TEORIA EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUI

OBIECTUL DE STUDIU A TEFS Definitie. 1. Prin stiinta intelegem un ansamblu de cunostiinte veridice despre natura si societate obtinute ca urmare a unor cercetari. 2. Daca stiinta studiaza fenomenele naturii si ale societatii in scopul progresului umanitatii, TEFS este stiinta legitatilor generale ale educatiei fizice si sportului. • • Ca orice disciplina stiintifica TEFS are un obiect propriu de studiu. Acest obiect este reprezentat de perfectionarea dezvoltarii fizice si a capacitatii motrice a tuturor categoriilor de populatii. Constatam ca in termenul central utilizat in cadrul domeniului nostru, este miscarea (motricitatea), miscare ce e de mai multe tipuri: biologica, mecanica, sociala, fiziologica..

Izvoarele istorice 1. Practica domeniului (sursa principala) • Intre teorie si practica trebuie sa existe sincronizare si interdependenta • In realitate po aparea 2 situatii: -fie teoria devanseaza practica -fie practica devanseaza teoria 2. Mostenirea teoretico-stiintifica • Presupune valorificarea critica a unor idei, reflectii, inventii, concepute in procesul de evolutie a umanitatii. • In cadrul aceasta un rol deosebit il detin cercetarile stiintifice, indeosebi cele cu caracter indisciplinar. Evolutia gandirii teoretice in procesul practicarii exercitiilor fizice • • • • Preocupari – concretizate in reguli, recomandari si reflectii in legatura cu practicarea exercitiilor fizice, intalnim inca din antichitate. Epoca medievala – consemneaza un regres atat in ceea ce priveste exercitiile fizice cat si a gandirii teoretice. Epoca renasterii – datorita ideilor sale profund umaniste, reconsidera importanta practicarii exercitiilor fizice. Incep sa apara scrieri de referinta si se consemneaza inceputurile pedagogiei moderne. Secolele XVII – XIX – consemneaza cresterea vizibila a interesului pentru practicarea exercitiilor fizice, constituindu-se sisteme de educatie fizice in diferite tari. Un rol important in ceea ce priveste gandirea teoretica a fost detinut de reluarea jocurilor olimpice.

1

• Dispune de metode proprii de cercetare. principii specifice domeniului de studiu. Metoda testarii constra in masurarea cat mai obiectiva a caracteristicilor fenomenului cercetat utilizand diferite teste/probe.Factorii care au determinat aparitia TEFS: • Extinderea practicarii exercitiilor fizice la diferite varste. in scopul de a surpinde cat mai obiectiv caracteristicile acestuia. • Legi. ea indeplinind conditiile necesare: • Are un obiect propriu de studiu. • Aparitia gruparilor sportive. Metoda anchetei dispune de 3 instrumente principale: chestionarul. clasificate si cuantificate. Metode pentru analiza si prelucrarea datelor obtinute. Monografia poate fi redusa ca dimensiuni daca avem putine informatii sau extrem de ampla. daca dispune de multe informatii. etc. Metode pentru culegerea de date. Metoda monografica presupune o documentare completa asupra fenomenului respectiv. Metoda studiului bibliografic presupune documentarea indeosebi din literatura de specialitate precum si din documentele de planificare si evidenta asupra fenomenului de cercetare. Metode de cercetare folosite in TEFS: Metode pentru documentare. Metoda intabelarii si reprezentarii grafice 2 . Metoda observatiei presupune urmarirea atenta si sistematica a fenomenului respectiv. Metoda istorica presupune cunoasterea trecutului fenomenului investigat dar si interpretarea lui in lumina dezvoltarii si devenirii sale. In present TEFS a devenit o disciplina stiintifica. • Infiintarea institutiilor ce pregateau cadrele de specialitate. norme. cercetatorul intervine in mod activ incercand sa modifice caracteristicile fenomenului investigat. • Propriile categorii si probleme. Metode pentru verificarea unor ipoteze. fara a interveni in desfasurarea sa. interviul. • Introducerea educatiei fizice in invatamant. Metoda experimentului .in cadrul acestei metode. • Are notiuni proprii bine concurate. testul sociometric.

In prezent cercetatorii proprii constituie echipe de cercetare cu specialisti si din alte stiinte. psihopedagogia si sociologia . STIINTA EFS SAU ACTIVITATILOR CORPORALE Definitie – este stiinta de sinteza constituita dintr-un sistem deschis de ramuri. In constituirea stiintei activitatilor corporale deosebim etapele : Etapa prestiintifica – la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. etc. psihologia. Discipline psihopedagogice: pedagogia. 3 . igiena. organizarea – EFS. biochimia. Stiinta educatiei fizice si sportului s-a constituit asadar cu contributia unor alte stiinte. si controlul medical in EFS Discipline cu caracter istoriopedagogic: istoria. recurgand astfel la cercetari interdisciplinare.Doua discipline cu cel mai mare grad o Teoria si metodica educatiei fizice si sportului – s-au constituit teorii si metodici pe diferite subdomenii. anatomia. situandu-se la granita dintre stiintele biologice si cele sociale. a omogenitatii grupului pentru compararea rezultatelor dintre grupuri. in care diferite stiinte (pedagogia. Etapa educatia fizica si sportul – incep sa fie studiate din interior de catre proprii specialisti. a oamenilor aflati pe diferite trepte de varste in procesul de integrare sociala. In cadrul ei distingem cateva categorii de discipline: . biomecanica. subramuri si discipline stiintifice cu grade diferite de generalizare care urmareste studierea legitatilor dezvoltarii si perfectionarii morfofunctionale si optimizarea capacitatii motrice. etc) efectueaza anumite studtii cu referire la practicarea exercitiilor fizice. Etapa multi-disciplinara – este etapa in care rezultatele acestor cercetari incep a fi aplicate indeosebi in activitati sportive si mai putin in educatia sportiva.- Metoda statistica presupune calucularea unor indicatori cu scopul indentificarii valorii medii a unui grup. managmentul.EFS Discipline cu caracter biologic: anatomia.

.Are caracter competitiv aparut datorita introducerii treptate a unor elemente de intrecere. Educatia fizica a adultilor poate fi institutionalizat sau nu.Are un caracter formativ actionand asupra indicilor morfo-funcionale asupra calitatilor motrice precum si asupra bagajului de deprinderi si priceperi motrice ale individului. Fiecare subsistem are obiective specifice si intre subsisteme se manifesta deseori legaturi. Ea este: . Educatia fizica dispune de valente multiple asupra individului. capacitatea motrica. Educatia fizica militara – particularitatile asupra diferitelor arme. In educatie fizica intalnim 3 actiuni specifice: 1. .Pedagogia – datorita metodelor de instruire si evoluare utilizate. Caracteristicile principale: . Educatia fizica profesionala se desfasoara in cadrul diferitelor meserii. . motricitatea-elementul central. Educatia fizica a varstnicilor tine cont de particularitatile varstnicilor.Dispune de 2 moduri de organizare si desfasurare: 1. sportul.EDUCATIA FIZICA – reprezinta activitatea care valorifica in mod sistematic ansamblul formelor de practicare a exercitiilor fizice in scopul cresterii potentialului biologic al populatiei in concordanta cu cerintele societatii.prin natura exercitiilor care determina angrenarea in efort a unor importante functiuni a organismelor. Educatia fizica a tinerei generatii cuprinde educatia fizica in invatamantul de toate gradele. antrenamentul sportiv. Autoeducatia fízica. . dezvoltarea fizica. 2. .Accesibilitatea se adreseaza tuturor categoriilor de populatie.Biologica – prin efectele multiple asupra organismului uman. La baza sistemului de educatie fízica. 5. 6. influentarea dezvoltarii fizice 2. ca activitate independenta.Fiziologica . 4 . institutionalizat. 4. 3. 1. ca proces instructiv educativ special conceput in acest sens.NOTIUNI PRINCIPALE ALE TEFS Acestea sunt: Educatia fizica. 2. educarea calitatilor motrice 3. sta subsistemul educatiei fizice al tinerei educatii.Sociala – prin modul de organizare si desfasurare. invatarea miscarilor (motrica) Subsistemele educatiei fizice si sportului 1. .

) . Sportul adaptat – se refera la persoanele cu diferite categorii de dizabilitati.Baza de masa a sportului de performanta .Sportul pentru toti . de pierdere a integritatiii corporale si chiar a vietii. 2.Sportul pentru sportivi consacrati . Cuprinde urmatoarele subsisteme: .Sportul in familie . Subsistemele – element social aparut la sfarsitul secolului XIX si dezvoltat sub impulsul jocurilor olimpice moderne. De la o activitate sporadica efectuata de un grup restrans de oameni si deseori considerata drept ceva excentric la inceputul secolului XX.Sportul extrem – presupune obtinerea unor performante neobisnuite dar cu risc crescut de accidentare. integrarea sociala a indivizilor. Sportul a devenit treptat extrem de raspandit.Sportul in timpul liber .Sportul de inalta performanta In prezent sunt trei mari categorii: .Sportul pentru varstnici Sportul de performanta – practicat de catre sportivi amatori si non-amatori. imigranti. o depasire proprie sau a adversarului. cuprinzand toate sferele socitetatii.Sportul de performanta . Subsistemele sportului – au existat 4 subsisteme: .Sportul de intretinere .Sportul teoretic – care nu are caracter competitional si urmareste ameliorarea capacitatilor fizice si psihice ale acestor persoane. - 5 . etc.Sportul de performanta .Sportul la copii si juniori . Cuprinde urmatoarele subsisteme: .Sportul adaptat Sportul pentru toti – accesibil marii majoritati a oamenilor.Sportul pentru oameni aflati in conditii speciale (oamenii din penitenciare.Dispune de un numar foarte mare de exercitii fizice.Sportul pentru toti . Cuprinde urmatoarele subsisteme: . are caracter institutionalizat sau nu si este practicat pentru mentinerea sanatatii. de cele mai multe ori in cadrul institutionalizat. petrecerea placuta a timpului liber.SPORTUL – activitate specifica de intrecere in care se valorifica intensiv formele de practicare a exercitiilor fizice in scopul cresterii posibilitatilor morfofunctionale concretizate intr-un record.Sportul de elita – cuprinde sportivii care obtin rezultate internationale .

sporturi tehnico-combinate (sporturi care se bazeaza pe conditii de executie standardizate efectuate cu mare maiestrie). 3.Trasatura principala este intrecerea .Dupa includerea in jocurile olimpice: sporturi olimpice si neolimpice . etc. Caracteristici esentiale: 1.Dupa structura miscarilor: sporturi ciclice.Dupa raspandirea lor: sporturi nationale si internationale . Proba sportiva – reprezinta un exercitiu complex cu structura proprie. colective si mixte . Exemple: gimnastica. basket.Dupa tipul de efort solicitat: sporturi anaerobe. precum si prin faptul ca specializeaza pana la virtuozitate deprinderile si priceperile motrice. masculine si pentru ambele sexe . tip de efort. Exemple: paralele.Sportul de performanta este accesibil numai celor cu aptitudini . aciclice. este un proces bilateral incluzand 2 elemente ale actului instructiv educativ: a) specialistii sau specialistul b) sportivul sau sportivii - 6 . permitand specializarea sportivilor.Dupa caracterul lor dominant: sporturi de prestatie. aerobe cu regim de efort mixt . volei. Exemple: gimnastica artistica. • De asemenea antrenamentul sportiv este dedicat cu precadere celor dotati cu aptitudini pentru practicarea la nivel inalt a probei respective. regulament propriu.Sportul adaptat de performanta – include sportivii cu dizabilitati.Caracter formativ . sporturi la tinta fixa sau mobila. sol.Dupa calitatile motrice solicitate: sporturi de viteza. Ramura sportiva – presupune un sistem de exercitii efectuate dupa reguli precise in concurs si in conditii specifice. saritura in lungime. prin care se urmareste adaptarea organismului la eforturile fizice si psihice intense prin scopul obtinerii de rezultate inalte intr-una din formele de practicare competitiva a exercitiilor fizice. • Antrenamentul sportiv se desfasoara la valori mult mai ridicate ale volumului intensitatii si complexitatii efortului fizic. • Antrenamentul sportiv se deosebeste de educatia fizica prin scop si organizare. Caracteristicile principale ale Sportului . participanti la competitii sportive de nivel national si international. combinate .Dupa perioada din an: sporturi de sezon si pe tot anul calendaristic .Dispune de un numar limitat de exercitii fizice Disciplina sportiva – reprezinta ansamblu ramurilor si probelor sportive asemanatoare ca structura si conditii de desfasurare. evaluare.Dupa sexul participantilor: sporturi feminine. Clasificari ale sportului . de rezistenta.Dupa un numar de competitori: sporturi individuale. alergare de viteza. atletism. regulament . sporturi de situatie. .ANTRENAMENTUL SPORTIV – este un proces instructiv educativ complex desfasurat continuu sistematic si gradat.

indici somatici – care ne dau informatii despre structura corpului. proportionalitatea intre indicii somatici 2. Antrenamentul sportiv se desfasoara si se planifica pe baza unor strategii interdisciplinare. calitativi si proportionali. armonia dintre cele 2 categorii de indici 4. de la nastere si pana la maturitate. etc. biologica. 4. cat mai apropiati de valorile atribuite omului sanatos la diferite varste. indici functionali – modul de functionare a aparatului si sistemelor organismului. 7.. 6. concretizata in indici somatici si functionali. formarea unei tinute corecte 7 . 2.laboratorul’’ de pregatire a viitoarelor performante sportive. Antrenamentu sportiv este interconditionat cu competitia fiind considerat .• 2. 3. 8. psihologica. 5. proportionalitatea intre indicii functionali 3. este necesara indeplinirea urmatoarelor obiective: 1. antrenamentul sportiv se poate desfasura si ca activitate individuala fara prezenta antrenorului. in cadrul cluburilor si asociatiilor sportive care sunt menite sa asigure conditiile necesare obtinerii performantelor. 4. Pentru a organiza o dezvoltare fizica armonioasa. In cadrul dezvoltarii fizice se iau in calcul 2 categorii de indici: 1. • Dezvoltarea fizica reprezinta dirijarea procesului de crestere naturala. • Cresterea fizica presupune modificarea naturala a dimensiunilor corpului si a segmentelor sale. tinand cont de cerinta de ordine pedagogica. In cadrul antrenamentului sportiv se urmareste realizarea a 2 categorii de obiective: a) de instruire b) de performanta Planificarea antrenamentului sportiv se realizeaza tinandu-se cont de componentele antrenamentului sportiv: • Pregatirea fizica • Pregatirea tehnica • Pregatirea tactica • Pregatirea psihologica • Pregatirea teoretica • Pregatirea artistica Este un proces de lunga durata realizandu-se pe etape (stadial) Antrenamentul sportiv este justificat de mecanismul adaptarii organismului la efort. Antrenamentul sportiv se desfasoara intr-un cadru institutionalizat. • La baza dezvoltarii fizice sta cresterea fizica realizata sub actiunea factorilor ereditari si de mediu predominant natural.DEZVOLTAREA FIZICA – reprezinta rezultatul precum si actiunea de influentare a cresterii corecte si armonioase a organismului uman.

Miscarea se realizeaza prin deplasarea segmentelor corpului fata de corp. 2. prevenirea si corectarea atitudinilor vicioase si a deficientelor fizice 5. 6.Actul motric – reprezinta un fapt simplu de comportament realizat prin muschii scheletici in vederea obtinerii fie a unui element de adaptare. Capacitatea motrica a unui individ este conditionata si de procesele psihice si biochimice precum si nivelului dezvoltarii fizice. astfel structurate incat realizeaza un tot unitar in scopul rezolvarii unor sarcini imediate care pot fi izolate sau inglobate in cadrul unei activitati motrice. 3. • capacitatea motrica specifica alcatuita din calitatile motrice specifice ramurii de sport. precum si prin deplasarea corpului in intregime fata de mediul inconjurator.5.Activitatea motrica – reprezinta ansamblul de actiuni motrice incadrate intr-un sistem de idei. imbunatatirea tonusului si a troficitatii musculare 6. La baza producerii actelor motrice stau 3 mari sisteme: sistemul informational. Tipuri de activitati motrice • activitati ludice – specifice varstei copilariei • activitati gimnice – indreptate spre mentinerea de sanatate si dezvoltarii fizice armonioase • activitati agonistice – totalitatea ramurilor si probelor sportive • activitati recreative – in scop relaxant • activitati compensatorii – urmaresc recuperarea capacitatilor fizice si psihice inascute sau dobandite. In cadrul diferitelor ramuri sportive. 8 . 1. fie pentru construirea a unei actiuni motrice. Tipuri de capacitati motrice: • capacitatea motrica generala alcatuita din calitatile motrice de baza. respectiv deprinderile si priceperile motrice ramurii de sport respective. Capacitatea motrica este alcatuita din totalitatea calitatilor deprinderilor si priceperilor motrice detinute de un individ.Actiunea motrica – este ansamblul de acte motrice. sistemul efector. sistemul reglator. Trei notiuni importante.MISCAREA/MOTRICITATEA – totalitatea actelor motrice realizate de om pentru intretinerea relatiilor sale cu mediul natural si social.CAPACITATEA MOTRICA–reprezinta ansamblul posibilitatilor motrice naturale si dobandite pe parcursul vietii prin care se pot presta eforturi variate ca structura si dozare. reguli si forme de organizare in scopul obtinerii unui efect complex de adaptare a organismului si de perfectionare a dinamicii acestora. actiunile motrice se manifesta sub forma proceselor tehnice efectuate de sportiv. deprinderile si priceperile motrice de baza si cele utilitar aplicative.

1. aptitudini motrice coordinative sunt in directa legatura cu capacitatea de organizare si de reglare a miscarilor: indemanarea.forta in regim de viteza ( detenta. • forta absoluta . viteza. in regim de cedare (f.forta in regim de indemanare. Factori determinanti • particularitatile biomecanice ale miscarii • concentrarea proceselor nervoase fundamentale: excitatia si inhibitia • capacitatea de reglare a functiilor vegetative de catre SNC • capacitatea de sincronizare a cat mai multor unitati motorii 9 . • forta locala – in eforturile in care sunt implicati sub 1/3 din muschii corpului. • forta relativa – reprezinta raportatea fortei absolute la greutatea corporala si se exprima in indici.forta in regim de rezistenta.miotonica) situatie in care muschiul se scurteaza. forta exploziva). . rezistenta. 2.reprezinta forta manifestata intr-un efort oarecare independent de greutatea corporala. Clasificarea calitatilor motrice: Calitati motrice de baza care sunt de 2 feluri: 1.CALITATILE MOTRICE Definitie – reprezinta actiunea conjugata a unor importante functii ale organismului uman in vederea realizarii unor variate sarcini motrice. aptitudini motrice conditionale a carei manifestare depinde de eficacitatea metabolica a aparatelor si sistemelor organismului: forta. pliometrica) situatie in care muschiul se alungeste. • forta globala – in eforturile in care sunt implicati peste 2/3 din muschii corporali • forta regionala – in eforturile in care sunt implicati peste 1/3 din muschii corpului. FORTA Definitie – capacitatea individului de a invinge o opozitie externa sau interna sau de a actiona impotriva acesteia prin intermediul efortului muscular. • forta in regimul celorlalte calitati motrice: . • forta in regim dinamic ( izotonic) – se realizeaza cu modificarea lungimii muschilor: in regim de invingere (f. 2. Forme de manifestare a fortei • forta in regim static (izometric) – in acest efort se modifica tonusul muscular dar nu si lungimea muschiului implicat. .

complexa – se manifesta atunci cand subiectul trebuie sa adopte in cel mai scurt timp raspunsul motric adecvat stimulului aparut. 1. numarul de fibre musculare implicate in contractie si grosimea lor durata contractiei musculare nivelul de dezvoltare a celorlalte calitati motrice Definitie – capacitatea individului de a efectua actiuni motrice. • viteza uniforma – viteza mentinuta constant • viteza neuniforma – viteza in care se produce o accelerare sau decelerare • viteza in regimul celorlalte calitati motrice 2. mobilitatea articulara si elasticitatea musculara • nivelul de dezvoltare a celorlalte calitati motrice 10 . Forme de manifestare • viteza de reactie – are la baza timpul scurs de la aparitia excitatiei la nivelul receptorilor. simpla – se manifesta atunci cand individul reactioneaza in cel mai scurt timp posibil printr-o miscare prestabilita la un stimul dinainte cunoscut. 2. viteza de reactie este de 2 feluri: 1.• • • • VITEZA calitatea substantelor energetice si a proceselor metabolice din muschi tipul. ca urmare a aplicarii unui stimul si pana la initierea contractiei musculare ca raspuns la stimulul receptor. • viteza de repetitie – este specifica miscarilor ciclice de cele mai multe ori si reprezinta numarul de executii ale unui act sau actiuni motrice in unitate de timp. intr-un timp cat mai scurt pentru conditiile respective. Factori determinanti • mobilitatea proceselor nervoase fundamentale • nivelul de funtionare a analizatorilor • viteza transmiterii influxului nervos • tipul de fibre musculare angrenate in contractie • cantitatea si calitatea surselor energetice • lungimea segmentelor implicate. • viteza de executie – presupune efectuarea in cel mai scurt timp a actiunilor motrice singulare. • viteza de deplasare – capacitatea individului de a parcurge o anumita distanta intr-un timp mai scurt. • viteza de optiune – are la baza manifestarea unor valori ridicate ale vitezei de reactie complexe si ale vitezei de executie.

prin adaptarea la situatii variate. insusirea rapida a deprinderilor si perfectionarea lor prin folosirea acestora in functie de cerinte. Factori determinanti • stabilitatea proceselor nervoase fundamentale: excitatia si inhibitia • tipul fibrelor implicate in efort (fibrele lente sunt rezistenta – fibrele rosii) • capilarizarea periferica – se refera la numarul de capilare care sunt deschise • calitatea metabolismului si resurselor energetice (glicogen.REZISTENTA Definitie – capacitatea organismului de a efectua timp indelungat o activitate oarecare fara a reduce din eficienta sa. 1. Aptitudini coordinative • capacitatea de combinare si cuplare a miscarilor • capacitatea de orientare spatio-temporala • capacitatea de diferentiere chinestezica (precizie) • capacitatea de echilibru • capacitatea de reactie motrica • simtul ritmului • capacitatea de transformare a miscarilor 11 . Forme de manifestare • rezistenta statica si dinamica • rezistenta locala – sub 15% din grupele musculare • rezistenta regionala – pana la 2/3 din grupele musculare • rezistenta globala – peste 2/3 din grupele musculare • rezistenta generala – capacitatea individului de a presta un timp indelungat diverse eforturi • rezistenta specifica – tine cont de particularitatile diferitelor ramuri de sport • rezistenta in efort constant si variabil • rezistenta la eforturi repetate cu intreruperi • rezistenta in regimul celorlalte calitati motrice 2. lipidele – resurse energetice) • nivelul de functionalitate a aparatelor si sistemelor organismului. 1. in special cel cardio-vascular si respirator • compozitia biochimica a sangelui • calitatea proceselor volitive (de vointa) INDEMANAREA Definitie – calitatea motrica complexa care permite coordonarea unor miscari complicate.

2. • se exprima prin coordonare. pe deoparte si nivelul calitatilor motrice pe de alta parte. • sunt rezultate ale repetarii actiunilor. tactil). Exista o puternica interdependenta intre deprinderile motrice si priceperile motrice. usurinta si rapiditatea in executie. forta. elasticitatea musculara si de centri nervosi care regleaza tonusul muscular • volumul si complexitatea deprinderilor motrice stapanite • nivelul de dezvoltare a celorlalte calitati motrice. Factori determinanti • tipul de activitate nervoasa superioara • nivelul coordonarii centrilor nervosi • calitatea transmiterii impulsului nervos • calitatea inervatiei musculare • nivelul de functionalitate al analizatorilor • capacitatea de anticipare • supletea – presupune efectuarea miscarilor cu amplitudine mare. • sunt grupate in familii de miscari. DEPRINDERILE SI PRICEPERILE MOTRICE DEPRINDERILE MOTRICE Definitie – sunt componente ale activitatii voluntare care prin exersare ating un nivel inalt de manifestare pe baza perfectionarii indicilor executiei (coordonare. • fac parte din activitatea voluntara a omului. La formarea deprinderii motrice participa o serie de analizatori (vizual. Forme de manifestare • indemanarea generala – capacitatea de a efectua miscari variate • indemanarea specifica diferitelor ramuri sportive • indemanarea in regim de viteza • indemanarea in regimul celorlalte calitati motrice: viteza. precum si cel de-al doilea sistem de semnalizare (limbajul). etc). • se perfectioneaza treptat si neuniform. viteza. vestibular. cursivitate. ea depinde de mobilitatea articulara. • creeaza posibilitatea eliberarii unei parti a constiintei in vederea infaptuirii proceselor nervoase superioare. rezistenta 3. precizie. 12 . Caracteristici ale deprinderilor motrice • componente automatizate sau partial automatizate. chinestezic.

• De automatizare – deprinderi motrice : elementare (complet automatizate). • economisirea activitatii de ansambu. • precizie. La baza formarii si manifestarii deprinderilor motrice stau legile formarii reflexelor conditionate: Legea 1. • posibilitatea aparitiei unor procese paralele in scoarta cerebrala. de stabilitate. • eliberarea scoartei pentru activitati adaptative. Iradierea – aparitia unui focar de excitatie sau inhibitie in scoarta cerebrala tinde sa se raspandeasca curpinzand si zonele invecinate. lipsite de coordonare – in aceasta etapa se manifesta zone intense de excitatie in cortexul motor care determina miscari generalizate ale aparatului locotomor. 13 . Legea 3. 3. 2. specifice unor ramuri de sport. Etapa miscarilor incordate – in care miscarea se executa in conformitate cu planul initial. Tipuri de deprinderi motrice • Dupa finalitate – deprinderi motrice de: baza. Etapa stabilizarii deprinderii – in care miscarile sunt efectuate usor cu rapiditate si precizie. Legea 4. • Din punct de vedere fiziologic. In scoarta cerebrala incepe sa se manifeste concentrarea excitatiei si inhibitiei si treptat incepe sa se contureze stereotipului dinamic. determinand manifestarea completa a stereotipului dinamic. deprinderi inteligent motrice. dar inca cu incordari suplimentare. Efecte ale automatizarii deprinderilor motrice • scurtarea timpului de reactie complex. 1. formandu-se la nivelul creierului anumite legaturi temporare intre segmentele centrare ale unor analizatori si diferiti centri nervosi.Deprinderile motrice se formeaza prin exersare. • Dupa scopul acestora distingem – deprinderi motrice: de locomotie. complexe (partial automatizate). adica desfasurarea diferitelor fenomene fara perceperea lor. Deprinderile se formeaza in etape. Aceasta determina manifestarea unui lant de reflexe conditionate sau a stereotipului dinamic. De asemenea prin repetare se poate obtine automatizarea miscarilor. deprinderi perceptiv motrice. Inductia reciproca – in jurul unui focar de excitatie apare o zona de inhibitie si invers. Este etapa in care excitatia si inhibitia corticala alterneaza intr-un ritm optim. Concentrarea – se manifesta treptat prin exersare. aplicativ utilitare. Etapa miscarilor inutile. Stingerea – se manifesta atunci cand inceteaza asocierea dintre excitantul conditionat si cel neconditionat. de manipulare. Legea 2. • Dupa participarea sistemului nervos – deprinderi motrice: propriu-zise.

Etapa unificarii elementelor componente ale deprinderii. 2. Etapa de initiere in bazele tehnice de executie a deprinderii. • se bazeaza pe procesele cognitive si influenteaza acestea. deprinderi si priceperi motrice subiectilor. 1. • se perfectioneaza prin exersare in conditii mereu schimbatoare. Etapa insusirii fiecarui element component al deprinderii. In cadrul activitatilor care presupun invatarea motrica sistemul motivational trebuie orientat astfel incat subiectul sa-si doreasca sa invete . Etapa automatizarii deprinderii. Etapa fixarii si consolidarii deprinderii motrice. • exprima maiestria practica in situatii variabile. 4. Se manifesta doua situatii: 14 . Transferul – consta in insusirea de miscari noi pe baza celor anterior invatate. Etapa orientarii si familiarizarii cu deprinderea. Legile invatarii motrice 1. 3. Etapa perfectionarii deprinderii motrice. Caracteristici ale priceperii motrice • componente neautomatizate ale activitatii voluntare. 2. 1. sa inceapa sa invete si sa continue sa invete. • Din punct de vedere metodic. Motivatia – presupune formarea si evolutia a cauzelor psihologice care determina procesul invatarii miscarii. 3. 3. • sunt dependent de volumul deprinderilor motrice insusite. in conformitate cu obiectivele urmarite. PRICEPERILE MOTRICE Definitie – sunt acele componente care presupun valorificarea deprinderilor motrice insusite prin adaptarea acestora la situatii variabile. Tipuri de priceperi motrice • Dupa finalitate • Dupa gradul de complexitate INVATAREA MOTRICA Definitie – activitatea complexa prin care sunt transmise cunostiinte. Repetitia – reprezinta elementul esential care conduce treptat la executia corecta a miscarii respective conform principiului invatarii din incercari si greseli.• Din punct de vedere psihologic. 2.

15 . transferul negativ sau de interferenta – se manifesta in 2 situatii: • cand o miscare anterioara insusita dauneaza invatarii unei miscari noi • cand o miscare nou insusita dauneaza uneia anterior insusita dar insuficient consolidata. b.a. transferul pozitiv – situatie in care o miscare anterior insusita usureaza invatarea uneia noi.