P. 1
grila stagiar

grila stagiar

|Views: 2|Likes:

More info:

Published by: Pavel Negoita Corina on Jun 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/03/2015

pdf

text

original

Grila nr.

1
1

Examen de primire în profesie (exclusiv pentru dobândirea calităţii de avocat stagiar) 24 - 25 februarie 2010 ZIUA

Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
Calitatea de avocat inceteaza: A. prin aparitia unui caz de incompatibilitate; B. prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei;

2 Grila nr.1

C. pentru neplata totala a taxelor si contributiilor catre barou si catre sistemul propriu de asigurari sociale. Răspuns: B

2

Avocatul stagiar: A. poate dobandi calitatea de avocat asociat intr-o societate civila profesionala; B. poate avea calitatea de colaborator la una din formele de exercitare a profesiei recunoscuta de lege; C. poate pune concluzii numai la judecatorie. Răspuns: BC

3

In exercitarea profesiei, avocatul: A. este ocrotit de lege, fiind asimilat functionarului public; B. este dator sa respecte solemnitatea sedintei de judecata; C. este obligat sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Răspuns: BC

4

Pentru asigurarea secretului profesional: A. actele si lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile; B. percheziţionarea avocatului nu este posibilă în niciun caz; C. avocatul nu poate folosi informaţiile confidenţiale primite de la clientul său dar numai pe durata derularii contractului de asistenţă juridică încheiat cu acesta. Răspuns: A

5

Onorariile avocatului: A. pot fi fixe; B. pot fi orare; C. pot fi stabilite în forma unor aporturi din activitatea juridică realizată de avocat. Răspuns: AB

6

Consiliul U.N.B.R.: A. este organul reprezentativ şi deliberativ al barourilor din România; B. este organ executiv al UNBR; C. aprobă bugetul anual al UNBR şi execuţia anuală a acestuia. Răspuns: A

7

Decanul baroului: A. stabileşte cota de contribuţie a avocaţilor la bugetul baroului; B. întocmeşte proiectul de buget anual, pe care îl supune adunării generale şi administrează patrimoniul baroului; C. ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenţa adunării generale sau a consiliului baroului. Răspuns: C

Timp de lucru: 4 ore

Pagina 1 of 15

este obligatorie pentru avocat. in acelasi timp. reprezintă o simplă facultate pentru avocat. B. B. C. este obligatorie dar absentarea nejustificată nu poate fi sancţionată disciplinar. in cazul in care impotriva avocatului s-a pus in miscare actiunea penala pentru o infractiune de natura a aduce atingere prestigiului profesiei. existenţa unui interes propriu al avocatului sau persoanelor apropiate lui în cauza ce i-a fost încredinţată. dobandirea calitatii de mediator.Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat 8 În cazul cabinetelor asociate de avocaţi: A. B. presupune dreptul de a deveni titularul unei forme de exercitare a profesiei de avocat. exercitarea unei funcţii precum cea de consilier în consiliile locale sau judeţene. Răspuns: C 13 Avocatul: A. Grila nr. calitatea de administrator al unei societăţi comerciale cu răspundere limitată. B. fara alte conditii. B. se poate solicita şi în legătură cu cauzele penale. Răspuns: AB 10 Participarea la şedinţele convocate de consiliul baroului: A.1 C. Răspuns: AB 15 Onorariul de succes: A. B. cabinetele asociate nu pot angaja clienţi cu interese contrare. Răspuns: B 12 Calitatea de avocat definitiv: A. se dobandeste numai prin promovarea examenului de definitivare. activităţi de activităţi fiduciare. C. B. in mai multe forme de exercitare a acesteia. este obligat sa restituie actele ce i-au fost incredintate persoanei de la care le-a primit. C. B. avocaţii din cabinetele asociate intră în relaţie cu clienţii în numele asocierii din care fac parte. C. prin decizia decanului baroului. daca a fost ascultat ca martor. se poate solicita cu titlu complementar faţă de onorariul fixat. constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. activitatea avocatului se realizează prin: A. deoarece asocierea nu poate restrânge drepturile avocaţilor asociaţi. prestarea activităţii avocaţiale din simplă complezenţă. Răspuns: AB Timp de lucru: 4 ore Pagina 2 of 15 . isi poate exercita profesia. un cabinet asociat poate accepta o cauză chiar dacă unul dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat. Răspuns: AB 9 Potrivit dispoziţiilor legii. asistenţă şi reprezentare juridică în faţa organelor administraţiei publice. pana la pronuntarea hotararii judecatoresti definitive. nu mai poate desfasura nicio activitate profesionala in acea cauza. C. Răspuns: A 11 Exercitiul profesiei de avocat se poate suspenda: A. presupune dobandirea dreptului de a pune concluzii in fata oricarei instante. C. Răspuns: AB 14 Constituie atingere a independenţei avocatului: A. atât în ce priveşte latura penală cât şi cea civilă a acestora. C.

broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe. raportul civil se naşte între client şi societate. colocvii profesionale şi de specialitate. are ca membri toţi avocaţii in activitate. mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă în scopul dobândirii clientelei.Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat 16 Decanul baroului: A. interdicţia de a exercita profesia pe durată nedeterminată. B. C. B. este organizată şi funcţionează în scopul stabilirii şi acordării pensiilor şi ajutoarelor sociale cuvenite avocaţilor şi urmaşilor acestora cu drepturi proprii la pensie. avertismentul. inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate. C. Răspuns: AC 19 Casa de Asigurări a Avocaţilor: A. Grila nr. B. serviciile profesionale urmează să fie îndeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de avocatul coordonator fără a se cere opţiunea clientului. convoacă şi prezidează şedinţele consiliului baroului. hotărăşte asupra stării de incompatibilitate şi asupra încetării acesteia.1 Răspuns: AC 17 Sunt sancţiuni disciplinare: A. B. exercită căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplină. Răspuns: AC Timp de lucru: 4 ore Pagina 3 of 15 . excluderea din profesie. Răspuns: AB 20 În ce priveşte publicitatea formelor de exercitare a profesiei Statul profesiei de avocat prevede că: A. este permisă realizarea de invitaţii. impune ca avocaţii să nu mai facă parte şi din alte forme de asigurări sociale. în cadrul acesteia îşi pot desfăşura activitatea numai avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei. Răspuns: AC 18 În cazul societăţii civile profesionale: A. avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale C. C. este permisă acordarea de consultaţii realizate prin mijloace de comunicare în masă. C. B.

Răspuns: A 25 În cazul în care consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită împrejurării că în timpul când sau săvârşit actele de executare. C. prevede rezultatul faptei sale. prin acţiuni şi inacţiuni. numai prin acţiuni. infracţiunea continuată. C. B. nu prevede rezultatul faptei sale. fapta a fost săvârşită de către un cetăţean străin. sunt incriminate ca infracţiuni autonome. C. prin promisiuni de tăinuire a bunurilor provenite din săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. B. socotind fără temei că acesta nu se va produce. urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. la infracţiunile săvârşite cu intenţie. o tentativă proprie. dar nu-l acceptă. B. Răspuns: AC 28 Unitatea de rezoluţie infracţională cu care se săvârşesc acţiunile sau inacţiunile caracterizează: A. Răspuns: AC 22 Intenţia ca formă a vinovăţiei există când infractorul: A.1 A. la infracţiunile săvârşite cu praeterintenţie. concursul de infracţiuni. C. o tentativă relativ improprie. Răspuns: C 26 Tentativa nu este posibilă: A. Răspuns: C 24 Actele preparatorii în legislaţia penală română. Răspuns: BC 27 Contribuţia complicelui la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală se realizează: A. obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se află. C. C. prevede rezultatul faptei sale. prin determinarea autorului să comită o faptă.Drept penal 21 Legea penală română se aplică conform principiului realităţii dacă printre alte condiţii: Grila nr. infracţiunea progresivă. la infracţiunile săvârşite din culpă cu prevedere. o tentativă imperfectă. sunt incriminate doar dacă se săvârşesc din culpă. prin ajutorul dat cu intenţie autorului. când sunt periculoase şi au caracter univoc: A. deşi trebuia şi putea să-l prevadă. B. B. B. Răspuns: A 23 Elementul material al laturii obiective în conţinutul infracţiunii se poate prezenta în variante alternative: A. numai prin inacţiuni. C. C. Răspuns: B Timp de lucru: 4 ore Pagina 4 of 15 . fapta a fost săvârşită de către un cetăţean român. B. B. se realizează: A. sunt considerate contravenţii. fapta a fost săvârşită în afara teritoriului ţării.

săvârşirea unei infracţiuni cu praeterintenţie. este Răspuns: A Timp de lucru: 4 ore Pagina 5 of 15 . B. C. amnistia. B. Răspuns: AB 35 Constituie circumstanţe agravante legale: A. instanţa a aplicat corect pedeapsa. B. 34 C. săvârşirea infracţiunii din motive josnice. cauză de impunitate. săvârşirea faptei în stare de beţie accidentală completă. C. Răspuns: AB 31 Infracţiunea ce formează al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii se săvârşeşte: A. după executarea pedepsei pentru primul termen. C. constrângerea fizică. B. iar în baza art. C. înainte de începerea executării pedepsei ce formează primul termen. înlătură caracterul penal al faptei. stinge acţiunea civilă. B. instanţa trebuia sa adiţioneze pedepsele. C. înlătură răspunderea penală. înlătură caracterul penal al faptei. Răspuns: AB 36 Beţia voluntară completă: A. săvârşirea unei infracţiuni pentru care se prevede doar pedeapsa amenzii. Răspuns: A 33 Reprezintă o cauză care înlătură caracterul penal al faptei: A. Răspuns: AC 34 Împăcarea părţilor în cazurile prevăzute de lege: A.p. instanţa a greşit fiindcă era obligată să sporească pedeapsa cea mai grea. o infracţiune pentru ascunderea altei infracţiuni. C. mai multe infracţiuni printr-o singură acţiune.1 29 Există concurs real de infracţiuni când acelaşi infractor a săvârşit mai înainte de a fi condamnat definitiv: A.Drept penal Grila nr. mai multe infracţiuni prin mai multe acţiuni sau inacţiuni. Răspuns: BC 32 Pentru săvârşirea a două infracţiuni concurente instanţa de judecată a stabilit inculpatului două pedepse cu închisoarea de 1 an şi de 5 ani. B. săvârşirea infracţiunii în stare de beţie anume provocată în vederea comiterii faptei. a aplicat pedeapsa cea mai grea de 5 ani care urma să fie executată: A. poate constitui circumstanţă atenuantă sau agravantă după caz. B. B. C. în stare de evadare din executarea pedepsei ce formează primul termen. starea de necesitate. C. Răspuns: BC 30 doilea termen al recidivei constă în: Al A. săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie indirectă.

se reduce la minimul special. Răspuns: B 41 X foloseşte împotriva victimei un spray paralizant.). B. dizolvarea persoanei juridice. C. dar la data comiterii faptei desfacerea căsătoriei nu fusese pronunţată printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. B. Răspuns: B 39 Este măsură educativă: A. C. 174 C. Răspuns: AB Timp de lucru: 4 ore Pagina 6 of 15 . omor calificat din interes material (art. B. C.pen. 178 C. în sensul că unchiul ucis este soţul mătuşii inculpatului (sora tatălui inculpatului). fie judiciare. c. B C. Răspuns: BC 40 Interzicerea de a se afla în anumite localităţi este: A. C. se reduce spre minimul special.). Încadrarea juridică în acest caz va fi: A.pen.1 Răspuns: AC 38 prezenţa circumstanţelor atenuante. amendă. Grila nr. ucidere din culpă (art. în cazul în care rudenia este stabilită prin alianţă. pedeapsa principală: În A. liberarea condiţionată. o pedeapsă accesorie.). fie legale. 175 lit. o pedeapsă complementară. B. Răspuns: B 43 Se poate reţine infracţiunea de omor calificat comis asupra soţului sau unei rude apropiate (art. mustrarea. Fapta lui X reprezintă: A. omor simplu (art. se reduce sub minimul special. C. coautorat la omor.Drept penal 37 Pedeapsa complementară pentru persoana juridică poate consta în: A. libertatea supravegheată. în cazul faptei comise între verii primari (ai căror părinţi sunt fraţi). C. complicitate la omor. B. în cazul în care soţii erau în proces de divorţ. C. sperând să intre în posesia averii acesteia.pen. B. închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice.pen. instigare la omor. Răspuns: B 42 Făptuitorul urmăreşte să ucidă victima. dar după ce a ucis-o constată că toate bunurile din averea victimei sunt ipotecate sau gajate. B. după care Y îi aplică victimei mai multe lovituri cu un corp dur în zona capului cauzându-i leziuni ce au dus la deces. 175 lit.): A. o măsură de siguranţă. C.

rezultatul mai grav. iar aceasta decedează. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de: A. 189 alin. elementul material se poate realiza prin refuzul de a părăsi o încăpere. C. 183 C. ).pen. C.). aplicând victimei un pumn în zona feţei. B. respectiv decesul victimei s-a produs din culpă.Drept penal 44 Uciderea din culpă (art.pen. 180 C.): A. C. constituie: A.).pen. B. 178 C. elementul material se poate realiza prin pătrunderea fără drept într-o cameră dintr-un apartament locuit de mai multe persoane.pen. 189 alin. 180 C.). 174 C. 183 C. inculpatul exercită în mod direct violenţe asupra victimei. C. C. cu urmarea extracţiilor fragmentelor dentare pe care era fixată lucrarea. Grila nr. După trei ore de lipsire de libertate. B.). vătămare ce a necesitat 18-20 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Răspuns: AC Timp de lucru: 4 ore Pagina 7 of 15 . 182 alin.pen. 2. B. 189 C. Răspuns: C 48 În speţă.pen. omor (art. când fapta a fost comisă de două sau mai multe persoane împreună. inculpatul lipseşte în mod ilegal de libertate victima timp de mai multe ore. în cele din urmă. În acest caz. C. 178 C.). infracţiunea de vătămare corporală gravă (art.pen. 6 C.pen.).pen).) şi infracţiunea de ucidere din culpă (art.1 Răspuns: B 45 Fapta prin care se cauzează victimei. prin închiderea acesteia într-o cameră. 306 C.pen. cu intenţie. B. infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal care a avut ca urmare moartea victimei (art.).pen.) şi infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. infracţiunea de lovire sau alte violenţe (art. Răspuns: B 46 Printr-un recurs în interesul legii. 178 C. ci de o altă persoană care locuieşte în încăperea respectivă. decesul victimei. în varianta sluţirii.). Răspuns: A 49 La infracţiunea de violare de domiciliu (art. Răspuns: AB 47 Fapta inculpatului care.pen. chiar dacă cererea de a părăsi locuinţa nu este făcută de proprietar.).pen. lovirea victimei cu capul de dunga unei servante din lemn şi. un concurs între infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal (art. un concurs între infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal (art.) poate fi reţinută în concurs ideal cu: A.pen. 184 C. corecta încadrare juridică va fi: A. B. C.). infracţiunea de lovire sau alte violenţe (art.2 C. Se constată că deşi violenţele au fost comise cu intenţie. 174 C. 189 alin. infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal (art. instanţa supremă a decis că infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului (art. când fapta a fost comisă asupra unei rude apropiate. loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. infracţiunea de vătămare corporală din culpă (art.pen.pen.) se reţine în variantă agravată: A. 192 C. a determinat astfel căderea. ruperea unei lucrări dentare.2 C.pen. obiectul juridic este reprezentat de relaţiile privind patrimoniul unei persoane. când prin fapta comisă s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane. infracţiunea de omor (art. ucidere din culpă (art.

infracţiunea de viol în varianta tip (art. b¹ (victima este membru al familiei). doar infracţiunea de viol în varianta agravată prevăzută de art. Răspuns: AB 56 Fapta de a pătrunde.): A. un concurs real între infracţiunea de violare de domiciliu (art. printr-un act sexual anal. un raport sexual. C. furtul urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea bunului furat.pen. 197 C. de a întreţine cu aceasta prin constrângere. c. C. luarea unui bun mobil din posesia altuia prin ameninţarea cu o armă. în orice mod. Răspuns: B 52 Infracţiunea de furt (art. 197 alin. 2 lit. C. complicitate la furt. Grila nr.pen. 203 C. printr-un act cu caracter obscen. C. furtul săvârşit prin întrebuinţare de violenţe.pen. b¹ (victima este membru al familiei).) şi infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. aflat în vizită la sora sa. B. sustragerea unui bun de la o persoană aflată în imposibilitate de a se apăra.pen. 192 C. B. (tâlhăria comisă într-o locuinţă sau în dependinţe ale acesteia). C. C.) poate avea ca obiect material: A. (tâlhăria comisă într-o locuinţă sau în dependinţe ale acesteia).1 Răspuns: BC 51 Fapta inculpatului. B. orice energie care are o valoare economică. ( tâlhăria comisă într-o locuinţă sau în dependinţe ale acesteia). 211 alin 2¹ lit. 211 alin 2¹ lit. în concurs cu infracţiunea de incest (art.) şi infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art.pen. B. 211 C. printr-un raport sexual. cu excepţia circumstanţei incriminate în art. reprezintă: A. 197 alin. 203 C. fapta de violare de domiciliu fiind absorbită în varianta agravată a tâlhăriei. 2 lit. c. 1 C. 211 alin 2¹ lit. 203 C. urmată de săvârşirea unei tâlhării reprezintă: A. în concurs cu infracţiunea de incest (art. tăinuire. C. Răspuns: A Timp de lucru: 4 ore Pagina 8 of 15 .).pen). într-o curte sau într-un loc împrejmuit ce ţine de domiciliul persoanei. lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae). Răspuns: AB 53 Fapta de a avea o înţelegere prealabilă cu autorul unui furt de a i depozita bunurile sustrase poate constitui infracţiunea de: A. bunuri imobile prin destinaţie. B.pen. favorizarea infractorului. Răspuns: B 54 Nu reprezintă infracţiunea de furt calificat: A.pen. furtul săvârşit asupra victimei aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra.pen. B.) se poate realiza: A. sustragerea unor bunuri în timpul unei calamităţi. Răspuns: A 55 Poate reprezenta o infracţiune de tâlhărie (art. un concurs real între infracţiunea de violare de domiciliu (art. B. o infracţiune de tâlhărie prevăzută de art. 211 C. 192 C.pen. C..Drept penal 50 Elementul material al infracţiunii de viol (art. C. 197 alin. C. infracţiunea de viol în varianta agravată prevăzută de art.pen. care locuia împreună cu soţul ei într-o altă localitate. 208 C.pen). c.pen). care absoarbe infracţiunea de incest (art.

215 C. C.). 213 C. B. o sumă de bani care îi fusese dată cu titlu de împrumut. pe numele proprietarului.C.E.) în cazul în care făptuitorul îşi însuşeşte: A. privind libertatea persoanei.): A. Răspuns: AB 59 Elementul material al infracţiunii de delapidare (art. privind patrimoniul. traficarea bunurilor gestionate sau administrate.pen. Răspuns: A Timp de lucru: 4 ore Pagina 9 of 15 . o sumă de bani care îi fusese înmânată pentru a procura plătitorului anumite servicii (o excursie. Răspuns: B 58 La infracţiunea de înşelăciune (art.Drept penal Grila nr.pen. obiectul material poate fi un bun mobil. privind înfăptuirea justiţiei. distrugerea bunurilor gestionate sau administrate. o sumă de bani pe care avea obligaţia să o depună la C. Răspuns: AC 60 Obiectul juridic principal al infracţiunii de tăinuire (art. C. B. obiectul material poate fi un bun imobil. 221 C. 215¹) poate consta în: A.pen. însuşirea bunurilor gestionate sau administrate. urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru patrimoniul unei persoane.1 57 Nu poate exista infracţiunea de abuz de încredere (art. C. B.) este reprezentat de relaţiile sociale: A. C. un bilet la spectacol etc. B.

C. C. încadrarea juridică a acesteia şi să-i asigure posibilitatea pregătirii şi exercitării apărării. fapta nu este prevăzută de legea penală. după caz. B. Răspuns: AC 65 Învinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal: A. B. numai până la citirea actului de sesizare la prima instantă. fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii. după caz. chiar dacă se constată din orice fel de probe că paguba şi daunele morale nu au fost integral reparate. de îndată şi mai înainte de a-l audia. să asigure părţilor deplina exercitare a drepturilor procesuale în condiţiile prevăzute de lege şi să administreze probele necesare în apărare. diferenţa nu poate fi cerută pe calea unei acţiuni la instanţa civilă. radierea persoanei juridice atunci când are calitatea de făptuitor. B. dispune încetarea urmăririi penale. până la terminarea dezbaterilor la prima instantă. chiar dacă se constată din probe noi că paguba şi daunele morale nu au fost integral reparate. sesizează organul competent în următoarele cazuri: A. în cazul intervenţiei prescripţiei. în cazul intervenirii împăcării părţilor. în caz de retragere a plângerii prealabile. altele decât cele prevăzute de legea penală. Răspuns: A 67 În cazurile în care acţiunea civilă a fost exercitată din oficiu: A. prescripţia ori decesul făptuitorului sau. C. să asigure părţilor deplina exercitare a drepturilor procesuale în condiţiile prevăzute de lege şi să permită acestora să administreze probele necesare în apărare. B. diferenţa nu poate fi cerută pe calea unei acţiuni la instanţa civilă. dacă apreciază că fapta ar putea atrage măsuri ori sancţiuni. dacă se constată din probe noi că paguba si daunele morale nu au fost integral reparate.Drept procesual penal 61 Organele judiciare sunt obligate: Grila nr.1 A. Răspuns: AC 62 Acţiunea penală se pune în mişcare: A. fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. de instanţa de judecată sau de procuror. să-l încunoştinţeze. B. până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă. diferenţa poate fi cerută pe calea unei acţiuni la instanţa civilă. la propunerea organului de cercetare penală sau din oficiu. C. numai de instanţa de judecată. când există învinuit sau inculpat în cauză şi există următoarele cazuri: A. C. B. s-a dispus înlocuirea răspunderii penale. pe învinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat. C. Răspuns: A 63 În cursul urmăririi penale procurorul. Răspuns: AC 66 Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal: A. a intervenit amnistia. Răspuns: A 64 Procurorul care dispune clasarea sau scoaterea de sub urmărire. C. B. de instanţa de judecată sau de procuror sau organ de cercetare penală. Răspuns: A Timp de lucru: 4 ore Pagina 10 of 15 .

dacă competenţa în raport cu diferiţii făptuitori ori diferitele fapte aparţine. actele îndeplinite ori măsurile dispuse de instanţa desesizată se menţin. C. instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul. instanţa căreia i s-a trimis cauza poate folosi actele îndeplinite şi poate menţine măsurile dispuse de instanţa desesizată. de instanţa civilă echivalentă în grad cu instanţa militară. punerea în mişcare a acţiunii penale. ridicarea unor obiecte. când cel vătămat este o persoană cu capacitate de exerciţiu restrânsă. audierea unor martori. instanţa căreia i s-a trimis cauza nu poate folosi actele îndeplinite şi nu poate menţine măsurile dispuse de instanţa desesizată. când cel vătămat este o unitate din cele prevăzute în disp.1 Răspuns: AB 69 Este indivizibilitate: A. B. reunirea cauzelor se hotărăşte : A. Răspuns: AB 71 În caz de indivizibilitate sau conexitate. B. competenţa de a judeca toate cauzele reunite revine instanţei superioare în grad. Grila nr. Răspuns: AB 70 În caz de indivizibilitate sau conexitate: A. C. C. de instanţa militară. dintre care una aflată pe rolul unei instanţe civile iar cealaltă pe rolul unei instanţe militare. care trimite dosarul instanţei civile căreia îi revine competenţa. Răspuns: A 74 Sunt acte procedurale: A. B. B. C. între două cauze. în acelaşi timp şi în acelaşi loc. care trimite dosarul instanţei civile căreia îi revine competenţa. art. Răspuns: AC Timp de lucru: 4 ore Pagina 11 of 15 . în cazul când: A. C. dacă competenţa după natura faptelor sau după calitatea persoanelor aparţine unor instanţe de grad diferit. B. B. potrivit legii.Drept procesual penal 68 Acţiunea civilă se porneşte şi se exercită şi din oficiu: A. daca instanţa militară este superioară în grad. de una sau de mai multe persoane împreună. competenţa de a judeca toate faptele şi pe toţi făptuitorii revine instanţei mai întâi sesizate. când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite prin acelaşi act. când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe persoane. competenţa de a judeca toate cauzele reunite revine instanţei ierarhic superioară şi comună. când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu. fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului. mai multor instanţe de grad egal. de instanţa civilă superioară în grad instanţei militare. după săvârşirea infracţiunii. nu mai are acea calitate. C. dacă competenţa după natura faptelor sau după calitatea persoanelor aparţine unor instanţe de grad diferit. C. 145 C. fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale persoanei vătămate. Răspuns: A 72 Când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului. s-a dat o hotărâre în primă instanţă. Răspuns: AC 73 Dacă declinarea a fost determinată de competenţa materială sau după calitatea persoanei: A.Pen. B. când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin acte diferite.

C.1 Răspuns: AB 76 În cazul în care. C. B. la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele judiciare. prin care s-a constatat încetarea de drept a arestării preventive: A. Răspuns: A 79 Cauţiunea garantează: A. este suspensiv de executare. administraţia locului de deţinere dispune la cerere sau din oficiu sesizarea instanţei de judecată în vederea înlocuirii măsurii arestării preventive. când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii. în măsura în care este obligată solidar cu inculpatul la repararea pagubei. este obligată în mod solidar cu acesta şi la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Răspuns: A 80 În caz de condamnare. nu poate fi obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. C. respectarea dispoziţiilor civile din hotărâre privind repararea pagubei. B. administraţia locului de deţinere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în reţeaua medicală a Ministerului Sănătăţii Publice. C. doar de grefier. chiar dacă este obligată solidar cu inculpatul la repararea pagubei. în caz de scoatere de sub urmărire. de completul de judecata si de grefier. când nu mai există vreun temei care să justifice menţinerea măsurii preventive. B. chiar dacă nu este obligată solidar cu inculpatul la repararea pagubei. poate fi obligată solidar cu inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Grila nr. respectarea de către învinuit sau inculpat a obligaţiilor care îi revin în timpul liberării provizorii. B. când măsura preventivă a fost luată cu încălcarea prevederilor legale. C. se constată ca cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua medicală a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor: A. C. B. încheierea de şedinţă se semneaza: A. Răspuns: A Timp de lucru: 4 ore Pagina 12 of 15 . când nu mai există vreun temei care să justifice menţinerea acestora. Răspuns: A 77 Măsurile preventive încetează de drept: A. cu excepţia cazurilor anume prevăzute de lege. B. administraţia locului de deţinere dispune la cerere sau din oficiu sesizarea instanţei de judecată în vederea revocării măsurii arestării preventive. Răspuns: A 81 În apel.Drept procesual penal 75 Măsura preventivă luată se revocă din oficiu sau la cerere: A. Răspuns: AB 78 Recursul declarat împotriva încheierii dată în primă instanţă şi în apel. C. pe baza actelor medicale. de încetare a urmăririi penale sau de încetare a procesului penal ori de achitare. partea responsabilă civilmente: A. este suspensiv de executare. B. respectarea de către învinuit sau inculpat a obligaţiilor care îi revin în timpul liberării provizorii precum şi a dispoziţiilor civile din hotărâre privind repararea pagubei. nu este suspensiv de executare. de presedintele completului de judecata si de grefier.

gradul militar al membrilor completului de judecata. în cazul când a fost achitat în temeiul art. 10 alin. achitarea. inculpat. întotdeauna când inculpatul solicită acest lucru. 1 lit. se pronunţă: A. în caz de condamnare. C. B. inculpatului deţinut care a lipsit de la pronunţarea hotarârii. cât si la pronunţare. inculpatului minor care a lipsit de la pronunţarea hotarârii. inculpat. a fost totuşi obligat la repararea pagubei. C. nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe sa curgă termenul. C. C. cu privire la restituirea lucrului. cu arătarea termenului în care poate fi exercitat si menţionarea datei când hotarârea a fost pronunţată. nu se socoteşte ora sau ziua de la care începe sa curgă termenul. inculpat. indicându-se. necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale. soluţia dată de instanţă cu privire la infracţiune. însă ora sau ziua în care acesta se împlineşte intră în durata acestuia. în cazul când a fost achitat în temeiul art. achitarea. autorizarea sau sesizarea organului competent ori altă condiţie prevăzuta de lege. Răspuns: A 83 În caz de achitare cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de: A. după caz. B. C. pentru că instanţa a constatat existenta unei cauze care înlatură caracterul penal al faptei. 1 lit. 10 alin. Răspuns: BC 88 Dupa redactarea hotarârii prin care instanţa soluţionează cauza penală. Răspuns: AB 85 Instanţa penală nu soluţionează acţiunea civilă când pronunţă: A. c). ora sau ziua de la care începe şi cea la care se sfârşeşte termenul intră în durata acestuia. B. când există contraziceri între declaraţiile făcute de inculpat în instanţă si cele date anterior. pentru că lipseste plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Răspuns: AB 87 Dispozitivul hotarârii prin care instanţa militară soluţionează cauza penală trebuie să cuprindă totdeauna: A. recursului. cu privire la desfiinţarea totală sau partială a unui înscris si restabilirea situaţiei anterioare savârşirii infractiunii. B. Răspuns: AB 84 Preşedintele poate da citire. B. părţilor care au lipsit atât la judecată. C. B. cauza pe care se întemeiază. al procurorului precum şi al inculpatului. Răspuns: AC 86 Instanta penală. pentru că fapta nu este prevazută de legea penală. când inculpatul nu-şi mai aminteşte anumite fapte sau împrejurări. denumirea acesteia si textul de lege în care se încadrează. li se comunica copii de pe aceasta: A.Drept procesual penal 82 La calcularea termenelor procedurale pe ore sau pe zile: Grila nr. declaraţiilor anterioare ale inculpatului: A. menţiunea că hotarârea este supusa apelului sau. chiar dacă nu exista constituire de parte civilă şi nu se exercită acţiunea civilă din oficiu. asupra reparării daunelor morale. încetarea procesului penal. în întregime sau în parte. nici ora sau ziua în care acesta se împlineşte. B. b1). C.1 A. deşi achitat. iar în caz de achitare sau de încetare a procesului penal. Răspuns: AB Timp de lucru: 4 ore Pagina 13 of 15 . în cazul când.

partii vatamate. Răspuns: AB Timp de lucru: 4 ore Pagina 14 of 15 . anume desemnati. fapta imputata nu a fost savârsita de inculpat. prin ordonanţă.Drept procesual penal Grila nr. partii civile si inculpatului. Răspuns: A 90 În dezbateri. dacă legea prevede această cale de atac. în cel mult 3 zile. a dispune scoaterea de sub urmărire penală. procurorului. se dă cuvântul în urmatoarea ordine: A. pronunţarea hotărârii. organul de urmărire penală înaintează procurorului actele încheiate cu propunerea: A. precum si pentru infracţiunile de serviciu sau în legătura cu serviciul. prin ordonanţă. B. căpitanii porturilor. prevăzute în Codul penal. inculpatului şi procurorului. în privinţa cărora procurorul nu a folosit calea apelului. B. partii responsabile civilmente. C. partii vatamate. la Răspuns: A 95 Nu pot fi atacate cu recurs de procuror sentinţele: A. partii responsabile civilmente si inculpatului. prin rezoluţie. în cel mult 3 zile. C. în cel mult 5 zile. faptei îi lipseste vreunul dintre elementele constitutive ale infractiunii. B. ofiţerii poliţiei de frontieră. în privinţa cărora apelul procurorului a fost retras. B. de Răspuns: B 92 Asupra propuneri organului de cercetare penală pentru extinderea cercetarilor penale sau schimbarea încadrarii juridice procurorul va decide: A. în privinţa cărora procurorul a renunţat la apel. a se înceta urmărirea penală. a nu se începe urmărirea penală. C. Răspuns: BC 94 Când instanta pronunţă achitarea inculpatului. masurile asiguratorii înceteaza de drept: A. potrivit legii civile când achitarea s-a pronuntat pentru ca: A. la ramânerea definitiva a hotarârii. Răspuns: A 91 Dacă din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate după sesizare faţă de un anume făptuitor rezultă că fapta nu există. Răspuns: A 93 Instanta poate obliga la repararea pagubei materiale si a daunelor morale. dacă legea prevede această cale de atac. daca persoana vatamata nu introduce actiune în fata instantei civile în termen de 30 de zile de la ramânerea definitiva a hotarârii. partii vatamate. săvârşite de personalul navigant al marinei civile. procurorului.1 89 Pentru infracţiunile contra siguranţei navigaţiei pe apă şi contra disciplinei si ordinii la bord. partii civile. de B. C. dacă fapta a pus sau ar fi putut pune în pericol siguranţa navei sau a navigaţiei cercetarea poate fi efectuată de: A. pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală. de C. B. dacă legea prevede această cale de atac. ofiţeri anume desemnaţi de comandanţii unitaţilor militare. C. instanta a constatat existenta unei cauze care înlatura caracterul penal al faptei. partii civile. partii responsabile civilmente. C. B.

Răspuns: AB 100 Contestaţia în anulare pentru motivul că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 35. dacă prin acesta s-a dispus asupra fondului cauzei. Răspuns: AB Timp de lucru: 4 ore Pagina 15 of 15 . sentintele privind infractiunile pentru care punerea în miscare a actiunii penale se face la plângerea prealabila a persoanei vatamate. 10 alin. f)-i1). chiar dacă prin acestea nu s-a dispus asupra fondului cauzei. se dovedeşte prin: A. competenţa de a judeca cererea de revizuire: A. B. cu privire la care existau probe în dosar. de către persoana împotriva careia se face executarea. sentinţele pronunţate de tribunale ca instanţe de fond. hotarâre judecatoreasca. instanţa nu poate admite plângerea şi reţine cauza spre judecare. în termen de 30 de zile de la data pronunţării hotarârii a carei anulare se cere. poate fi introdusă: A. B. Răspuns: AC 97 În cazul plângerii în faţa judecătorului prevăzută în dispoziţiile articolului 2781 îndreptată împotriva rezoluţiei prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale: A. în materia infractiunilor la regimul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala. dacă prin acesta s-a dispus asupra fondului cauzei. revine instanţei care a pronunţat ultima hotărâre. revine instanţei care a judecat cauza în primă instanţă.Drept procesual penal 96 Nu pot fi atacate cu apel: Grila nr. Răspuns: A 99 Împrejurarea că un înscris care a servit ca temei al hotarârii a carei revizuire se cere a fost declarat fals. C. cel mai târziu în 10 zile de la începerea executarii. 1 lit. în vederea începerii urmaririi penale. de către celelalte parţi. instanţa poate admite plângerea si trimite cauza procurorului. C. ordonanţa procurorului. de catre celelalte parţi. C. B. instanţa poate admite plângerea şi reţine cauza spre judecare. hotarâre judecatorească sau prin ordonanţa procurorului. C. B. sanctionate de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani. B. C. Răspuns: BC 98 Când temeiul cererii de revizuire constă în existenţa unor hotarâri ce nu se pot concilia. se determină potrivit dispoziţiilor art.1 A. sentintele pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile contra ordinii si disciplinei militare. în termen de 10 de zile de la data pronunţării hotarârii a carei anulare se cere.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->