Actul 1 Tabloul I Actiunea se petrece in redactia ziarului "Dreptatea sociala", in biroul directorului.

in afara mobilierului specific - biroul, doua fotolii si o canapea de piele, mai multe biblioteci - peretii sunt acoperiti cu tot felul de obiecte sugestive pentru subiectul piesei, printre care: o panoplie de scrima, fotografia unui barbat "ca de 40 de ani, frumos, cu o mustata frantuzeasca matasoasa si moale", cateva placarde cu lozinci mobilizatoare: "Proletari din toate tarile, uniti-va!", "Fapte, nu vorbe". Scena I. Sache, paginatorul ziarului "Dreptatea sociala", cauta articole, rascolind prin camera si prin sertarele biroului ori ale dulapurilor, care sunt inchise. in didascalii, autorul ii face un portret fizic amanuntit, Sache avand varsta cuprinsa intre 40-45 de ani, "dar parand mult mai batran", are o "mustata mare si ochelari legati cu un snur". in scena intra Dascu, masinistul sef, un "barbat voinic negricios, foarte darz cand e nevoie". Cei doi sunt muncitori la un ziar socialist, de aceea apelativul cu care se adreseaza unul altuia este acela de "tovarase". Este marti si nu exista nici un articol pentru numarul de a doua zi al ziarului, in afara de cel pe care-1 lasase "tovarasul director" inainte de a pleca la Iasi, unde pleda intr-un proces al ceferistilor de la Pascani. Sache si Dascu sunt amarati si dezamagiti de colegii lor, care "nu mai dau cu zilele pe la redactie", mai ales ca se pretindeau socialisti. Totusi, ei recunosc faptul ca redactorii nu au fost platiti de luni de zile, pe cand ei, ca muncitori angajati la tipografie, primesc salariul de la patron, desi acesta nu este socialist. in scena intra agitat Toma, "un flacaias de 17-18 ani", care le semnaleaza prezenta unui tip mustacios, care pandea din nou de la carciuma de peste drum, despre care cred ca este agent de la Siguranta si ca supraveghea redactia ziarului. Este anuntata vizita responsabilului "Internationalei a doua", fapt ce produce agitatie, deoarece acesta avea pretentia sa se incuie toate usile si nu vorbea decat cu o singura persoana, asa ca il primeste numai Dascu, in calitate de secretar al sindicatului. Scena II incepe cu descrierea de catre autor a infatisarii responsabilului, pe care autorul o contureaza in didascalie: "un barbat ca de 60 de ani, indesat, cu capul patrat, ochii apropiati, maxilare puternice si nasul incovoiat. Are totusi o finete a liniilor neasteptata si ceva nelinistit si tulbure in privirea ades prea fixa". Responsabilul intreaba, pe rand de director, de administratorul Praida, de secretarii de redactie Penciulescu si Lotar si este nemultumit ca nici unul nu este de gasit, mai ales ca ei constituie redactia singurului cotidian socialist, concluzionand ca intelectualii socialisti sunt neseriosi. El anunta apoi vestea ca in acea noapte, la 18 mai 1914, va izbucni "razboiul imperialist", iar in zorii zilei, "la ora 4 si treizeci se va proclama Revolutia socialista mondiala". Dascu este sufocat de emotie, agitat si devine peste masura de tulburat atunci cand primeste plicurile cu instructiuni precise privind participarea "proletariatului romanesc" la aceasta revolutie mondiala. Responsabilul se induioseaza la gandul ca revolutia va incepe in noaptea aceea, deoarece toate evenimentele importante din viata lui se intamplasera numai in zilele de 18. Intra in scena Agentul, care le relateaza firesc faptul ca il cunoaste pe domnul care tocmai plecase, ca in cheama Kiriac si ca are o (icneala privind izbucnirea razboaielor si revolutiilor. De foarte multi ani, el venea pe data de 18 a fiecarei luni la ziare si anunta ca va izbucni revolutia si lasa cate un plic cu instructiuni. Desi la inceput agentii de la Siguranta il urmarisera si-i facusera cazier, acum toti radeau de el si nimeni nu-i mai dadea nici o atentie. Administratorul Praida, care venise intre timp, "un barbat

care era corector la gazeta si care stia in ce imprejurari plecase Lotar la Paris. fiind convins ca acesta este puternic si consecintele vor fi . nebarbierit de cateva zile. Gelu il intampina zambind si le explica faptul ca domnul Stefanescu are insarcinarea sa-1 fileze pe el si ca facusera o intelegere impreuna: ca sa nu se mai tina dupa el prin provincie. timp in care sa-si munceasca via". care traieste "din fonduri suspecte". . Sache recunoaste numele de "Sejust" cu care Penciulescu il poreclise pe directorul ziarului. care nu se va lasa demis cu usurinta si-si exprima teama pentru faptul ca sunt urmariti de Siguranta. enervat. Acest fapt nu va mai fi tolerat de catre guvern si "se vor lua masuri drastice". Penciulescu il avertizeaza. apoi trasese sase focuri de pistol in directorul ziarului. in care se scria ca gazeta lor. secretarul de redactie. "frumos ca un inger. Se hotarase brusc sa devina corespondent la Paris al ziarului "Dreptatea sociala" si.""Intra in scena directorul ziarului. pe care-i jucase la ruleta si castigase 530 de lei. Vasiliu devine redactor in locul lui. Gelu Ruscanu. doamna se dusese Ia redactie. asupra atitudinii guvernului privind atacul ziarului impotriva ministrului Sinesti. ca de 25-27 de ani". cu o barba patrata blonda ingrijita" se enerveaza si. mimai Lotar avea cei 5 lei imprumutati de la Sache. deoarece nimeni nu stia cum si de ce se dusese el in capitala Frantei. dupa ce. cu o mica valiza in mana. taios ca un palos si pur ca zapada". relateaza de la Paris un fapt de presa. care este un barbat "de 50-55 de ani. El este foarte bucuros cand afla ca venise "nebunul de Kiriac" si numara cei 2. ca de 35-40 de ani. care murise pe loc. in consecinta. Dascu il aduce pe agent. fata neagra de senator roman trait in mizerie. tot din cauza acestei gazete fusese remaniat fostul ministru. Doamna Lecaillaux fusese arestata. il inchide intr-o alta incapere. "adolescent intarziat.voinic. de unde reiese ca oamenii erau interesati de integritatea morala a membrilor guvernului. Articolele referitoare la atacul politic pe care "Dreptatea sociala" il declansase impotriva ministrului de justitie Serban Saru-Sinesti facuse sa creasca cererea pentru ziar in diverse judete ale tarii. Nicolae Hariton. in ziua urmatoare. Scena III. Enervata. Priveste totdeauna drept in ochi pe cel cu care vorbeste si asta-i da o autoritate neobisnuita. Soseste Penciulescu. iar sotul sau isi daduse demisia. care vazuse "jocul ielelor" si de aceea instituise teroare si-1 trimisese pe Danton la ghilotina. care era "un barbat ca de 27-28 de ani. cu un soi de melancolie in privire (). Gelu Ruscanu. iritat. catre amantul ei. Vasiliu relateaza cum plecasera impreuna la Sinaia. Lotar. Lotar mai transmite si alte stiri. frumos. sotia ministrului de Justitie. Penciulescu. care facuse valva in paginile ziarului "Le Siecle". desi fara preocupari anume". Pe de alta parte este ingrijorat ca erau supravegheati de un agent de la Siguranta Statului si le citeste un articol aparut in ziarul guvernului. din care se va putea plati chenzina salariilor. isi exprima inca o data ingrijorarea pentru campania de presa pe care o dezlantuisera impotriva ministrului Justitiei. Penciulescu ii explica lui Dascu cine a fost Saint-Just. Destul de elegant imbracat. cand revenea in Bucuresti Gelu ii dicta raportul privind deplasarile pe care le facuse. pentru ca Agentul insista sa-1 astepte pe director. Ziaristul francez Albert Galmetta publicase in gazeta scrisorile de amor ale doamnei Lecaillaux.fara un ban in buzunar. unul dintre redactorii ziarului. de o frumusete mai curand feminina.800 de lei din plicul lasat de acesta. Intra Vasiliu. dezlantuise o campanie de presa impotriva actualului ministru al justitiei. asteptase trei ore ca sa fie primita de Galmetta. spre multumirea lui Praida. al carui nume s-ar traduce "Sfantul Dreptate": un tanar de 20 de ani. care considera ca "Dreptatea sociala" va fi. cel mai informat ziar din Romania. sprancenele stufoase".

La discutie participa si Praida. din gesturile si mimica singurului personaj aflat in scena. Scena II. batuti si torturati si cand procurorul 1-a lovit. voinica". dand o impresie de concentrare dura ca o carapace. renuntase la scoala. frumoasa.Omul fumeaza si gandeste aproape nemiscat. Tabloul II este construit mai ales cu elemente nonverbale. ar fi primit pedeapsajcapitala. Gelu Ruscanu il primeste pe Nacianu. dar fara nici un fel de mimica". va fi deja prea tarziu si viata ei va fi fost distrusa.heajnjY)ej^y>iliu si ii dicteaza textul casetei ce urma sa apara in ziarul de a doua zi. actualul ministru trebuia sa ispaseasca pentru ca savarsise "ceva atat de nelegiuit". dupa care va da publicitatii respectiva dovada. intrucat condamnatii erau tratati cu bestialitate. Gelu este melancolic. Decorul reprezinta biroul de lucru al lui Sepban Saru-Sinesti. Motivul intrevederii este campania de presa pe care gazeta lor socialista o . Mircea.pentru ei foarte grave: "suspendarea gazetei si implicarea noastra. Are o privire puternica si mainile mari agitate". toelu Ruscanu sustine implinirea dreptatii. fcujiojarare. procurorul inscenase "o pretinsa revolta in inchisoare" si ii marise astfel pedeapsa initiala. un barbat de vreo 50 de ani. Praida ii explica faptul ca reactia lui Boruga fusese motivata. "asculta foarte atent. deoarece cu liberalii cu era de glumit. Femeia refuza sa se mai prefaca si sa-1 minta in continuare pe Boruga si atunci Praida o roaga sa lase macar copilul sa mearga la inchisoare ca sa-si vada tatal. bine legat. Nacianu este uimit ca Gelu are pe perete portretul tatalui. 1-a palmuit si el pe acesta. Petre Boruga. Elena Boruga. cu trimiteri sugestive catre trasaturile morale: "barbat aprig. cand va fi eliberat sotul ei. Apoi. pe care il cunoscuse bine si-i ramasese in minte imaginea copilului pe cand dl. pe langa cei cinci. in vreun proces de falsificare de monede. Ea le marturiseste ca il iubise foarte mult pe Petre ."Ma uitam la el ca la un luceafar" -dar avea un prieten. apoi spune ferm si raspicat: "Nu". a tuturor. Praida este foarte aspru cu femeia si-i spune ca nu este demna de "iubirea din mormant a lui Petre Boruga". fost ministru in guvernul conservator. "cu barba tunsa scurt". explica lui Gelu Ruscanu si lui Praida faptul ca nu-1 mai poate astepta pe sotul ei. refuzand totusi sa le destainuie fapta acestuia. caruia ii vor spune ca ea este bolnava. dar accentuand ca in orice alta tarajel. Raspunde Ia telefon. Ea are acum 30 de ani si peste 8 ani. aratos. gandindu-se ca avea numai sase ani cand ii murise tatal "in acel accident de vanatoare". Praida incearca s-o sensibilizeze si s-o convinga sa mai intretina un timp "iluziile unui om inmormantat de viu".Ruscanu il invata sa fandeze si sa deprinda manuirea spadei. "femeie tanara. caruia Camil Petrescu ii face un portret fizic detaliat. Tabloul III Scena I. dupa care pune receptorul in furca. aflat in inchisoare de sapte ani. ca de patruzeci si ceva de ani ()a. Sinesti. in care se refera la amenintarile continute in oficiosul guvernului. dar reproseaza sotului ca el nu se gandise la nevasta si copil atunci cand il lovise pe procuror. Gelu Ruscanu il j. fapt ce ii adusese inca zece ani de temnita. cu care traia in concubinaj. deoarece nu putuse avea singura grija de copilul lor. Elena Boruga isi inchinase intreaga tinerete lui Petre si copilului lor. cerand apoi demisia ministrului si precizand ca mai asteapta inca o zi. care solicitase o intrevedere. care nu crede in existenta unui "document compromitator pentru ministrul Justitiei". la care fusese condamnat pentru greva. ministrul Justitiei. sau in cine stie ce frauda vamala".

"aproape un milion de lei in napoleoni de aur". pentru ca opozitia sa faca "o interpelare serioasa in Camera". familia Sinesti locuind la etaj. prin care isi lasa toata averea lichida. poetii care mor in ospicii. o informase cinstit despre aceste intentii. Gelu Ruscanu ii dezvaluie acestuia secretul documentului care va determina guvernul sa-1 demita pe ministrul Justitiei. Serban Saru-Sinesti. . avand de gand sa plece in strainatate ia tratament. doamna Manitti. luand exemplul unei croaziere de lux care. de fata fiind numai Serban Saru-Sinesti. unui spital din Turnul Magurele. ca socialist. care avea nevoie si de ingrijire medicala. in urma celor intamplate. pe care bolnava io incredintase. A murit brusc intr-o noapte. pe care. Gelu Ruscanu refuza sa-i arate dovezile incriminatorii. dupa doi ani de la casatoria doamnei Maria Sinesti. Scena III. care nu mai voise sa traiasca la mosie. "Sinesti a cerut sotiei lui cheia de la caseta". asa ca Serban Saru-Sinesti "s-a ales cu aproape un milion de lei aur". va exista un paradis pierdut numai pentru cei care traisera in lux. intrucat ar insemna sa devina complicii acesteia. pe cand cei din echipaj. doamna Manitti a facut un testament. Toate aceste fapte erau relatate in scrisoarea Mariei Sinesti. provoaca nostalgii bogatilor calatori. "boiereasca". fara sa mai privesc inapoi? Daca iti scriu acum totul. intr-un scrin de stejar. pe propriile sale miscari"! Gelu respinge orice "intelegere intre noi si aceasta Europa capitalista". dar nu dusese pana la capat aceste dorinte. Recunoscatoare. El banuieste ca ea nu se despartise de Sinesti din cauza copiilor si apoi selecteaza din scrisoarea Mariei un fragment care motiveaza iubirea lor: "Cand te-am intalnit dupa acest demon am intalnit un stalp de lumina O fata de arhanghel El era in viata mea o noapte grea. fapt ce ar avea o greutate mult mai mare si astfel va putea fi schimbat intreg guvernul. o prietena de-a bunicii ei. tu erau un rasarit nou de soare intelegi de ce te-am iubit? intelegi de ce m-am daruit intreaga. doamna Manitti isi scosese pasaport. Nacianu exprima stupefactia tuturor cercurilor politice privind amenintarea cu publicarea unui document compromitator pentru actualul ministru si venise sa se convinga de faptul ca nu e numai "o figura stilistica". e ca sa simt ca n-a mai ramas nimic in mine din acest trecut. ci "sa fie stapan. sotia ministrului si adresata liii Gelu Ruscanu. de altfel. deoarece Sinesti era deja al doilea ministru de Justitie care se dovedea corupt. aceeasi in care locuieste si acum. deoarece imediat dupa deces. unde se aflau birourile si sufrageria. Atunci Sinesti "a devenit bestial. El explica viziunea unei Europe prabusite in mod metaforic. Maria luase la ea pe o batrana. deoarece asistenta care o ingrijea tocmai in noaptea aceea plecase in oras. care-i devenise amanta pentru ca. fusese instalata la parterul casei. odata ce s-a sfarsit. Banuind ca ar avea cancer la rinichi. sa stiu ca toata fiinta mea isi incepe o viata noua". El ii propune lui Ruscanu sa-i puna la dispozitie tot materialul. Ramas singur cu Praida. apoi a luat caseta batranei si a inlocuit-o cu alta. care era inchisa. Batrana. deoarece nu vrea ca ziarul lor sa ofere arme opozitiei arme politice si prefera sa nu aiba nici un amestec in lupta dintre partide. "milioanele de muncitori exploatati. in care a pus cateva bijuterii si cateva zeci ide mii de leu Testamentul a fost distrus. "pentru ca sa se faca un nou pavilion cu treizeci de paturi" si toate bijuteriile ii reveneau doamnei Maria Sinesti. Avand o casa mare. ci un adevar. Saru-Sinesti. savantii adevarati fara laboratoare" vor fi fericiti ca au debarcat. ea ajunsese sa-si urasca sotul si nu vrusese nici "sa mai primeasca bijuteriile care i se cuveneau". Era vorba de o scrisoare de dragoste semnata de Maria Sinesti.declansase de 8 zile impotriva ministrului Justitiei. la randul ei. unde ramasese singura. a brutalizat-o". Maria a refuzat sa-i dea sotului cheia. in caz ca "aceasta Europa din mai 1914 s-ar prabusi. Testamentul si bijuteriile erau tinute de batrana intr-o caseta de otel. dl. se pare ca din cauza unui atac de angina pectorala. Povestea se consumase cu sapte-opt ani in urma. Era posibil ca batrana sa fi murit "inabusita cu perna". profitand de numeroase avantaje. Gelu intentionase "sa salvez aceasta femeie". s-o desparta de Sinesti si s-o ia de sotie. spunand ca o va preda autoritatilor.

El presupune ca ei au "multa trecere" si ar trebui sa faca ceva sa-1 scoata de la ocna. de lingura de lemn tocita". intreband cu oboseala in glas de ce n-a venit Elena. pentru ca "nu a fost vazuta la directie". Cu gandurile intoarse "ca de pe targa amintirii". dar argumenteaza ca "ocna e ocna. ce face si daca vrea saI primeasca. "e de prisos orice". Detinutul. III. desi avea toti dintii rupti de catre cei care-l batusera. deoarece ei facusera pachetul pentru detinut. ciment plesnit pe jos". fara asternuturi. dar Praida schimba vorba si-i spune baiatului sa-i arate medalia pe care o. apoi il intreaba de ce ar avea nevoie la inchisoare. fapt ce-i stanjeneste pe vizitatori. care nu este specificata. deoarece detinutul "n-o mai duce pana la Craciun". unde luase premnN. Boruga descrie inceputurile detentiei. Scena I. Serban Saru-Sinesti fumeaza "si acum ganditor. Boruga este mirat ca sotia ii trimisese carti. dar de cand incepuse sa putrezeasca de viu. Speriat. fiind pentru prima oara cand vine sa-1 vada pe Boruga.Tabloul IV Decorul reprezinta temnita cu "ziduri vechi groase. ii trimisese tutun. este mult dupa miezul noptii si el intreaba. de plosnite. care avea 11 ani. in pat. cu media 9. nervos si preocupat". precizand in acelasi timp ca "nu s-a atins nici de masa de seara". izbucnise in plans. ca il roaga sa nu se duca la ea. Scena II. ci sa-i spuna ca este bolnava. umede. Actul 11 . decorul fiind acelasi ca in tabloul II. scorojite cu tencuiala cazuta de umezeala. dar gardianul nu-i da voie. mai ales ca fiul acestuia. Apoi il avertizeaza pe baiat ca tatal lui nu trebuie sa stie ca mama se maritase din nou. Gardianul e jenat de aceste conditii. Mihai. spunandu-i ca tatal lui era un erou. zahar si salam. ca mancarea o primeste pe ferestruica. Tabloul V. Ruscanu este zguduit de cele aflate. "dragostea mea dragoste". Actiunea se desfasoara in biroul ministrului Sinesti. cand celula i se parea "ca un mormant de ciment". ingrijorat. "un luptator" care s-a sacrificat pe sine ca "altii sa fie fericiti". Impresionati de tragedia lui Boruga. Aceasta ii transmite raspunsul categoric al acelei persoane. iar hardaul i-1 goleste o data pe saptamana. nu-si pot inchipui la ce chinuri este supus omul. Ruscanu considera ca "Oamenii pot fi fericiti fiindca n-au imaginatie". Praida i-1 recomanda lui Boruga pe "tovarasul Gelu Ruscanu". ii promit lui Boruga sa aiba grija de baiatul lui. "de cand mi s-au chircit plamanii" nu-i mai lipseste nimic. Vorbeste cu greutate. in care incape numai un pat de scanduri. ce sa-i faci". Gelu Ruscanu si Praida discuta cu gardianul despre conditijle de detentie si afla de la acesta ca Boruga are lanturi la picioare. care este in miscare de numai cinci ani. Gelu il incurajeaza pe copil. Intra Petre Boruga insotit de Primul gardian. cand ii era sila "de soareci. ca "a plans mult ca n-a putut sa vie". "de o paloare cadavericai ras in cap". servitoarea despre o persoana. dar e "om de nadejde" si directorul "Dreptatii sociale". apoi le spune ca procurorul pe care il palmuise Boruga in urma cu sapte ani este acum procurorul general al tarii. ca ii vor plati studiile pentru a se inscrie la liceu. desi stia ca el nu fuma si ciocolata.06. obtinuse la scoala. Baiatul ii ofera medalia. dar nu si ochelari. Boruga se arata ingrijorat de boala sotiei. ca sta izolat intr-o celula stramta si umeda.

sa fuga si sa . Serban o acuza ca iubirea Iui pentru ea a fost si arma cu care I-a lovit si a invatat din experienta casniciei lor "ca nimic nu intrece in cruzime hotararea unei femei. Servitoarea ii spusese ca a plans toata noaptea si era normal ca sa fie ingrijorat. care se stie aprig dorita. descris prin elementele specifice: canapea. ca nu s-a simtit niciodata datoare sa se explica sau sa marturiseasca gandurile cele mai intime. nu poate renunta brusc la minister. Chiar pe copii i-a iubit cu "un soi de dragoste desuchiata". Scena I. de aceea el refuza acum bautura oferita de ea. Serban Saru-Sinesti intra nervos si-i reproseaza sotiei ca s-a inchis in camera "de alaltaieri de dimineata si nu vrei sa vezi pe nimeni". i-a acaparat "cu egoism si orbire". caruia de ani de zile "nu-i mai permiti sa intre in camera ta". Maria este imbracata in tinuta de casa si citeste ziarele. care era foarte ingrijorat de starea sotiei sale. dar el considera ca acestea sunt "obsesii de nevropata" si ca ar fi timpul sa renunte la statutul de "neinteleasca" si sa se dezmeticeasca. Cu o disperare nestapanita. sa vada munti" si ape pe fereastra vagonului de tren. Se simte puternic. mai ales ca politica i-a dat "satisfactii destul de mari". dar el se simte dator fata de guvern. Sinesti se lasa toropit de amintiri. considerand-o egoista. Serban. deoarece numai printr-o semnatura pe care o scrie pe un act poate hotari destinul oamenilor. Din ce in ce mai enervat. "rochia matasoasa. Scena II. ii reproseaza apoi ca lumea o crede "nevropata" si-1 compatimeste pe barbatul ei. Maria devine din ce in ce mai tulburata si insista sa plece departe "de rautatea omeneasca". ce ar face daca ea ar muri. Pentru ca Maria refuza. afla de la servitoare ca telefonase matusa domnului Gelu Ruscanu si transmisese ca nu-1 gasea de trei zile si banuia ca acesta se ferea de ea. Roxana ii marturiseste ca venise la rugamintea varului ei.Tabloul VI. Iritata. mimand ingrijorarea pentru sanatatea gazdei. Simte puternic prezenta femeii in dezordinea din camera. "extrem de mondena. extrem de aferata". o vor imbraca in crini si trandafiri albi. Intra Roxana. mai ales ca nici nu vrea sa-l-primeasca. carti si flori. freamatul "abia perceptibil al buzelor". care va avea loc sambata si pentru aceasta sarbatoare vor transforma masina in lebada. Roxana ii spune ca toti sunt ingrijorati ca nu vrea sa vada pe nimeni si este uimita ca citeste "Dreptatea sociala". Maria si-ar dori sa poata avea incredere in el si-i propune sa plece impreuna oriunde. Apoi exclama rautacios: "Dar asa-i trebuie daca s-a insurat cu o biblioteca si cu un pian". putina si molatica de pe fotoliu. dar avand aceeasi privire blestemata. de a se refuza cu dintii stransi de sila". ani de zile". tablouri. Maria il intreaba brusc. El nu uitase ca ani de zile trebuise sa o ameteasca mai intai cu alcool ca sa poata fi a lui. oglinzi. poate ferici sau nenoroci "sute de familii". fotolii. cu o coada pe spate innodata cu panglica". careia ii rezista cu greu. Roxana o priveste cu malitiozitate si se mira ce gasesc barbatii la Maria "de-si pierd capul din cauza ta? Ca mai sunt si altele frumoase". mai ales la "o mare bataie de flori la Sosea". Profilul "suav". Cu vitalitate si energie o pune la curent cu noutatile mondene la care ar trebui sa participe. "o fata in uniforma de pension. Ramasa singura. Autorul compune un portret sugestiv Mariei Sinesti. care-1 ameteste ca un vin" si simte cuprins de o voluptate. Maria o roaga sa plece si sa-i transmita sotului ei ca poate sa vina. preocupat acut de aspectul budoarului "care 1-a obsedat tocmai din pricina interdictiei. priveste ciorapii aruncati la intamplare. deoarece nu intelege ce poate gasi interesant intr-o astfel de gazeta. Decorul reprezinta budoarul Mariei Sinesti. "o tensiune patetica a obrajilor" ii dau femeii "o senzualitate de copil si de salbaticiune". isi aminteste cum era ea cand s-au cunoscut. de aceea o trimisese "pe gaita aceea imposibila". Serban ii reproseaza ca si-a ascuns viata de el. obiecte de toaleta. ale carei trasaturi fizice si morale exprima o fire gingasa si ciudata in acelasi timp.

"mai jos decat sclavii din antichitate". foarte agitat. ci ea. descarcat de napasta dorintei". ca stie de trei ani ca are un amant. Serban s-a prefacut ca vrea sa intre in baie si atunci ea "a sarit ca arsa" si a recurs la farmecele ei. care mor tineri din cauza plumbului cu care lucreaza. ca pe "o vietate de laborator destinata experientelor". Serban ii promite. el afirma ca nu 1-a ucis pe amantul ei. Amantul a fost repede ascuns in baie. pentru ca "daca atacurile te vor narui pe tine pe bietii de ei ii vor sfarama". care trebuia sa vina cu documentul pe care. Sinesti ii promite o croaziera cu un transatlantic. ora trei si jumatate. "ori ministru ori impreuna". "unul de 45 de ani e o raritate". Vasiliu insista sa-l astepte pe directorul ziarului. Scena III. . sa fie atacat de presa. iar ei nu puteau incheia gazeta. trei sute de lei. Sache este agitat. Maria este coplesita de puternice mustrari de constiinta pentru scrisoarea in care ii destainuise lui Gelu banuiala ca Sinesti o sufocase cu perna pe batrana Manitti si aceasta era o dovada periculoasa pentru sotul ei. Sinesti este dispretuitor si-1 compatimeste pe cel care are inconstienta de a se lupta cu el.care acum declansase campania de presa impotriva lui. care insa nu stia nimic despre acest document. considerandu-1 "un om pierdut". in asteptarea directorului. Maria il sileste sa aleaga. Sinesti este placut surprins de grija ei. Intra Gelu Ruscanu. ii relateaza linistit o intamplare petrecuta la Paris. Maria reactioneaza cu indignare. "Ce teatru jucai. care "lupta alaturi de amant impotriva propriilor ei copii". Dascu il indeamna sa se inscrie in sindicat. incercand sa-l determine sa renunte la politica si la portofoliul ministerial fusese numai din dragoste pentru copii. sotul sa se imbrace ca sa plece la club. in modestul birou de corectura din subsolul cladirii.lase totul in urma. va avea in 1934 suma de 900 de lei. ii destainuie. reusind sa depuna. peste doua-trei saptamani. deoarece acela "lovit de mine nu se mai ridica". deci trei lei pe luna. deoarece ar fi lipsit tara "de un viitor moralist". deoarece tot ceea ce facuse cu putin timp in urma. Tabloul VII Actiunea se petrece in redactia ziarului "Dreptatea sociala". ca sa-l retina. dar nu-i vine sa creada ca el se stapanise atat de bine si-i cere o dovada a faptului ca stia despre relatia ei amoroasa. cand ea il credea plecat la Londra si el s-a intors pe neasteptate. Cu sarcasm. Si-a dat seama ca sotia lui nu era singura. incearca s-o linisteasca si-i spune ca nu se sperie de atacurile lor. Sinesti. Maria e stanjenita de faptul ca atatia ani el o observase calm. ca avusese taria sa nu-i reproseze niciodata. referindu-se cu subtilitate la Gelu Ruscanu. Ca sa-i sporeasca spaima. de 8 zile. pentru fiul lui. dar mai ales ce teatru jucam eu. panicata. care ofera asigurare de boala si de batranete. spre stupoarea ei. cu gand sa le dea la . Scena I. deoarece era tarziu. pentru ca are deja 50 de ani. deoarece vrusese sa vada "pana unde merge perversitatea unei fete de 18 ani care abia renuntase la parul pieptanat pe spate". se vorbeste despre statutul mizerabil pe care il au muncitorii tipografi. apoi o suspecteaza ca cineva a pus-o sa joaca "comedia asta" si vrea sa afle cum este platita. care scoate din buzunar doua file. economisind un ban pe zi. iar daca fiul lui nu va merge cu tramvaiul si va economisi banii. Sotul considera ca nu el este monstrul. Sache marturiseste ca de zece ani el merge pe jos. in alti zece ani va avea sase sute de lei. iar despre mos Dumitrache spun ca "e destul de batran". afirmand cu amaraciune ca duc o viata de caine. care mai si radeam pe deasupra" ii marturiseste el cu cinism. amenintau ca-1 vor publica. dar Mariei ii scapa afirmatia ca nu mai vrea sa-l vada facand politica. ea si-a ajutat. "racorit prin furie.

. Tocmai atunci intra Irena. o femeie "ca de 50 de ani. Dezamagit de incapacitatea matusii lui de a vibra la binele omenirii. explicandu-i ca el nu poate sa indrepte lumea. unde duhoarea este de nesuportat. ca o mama si care-i reproseaza ca se ascunde de ea si ca trebuie neaparat sa-i vorbeasca. spre stupefactia acesteia. ca-si petrecea noptile la club.ca oamenii acestia nu au din ce face economii. Matusa ii da. care-1 crescuse de mic. prin care acesta ii cere sa ia bani din depozitul societatii si atunci numele de Ruscanu va fi dezonorat. secretarul respectivei societati. in cazanele trenurilor in zilele de arsita sufocanta ori in mine. neagra. Matusa Irena este deprimata si uimita ca. Irena este sufocata de mirosul pestilential din tipografie. altfel "ar fi fost dezonorat bietul tatal tau si-1 nenorocea si pe el". la subsol nefiind ferestre si neputandu-se aerisi. traiesc in locuinte insalubre si locuiesc claie peste gramada. Gelu izbucneste cu violenta si-i explica exasperat. dar A«muncitorii refuza cu indarjire orice fel de ajutor. deoarece ei cred ca "pentru munca lor au dreptul () la o viata omeneasca si chiar la putina fericire Numai vor sa fie exploatati Nu vor mila nimanui". murdara. ca "muncitorimea lupta pentru ideea de justitie absoluta Numai ideea de justitie absoluta poate sustine si inchega constiintele intr-o lupta atat de grea ca a noastra". Matusa Irena este impresionata ca este atat de batran si mai munceste. Pierzand la joc o suma enorma. ci "vrea sa castige cat mai mult. intreband "ce va castiga muncitorimea daca Sinesti nu va mai ramane ministru?". Sinesti a fost foarte rabdator pana cand reusisera sa-i inapoieze banii. Gelu ii spune ca pe patronul tipografiei nu-1 intereseaza conditiile mizerabile in care lucreaza oamenii. ii destainuie matusii ca e vorba de o scrisoare a doamnei Maria Sinesti. Sinesti are scrisoarea tatalui. Situatia mizera nu este numai in tipografii. dupa toate cele aflate. neaga acuzatia ei. pana si-a pierdut vederea in duhoarea asta de aci". imbracata sobru ca o guvernanta". in plus. Ruscanu continua lupta inversunata asupra lui Sinesti. "dupa o scurta si evidenta lupta interioara" il roaga pe Sache sa faca tot posibilul sa astepte scrisoarea. pe care-1 divinizase toata viata. desi muncesc mai mult de 10 ore pe zi. Se produce brusc o rumoare in atelier. Matusa se ofera sa se ocupe de batran si de familia lui. iar Gelu. ci si in tabacarii. Gelu raspunde.cules. Timp de treizeci de ani mos Dumitrache citise "litera cat un purice. ca nu este "mai cu mot decat toti ceilalti" si nu va putea lupta de unul singur pentru "ca sa fie putina dreptate pe lumea asta". Femeia il dojeneste aspru. pentru ca ii fusese mai usor sa-i marturiseasca in scris o tragedie despre care el nu stia nimic si in care era implicat Sinesti. parintii cu baieti si fete in aceeasi odaie. nu numai pe hartie. un ideal atat de inalt. Gelu este inmarmurit de gestul ignobil al tatalui sau si se intreaba cum omul cu "mainile atat de albe si fruntea atat de palida" putuse "sa ia bani straini". cu o convingere de neclintit. din recolta acelui an. deoarece "Sinesti nu va ramane ministru". deoarece lui mos Dumitrache ii cazuse o forma de plumb pe picior si i-1 zdrobise. ca era un jucator de carti inrait. sa lase "o zi norocului" si Gelu ii face aceasta favoare. Scena IV. Scena V. matusa lui. De aceea ea il roaga sa mai amane 6 zi dezvaluirea. Mos Dumitrache este dus la spital. pe care-i stransesera cu greu din vanzarea unor case. Gelu afla despre tatal sau. in loc sa fi pus deoparte niste bani. plangand. care nu intelege cum poate el publica o scrisoare intima si s-o puna si pe femeia iubita intr-o situatie jenanta. deoarece salariul le ajunge atat cat sa nu moara de foame. Astfel. ca sa aiba la batranete. o scrisoare. pe care trebuia s-o achite imediat. desi era socotit un deputat cu talent oratoric. un avocat cu o reputatie stralucita. deoarece era membra unei societati de binefacere. ci de-a dreptul pe plumb. ca toti patronii tipografi". a delapidat banii de la Societatea la care era avocat si cel care-i daduse suma s-o puna la Ioc fusese Sinesti. n-au sarbatori si nici concedii. unde muncitorii stau cu picioarele goale in apa si sapa cu tarnacoapele. ca il calomniaza pe Sinesti si-i marturiseste ca acesta este un asasin.

acuzand de fraude pe un sef de serviciu. primul procuror. Penciulescu mentioneaza drama de la Paris si afirma ca nu-i place atunci cand nevestele de ministri vin in vizita la directorii de gazeta. mai rar. Gelu Ruscanu pledeaza pentru dreptatea absoluta. El le dezvaluie ca acesta este marele poet Ion Zaprea. ielele goale si despletite. Penciulescu ii explica administratorului care este conceptia lui Gelu asupra lumii si anume ca acesta "nu vede lucruri". elegant. o "dreptate absolut pura ca o geometrie". Procurorul insista ca ei sa renunte la ancheta. dar este pacat sa fie condamnat. fapt cu care ei nu sunt de acord. se hotaraste s-o primeasca. dar Praida insista ca Gelu sa n-o primeasca. obsedat de idei pentru ca a vazut intr-o noapte cu luna jocul ielelor. vizitatorul se refera la o campanie "foarte violenta".. Sau. toti intra in panica si sunt emotionati. Scena II. ii reproseaza procurorului subiectivitatea in aplicarea legilor. iar acesta. asa cum are cel de "nedreptate". care facuse niste fraude."Eu vad ideile" . Este anuntata vizita primului procuror.deci fara "ap+icaMitate-practica. abia atunci e grav incepe drama". cu ochii la ele. Ele dispar si el ramane neom. aude o muzica nepamanteasca si vede in luminis. Penciulescu este incantat de Gelu. pironit pamantului. dar Gelu ii spune ca nu ei. pe care-l numeste "Saint-Just". in aceeasi seara. este un "barbat inalt. Dreptatea aceasta abstracta. Penciulescu explica in continuare in ce consta pericolul pentru cei care vad idei. sustine Praida. simtindu-se vinovat. procurorul confirma si atunci cei doi considera ca "in fata legii nu sta Ion Zaprea. Nu mai poate cobori pe pamant. pentru ca isi iau "o grea raspundere trimitand un poet la temnita". Procurorul este dezamagit de lipsa lor de umanitate. ca de 35 de ani. lipsita de a. cu nostalgia absolutului.matematica pura si cand ajunsese la noile teorii ale antinomiilor il apucase frica. deoarece: "Noi urmarim legea pura si ideea de dreptate insasi Legea asta este in noi Dreptatea asta nu are privilegiati". ori cu mintea aiurea. . Sache ii cere lui Gelu "caseta aceea bloc. Scena I. ce vrei? Trece flacaul prin padure. Acesta studiase in Germania. Ori cu fata stramba. accentuand ideea ca "nedreptatile pe care le sufera muncitorimea" sunt numeroase. asemanand urmarile cu cele suferite de cei care au vazut ielele: "Cine a vazut ideile devine neom. pe care ziarul lor o declansase impotriva Regiei Monopolurilor Statului. cu chestia Sinesti". sta Vasile Constantinescu". este formala. Vladicescu. Ruscanu confirma . "profund ingandurat. Ramane inmarmurit. ori cu piciorul paralizat. El demonstreaza ca termenul de "dreptate" nu are plural. apoi le reaminteste ca doamna Lecaillaux 1-a asteptat trei ore pe Galmetta si ca "a tras sase focuri". Asa sunt ielele pedepsesc Nu le place sa fie vazute goale de muritori". ci "vede numai idei". deoarece isi daduse seama ca "logica asta! pura "Sfarseste iremednab rf in marasmul incertitudinilor". "ora 9 fara un sfert". Vasile Constantinescu. Privindu-i "tulbure" pe toti cei prezenti. ii promite ca i-o va da intr-o ora. Penciulescu si Ruscanu vor sa stie daca este vinovat. in lumina lunii.Tabloul VIII Actiunea se petrece in biroul lui Gelu Ruscanu de la redactie. care este "deasupra noastra si e una pentru toata lumea si toate timpurile".continut. Se anunta vizita Mariei Sinesti. Praida si Penciulescu ascund repede niste hartii. jucand hora. pe care le cred periculoase. fiind un talent atat de mare. cu monoclu". . Gelu. ci "dreptatea este inumana". ca este pasibil de a primi trei ani de inchisoare. Pentru Praida dreptatea inumana sustinuta de director este prea abstracta. luptand cu el insusi".dar Penciulescu il priveste lung si-1 avertizeaza ca drama incepe atunci cand ideile au disparut: "cata vreme le vezi totul e in ordine Cand au disparut dupa ce le-ai vazut.

iar de trei zile "n-aveau nici paine". spunand ca s-a dedicat total unei cauze. Scena IV. iar tatal. fapt aflat de el dintr-un "articol foarte bine lamurit" aparut in "Dreptatea sociala" si .""aScena I. Praida considera ca si ea este "insetata dupa absolut" si 1 intreaba pe Gelu daca "a vazut si ea jocul ielelor". fiind obisnuit ca acesta sa treaca pe la redactie in ajunul zilei de 18 ale fiecarei luni si era abia 28 mai 1914. cand Gelu. Tovarasii lui Gelu sunt curiosi sa afle de ce venise Maria Sinesti si daca ii ceruse sa nu publice scrisoarea. dintre care cel mai mare avea treisprezece ani. se sinucisese cu toata familia. Tabloul VII. Penciulescu citeste articolul scris de Vasiliu despre drama de la Paris. Kiriac afirma ca "nu va mai fi niciodata razboi si deci nici revolutie". Actiunea se petrece in biroul directorului Gelu Ruscanu din cadrul redactiei gazetei "Dreptatea sociala": " a. Alt episod rememorat este cel din camera saracacioasa de student. Ea venise acum ca sa-i spuna ca niciodata nu regretase clipele pline de iubire pe care le petrecusera impreuna si apoi pleaca brusc. adica familia pianistului Lipovici. care locuia la mansarda cladirii. aprinsesera "doua ligheane cu mangal" si murisera sufocati de gazul emanat. murisera mama si trei copii. de luni de zile nu mai aveau ce manca. care depaseste interesele personale. ca nu vrea nimic de la prezent si ca renunta la tot. orice s-ar intampla. ca m-ai iubit atat". Bunica era bolnava de cancer. Acesta spune ca se sinucisesera din pricina mizeriei. in afara de fetita care supravietuise. spune-mi ca orice s-ar intampla. Tabloul VI Actiunea se petrece pe terasa cladirii in care se afla si redactia ziarului "Dreptatea sociala". Cei sase membri ai pianistului locuiau intr-o singura camera. fiind descoperiti de o vecina. profesor de pian. interpretata ca frivolitate a burgheziei. iar pana la 18 iunie "mai e aproape o luna". in varsta de 5-6 ani nu murise inca sl este luata de medicul care venise impreuna cu Primul-procuror.acceptand sa asiste la intalnire si Praida. de unde se vede o cladire inalta cu reclame. Discutia este intrerupta de o veste cutremuratoare. Gelu o primeste pe Maria Sinesti cu vadita raceala si refuza sa vorbeasca intre patru ochi. pianistul Lipovici. intelegi? Niciodata n-ai sa regreti ca te-ai daruit atat de mult. suferea de tuberculoza. iar prin ferestrele larg deschise ale odaii se vad cei sase morti. Ruscanu le marturiseste ca venise ca sa afle daca el o iubise cu adevarat. Intra Kiriac si Penciulescu este surprins de venirea lui. semanand cu "Steaua mortii". O singura fetita. in cladirea de peste drum se aude muzica operetei "Vaduva vesela" si luminile reclamelor prevestesc fatidic. "macar in zilele acelea trecute". cu ochii in lacrimi o implorase: "Maria. Scena III. Pentru prima oara.

Sinesti imagineaza o situatie amuzanta si presupune. spunandu-i ca aflase intamplator ca este atacat "de o foaie oarecare". cu un ton voit nepasator lui Gelu Ruscanu. ca directorul acestui ziar este "bunul meu prieten Gelu Ruscanu". in realitate. ca sa para firesc faptul ca nu poate da mana cu nimeni. ce se voiau incurajatoare. d-ta escaladai cum puteai fereastra?". (mitomanie -tendinta bolnavicioasa de a denatura adevarul. atunci cand citeste ca tara este condusa de escroci. cum ii spunea compatimitor Maria. dupa care ii dezvaluie brusc: "Scrisoarea aceasta aduce dovada ca ati jefuit si ati asasinat pe batrana Manitti". fiind invitat mereu la masa la familia Sinesti. cu o ironie amuzata. intrucat el sustine ca nevasta-sa este "o mitomana erotica". n-a observat intr-o fraza acolo. El se adreseaza. Furibund. Acesta comentase afirmatiile unui savant francez. devenind de-a dreptul indignat si furios. mai ales pe cele care-1 insulta. avand ambele maini ocupate cu palaria si bastonul. Penciulescu in cheama urgent pe Vasiliu si-i cere explicatii privind respectivul articol. din dorinta de a deveni mai interesanta pentru a-si atata amantii. Vasiliu. incercand apoi sa-l convinga pe Kiriac sa nu renunte la "glasurile" care-i spuneau cand va izbucni revolutia ori razboiul. Gelu Ruscanu ii raspunde calm. dar nu marturiseste ca ii era adresata. termenul A«la vartejA». "brodeaza cele mai abracadabrante nazbatii". abatut. Sinesti se manifesta ca un adevarat jurist si-i explica lui Ruscanu ca femeile "detracate nascocesc cu frenezie tot ceea ce poate face placere amantului lor". considerand ca "vreun redactor zelos. ca in timp ce el pleca la club. Asta i-a adus. care contineau si sume importante de bani cu care ziarul isi acoperea salariile. mai ales ca nu obisnuia sa citeasca toate ziarele. Penciulescu devine din ce in ce mai furios si imprastie invective tuturor: "economistii tai sunt niste dobitoci. avertizandu-l ca "scrisoarea e gata sa intre in pagina". adica. ca progresul omenirii nu se mai potriveste cu atrocitatile unui razboi. de sarlatani si hoti. plini de subtilitate. mai ales. ingrijorat ca batranul nu le va mai da "plicurile" cu instructiuni pentru revolutie. pentru ca "nu asta intereseaza acum". care la un contract de bocanci pentru armata. Reactia lui Sinesti il nauceste pe Ruscanu. inflacaratul reformator. Surprins. tot fara sa se trezeasca nici cand a primit-o. "bietul baiat". pentru dreptatea absoluta. daca mai are "un petec uitat de constiinta veti intelege ca nu puteti ramane ministru al Justitiei". ii spune ca cel caruia ii este adresata scrisoarea este pregatit sa suporte toate consecintele ce ar decurge din publicarea ei. directorul ziarului. Scena II. se hotarase sa vina.). poate ca atunci cand eu intram pe usa. Penciulescu verifica un alt articol al lui Vasiliu.n. Aceasta afirmatie nu era adevarata. celebrul savant e un bou. intrebandu-se. ca toate acele articole sunt scrise si semnate de el. Kiriac pleaca jignit de afirmatiile lui Penciulescu. insa. campionul luptei impotriva coruptiei (). Sinesti cere amanunte. oameni care se imbogatesc fara sa bage de seama: "Tocmai visand treji. perioada traita la Paris. al carui nume nu-1 retinuse. care crede nu numai ca este singurul "care se impartaseste din farmecele doamnei. Rememoreaza apoi. cu cine ar fi putut sa-l tradeze. Sinesti se teme ca va ramane cu mana intinsa si nimeni nu i-o va strange. Sinesti presupune apoi. iar tu esti un idiot". Vazand. deoarece Take Ionescu. o vie de patruzeci de pogoane Fara sa incalce legea". care demonstra ca "razboiul e o forma depasita". iar Gelu Ruscanu. Gelu Ruscanu. comenteaza cu sarcasm Penciulescu. destul de incurcat si jenat ii spune ca este vorba de o scrisoare de dragoste a doamnei Maria Sinesti. dar . pe care Gelu le gasea "frumoase admirabile". a vrut sa mai animeze foaia". poate ca d-ta. ca amantul ar fi fost Gelu Ruscanu. dar raspicat. spunandu-i ca deosebirea dintre un nebun si un filozof este aceea ca "filozoful este un nebun consecvent". visator. Ipocrit. prilej cu care comentau discursurile lui. tanarul se intorcea la Maria si petrecea cu ea clipe minunate. mania de a minti -n. Marghiloman sau fratii Bratianu sunt niste visatori.semnat Gh. Intra Serban Saru-Sinesti. Gelu insista sa-si dea demisia. Sinesti se indoieste ca sotia l-a inselat. luptatorul pentru adevar. pe cand tanarul director era un student sarac. Ministrul devine sarcastic si il ataca direct si nemilos pe Gelu Ruscanu: "Dar mai stii. zeflemitor. agonisesc ei palate si mosii() Am cunoscut unul. in criza de subiecte.

Pentru a face rost de bani. care este cabina actritei Nora. iar Grigore Ruscanu o iubea cu patima. aflata in Parcul Oteteleseanu. scrisoarea tatalui sau. prin publicarea scrisorii. acum douazeci de ani actrita era frumoasa si in plina glorie. demontand cu abilitate argumentele lui Gelu Ruscanu. nimicind-o in stima semenilor ei". spunandu-i calm si sfidator ca stia despre relatia lor amoroasa. La plecare. . fiat justitia". Numai el. Sinesti ii relateaza ca aceasta este versiunea asupra carora cazusera de acord sa se faca publica. i-a scris ca se sinucide "daca nu-1 primeste cateva clipe". cu scopul de a se sinucide. Gelu Ruscanu ramane perplex afland ca tatal sau nu murise intr-un accident stupid de vanatoare. adica "Sa piara lumea. asa ca femeia nu mai voia sa-l primeasca. dar sa se faca dreptate". dar. Mai mult decat atat. intervine brusc. femeia respectiva nu are nici o vina in presupusul asasinat. avand "aceeasi nebunie a absolutului". citand principiul suprem al dreptului roman: "Pereat mundus.ca este si cel dintai si desigur si cel din urma". Actrita i-a trimis "un biletel batjocoritor" si revolverul. motivand ca o pastrase douazeci de ani pentru ca ea fusese scrisa cu cateva ceasuri inainte de sinucidere. pe care-1 admirase pentru "inspaimantatoarea inteligenta". apoi schimba brusc registrul vocii. care-i fusese mentor in profesia de avocat. adica "Salvarea cauzei obstesti este suprema lege". fiind pregatit sa suporte toate consecintele. Gelu il acuza de santaj. insa Justitia pretinde probe. cu generozitate. incoltit. la care pierduse si cei douazeci de mii de lei luati de la Societate. Amantul este credul. intreband de ce amantul care avea scrisoarea de multa vreme. Ea isi comandase niste rochii. unde va putea fi vizitat de oricine si hranit cu mancare de acasa. suprema lex". Sinesti ii citeste scrisoarea trimisa de Grigore Ruscanu. distrugandu-i casnicia si "terfelind-o. "actrita aceea vulgara si fara talent". ci se sinucisese. considerand ca romanii puneau deasupra legii si a dreptatii politicul: "Salus rei publicae. Din acuzat. Scena III. Praida ii spune ca nu mai are dreptul sa publice scrisoarea fara aprobarea Comitetului. Sinesti devine acuzator. Sinesti ii inapoiaza lui Gelu. abia acum o dadea publicitatii. Ruscanu jucase carti. Praida. care asistase tacut la duelul verbal dintre cei doi. Gelu este sfasiat de durere. fapt care-i rasturnase "tot cerul vietii". procurorul. Voind cu ardoare sa o vada. medicul legist si matusa lui stiau adevarul si anume ca se sinucisese cu pistolul pe care i-1 trimisese iubita lui. in noaptea aceea el s-a sinucis. in care il ruga sa ia din depozitul "Societatii forestiere" douazeci de mi de lei si sa-i trimita la club. pare cuprins de "o tristete neasteptata" si-i povesteste despre tatal lui. deoarece Sinesti pusese problema eliberarii lui Boruga si acest interes este mai presus decat setea de dreptate absoluta a lui Gelu Ruscanu. Sinesti ii informeaza ca daduse ordin ca detinutul Petre Boruga sa fie transportat Ia spitalul inchisorii. pentru a-i da replica lui Sinesti cu privire la dictonul latin. Afland ca amanta tatalui sau era Nora Ionescu. numai ea va avea de suferit. avand ca argument ca asteptase atatia ani ca s-o foloseasca impotriva lui. care-si insala sotul si-si necinsteste caminul. Gelu marturiseste ca el este amantul doamnei Maria Sinesti si cel caruia ii era adresata scrisoarea. Sinesti ii povesteste ca. adica aceea a accidentului "cu o pusca pe care-o cerceta in birou". ca dar de adio. Gelu o suna pe matusa lui ca sa aiba confirmarea sinuciderii tatalui. Tabloul XI Decorul reprezinta o camaruta de scanduri. dar el nu avea bani sa le plateasca. mai ales unei femei fara demnitate. Din nou Sinesti il uluieste. i se va face o nedreptate. dar Sinesti ii ofera aceeasi motivatie.

cu nostalgie. lui Gelu Ruscanu care era statutul unei actrite cu douazeci de ani in urma. care sa spuna ca dormise la ea si ca o sa treaca pe la ziar ca sa-i confirme. Gelu ii propune sa vina in seara urmatoare la el. . declarandu-i ca o doreste si ea ii raspunde evaziv. cat de galanti erau barbatii. pentru ea nu a contat nici unul cu adevarat. ca azi. ci in dadeau cadou o bijuterie sau o trasura. actualul ei sot. care nu trimiteau. Gelu venise la ea cu intentia de a afla amanunte despre relatia amoroasa a tatalui sau cu actrita Nora Ionescu. flori de ziua unei femei. ca va trebui sa anunte o prietena. "ruda asta a dumitale de care vorbim". De altfel. apoi isi da seama ca il confundase cu altul. Ea isi aminteste de Ruscanu. ea 1-a iubit totdeauna numai pe Titi. fara sa-si destainuie identitatea.Nora ii povesteste. ca era foarte distins si imbracat elegant.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful