionar explicativ trilingv al Uniunii Europene. Paul E. Iaşi Bărbulescu. James E. Bărbulescu. Wadsworth Cengage Learning. Iordan Gheorghe. editura Trei. Carr. Trilingual Dictionary of the European Union. Teza de Introduction. (2011): An Introduction to the Policy Process: Theories. Bondar. (2010): Public policymaking: An introduction.) (1999): Building effective evaluation capacity. M. Inc. Vol. Sandra. Bărbulescu. Mark. Peter J. Teorii. Strategii de selectare. Public Administration Vol. 10.) (2009): Evaluarea programelor şi politicilor publice. ninth edition. Pauline (coord. 261-276.BIBLIOGRAFIE 1. Wadsworth Publishing. Bucureşti Bărbulescu. Iordan Gheorghe (2006): Uniunea Europeană. Lessons from practice. (2006): Manual de metode folosite în planificarea politicilor publice și evaluarea impactului. Boston Andersen. Dictionnaire explicatif trilingue de l’Union européenne. Bedworth . Iordan Gheorghe. Oxford University Press. Bucureşti Bărbulescu. Schillemans. în Crăciun. Editura Polirom. second edition. Iordan Gheorghe (2007): Uniunea europeană. şi Răpan. Thomas. Clarke. Joseph (2008): American Public Policy: An Cerkez. Transformări şi perspective. pp. editura Tritonic.R. (coord. Smits Carlis. (1986): Bureaucratic responsability. Iaşi. Cochran. Sharpe. Iaşi 22. Bucureşti 19. Florin (2008): „Două componente ale schimbării instituţionale în procesul formulării politicilor publice. Boyle. Editura Polirom. Livingston (2011): „Evaluating aid: An adolescent domain of practice”. Briggs. Iordan Gheorghe (2001): Uniunea Europeană: aprofundare şi extindere.

) (2005): Manual de ştiinţă politică. ed.. Oxford University Press. 36. Iaşi 42. Chişinău 47. Moran Michael (2006): The Public and its Policies. Hâncean..22. O introducere. Rist. Editura Institutul European. Oxford Frans-Bauke van der Meer (1999): „Evaluation and the Social Construction of Impacts”. în Evaluation. Rolf (eds. Bedford/St Martins 44. Jennifer C. Mongiat. (1999). New Jersey European Commission (1997) Evaluating EU Expenditure Programmes: A Guide to Ex Post and Intermediate Evaluation. Guba. Frank (2003): Reframing Public Policy. Prentice Hall. Vedung. Hanberger. Ravinet.55-81 43. Claudio M. în Cerkez. Michael James.5 nr.3. Heclo. Transaction Publishers. Robert E. Palgrave Macmillan. Jean—Baptiste (2009): Ciclul politicilor (policy cycle) în Boussaguet. (2009): „The politics of evaluation in co-financed projects: the case of the Scottish executive and the evaluation of the structural funds” în Romanian Journal of European Affairs. 307–319 48. Anders (2001): „What is the Policy Problem? Methodological Challenges in Policy Evaluation”. Jacquot. vol. Vol. Datta. Oxford University Press. 28. Vol. a 12-a ediţie. Anders (2001): „Policy and Program Evaluation. Sage Publications. New York 46.E. Hupe Peter L. în American Journal of Evaluation. pp. Yvonna S. Rein Martin. (2010): Analiza politicilor publice. Vol. 32. Simon (2005): The Political System of the European Union. Hans-Dieter (coord. Laurie.). Lois-ellin (2011): „Politics and Evaluation: More Than Methodology”.. Ana Maria (coord. (ed).15 nr. în American Journal of Evaluation. 29. pp. Editura Polirom. Sylvain. Sage Publications Inc. metode şi practice. pp.32 nr. Marthe.24. Iaşi Costân. Civil Society. Newbury Park Hanberger. Dunn. 21. Gabriel (2009): „Metode şi tehnici de cercetare sociologică aplicate în procesul de evaluare a politicilor publice”. în Evaluation. Oxford University Press. în Evaluation.7 nr. Thomas (2007): Understanding public policy. Teorii. şi Lincoln. Vol. Kevin şi Radaelli.(1959): „The Framework of Administrative Responsibility”.45-62 40. (2004): Studiul politicilor publice: cicluri şi subsisteme ale politicilor. nr. Book Review „Public Policy and Program Evaluation”. 387-406 33. Hugh şi Adams. Vol. Coman. Hix. Ray C. (2003): “Manualul pentru evaluarea dezvoltării socio-economice” 21 . Featherstone. Vol.2. 25. pp. M. nr. Editura Polirom. Polirom. Heidenheimer. Robert E. Greene. M. 273-294 27.) (2009): Evaluarea programelor şi politicilor publice. Hurteau.211-228 41. Iaşi. Ramona.4. în Administrative Science Quarterly. Gilbert.433-436 38. January 30. 44 nr. Fischer. Pauline (coord. California 45. (2002): Implementing public policy: governance in theory and practice. New York 37. ed. Editura Polirom.9 nr. în „The Oxford Handbook of Public Policy”. Harguindeguy. (2003): The politics of Europeanisation. vol. pp. Oxford 31.33-45 26. C.. Houle. 3 Goodin. 35. Epigraf. Evert. Institutul Tavistock. Klingemann. Iaşi Goodin.. 39.): Dicţionar de politici publice.. New Jersey 34. în The Journal of Politics.2. Furubo. (1989): Fourth Generation Evaluation. Dobre.1. Egon G. Mirela (coord. Delia M.) (2007): Politici publice româneşti. and Democracy”. pp. Luxembourg: European Commission. William N. şi Sandhahl. 2002: International Atlas of Evaluation. Stephanie (2009): „How Legitimate and Justified are Judgments in Howlett. New Brunswick. Jan-Eric. Carolyn (1990): Comparative Public Policy: The Politics of Social Choice in Europe and America. 2nd Revised edition edition. Hill. Ramesh M. pp. pp. Iaşi Dye. third edition.2. Arnold. Program Evaluation?”.2. Sophie..

63. Pierre. Muller. Bucureşti 65. PUF. 73. „A meaning for public policy”. Lascoumes. University of Maryland. L’Harmattan. J. (2003): Elaborarea politicilor. Hachemi şi Slay. McCool. Westport Mead. Responsibility and Majority Rule”. March. Conceptul de evaluare 66.. Thoenig. Rădoi. Stuart. Marian. Jean-Claude (coord). Ray şi Tilley. Miroiu. 75. Mihai (coord. 36(6). july 2009. Ravinet. (2006): Program Evaluation & Performance Measurement. Studies in government 53. September 22 . Lawrence. (1998): Evaluation des politiques publiques. 56. Kulawik.2. format pdf 57. Charles E. Prentice Hall. An introduction to Practice. Lasswell. Vol. J. Johan P. Management public în România. Inc. St. Ministerul Finanţelor Publice. pp. (1921): „The Present State of the Study of Politics”. 55. PUF. Models and Concepts: An Anthology.469-482 52. 4 62. pp. Iaşi. Praeger. Laurie.L.componentă esenţială în procesul european de formulare şi implementare a intervenţiilor publice. Setbon. (1995): Democratic Governance. 68. World Bank. Paris Merriam. New York Marinov. Sage Publications. p. col. James G. Bureau of Governmental Research. Inc. Paris Nagel.C. 61. S. The Free Press.) (2002): Handbook of Public Policy Evaluation. 69. Lindblom. Sage Publications. Jacob. Marie-Christine. second edition.115 50. Editura Punct. Operations Evaluation Dept. James C. Iaşi. Vol. Review. 76. Editura Cartier. Sophie.2. Kessler. 1 edition. 71. Pauline (coord. Jacquot. 2008 Pennock.49. „Que sais-je?”. R. Polirom. Nick (1997): Realistic Evaluation. Daniel C. p. Carles E. London Păunescu.173-185. Teresa (2009): „Science policy and public accountability in Poland: the case of embryonic stem-cell research”. (1952). Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar Unitatea Centrală de Evaluare (2006): “Strategia Naţională de Evaluare 2007-13” 67. în Policy Studies Journal. (ed. Keith (1999): Evaluation capacity development: A diagnostic guide and action framework. Nagel. Dezvoltarea unei Comunităţi Profesionsite de Evaluare RO/2005/017- 553. Stuart. Pierre.16 nr. Ministerul Economiei şi Finanţelor. Stuart (1987): „Evaluating Public Policy Evaluation”. Bucureşti Miroiu. „Logiques politiques”. Adrian. (ed. Michele. Vasil. Englewood Cliff (NJ) 58. 59. Adrian (2001): Introducere în analiza politicilor publice. Paris 51. Yves şi Thoenig. Laura R. XLVI. Bucureşti Mohr. M. Science and Public Policy. în The American Political Science McKinney. Mireille (2002): Politici publice. col. Steve (2009): “Evaluare”. Ben (2006): „Structural Funds and the new member states: lessons learned”. Sage Publications Ltd. (1998): Public Admnistration. Vol.219-232. şi Olsen.): Dicţionar de politici publice. în American Political Science Review. „Responsiveness. Broşură: Evaluarea . Harold D. M. Editura Polirom. 54. Bahloul.) (1994): Encyclopedia of Policy Studies. (2005): „Policy Research: The Field Dimension”. Sage Publications. în Policy Studies Jurnal Mead. format pdf 64. (1956): The Decision Process: Seven Categories of Functional Analysis.B. Zulean. New York.. 74. No.XV nr. (2003): Les politiques publiques. Meny. în The Policy Studies Journal. L.03. Lawrence. Lawrence (1995): Impact Analysis for Program Evaluation. S. Londra Pawson. 60. Martins Nagel. Jean-Claude (1989): Politiques publiques. 33. Chişinău Mackay.). Howard. în Boussaguet. format pdf 72.05. McDavid. 70. Ministerul Finanţelor Publice. (1995): Public Policy Theories. şi Hawthorn. Edward J. Editura Politeia. second edition. S. Woodhouse.

88-106 87. Paul A. Evert. format pdf 86.) Vinas.cz/index. Jr. 100. disponibil la adresa web: http://www.26. (1953).5 88. IRS (2003): The Evaluation of Socio-Economic Development. pp. (2008): „The Europeanization of Public Policies: Introduction”. OPERATIONS EVALUATION DEPARTMENT. Methods. în Public Policy in CEE Theories. Foundations of Program Evaluation. Vol. New Jersey. Galbraith.undp. The Guide. editura Polirom. (2003): Program Evaluation . Practices NISPAcee. 91. 96. Theories of Practice. Sage Publications Ltd Peters. şi Sandhahl. Matthew (1995): Public Policy.): Managementul politicilor publice. Scriven.K. pp. and Instruments”. London (U. 89. pp. Guy B.2.4. M. Jan- Eric. Anthony J.martinpotucek. Martin. Guy B. Mike (2010): „Formalizarea şi standardizarea procesului de elaborare a politicilor publice la nivelul Guvernului în România”. Theories. Public Policy. practică. (iunie 2004): “Evaluation Capacity Development: OED Self-Evaluation”. Newbury Park 92. 95.An Evaluation Culture and Collaborative Partnerships Help Building Agency Capacity.. Le Loup Lance T. Transaction Publishers. Paul E. Vol. Bucureşti Puigcerver-Penalver. Vol. Practises NISPAcee. Vol.425-437 81. Spiro. Veronica (2009): „The European Union’s Drive towards Public Policy Evaluation. Vedng. Boulder (Colo) Saurugger. S. A theoretical and empirical approach”. „The impact of Structural Funds Policy on European Regions. Editura Economică.77.546-556 80. Peters. pp. Sabine şi Radaelli. (2009): Handbook on planning.C.15 nr. Sage Publications. 85.213-219 90. format pdf htt://stone. Cambridge 93. GAO-03-454. nr. în Carl J. Transaction Publishers. The essential readings. second edition. K. De la cultura raportării la cultura evaluării” în Crăciun. California Shadish. Marius (2006): Politici publice. şi Leviton. (coord. UNDP Evaluation Office.pdf 98. Prentice Hall. (1991). 459–472 23 . Stufflebeam. Iaşi.. 84.org/undpweb/eo/evalnet/Handbook2/documents/english/pme-handbook. Jossey- Bass. în Evaluation. Robert (2002): „Evaluation in the World Bank: Antecedents. Models and Applications. Ranson. (2009): „Public policy and program evaluation”.4. San Francisco 94. Thomas D. International Atlas of Evaluation. Government and Administration”. Methods. Radu. Vol. (1991): Evaluation Thesaurus. Robert E. New York. Le Loup. Sabatier. Ray C. Washington D. 83. (2003): Approaches to Public Policies in Central and Eastern Europe. analiză. Michael.2 nr. Tavistock Institute & GHK. format pdf THE WORLD BANK.) (2005): Manual de ştiinţă politică. în The European Journal of Comparative Economics. monitoring and evaluating for development results. Inc. Hans-Dieter (coord. Elena (2009): Manual de politici publice. Claudio M. Cook.10 nr.). Methods. Polirom.. 2003 Profiroiu.-C. Picciotto. Laura C. Marius şi Iorga. Journal of Education Policy. Editura Economică. Claudiu. în Furubo.php?option=com_rubberdoc&view=doc&id=6&format=raw&lang=cs 82. Jon (1993): „Handbook of Public Policy”.. Collins. Rolf (eds. Martin. Perianu. Public Policy in CEE. pp. York 97. Şi Wright. Daniel L. Washington. (2007): Theories of the Policy Process. Cahn. Bucureşti Profiroiu.18 nr. DC 20548 99. New Theodoulou. The Case of Spain”. Bianca şi Karoly. Sage. United States General Accounting Office. H. Friedrich and J. Klingemann..3. Stella Z. Eugen (2008): „Politicile publice în România. Inc. Vincent (2005): „Politicile publice şi administraţia publică: vechi şu nou”. Iaşi 78. Westview Press. Lance T. Potucek.. (2007): Evaluation Theory. pp. William R.. şi Shinkfield.179-208.. în Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative. „Responsibility in Citizenship. în Journal of Comparative Policy Analysis. Transformări şi perspective. ed. A. Teorie. în Goodin. 79. (2003): “Public Accountability in the Age of Neo-liberal Governance”. Rist. New Brunswick. Fourth Edition. Potucek. Growth. Pierre. (2007).

Katryn E. (2009): „Understanding Public Policy Development as a Technological Process”. 2005. Wholey. în Michelle Cini (ed. Elaborarea politicilor în UE. Politics in the European Union. Federalism and European Union: The Building of Europe. New York. Joseph S. 23 nr. Vol. Game Theory. Second Edition. 12. Oxford University Press. 121. Majority Rule.) (2004): Handbook of Practical Program Evaluation. 112.).). în Michelle Cini (ed. 113. 2000. Cf. (2010): The Program Evaluation Standards: A Guide for Evaluators and Evaluation Users. 1950-2000. London. Flora A.org/library/Buchanan/buchCv3c12. (2005): Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană.. Politics in the European Union. 110. Michael Burgess. The Political System of the European Union. Merriam (2004): The Merriam-Webster English Dictionary. New York. (eds. 2007. 116. Second Edition. Adrian Miroiu. și Newcomer. Merriam Webster Mass pp. 109. and Pareto Optimality 24 . 2007. 1998.. Vol. Inc. Sheffield Academic Press. Introducere în Analiza Politicilor Publice. (1972): Evaluation research: methods for assessing program effectiveness . 5 nr.html#Ch. The Politics of European Union Regional Policy: Multi-Level Governance or Flexible Gatekeeping?. Mark Pollac. Institutul European din România. în Evaluation. Ian Bache. 124. York 105. pp.). Wallace. Editura Arc. Oxford University Press. European Responses to Globalization and Financial Market Integration – Perceptions of Economic and MonetaryUnion in Britain. Wallace.4. Mary C. Sheffield. Helen. New Theories of European Integration.. Victor Nee. 2005. Weiss. Stephen George. Anarchy is What Atates make of it. 111. revista International Organization. Yarbrough. 2001. Bucureşti. Victor Nee. Carol. http://www. Second Edition. Bucureşti 103. Oxford University Press. Sheffield Academic Press. 118. Miriam F. 117. Stephen George. Ediţia a cincea. Harry P. 123. Ian Bache. Sources of New Institutionalism. 2007. Second Edition. Wallace. Caruthers. Donald B. în: The new institutionalism in sociology. Simon Hix. Ben Rosamond.101.econlib. Stanford University Press. Rodney K. Palgrave MacMillan. France and Germany. New Webster. Chişinău 102. Palgrave MacMillan. Helen şi Wallace. în Michelle Cini (ed. Shulha. 119. Ben Rosamond. Hatry. San Francisco 107.. Mark Pollack. Palgrave MacMillan. 2001 Ian Bache. Sage Oublications Inc. Market 104. 2005 Alexander Wendt.. ediţia a patra. 120.4. 122. Brinton. Amy Verdun. The Political System of the European Union. Revised edition. Simon Hix. Carol Hirschon (1999): „The Interface between Evaluation and Public Policy”. 115. Williams. Prentice-Hall. Lyn M. 468-486 106. 2001. European Union Politics. 1992. Ben Rosamond. Oxford University Press. European Union Politics. The Politics of European Union Regional Policy: Multi-Level Governance or Flexible Gatekeeping?. ed. Routledge. Jossey-Bass. Oxford University Press. Hopson. New Theories of European Integration. Sheffield. European Union Politics. în Journal of Business and Technical Communication. third edition. William şi Pollack Mark A. William (coord. New Theories of European Integration. 1998. 2001. New York. Second Edition. New York. 448-462 108. 114.) (2004): Procesul politic în Uniunea Europeană. Weiss.

131. Ed. 134. Hedley Bull. 137. by Sage Publications 2008. Power politics. Sage Publications Ltd. Bourne. Iowa: Littlefild. Robert Putnam. New York: Columbia University Press. 133.. Regional Europe în Michelle Cini (ed. în lucrarea Power and Interdependence. 1998. Carsten Holbraad (ed. Sidney Verba. 139. VOL 9. 1999. Harmondsworth. 136. Publicat de Institutul European din România Administrative Science Quarterl. Andrew Linklater. International Theory: The Three Traditions (edited bz Gabriele Wight and Brian Porter): Leicester University. 143.Little Brown. The civic culture revisited Gabriel.). Leslie A. J. Making Democracy Work. 1991. Ed. Hedley Bull. Angela K. ed.). Introducere în Teoria Relaţiilor Internaţionale. by Gabriele Wight and Brian Porter. ed by Elibron Classics. Publicat de Administrative Science Quarterly European Law Journal. 129. Boston. 135. Editura Paideia. Analysing the Process of EU Legislative Decision-Making: To Make a Long Story Short in Journal of European Union Politics. Good Fences make Good Neighbours. Leicester. Pal. Second Edition. Martin Wight. London. in Walter Carlsnae. The State and International Relations. Radu-Sebastian Ungureanu. Stiinta. Olivia Toderean. No 1. ed. Publicată de Sage Publications 25 . 1989. Simmons (ed. Stefano Guzzini. Teorii ale Relatilor Internationale. 2005. Achieving Cooperation under Anarchy: Strategies and Institutions.). Constructivism and International Relation. Raffaella Nanetti. H. ed. European Union Politics. ed by Sage Publications. Robert Keohane şi Joseph Nye. Robert Axelrod. Thomas Konig. in Scott De Burchill (ed). 2005. Martin Wight. ed. Policy Evaluation & Policy Analysis – Exploring the Differences. Oxford University Press. 2008. Luciana Alexandra Ghica. în David A. Beth A. 144. Scoala Engleza. Neorealism and Neoliberalism: The Contemporarz Debate.P. Publicat de Sweet & Maxwell Journal of Business and Technical Communication. The Republic. Fairchild (ed. Ionuţ Apahideanu. Robert Leonardi. 2006. London. Realism şi relaţii internaţionale. 138. Adams&Co. 145. Un studiu asupra ordinii in politica mondiala. Realism şi relaţii internaţionale. 141. Robert O. Bucureşti. Leicester University Press.world politics in transition. Hobson. Societatea anarhica. 1977. Institutul European.) Handbook of International Relations. 157 apud Martin Wight (1991). Keohane. Andrew Linklater. 2007. Emanuel Alder. Stefano Guzzini. 128. Iris Geva-May. ed. (coord. Chisinau. JURNALE ȘI ALTE PUBLICAȚII InfoRegio Romanian Journal of European Affairs (RJEA). Dictionary of Sociology. International Theory: The Three Traditions. Baldwin (ed. Iaşi. 126. în Andrei Miroiu. Meronia. 142. 1993. 2002. 140.) (1955).). Manual de Relaţii Internaţionale. Middlesex : Penguin Books. Leonida Moise.125. Abraham Almond. Polirom. Cambridge University Press. Plato. București. 127. 2000. p. Thomas Risse . 2000. Enciclopedia Uniunii Europene. Scoala Engleza. 132. ed. 130. Şcoala engleză a relaţiilor internaţionale.

Research and Practice.europa. 21-22 June 1993 http://www. 2. Guvernul României.org/. care oferă un ghid despre evaluarea dezvoltării socio-economice.ro/index. Oxford RESURSE INTERNET 1. Secretariatul General.htm 16. 4.ro/dezvoltare.fseromania. 6. http://ec.ro este site-ul Secretariatului General al Guvernului şi cuprinde informaţii publice despre rolul. Site-ul web al Societăţii Europene de Evaluare.consilium. http://europa.este o resursă de informare online. Guvernul României.eu/pol/fish/index_en.htm 15. format pdf Guvernul României. European Council In Copenhagen. http://www. 2009. www. 3. (2009): Manual pentru evaluarea ex-ante a impactului politicilor educaţionale. format pdf Guvernul României (2006): O evaluare formativă a Instrumentelor Structurale Guvernul României.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ec/72921.eu/pol/socio/index_en. EVALSED .do?uri=OJ:L:2008:080:0032:01:EN:HTML 14.europa. Publicat de Routledge Evaluation: The International Journal of Theory.eu/enlargement/the-policy/conditions-for-enlargement/index_en.htm 3.eu/ este website-ul realizat pentru evaluarea intermediară a programelor PHARE în Publice care cuprinde informaţii relevante despre asistenţa finanaciară nerambursabilă şi evaluarea instrumentelor structurale 7. este pagina de internet a Băncii Mondiale.com/en/enlargement/eu-croatia-relations/article-129605 12. format pdf 5.euractiv.htm 13.ro este Pagina Fondurilor Structurale şi de Coeziune din România http://www. Publicat de Sage Publications Evaluation Review: A Journal of Applied Social Research. 2006. Programul de Guvernare 2009-2012.eu/regional_policy/sources/docgener/evaluation/evalsed/index_en.evaluare-structurale. http://www. 6.eu/LexUriServ/LexUriServ. studii de caz şi publicaţii în domeniu 9.europa. Publicat de Routledge Journal of European Public Policy.europa.htm RESURSE LEGISLATIVE ŞI DOCUMENTE DE LUCRU 1. http://www.org/ European Commission. Publicat de Wiley-Blackwell.html?pagina=evaluare este pagina de pe website-ul Ministerului Finanţelor http://www. 7. http://eur-lex. http://ec. Conclusions Of The Presidency. http://ec.evaluarephare.htm 10. România 5.europa.ro/ este website-ul Grupului de Lucru pentru Evaluare http://www. http://www. 2.fonduri-ue. (2011): Draft Raport de analiză a sistemului actual de evaluare (furnizat). format pdf 26 . format pdf Guvernul României.eu/dgs/fisheries/index_en. unde sunt disponibile importante resurse cu privire la metodologii de evaluare. 2004.europa.mfinante. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013. Unitatea Implementare Program (2006): Manual de proceduri EDIS. format pdf Guvernul României. atribuţiile şi activitatea Direcţiei de Politici Publice precum şi alte documente oficiale cu privire la evaluarea politicilor publice 8. disponibilă la adresa http://ec.php?option=com_content&task=blogcategory&id=3&Itemid=7 17. Publicat de Sage Publications Policy Studies Journal.Journal of Comparative Policy Analysis.worldbank. Programul de Guvernare 2005-2008.europeanevaluation. Proiect. http://www. http://europa.sgg. 4.eu/enlargement/potential-candidate-countries/serbia/eu_serbia_relations_en.pdf 11.

79 din 28/08/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare. Ministerul Finanţelor Publice. Ordinul nr. Guvernul României. a proiectelor de acte normative.8. O. O. a proiectelor de acte normative. avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice. Secretariatului General al Guvernului (SGG).G.G. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale Legea nr.870/2006 privind aprobarea “Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare. precum şi a altor documente. monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central.26 din 17 martie 2011 privind stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul aparatului de lucru al Guvernului şi al unor ministere. (2009): Manual de monitorizare şi evaluare a politicilor publice.G. la nivelul Guvernului. format pdf 11. pe baza Atelierelor de lucru SWOT organizate în perioada 12-15 Mai 2008. H. 20. Regulament privind procedurile de elaborare.775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare. Secretariatul General al Guvernului. precum şi a altor documente. precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător 27 . la nivelul Guvernului. 491/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiar-bugetare Legislaţie națională relevantă privind gestionarea şi implementarea instrumentelor structurale 19.U. 64/2009 privind gestionarea financiară a Instrumentelor Structurale şi utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergenţă 23.561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile. 2006. 1115 din 15/07/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului National de Dezvoltare 21. Hotărâre de Guvern nr. Hotărârea Guvernului nr. Versiune de Lucru pentru Uz Intern 18. în vederea adoptării/aprobării. prin H. Hotărârea Guvernului nr. Hotărârea de Guvern nr. Direcţia Politici Publice (2009): Ghid de monitorizare şi evaluare. (2008): Raport de Diagnoză Incluzând feedback la Raportul de Analiză SWOT. nr. coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale” 13. 759 din 11/07/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate programele operaţionale Hotărâre nr. nr. (2006): „Strategia Naţională de Evaluare 2007-13” 17. monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central. 12. Secretariatul General al Guvernului. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale 22. Direcţia de Politici Publice. Hotărârea Guvernului nr. nr. Guvernul României. format pdf 10. Ordonanţa de Urgenţă nr. nr. Ministerul Economiei şi Finanţelor. pentru elaborarea. cu modificările şi completările ulterioare 14. avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice. Autoritatea de Management pentru cadrul de Sprijin Comunitar Unitatea Centrală de Evaluare. 315 din 28/06/2004 privind dezvoltarea regională în România H. format pdf 9.457 din 21 aprilie 2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale 15. în vederea adoptării/aprobării 16. 2548/25 august 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.561 din 10 mai 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile.G.G. pentru elaborarea. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergenţă 24. Guvernul României.

510/2003 30. O. nr. Ordin nr. Ordin nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare. Ordin privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru Domeniul Major de Intervenţie “ Îmbunătăţirea cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă”. 32. 12 din 31/01/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. H. nr.510/2003. 607/914/2007 pentru aprobarea cheltuielilor eligibile pentru Domeniul Major de Intervenţie “Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene.25.G. precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător 26. universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă”.G. aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. Legea nr. străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură” din cadrul POR Axa Prioritară 3 "Îmbunătăţirea infrastructurii sociale" 40. străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură”. 12/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42.G. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare. 712/634 privind aprobarea cheltuielilor eligibile pentru PODCA Ordin de eligibilitate pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 33. 1. nr. 39. precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare. Ordine de eligibilitate pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative Ordin nr. aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1358 din 27/09/2006 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 2116/2007 Ordin de eligibilitate pentru POS Mediu 35. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare. Legea nr. H. 41. 31.1415 din 06/11/2008 privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile in cadrul operaţiunilor finanţate prin POS Mediu 2007-2013 36. Ordin nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare.G. Ordin nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare. 43. 1. Ordin pentru aprobarea cheltuielilor eligibile pentru Domeniul Major de Intervenţie “Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare. 38. Ordin pentru aprobarea cheltuielilor eligibile pentru Domeniul Major de Intervenţie “Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”. Ordinul MEF nr. precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător. 1118/2338/2007 privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru Domeniul Major de Intervenţie “Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate” din cadrul POR Axa Prioritară 4 "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local" 28 . nr. 1510 din 18/12/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 529 din 11/12/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 205 din 02/07/2007 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37. H. 1141/2419/2007 privind modificarea şi completarea Ordinului 607/914/2007 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenţie "Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene. precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător 27. precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător 28. precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător 29. 2396 din 21/12/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 2116/2007 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 34. 3700/2008 de modificare a Ordinului nr. Ordine de eligibilitate pentru Programul Operaţional Regional Axa Prioritară 2 "Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport" Ordin nr.

51. Ordin nr. Ordin nr. 184/21.2008 pentru promovarea listelor de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul operaţiunilor 2. Ordin nr.Domeniul major de intervenţie 1. 2161/11. Ordin pentru aprobarea cheltuielilor eligibile pentru Domeniul Major de Intervenţie 4. dezvoltare tehnologică şi inovare" 56. 1669/27.2. precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”.1 a. 1293/23."Sprijin pentru start-up-urile şi spin-off-urile inovative" ale Axei prioritare 2 . Ordin nr.1 .01.2.2. coordonate la nivel naţional şi racordate la reţelele europene şi internaţionale de profil (GRID.12.2008 privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul operaţiunilor 1. Ordin nr.04.3.1.07. modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice". Ordin pentru aprobarea cheltuielilor eligibile pentru Domeniul Major de Intervenţie “Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.2.3 "Dezvoltarea unor reţele de centre C-D."Competitivitate prin cercetare. Ordin nr.2 "Dezvoltarea infrastructurii de C-D" ale Axei Prioritare "Competitivitate prin cercetare. Ordin pentru aprobarea cheltuielilor eligibile pentru Domeniul Major de Intervenţie "Crearea.3.2008 pentru aprobarea schemei de ajutor de stat regional "Finanţarea proiectelor de investiţii iniţiale în cercetare-dezvoltare şi inovare".3 "Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare.2008 al ministrului economiei şi finanţelor pentru aprobarea cheltuielilor eligibile în cadrul Fondului de participare JEREMIE Axa Prioritară 2 55.1 . 45. „Sprijin pentru accesul pe noi pieţe şi internaţionalizare” – Domeniul Major de Intervenţie 1."Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor."Dezvoltarea infrastructurii CD existente şi crearea de noi infrastructuri (laboratoare. „Sprijin pentru implementarea standardelor internaţionale” şi 1. Ordine de eligibilitate pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice Axa prioritară 1 52. Ordin nr. Ordin nr. în special a IMM.Asistenţă tehnică 50. în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică"."Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului" în cadrul axei prioritare 1 .3 b.4 "Întărirea capacităţii administrative" şi 2. 665/2604/2007 de aprobare a cheltuielilor eligibile pentru Domeniul Major de Intervenţie 5.1 "Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală" 46.2 "Dezvoltarea infrastructurii C-D în întreprinderi şi 29 .3. centre de cercetare)" şi 2. Ordin nr.2 siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi" "Reabilitarea Axa Prioritară 5 "Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului" 47. dezvoltarea. 275/2008 privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru Domeniul Major de Intervenţie 4."Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient" 53.44. 1147/2007 pentru aprobarea cheltuielilor eligibile.2007 privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul operaţiunilor 2. 48.1 – Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor. "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile" Domeniul major de intervenţie 1.05. GEANT)" şi 2.04.2008 privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul operaţiunilor 1.2508/31.3 “Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”.3 .1.3. în special a IMM" şi 1. aferentă operaţiunilor 2. în cadrul Axei prioritare 5 "Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului" 49. "Sprijin pentru consultanţă acordat IMM" .1 . Ordin nr.1341/30. Axa Prioritară 6 . dezvoltare tehnologică şi inovare" 57. în cadrul Axei Prioritare 1 „Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient” din cadrul Programului operaţional sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) 2007-2013 54. 267/2008 privind aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru Domeniul Major de Intervenţie 4.

Ordin nr.1 "Sprijinirea accesului la broadband şi la serviciile conexe" din domeniul major de intervenţie 1 "Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor" şi operaţiunile din domeniul major de intervenţie 3 "Dezvoltarea eeconomiei" Axa Prioritară 4 61. 2242/25. Ordin nr.2507/31.2007 al ministrului economiei şi finanţelor pentru aprobarea cheltuielilor eligibile în cadrul Axei prioritare 5 . 28/14.1. Ordin nr.1 "Proiecte de cercetare în parteneriat între universităţi/ instituţii de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi ".05. 2241/22.2008 privind aprobarea listei de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul operaţiunii "Sprijinirea investiţiilor pentru interconectarea reţelelor naţionale de transport al energiei electrice şi gazelor naturale cu reţelele europene" .1 b.2008 pentru aprobarea listei de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul operaţiunilor 2. Ordin nr.2 "Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi" Axa Prioritară 5 65.07.01.2008 al ministrului economiei şi finanţelor pentru aprobarea listei de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Operaţiunii 3.1. Ordin nr.2008 privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile in cadrul operaţiunilor finanţate prin POS Transport 2007-2013 Ordin de eligibilitate pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 67.2008 al ministrului economiei şi finanţelor pentru aprobarea listei de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul operaţiunilor: "Sprijinirea investiţiilor în instalaţii şi echipamente pentru întreprinderi din industrie" şi "Investiţii în instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere" din domeniul major de intervenţie 4.3 "Accesul întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI)" 58. 724/13.3. 318/2008 al Ministrului Muncii.Domeniul major de intervenţie 4.12.1.1 "Energie eficientă şi durabilă" 64.3 "Diversificarea reţelelor de interconectare în vederea creşterii securităţii furnizării energiei" din cadrul Axei prioritare 4 "Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice" 63.3 "Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor" Axa prioritară 3 59.2 "Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice" 60. 1548/16.crearea de noi locuri de muncă în cercetare" şi 2. 62. Ordin nr. Ordin nr.01.03.3. Familiei si Egalităţii de Şanse si al Ministrului Economiei si Finanţelor pentru stabilirea regulilor de eligibilitate si a listei cheltuielilor eligibile in cadrul operaţiunilor finanţate prin POS DRU 2007-2013 30 . din cadrul Axei prioritare "Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării în contextul combaterii schimbărilor climatice". 3345/14. 2228/25. 210/23.1 "Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi în cadrul operaţiunilor din domeniul major de intervenţie 3.07. Ordinul nr. Ordin nr. precum şi ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale ". 2.3 "Promovarea inovării în cadrul firmelor" din cadrul domeniului major de intervenţie 2.11.2008 al ministrului economiei şi finanţelor pentru aprobarea listei de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul domeniului major de intervenţie 4.07.2008 pentru aprobarea listelor de cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul operaţiunii 3. ."Sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de transport al energiei electrice şi gazelor naturale şi petrolului.2008 privind aprobarea istei de cheltuieli eligibile pentru proiectele referitoare la reţele de transport din cadrul operaţiunii 4.4 "Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor" şi în cadrul operaţiunilor din domeniul major de intervenţie 3.Asistenţă tehnică din cadrul POS CCE Ordine de eligibilitate pentru Programul Operaţional Sectorial Transport 66.1. Ordin nr.2 "Proiecte C-D de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti din străinătate" şi 2.

REGULAMENTUL (CE) NR. Euratom) No 1605/2002 of 25 June 2002 on the Financial Regulation applicable to the general budget of the European Communities 3. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare 8.1260/1999. „Organizarea sistemului educaţional în România 2008-2009” 2. 7. Fondul Social European şi Fondul de Coeziune. Working document no. 11. 397/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (CE) nr. European Union. 1653/2004 AL COMISIEI din 21 septembrie 2004 de stabilire a regulamentului financiar tip pentru agențiile executive.1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională. REGULAMENTUL (CE) NR. 1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului pentru Fondul European de Dezvoltare Regională. 1084/2006 AL CONSILIULUI de instituire a Fondului de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr 1164/94. în temeiul Regulamentului (CE) nr. 10. 539/2010 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (CE) nr. Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi pentru implementarea Regulamentului (CE) nr. Audiovizual şi Cultură. REGULAMENTUL (CE) NR. EURATOM) No 1995/2006 of 13 December 2006 amending Regulation (EC. (2007): Indicative guidlines on evaluation methods: evaluation during the programming period. COUNCIL REGULATION (EC. 1080/2006 a Fondului European de Dezvoltare Regională privind eligibilitatea intervenţiilor în domeniul locuinţelor în favoarea comunităţilor marginalizate. în ceea ce priveşte anumite dispoziţii privind gestiunea financiară. Fondul Social European şi Fondul de Coeziune în ceea ce priveşte simplificarea numitor cerinţe şi în ceea ce priveşte anumite dispoziţii privind gestiunea financiară. 284/2009 AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (CE) nr. stabilind regilile pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr.5 6. Euratom) No 1605/2002 on the Financial Regulation applicable to the general budget of the European Communities 4. 437/2010 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI pentru amendarea Regulamentului (CE) nr. REGULAMENTUL (CE) NR. (2008): Developing Evaluation Capacity REGULAMENTUL (CE) NR. Agenţia Executivă pentru Educaţie.DOCUMENTE COMUNITARE 1. Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 31 . REGULAMENTUL (CE) NR. REGULATION (EC) No 1081/2006 OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 5 July 2006 on the European Social Fund and repealing Regulation (EC) No 1784/1999 9. the European Social Fund and the Cohesion Fund and repealing Regulation (EC) No 1260/1999 5. Eurydice. 1828/2006. COUNCIL REGULATION (EC) No 1083/2006 of 11 July 2006 laying down general provisions on the European Regional Development Fund. 1083/2006 în care se stabilesc prevederile generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională. 1080/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind Fondul European de Dezvoltare Regională şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională în ceea ce priveşte eligibilitatea investiţiilor în domeniul eficienţei energetice şi al energiei regenerabile în locuinţe. European Commission.1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională. 1783/1999. 13. 14. 15. COUNCIL REGULATION (EC. 1083/2006 AL CONSILIULUI de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională. REGULAMENTUL (CE) NR. 12. 16. REGULAMENTUL COMISIEI (CE) NR. Comisia Europeană. REGULAMENTUL (CE) NR.

18.1081/2006 privind Fondul Social European în vederea adăugării de noi tipuri de costuri eligibile pentru o contribuţie din partea FSE. 396/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de modificare a Regulamentului (CE) nr.17. 1081/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind Fondul Social European şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 19. REGULAMENTUL (CE) NR. REGULAMENTUL (CE) NR. 1082/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT). REGULAMENTUL (CE) NR. 1784/1999. 32 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful