FOCUS GRUPUL Focus grupul este un interviu de grup, focalizat pe o anumită temă, strict delimitată, care este condus

de un moderator şi face parte din categoria tehnicilor calitative de culegere a datelor pentru analiza percepţiilor, motivaţiilor, sentimentelor, nevoilor, opiniilor oamenilor. Această tehnică este o “discuţie de grup planificată organizată pentru obţinerea percepţiilor legate de o arie de interes strict delimitată, desfăşurată întrun mediu permisiv; discuţia este relaxată şi adesea plăcută pentru participanţii care îşi împărtăşesc ideile şi percepţiile; membrii grupului se influenţează reciproc, răspunzând ideilor şi comentariilor” (Kreuger, apud. Marlow, 1993: 55-56). Metoda îşi are originile în anii ’30, fiind folosită de Lazarsfeld şi Merton în cercetări efectuate în timpul celui de-al doilea război mondial. Unii autori (Morgan, apud. Cojocaru D., 2003: 88) definesc focus grupul ca “o tehnică de cercetare în care suportul pentru culegerea datelor este interacţiunea de grup pe o temă determinată de către cercetător”, în care sunt avute în vedere câteva chestiuni esenţiale: scopul focus grupului, localizarea sursei de date, evidenţierea şi clarificarea rolului cercetătorului. Focus grupul se diferenţiază de alte grupuri organizate al căror scop nu este cercetarea (grupuri de experţi, grupuri terapeutice, grupuri de lucru, grupuri Delphy etc.). Interviul de tip focus grup se diferenţiază de interviul individual prin aceea că “focus grupul smulge o multiplicitate de perspective şi procese emoţionale într-un context de grup”(Cojocaru D., 2003:89) care produc date datorită interacţiunilor dintre indivizii participanţi, dar care nu încurajează discuţiile interactive dintre participanţi. Prin intermediul focus grupului se obţin date calitative care surprind comportamente ale indivizilor, percepţii şi opiniii şi nu informaţii cantitative de tip cifric. Dacă dorim să aflăm cum este perceput programul venitului minim garantat, putem organiza focus grupuri cu beneficiari ai acestui sistem de protecţie, separat, cu oameni din comunitate care nu primesc venitul minim garantat şi un alt grup cu specialişti sau cu liderii comunităţii. Vom afla astfel cum gândesc aceste categorii de persoane (selectate după criteriile stabilite), cum se iau deciziile cu privire la acordarea venitului minim garantat, cum se hotărăsc tipurile de activităţi pe care le desfăşoară cei care beneficiză de acest suport financiar din partea Statului etc. În 1946, au fost stabiliţi parametrii principali ai focus grupului: “participanţii au o experienţă specifică sau o opinie pe tema delimitată de investigaţie, este utilizat un ghid de interviu explicit şi experienţele subiective ale participanţilor sunt explorate din perspectiva întrebărilor preelaborate ale anchetei” (Merton şi Kendall, apud. Cojocaru D., 2003: 89). Scopul principal al cercetătorului care utilizează focus grupul în cadrul unei cercetări calitative de tip explorativ (Miftode,2003:74-75) este acela de a obţine informaţii directe, “cu valoare de opinii” (Miftode, 2003:28) de la beneficiarii unor programe, de la membrii comunităţii care sunt puşi într-o situaţie de grup pentru a-şi exprima experienţele, atitudinile, sentimentele faţă de o anumită temă. Focus grupul este o tehnică pe care o putem folosi în cercetarea/evaluarea unei situaţii, probleme prin prisma interpretărilor pe care le dau oamenii acestora, a sentimentelor faţă de un anumit eveniment, fenomen, a opiniilor faţă de un program, produs, servicii, idei etc. Practic, el poate fi aplicat în toate domeniile vieţii sociale atunci când se urmăreşte obţinerea unor informaţii în mod nemijlocit de la persoane. Tehnica focus grupului este una calitativă, dar care nu exclude tehnicile de tip cantitativ. Ea poate fi folosită înaintea cercetărilor şi evaluărilor cantitative pentru a se obţine informaţii exploratorii despre un domeniu, o temă, sau ipoteze şi pentru pregătirea culegerii de date de tip cantitativ (de exemplu, prin intermediul chestionarelor);

1

testarea unor mesaje de campanie folosite în promovarea unor idei. ci şi de management al timpului şi informaţiilor. organizaţii. evaluarea resurselor existente în comunitate care pot fi utilizate în favoarea membrilor săi. identificarea tipului dominant de vulnerabilitate socială (Cojocaru Şt. Caracterul explorativ al focus grupului poate fi un avantaj pentru: identificarea unor probleme care nu au fost conştientizate de către comunitate. sondaje de opinie. 2002: 74-76) care pot fi accesate de către comunitate etc.5 până la 2 ore). observaţie directă etc. evidenţierea efectelor pe care le-a avut o anumită decizie la nivel comunitar privind oferirea unor facilităţi pentru populaţie. servicii. după culegerea şi analiza datelor cantitative. Avantajele focus grupului nu sunt doar de ordin economic. asupra unor servicii sociale oferite populaţiei de către autorităţile locale şi/sau organizaţii non-guvernamentale. costurile sunt reduse în comparaţie cu alte tehnici (de exemplu. nu sunt necesari mulţi operatori de teren pentru culegerea datelor. factor deloc de neglijat în realizarea unei evaluări a comunităţii. atunci când comunitatea devine coştientă de existenţa ei” (Blumer. identificarea unor “resurse pierdute” (Miftode.această tehnică poate ajuta la rafinarea instrumentelor de cercetare care vor fi folosite în culegerea datelor. 2 . opiniilor şi reacţiilor privind calitatea unor servicii primite de către membrii comunităţii.Cojocaru Şt. 2003b:68). folosind la obţinerea unor date necesare realizării interpretării calitative a materialului informaţional cules. ancheta bazată pe interviuri de culegere a datelor sau comprehensive. reacţiile persoanelor selectate pentru interviul de grup. tehnica focus grupului poate fi utilizată independent de orice cercetare cantitativă atunci când ne interesează doar opiniile. Totodată. În multe situaţii. identificarea profilului unui potenţial grup ţintă a unor servicii sociale în construcţie. Focus grupul poate fi folosit ca tehnică pentru aprofundarea informaţiilor despre o anumită temă. aşa cum spune Blumer “o problemă există în comunitate. identificarea percepţiilor.) pentru că desfăşurarea în sine a interviului durează puţin (1. pentru că. Focus grupul poate fi utilizat în evaluarea nevoilor unei comunităţi. identificarea unor reacţii. 2003a: 533-547) caracteristic unui anumit grup ţintă şi identificarea celor mai eficiente intervenţii folosite în trecut pentru reducerea acestei vulnerabilităţi. oferă posibilitatea participanţilor de a avea o întâlnire cu ceilalţi etc. în plus. comportamente. motivaţiilor într-o situaţie reală. a resurselor acesteia şi a modului cum membrii comunităţii gândesc. apud. focus grupul este considerat ca o practică esenţială de culegere a datelor cu privire la nevoile oamenilor din comunitate pentru că se obţin date direct de la persoanele implicate. sugestiile. creează o legitimitate a posibilelor soluţii care se vor aplica în comunitate în urma prelucrării şi analizei datelor. surprinderea percepţiilor asupra unor instituţii. simt şi reacţioneză faţă de o anumită situaţie. organizaţii. identificarea unui anumit serviciu social şi poziţionarea acestuia în registrul serviciilor oferite către populaţie.

este recomandat un grup mai mic. a asistentului moderator f) derularea focus grupului Tema de discuţie se stabileşte înainte de organizarea focus grupului. 1982: 1-13). iar calitatea informaţiilor culese vor fi în funcţie de aşteptări. Focus grupul nu este o întâlnire de lucru care se desfăşoară sub forma unor întâlniri amicale. de exemplu focus grupuri cu: persoane de vârsta a treia pentru a evalua nevoile lor de servicii care pot fi dezvoltate în comunitate. Organizarea focus grupului presupune: a) stabilirea temei de discuţie b) stabilirea structurii grupului şi a modalităţilor de selectare a participanţilor c) elaborarea şi testarea ghidului de interviu d) stabilirea datei. mai ales dacă “se dezbate o temă cu o mare încărcătură emoţională. liderii formali ai comunităţii. să fie greu de dirijat discuţiile de către moderator. beneficari ai venitului minim garantat. pentru a evalua modul în care aceştia cunosc probleme membrilor comunităţii.5 ore. pentru identificarea categoriilor sociale care au nevoie de anumite servicii. Unii cercetători consideră că numărul participanţilor poate fi mai mare. pentru identificarea cauzelor care produc acte de violenţă în familie.. Dacă numărul persoanelor depăşeşte cifra 12 există riscuri ca să nu fie suficient timpul alocat întâlnirii.Focus grupul este o discuţie de grup la care participă între 6 şi 10 persoane. Durata standard a unui focus grup este de 1. pentru a surprinde disponibilitatea de a primi servicii din partea celor care primesc venitul minim garantat. întâlnirea va fi coerentă. persoane de vârsta a treia. în special datorită faptului că moderatorului îi este mai uşor să controleze discuţii cu un nivel înalt de implicare emoţională într-un grup mai mic. în funcţie de temă şi de caracteristicile participanţilor la grup. pentru schiţarea unor posibile servicii care pot fi dezvoltate la nivel comunitar. Fern consideră că numărul ideal de participanţi pentru un focus grup este de 8 persoane (Fern. Dacă sunt prea puţine persoane participante la focus grup există riscul de a nu obţine suficiente informaţii în legătură cu problema discutată. 3 . cu asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi.” (Cojocaru D. colegiale aşa cum există riscul să devină în cazul organizării acestuia în comunităţi mici. pentru identificarea resurselor disponibile în comunitate utilizate în trecut pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale acestora. deoarece toate discuţiile din cadrul întâlnirii sunt focalizate pe aceasta. Dacă tema este bine structurată în funcţie de obiectivele pe care moderatorul le stabileşte. femei victime ale violenţei domestice. locului şi pregătirea acestuia pentru întâlnire e) pregătirea moderatorului. pentru identificarea unor soluţii de îmbunătăţire a prestării orelor în folosul comunităţii pe care aceştia trebuie să le desfăşoare. pentru identificarea unor soluţii. Se pot organiza. în funcţie de “tema de cercetare şi gradul de implicare a moderatorului” (Morgan: 1996:146). cel mult 2 ore. 2003: 91). În evaluarea nevoilor membrilor unei comunităţi se pot organiza focus grupuri pe teme diferite şi cu grupuri diferite. în care persoanele participante sunt puternic implicate. să fie încurajată pasivitatea participanţilor.

Este recomandat ca persoanele participante la focus grup să nu se cunoască între ele. destinate cercetării. Temele prezentate reprezintă doar câteva direcţii orientative pentru iniţiatorii unor astfel de întâlniri. De aceea. 2003: 92). De exemplu. în cadrul întâlnirii există riscul monopolizării timpului şi obţinerea unui consens din partea celorlalţi participanţi. De exemplu. Mai mult. de tip pâlnie (întrebările trebuie să urmeze drumul de la general la foarte specific).- proprietarii de baruri din comunitate. evitarea unor răspunsuri sincere şi introducerea unor filtre cauzate de imaginea sa în ochii celorlalţi. dacă se organizează un focus grup cu persoane de vârsta a treia din comunitate pentru identificarea nevoilor. Orice focus grup se organizează numai dacă există un ghid de interviu elaborat prealabil de către evaluator. Acest ghid de interviu are rolul de a dirija discuţiile în direcţiile dorite. caracteristica focus grupului fiind aria problematică extrem de precis 4 . deoarece familiaritatea relaţiilor dintre acestea afectează răspunsurile care vor fi date în timpul discuţiilor.. aspect care este de nedorit în cazul focus grupului. Participanţii la interviurile de grup trebuie să aibă caracteristici comune. este recomandat să fie selectate persoane care nu sunt rude sau vecini şi care nu comunică permanent unele cu altele. Recrutarea participanţilor la focus grup se face în funcţie de obiectivele cercetării/evaluării. să nu beneficieze de sprijin financiar din partea rudelor. incompatibilităţi de opinii sau de valori între anumite categorii sociale)” (Cojocaru D. “Construirea ghidului de interviu. de a sprijini moderatorul pentru organizarea eficientă a focus grupului. de informaţiile pe care iniţiatorii evaluării le deţin despre potenţialii participanţi. Pentru recrutarea participanţilor este necesară elaborarea unui formular de identificare şi recrutare prin care se verifică dacă subiecţii satisfac cerinţele stabilite de către iniţiatorului evaluării. de caracteristicile grupului ţintă. de riscurile şi efectele pe care le are consumul de alcool etc. putem stabili ca participanţii să: aibă peste 65 ani. sau să nu aibă contacte permanente. este recomandată realizarea unei grile de identificare în care să se precizeze criteriile stabilite pentru recrutarea participanţilor la focus grup. dacă dorim să identificăm nevoile persoanelor de vârsta a treia din comunitate care locuiesc singure. acesta este strâns legat de universul tematic ales. Nerespectarea acestei indicaţii poate duce la obţinerea unor informaţii moderate deja de relaţiile existente între persoanele care se cunosc. diferenţele între participanţi pot afecta contribuţiile lor (prin aceste grupuri se pot pune în evidenţă anumite bariere de comunicare. datorită interacţiunilor cu persoanele cunoscute. să locuiască singuri. pentru a evalua problemele comunităţii generate de consumul exagerat de alcool. evaluării situaţiilor existente. de caracteristicile serviciului evaluat etc. care permit acoperirea tuturor obiectivelor stabilite şi permit culegerea unui volum de informaţii suficient de mare pentru analiză şi obţinerea unor informaţii de profunzime legate de tema studiată. să aibă probleme de sănătate etc. “Dacă grupul este prea eterogen în raport cu anumite caracteristici. Ghidul de interviu reprezintă o suită de întrebări prezentate într-o succesiune logică. să alcătuiască un grup omogen în funcţie de tema de discuţie. de a păstra discuţiile în limitele dorite pentru atingerea obiectivelor stabilite şi de a încuraja obţinerea unor informaţii de calitate prin structurarea acestora în funcţie de scheletul logic stabilit de iniţiator şi respectarea timpului alocat întâlnirii.

opiniile. pentru a se evita situaţii în care participanţii pot face asociaţii negative sau pozitive cu un loc particular (Cojocaru D. motivaţiile etc. Nu ştiu şi prin acestea nu se obţin informaţii de substanţă. se pune întrebări de tipul De ce sunteţi singuri? sau De ce nu vă ajung banii? De ce nu vă ajută vecinii să vă scoată apă din fântână? Acestea vor genera deseori răspunsuri de apărare sau de acuzare a celorlalţi. 5 . dacă scopul întâlnirii este de a identifica noi servicii care pot fi oferite. Se verifică aparatura de înregistrare funcţionează (camera video. De exemplu. ideile. ghidul de interviu nu se reduce la itemii propuşi. Pentru realizarea unui ghid de interviu util se folosesc doar întrebări deschise. 2003: 92). Întrebările dihotomice sunt întrebări care încurajează vorbitorul.delimitată. astfel încât fiecare să vadă pe fiecare. întrebări sau situaţii cu care trebuie confruntaţi participanţii” (Cojocaru D. părerile. Sunt eliminate întrebările închise. De obicei. fără a exista o paletă de răspunsuri precodificate (aşa cum se întâmplă în construirea chestionarului şi chiar în elaborarea ghidului structurat folosit în interviul individual. fără multe postere. în limita de maxim 2 ore. Invitaţia pentru întâlnire este lansată cu 6-7 zile înainte de realizare şi tuturor invitaţilor la grup li se reaminteşte de întâlnire cu o zi înainte de aceasta. De obicei. Vă doriţi …. reportofon).. un ghid de interviu cuprinde 8-15 întrebări pentru a da posibilitatea tuturor participanţilor ca. Este mai indicat să punem întrebări de tipul: Ce consideraţi că puteţi face pentru a nu mai fi singur? Care sunt cheltuilile cele mai mari pe care le faceţi într-o lună? Cum i-aţi determinat pe vecini să vă ajute? Care lucru vă este cel mai greu? Ce vă mulţumeşte în relaţia cu vecinii? etc. acest tip de întrebare este înlocuit cu cel de tipul Cum? sau Care? sau Ce? De exemplu. spaţiul este izolat şi aerisit. În timpul oricărui focus grup. Sunteţi tentat să refuzaţi…? Orele de desfăşurare focus grupului se stabilesc în funcţie de timpul diponibil al subiecţilor. sentimentele etc. De exemplu. 2003: 92). 2003: 208) care este generat de claritatea întrebărilor şi de limbajul accesibil tuturor participanţilor. acestea sunt întrebări care pun subiecţii în situaţia de a-şi exprima liber ideile.?. iar moderatorul poate pune întrebări suplimentare pentru a se asigura că a înţeles ce a vrut să transmită unul dintre participanţi şi că ceilalţi participanţi au înţeles sensul explicaţiilor pe care acesta le oferă. ci el este construit mai degrabă asemenea unui scenariu. ? Aceste întrebări sunt evitate pentru că introduc bariere în comunicare şi irosesc timpul participanţilor. Întrebările cu răspunsuri tendenţioase. Cât de puternică este dorinţa dumneavoastră…? Aveţi nevoie de …. 2003: 258). că există unele produse: cafea. Pentru întâlnirea respectivă se folosesc locaţii neutre. cele care produc întrebări dihotomice şi întrebările de tipul De ce? Întrebările de ce? reduc spontaneitatea care este urmărită de către cercetător pentru că obligă participanţii şă găsească nişte explicaţii raţionale ale unor evenimente. Sunteţi muţumit de…. De regulă. Vă place…?. urmărind diverse probleme. asemenea unui chestionar. Întrebările trebuie să aibă un “caracter familiar” (Miftode. într-un focus grup organizat cu persoane de vârsta a treia din mediul urban. pentru a nu distrage atenţia celor care participă. chiar îl obligă să dea răspunsuri de tipul Da. fiecare participant poate face comentarii la răspunsurile celorlalţi. să-şi poată împărtăşi gândurile. cele care anticipează răspunsurile participabnţilor sunt de asemenea inutile (Miftode. tablouri etc. sentimentele. Nu.? Dacă vi se oferă …. apă minerală pentru a crea o atmosferă cât mai plăcută. Organizatorii se asigură că scaunele şi mesele sunt poziţionate în cerc.. chiar dacă ele se prezintă sub forma întrebărilor deschise.

folosirea diferitelor tipuri de întrebări (întrebări de deschidere. Introducerea este momentul în care moderatorul furnizează grupului mai multe informaţii despre sine şi prezentarea asistentului în cazul în care este unul. folosirea întrebărilor referitoare la experienţa trecută a participanţilor şi nu proiectarea lor în viitor. pentru a se asigura că totul este aranjat pentru întâlnire. Kreuger (1994) ne oferă câteva repere metodologice pentru realizarea ghidului de interviu: folosirea numai a întrebărilor deschise. dinamic etc. sunt întrebări relaxante. să aibă simţul umorului. întrebări de final). să aibă răbdare cu persoanele care se exprimă cu dificultate. să se încadreze în timpul anticipat pentru realizarea focus grupului. moderatorul poate folosi ecusoane. să nu dea impresia unei autorităţi. săşi adapteze comportamentul în funcţie de caracteristicile grupului tinţă şi să-ţi construiască o atitudine pozitivă. introductive . Moderatorul informează participanţii de ce este implicat în focus grup şi care este rolul său în cadrul întâlnirii. folosirea unor întrebări care să-i păstreze pe participanţi concentraţi şi implicaţi în discuţie. întrebări cheie. să nu-şi exprime păreri personale. Moderatorul explică regulile întâlnirii şi mulţumeşte pentru efortul participanţilor de a veni la întâlnire. Pentru o bună comunicare. să fie un ascultator activ. evitarea întrebărilor dihotomice (cele care reclamă un răspuns de tipul da sau nu). întrebări intermediare. destinsă. Întrebările de deschidere sunt întrebări de introducere menite să “spargă gheaţa” şi care-i ajută pe participanţi să identifice caracteristicile comune ale membrilor grupului. pentru reţinerea numelor. prudenţă în administrarea întrebărilor de serendipity (Miftode. să fie prietenos. care nu - 6 . să maniferte fermitate în ceea ce priveşte păstrarea temei de discuţie. Ele se referă la aspecte personale ale vieţii fiecărui particpant. să nu fie partizan unor opinii exprimate de către unii participanţi. Unii autori recomandă chiar învăţarea ghidului de interviu de către moderator pentru a accentua aspectul de spontaneitate. dar se prezintă sub forma unor întrebări generale şi uzuale. Este recomandat ca moderatorul să prezinte informaţii despre sine şi despre experienţa sa profesională. constructivă.Moderatorul şi asistentul moderator trebuie să se familiarizeze cu întrebările din ghidul de interviu. 2003: 399).“de încălzire”. să nu se implice prin oferirea unor răspunsuri. să trateze toţi participanţii cu respect şi în mod egal. cald şi amabil. Reguli pe care trebuie să le respecte moderatorul: să cunoască foarte bine ghidul de interviu şi obiectivele evaluării/cercetării. să fie flexibil.. să aibă o atitudine pozitivă care să încurajeze participanţii. Moderatorul şi asistentul său trebuie să fie din timp în sala unde se organizează. să treacă de la o întrebare la alta fără a se repeta. calde care deschid atmosfera şi trasează canale de comunicare.

poate pune întrebări suplimentare pentru ca participanţii să prezinte detalii. Atunci când se trece la această etaă există riscul ca unii participanţi să evite răspunsurile detaliate. destinsă. au fost introduşi prin intrebările intermediare în “miezul tare” al discuţiei. sunt antrenaţi în ascultarea părerilor celorlalţi. dar în acelaşi timp focalizată. Este rolul moderatorului de a păstra o atmosferă relaxată. cele care oferă informaţii cruciale pentru evaluarea pe care focus grupul şi-a propus-o. Ce credeţi despre posibilitatea ca unuii dintre cei care primesc venitul minim garantat să lucreze orele prin sprijinirea unui bătrân singur din satul nostru? Care este părerea dumneavoastră? Întrebările cheie sunt întrebările principale ale evaluării propusă prin focus grup. să dirijeze şi să antreneze participanţii în discuţui discuţiei. Participanţii sunt destul de acomodaţi cu ritmul discuţiei. Aceste întrebări sunt de tipul celor care parafrazează discuţiile anterioare. în general oamenii vorbesc cu plăcere. sunt lucruri despre care. Exemple. amănuntele şi încearcă să găsească soluţii pentru a da răspunsuri dihotomice. opiniile în urma interacţiunilor cu ceilalţi. să imprime un anumit ritm al discuţiilor. Care este părerea dumneavoastră generală despre ce am discutat astăzi? - - - - 7 . De exemplu. motivaţii etc. realizează o rezumare a răspunsurilor anterioare şi canalizează discuţia spre punctele forte ale întâlnirii. pot fi puse întrebări de tipul: Ce activitate pe care o desfăşuraţi în folosul comunităţii vă place cel mai mult? Care sunt avantajele venitului minim garantat? Care sunt dezavantajele venitului minim garantat? Cu ce periodicitate vă place să lucraţi? Întrebările intermediare sau de legătură sunt întrebările care conduc participanţii spre întrebările cheie. părerile. Dacă se organizează un focus grup cu beneficiari ai venitului minim garantat şi scopul acestuia este de a identifica noi arii de activitate pentru orele de muncă în folosul comunităţii pe care aceştia trebuie să de desfăşoare.stânjenesc participanţii. înţelegem că sunt multe activităţi care ne plac şi unele pe care le considerăm inutile şi chiar neplăcute. fără suport din partea rudelor. Din discuţiile de până acum. vecinilor. Aceasta va fi analizată pentru a vedea dacă participanţii şi-au modificat ideile. Dacă obţine informaţii superficiale. Ce emisiuni TV vă plac cel mai mult? Câţi copii aveţi? Întrebările introductive sunt intrebări care ajută moderatorul şi participanţii să intre în tema de discuţie. mai ales pentru orientarea unor beneficiari ai venitului minim garantat să ofere anumite servicii persoanelor în vârstă. Care credeţi că sunt avantajele pentru dumneavostră dacă orele de muncă în folosul comunităţii vor însemna ajutarea unui bătrân/ă din sat? Care ar fi avantajele pentru bătrân/ă dacă vă ştiu ca oameni care-i ajută? Întrebările finale sunt întrebări de încheiere prin care moderatorul urmăreşte să obţină o imagine generală din perspectiva fiecărui participant legată de tema de discuţie.

Iaşi. Iaşi. Miftode. 2003. Merton RK. 2003b. Focus grupul – tehnică de cercetare a socialului. Editura Lumen. Kendall PL. Universitatea “Al. Journal of Sociology. The focus group method and contemporary French sociology. Tratat de asistenţă socială. California. Abordarea calitativă a socioumanului.. American Journal of Sociology. Focus Group – A practical Guide for Applied Research. 2002. Pacific Grove. V. Elaborarea proiectelor. 1996. New York. Miftode. 22.. 51. Hamel J. Polirom Krueger R. 8 . Iaşi.Bibliografie Cojocaru D. 37(4). 2003. . Iaşi. Cojocaru. Marlow C. Iaşi. Tratat de metodologie sociologică. Şt. Şt. Brooks/Cole Publishing Company. Iluţ P. Populaţii vulnerabile şi fenomene de automarginalizare. The focused interview. Research methods for generalist social work. Cojocaru. Editura Expert Projects.. Iaşi. Iaşi. Editura Lumen.1993. în George Neamţu (coord). 3/2003. 2003a..Cuza”-Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială şi Holt România. 1994.. 1997. Morgan DL. V. 2001. în Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială vol. 2002. 1946. Focus Groups în Annual Review of Sociology.I. Sage Publications. Editura Polirom. Editura Lumen.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful