Creșterea macroeconomică Ce se înţelege prin mişcarea economică?

mişcarea economică reprezintă modul de existenţă şi de manifestare-funcţionare, schimbare, transformare, evoluţie a economiei privită în ansamblul său şi a tuturor elementelor sale constitutive, în timp şi spaţiu

Sursa mişcării economice o constituie interacţiunea dintre fenomenele, relaţiile şi procesele vieţii economice. = trebuinţele, interesele, dorinţele şi scopurile agenţilor economici

. a mărimii veniturilor şi a proporţiilor consumului.Conceptul de «creştere» a fost împrumutat de ştiinţa economică din alte ramuri ale cunoaşterii. El a fost elaborat la început în ştiinţa biologiei. Jean Fourastie consideră că termenul de «creştere» a fost introdus în ştiinţa economică pentru a evoca o evoluţie analoagă cu cea a fiinţelor vii. Unii economisti folosesc noţiunea «creştere» în calitate de termen tehnic care exprimă augmentarea volumului producţiei.

mai puternică şi mai durabilă decât starea prezentă. Creşterea se opune noţiunilor de descreştere. ceva favorabil omului deoarece duce la o stare ulterioară mai bună. de scădere care în sens biologic nu sunt posibile. ascendentă a economiei naţionale. chiar şi regrese economice temporare .În accepţiunea sa economică creşterea desemnează. dar care nu exclude oscilaţii conjuncturale. Autorii manualului de Economie politică de la Academia de Studii Economice înţeleg prin creşterea economică o evoluţie pozitivă.

Acest concept este echivalent din punct de vedere economic cu conceptele: "descreştere economică". în urma căreia apare un spor al producției "creştere economică zero" = situaţia în care rezultatele economice absolute şi populaţia totală sporesc în acelaşi ritm. nivelul rezultatelor pe locuitor rămânând constant "creştere economică negativă" = rezultatele macroeconomice pe locuitor înregistrează o scădere.Creșterea economică = modificarea cantitativă a factorilor direcți (primari) ai producției. "declin economic" sau "scădere economică" .

Alfred Marshall) Denise Flouzat identifică următorii factori ai creşterii economice: 1. Factorul muncă 2.munca.Factorii creşterii economice . . Productivitatea .natura .capitalul Alături de cei trei factori fundamentali ai producţiei a fost adăugat factorul organizare şi apoi factorul conducere (Şcoala economică de la Cambridge. Factorul capital 3.

1.1. Calitatea factorului muncă privită sub următoarele aspecte: 1. Mişcarea naturală a populaţiei şi evoluţia populaţiei active. Indicele progresului tehnic. 2. 2. Consecinţele migrării profesionale asupra calităţii populaţiei.1. Volumul factorului muncă 1.1. Durata muncii.2.1. 1.2.2. 1.1.3. 1.2.2. Mărimea capitalului privită din următoarele puncte de vedere: 2. Efectele nivelului educaţiei asupra calităţii populaţiei. Stocul de capital şi creşterea economică.2. 2. Efectele modificării structurii pe vârste asupra calităţii populaţiei. Calitatea factorului capital privită sub următoarele aspecte: 2. Factorul capital 2. 1.1.1.2. .2. Efectul întineririi şi înnoirii capitalului.Factorul muncă 1.2.1.1.2.1. 2.2. Investiţia şi creşterea economică.

de structuri noneconomice a) Factorii juridici şi sociali. b) Factorii politici.în afară de factorii economici. intensitatea exploatării lor sub forma inovaţiilor economice. dintre descoperire şi aplicare. reducerea considerabilă a perioadei dintre invenţie şi inovaţie. creşterea este influenţată si de factori extraeconomici. creşterea se poate explica și prin: viteza dezvoltării masei de cunoştinţe (invenţii). c) Factorii culturali Creşterea economică. Ele s-au aflat la baza creşterii economice în anii 1945-1973. . depinde şi de acumularea cunoştinţelor ştiinţifice.

întreprinderi şi utilaje.2. structura pe vârste şi sexe a populaţiei. Corectarea calculării capitalului fix . Economisirile generate de proporţiile activităţii economice •6.industria. •1. activele interacţionale.1.4. •3. •2. Munca determinată prin: •1. Pământul. numărul de ore lucrate.•Tabloul factorilor creşterii economice luaţi în considerare de către Denison. ocupaţia.2. ocuparea. Capitalul •2.3.4.1.fondul locativ construit. casele de locuit . Producţia obţinută pe unitatea de cheltuială •5. •2. Schimbări întâmplătoare ale pieţei •7. cuprinde: •1. rezervele de materiale şi mărfuri. clădirile cu destinaţie de edificii pentru instituţii. Modificări aleatorii în volumul producţiei agricole •8. •1. •4. învăţământul . 1.3. •2. •2.

b) Creșterea intensivă. economico-matematice ale evoluţiei vieţii economicosociale. reuşim să evidenţiem anumite tipuri de creştere economică a) Creşterea extensiva. Modele economico-matematice cognitive. conjugată şi interdependentă a factorilor creşterii economice.Tipologia creşterii economice Ţinând cont de acţiunea concomitentă. Modele economico-matematice aplicative. pragmatice . b. Modelarea creşterii economice: modelarea creşterii economice = elaborarea de modele economico-statistice. în funcţie de scopurile urmărite se disting două categorii de modele: a.

structura si funcţionalitatea sistemului sau subsistemului economic real.să fie calculabile . adică să reflecte veridic esenţa. adică să facă apel la indicatori uzuali în practica statistică şi în prognozare .Modelele cognitive sunt instrumente de cercetare şi cunoaştere ştiinţifică a creşterii şi dezvoltării macroeconomice. cu ajutorul cărora se surprind şi se pun în lumină interdependenţele cauzale şi funcţionale dintre factorii creşterii economice ca si dintre aceştia şi rezultatele combinării acestor factori în cadrul procesului macroeconomic Modelele pragmatice sunt instrumente fundamentate ştiinţific în diferite grade. să fie operaţionale. conţinutul. în concordanţă cu tendinţele obiective ce se manifestă. de orientare şi dirijare a proceselor creşterii şi dezvoltării macroeconomice. cu principiile şi legile care guvernează mişcarea economică Modelele trebuie să întrunească următoarele condiţii sau cerinţe: să fie izomorfe cu sistemul real pe care îl reprezintă şi îl exprimă.

Fluctuații macroeconomice Caracterul ciclic al activităţii economice o perioadă continuă a unui număr determinat de unităţi de timp. Ciclul creşterii economice . în decursul cărora anumite fenomene se reproduc în aceeaşi ordine. În cadrul ştiinţelor economice. Ciclul de producţie care cuprinde perioada de timp de la intrarea materiei prime sau în procesul de producţie până la obţinerea produsului final 2. Ciclul de afaceri 4. ciclul se referă la: 1. de obicei anul calendaristic. Ciclul economic 3.

Substantivul «cicluri» exclude din această noţiune fluctuaţiile care nu se repetă cu o anumită regularitate Alvin Harvey Hansen: „ciclul economic constă. din fluctuaţiile: 1) ocupării mâinii de lucru.Mitchell : „Ciclurile economice reprezintă unul din genurile fluctuaţiilor economice ale unei societăţi organizate. 3) ale preţurilor 4) ale valorii băneşti a produsului naţional” . 2) ale producţiei totale. Adjectivul «economice» se ia aici în sensul fluctuaţiilor care au loc numai în acele domenii ale activităţii economice (business) care se conduc şi se desfăşoară pe baza calculului comercial.

prin intermediul cărora el se adaptează la un asemenea gen de impulsuri” Trăsăturile ciclurilor economice: 1. un agregat de fluctuaţii economice care se succed în aceeaşi ordine.Un ciclu nu presupune o singură fluctuaţie 3.repetarea cu o anumită regularitate a succesiunii de fluctuaţii 4.Jan Timbergen: “mecanism al interacţiunii dintre impulsurile dezordonate şi sistemul economic care posedă capacitatea să efectueze mişcări ciclice.Ciclul surprinde fluctuaţia complexă a activităţii economice 2. se repetă cu o anumită regularitate şi dau conţinut mecanismului interacţiunii dintre impulsurile aparent dezordonate ale activităţii economice şi sistemul economic .Ciclul reprezintă un sistem de fluctuaţii continue ale evoluţiei economice Ciclul economic = un ansamblu.

Fazele ciclului economic Există mai multe opinii: 1. avânt şi mai nou expansiune •faza descendentă. numită cel mai adesea. Mitchell consideră că: •pentru nevoile cercetării sunt suficiente 2 faze: criza şi recesiunea. W. numită şi depresiune şi. avânt. ascendentă numită prosperitate. •termenul de criză nu este suficient de clar deoarece el este înţeles în cel puţin 2 sensuri. •repriza (reluarea) care reprezintă punctul minim Chiar dacă susţine teoria ciclului economic cu 4 faze. Ciclurile cu 2 faze: una descrescătoare. expansiune 2. criză şi lichidare (depresiune) 3. Ciclurile cu 4 faze: •faza ascendentă. •faza de criză care reprezintă punctul culminant. Ciclurile cu 3 faze: prosperitate. înflorire. depresiune şi alta crescătoare. contracţie. . mai nou. în care identificăm o mişcare economică descendentă. maxim.

Mentor Bouniatin defineşte criza drept „dezordinea organică a vieţii economice care atrage după sine pentru mulţi întreprinzători pierderea situaţiei şi a veniturilor iar uneori şi revenirea completă” Tipologia ciclurilor economice 1.Ciclurile decenale sau ciclurile Juglar 5. Pe de altă parte.Ciclurile cu o durată medie de 40-60 de ani 2. de schimbare bruscă prin care prosperitatea trece în depresiune”.Ciclurile Kuznets 3.Ciclurile cu o durată medie de 40 de luni.Aftalion înţelege prin criză „punctul de ruptură.Ciclurile sezoniere .Ciclurile Wheeler 4. de cotitură bruscă. (Ciclurile Kitchin) 6.

spre insuficienţa cererii de bunuri de satisfacţie Noile teorii şi explicaţii ale evoluţiei ciclice a economiei: •teoria marxistă a ciclului şi a crizelor •teoria ciclului reinvestiţional .Originea evoluţiei ciclice •tendinţa capitalismului spre supraproducţia de mărfuri. •tendinţa capitalismului spre creşterea excesivă a sectorului producător de bunuri de producţie (bunuri de investiţii sau de capital) în comparaţie cu sectorul producător de bunuri de consum. •tendinţa capitalismului spre o insuficienţă a debuşeelor pentru producţie.

•teoria potrivit căreia evoluţia ciclică îşi are originea în evoluţia creditului •teoriile subconsumului •teoriile supraacumulării capitalului •teoria Keynesistă a mişcării ciclice a economiei •explicaţia caracterului ciclic prin implicarea (intervenţia) statului în economie Politici anticiclice politica anticriză cuprinde în structura sa politica cheltuielilor publice. politica monetară şi de credit şi politica fiscală .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful