RODICA COTOMAN

KINETOTERAPIE Metodica desfa^urarii activitatii practice Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
STROESCU, ION

Universitatea Spiru Haret

Kinetoterapie: metodica desfa^urarii activitatii practice/Rodica Cotoman - Bucure§ti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 2005 112 p., 20,5 cm Bibliogr. ISBN 973-725-481-3 615.825(075.8)

2Universitatea Spiru Haret

© Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006

3Universitatea Spiru Haret

90. 83 Tel. 313.SpiruHaret. sector 6.Tehnoredactor: Marilena BALAN (GURLUI) Coperta: Marilena BALAN (GURLUI) Bun de tipar: 18. nr. O.01.97. www. Coli de tipar: 7 ________________Format: 16/61x86_________________ Editura §i Tipografia Fundatiei Romania de Maine Splaiul Independentei.P.ro 4Universitatea Spiru Haret .2006.ro e-mail: contact@edituraromaniademaine./Fax: 316.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA §I SPORT Specializarea: Kinetoterapie 5Universitatea Spiru Haret .

RODICA COTOMAN kinetoterapeut 6Universitatea Spiru Haret .

KINETOTERAPIE Metodica desfa^urarii activitatii practice 7Universitatea Spiru Haret .

2006 Cuprins 8Universitatea Spiru Haret .Editura Fundatiei Romania de Maine Bucure§ti.

....7 Cuprins.........................................UNIVERSITATEA SPIRU HARET.................5 KINETOTERAPIE.......................................................................8 9Universitatea Spiru Haret .....

.......11 1.. Programe kinetice pentru corectarea deficientelor fizice108 Bibliografie................53 4. Programe kinetice in afectiunile reumatice........................................... Programe kinetice in afectiunile ortopedico-traumatice.... 83 5......................129 10Universitatea Spiru Haret ................. Consideratii generale privind activitatea de kinetoterapie15 2.................... Programe kinetice in afectiunile neurologice.............................Introducere...........37 3.......

programele de kinetoterapie au devenit o prezenta obligatorie. kinetoterapia find cea mai 11Universitatea Spiru Haret .Introducere In numeroase stari patologice.

Acest indrumar trateaza patologia cea mai frecvent intalnita in sectiile de recuperare ale bazelor de tratament din statiunile balneare §i cuprinde descrierea metodica a programelor kinetice desfa^urate in sala de kinetoterapie.reprezentativa §i mai complexa specialitate care abordeaza mi^carea in scop terapeutic. ci presupune §i folosirea unor mijloace adjuvante cum ar fi: o serie de procedee fizice. terapia 12Universitatea Spiru Haret . Dorim insa sa precizam ca programul kinetic nu consta doar in lucrul la sala de gimnastica.

Lucrarea de fata este destinata activitatii practice a studentilor (viitori kinetoterapeuti) in bazele de tratament din statiunile balneare. fara de care programul kinetic nu ar putea atinge obiectivele propuse. pe baza recomandarilor de specialitate. 13Universitatea Spiru Haret . masajul.ocupationala. insa studentului. Programele kinetice descrise cuprind exercitii din diferite pozitii de lucru. ii revine sarcina de a selecta §i apoi de a urmari indeaproape executarea exercitiilor in functie de particularitatile fiecarui pacient. hidroterapia.

unde ace^tia conform planului de invatamant efectueaza stagiul practic. 14Universitatea Spiru Haret .

1.1. Obiectivele de baza ale kinetoterapiei 15Universitatea Spiru Haret . Consideratii generale privind activitatea de kinetoterapie 1.

consideram important sa facem unele sublinieri privind rolul exercitiilor fizice in evolutia omului. Astfel.De§i pe parcursul studiilor universitare. sanatatea §i dezvoltarea sa.spirituala. atat fizica. In acest scop. precizarea obiectivelor specifice domeniului kinetoterapiei prezinta un punct de plecare important in activitatea viitorului kinetoterapeut. in Planul de invatamant al studentilor de la specializarea Kinetoterapie motricitate speciala este cuprinsa §i disciplina Teoria activitatilor motrice. cat §i moral. obiectivele generale sunt urmatoarele: 16Universitatea Spiru Haret .

indici scazuti.■ mentinerea unei stari optime de sanatate §i sporirea rezistentei organismului. 17Universitatea Spiru Haret . a calitatilor motrice care prezinta un grad insuficient sau incorect de dezvoltare. ■ formarea §i dezvoltarea deprinderilor §i priceperilor motrice. Sbenghe. alaturi de utilizarea factorilor naturali. ■ asigurarea cre§terii normale §i dezvoltarea fizica armonioasa. in statiunile balneare. componenta principala a acestor cure. Dupa T. kinetoterapia trebuie sa reprezinte. urmare a unor tulburari sau sechele.

■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ Obiectivele de baza in kinetoterapie dupa T. reeducarea sensibilitatii. corectarea posturii §i a aliniamentului corpului. antrenarea la efort. reeducarea respiratorie. cre§terea mobilitatii articulare. Sbenghe sunt: relaxarea generala. reeducarea coordonarii §i a echilibrului. cre§terea fortei §i a rezistentei musculare. 18Universitatea Spiru Haret .

Pentru kinetoprofilaxie: ■ prevenirea starii de boala (kinetoprofilaxie primara sau de gradul I). ■ mentinerea/consolidarea rezultatelor obtinute (kinetoprofilaxie tertiara sau de gradul III). Pentru kinetoterapia de recuperare: 19Universitatea Spiru Haret .Obiectivele specifice kinetoterapiei (dupa D. b. ■ prevenirea agravarii sau aparitiei complicatiilor patomorfofunctionale ale unei boli cronice (kinetoprofilaxie secundara sau de gradul II). Motet): a.

Telechi. Dupa N. obiectivele de baza in kinetoterapie sunt: ■ refacerea fortei de contractie.■ recuperarea deficitului sau a starii de functionare in toate bolile cronice §i in special ale aparatului locomotor §i cardiorespirator. c. ■ refacerea rezistentei musculare. ■ refacerea mobilitatii articulare. 20Universitatea Spiru Haret . Pentru kinetoterapia terapeutica: ■ Tratarea diferitelor boli §i afectiuni ale organismului uman prin utilizarea mijloacelor specifice educatiei fizice.

V.■ refacerea coordonarii musculare. Marcu enumera avantajele principale ale folosirii kinetoterapiei terapeutice in statiunile balneoclimaterice. 21Universitatea Spiru Haret . cum sunt: ■ gimnastica de corectare §i realinierea corpului. cat §i ca kinetoprofilaxie sau kinetologie functionala de recuperare functionala §i prezinta unele metode specifice pentru realizarea obiectivelor. atat ca terapie propriu-zisa prin mi§care. a supletii articulare §i a unei bune coordonari neuromotorii. ■ gimnastica de intretinere a fortei musculare.

corectiva .prin manipulare 22Universitatea Spiru Haret .reflexe .de contentie .voluntare .sub anestezie .AKINETICE Imobilizarea Posturarea .de facilitare .pasivoactiva .autopasiva .asistata .de corectie KINETICE Dinamice Statice -contractia izometrica Active Pasive relaxarea musculara .de punere in repaus .tractiuni .

kinetoterapia are ca obiective: ■ ameliorarea capacitatii generale de mi§care. ■ relaxarea generala §i psihica. 23Universitatea Spiru Haret . Baciu. fiind indispensabila recuperarii medicale §i readaptarii psihice. Dupa opinia reputatului medic C. In raport cu momentul aplicarii celorlalte mijloace ale tratamentului complex. nelipsind din spectrul recuperarii profesionale §i readaptarii sociale. ■ odihna activa. kinetoterapia i§i gase§te largi aplicatii in toate sferele reabilitatii.■ gimnastica sistemului cardiorespirator.

■ stimularea starii psihice. 10 Metode utilizate in kinetoterapie ■ Metoda Bobath .bazata pe reactiile de redresare a capului §i a gatului. 24Universitatea Spiru Haret .■ ameliorarea functionala segmentara. Pentru atingerea obiectivelor propuse. kinetoterapia folose§te o serie de tehnici §i metode. urmare§te modificarea tonusului muscular care in anumite conditii de boala este dezorganizat.

■ Metoda Kabat .utilizata pentru redresarea scoliozelor. porne§te de la principiul ca proprioceptia pierduta poate fi. 25Universitatea Spiru Haret . ■ Metoda Mezieres .specifica tratamentului ataxiilor locomotorii. in mare masura. inlocuita prin simtul vizual. ■ Metoda Brunnstrom . ■ Metoda Frenkel .utilizata pentru corectarea lordozelor.introduce schemele de mi§care globale ca element facilitator proprioceptiv.se adreseaza in special adultilor hemiplegici ■ Metoda Klapp .

26Universitatea Spiru Haret . ■ Metoda Niederhoffer-Becker .utilizata in distorsiunile intervertebrale minore.folose§te exercitiile cu rezistenta progresive pentru cre§terea fortei musculare.folose§te exercitiile izometrice in scopul corectarii coloanei vertebrale fata de linia mediana. ■ Metoda Maigne .specifica in tratamentul discopatiilor.■ Metoda Williams . ■ Metoda De Lorme-Watkins . folose§te manipulari vertebrale.

■ Metodele Jacobson §i Schultze . 27Universitatea Spiru Haret .pentru relaxare musculara progresiva.

tricou. Tocmai de aceea kinetoterapeutul trebuie sa-i ca§tige de la inceputul activitatii increderea pacientului. Dupa ce s-au stabilit conditiile de lucru. In cazul in care pacientul nu intelege cum trebuie sa execute o mi§care. Majoritatea pacientilor care beneficiaza de tratament in statiunile balneare sunt persoane care se lupta cu probleme de sanatate de multa vreme. Un lucru foarte important asupra caruia studentul (viitorul kinetoterapeut) trebuie sa-§i indrepte atentia inca de la inceput este pozitia de lucru a pacientului. Atunci cand pacientul este informat asupra importantei programului kinetic pe care il urmeaza.i impiedice mi§carile. trebuie respectata. Aceasta trebuie sa fie comoda. Tardieu. este mult mai motivat in efectuarea acestuia. evitand astfel aparitia unor repro§uri sau exprimarea unor neplaceri din partea pacientului. 1. ci bolnavul" §i de la faptul ca fiecare om este unic pe pamant. Demonstratia exercitiului poate fi globala sau segmentara pentru o mai buna intelegere. cu o importanta majora. kinetoterapeutul trebuie sa-i explice pacientului ce urmeaza sa faca. etc. In primul rand dorim sa accentuam importanta atitudinii kinetoterapeutului fata de pacient. O data cu asigurarea unor conditii confortabile pentru pacient.2. incaltaminte sport). sex. In cazul 28Universitatea Spiru Haret . se impune stabilirea unei relatii complexe intre kinetoterapeut §i pacient.■ Metodele Temple-Fay. In acest sens. Relatia kinetoterapeutului cu bolnavul trebuie sa fie o relatie de respect §i nu de prietenie. greutate corporala. se tine cont §i de confortul kinetoterapeutului care trebuie sa conduca activitatea de kinetoterapie cat mai eficient. astfel incat acesta sa poata colabora. o alta regula. in sensul executiei programului practic in mod relaxant. Relatia dintre kinetoterapeut §i pacient se bazeaza pe ni§te reguli care trebuiesc respectate cu strictete. Vojta. §i anume regula nondurerii. respectiv se va tine seama de particularitatile pacientului: varsta. afectiune. kinetoterapeutul va demonstra exercitiul respectiv. Phelps. Relatia dintre kinetoterapeut §i pacient Pornind de la premisa ca "nu tratam boala. este important a se solicita pacientului o tinuta cat mai comoda §i lejera (pantalon de trening. ca sa poata fi mentinuta o perioada mai lunga de timp §i de asemenea sa nu. Inainte de a trece la programul de exercitii stabilit. adoptand o atitudine calma §i lini§tita. Perffeti specifice recuperarii leziunilor sistemului nervos central.

in care pacientul acuza dureri in segmentul pe care il mobilizam, se intrerupe efectuarea oricarei mi§cari la acel nivel. Cunoa§terea §i aprecierea corecta a posibilitatilor §i limitelor pana la care se poate executa o mi§care este o alta regula importanta. Inainte de a executa pasiv mi§carea, pacientul va fi rugat sa faca activ mi§carea respectiva, astfel kinetoterapeutul va §ti care sunt posibilitatile, dar §i limitele pana unde poate sa mearga cu un exercitiu. Aplicarea prizelor §i contraprizelor necesita o atentie deosebita, acestea trebuie sa fie ferme, dar nedureroase, sa nu impiedice amplitudinea completa de mi§care. Inainte de inceperea programului kinetic, studentul va trebui sa cunoasca: ■ obiectivele programului kinetic (stabilite pe baza diagnosticului dat de medicul specialist §i in urma evaluarii facute de kinetoterapeut); ■ tehnicile §i metodele utilizate in programul kinetic; ■ aparatele §i obiectele folosite.

1.3. Dirijarea dinamicii efortului
Activitatea practica, exercitiile efectuate in cadrul unui program §i mi§carea umana in general, inseamna dupa cum se §tie, consum de energie nervoasa §i musculara. Efortul, oboseala, odihna §i revenirea la normal sunt fenomene fiziologice asociate, de activitate neuromusculara. Relatia oboseala- odihna regleaza §i dozeaza efortul, iar stabilirea corecta a acestui raport este cunoscuta in practica sub denumirea de „dozarea efortului" in timpul activitatii practice §i reprezinta una dintre preocuparile kinetoterapeutului. Dozarea efortului este o problema deosebit de importanta. Exercitiul fizic poate fi un medicament preventiv, curativ sau nociv. In doze neinsemnate poate fi ineficient, in doze corespunzatoare este folositor, iar in doze exagerate poate fi daunator. Viitorul kinetoterapeut, colaborand indeaproape cu medicul specialist §i in special cu kinetoterapeutul, va stabili: ■ volumul efortului (cantitatea totala de activitate practica, exprimata in numarul de repetari, greutati ridicate sau manevrate, timpul, durata de activitate etc.); ■ intensitatea efortului (ca factor care permite aprecierea efortului in trepte pornind de la valorile mici, medii, submaximale, maximale care se pot obtine in urma folosirii obiectelor portative sau a contractiilor izometrice); 29Universitatea Spiru Haret

■ amplitudinea de mi§care; ■ complexitatea exercitiului fizic. Oricare ar fi programul kinetic stabilit, acesta trebuie sa respecte o structura formata din 3 parti: a. Partea (perioada) de incalzire ■ reprezinta pregatirea organismului pentru efort, fiind prima parte a programului kinetic; ■ se realizeaza prin exercitii active, mai u§oare, ale tuturor segmentelor, insotite de exercitii de respiratie; exercitii de intindere. In cazul in care un pacient vine la gimnastica direct de la bazin (unde a facut programul de exercitii in apa), atunci se poate renunta la aceasta parte de incalzire; ■ durata perioadei de incalzire este variabila putand merge pana la 10 minute, fiind in functie de intensitatea exercitiilor folosite pentru incalzire §i de nivelul de efort care urmeaza sa fie realizat in perioada de lucru propriu-zisa. b. Partea (perioada) de exercitii propriu-zise ■ reprezinta perioada programului de lucru propriu-zis; ■ se realizeaza prin exercitii §i manevre specifice patologiei pacientului; ■ durata programului de exercitii este in functie de afectiune §i de particularitatile pacientului. c. Partea (perioada) de incheiere ■ reprezinta perioada de revenire a organismului dupa efort (dupa executarea programului de exercitii, efortul nu trebuie oprit brusc §i organismul lasat in repaus); ■ intre efort §i repaus trebuie sa existe un interval scurt de activitate musculara pentru a preveni aparitia unor incidente neplacute; ■ durata acestei perioade poate fi de 5-10 minute; ■ se realizeaza prin exercitii libere ample, relaxari segmentare prin mi§cari oscilatorii, mers pe bicicleta etc. 1.4. Exercitiul fizic - mijloc principal folosit in kinetoterapie Kinetoterapia este una dintre metodele de baza terapeutice care asigura recuperarea completa sau partiala folosind pentru aceasta §i exercitiile fizice. Exercitiul fizic este considerat ca „repetarea mi§carilor fiziologice" §i prezinta urmatoarele caracteristici: ■ are la baza o intentie deliberat conceputa; 30Universitatea Spiru Haret

■ efectuarea acestuia presupune intotdeauna depunerea unui efort fizic din partea organismului (volum, intensitate, densitate, complexitate) §i psihic (atentie, gandire, vointa, hotarare, perseverenta); ■ este un gest motric cu structura proprie; ■ pentru obtinerea efectelor scontate, acesta trebuie repetat sistematic dupa reguli metodice precise; ■ influentele exercitiului fizic se rasfrang atat asupra sferei biologice, cat §i asupra sferei psihice a celui care il practica. Elementele de baza care permit caracterizarea exercitiilor fizice sunt: continutul §i forma. Continutul exercitiului fizic reprezinta totalitatea aspectelor generale a elementelor care il compun determinand rezultatul lui, §i prezinta urmatoarele elemente definitorii: ■mi§carile corpului; ■ efortul fizic dat de caracteristicile sale: volum, intensitate, complexitate; ■ efortul fizic prezent in exercitiul respectiv. Forma exercitiului fizic reprezinta modul de manifestare a continutului §i a structurii acestuia. Se caracterizeaza prin combinarea urmatoarelor trasaturi ce definesc mi§carea: ■ pozitia corpului sau a segmentelor lui (initiala, intermediara, finala); ■ fortele care actioneaza; ■ directia in care se desfa§oara mi§carea; ■ amplitudinea, ritmul, tempoul §i viteza. Intre mijloacele kinetoterapiei sunt incluse, in primul rand, exercitiile fizice terapeutice, executate ca activitate motorie voluntara de catre pacient. Exercitiilor fizice li se adauga §i o serie de mijloace cum ar fi mecanoterapia sau celelalte forme de utilizare a energiei mecanice; forta imprimata §i mi§carile efectuate de catre kinetoterapeut, fortele mecanice ajutatoare sau rezistive realizate cu ajutorul unor instalatii de scripetoterapie cu contragreutati, a altor aparate de mecanoterapie sau a celor ce folosesc forta gravitationala. Exista cateva principii de baza ale exercitiului fizice de care trebuie sa se tina seama: ■ exercitiile fizice se executa lent, ritmic, fara bruscari; ■ exercitiile fizice se bazeaza pe pozitii de start stabile, solide, care sa permita maximum de travaliu muscular; ■ progresivitatea exercitiilor va fi lenta, de la stadiile cele mai joase de forta musculara, redoare articulara §i coordonare, spre exercitii care cer forta, mobilitate articulara §i coordonare aproape normale; 31Universitatea Spiru Haret

viitorii kinetoterapeuti trebuie sa foloseasca terminologia adecvata.■ cu cat un exercitiu solicita o forta de contractie mai intensa. aceasta trebuie sa fie concisa. cu atat pauza va fi mai lunga. De§i cele mai multe pozitii provin din gimnastica de baza. §i de faptul ca in realizarea lor sunt folosite pozitii simple (fundamentale) §i complexe (derivate).5. 1. exista insa anumite pozitii proprii kinetoterapiei. consideram importanta prezentarea unor deosebiri intre terminologia educatiei fizice §i cea medicala. clara (sa nu provoace alte intelesuri) §i precisa pentru a fi inteleasa intocmai.1. in functie de parti cularitatile pacientului. Pozitii fundamentale Terminologia educatiei fizice Terminologia kinetoterapiei Stand Ortostatism Pe genunchi Pe genunchi A§ezat A§ezat cu genunchii extin§i Culcat Decubit Atarnat Atarnat Sprijinit Sprijinit 32Universitatea Spiru Haret . Tabel nr. desfa§urata in statiunile balno-climaterice. Terminologia in educatie fizica kinetoterapie Tinand cont de faptul ca acest indrumar descrie realizarea programelor kinetice cu ajutorul exercitiilor fizice. In activitatea practica de kinetoterapie.1. Indiferent daca terminologia folosita va fi din educatie fizica sau kinetoterapie.

Tabel nr. 1.2. Pozitii derivate din pozitia fundamentals stand/ortostatism, prin modificarea pozitiei trunchiului/capului/membrelor superioare/membrelor inferioare Terminologia kinetoterapiei Terminologia educatiei fizice Capul aplecat inainte/inapoi Capul flectat/extins Trunchiul aplecat la 45°/90° Trunchiul flectat la 45°/90° Trunchiul indoit Trunchiul flectat/flectat inainte/lateral/inapoi lateral/extins Trunchiul rasucit Trunchiul rotat Membrele superioare (MS) Bratele flectate la 90°/abduse la inainte/lateral/sus/inapoi 90°/flectate la 180°/extinse MS incruci§ate MS adduse MS rasucite spre interior/exterior MS rotate intern/extern Coatele indoite Coatele flectate Departat in plan frontal Membrele inferioare abduse Departat in plan antero-posterior Un membru inferior flectat, celalalt extins Membrele inferioare (MI) Membrele inferioare adduse incruci§ate Genunchii indoiti/semiindoiti Genunchii flectati la 90°/45° Un MI abdus, genunchiul flectat §i Fandat lateral celalalt MI abdus Pe varfuri Sprijin pe antepicior Pe calcai Sprijin pe calcaneu Tabel nr. 1.3. Pozitii derivate din pozitia fundamentals pe genunchi, prin modificarea bazei de sustinere Terminologia kinetoterapiei Membrele inferioare abduse MI in rotatie interna MI flectate la 90° din articulatia coxofemurala, genunchii flectati Pe un genunchi, celalalt MI inainte, Pe un genunchi, celalalt MI cu gesprijinit §i indoit nunchiul flectat la 90°, piciorul sprijinit pe sol („pozitia cavaler servant") Pe un genunchi, celalalt MI lateral, Pe un genunchi, celalalt MI abdus, sprijinit §i indoit genunchiul flectat la 90°, piciorul sprijinit pe sol Pe un genunchi, celalalt MI extins, Pe un genunchi, celalalt MI inapoi fata dorsala a piciorului sprijinita pe sol Terminologia educatiei fizice Genunchii departati Calcaiele departate A§ezat pe calcaie

33Universitatea Spiru Haret

Tabel nr. 1.4. Pozitii derivate din pozitia fundamentals sprijinit, kinetoterapiei Aplecare inainte/inapoi Terminologia educaFlexie/extensie tiei fizice | Terminologia prin modificarea Mi$cari inainte bazei de sustinere Pozitii Ducere inainte a capului Proiectie Terminologia kinetoterapiei coxofemurala Ducere inapoi Inapoi a capului Proiectie inapoi Terminologia educatiei fizice Extinse din articulatia Cu membrele in lateral §i coloana inferioare Indoire Flectat/inclinatFlectate din articulatia coxofemurala Ghemuit in lateral Inainte sus vertebrala flectate din articulatia coxofemurala Rasucire Rotatie Departate in plan frontal Abduse Stand In ortostatism Rotare Circumductie Adduse din articulatua coxofemurala Incruci§ate Pe genunchi §i pe palme spre interior Patrupedie Rotate intern din articulatia coxofemurala TrunchiulRasucite Pe un genunchi, celalalt MI Pe un genunchi, celalalt MI Terminologia kinetoterapiei Terminologia educatiei fizice inainte/inapoi/lateral, sprijinit exterior flectat/extins/abdus, extern din articulatia coxofemurala Rotate sprijinit pe sol Rasucite spre Pozitii Tabel nr. 1.5. Pozitii derivate din pozitia fundamentals a§ezat/a§ezat cu genunchii extin§i, prin modificarea suprafetei de sprijin Aplecat inainte/inapoi indoiti/intin§i Flectat/extins Genunchii flectati/extin§i Genunchii Indoit inainte/inapoi/lateral Piciorul intins/indoit Flectat/flectat lateral/extins Flexie plantara/dorsala Terminologia educatiei fizice interior Rasucit Rotat Terminologia kinetoterapiei Piciorul inspre Picorul addus MI departate/indoite MI genunchii flectati Mi$c abduse/cuPicorul abdus Piciorul inspre exterior ari Un MI cu un genunchi interiorFlexie 45°/90°intern §i abdus din indoit, Un MI rotat Supinat Aplecare 45°/90° Planta inspre coapsa §iinainte/in lateral/inapoi in lateral Indoire gambaPlanta inspre exterior articulatia coxofemurala, genunchiul Flexie/flexie inPronat extensie lateral/ flectat ' Rasucire Rotatie Mi$cari abdus din Un MI cu genunchiul indoit, gamba Un MI rotat extern §i Rotare Circumductie Extensie/flexie inspre interior Ridicare inapoi/inaintearticulatia coxofemurala, genunchiul MembreleDepartare/apropiere flectat ' superioare Abductie/adductie Rasucire spre exterior Rotatie interna/externa Genunchii indoiti, gambele interior/ Genunchii flectati, gambele incruci§ate Terminologia kinetoterapiei Terminologia educatiei fizice circumductie incruci§ate Rotare („pozitia mahomedana") Pozitii Inversie Tabel nr. 1.6. — Pozitii derivate din pozitia fundamentals culcat/decubit, prin Umarul adus inainte Antedus, proiectat/ translat inainte (adductie+supinatie+extensie) modificarea bazei de sustinere Umarul dus inapoi Retrodus, proiectat/ translat inapoi Eversie (abductie+pronatie+flexie) Bratele incruci§ate Bratele adduse Terminologia kinetoterapiei Terminologia educatiei fizice Bratele Bratele rotate intern Facial rasucite spre interior Ventral Bratele rasucite spre exterior Bratele rotate extern Costal Lateral Cotul Cotul flectat/extins Dorsal indoit/intins Dorsal Antebratul cu palma jos/ sus Facial cu sprijin peinpalme/coate,Antebratulpapu§ii inalte/joase" „pozitia pronat/supinat Pumnul inclinat lateral Pumnul abdus (inclinat radial) capul aplecat inapoi, trunchiul indoit Pumnul inclinat medial Pumnul addus (inclinat cubital) inapoi Metacarpienele I,II,III,IV adduse §i u§or Palma in cau§ Pozitiile §i mi^carile segmentelor corpului flectate Degetele rasfirate, departate Degetele abduse Capul gatul Mi^cari Terminologia kinetoterapiei Terminologia educatiei fizice Ducerea umarului inainte Anteductie, antepulsie Ducerea umarului inapoi Retroductie, retropulsie Pozitii Ridicare prin inainte Flexie Aplecat inainte/inapoi sus Flectat/extins Ridicare prin lateral sus Abductie inainte/inapoi Dus inainte/inapoi Proiectat Ridicare inapoi Extensie Indoit lateral Flectat/inclinat lateral Ducerea Abductie orizontala Rasucit bratului inapoi Rotat Ducerea bratului inainte 34Universitatea Spiru Haret Adductie orizontala Rasucirea bratului spre interior/ Rotatie interna/externa exterior

Membrele inferioare 1.6. Sala de kinetoterapie In functie de spatiu, mic sau mai mare, salile sunt amenajate astfel incat sa raspunda necesitatilor activitatii practice cu pacientii. Variabilitatea exercitiilor este legata de dotarea unei sali de kinetoterapie, cu cat aceasta va fi mai bogata in aparate §i obiecte de specialitate, cu atat programul de exercitii va fi mai variat, iar kinetoterapeutul va avea o posibilitate mai mare de desfa§urare a activitatii sale practice. Chiar daca dotarea salii nu este intotdeauna foarte moderna, exista anumite aparate §i obiecte fara de care o sala nu ar putea fi de kinetoterapie, §i anume: ■ oglinzi ata§ate pe perete; ■ spaliere; ■ banchete de gimnastica;

Universitatea Spiru Haret35

■ scripeti §i alte dispozitive mecanice. ■ cantar. ■ mese de kinetoterapie (acoperite in permanenta cu un cear§af alb). ■ placa de echilibru. ■ bare: . 36Universitatea Spiru Haret . Exista o serie de aparate §i obiecte care sunt de mare folos in recuperarea medicala. Inainte de inceperea programului kinetic.■ saltele de gimnastica. ■ aparate portative (de diferite marimi §i greutati): haltere. ■ planuri inclinate (ata§ate de spalier). ■ aparate §i obiecte folosite la reabilitarea mi§carilor fine: claviaturi etc. spirometru.telor igienice (curatenie. iluminat.§urare a activitatii de kinetoterapie. evitand astfel unele incidente. ■ aparat pentru mobilizari pasive: kinetec. . ■ cu§ca Rocher folosita pentru posturari/exercitii autopasive.. bastoane. corzi elastice. taliometru. dinamometru. maciuci.. ■ dispozitive de mers: cadru de mers. trebuie sa verifice ca toate aparatele sa fie in stare buna. ■ plan§e de alunecare. de asemenea.fixe de sustinere. scatere cu rotile. saci cu nisip. kinetoterapeutul trebuie sa se asigure ca sala raspunde cerin. dar care din pacate nu se gasesc in toate salile de kinetoterapie: ■ mingea Bobath. carje etc. ■ roata cu maner pentru mobilizarea bratului. goniometru. De o importanta majora este asigurarea conditiilor de desfa. blocuri de lemn. mingi medicinale. benzi elastice (terra band) etc. perii/pensule etc. ■ panou cu diverse piese pentru reeducarea mainii. ■ pedala pentru reeducarea piciorului. ■ aparat de stimulare neuromusculara. ■ pat verticalizator.paralele reglabile la diferite inaltimi. ■ bicicleta ergometrica sau covorul rulant. incalzire). aerisire. ■ aparate §i obiecte folosite in reeducarea buco-faciala: aparat cu vibratii..

membrele superioare sunt incruci§ate pe piept iar cu cealalta mana sustine copilul (capul copilului fiind pe brat §i antebratul kinetoterapeutului. Programe kinetice in afectiunile neurologice 2.1. prea putine sau prea multe de la partea afectata a creierului. in aceasta pozitie kinetoterapeutul executa cateva leganari. astfel copilul devine hipoton sau spastic. pre-.2. iar acesta cu mana cuprinde bratul copilului). §i postnatal. ■ leganarea cu capul in jos a copilului: kinetoterapeutul apuca copilul de glezne. > reeducarea buco-faciala. > combaterea hipertoniei/hipotonii musculare. Obiectivele kinetoterapiei: >corectarea posturilor vicioase §i formarea deprinderii de a se relaxa in pozitii comode > combaterea §i prevenirea retracturilor §i contracturilor. Mijloace folosite: Relaxarea musculaturii contracturate ■ prin extensia extremitatilor: kinetoterapeutul sufla asupra fetei copilului iar acesta va intinde bratele §i picioarele + o u§oara extensie a trunchiului. > ameliorarea motricitatii generale. mu§chii primesc sau nu comenzi gre§ite. Paralizia cerebrala infantila Definitie: (dupa Karel Bobath) este o tulburare a mi§carii §i posturii datorita afectarii sau lezarii creierului imatur al sugarului. Reflexul pentru sarituri Din ortostatism 37Universitatea Spiru Haret . membrele inferioare fiind incruci§ate. peri-. O parte mica a creierului care controleaza mi§carea este lezata precoce. ■ pozitia fetala: (copilul este in decubit dorsal pe o saltea moale) kinetoterapeutul il apuca cu o mana de gambe (membrele inferioare fiind incruci§ate) §i duce genunchiul §i §oldul in flexie.

copilul va privi in permanenta inainte. ■ Pe saltea cu sprijin pe antebrate. in timp cealalta parte este cu membrele extinse. membrele superioare ale copilului prin marginile bancutei tragandu-se inainte. kinetoterapeutul 38Universitatea Spiru Haret . Din decubit ventral ■ Mana dreapta a kinetoterapeutului este plasata pe piept sub axile. capul fiind orientat spre partea mai inclinata a bancutei. membrul inferior §i cel superior de aceia§i parte se flecteaza. copilul este pus in decubit ventral pe minge. ridicarea se face activ sau ajutat. daca nu este posibil atunci se face o u§oara rotatie externa in articulatia coxofemurala cu flexia genunchilor). Postura papu§ii Din decubit ventral ■ Pe mingea Bobath. kinetoterapeutul il tine de glezne §i il trage spre el. iar cealalta mana il ajuta eventual la flectarea membrelor inferioare de la nivelul plantelor. celalalt membru inferior in flexie: kinetoterapeutul apuca copilul de glezne ducandu-l in decubit ventral. iar cealalta mana sustine copilul de la nivelul toracelui. kinetoterapeutul lateral de acesta plaseaza o mana pe spatele copilului. palmele §i degetele sunt extinse. kinetoterapeutul ia mana de pe torace §i lasa copilul sa cada in fata pana atinge cu palmele solul sau imprima un impuls la nivelul §oldurilor proiectand copilul inainte.■ Kinetoterapeutul este pozitionat in spatele copilului §i mentine pozitia ortostatica prin presiune pe genunchi cu o mana. Tararea Din decubit ventral ■ Pe un plan inclinat. membrul superior de partea in care se face rostogolirea este in flexie de 180° pe langa capul copilului. copilul trebuie sa-§i mentina capul ridicat (membrele inferioare trebuie sa fie in u§oara extensie din §olduri. membrul inferior de partea rostogolirii este in extensie. copilul este ridicat la o oarecare inaltime de saltea/pat §i este proiectat in fata in picaj. copilul ducand mainile in fata pentru a se apara de cadere. celalalt membru superior este in flexie §i abductie la 90°. ■ Pe o saltea. palmele sunt pe sol. iar mana stanga prinde bazinul pe partea opusa. copilul tine trunchiul in u§oara extensie punand mainile pe minge. Rostogolirea Din decubit dorsal ■ Capul este intors spre directia in care se va face rostogolirea.

se va face la inceput sustinut). rotatia externa. ■ Copilul ridica simultan membrul inferior stang §i cel superior drept (apoi invers). ■ Pe scaun. il apuca pe acesta de la nivelul coatelor spre 1/3 superioara a antebratelor. 39Universitatea Spiru Haret . mi§cari de flexie cu rotatie interna/rotatie externa. . bratele kinetoterapeutului sprijina capul copilului. se executa. ■ Mersul in patrupedie (daca copilul nu poate. abductia membrelor superioare cu coatele in flexie. Din a§ezat ■ Pe scaun. apoi instabil (minge). abductie cu rotatie interna/rotatie externa. inainte/inapoi/in lateral. cu membrele superioare incruci§ate (rotatie interna §i adductie). ■ Copilul ridica alternativ membrele superioare §i i§i a§eaza palma pe o minge sau pe prima §ipca a spalierului. . kinetoterapeutul in spatele copilului apuca membrul superior (rotatie interna §i adductie) de la nivelul coatelor §i executa cercuri mici. Din patrupedie (la inceput kinetoterapeutul va sustine copilul de sub torace) ■ Kinetoterapeutul executa o rotatie spre dreapta a trunchiului favorizand flectarea membrului inferior drept §i ducerea acestuia in fata (apoi se executa §i pe partea stanga).ajuta copilul sa flecteze membrul inferior prin gadilat in talpa sau printr-un u§or tapotament.ridicarea feselor de pe sol cu mentinerea pozitiei cateva secunde. iar acesta i§i ridica antebratul pana copilul ajunge in pozitia pe genunchi. ■ Cu talpile pe sol. §i executa flexia. ridicarea feselor de pe sol.rotatii ale bazinului. ■ Copilul i§i sprijina mainile de antebratul kinetoterapeutului. ■ Talpile pe un plan din ce in ce mai inalt. Mobilizari pasive §i active Din decubit dorsal ■ Cu membrele inferioare ridicate pe un obiect stabil la inceput (o canapea/bancuta).ridicarea a cate un membru inferior §i mentinerea pozitiei. copilul duce capul in extensie.deplasari laterale ale bazinului. ridicarea feselor de pe sol. adductie cu rotatie externa/rotatie interna. kinetoterapeutul pozitionat in spatele copilului. . ■ Kinetoterapeutul aplica copilului dezechilibrari. .

prinde §ipca de la nivelul umerilor.cu cealalta mana kinetoterapeutul va orienta din spate bazinul copilului. copilul i§i muta greutatea de pe un genunchi pe celalalt.gerea unei mingi Bobath de catre copil. . Din pozitia „pe genunchi" ■ Cu fata la spalier. . ■ Ridicari pe varfuri.mers cu ajutorul carjelor canadiene sau cu alte aparate §i dispozitive de mers. . kinetoterapeutul in spatele copilului. ■ Calare pe un semicilindru. . copilul merge in lateral. . prinde §ipca de la nivelul umerilor: executa abductia membrul inferior. ■ Cu fata la spalier.mers intre bare paralele. in lateral (la spalier sau langa un perete). . copilul se ridica §i proiecteaza bazinul inainte. o mana stabilizeaza bazinul. inapoi. ■ Ridica alternativ cate un picior pe prima §ipca. Din pozitia „cavaler sevant" ■ Kinetoterapeutul cu coapsa pe gamba copilului. Din ortostatism ■ A§ezare §i ridicare pe un scaunel. ■ Variante de mers: . iar cealalta prinde piciorul de pe sol executa intinderea ischiogambierilor prin extinderea genunchiului §i ducerea gambei pe coapsa sa.mers cu urcat §i coborat scari.mers ajutat de membrele superioare: inainte. ■ A§ezat pe coapsa kinetoterapeutului. prinde §ipca de la nivelul umerilor. flecteaza un membru inferior realizand pozitia „cavaler servant". ■ Mers cu impingerea unei minge sau a unui carucior cu rotile. 40Universitatea Spiru Haret .mers ajutat de la nivelul §oldului cu o chinga.mers pe plan ascendent §i descendent. ■ Cu picioarele pe o plan§eta de echilibru: initierea echilibrarii multidirectional pe plan§eta semicirculara. kinetoterapeutul il ajuta. ■ Cu fata la spalier. ■ Kinetoterapeutul asista copilul din spate: se executa impin.mers cu impingerea unei mingi Bobath.

■ Flexia capului + abductia §i rotatia externa a bratelor inhiba adductia coapselor in ortostatism. ■ Flexia §i abductia §oldului se faciliteaza reciproc. ■ Ridicarea centurii scapulare §i alungirea flexorilor laterali ai trunchiului.neteziri u§oare.periajul fetei. . ■ Rotatia interna a bratelor inhiba extensorii. Masajul facial ■ Kinetoterapeutul ii aplica manevre de masaj la nivelul musculaturii faciale: . Manevre de decontracturare ■ Extensia + rotatia capului de partea membrului superior afectat (se obtine relaxarea tonusului flexorilor membrului superior). se obtine de acea parte scaderea spasticitatii membrului superior hemiplegic. ■ Rotatia interna a umarului + pronatie + flexie palmara + inclinare cubitala antreneaza decontracturarea automata a membrelor superioare. ■ Ridicarea bratelor deasupra capului ajuta extensia §oldului §i a trunchiului. cu ritm §i intensitate redusa (la nivelul buzelor netezirile se fac cu degetul aratator in sensul acelor de ceasornic).vibratii cu mainile sau cu un aparat de vibromasaj. ■ Abductia orizontala/retroductia in diagonala inhiba flexorii gatului. cu ajutorul unei pensule moi.tapotament efectuat u§or.u§oare ciupiri ale buzelor efectuate cu indexul §i policele. membrele superioare sunt incruci§ate pe piept (se elimina spasticitatea membrelor inferioare). . bratelor §i a mainii. . ■ Flexia dorsala a halucelui inhiba spasticitatea §i faciliteaza flexia membrelor inferioare. 41Universitatea Spiru Haret 9 . ■ Pozitia fetala: decubit dorsal cu membrele inferioare flectate din articulatia coxofemurala §i genunchi.Reeducarea bucofaciala ■ Se ung buzele cu zahar sau caramel pentru a obliga copilul sa scoata §i sa ridice/coboare limba. Pozitii reflex-inhibitorii. ■ Se plaseaza o acadea in diferite parti ale buzelor pentru a obliga copilul sa duca limba spre bomboana. rotatia externa a bratelor inhiba flexorii. . ■ Flexia totala a cotului + retroductia bratului antreneaza decontracturarea musculaturii umarului.

antebratul in pronatie. Din decubit ventral ■ Cu saci de nisip pe marginea externa a membrelor inferioare. genunchilor §i a pieptului. coapsele in u§oara abductie cu o perna intre ele (la tetraplegici se folosesc orteze statice pentru a tine pumnul in extensie medie §i degetele in flexie). rotatie externa. Gimnastica respiratorie Din decubit dorsal 42Universitatea Spiru Haret . cu sistem de fixare la nivelul picioarelor (cu talpa pe un suport). Tetraplegia Definitie: Diminuarea sau pierderea functionala motorie §i/sau senzitiva in segmente cervicale ale maduvei spinarii datorate leziunii elementelor neurale inauntrul canalului rahidian. in mana tine un sul. > cre§terea fortei §i rezistentei mu§chilor total/partial inervati.2. lombar sau sacrat (nu §i cervical) al maduvei spinarii. ■ la tetraplegici se postureaza umarul in abductie de 80°. Obiectivele kinetoterapiei: > prevenirea deformarilor §i a atitudinilor vicioase. antebratul in pronatie. > reeducarea mersului / prehensiunii. trunchiului §i a organelor pelvine. Traumatismele vertebromedulare Paraplegia Definitie: Diminuarea sau pierderea functiei motorii §i/sau senzitive in segmentele toracic. Din ortostatism (verticalizare) ■ Pacientul este instalat pe o masa de verticalizare. gradul de verticalizare va create progresiv. orteza care sa mentina pumnul in extensie §i policele in opozitie. > reeducarea ortostatismului §i a activitatii de transfer. cu bratul in abductie peste 90°. Mijloace folosite: Posturari Din decubit dorsal ■ membrele inferioare cu genunchii in extensie. > mentinerea / cre§terea mobilitatii articulare. cotul in flexie. membrelor inferioare. > ca§tigarea controlului posturii §i a echilibrului.2. Tetraplegia consta in diminuarea functiei membrelor superioare. picioarele in flexie dorsala. extensie completa a cotului. secundar leziunii elementelor rahidiene.

■ Extensia capului §i a gatului cu rotatie ajuta trecerea din decubit ventral in decubit dorsal. Metode pentru facilitarea rostogolirii ■ Flexia capului §i a gatului cu rotatie ajuta trecerea din decubit dorsal in decubit ventral. timp in care pacientul contracta musculatura abdominala (fara a executa o retragere sau o bombare a abdomenului). apoi un expir profund cu presiunea mainilor pe abdomen. apoi o expiratie prelungita cu a§ezarea mingii pe abdomen. executa tractiunea simultana a umarului §i bazinului ducand pacientul in decubit lateral. in timpul expirului se executa cu podul palmei presiuni orientate de sus in jos §i oblic inainte. timp in care kinetoterapeutul exercita o presiune pe umeri cu antebratele §i pe torace cu palmele. kinetoterapeutul reducand treptat presiunea.■ Bratele pe langa corp. kinetoterapeutul .lateral pe partea dreapta . pacientul face o inspiratie profunda cu bombarea abdomenului o data cu ducerea mingii in sus. ■ Bratele pe langa corp: pacientul executa un inspir profund o data cu bombarea abdomenului. kinetoterapeutul este pozitionat in spatele pacientului cu antebratele sprijinite pe umerii acestuia iar palmele plasate pe partea superioara a toracelui.plaseaza o mana pe bazin iar cealalta pe umar (partea stanga). Tehnici de intoarcere in pat. kinetoterapeutul . kinetoterapeutul la capul pacientului cu palmele pe regiunea subclaviculara. piciorul stang a§ezat peste cel drept. apoi urmeaza o scurta apnee. ■ Cu o minge medicinala (1-5 kg) tinuta in maini. de ridicare §i deplasare Intoarcerea din decubit dorsal m decubit lateral ■ Pacientul este in decubit dorsal cu bratele incruci§ate pe trunchi. Intoarcerea din decubit dorsal m decubit ventral ■ Pacientul este in decubit dorsal cu bratul stang pe piept §i cu mana dreapta sub ceafa (cotul sa fie ridicat de pe pat). apoi pacientul executa un inspir. ■ Incruci§area bilaterala a membrelor superioare produce o mi§care pendulara atunci cand trece din decubit dorsal in decubit ventral.plaseaza o mana pe bazin. genunchiul stang flectat. se aduce 43Universitatea Spiru Haret . capul intors spre partea dreapta. ■ Incruci§area gleznelor faciliteaza rostogolirea. pacientul executa un expir prelungit. iar cealalta pe umar (partea stanga). Din a§ezat ■ Cu antebratele sprijinite pe coapse. trunchiul u§or flectat.lateral pe partea dreapta .

se continua intoarcerea pana in decubit ventral. cu rotile blocate) ■ Pacientul in pozitia a§ezat cu genunchii extin§i. Ridicarea deplasarea cu tractiune ■ Pacientul in decubit dorsal cu genunchii flectati. timp in care kinetoterapeutul va trage de trunchi in sus iar de picioare spre inainte §i in jos astfel incat sa a§eze pacientul la marginea patului. picioarele pacientului raman pe pat iar kinetoterapeutul le va plasa pe sprijinitoarele de jos ale scaunului. kinetoterapeutul este lateral cu palmele pe pat §i picioarele fandate. talpile pe sol. Ridicare m agezat la marginea patului ■ Pacientul in decubit lateral. bratele incruci§ate pe piept. kinetoterapeutul in spatele pacientului apuca pe sub axile de antebrate: la comanda ridica pacientul de pe pat §i il a§eaza in fotoliu rulant. kinetoterapeutul lateral plaseaza o mana pe bazin (de partea sa). apoi se plaseaza bratul stang pe pat iar pe cel drept in prelungirea corpului. la comanda kinetoterapeutului. la marginea patului. 44Universitatea Spiru Haret se prinde cu mainile de sprijinitoarele externe ale . iar cu cealalta pe sub ceafa cuprinde umarul opus. cu rotile blocate) ■ Pacientul in pozitia a§ezat cu genunchii extin§i. genunchii flectati u§or in afara patului. Ridicarea §i deplasarea cu ajutor simplu ■ Pacientul in decubit dorsal cu genunchii flectati. pacientul va impinge in picioare iar kinetoterapeutul il va ridica §i deplasa spre inainte. cu picioarele u§or departate. capul se rasuce§te spre kinetoterapeut. capul ridicat de pe planul patului. talpile pe sol. Tehnici de transfer Transferul pasiv de pe pat m fotolui rulant (fotoliu rulant plasat in unghi drept fata de pat. bratele incruci§ate in dreptul abdomenului. kinetoterapeutul lateral in fata pacientului cu o mana pe omoplat §i antebratul sprijinind umarul iar cu cealalta pe coapsa. cat mai aproape de marginea patului. pacientul va impinge in picioare simultan cu tragerea de brate iar kinetoterapeutul i§i va indrepta trunchiul ridicand §i deplasand pacientul spre inainte. mana de deasupra pe umarul kinetoterapeutului iar cealalta cu palma pe pat. bratele il cuprind pe kinetoterapeut plasand un brat pe sub axila iar celalalt pe umar astfel incat sa-§i incle§teze degete la nivel cervical. la comanda pacientul duce picioarele in afara patului prin impingerea in mana plasata pe pat.pacientul in decubit lateral. Transferul activo-pasiv de pe pat m fotolui rulant (fotoliu rulant este plasat paralel cu patul. la comanda. pe pat.

relaxeaza. pacientul ridica capul §i omoplatii de pe pat alunecand cu mainile pe coapse. pacientul i§i transfera greutatea de pe un cot pe celalalt. pacientul i§i ridica fesele de pe pat §i mentine cateva secunde. ■ Cu sprijin pe coate. ■ Kinetoterapeutul executa exercitii pasive de intindere pe toate segmentele §i pe toate directiile de mi§care. kinetoterapeutul in spate sustine fotoliul rulant. apoi kinetoterapeutul va ridica picioarele pacientului §i le va plasa pe sprijinitoarele de jos ale scaunului. apoi reia exercitiul. active. ■ Kinetoterapeutul sta in genunchi peste pacient. cu genunchii de o parte §i de alta a §oldurilor pacientului: kinetoterapeutul prinde antebratele supinate ale pacientului la nivelul pumnului. ■ Cu sprijin pe coate. ■ Cu sprijin pe coate. cu rotile blocate) ■ Kinetoterapeutul a§eaza picioarele pacientului pe pat. ■ Genunchii flectati (sustinuti de catre kinetoterapeut). ducand mainile spre calcaie. la inceput antebratul liber ramane pe pat. pacientul aluneca cu trunchiul (flexie laterala) pe pat. ■ Cu un baston sau cu un cordon elastic. apoi se duce in spatele acestuia. 45Universitatea Spiru Haret . Din decubit ventral ■ Cu sprijin pe coate. pacientul incruci§eaza bratele la nivelul abdomenului iar kinetoterapeutul pe sub axile il prinde de antebrate: la comanda il ridica pe pat. apoi il ridica. pacientul trage pentru a se ridica in §ezand §i apoi se lasa pe saltea (pentru tetraplegici). bratele pe langa corp. Transferul pasiv din fotolui rulant pe pat (fotoliu rulant plasat in unghi drept fata de pat. Mobilizari pasive. ■ Genunchii flectati (sustinuti de catre kinetoterapeut). pacientul executa mi§cari ale membrelor superioare. pacientul se tara§te pe coate spre inainteinapoi iar kinetoterapeutul opune rezistenta la nivelul picioarelor. active cu rezistenta Din decubit dorsal ■ Se mobilizeaza pasiv de catre kinetoterapeut toate membrele §i segmentele.fotoliului rulant. pe toate directiile de mi§care. mainile pe pat. mainile pe coapse. pacientul i§i trece greutatea de pe un antebrat pe celalalt. la comanda pacientul ridica singur trunchiul de pe pat transferandu-l in fotoliu rulant.

■ Cu genunchii extin§i. ■ (pentru tetraplegici) Pacientul muta pe masa obiecte de diferite marimi §i grosimi. cu doua gantere in maini. flectand cotul in timp ce membrul superior opus este dus inainte tragand hemicorpul §i hemibazinul. 46Universitatea Spiru Haret .■ Cu sprijin pe maini. pacientul executa balansari anteroposterioare ale trunchiului. ■ Exercitiul de tarare. ■ Cu gambele atarnate la marginea patului. kinetoterapeutul opune rezistenta. pacientul executa flexia trunchiului incercand sa ajunga cu degetele mainilor la degetele picioarelor (pentru tetraplegici: mana sanatoasa prinde mana afectata). pacientul executa la comanda kinetoterapeutului mi§cari ale membrelor superioare. pacientul executa ridicari §i a§ezari pe scaun cu ajutorul mainilor care prind o §ipca. pacientul arunca cu minge pe un perete sau mingea este aruncata de catre kinetoterapeut. Din a§ezat ■ Cu genunchii extin§i. Din patrupedie (la paraplegici) ■ Pacientul ridica alternativ cate un membru superior. la inceput cu ochii deschi§i.extensii ale coatelor. pacientul se ridica §i se a§eaza pe scaun cu sprijin de barele paralele. cu doua gantere in maini. mainile se sprijina pe 2 carti. antebratele lipite de torace. ■ Pe un scaun intre bare paralele. ■ Cu spatele sprijinit de spatarul scaunului. executa presarea fiecarui deget pe masa. transferand greutatea pe cealalta jumatate a corpului. de lateralitate §i de rotatie. ■ Pe un scaun cu fata la spalier. pacientul executa flexii. pacientul se lasa pe o parte. ■ Cu sprijini pe maini. ■ Cu spatele sprijinit de spatarul scaunului. ■ Kinetoterapeutul sta in spatele pacientului cu prize pe §oldurile pacientului. palma cu degetele rasfirate. pacientul face flotari. pacientul i§i trece greutatea de pe o mana pe cealalta. pacientul incearca sa-§i treaca greutatea pe hemicorpul opus iar kinetoterapeutul opune rezistenta. ■ Pe un scaun in fata unei oglinzi. pacientul i§i ridica bazinul §i face mi§cari antero-posterioare ale pelvisului. ■ Cu gambele atarnate la marginea patului. pacientul executa flexii ale bratelor. ■ (pentru tetraplegici) Cu antebratul sprijinit pe masa. apoi cu ochii inchi§i.

in lateral. pacientul executa genoflexiuni. cu §ezuta pe calcaie. Obiectivele kinetoterapiei: > prevenirea deformarilor §i a atitudinilor vicioase cauzate de modificarile tonusului muscular. ■ Pacientul executa mersul din aceasta pozitie. bratul in abductie §i rotatie externa.■ Pacientul executa mi§cari de balansare inainte-inapoi.3. antebratul in 47Universitatea Spiru Haret . inapoi. executa ridicare in pozitia pe genunchi urcand cu mainile pe spalier. pacientul executa mi§cari de flexii laterale. fortei §i coordonarii pe partea afectata. inainte. Accidentele cerebrale vasculare Hemiplegia Definitie: deficitul mobilitatii unei jumatati de corp. > refacerea mobilitatii active. ■ Intre bare paralele. Din ortostatism ■ Cu fata la spalier. pacientul cu sprijin pe maini ridica alternativ cate o mana de pe bara. acesta cu mainile pe umerii kinetoterapeutului care ghideaza manual pelvisul pacientului. ■ Variante de mers (intre bare paralele. Din pozitia „pe genunchi" (pentru paraplegici) ■ Cu fata la spalier. cotul in extensie. 2. cu carje etc). membrul superior sprijinit pe o perna. > dobandirea unui grad de independenta functionala in autoingrijire. sprijin de o §ipca. > promovarea unor scheme complexe de mi§care. in lateral §i in diagonala (amplitudinea mi§carilor va create progresiv). datorata unei leziuni unilaterale a caii piramidale. ■ Intre bare paralele. iar cu mainile prinde o §ipca. Mijloace folosite: Posturi Din decubit dorsal ■ Capul §i trunchiul u§or flectate spre partea sanatoasa elongand mu§chii de pe partea afectata. ■ Kinetoterapeutul in spatele pacientului imprima impulsuri dezechilibrate in sens anteroposterior §i lateral. ■ Kinetoterapeutul sta pe calcaie in fata pacientului. > inhibarea schemelor anormale de mi§care §i postura. de torsiuni ale trunchiului (sprijinul se face din ce in ce mai slab).

kinetoterapeutul aplica prize pe creasta iliaca §i pe genunchi 48Universitatea Spiru Haret . Din a§ezat ■ Trunchiul §i capul pe linia mediana. kinetoterapeutul cu mainile pe genunchii pacientului. cotul extins. pumnul in extensie. Tehnici de facilitare neuropropriceptiva Mi^carea activa de relaxare-opunere (modificata) ■ Din decubit lateral cu pelvisul u§or rotat in fata. un sul sub hemibazin. §oldurile §i genunchii flectate la 90°. un sul sub membrul superior afectat. Mobilizari pasive Din decubit dorsal ■ Se mobilizeaza pasiv de catre kinetoterapeut toate membrele §i segmentele. membrul inferior afectat u§or flectat. policele in abductie. Din decubit lateral ■ Pe partea afectata cu capul pe o perna. antebratul in supinatie. cotul in extensie. cotul u§or flectat. pe toate directiile de mi§care. apoi urmeaza contractii izotone de la pozitia scurtata spre pozitia lungita §i inapoi spre pozitia scurtata unde se aplica o contractie izometrica. Inversarea lenta §i inversarea lenta cu opunere ■ Din decubit dorsal cu genunchii flectati §i talpile pe sol. cu scapula rotata in sus §i in protractie. ■ Pe partea sanatoasa. §oldul flectat: kinetoterapeutul aplica prize pe pelvis §i coapsa. talpa in flexie de 90°. talpa in flexie de 90°. pumnul §i degetele in pozitie functionala (se va pune o perna in spatele umarului §i a pelvisului. se executa izometrie contra rotarii in fata a pelvisului §i a flexiei coapsei. Izometria alternanta ■ Din decubit dorsal cu genunchii flectati §i talpile pe sol. ■ Kinetoterapeutul executa exercitii pasive de intindere pe toate segmentele §i pe toate directiile de mi§care. membrul inferior sanatos putin ridicat in flexie de 90° pe o perna. umarul in protractie. genunchiul u§or flectat. §oldul in pozitie neutra sustinut de o perna intre genunchi. pentru a ajuta mentinerea lor in protractie). se executa contractii izometrice scurte pe agoni§ti §i antagoni§ti (pacientul incearca sa traga genunchii la piept §i sa-i intinda contra rezistentei).supinatie. o perna mica sub cutia toracica. membrul inferior sanatos in pozitie neutra. membrul superior afectat sustinut pe un suport in fata. membrul inferior afectat cu un sul sub zona poplitee.

iar pacientul prive§te (pentru comparare se executa §i pe hemicorpul sanatos). ■ Pacientul executa mi§cari de rulare a talpii pe sol. ■ Mobilizarea pasiva a membrelor §i segmentelor in diferite directii. pacientul trebuie sa descrie aceste obiecte tinand ochii inchi§i. forma. sa-§i prinda cureaua etc. membrul superior afectat cu cotul in extensie §i palma pe masa.§i bage cama§a in pantalon. de imbracare. mai intai cu ochii deschi§i.opunandu-se rotarii bazinului spre partea afectata §i blocand incercarea de translatare a genunchilor pe partea sanatoasa. ■ Pacientul i§i va atinge cu mana spatele la diferite inaltimi (sa. se executa ducerea mainii spre gura. material. apoi de-a lungul bratului opus pana ajung in „V" deasupra capului. Exercitii pentru recuperarea capacitatii de autoservire. ■ Reeducarea stereognoziei prin aplicare pe tegument a diferitelor obiecte variate ca volum. pacientul executa ridicarea progresiva a membrelor superioare deasupra flancurilor. de asigurarea igienei corporale Din a§ezat ■ Cu membrele superioare sprijinite pe o masa.). Din pozitia „pe genunchi" ■ Cu spijin pe un picior: pacientul se apleaca §i i§i duce mainile spre piciorul de sprijin (se incalta. greutate. ■ Cu membrele superioare incruci§ate pe coapse. cotul membrului superior afectat ramane in sprijin fix pe masa servind drept pivot pentru mi§care. se evita izbirea antebratului de antebrat). consistenta. apoi cu ochii inchi§i. Din ortostatism 49Universitatea Spiru Haret . Reeducarea senzoriala ■ Kinetoterapeutul executa o presiune/intepatura pe tegument. pana cand pacientul identifica sediul §i directia de mi§care (reeducarea propriceptiva §i kinestezica). i§i leaga §ireturile). palmele pe masa. rece). ■ Cu sprijin pe antebrate. ■ Acela§i exercitiu. doar ca pacientul are ochii inchi§i §i incearca sa localizeze stimulul. ■ Kinetoterapeutul aplica pe tegumentul hemicorpului paretic temperaturi extreme (cald. ■ Pacientul executa o mi§care energica de frecare intre police §i index (pentru §tergerea ochelarilor). se executa ducerea mainii spre gura (kinetoterapeutul il ajuta.

■ Kinetoterapeutul in spatele pacientului. executa o u§oara presiune pe partea dreapta. pacientul se opune. executa impulsuri dezechilibrante incruci§ate iar pacientul rezista. apoi pe cel stang. inapoi. la ceafa etc. ■ Kinetoterapeutul cu mainile pe crestele iliace anterosuperioare ale pacientului. spre inapoi in lateral. imprima acestuia impulsuri dezechilibrante. inainte. inainte. sub axila. Exercitii de stabilizare Din decubit dorsal ■ Kinetoterapeutul cu mainile pe fata anterioara a umerilor pacientului. cu rotatia trun. apoi pe ambii. pacientul invinge rezistenta. apoi pe ambele parti. 50Universitatea Spiru Haret 9 . ■ Kinetoterapeutul in fata pacientului aplica rezistenta pe umeri. executa dezechilibrari anteroposterioare iar pacientul rezista Din a§ezat ■ Cu genunchii extin§i (pe pat) sau cu gambele atarnate la marginea patului: pacientul executa mi§cari de basculare a feselor spre inainte. Din patrupedie ■ Pacientul executa ridicari alternative ale membrelor superioare §i inferioare. executa o u§oara presiune pe umarul drept. in lateral. Din pozitia „pe genunchi" ■ Pacientul merge pe genunchi. Din decubit lateral ■ Kinetoterapeutul cu o mana pe centura scapulara §i cu cealalta pe centura pelviana. ■ Kinetoterapeutul in spatele pacientului. ■ Kinetoterapeutul in spatele pacientului. pacientul duce palma pe umarul opus. imprima acestuia impulsuri dezechilibrante in lateral cu o mi§care de rasucire a trunchiului. kinetoterapeutul poate adauga impulsuri dezechilibrante pacientul opunandu-se. ■ Kinetoterapeutul cu o mana a§ezata la nivel scapular iar cu cealalta la nivel pelvian. pacientul se apleaca §i i§i duce mainile spre piciorul de sprijin. inapoi. in lateral.chiului. pacientul se opune. ■ Pacientul merge in patrupedie. apoi pe partea stanga.■ Membrul superior afectat departat de corp cu palma deschisa. la ureche. facilitand trecerea greutatii pe un singur picior. ■ Cu spijin pe un picior. imprima acestuia impulsuri dezechilibrante inainte §i inapoi.

sub abdomen este plasata o perna. exercitiul se realizeaza mai intai cu ambele maini. ■ Pacientul ridica (cu ajutorul kinetoterapeutului) in flexie anterioara §i incearca sa intinda mana spre tavan ridicand astfel omoplatul de pe pat. cu mainile incruci§ate pe torace sau abdomen. ■ Kinetoterapeutul in spatele pacientului. ■ Cu gambele la marginea patului. pacientul ridica un membrul superior in lateral ramanand in sprijin pe un singur antebrat. apoi schimba §i cu celalalt membru superior. in spate. pacientul executa transfer de greutate de pe un bazin pe celalalt. Exercitii active Din decubit dorsal ■ Pacientul se prinde de un maner atarnat deasupra lui §i se va tine 6 secunde.Din ortostatism ■ Kinetoterapeutul in spatele pacientului cu mainile pe bazinul acestuia. mainile impreunate. pacientul executa o extensie a cotului cu sprijin pe antebrat. pacientul se opune. imprima impulsuri dezechilibrante progresive la nivelul zonei poplitee. kinetoterapeutul face presiuni pe crestele iliace pentru a facilita ridicarea (sa ia ceva din partea sanatoasa. se executa supinatia antebratului cu inclinarea trunchiului. imprima impulsuri dezechilibrante in fata. pana la limita caderii. Din a§ezat ■ Cu gambele la marginea patului. se pune o hartie sub hemibazinul afectat §i sa se ridice pentru a lua hartia). in lateral. pacientul se opune. Din decubit ventral ■ Cu sprijin pe antebrate. apoi cu cate un membru superior. apoi reia exercitiul. ■ Pe un pat lat §i dur. ■ Kinetoterapeutul in spatele pacientului cu mainile pe umerii acestuia. ■ Membrele superioare sunt intinse cu coatele pe o masa. se relaxeaza. kinetoterapeutul a§ezat lateral de pacient blocheaza membrul inferior afectat plasand piciorul sau pe sub gamba pacientului. in lateral. in spate. imprima impulsuri dezechilibrante in fata. pacientul este rasucit spre partea sanatoasa cu 51Universitatea Spiru Haret 9 . iar cu mana dreapta apuca un pahar sau un alt obiect plasat in apropiere. apoi revine in axul central al patului (executa §i spre dreapta). Din decubit lateral ■ Pe partea afectata. pacientul se deplaseaza tarandu-se spre stanga.

). membrele superioare in retropulsie §i rotatie externa. ■ Cu gambele atarnate la marginea patului. ■ Cu gambele atarnate la marginea patului. apoi il lasa jos. ■ Pe masa de kinetoterapie. pacientul executa ridicarea §i coborarea pelvisului pe partea membrului inferior suspendat. mainile sunt impreunate §i aluneca pe membrul inferior afectat.palmele pe pat. apoi atinge solul cu mainile. pacientul executa balansari ale membrului inferior: flexii. kinetoterapeutul prinde deasupra cotului. pacientul cu mana afectata plasata pe o minge mare executa impingerea mingii spre kinetoterapeut §i apoi prindere ei (pacientul incearca sa tina palma deschida). pumnul in afara suprafetei de sprijin cu un pahar in mana. mainile prind §ipca de la nivelul umerilor: pacientul executa rotatia trunchiului §i adductia orizontala a bratului de aceia§i parte ■ In sprijin unipodal. ■ Cu fata la spalier. nasturi etc. ■ Pe banca de gimnastica. kinetoterapeutul de partea afectata. iar pacientul executa flexia coatelor (cu control). pacientul executa trecerea greutatii corpului de pe partea sanatoasa pe partea afectata. talpile pe sol. ■ Pacientul aplauda cu mainile ridicate deasupra capului. ■ Pe un scaun. apoi executa flexii §i extensii de cot mentinand palma pe zid. mana de partea afectat este plasata la nivelul axilei de partea sanatoasa: pacientul executa extensia §i rotatia trunchiului spre partea sanatoasa. pacientul executa flexii de trunchi. cu sprijin pe palme in spate. membrul sanatos cu cotul flectat §i antebratul in supinatie. apoi spre dreapta. apoi face mi§carea doar cu cotul afectat. circumductii. extensii. Din ortostatism ■ Kinetoterapeutul ajuta pacientul sa-§i mentina palma pe zidul din fata lui sau din lateral. pacientul incearca sa ridice paharul in sus (in sens radial). pacientul prinde cu mana sanatoasa mana afectata astfel incat membrul afectat sa fie in rotatie interna cu pumnul in extensie. 52Universitatea Spiru Haret . ■ Pacientul exerseaza pensele dintre police §i fiecare deget prin ridicarea unor obiecte de marimi diferite de pe masa (monezi. ■ Cu antebratul sprijinit pe masa. ■ In sprijin unipodal. executa ridicarea bratelor deasupra capului §i rotatia trunchiului spre stanga.

se vor pune saculeti cu nisip pe coloana vertebrala dorsala §i pe bazin. > refacerea / mentinerea tonusului muscular paravertebral.1. ■ Cu o perna sub coloana toracala. > refacerea / mentinerea supletii articulare. Reumatismele inflamatorii 3. cu mainile sub ceafa. cu evolutie progresiva catre anchiloza. > mentinerea amplitudini mi§carilor respiratorii. Programe kinetice in afectiunile reumatice 9 3.1. Mijloace folosite: Exercitii de postura Din decubit dorsal ■ Pe un pat tare cu genunchii extin§i (se pune un sul sub coloana lombara). Din ortostatism 53Universitatea Spiru Haret . ■ Pe o bancuta de gimnastica. al coloanei vertebrale §i ligamentelor acesteia. Din decubit ventral ■ Cu o perna sub frunte §i una sub piept. se executa o adductie orizontala cu mentinerea posturii. pe fata anterioara a umerilor se plaseaza doi saculeti cu nisip. 3.■ U§or departat. pacientul incearca sa atinga cu coatele patul §i sa mentina. membrele superioare in abductie 90° §i pronatie. pacientul executa o rasucire a centurii pelviene intrun sens concomitent cu rasucirea centurii scapulare in sensul opus. daca nu reu§e§te se vor pune saculeti cu nisip pe coate. Programul kinetic m spondilita anchilozanta Definitie: Reumatism inflamator cronic al articulatiilor sacroiliace. Obiectivele kinetoterapiei: > corectarea / mentinerea aliniamentului corect al corpului.1. ■ Mers prin sala. genunchii sunt perfect intin§i. kinetoterapeutul in spatele pacientului il prinde de maini astfel incat membrele superioare ale pacientului sunt in rotatie externa §i extensie.

■ Cu genunchii flectati la 90° la marginea patului. apoi revine cu genunchiul perfect extins. palmele pe sol. pacientul atinge u§or zidul mai intai cu sacrul. ■ Genunchii extin§i. ■ Genunchii flectati/extin§i. pacientul executa extensia trunchiului. apoi cu omoplatii. 54Universitatea Spiru Haret . pacientul executa tarare inapoi cu ajutorul umerilor §i a talpilor/membrelor inferioare. se desprinde §i reia exercitiul. bratele sunt in flexie de 180°. executa ducerea bastonului peste cap §i revenire. apoi revine cu palmele pe sol. capului §i a gatului. executa ducerea bastonului in lateral prin alunecare pe saltea. apoi revine. pacientul duce membrele superioare in fata executand o bataie din palme. ■ Membrele superioare la spate prind un baston de capete. pacientul ridica bastonul de pe fese concomitent cu extensia trunchiului. capului §i a gatului. apoi cu occiputul. pacientul cu un baston in maini sprijinit pe coapse. ■ Cu sprijin pe antebrate. pacientul executa ridicarea alternativa a membrelor inferioare cu arcuiri finale. Mobilizari analitice active Din decubit dorsal ■ Genunchii flectati. bratele pe langa corp. pacientul balanseaza membrele inferioare §i bazinul spre stanga / dreapta. talpile pe sol. pacientul ridica bastonul concomitent cu extensia trunchiului. se executa lordozari §i cifozari ale coloanei.■ Cu spatele la 15 cm de perete. Din decubit ventral ■ Membrele superioare sunt la spate cu degetele intrepatrunse. pacientul duce cate un membru inferior spre piept o data cu flexia genunchiului. ■ Membrele superioare intinse pe langa cap cu palmele pe sol prind un baston de capete. ■ Genunchii extin§i. Din patrupedie ■ Privirea inainte. se executa rasuciri ale trunchiului concomitent cu ridicarea unui membru superior in abductie la 90°. ■ Genunchii flectati. pacientul prinde un baston de capete. talpile pe sol. un sul sub zona lombara: membrele superioare in abductie + flexie 90° cu palmele pe sol. ■ Membrele superioare aluneca in fata astfel incat nasul pacientului sa ia contact cu solul.

coatele trase inapoi. pacientul executa inclinari laterale de trunchi. 3. ■ Pe un scaun cu un baston in maini pe genunchi. pacientul executa rotatia capului spre dreapta concomitent cu ducerea bastonului spre stanga. ■ Cu o minge medicinala in maini. ■ Cu un baston la spate prins de capete. o ridica deasupra capului apoi o duce pe umarul stang. ■ Cu un baston in fata prins de capete. mainile la ceafa.1. ■ Pacientul executa ridicarea unui membru superior o data cu ■ Pacientul duce un membru superior spre zenit o data cu rasucirea trunchiului §i capului dupa mana (Fig. ■ Pe un scaun. pacientul executa rasuciri spre dreapta/ stanga ale trunchiului. ■ Lateral de spalier. pacientul tine mingea pe umarul drept. cu Fig.membru inferior opus.1. 55Universitatea Spiru Haret . Din ortostatism (ideal in fata oglinzii) ■ Cu o minge medicinala in maini. se executa flexia capului concomitent cu ducerea bastonului in sus peste cap §i extensia capului cu ducerea bastonului inapoi pe genunchi. Din a§ezat ■ Pe un scaun/calare pe o banca de gimnastica. 3. cu un baston apucat de capete §i plasat pe umeri. cu un baston in maini ridicat la nivelul umerilor. pacientul executa balansari ale membrului inferior. ■ Pe o bancuta de gimnastica. pacientul executa departarea bastonului de spate o data cu ducerea unui genunchi la piept. pacientul executa ducerea bastonului inainte (flexia bratelor) concomitent cu extensia unui membru inferior. pacientul tine mingea sus deasupra capului §i executa inclinari laterale de trunchi.). mana de partea spalierului prinde §ipca din dreptul umerilor.

prin ridicarea antebratelor §i apasarea u§oara a palmelor pe torace determina proiectarea in sus §i inainte a capului §i umerilor pacientului (Fig. picioarele departate. Din decubit ventral ■ Mainile cu degetele incle§tate sub barbie. trunchiul la 90°. kinetoterapeutul. in timpul expirului se executa cu podul palmei presiuni orientate de sus in jos §i oblic inainte. 3. bratele pe langa corp. coatele flectate. kinetoterapeutul la capul pacientului cu palmele pe regiunea subclaviculara. mainile prind §ipca din dreptul umerilor: pacientul executa intinderea paravertebralilor.■ Cu fata la spalier. ■ Mainile la ceafa.2.). pacientul executa flexii ale trunchiului cu arcuiri finale. ■ Cu spatele la spalier.2. mainile prind o §ipca. cat §i prin largirea spatiilor intercostale). kinetoterapeutul aflat la capul pacientului apuca de coate. Fig. ■ Mers cu un baston tinut sub axile. 3. Din decubit lateral ■ Kinetoterapeutul plasat in spatele pacientului cu o mana pe baza hemitoracelui iar 56Universitatea Spiru Haret cu cealalta executa o mi§care de abductie a bratului . kinetoterapeutul introduce mainile sub antebratele pacientului §i le plaseaza pe toracele acestuia: in timpul inspirului fortat. inspir cu ridicarea coatelor (diametrele toracice se maresc atat prin tractiunea exercitata asupra coloanei vertebrale. Gimnastica respiratorie Respiratia toracala Din decubit dorsal ■ Genunchii flecati.

3. apoi revenire pe expir. apoi o expiratie prelungita cu a§ezarea mingii pe abdomen. mainile pe genunchi: pacientul executa pe inspir ducerea unui picior inapoi concomitent cu bombarea abdomenului. Din a§ezat ■ Pe un scaun. ■ Pe un scaun. pe expir.cu u§oara tractiune orientata in sus in faza finala a inspirului (Fig. se relaxeaza mainile. apoi un expir profund cu presiunea mainilor pe abdomen. pacientul va apasa palmele ca §i cum ar dori sa le apropie iar pe inspir. cu mainile plasate pe partile inferioare ale coastelor. ■ Pe scaun. bratele pe langa corp. apoi revine cu piciorul la loc pe expir §i retragerea abdomenului. 3. se departeaza la maximum bratele apropiind omoplatii intre ei. pacientul executa un inspir profund o data cu ridicare bastonului §i extinderea genunchilor.3. pacientul executa un inspir profund concomitent cu bombarea abdomenului. se apropie bratele intinse inainte astfel incat palmele sa ia contact la nivelul plexului. cu membrele superioare in abductie la 90°.). 57Universitatea Spiru Haret . Fig. Respiratia abdominala Din decubit dorsal ■ Genunchii flectati. cu un baston sprijinit pe genunchi. pe expir. Din a§ezat ■ Pe marginea unui scaun sau a unei banchete. ■ Genunchii flectati cu o minge medicinala (1-5 kg) tinuta in maini. pacientul face o inspiratie profunda cu bombarea abdomenului concomitent cu ducerea mingii in sus. 3. pe inspir.

1.2. 58Universitatea Spiru Haret . precum §i de noduli subcutanati. interfalangienele proximale in u§oara flexie iar cele distale libere. > mentinerea/cre§terea mobilitatii articulare. Programul kinetic mpoliartrita reumatoida Definitie: Boala inflamatorie cronica recurenta.■ Pe un scaun cu spatele sprijinit. metacarpofalangienele in u§oara flexie §i inclinare radiala. pacientul executa mi§carea de inclinare radiala. ■ Umarul in u§oara abductie asociata cu o u§oara flexie (perna sub axila). Cel mai frecvent sunt afectate articulable mici ale mainii §i piciorului. caracterizata de o inflamatie cronica infiltrativ proliferativa a sinovialei articulare §i de manifestari articulare §i musculare. ■ Genunchiul in extensie. pacientul executa mi§carea de inclinare radiala. ■ Antebratul sprijinit pe o masa cu partea cubitala pe masa. cu retragerea abdomenului. cu u§oara supinatie. tragerea genunchilor la piept §i cuprinderea lor cu mainile. 3. apoi pe expir. Mijloace folosite: Posturarea segmentelor afectate (pe atele/orteze) ■ Pumnul in u§oara extensie (10°-25°). ■ Glezna cu piciorul in flexie dorsala de 90°. intai singur. barbia in piept. > prevenirea/ corectarea deformatiilor §i anchilozelor. ■ Cotul in flexie de 80°. apoi impotriva rezistentei opuse de kinetoterapeut. > mentinerea/cre§terea fortei §i rezistentei musculare. apoi impotriva rezistentei opuse de kinetoterapeut. degetele se mentin in semiflexie. intai singur. policele in u§oara opozitie. Exercitii pentru ameliorarea deviatiei cubitale Din a§ezat ■ Antebratul sprijinit pe o masa in pronatie. pacientul executa percutii repetate pe planul mesei. ■ §oldul in u§oara extensie (perna sub fesieri). insa aceasta boala poate afecta orice alta articulatie diartrodiala. intinderea picioarelor cu bombarea abdomenului pe inspir. Obiectivele kinetoterapiei: > combaterea durerii §i a inflamatiei. ■ Antebratul §i mana cu varful degetelor sprijinite pe o masa.

apoi cu toate odata). degetele in semiflexie. policele in opozitie fata de index cu un burete intre ele.adductii cu policele in rectitudine. pacientul executa activ/activ cu rezistenta flexia falangei II (intai cu fiecare deget in parte. pacientul executa rularea talpilor pe sol (varf-calcai). Exercitii ale articulatiei piciorului Din a§ezat ■ Talpile pe sol u§or departate. pacientul apuca §i muta obiecte foarte mici (bile) cu policele §i celelalte degete pe rand folosind varful degetelor. apoi invinge rezistenta opusa de kinetoterapeut. pacientul executa extensia din articulatiile 59Universitatea Spiru Haret metatarsofalangiene. pacientul sorteaza obiecte mici (margele) de diferite marimi. ■ Antebratul sprijinit pe o masa. pacientul executa deplasarea mainii prin mi§cari de flexie . pacientul executa mi§cari de abductii . pacientul executa flexia din interfalangienele distale activ.Exercitii pentru degetul „in gat de lebada" Din a§ezat ■ Antebratul sprijinit pe o masa in supinatie. ■ Antebratul sprijinit pe o masa in pronatie. ■ Antebratul sprijinit pe o masa in pronatie. ■ Palmele sprijinite pe o masa cu ultima falanga in afara mesei. kinetoterapeutul imobilizeaza articulatiile interfalangiene proximale. ■ Talpile pe sol. pacientul executa extensia fiecarui deget in parte. pacientul executa flexii . Exercitii pentru deformatia „in butoniera" a degetelor Din a§ezat ■ Kinetoterapeutul imobilizeaza articulatiile interfalangiene proximale. gamba ramanand nemi§cata. Exercitii pentru deformatia policelui in „Z" Din a§ezat ■ Antebratul sprijinit pe o masa. apoi toate degetele simultan. ■ Antebratul sprijinit pe o masa. ■ Antebratul sprijinit pe o masa.extensie ale degetelor. ■ Antebratul sprijinit pe o masa.extensii active ale interfalangienelor distale. pacientul impinge o bila prin extensia articulatiei interfalangene distale. pacientul executa presiuni asupra buretelui. degetele in semiflexie cu sprijin pe varfuri. .

pacientul executa extensia genunchiului.calcai. Din ortostatism ■ Cu fata la spalier. celelalte degete raman fixate pe sol. ■ Mers prin sala (varf . Mijloace folosite: Posturarea membrului superior afectat pe toate directiile de mi^care ■ In flexie: pacientul in pozitia decubit dorsal cu bratul sus in prelungirea trunchiului. un saculet cu nisip este dispus la nivelul 1/3 inferioare a bratului. ■ Gambele atarna la marginea patului. in zig-zag etc. > recuperarea mobilitatii controlate §i a fortei musculare.1. 3. se mentine 15 minute.■ Talpile pe sol. Din punct de vedere clinic periartrita scapulo-humrerala are 4 forme: umarul dureros simplu. un saculet cu nisip este dispus la nivelul 1/3 inferioare a bratului. mainile prind §ipca de la nivelul umerilor. cotul este extins. ■ Cu fata la spalier. umarul hiperalgic. ■ In extensie: pacientul in pozitia decubit dorsal pe o bancheta cu membrul superior afectat in afara planului de sprijin. > reca§tigarea functionalitatii globale a membrului superior in totalitate. apoi schimba piciorul. umarul blocat §i umarul pseudoparalitic.2. ■ In abductie: pacientul este in pozitia a§ezat pe un scaun cu spatar astfel incat spatarul scaunului sa fie sub axila. Programul kinetic m periartrita scapulohumeral Definitie: Sindrom clinic caracterizat prin durere §i redoare (mi§carile umarului fiind limitate). . apoi circumductii din articulatia piciorului (stangadreapta). Obiectivele kinetoterapiei: > combaterea durerii §i a redorii articulare.). Reumatismul abarticular 3. pacientul plaseaza un picior pe prima §ipca §i se ridica pe varfuri. determinate de leziuni degenerative §i/sau inflamatorii la nivelul structurilor periarticulare ale umarului. > deblocarea articulatiei scapulohumerale. intre spatarul scaunului §i axila se Haret 60Universitatea Spirudispune o perna astfel incat bratul sa fie fixat in abductie.2. mainile prind §ipca de la nivelul umerilor. genunchii flectati. pacientul executa extensia din articulatiile metatarsofalangiana a halucelui. pacientul executa ridicari pe varfuri.

mana sa dreapta este plasata pe fata anterioara a umarului. 4. se executa u§oare mobilizari cu tractiuni finale ale umarului. cu mana dreapta apuca de la nivelul fetei posterointerne a cotului pacientului. kinetoterapeutul va pune o priza pe capul humerusului. se executa o mi§care de apasare in jos pe capul humerusului. iar cealalta dedesubt in axila. Mi^cari de alunecare in articulatia scapulohumeral ■ Pacientul in decubit controlateral.). executand astfel o tractiune in articulatia glenohumerala. ■ Pozitia pacientului este in decubit dorsal. ■ In rotatie interna: pacientul din pozitia a§ezat pe un scaun incearca ducerea antebratelor in regiunea lombara. duce membrul superior in abductie §i rotatie interna iar mana dreapta este plasata cu eminenta hipotenara pe capul humeral: executa o u§oara tractiune a membrului superior ducandu-l in adductie (Fig. ■ Kinetoterapeutul de partea afectata. coapsa sa vine in contact cu axila pacientului.■ In rotatie externa: pacientul in decubit dorsal pe o bancheta cu mainile sub cap. 61Universitatea Spiru Haret . kinetoterapeutul face o priza pe capul humeral iar cealalta priza deasupra cotu. 3. glisarea este realizata de hemibazinul kinetoterapeutului.lui. incearca coborarea coatelor pe planul patului. Mi^cari de tractiune cu decoaptarea suprafetelor articulare Din decubit dorsal ■ Cu bratul §i cotul flectate la 90°. Din decubit lateral ■ Kinetoterapeutul in spatele pacientului sustine cu antebratul sau drept antebratul pacientului. kinetoterapeutul face o priza pe antebrat iar cu umarul va sprijini cotul pacientului.

62Universitatea Spiru Haret . mana sa dreapta prinde omoplatul la nivelul insertiei trapezului mijlociu: executa o u§oara tractiune (Fig. 3. kinetoterapeutul in fata pacientului plaseaza antebratul stang in plica cotului pacientului §i i§i prinde antebratul drept.Fig. 3.4. kinetoterapeutul in fata pacientului prinde cu mana sa dreapta fata posterosu. Fig. 3. Pacientul cu antebratul pe zona lombara.). ■ Pacientul cu membrul superior in abductie. 5. 3.5.6.perioara a umarului iar cu mana stanga spina omoplatului: executa tractiuni §i mobilizari scapulotoracice (Fig.).

pacientul face rotari ample ale umarului suferind. Din decubit lateral ■ Pe partea sanatoasa. pacientul executa rotatii interne §i externe ale bratului. apoi revenire la pozitia initiala. membrul superior afectat cu palma pe bancuta (sub palma o batista). kinetoterapeutul in spatele pacientului prinde cu mana dreapta la nivelul cotului iar cu mana stanga face o u§oara presiune pe fata anterioara a umarului ducand bratul in abductie la 90°. Exercitii active ale umarului 5 Din decubit dorsal ■ Cu genunchii flectati. ■ Cu genunchii flectati. se executa abductii §i adductii. se executa alunecarea. se executa abductii §i adductii ale bratului. 3. membrul afectat cu bratul lipit de corp §i cu cotul flectat. cotul este in extensie. executa ridicari §i coborari ale bastonului. o greutate in mana. membrul superior afectat este pe o placa alunecoasa cu o patina cu rotile in mana. 63Universitatea Spiru Haret . Din pozitia a§ezat ■ Pe un scaun. ■ Cu un baston la spate. Din a§ezat ■ Pacientul cu membrul superior in abductie la 45° §i cotul flectat. membrele superioare prind un baston de capete. ■ Pe bancuta de gimnastica. a membrului superior. cu control. membrul afectat prinde un cordon elastic.Fig. ■ Pe partea sanatoasa.6. se executa ducerea bastonului in sus cu ridicarea u§oara a capului de pe sol.

■ Cu un cordon elastic in maini. 3.1. exercita circumductii ale bratelor. pe 1/3 inferioara a gambei se pune un saculet cu nisip. coatele sunt flectate. membrul afectat tine o maciuca. > mentinerea / refacerea stabilitatii §i a mobilitatii articulare. > evitarea deformarilor §i a posturilor vicioase. membrul sanatos se sprijina de un scaun. se mentine genunchiul in extensie.Din ortostatism (de preferat in fata unei oglinzi) ■ Trunchiul u§or aplecat. Mijloace folosite: Posturarea genunchiului afectat Din decubit dorsal ■ Cu membrul inferior afectat sprijinit (la 40°) pe un rulou. Obiectivele kinetoterapiei: > combaterea durerii §i a inflamatiei. Reumatismele degenerative 3.3. > mentinerea / refacerea fortei musculare. executa ducerea bastonului in sus peste cap concomitent cu flexia capului. ■ Cu un bastonul apucat de capete §i tinut la nivelul coapselor. > recuperarea mersului. ■ Membrele superioare in abductie de 90° cu cate o maciuca in mana. ■ Cu un bastonul apucat de capete §i tinut la nivelul umerilor. ■ Cu o minge medicinala in maini. apoi pe umarul drept. executa abductii simultane ale bratelor. executa abductii §i adductii orizontale. Din decubit ventral ■ Cu picioarele inafara planului patului. 64Universitatea Spiru Haret . apoi revenire. se executa pendulari ale bratului (tip Codman). executa ducerea mingii pe cap. pe genunchi se pune un saculet cu nisip favorizand extensia genunchiului. executa extensia alternativa a coatelor.3. ■ Cu membrul inferior afectat sprijinit pe un rulou. coatele sunt extinse. se mentine genunchiul in extensie prin propria greutate. apoi pe umarul stang. ■ Cu un cordon elastic in maini. Programul kinetic m gonartroza Definitie: Reumatism degenerativ localizat la nivelul articulatiei genunchiului.

■ Pe o bancheta cu picioare in afara: pacientul incearca sa execute flexia plantara/flexia dorsala contra unei rezistente. ■ Genunchii sunt in flexie §i lipiti puternic unul de celalalt. pe 1/3 inferioara a gambei un saculet cu nisip. ■ Pe o bancheta. cu o mana pe cvadricepsul pacientul iar cu cealalta sub calcai.■ Cu gambele in afara planului patului. Din decubit ventral ■ Cu un saculet de nisip pe spatiul popliteu. pacientul contracta mu§chii ischiogambieri ca §i cum ar vrea sa flecteze genunchii. pacientul contracta mu§chii ca §i cum ar vrea sa extinda genunchii. calcaiele se sprijina pe picioarele banchetei astfel incat sa blocheze mi§carea de flexie peste 90° a genunchilor. Antrenament izometric pe diferite grupe musculare Din decubit dorsal ■ Cu un sac de nisip sub genunchi. se mentine genunchiul in extensie. cu gambele atarnate in afara. ■ Pacientul prinde cu o banda elastica planta piciorului §i face mobilizari autopasive ale genunchiului. 65Universitatea Spiru Haret . se insista pe rotatia interna care este mult limitata. talpile pe sol. imprima o mi§care de translatie orizontala externa a gambei (se reduce progresiv unghiul de flexie a gambei pe coapsa). pacientul incearca sa ridice membrele inferioare de pe sol cu genunchiul in extensie. ■ Kinetoterapeutul face mobilizari pasive ale genunchiului. pacientul ridica gamba §i mentine cateva secunde. se mentine genunchiul in extensie. Din a§ezat ■ Pe un scaun cu picior sprijinit pe un scaun plasat in fata. cu articulatia coxofemurala in abductie §i genunchiul in flexie 90°: kinetoterapeutul fixeaza glezna pacientului intre torace §i brat §i sustine extremitatea superioara a gambei cu ambele maini sub linia articulara. ■ Kinetoterapeutul. pacientul face ridicari pe varfuri §i mentine cateva secunde. Mobilizari pasive §i autopasive Din decubit dorsal ■ Kinetoterapeutul face mobilizari ale rotulei (transversal §i longitudinal). pe genunchi un saculet cu nisip.

pacientul executa ridicari pe varfuri (Fig. ■ Cu gambele la marginea patului. un saculet de nisip pe articulatia metatarsiana. pacientul incearca sa faca flexie plantara contractand musculatura posterioara a gambei. Din decubit ventral ■ Cu un saculet de nisip pe spatiul popliteu. Din a§ezat ■ Pe o bancheta cu genunchii extin§i in afara: pacientul mentine aceasta pozitie contra rezistentei sau i se pun saculeti de nisip pe glezna. varfurile picioarelor sunt fixate la nivelul primei §ipci. kinetoterapeutul aplica o rezistenta in spatiul popliteu iar pacientul incearca sa extinda genunchiul contra rezistentei. un cordon elastic prins de glezna: executa flexii . Exercitii active ale genunchiului Din decubit dorsal ■ Pacientul executa pedalarea membrelor inferioare (inainte/ inapoi). ■ Cu fata la o scara fixa. ■ Cu un rulou in spatiu popliteu. iar celalalt membru inferior in afara planului de sprijin. ■ Pe o bancheta cu un membru inferior avand genunchiul extins pe planul acesteia. ■ Pacientul ridica membrul inferior cu articulatia coxofemurala §i genunchiul in flexie §i coboara membrele inferioare in extensie.8.extensii de genunchi. executa flexii dorsale §i plantare. ■ Gleznele sunt fixate la spalier. pacientul executa o contractie izometrica a ischiogambierilor. ■ Pe sol cu genunchii extin§i. ■ Cu o minge medicinala prinsa intre picioare: pacientul executa flexia-extensia genunchilor (cu control).). pacientul incearca sa execute flexia genunchilor contractand mu§chii ischiogambieri. 3. cu planta sprijinita pe un scaun. ■ Sub glezna se pune un sac de nisip astfel incat genunchiul sa fie in u§oara flexie. pacientul incearca sa execute flexia dorsala contractand musculatura anterioara a gambei. 66Universitatea Spiru Haret .■ In 1/3 inferioara a gambelor se fixeaza un capat al unei benzi elastice: pacientul executa flexia genunchiului. apasand cu calcaiele pe sol. se lucreaza simultan sau alternativ.

astfel incat genunchiul sa fie in flexie de aproximativ 90°. ■ Cu saculeti de nisip fixati la nivelul gleznei. celalalt picior sprijinit pe o §ipca.2. Din ortostatism ■ Pe un picior cu fata la spalier. pacientul incearca sa-§i pastreze echilibrul. ■ Pe o plan§eta balansoare (un suport oscilant care poate permite mi§care intr-un plan sau in toate planurile). Din a§ezat ■ Pe o bancheta. cu gambele atarnate la margine: se executa extensia genunchiului (simultan/alternativ) impotriva gravitatiei. ■ Cu fata la spalier. membrul inferior afectat cu genunchiul in extensie face o u§oara flexie din articulatia coxofemurala concomitent cu extensia gleznei. se poate aplica rezistenta. ■ Cu picioarele in afara suprafetei de sprijin. pacientul executa flexia plantara. ■ Se executa rotatii ale piciorului §i ale gambei cu genunchii in diverse unghiuri de flexie. simultan/alternativ/pe un picior. pacientul executa extensia genunchiului flectat cu ridicarea in atarnat. 3. se executa flexii-extensii ale §oldului. mainile prind §ipca din dreptul umerilor. executa flexii ale genunchiului. apoi cu un sac de nisip plasat pe fata dorsala a piciorului. 3.3.8.Fig. Programul kinetic m coxartroza 67Universitatea Spiru Haret . simultan §i alternativ. pacientul executa ridicari pe varfuri. ■ In sprijin pe membrul inferior sanatos. Din decubit lateral ■ Membrele inferioare in abductie.

> evitarea instalarii atitudinilor vicioase. > reeducarea mersului. Tractiuni in articulatia §oldului Din decubit dorsal ■ Kinetoterapeutul lateral pe partea afectata. > mentinerea / refacerea stabilitatii §i a mobilitatii articulare. Mijloace folosite: Posturarea articulatiei §oldului Din decubit dorsal ■ Pe 1/3 inferioara a coapsei se fixeaza saculeti cu nisip pentru evitarea flexumului. ■ Se fixeaza o greutate pe zona lombosacrata. Obiectivele kinetoterapiei: > combaterea durerii. pacientul lasa sa cada gambele spre exterior relaxand musculatura. ■ Pe o bancheta cu gambele atarnate in afara planului de sprijin. mana stanga pe 1/3 superioara a coapsei iar mana dreapta trece pe sub gamba 68Universitatea Spiru Haret .Definitie: Reumatism degenerativ localizat la nivelul articulatiei §oldului. coatele sunt in extensie iar mainile pe sol: se mentine aceasta postura. Din decubit ventral ■ Cu genunchii flectati la 90°. mentine cateva secunde. pe 1/3 inferioara a gambei se fixeaza saculeti de nisip. > mentinerea / refacerea fortei musculare §i a echilibrului. ■ Cu sprijin anterior pe brate.

69Universitatea Spiru Haret .

executa o u§oara tractiune insotita de extensia coapsei (Fig. 3. 56 Universitatea Spiru Haret .10.peutul. Fig.). prinde extremitatea distala a gambei. o mana pe fata posterioara a coapsei iar cealalta pe fata anterioara a coapsei. kinetotera. ■ Pacientul se prinde cu mainile de marginea patului. 3. Fig. la picioarele pacientului.9. 3. apoi o tractiune a gambei.10. executa o u§oara tractiune verticala a genunchiului asociata cu mi§cari de circumductii ale §oldului (Fig. executa o flexie de 30° a coapsei. 3.9. Din decubit ventral ■ Kinetoterapeutul lateral de partea opusa membrului afectat.pacientului §i se prinde de antebratul sau drept.).

extensii. coapsa este fixata pentru a nu se deplasa in flexie §i abductie sau adductie.adductii alunecand pe o placa.Din decubit lateral ■ Pe partea afectata. Exercitii active in articulatia coxofemurala Din decubit dorsal ■ Gambele atarnand la marginea patului. 3. se executa abductii . executa o adductie a membrului inferior cu o u§oara tractiune (Fig. in spatele pacientului. se face rotatia externa a §oldului prin ducerea gambei inauntru peste cealalta gamba.11 Mobilizari pasive §i autopasive Din decubit dorsal ■ Kinetoterapeutul executa mobilizarea pasiva a articulatiei coxofemurale pe toate directiile de mi§care (flexii. 71Universitatea Spiru Haret .). cu o mana sub cap iar cealalta sprijinita pe torace. apoi flexia articulatiei coxofemurale. ■ Talpile pe sol. 3. ■ Se executa ridicarea alternativa a genunchilor la piept. abductii. circumductii). pacientul ridica bazinul de pe sol. va stabiliza bazinul acestuia prin contactul cu coapsele sale. kinetoterapeutul. rotatii interne/externe.11. mana §i antebratul stang sustine gamba iar mana dreapta este plasata in regiunea inghinala. bratele pe langa corp. adductii. rezistenta se aplica pe fata interna a gleznei iar contrarezistenta pe fata externa a genunchiului. Fig. ■ Cu genunchiul flectat §i cu sketinguri prinse de glezna.

se executa flexii §i extensii din §old. ■ Se executa fandari laterale concomitent cu abductia membrelor superioare. ■ Mainile prind o bara §i ridica trunchiul. . ■ Varful picioarelor se apropie iar calcaiele se departeaza. se executa extensia alternativa a membrelor inferioare. se mentine pozitia. se executa abductia membrelor inferioare impotriva gravitatiei. apoi cu un sac de nisip pe gamba. cu fata la spalier. se executa abductii-adductii. ■ Se executa flexia coapsei concomitent cu flexia genunchiului. ■ Cu fata la spalier. ■ Membrele inferioare cu genunchii extin§i sunt u§or ridicate de pe sol. apoi extensia coapsei concomitent cu extensia genunchiului. executa circumductii. ■ Membrele inferioare in afara patului. se executa ducerea simultana/alternativa a genunchilor Haret 72Universitatea Spiru la piept. ■ Se executa extensia alternativa a articulatiilor coxo-femurale.■ Gambele atarna la marginea patului. la sfar§itul mi§carii se mentine cateva secunde ■ Se executa abductii-adductii ale membrului inferior. ■ Membrul inferior in abductie. bazinul este impins in sus. pe glezna se pot pune greutati. se executa rotatii externe alternativ a articulatiilor coxo-femurale. pacientul executa extensia coapsei. calcaiele nu parasesc solul. pacientul face abductii-adductii ale membrelor inferioare. se executa incruci§area membrelor inferioare. Din decubit ventral ■ Genunchiul flectat la 90°. ■ Pe o placa alunecoasa pacientul executa flexii de genunchi §i §old (atunci cand forta este sub 3). ■ Cu spatele la spalier. Din patrupedie ■ Pacientul ridica alternativ membrele inferioare cu articulatia coxofemurala in rotatie externa §i abductie (gambele sunt paralele cu solul). apoi se face mi§carea invers. kinetoterapeutul opune o rezistenta pe 1/3 inferioara a coapsei. ■ Se flecteaza coapsele prin lasarea trunchiului in fata spre sol sau prin sprijinul feselor pe calcaie §i aplecarea trunchiului. ■ Cu genunchiul flectat. Din ortostatism ■ U§or departat. Decubit lateral ■ Membrele inferioare in extensie §i rotatie externa. apoi se pun saci de nisip pe glezna.

apoi spre dreapta. picioarele deslipite de pe planul patului. kinetoterapeutul prinde cu ambele maini deo parte §i alta a capului (mana dreapta are policele pe mastoida iar degetul mic sub menton). > refacerea mobilitatii articulare. Mijloace folosite: Mobilizari pasive combinate cu tractiuni Din decubit dorsal ■ Capul in afara patului. mana dreapta pe umarul pacientului iar stanga pe partea laterala a capului. executa extensia coloanei cervicale concomitent cu o inclinare laterala dreapta §i inclinare spre stanga Mobilizari active cu rezistenta Din decubit dorsal ■ Cu gambele incruci§ate. se executa §i cu cealalta parte. pacientul incearca sa invinga rezistenta contractand musculatura extensoare cervicala.3. inclinatie spre stanga. pacientul incearca sa invinga rezistenta contractand musculatura flexoare cervicala. ■ Kinetoterapeutul in spatele pacientului. Din a§ezat ■ Kinetoterapeutul in spatele pacientului prinde cu ambele maini de-o parte §i de alta a capului (policele in fata urechii). > refacerea tonusului muscular. executa o u§oara tractiune + rotatie spre stanga . picioarele deslipite de pe planul patului. kinetoterapeutul aplica rezistenta pe fata anterointerna a coapsei stangi §i pe fata antero-externa a coapsei drepte. Programul kinetic m sindromul algofunctional cervical Definitie: Boala artrozica localizata la nivelul coloanei vertebrale cervicale. Obiectivele kinetoterapiei: > reducerea durerii §i a contracturilor musculare. 9 . apoi spre dreapta. executa o u§oara tractiune + rotatie spre stanga. kinetoterapeutul aplica rezistenta pe fata anterointerna a gambei stangi §i fata antero-externa a gambei drepte.3. ■ Kinetoterapeutul plaseaza mana stanga sub menton iar cea dreapta pe partea posterioara. indexul sau fiind la nivelul apofizei transversale a atlasului. caracterizata de durere ce determina limitare de mobilitate §i discomfort. executa o u§oara tractiune + extensie a capului. se executa §i cu cealalta Haret 73Universitatea Spiruparte.3. ■ Cu gambele incruci§ate.

pacientul executa rasuciri ale capului §i a gatului invingand rezistenta. pacientul executa extensia capului §i a gatului. kinetoterapeutul plaseaza mana sa stanga pe umarul pacientului iar mana dreapta pe regiunea occipitala. ■ Pe un scaun. cu mainile la spate peste spatar. pacientul executa flexia capului §i a gatului. ■ Capul in afara planului de sprijin: pacientul executa extensia capului §i a gatului. pacientul executa extensia coloanei cervicale invingand rezistenta pusa de kinetoterapeut pe regiunea occipitala. Din a§ezat ■ Pe un scaun cu spatar. Din decubit ventral ■ Mainile sub barbie. Exercitii active ale coloanei vertebrale cervicale Din decubit dorsal ■ Membrele superioare intinse lateral cu palmele sprijinite pe sol. pacientul executa ducerea bastonului in sus peste cap concomitent cu flexia capului §i a gatului. kinetoterapeutul plaseaza mainile pe regiunea parietotemporal. pacientul executa extensia coloanei cervicale invingand rezistenta. ■ Se plaseaza o minge medicinala sub gat. apoi revenire la pozitia initiala ■ Capul in flexie in afara planului de sprijin. pacientul executa extensia coloanei cervicale invingand rezistenta. 74Universitatea Spiru Haret 9 . ■ Pacientul executa conducerea unei mingi medicinale cu capul. executa extensia capului ajutandu-se de maini. ■ Cu un baston in maini sprijinit de coapse. kinetoterapeutul plaseaza o mana pe fruntea pacientului iar cealalta mana pe regiunea occipitala.Din decubit ventral ■ Capul pe pat. ■ Pacientul executa flexia capului concomitent cu flexia §oldului atingand genunchiul cu fruntea. Din patrupedie ■ Pacientul executa extensia capului §i a gatului concomitent cu extensia §i arcuirea unui membru inferior. apoi revenire la pozitia initiala. ■ Capul in afara planului de sprijin. pacientul executa extensia capului §i a gatului presand continuu solul cu mainile. ■ Capul in afara patului in flexie. pacientul executa extensia capului §i a gatului concomitent cu rotatia spre stanga/dreapta a capului §i a gatului.

prinde §ipca de la nivelul umerilor. pacientul executa ducerea bastonului in lateral concomitent cu inclinarea capului de partea opusa. pacientul executa departarea bastonului de corp concomitent cu flexia capului §i a gatului. executa ducerea bastonului in fata la linia umerilor concomitent cu extensia capului §i a gatului.Din ortostatism (de preferat in oglinda) ■ Cu un baston ridicat deasupra capului. Programul kinetic in sindromul algofunctional lombosacrat Definitie: Suferinta tesuturilor moi lombare §i/sau a structurilor vertebrale. pacientul executa extensia capului §i a gatului concomitent cu lasarea trunchiului pe spate. pacientul executa extensia capului §i a gatului concomitent cu lasarea trunchiului in fata. Programul de recuperarea in sindromul algofunctional lombosacrat este structurat in functie de starea clinica a pacientului. ■ Cu un baston la spate. Tinand cont de faptul ca pacientii din perioada cronica §i de remisiune completa beneficiaza in mod sigur de tratament din statiunile balneare. afectate printr-un proces degenerativ. pacientul executa o fandare inainte concomitent cu ducerea bratelor inainte in sus §i extensia capului §i a gatului. perioada subacuta. executa ducerea bastonului pe umeri concomitent cu flexia capului §i a gatului. 3. prinde §ipca de la nivelul feselor. ■ Cu picioarele departate. 75Universitatea Spiru Haret . ■ Cu un baston ridicat deasupra capului. > tonifierea musculaturii slabe (mu§chii abdominali §i extensori lombari). ■ Cu fata la spalier. perioada cronica §i perioada de remisiune completa. pacientul executa o fandare laterala concomitent cu ducerea unui brat in abductie §i cu inclinare laterala a capului. Obiectivele kinetoterapiei: > asuplizare coloanei vertebrale lombare.4.3. pacientul executa extensia trunchiului concomitent cu extensia capului §i a gatului. ■ Cu picioarele departate. ■ Cu spatele la spalier. am considerat important sa descriem programele kinetice doar din aceste doua perioade. ■ Cu un baston la spate. astfel ca se disting 4 perioade caracteristice acestui sindrom: perioada acuta. apoi executa §i pe partea opusa. caracterizata de durere lombara inferioara. ■ Cu un baston tinut sub coate.

■ In pozitia a§ezat. ■ Aceea§i pozitie ca la exercitiul de mai sus doar ca. pacientul executa flexia genunchilor cu apasarea talpilor pe sol. gambele sprijinindu-se pe un rulou. Posturi corective §i mi^cari cotidiene delordozante ■ In decubit dorsal cu genunchii flectati. Mijloace folosite: Posturi antalgice Din decubit dorsal ■ Cu o perna sub cap §i umeri.> controlul posturii corecte a coloanei vertebrale lombare §i a bazinului. 76Universitatea Spiru Haret . bratele pe langa corp. ■ Membrele inferioare intinse cu genunchii lipiti. palmele pe abdomen. lomba atinge solul. abdomenul incordat. ■ Aplecarea in fata (la masa sau chiuveta) prin flectarea §oldurilor. pernite sub umeri. un rulou sub genunchi astfel incat ace§tia sa fie flectati iar talpile pe sol. ■ Genunchii extin§i. spatele lipit de spatarul scaunului. Din decubit lateral ■ Cu coapsele §i genunchii flectati astfel incat coloana lombara sa se cifozeze. abdomenul este incordat. apoi ridica genunchii simultan. pacientul executa §i flexia capului. Din ortostatism ■ Cu spatele la perete iar zona lombara presata de perete. ■ In decubit lateral cu coapsele §i genunchii in flexie. celalalt picior ramanand intins inapoi. > cre§terea / mentinerea fortei musculare. linia genunchilor trebuie sa fie deasupra liniei §oldurilor cu 10°. abdomenul este incordat. ■ Ridicarea greutatilor de jos prin flexia genunchilor §i a coapselor sau prin pozitia de „cumpana" cu aplecarea trunchiului pe un genunchi care se flecteaza. calcaiele vor atinge fesele. Exercitii active pentru abdomen §i membrele inferioare Din decubit dorsal ■ Membrele superioare pe langa corp. ■ Cu genunchii §i coapsele flectate. pacientul executa flexii §i extensii ale gleznelor. concomitent cu flexia genunchilor. lomba atinge solul. Din decubit ventral ■ Cu o perna mai mare §i mai dura sub abdomen astfel incat coloana lombara sa se cifozeze. pacientul ridica alternativ cate un genunchi la piept concomitent cu flexia capului.

■ Pe o saltea pacientul flecteaza un membru inferior §i il duce in adductie peste membrul inferior opus. plaseaza mana pe 77Universitatea Spiru Haret . membrele superioare in abductie 90° cu palma pe sol. pacientul contracta abdomenul §i impinge lomba spre sol concomitent cu bascularea bazinului (se ridica doar fesele.■ Cu palmele sub ceafa. talpile pe sol. pacientul executa ducerea genunchilor in lateral spre pat. fara a desprinde lomba de pe sol). spre finalul mi§carii kinetoterapeutul opune rezistenta. ■ Genunchii flectati la 90° §i lipiti unul de celalalt. genunchii flectati.

78Universitatea Spiru Haret .

64 Universitatea Spiru Haret .12. ■ Cu membrele inferioare intinse §i sprijinite pe perete. 3. 3.). ■ Pe o saltea. 3. ■ Cu membrele inferioare intinse §i sprijinite pe perete. kinetoterapeutul plasat la capul pacientului cu mainile pe talpi. 3. in timp ce membrul superior opus este in abductie de 90° §i aluneca pe saltea (Fig. executa abductii §i adductii cu incruci§area membrelor inferioare. Fig. cu membrele inferioare sprijinite pe o bancuta de gimnastica.12.13.13. Fig. pacientul executa flexia alternativa a membrelor inferioare (Fig.). se executa flexia alternativa/simultana a coapselor pe trunchi iar pe extensie se opune rezistenta.genunchi exercitand o presiune.

). iar cu cealalta trage inapoi de pelvis. Din decubit lateral ■ Coapsele sunt u§or flectate. pacientul Fig. cu o mana stabilizeaza bazinul. kinetoterapeutul in spatele pacientului cu o mana impinge inainte u§or umarul.14. kinetoterapeutul in spatele pacientului. 80Universitatea Spiru Haret .3. 3. iar cu cealalta opune rezistenta pe fata anterioara a genunchiului. pacientul se opune.a.b.14. ■ Genunchii flectati. pacientul executa flexia coapsei.

se realizeaza mai intai alternativ. pacientul contracta abdomenul §i salta sacrul atingand solul cu zona lombara. Faza II Din decubit dorsal ■ Cu genunchii flectati. pacientul executa flexia extensia genunchilor.■ Cu sprijin pe antebrat. apoi se inverseaza. ■ Cu genunchii intin§i. celalalt membru superior cu mana pe §old. apoi simultan. 3. pacientul ridica bazinul de pe sol (Fig. membrele superioare sunt intinse in sus pe langa cap. calcaiul drept a§ezat pe genunchiul opus. incearca sa atinga cu fruntea genunchiul. genunchii intin§i.). Fig. 3. pacientul executa flexia trunchiului atingand solul cu mainile. genunchii sunt departati.15. talpile pe sol. Din a§ezat ■ Pe un scaun. pacientul trage cu mainile un genunchi la piept concomitent cu flexia capului. talpile pe sol. pacientul executa a abductie ampla a §oldului drept incercand sa atinga patul cu genunchiul. Programul Williams Faza I Din decubit dorsal ■ Mainile pe langa corp. ■ Cu genunchii flectati. 81Universitatea Spiru Haret . ■ Cu genunchii intin§i. pacientul executa ducerea genunchilor spre dreapta/stanga.15.

■ Cu fata la spalier. un cordon elastic in maini. Faza III Din decubit dorsal ■ Cu articulatia coxofemurala §i genunchii la 90°. mainile deasupra capului prind o §ipca cu palmele inainte. Din ortostatism ■ Cu spatele la spalier. pacientul intinde genunchiul de sprijin executand o balansare. Din patrupedie ■ Pacientul trage puternic peretele abdominal §i mentine 6 secunde. semisuspendare cu sprijin §i pe picioare la sol se face basculare inainte-inapoi §i in lateral a bazinului. se apropie treptat calcaiele de perete. pacientul ridica alternativ cate un membru inferior cat poate de mult. talpile la 25-30 cm de acesta. rotarea spre stanga/dreapta a genunchilor flectati. genunchii trebuie sa fie perfect intin§i. pacientul executa genoflexiuni. mainile prind o §ipca cu palmele orientate spre zid. apoi revine. basculare spre stanga/dreapta a membrelor inferioare perfect intinse. lomba §i sacrul lipite de perete. cu picioarele pe o §ipca face cifozari lombare. mentinand contactul lombei pe perete. pacientul se ridica de pe sol concomitent cu tragerea in lateral a cordonului. Din ortostatism ■ Cu mainile sprijinite pe spalierul unui scaun. mainile se sprijina pe sol. ■ Cu talpile pe sol. pendularea bazinului §i a membrelor inferioare spre stanga/dreapta. calcaiele ramanand pe sol. pacientul executa ridicarea genunchilor la piept.■ Cu genunchii intin§i. Din pozitia „cavaler servant" ■ Corpul este aplecat pe coapsa ridicata la 90°. se executa bicicleta. pacientul executa redresarea bazinului. spatele drept. Din atarnat ■ Cu spatele la spalier. 82Universitatea Spiru Haret .

intre spatarul scaunului §i axila se dispune o perna incat bratul sa fie fixat in abductie. ■ In rotatie externa: pacientul in decubit dorsal pe o bancheta cu mainile sub cap. genunchii flectati. Programe kinetice in traumatologia umarului Din punct de vedere lezional umarul sufera: contuzii. Obiective: > combaterea durerii §i a inflamatiei. > refacerea stabilitatii §i a mobilitatii articulare. ■ In extensie: pacientul in pozitia decubit dorsal pe o bancheta cu membrul superior afectat in afara planului de sprijin. Programe kinetice in afectiunile ortopedico-traumatice 4. un saculet cu nisip este dispus la nivelul 1/3 inferioare a bratului.4. 83Universitatea Spiru Haret . un saculet cu nisip este dispus la nivelul 1/3 inferioare a bratului. cotul este extins. Mijloace folosite: Posturarea umarului ■ In flexie: pacientul in pozitia decubit dorsal cu bratul sus in prelungirea trunchiului. fracturi. arsuri. ■ In rotatie interna: pacientul din pozitia a§ezat pe un scaun incearca ducerea antebratelor in regiunea lombara. incearca coborarea coatelor pe planul patului. > refacerea supletii §i a fortei musculare. se mentine 15 minute. plagi. ■ In abductie: pacientul este in pozitia a§ezat pe un scaun cu spatar incat spatarul scaunului sa fie sub axila.1. > recuperarea gestuala a articulatiei umarului. > combaterea redorii articulare. luxatii.

cu membrul superior in abductie. pacientul executa abductii cu rotatii externe. pacientul executa mi§cari de pendulare anteductie-retroductie §i circulare a membrului superior. 69 Universitatea Spiru Haret . 4. 4. ■ Din decubit lateral. Fig. kinetoterapeutul in fata pacientului plaseaza antebratul stang in plica cotului pacientului §i i§i prinde antebratul drept. ■ Pacientul tine in mana o patina cu rotile. executa abductii-adductii. Manevre de intindere capsuloligamentara ■ Kinetoterapeutul aduce pasiv bratul la nivelul limita al mi§carii (abductie. Din decubit dorsal ■ Membrul superior afectat este pe un plan alunecos.). retropulsie §i altele).1. Din decubit lateral ■ Cu o plan§eta intre brat §i corp. Cand se ajunge la limita de suportabilitate a bolnavului. executa o u§oara tractiune (Fig. bratul afectat atarna liber.1. se executa anteductii §i retroductii ale membrului superior afectat. Din ortostatism (mi§cari de tip Codman) ■ Cu trunchiul aplecat la 90°. mana sa dreapta prinde omoplatul la nivelul insertiei trapezului mijlociu. fortarea nu se face liniar. ci concomitent cu o mi§care de circumductie de mica amplitudine.Mobilizarea activa cu eliminarea gravitatiei (mi§carile umarului sunt indolore iar contracturile musculare sunt suprimate). brusc se relaxeaza aducandu-se bratul cu cateva grade doar sub limita initiala. bratul sanatos este sprijinit de o masa sau un scaun. la acest nivel se executa o fortare progresiva incercand depa§irea acestui prag. adductie.

mainile la ceafa. 4. relaxeaza. membrul afectat cu o greutate in mana. pacientul ridica mana putin deasupra mesei §i mentine cateva secunde. relaxeaza. apoi face adductie. 4. pacientul executa rotatii interne §i externe ale umarului prin apropierea §i departarea ganterei de corp. ■ Lateral de masa. ■ Membrele superioare intinse pe langa cap prind o bara.2. kinetoterapeutul opune rezistenta pe fata interna a cotului.■ Pacientul a§ezat pe un scaun. Din a§ezat ■ Membrul afectat pe masa tinand o greutate in mana. Antrenamentul izometric al umarului (nu §i in cazul fracturilor incomplet consolidate) Din decubit dorsal ■ Genunchii flectati. Din ortostatism 85Universitatea Spiru Haret . ridica mana putin deasupra mesei §i mentine cateva secunde. mentine cateva secunde. ■ Membrul superior afectat cu o gantera in mana. pacientul executa ridicarea / coborarea coatelor.). executa abductia bratului la 180° §i mentine cateva secunde. Din decubit lateral ■ Membrul superior afectat cu cotul flectat §i cu o gantera in mana. impingand in sus iar cu mana opusa plasata la nivelul cotului executa o adductie fortata a bratului (Fig. plaseaza antebratul sau sub axila pacientului. kinetoterapeutul in lateral pe partea afectata.2. Fig. relaxeaza. in pozitia functionala se mentine cateva secunde. pacientul ridica bara la 30° de sol.

apoi relaxeaza. mentine cateva secunde. Hold-relax ■ Se incepe pe musculatura puternica (de exemplu pe extensori). coatele intinse. pacientul executa flexia bratului iar la finalul mi§carii kinetoterapeutul opune rezistenta. membrul afectat este cu cotul in flexie. ■ Cu fata spre perete. pacientul se opune rezistentei cateva secunde. Exercitii active §i active cu rezistenta Din decubit dorsal ■ Genunchii flectati. Tehnici de facilitare neuroproprioceptiva Izometria alternanta ■ Pacientul a§ezat. pacientul executa flexia bratelor. Inversarea lenta cu opunere ■ Se incepe pe musculatura slaba (de exemplu flexorii). 86Universitatea Spiru Haret . fara pauze (se realizeaza pe rand toate punctele arcului de mi§care. ■ Membrele superioare in flexie §i abductie de 90° cu 2 gantere in maini.abductii orizontale. kinetoterapeutul opune rezistenta deasupra cotului. pacientul impinge in perete §i mentine cateva secunde. ■ Membrele superioare in flexie 90° prind un cordon elastic. ■ Genunchii flectati. cu un baston prins de capete. kinetoterapeutul face priza in 1/3 distala a antebratului. apoi se schimba priza §i se face pe sensul opus. pe agoni§ti §i antagoni§ti. relaxeaza. pacientul executa ridicarea/ coborarea coatelor. se repeta de cateva ori. pacientul impinge cu palma in perete. mainile la ceafa. membrul superior afectat cu cotul in extensie. apoi relaxeaza (comanda: tinerelaxeaza).■ Cu spatele la perete. kinetoterapeutul homolateral realizeaza priza in 1/3 distala a bratului cu o mana pe fata posterioara iar cealalta pe fata anterioara. apoi §i pe celelalte sensuri de mi§care). apoi pacientul executa flexia umarului (musculatura slaba). se executa contractii izometrice scurte. executa adductia-abductia bratelor. alternative. executa adductii .

■ Cu spatele la spalier. ■ Cu fata la spalier. pacientul executa flexia bratelor la 90°. 4. Fig. picioarele u§or deparate.). ■ Cu mainile pe umeri. simultan / alternativ. mainile prind §ipca de la nivelul umerilor. pacientul executa semigenoflexiuni. Cu fata la roata cu maner. Cu o banda elastica (terra band) prinsa la spate. cu o banda elastica in maini la nivelul coapselor. cu o banda elastica tinuta in maini deasupra capului (bratele in abductie de 180°). pacientul executa adductia bratelor prin intinderea cordonului elastic. in maini cate o gantera. mainile prind roata de-o parte §i de alta §i executa o mi§care de rotatie internarotatie externa a bratului. in maini un baston/o bara tinut deasupra capului. apoi revenire. mainile prind §ipca de la nivel lombar. pacientul executa mi§cari de „§tergerea spatelui" (Fig.3. 4. mainile prind §ipca de la nivelul umerilor. pacientul executa ridicarea §i coborarea umerilor. pacientul executa apropierea coatelor §i departarea lor. 87Universitatea Spiru Haret . ■ Pe un scaun. executa flexia bratelor la 90° cu u§oara adductie. apoi abductia orizontala a bratelor prin intinderea cordonului elastic. ■ Pe un scaun.Din a§ezat ■ Pe un scaun. cu spatele lipit de speteaza. ■ Cu fata la spalier. pacientul executa flotari. se executa genoflexiuni. ■ Pe un scaun. spatele lipit de speteaza. coatele extinse.3. Pacientul executa circumductii ale bratului la roata cu maner din diverse pozitii (cu fata la roata sau din lateral). se executa ducerea bastonului/barei pe umeri. Din ortostatism ■ Cu mainile pe §olduri.

> refacerea fortei musculare. Sjj= Fig. ■ Pacientul apuca un obiect de pe masa §i il da kinetoterapeutului. 4. ■ Cu cotul fixat pe o orteza statica. sechele care urmeaza programe diferite de recuperare. apoi de extensie. dar care respecta obiectivele majore pentru recuperare. Mijloacele folosite: Pozitionarea membrului superior afectat ■ Cu bratul in u§oara abductie.2. Obiectivele kinetoterapiei: > combaterea durerii §i a redorii articulare. astfel incat membrul sau sa faca toate mi§carile.■ Cu banda elastica prinsa sub planta unui picior. fracturi. antebratul in supinatie. astfel incat bratul sau sa faca cat mai multe mi§cari. leziuni de nervi §i vase. a§ezat la diverse distante §i il muta in diverse locuri de pe masa. arsuri. Programe kinetice in traumatologia cotului Traumatismele cotului pot determina urmatoarele leziuni: contuzii.4. se plaseaza un saculet de nisip in 1/3 proximala a antebratului. pacientul executa abductii §i adductii ale membrelor superioare (Fig. > refacerea mobilitatii articulare. 4. 88Universitatea Spiru Haret . Exercitii de reeducare globala a cotului Din a§ezat ■ Pacientul apuca un obiect de pe masa. plagi.4. 4. luxatii. entorse. in pozitie de flexie.). Acestea pot lasa o gama diversificata de sechele posttraumatice.

sub cot o pernita. Din decubit ventral ■ Cu membru superior pe o placa alunecoasa. executa flexia §i extensia coatelor. cu o minge medicinala in maini la nivelul coapsei. executa flexia coatelor. genunchii extin§i. in mana o patina cu rotile. executa abductii . pacientul ridica mingea cu coatele extinse iar deasupra capului flecteaza coatele ducand mingea la ceafa. executa mi§cari din cot. membrele superioare fiind in flexie.extensii de cot (simultan §i alternativ). ■ Cu un baston in maini. in mana o patina cu rotile.extensii de cot (simultan §i alternativ). in mana tine un baston mic la capatul caruia este prinsa o greutate. ■ Cu un baston in maini. pacientul executa flexia cotului invingand rezistenta. pacientul executa flexia bratelor.adductii (simultan §i alternativ). ■ Cu membru superior pe o placa alunecoasa. in mana o gantera. in mana o patina cu rotile. coatele sunt extinse. executa flexii . Din a§ezat ■ Cu antebratul pe o masa. kinetoterapeutul pune mainile in 1/3 distala a antebratului (de-o parte §i de alta). 89Universitatea Spiru Haret . executa abductii . ■ Cu antebratul pe o masa in supinatie/pronatie. executa flexia /extensia pumnului. apoi cand ajunge in dreptul capului. mana in afara mesei. ■ Cu membru superior pe o placa alunecoasa. pacientul executa supinatii-pronatii. acesta trebuie sa o prinda §i sa o arunce inapoi kinetoterapeutului. pacientul executa supinatii-pronatii. Mobilizarile active (baza recuperarii cotului) §i active cu rezistenta Din decubit dorsal ■ Cu membru superior pe o placa alunecoasa. ■ Cu antebratul fixat pe un dispozitiv cu discuri gradate. ■ Pe un scaun. ■ Cu antebratul pe masa.adductii (simultan §i alternativ). in mana o gantera. in mana o patina cu rotile. ■ Cu antebratul pe o masa in supinatie. ■ Kinetoterapeutul arunca o minge catre pacient.■ Pe saltea. executa flexii . executa flexia cotului. pacientul executa ducerea mainilor in fata astfel incat fata dorsala a mainilor sa fie orientata catre piept. mainile impreunate la piept. ■ Cu antebratul in supinatie pe o masa. apucat de capete. in mana o patina cu rotile.

executa flotari. ■ Kinetoterapeutul in spatele pacientului prinde mainile acestuia astfel incat membrele superioare ale pacientului sunt in abductie §i extensie. cealalta la nivelul §oldului opus. apoi schimba mainile (vezi fig. ■ Cu fata la spalier. cealalta mana sustine cotul opus. membrele superioare in abductie 90° se sprijina de tocul u§ii. executa genoflexiuni. membrul superior afectat in flexie 180° §i o gantera in mana. celalalt membru superior este dus in fata. Din ortostatism ■ In fata unei u§i deschise. pacientul apasa in minge incercand sa-§i apropie mainile. arsuri etc. cealalta la nivel occipital. executa flexia §i extensia cotului. ■ Cu un elastic tinut de capete. spatele lipit de speteaza. pacientul incearca sa aduca bratele in fata. Din patrupedie ■ Cu mainile orientate spre interior. pacientul executa ridicari pe varfuri. mainile prind §ipca din dreptul umerilor. pacientul executa flexii-extensii de cot. Indiferent de natura traumatismului §i de 90Universitatea Spiru Haret . entorse. prinde un cordon elastic cu mainile incruci§ate. 4. ■ Pe un scaun cu o gantera in mana. bratul lipit de corp: executa flexia cotului cu supinatia antebratului. o mana la nivel lombar. Programe kinetice in traumatologia mainii Traumatismele de la nivelul maini determina leziuni variate: plagi. ■ Cu mainile orientate inainte. executa mi§cari de „§tergere a spatelui". ■ Pe un scaun. ■ Cu un baston apucat de capete. ■ Cu fata la spalier urcat pe prima §ipca. o mana la nivelul urechii. executa pronatii §i supinatii. ■ Cu o minge in maini. ■ Cu fata la spalier.). luxatii. pacientul executa flotari. pacientul executa flexia unui cot §i se sprijina pe antebrat. prinde §ipca din dreptul umerilor. prinde §ipca din dreptul umerilor.3. trunchiul u§or aplecat astfel incat cotul sa se sprijine de partea interna a genunchiului. coatele flectate. ■ Cu un baston apucat de mijloc. executa ridicarea §i coborarea bastonului. antebratul in supinatie. ■ Cu mainile orientate inainte. ■ Cu fata la spalier. pacientul face un pas inainte astfel incat sa obtina o intindere a membrelor superioare. fracturi. executa flexii-extensii de cot prin mi§cari in ferastrau" 4.■ Pe scaun cu o gantera in mana.3. executa flexii-extensii de cot (pe extensii se lasa mult pe spate).

Mijloace folosite: Posturarea segmentului afectat ■ Cu membrul superior intr-o e§arfa astfel incat bratul sa fie lipit de torace. ■ Kinetoterapeutul cu o mana prinde extremitatea distala a antebratului iar cu cealalta prinde mana pacientului astfel incat policele sau sa fie pe fata dorsala a mainii. ■ Din a§ezat. pacientul i§i plaseaza mainile sub §ezuta. executa o u§oara tractiune in axul longitudinal al antebratului. intinderi §i tractiuni in articulatia pumnului Din a§ezat ■ Cu antebratul sprijinit pe o masa. coatele mentinute in extensie. redorilor articulare cu limitarea amplitudinii de mi§care. sechele posttraumatice pot antrena tulburari functionale majore prin instalarea posturilor vicioase. > mentinerea. dezvoltarea §i perfectionarea indemanarii. 91Universitatea Spiru Haret . Mobilizari pasive. antebratul in unghi ascutit cu antebratul iar mana este intr-o pozitie ridicata. ■ Cu antebratul pe o masa. Obiectivele kinetoterapiei: > prevenirea / corectarea redorilor §i anchilozelor. ■ Pozitionarea mainii pe o atela astfel incat pumnul sa fie in extensie u§oara §i inclinare cubitala.nivelul la care s-a produs. > mentinerea / ca§tigarea fortei §i rezistentei musculare. > mentinerea / ca§tigarea mobilitatii §i stabilitatii articulare. cotul in flexie. kinetoterapeutul executa mi§cari pasive ale pumnului pe toate directiile de mi§care (inainte de a incepe mobilizarea pasiva a pumnului se executa o u§oara tractiune pentru ca§tigarea spatiului intraarticular). pacientul i§i plaseaza palma pe un rulou.

92Universitatea Spiru Haret .

4.). pacientul se a§eaza cu fesele pe calcaie §i mentine cateva secunde (Fig. palmele privesc inapoi. mainile incle§tate astfel incat fata dorsala sa fie orientata spre piept. palma in palma. Fig.5. ■ Cu palmele orientate spre inainte.4.sare spre inainte a trunchiului §i mentine cateva secunde (Fig.■ Cu membrele superioare in flexie 90°. pacientul executa o u§oara depla.).5. 4. ■ Antebratele pe o masa.6. Din patrupedie ■ Membrele superioare in rotatie externa. Universitatea Spiru Haret . pacientul executa ridicarea coatelor de pe masa. pacientul ridica mainile deasupra capului.

flexia pumnului. pe o masa. pacientul executa mi§carea activ pe directia musculaturii slabe. Exercitii active §i active cu rezistenta Din a§ezat ■ Antebratele.extensia pumnului ■ Antebratul sprijinit.flexia pumnului. o greutate in mana: executa inclinare radiala . alternative.inclinare cubitala 94Universitatea Spiru Haret . . se repeta de cateva ori. se sprijina pe coapse. in pronatie. in pronatie. ■ Antebratele. executa extensia . fara pauze (se realizeaza pe rand toate punctele arcului de mi§care). mana in afara mesei cu policele orientat in sus.. se sprijina pe coapse. pe o masa. (comanda: rezista-relaxeaza). pacientul incearca sa invinga rezistenta prin contractia musculaturii puternice. ■ Antebratul sprijinit. pe agoni§ti §i antagoni§ti. ■ Antebratul sprijinit pe o masa.extensia pumnului. mainile prind o bara. la capatul mi§carii kinetoterapeutul opune rezistenta in ambele sensuri de mi§care („trage-impinge").Hold-relax" ■ Se incepe pe musculatura puternica. in supinatie. mainile prind o bara: pacientul executa flexia . mana in afara mesei cu o greutate in mana. Stabilizarea ritmica ■ Kinetoterapeutul cu o mana pe fata palmara §i cealalta pe fata dorsala a palmei. apoi executa mi§carea opusa cu musculatura slaba. kinetoterapeutul cu mana in fata mi§carii opune rezistenta. pacientul executa extensia . se executa contractii izometrice scurte. in supinatie. apoi relaxeaza. executa flexia .Tehnici de facilitare neoroproprioceptiva Izometria alternanta ■ Kinetoterapeutul cu o mana pe fata palmara §i cealalta pe fata dorsala a palmei. mana in afara mesei cu o greutate in mana.

kinetoterapeutul opune rezistenta pe capatul metacarpianului II. ■ Cu o minge in maini. executa flexii-extensii ale pumnului. pacientul executa abductia radiala a pumnului. pacientul apasa cu degetele in minge. kinetoterapeutul opune rezistenta la capatul metacarpanului II. ■ Antebratul sprijinit pe o masa in pronatie. pacientul executa flexii-extensii alternative ale pumnului (mi§cari de „stoarcere"). arunca mingea la un perete §i o prinde. pacientul i§i muta mainile pe baston ajungand la capat. pacientul executa abductia bratelor concomitent cu flexia pumnului. ■ Cu o minge in maini. ■ Antebratul sprijinit pe o masa in supinatie. palma pe masa. ■ Antebratul in pronatie. pacientul executa flexia pumnului.■ Antebratul sprijinit pe o masa in supinatie. kinetoterapeutul opune rezistenta pe fata dorsala a metacarpienelor II §i III. pacientul executa extensia pumnului. 95Universitatea Spiru Haret . mana in afara mesei cu pumnul in flexie. ■ Antebratul in pronatie. kinetoterapeutul opune rezistenta pe fata dorsala a metacarpanului V. ■ Membrele superioare in flexie 90° cu un baston mai gros in maini. Cele mai frecvente traumatisme sunt insa fracturile (mai ales la varstnici) §i o noua categorie de Jeziuni traumatice" cum ar fi §oldul operat. pacientul executa flotari. palma pe masa. 4. Din ortostatism ■ Membrele superioare in flexie 90° cu un baston in maini apucat de la mijloc. pacientul executa extensia pumnului. ■ Cu un baston la spate. §i inapoi. mana in afara mesei cu pumnul in extensie §i u§oara inclinare cubitala. Programe kinetice in traumatologia $oldului Incidenta traumatismelor la nivelul articulatiei §oldului este relativ redusa. mana in afara mesei cu pumnul in extensie §i u§oara inclinare radiala. ■ Antebratul sprijinit pe o masa in pronatie. ■ Cu un cordon elastic prins pe sub picioare. Obiectivele kinetoterapiei: > combaterea durerii. kinetoterapeutul opune rezistenta pe capatul metacarpianului V. mainile prind §ipca de la nivelul umerilor. kinetoterapeutul opune rezistenta la capatul metacarpanului V.4. mana in afara mesei cu pumnul in flexie. ■ Cu fata la spalier. pacientul executa flexia pumnului. pacientul executa abductia cubitala a pumnului.

se mentine maxim 2 minute. Din decubit ventral ■ Membrul inferior afectat cu genunchiul flectat. ■ Membrul inferior afectat cu genunchiul flectat la 90°. Manipulari osteoarticulare in articulatia §oldului Din decubit dorsal ■ Membrul afectat cu genunchiul flectat. apoi face abductia §i rotatia externa (Fig. kinetoterapeutul de partea Spiru plaseaza o mana pe marele trohanter 96UniversitateaopusaHaret . 4. Fig. > reluarea mersului. Din decubit heterolateral ■ Membrul inferior afectat cu §oldul flectat. se lasa gamba sa cada prin greutatea ei in afara.).7. membrul inferior afectat intins pe pat. kinetoterapeutul executa o flexie a §oldului. o perna sub genunchi §i un saculet de nisip pe zona lombara. piciorul se sprijina pe pat cu marginea interna. calcaiul u§or ridicat. ■ Cu perna sub bazin. Din decubit ventral ■ Cu o perna sub abdomen. celalalt cu genunchiul flectat. 4. Mijloace folosite: Posturarea membrului inferior afectat Din decubit dorsal ■ Cu o perna intre coapse. > refacerea tonusului muscular.> refacerea stabilitatii §i mobilitatii articulare.7. kinetoterapeutul pe partea afectata cu o mana stabilizeaza bazinul iar cu cealalta prinde de genunchi lipindu-§i toracele de gamba.

9. 4. 4.9. 4.). plaseaza o mana in regiunea inghinala iar cealalta mana pe fata interna a genunchiului.iar cu cealalta mana apuca de glezna pacientului. Fig. 4. kinetoterapeutul executa extensia §oldului (Fig. kinetoterapeutul executa o rotatie interna a §oldului concomitent cu o presiune spre pat a marelui trohanter (Fig. kinetoterapeutul executa o presiune in regiunea inghinala concomitent cu apasarea pe fata interna a genunchiului (Fig. 97Universitatea Spiru Haret .8. kinetoterapeutul pe partea opusa sustine coapsa cu o mana plasata pe fata anterioara a coapsei iar cu cealalta plasata pe fata posterioara a coapsei astfel incat palma sa vina in contact cu zona poplitee.8. in fata pacietului.10. Fig. kinetoterapeutul. ■ Membrul inferior afectat cu §oldul §i genunchiul in extensie. pacientul executa o rotatie u§oara a trunchiului spre partea sanatoasa. 4. Din a§ezat ■ Membrul inferior afectat cu glezna sprijinita pe genunchiul opus.).).

Mobilizari pasive. genunchiul fiind extins (se face pe toate sensurile de mi§care). Din decubit heterolateral ■ Kinetoterapeutul mobilizeaza pasiv articulatia §oldului. rezistenta se aplica pe partea interna a §oldului. Din decubit ventral ■ Cu mainile sub barbie. 98Universitatea Spiru Haret . ■ Membrul inferior sanatos cu genunchiul flectat. apoi cu genunchiul extins. ■ Cu membrele inferioare in afara patului. pacientul executa ducerea alternativa a genunchilor la piept. pacientul executa flexiiextensii ale §oldului. apoi flexia alternativa a §oldului cu genunchii extin§i.Fig. ■ Kinetoterapeutul mobilizeaza pasiv articulatia §oldului. la inceput flectand genunchiul. ■ Membrele inferioare intinse pe sol. apoi cu rezistenta). ■ Cu mainile sub barbie.10. pacientul executa extensia §oldului cu genunchiul flectat/extins. genunchiul fiind flectat (se face pe toate sensurile de mi§care). pacientul executa flexia §oldului. genunchiul fiind flectat (se face pe toate sensurile de mi§care). ■ Cu membrul afectat pe o placa alunecoasa. pacientul executa abductii ale §oldului (intai liber. active §i active cu rezistenta Din decubit dorsal ■ Kinetoterapeutul mobilizeaza pasiv articulatia §oldului. pacientul executa adductii-abductii ale §oldului. 4.

relax" ■ Pacientul in decubit heterolateral (de exemplu extensia este limitata). ■ Cu saculeti de nisip prin§i de glezna. executa flexii-extensii ale §oldului. apoi executa extensia §oldului. Din partupedie ■ Pacientul executa extensia alternativa a membrelor inferioare. genunchiul fiind extins (se face pe toate sensurile de mi§care). pacientul executa abductii adductii ale membrelor inferioare. kinetoterapeutul opune rezistenta in 1/3 distala a coapsei pe partea interna §i externa.. pacientul executa genoflexiuni. pacientul executa rotatia externa a §oldului ducand gamba inautru. ■ Cu mainile pe flancuri.Hold. Izometria alternanta ■ Pacientul in decubit heterolateral. se repeta de cateva ori. ■ Cu fata spre oglinda. ■ Varfurile picioarelor se apropie iar calcaiele se departeaza. apoi mi§carea inversa. pacientul executa rotatia interna a §oldului ducand gamba in afara. ■ Cu saculeti de nisip prin§i de glezna. Stabilizare ritmica ■ Pacientul in decubit dorsal (de exemplu flexia este limitata) executa activ flexia §oldului. pacientul incearca sa flecteze coapsa invingand rezistenta. pacientul executa 99Universitatea Spiru Haret .■ Kinetoterapeutul mobilizeaza pasiv articulatia §oldului. ■ Cu genunchiul flectat/extins. ■ Cu genunchiul flectat/extins. la capatul mi§carii invinge rezistenta opusa pe fata anterioara §i posterioara a coapsei in 1/3 distala (comanda: trageimpinge). ■ Pacientul executa abductia membrelor cu genunchii flectati. executa fandari laterale. kinetoterapeutul opune o rezistenta in 1/3 distala a coapsei. executa atingerea cotului de genunchiul opus. Din ortostatism ■ Cu mainile sprijinite pe speteaza unui scaun. ■ Cu gambele atarnate la marginea patului. executa adductii-abductii ale §oldului. ■ Cu gantere in maini. pacientul executa ducerea genunchilor la piept. Tehnici de facilitare neuroproprioceptiva . Din a§ezat ■ Cu gambele atarnate la marginea patului. apoi relaxeaza (comanda: rezista-relaxeaza). executa fandari anterioare.

pe genunchi un saculet cu nisip. > refacerea musculaturii deficitare. pana la posturarea genunchiului in extensie completa). sustinut de o perna (pe masura ce durerea §i inflamatia scad in intensitate. alternative pe agoni§ti §i antagoni§ti fara pauze. ■ evitarea mersului prelungit / pe teren accidentat. de partea afectata.5. se reduce progresiv unghiul de flexie. se mentine genunchiul in extensie. > refacerea stabilitatii §i a mobilitatii articulare. ■ Posturarea genunchiului in montaje de scripeti. ■ corectarea inegalitatii membrului inferior. ■ deplasarea pe bicicleta. Obiectivele kinetoterapiei: > combaterea durerii §i a inflamatiei. articulatia genunchiului este predispusa la toate tipurile de traumatisme. Reguli de igiena ortopedica a §oldului ■ evitarea ortostatismului prelungit. kinetoterapeutul face mobilizari ale rotulei (transversal §i longitudinal). 100Universitatea Spiru Haret . prelungite in pozitia stand pe scaun sau fotoliu. ■ evitarea pozitiilor fixe.35°. Mobilizari pasive Din decubit dorsal ■ Membrul inferior afectat cu genunchiul in extensie. ■ Kinetoterapeutul lateral. ■ repaus postural de cel putin 2 ori pe zi cu articulatia coxofemurala intinsa.contractii izometrice scurte. executa flexii combinate ale genunchiului §i §oldului. Programe kinetice in traumatologia genunchiului Datorita rolului sau in biomecanica statica §i dinamica a membrului inferior. dar §i prin faptul ca are o slaba acoperire cu tesuturi moi. 4. ■ Pacientul a§ezat pe un scaun cu picior sprijinit pe alt scaun plasat in fata. Mijloacele folosite: Posturarea genunchiului ■ Pacientul in decubit dorsal / ventral / a§ezat / cu genunchiul in flexie de 25° . orteze statice seriate sau orteze dinamice.

relax" ■ (exemplu: extensia genunchiului este limitata). pacientul in decubit ventral.■ Cu articulatia coxofemurala in abductie §i genunchiul in flexie 90°. Tehnici de facilitare neuroproprioceptiva Inversarea agonista ■ (exemplu: mu§chii flexori ai genunchiului sunt slabi). cu gambele atarnate in afara patului. ■ Pe o bancheta. talpile pe sol. executa mi§cari de rotatie interna-externa a genunchiului. kinetoterapeutul cu o mana fixeaza coapsa iar cu cealalta mobilizeaza gamba in extensie. apoi pacientul extinde genunchiul. kinetoterapeutul fixeaza glezna pacientului intre torace §i brat §i sustine extremitatea superioara a gambei cu ambele maini sub linia articulara. imprima o mi§care de translate orizontala externa a gambei (se reduce progresiv unghiul de flexie a gambei pe coapsa). kinetoterapeutul realizeaza contrapriza in 1/3 distala pe partea posterioara a coapsei §i priza in 1/3 distala pe partea posterioara a gambei: pacientul executa flexia genunchiului (comanda: „rezistarelaxeaza" x 3). pacientul in decubit ventral. pacientul contracta mu§chii ca §i cum ar vrea sa extinda genunchii. se executa contractii concentrice pe toata amplitudinea (comanda: „flecteaza genunchiul"). Antrenament izometric pe diferite grupe musculare Din decubit dorsal ■ Cu un sac de nisip sub genunchi. kinetoterapeutul sustine cu o mana coapsa iar cu cealalta mana glezna. ■ Cu o pernita sub genunchi. „Hold. pacientul ridica gamba §i mentine cateva secunde. ■ Kinetoterapeutul cu o mana pe cvadricepsul pacientul iar cu cealalta sub calcai. ■ Cu coapsa §i genunchiul flectate la 90°. pacientul incearca sa ridice membrele inferioare de pe sol cu genunchiul in extensie. kinetoterapeutul homolateral de pacient realizeaza contrapriza in 1/3 distala pe partea posterioara a coapsei §i priza in 1/3 distala pe partea posterioara a gambei. ■ Genunchii sunt in flexie §i lipiti puternic unul de celalalt. Din decubit ventral ■ Kinetoterapeutul cu o mana fixeaza coapsa iar cu cealalta mobilizeaza pasiv genunchiul. calcaiele se sprijina pe picioarele banchetei astfel incat sa blocheze mi§carea de 101Universitatea Spiru Haret . apoi se introduce contractia excentrica prin impingerea gambei in jos.

4.12.flexie peste 90° a genunchilor.). Fig. pacientul ridica genunchii de pe sol contractand cvadricepsul.12. 4. picioarele ridicate pe o minge medicinala.). mentine cateva secunde (Fig.11. ■ Cu mainile sub barbie. kinetoterapeutul aplica o rezistenta in spatiul popliteu iar pacientul incearca sa extinda genunchiul contra rezistentei. ■ Sub glezna se pune un sac de nisip astfel incat genunchiul sa fie in u§oara flexie. pacientul contracta ischiogambierii ca §i cum ar vrea sa flecteze genunchii. pacientul incearca sa execute flexia plantara/flexia dorsala contra unei rezistente. pacientul incearca sa execute flexia genunchilor contractand mu§chii ischiogambieri. Din decubit ventral ■ Cu un saculet de nisip pe spatiul popliteu. ■ Pe o bancheta cu picioare in afara. pacientul face ridicari pe varfuri §i mentine cateva secunde (Fig. ■ In 1/3 inferioara a gambelor se fixeaza un capat al unei benzi elastice. pacientul executa flexia genunchiului. 102Universitatea Spiru Haret Fig. ■ Gleznele sunt fixate la spalier. 4.11. 4. se lucreaza simultan sau alternativ. .

). bratele pe langa corp. pacientul incearca sa faca flexie plantara contractand musculatura posterioara a gambei. 103Universitatea Spiru Haret . ■ Pe o bancheta cu un membru inferior avand genunchiul extins pe planul acesteia. Exercitii active ale genunchiului Din a§ezat ■ Pe un scaun. 4.13. pacientul incearca sa execute flexia dorsala contractand musculatura anterioara a gambei. ■ Pe sol cu genunchii extin§i. ■ Cu fata la o scara fixa. ■ Cu o minge medicinala prinsa intre picioare. pacientul executa o saritura cu ridicarea bratelor cat mai sus.). varfurile picioarelor sunt fixate la nivelul primei §ipci. Fig. 4. pacientul executa o contractie izometrica a ischiogambierilor apasand cu calcaiele pe sol. pacientul executa flexia-extensia genunchilor (cu control) (Fig. iar celalalt membru inferior in afara planului de sprijin cu planta sprijinita pe un scaun. pacientul mentine aceasta pozitie contra rezistentei sau i se pun saculeti de nisip pe glezna (Fig.14. 4.Din a§ezat ■ Pe o bancheta cu genunchii extin§i in afara.13.

genunchii sunt lipiti intre ei.15. celalalt picior pe o banda elastica prinsa in maini.Fig. ■ Cu un baston in maini ridicat la nivelul umerilor. Din ortostatism ■ Pe o plan§eta de echilibru. pacientul executa fandari anterioare. 4. pacientul executa dezechilibrari controlate. ■ In sprijin unipodal pe membrul inferior afectat.14. pacientul incearca sa atinga cu piciorul de partea sanatoasa mana kinetoterapeutului care schimba mereu pozitia §i inaltimea. pacientul executa flexii . 104Universitatea Spiru Haret . kinetoterapeutul in spatele pacientului ii imprima dezechilibrari in toate sensurile.extensii ale genunchiului (Fig. pacientul executa ducerea bastonului spre dreapta concomitent cu flexia u§oara a genunchilor §i ducerea lor spre stanga. ■ Cu sprijin pe piciorul sanatos. ■ In sprijin unipodal pe membrul inferior afectat semi-flectat. membrul inferior opus in flexie de 90°. 4. ■ Cu doua gantere in maini.).

■ corectarea piciorului plat prin sustinatoare plantare. Mijloace folosite: Tehnici de manipulare osteoarticulara Din decubit dorsal 105Universitatea Spiru Haret . In functie de tipul de leziune. > refacerea musculaturii deficitare §i a echilibrului muscular. cu schimbarea orientarii piciorului.6. ■ evitarea §chiopatarii prin control mental. ■ evitarea urcatului §i coboratului scarilor. Obiectivele kinetoterapiei: > combaterea durerii.Fig. 4. ■ evitarea pozitiilor de flexie accentuata. ■ mers cu sprijin in baston. dar §i de structurile anatomice interesate programele kinetice au un rol deosebit de important in recuperarea piciorului posttraumatic. contuzii. cadru etc. fracturi. entorse. ■ evitarea mersului pe teren accidentat. ■ Pacientul executa sarituri pe loc. ■ evitarea mentinerii prelungite in aceia§i pozitie. ■ evitarea ortostatismului §i mersului prelungit. > refacerea supletii §i a mobilitatii articulare. bipodal/unipodal. Programe kinetice in traumatologia gleznei/piciorului Traumatismele piciorului §i ale gleznei sunt foarte variate: plagi. „ghemuit". Reguli de igiena a genunchiului ■ evitarea surplusului ponderal.15. luxatii. pe planuri situate la diferite niveluri. ■ evitarea pozitiilor „pe genunchi". inainte-inapoi. 4.

kinetoterapeutul in fata piciorului pacientului prinde piciorul in bratara de sub maleole. circumductii. ■ Piciorul in afara patului. executa mobilizari pasive incepand cu degetele pana la nivelul gleznei pe toate axele §i directiile de mi§care (flexii. piciorul afectat cu genunchiul extins. genunchiul in flexie. apoi din aceasta pozitie executa inversia metatarsienelor. astfel incat sa atinga cu palmele solul. Exercitii de intindere Din a§ezat ■ Cu piciorul afectat in afara patului. flexie dorsala. pacientul executa aplecarea trunchiului concomitent cu tragerea spre sine a antepicorului. adductii. kinetoterapeutul lateral cu o mana prinde de calcai astfel incat fata plantata sa se sprijine pe antebrat iar cu cealalta pe fata dorsala a piciorului. mobilizarile pasive sunt insotite de tractiuni. pacientul executa extensia trunchiului. ■ Cu piciorul afectat pe pat. ■ Pe o bancheta.■ Piciorul in afara patului. tensiuni. ■ Piciorul pe pat. flexie plantara. trage de banda elastica astfel incat sa faca flexie dorsala. kinetoterapeutul executa o u§oara tractiune ducand piciorul succesiv §i continuu in inversie. eversie. scuturari. kinetoterapeutul lateral cu o mana prinde de glezna iar cu cealalta de calcai astfel incat planta sa se sprijine pe antebratul sau. kinetoterapeutul in fata piciorului prinde cu o mana de calcai astfel incat policele sa fie sub maleola externa iar cealalta mana prinde fata dorsala: kinetoterapeutul executa ducerea calcaiului in eversie. pacientul prinde planta piciorului cu o banda elastica. kinetoterapeutul executa o u§oara presiune la nivelul gleznei concomitent cu flexia dorsala a piciorului. kinetoterapeutul executa o u§oara tractiune §i ducerea piciorului in flexie dorsala §i eversie. genunchiul extins. Mobilizari pasive Din decubit dorsal ■ Kinetoterapeutul a§ezat pe un scaun in fata piciorului. pacientul prinde planta piciorului cu o banda elastica (terra band). rotatii in ax). abductii. ■ A§ezat cu fesele pe calcaie. Din ortostatism Spiru Haret 106Universitatea 9 . mentine 20-30 de secunde. mentine 20-30 de secunde. extensii. trage de banda elastica astfel incat sa faca flexie dorsala (calcaiul ramane in contact cu patul). ■ Piciorul in afara patului.

apoi cu rezistenta din partea kinetoterapeutului) mi§carile in toate directiile §i sensurile de mi§care. 107Universitatea Spiru Haret . piciorul in afara patului. pacientul executa flexia genunchiului din fata cu ducerea bazinului inainte. glezna in flexie dorsala. relaxare. kinetoterapeutul opune rezistenta pe coapsa deasupra genunchiului §i pe fata dorsala a picorului. cu piciorul in afara patului. Exercitii active §i active cu rezistenta Din decubit dorsal ■ Cu membrul inferior intins pe pat. ■ Coapsa §i genunchiul flectate 90°. Din a§ezat ■ Cu genunchii extin§i. kinetoterapeutul lateral cu o mana stabilizeaza coapsa plasand mana in 1/3 distala pe lateral iar cu cealalta opune rezistenta pe fata dorsala a piciorului. apoi impinge spre flexie dorsala §i plantara. cu pauze intre repetari („flexie dorsala . pacientul executa o tripla flexie invingand rezistenta. kinetoterapeutul ii da comanda „tine §i nu ma lasa sa-ti mi§c piciorul". glezna in flexie dorsala. astfel incat sa intinda mu§chiul solear (talpa ramane in contact cu solul).■ Cu mainile sprijinite de pat. kinetoterapeutul lateral cu o mana stabilizeaza glezna la nivel distal iar cu cealalta prinde piciorul la nivel metatarsian. cel afectat in spate. astfel incat sa intinda mu§chii gastrocnemieni (talpa ramane in contact cu solul). Tehnici de facilitare neuroproprioceptiva Stabilizarea ritmica ■ Pacientul in decubit dorsal. pacientul executa extensia §oldului §i a genunchiului concomitent cu flexia plantara. kinetoterapeutul lateral cu o mana stabilizeaza glezna la nivel distal iar cu cealalta prinde piciorul la nivel metatarsian la nivelul de scurtare a musculaturii executa contractii izometrice repetate. alternand rapid cele doua directii. ■ Cu mainile sprijinite de pat. executa (activ.relaxare. kinetoterapeutul se opune. cu piciorul in afara patului. Contractia izometrica m zona scurtata ■ Pacientul in decubit dorsal. ■ Coapsa §i genunchiul la flectate 90°. flectat la nivelul de limitare. piciorul sanatos in fata. piciorul sanatos in fata cu genunchiul flectat. pacientul incearca sa-§i duca calcaiul spre fese. pacientul executa flexia genunchiului din spate. cel afectat in spate cu genunchiul extins. flexie plantara relaxare"). kinetoterapeutul plaseaza o mana pe tendonul ahilian §i calcai iar cealalta sub degete.

Obiectivele kinetoterapiei: > tonifierea musculaturii abdominale §i paravertebrale. insotite de deformatii ale toracelui. ■ Pacientul este pe o plan§eta balansoare §i executa mi§cari inainteinapoi. piciorul in afara patului. > cre§terea flexibilitatii coloanei vertebrale. abdomenului §i ale zonelor paravertebrale. in lateral.1. 5. calcaiele nu se desprind de sol). calcaiul pe sol. apoi cu varful degetelor. Deficientele coloanei vertebrale 9 5. pe calcaie. ii imprima dezechilibrari spre inainte . pacientul executa ridicari pe varfuri (incearca sa atinga solul cu calcaiele). pacientul executa ridicari pe varfuri. ■ Cu fata la scara fixa. ■ Cu fata la spalier. pacientul se deplaseaza prin aproprierea varfurilor. ■ Cu fata la spalier. pacientul executa flexii dorsale §i plantare. pacientul executa apasari pe sol cu calcaiul. Din ortostatism ■ Cu fata la spalier. ■ Mers pe planuri inclinate (in plan sagital §i in plan frontal).1. ■ Cu fata la spalier.■ Cu genunchii extin§i. pacientul executa flotari (distanta dintre picioare §i spalier se mare§te treptat. apoi a calcaielor. pacientul ridica piciorul sanatos cat mai sus posibil pe o §ipca a spalierului. 108Universitatea Spiru Haret .inapoi. picioarele ridicate pe prima §ipca. cu un elastic ata§at la nivel metatarsian. Programe kinetice pentru corectarea scoliozelor Definitie: deviatii sau deformatii ale coloanei vertebrale in plan frontal. ■ Mers pe varfuri. ■ Kinetoterapeutul in spatele pacientului. antepiciorul pe un saculet de nisip. pe marginea interna / externa a piciorului. Programe kinetice pentru corectarea deficientelor fizice 9 5. ■ Talpa pe sol.1. mainile prind §ipca de la nivelul umerilor.

). bratul de partea concavitatii este intins pe langa ureche. pacientul executa extensii ale trunchiului cu inspir. bratele intinse pe langa urechi. ■ Cu bratul de pe partea concavitatii ridicat pe langa cap. 109Universitatea Spiru Haret . apoi treptat se extind bratele. revenire. Fig. ■ Cu picioarele prinse de ultima §ipca a spalierului. membrele inferioare se extind din §olduri. corpul se lordozeaza. apoi flecteaza genunchii §i ii duce spre partea convexitatii. pacientul executa arcuiri puternice spre spate. Tehnica Cotrel ■ Cu membrele inferioare intinse. 5. bratul de pe partea convexitatii lasat pe langa corp. 5. bratul de partea concavitatii ridicat pe langa ureche (flexie §i abductie de 180°). pacientul executa foarfecarea membrelor inferioare pana la 45°. revenire pe expir. mentine 6 secunde (Fig. Decubit ventral ■ Cu picioarele prinse de ultima §ipca a spalierului. pacientul executa extensia trunchiului concomitent cu ridicarea bratului de partea concavitatii §i ducerea mainii de partea convexitatii la ureche.1. pacientul ridica membrele inferioare la 45°. cu trunchiul in afara suprafetei de sprijin. pacientul intinde intregul corp.1. ■ Pe o masa. bratul de partea convexitatii in abductie de 90°. bratele pe langa corp. bratul de partea convexitatii intins pe langa corp.> crearea unui reflex corect de postura. Program de exercitii pentru scolioza in „C" Din decubit dorsal ■ Cu mainile la ceafa.

cu mainile. cu capul sprijinit pe o perna. ■ Lateral de spalier. kinetoterapeutul executa ridicarea u§oara a bratului in sus iar pacientul se opune. mainile prind §ipca de deasupra capului. pacientul executa inclinarea (flexia) laterala a trunchiului pana la atingerea trunchiului de perete. Din decubit lateral ■ Pe partea concavitatii. Din patrupedie ■ Pacientul ridica simultan membrul superior §i cel inferior de partea convexitatii. pacientul executa abductia orizontala a bratului iar kinetoterapeutul pozitionat in spatele pacientului opune rezistenta la nivelul cotului. cealalta mana pe langa corp. cotul flectat astfel incat mana pacientului sa fie in regiunea occipitala. revenire cu inspir. mana de partea concavitatii sprijinita de perete. se revine cu membrele paralele. pacientul se prinde cu mainile de marginile laterale ale mesei. din §ipca in §ipca pana la nivelul umerilor. ■ Pacientul executa extensii ale membrului inferior de partea convexitatii . 110Universitatea Spiru Haret . bratele in abductie de 90°.■ Pe o masa. kinetoterapeutul apasa simultan pe umarul §i bazinul pacientului iar acesta incearca sa ridice bazinul (se realizeaza o contractie izometrica de 5-10 secunde). genunchii flectati. ■ Mers cu pa§irea membrului superior de partea concavitatii §i membrului inferior de partea convexitatii. capul sprijinit pe o perna. pacientul urca. apoi face arcuiri ale trunchiului. pacientul executa ducerea bratului de partea concavitatii la piciorul opus pe expir.). pacientul executa flexia laterala a trunchiului (Fig. ■ Lateral de perete. bratul de partea homolaterala in abductie de 90°. ■ Cu fata la spalier. bratul de partea homolaterala in flexie de 90°. kinetoterapeutul prinde ambele membre inferioare ale pacientului ducandu-le spre stanga (pentru scolioza lombara stanga) sau spre dreapta (pentru scolioza dreapta). kinetoterapeutul pozitionat in spatele pacientului prinde cu o mana de 1/3 inferioara a bratului iar cu cealalta mana stabilizeaza bazinul. apoi se reia pa§irea. toracele este blocat.2. ■ Pe partea concavitatii. 5. ■ Pe partea concavitatii. Din ortostatism ■ Depaitat. de partea concavitatii.

5. Program de exercitii pentru scolioza in „S" Din decubit lateral ■ Cu capul pe o perna. membrul inferior de deasupra in abductie sprijinit pe un suport. 5. bratul de partea homolaterala sprijinit pe torace. ■ Cu o perna mai tare sub zona lombara (partea convexa). 111Universitatea Spiru Haret ■ Mana de deasupra intinsa pe langa cap. membrul superior de deasupra cu o gantera in mana: pacientul executa abductii-adductii ale bratului . cu mainile in §olduri: pacientul executa flexia laterala a trunchiului cu abductia membrului superior de partea concavitatii. ■ Mana de deasupra prinde o §ipca. ■ Departat.3.). 5. Fig.Fig. ■ Mers cu mingea medicinala tinuta deasupra capului. pacientul executa abductii ale membrului inferior (Fig. genunchii flectati. cotul flectat. sub hemitorace o minge. pacientul executa ducerea in cerc a membrului inferior spre inapoi. kinetoterapeutul prinde cotul pacientului intre index §i police. pacientul incearca sa apropie cotul de creasta iliaca invingand rezistenta opusa de kinetoterapeut.2.3.

tragand coloana spre omoplat. 112Universitatea Spiru Haret . bratul de partea concavitatii este in abductie de 70° §i cu cotul flectat. partea convexa trebuie sa ramana relaxata. se cere pacientului sa contracte musculatura transversa de partea concava. kinetoterapeutul de partea concava sprijina bratul. cu o mana plasata pe partea interna in 1/3 superioara iar cu cealalta mana pe creasta iliaca. kinetoterapeutul executa abductia bratului concomitenta cu o u§oara tractiune a acestuia. bratul de partea convexitatii intins pe langa corp in rotatie interna.Decubit ventral ■ Cu capul inters spre partea concava.

cu doua gantere mici in maini. Din ortostatism ■ Cu gantere in maini. ■ Cu mainile prinse la spate in dreptul omoplatului. o mana pe umar. 97 Universitatea Spiru Haret . cealalta pe §old. pacientul executa abductii ale unui membru superior. pacientul executa abductia membrului inferior de partea cu bratul de deasupra (bratul de partea concavitatii) (Fig. o mana pe umar.). pacientul executa flexia laterala a trunchiului pe partea cu mana pe §old §i cu ducerea mainii de pe umar in abductie.■ Cu un brat intins pe langa cap iar celalalt la spate. Din pozitia „pe genunchi" ■ Genunchii departati. ■ Tarare cu ajutorul mainii §i piciorului de aceia§i parte Din patrupedie ■ Mers cu pa§irea concomitenta a membrelor de aceia§i parte. pacientul executa ridicarea simultana a bratului intins §i extensia membrului inferior de aceia§i parte. ■ Genunchii departati. pacientul executa flexia trunchiului pe expir. Fig. ■ Mers tarat cu pa§irea mainii spre dreapta §i a genunchilor spre stanga (pentru scolioza dorsala dreapta). cealalta pe §old. picioarele sprijinite de ultima §ipca a spalierului.4. 5. pacientul executa flexia trunchiului la orizontala concomitent cu flexia bratelor la 90°. ■ Genunchii departati. invers pentru scolioza dorsala stanga.4. 5. membrul superior de partea concavitatii cu membrul inferior de partea convexitatii.

pacientul executa rularea mingei pe sol. trunchiul in flexie de 45°. bratele sunt in flexie de 180° pe sol. ■ Mers cu o mana pe cap §i una pe §old. pacientul inspira o data cu proiectarea toracelui inainte. Obiectivele kinetoterapiei: > tonifierea. in conditii de alungire. ■ Cu genunchii §i coapsele flectate pe abdomen. bratele in abductie de 90°. in cealalta mana cu o gantera. 5. palmele pe sol. in conditii de scurtare. Programe kinetice pentru corectarea cifozelor Definitie: deviatii sau deformatii ale coloanei vertebrale in plan sagital. avand convexitatea curburii orientata posterior. trunchiul aplecat la 90°. > tonifierea. kinetoterapeutul cu mainile pe coatele pacientului. la fiecare pas duce trunchiul in extensie. o mana prinde §ipca de la nivelul umerilor. pacientul executa forfecari ale membrelor inferioare.2. expira cu „sugerea" abdomenului. pacientul ridica bratul §i piciorul de aceia§i parte. Program de exercitii: Din decubit dorsal ■ Cu genunchii flectati. apoi in extensie. executa u§oare presiuni la nivelul coatelor iar pacientul extinde gambele. pacientul executa flexii-extensii ale bratului de partea concavitatii. a musculaturii abdominale §i toracice. sub regiunea cifotica se plaseaza o pernita. ■ Cu genunchii flectati. a musculaturii paravertebrale. ■ Pe o minge medicinala. pacientul respira controlat. > reeducarea reflexului corect de postura. pacientul executa tararea cu ajutorul umerilor. ■ Membrele inferioare departate. ■ Cu genunchii extin§i. pacientul executa mi§cari de circumductii ale bratelor care sunt in flexie. ■ Cu fata in oglinda. ■ Cu genunchii semiflectati. mainile la ceafa. bratele in flexie de 180°.1. pacientul executa flexia trunchiului concomitent cu abductia la 90° a bratului (de partea concavitatii). ■ Cu fata la spalier. Din decubit ventral 114Universitatea Spiru Haret . mainile la ceafa.■ Cu mainile pe §olduri.

■ Cu bratele pe langa corp. cu cate o gantera in fiecare mana.■ Cu picioarele sprijinite pe o minge medicinala. ■ Cu picioarele prinse de prima §ipca a spalierului. pe inspir. Din pozitia „pe genunchi" ■ U§or departat. pacientul inspira §i expira liber. ■ Pe o masa. revenire pe expir. bratele pe langa corp. ■ Pe banca de gimnastica. mainile la ceafa. ■ Cu mainile apuca gleznele. pacientul executa extensii ale trunchiului concomitent cu extensia bratelor. pacientul executa inclinari laterale ale trunchiului. pozitionat in spatele pacientului. Din a§ezat ■ Cu genunchii flectati §i gambele incruci§ate. ■ A§ezat pe calcaie. pacientul executa abductii orizontale. 115Universitatea Spiru Haret . i§i plaseaza mainile pe sub bratele acestuia astfel incat sa fie pe omoplati: kinetoterapeutul executa u§oare presiuni in regiunea dorsala. mainile sub barbie. ■ U§or departat. pacientul ridica bastonul deasupra capului cu inspir. pacientul executa extensia ampla a capului §i trunchiului pe inspir. mainile prind §ipca de deasupra capului. kinetoterapeutul este pozitionat in spatele pacientului cu mainile pe partea posterioara a coatelor. mainile la ceafa. ■ Pe banca de gimnastica. bratele sunt in flexie §i abductie de 90°. picioarele sunt sustinute de kinetoterapeut. apoi il coboara pe umeri cu expir. pacientul executa mi§care de adductie a omoplatului (ducerea inapoi a coatelor) iar kinetoterapeutul se opune. pacientul executa extensia trunchiului. pacientul executa extensii maxime ale trunchiului §i picioarelor §i face cateva mi§cari de leganare. ■ U§or departat. cu un baston pe umeri. cu un baston apucat de capete pe umeri. cu mainile apucat de glezne. ■ Pe o masa. pacientul executa extensii ale membrelor inferioare. cu mainile prinde de marginea mesei iar membrele inferioare atarnate la marginea mesei. cu trunchiul in afara suprafetei de sprijin. pacientul executa extensia trunchiului concomitent cu ducerea bratelor in lateral. cu spatele la spalier. pacientul executa extensie ampla a capului §i trunchiului. kinetoterapeutul. privirea inainte. revenire pe expir. astfel incat sa se prinda cu mainile de glezna.

). Din ortostatism ■ Cu spatele lipit de perete. pacientul executa extensia trunchiului concomitent cu flexia bratelor §i preia mingea care este a§ezata la nivele din ce in ce mai joase.b. Fig. pacientul executa tarare prin mutarea alternativa a membrelor inferioare. pacientul executa ridicari pe varfuri. Pe un scaun cu fata la spalier. membrele superioare in extensie §i rotatie externa (Fig. 5. 5. kinetoterapeutul este pozitionat in spatele pacientului cu o minge medicinala in maini.5.). picioarele sunt sprijinite de prima §ipca. genunchii extin§i.Pe sol cu genunchii extin§i. cu un baston la spate tinut la nivelul coatelor (flectate). 5. Pe o saltea. 5. mentinand contactul cu peretele.a.b.a.5.5. pacientul ridica bazinul de pe sol (Fig. 116Universitatea Spiru Haret .5. bratele sunt intinse sus §i lipite de perete. Fig.

117Universitatea Spiru Haret .

cu un picior sprijinit pe §ipca a treia. mainile prind §ipca de la nivelul umerilor. pacientul executa o fandare inainte concomitent cu ducerea bastonului deasupra capului §i a coloanei vertebrale in extensie. pacientul arunca mingea inapoi. Fig. de partea convexitatii. ■ Mers pe varfuri cu un baston prins la spate peste omoplati. Din atarnat Universitatea Spiru Haret . pana atinge mingea de spalier. pacientul executa extensia trunchiului pana ce mainile ating spalierul. pacientul executa ducerea bratelor deasupra capului concomitent cu extensia trunchiului. ■ Cu spatele la spalier. la o distanta de un pas. coatele sunt flectate. ■ Cu spatele la spalier. coatele sunt extinse.6. bratul opus prinde o §ipca de deasupra capului. pacientul apuca cu bratul de partea spalierului §ipca de la nivelul bazinului. pe deasupra capului. mainile prind o §ipca de deasupra capului. 5. ■ U§or deparat. unui partener/ kinetoterapeut.6.■ Cu fata la spalier. la o distanta de un pas. ■ Cu spatele la spalier. pacientul executa ducerea bazinului inainte concomitent cu extensia trunchiului (Fig. ■ Cu un baston in maini plasat la nivelul coapselor. cu o minge medicinala tinuta in maini.). se executa flexia laterala a trunchiului spre spalier cu ducerea bazinului in partea opusa. pacientul executa extensia trunchiului concomitent cu extensia unui membru inferior. cu o minge medicinala in maini. pacientul executa extensia trunchiului concomitent cu flexia bratelor. calcaiele sunt lipite de spalier. 5. ■ Lateral de spalier. ■ Cu spatele la spalier. ■ Cu un baston in maini plasat la nivelul coapselor. pacientul executa ridicari pe varfuri concomitent cu ducerea bastonului pe omoplati §i a coloanei vertebrale in extensie.

bratele in abductie la 90°. pacientul executa proiectarea bazinului inainte. cu convexitatea anterior. bratele in abductie la 90°. talpile pe sol. Program de exercitii: Din decubit dorsal ■ Cu genunchii flectati. ■ Cu un baston a§ezat pe spate. genunchii u§or flectati. ■ Cu membrele inferioare adduse (incrucu§ate) §i flectate la 90°. palmele pe sol. genunchii flectati. capul se ridica u§or de pe sol. o minge medicinala plasata sub regiunea cifotica.3. 5. pacientul executa abductia (ridicarea in lateral) unui membru inferior concomitent cu ridicarea membrului superior opus. fie din aparitia unei curburi in alta regiune. Obiectivele kinetoterapiei: > tonifierea (scurtarea) musculaturii abdominale. 119Universitatea Spiru Haret . pacientul executa flexii §i extensii ale genunchilor. capul §i bustul sunt ridicate. ■ Cu fata la spalier. > reeducarea reflexului corect de postura. Din patrupedie ■ Cu un baston a§ezat pe spate. pacientul urca §i coboara pe spalier cu ajutorul bratelor. ■ Cu spatele la spalier. > decontracturarea musculaturii lombosacrate. ■ Cu spatele la spalier. pacientul ridica bazinul pe verticala. talpile pe sol. Programe kinetice pentru corectarea lordozelor Definitie: deviatii sau deformatii ale coloanei vertebrale in plan sagital.■ Cu fata la spalier. pacientul duce genunchii la piept ridicand u§or bazinul de pe sol. bratele pe langa corp. pacientul duce genunchii la piept. pacientul ridica un membru inferior cu genunchiul extins §i face cateva mi§cari de balansare. palmele pe sol. mainile cu degetele intrepatrunse sub ceafa. care constau fie din exagerarea curburilor fiziologice lombare.1. bratele in abductie la 90°. ■ Cu genunchii u§or flectati. ■ Cu genunchii flectati. pacientul executa tragerea abdomenului. talpile pe sol. ■ Cu un baston a§ezat pe spate. pacientul executa extensia unui membru inferior concomitent cu flexia membrului superior opus. apoi §i pe partea dreapta. ■ Cu un picior peste celalalt §i genunchii u§or flectati. picioarele sprijinite de §ipca. pacientul executa extensia membrelor inferioare. pacientul atinge calcaiul stang cu mana stanga.

5. o data cu tragerea abdomenului §i luarea pozitiei corecte. coloana vertebrala lombara in pozitie neutra. Fig. ■ Pozitia este la fel ca la exercitiul de mai sus. Din a§ezat ■ Pe mingea Bobath. ■ Pe mingea Bobath. pacientul i§i trage abdomentul concomitent cu mi§cari din membrele superioare (flexii. cu un baston in maini. ■ Pe un scaun. ■ Pe un scaun. ritm alert. pacientul trece pe rand cate un picior peste baston. adductii). pacientul ridica cate un membru inferior cu genunchiul extins concomitent cu extensia bratului. talpile pe sol.■ Cu cate o gantera in maini. 5. pacientul executa rasucirea trunchiului concomitent cu adductia orizontala a membrului superior. ■ Pe un scaun. pacientul executa flexia alternativa a umerilor pana la 80°. extensii. pacientul executa extensia . picioarele pe sol. pacientul ridica membrele inferioare punand talpile pe scaun iar cu membrele superioare duce genunchii la piept. pacientul executa flexia trunchiului pe coapse concomitent cu extensia bratelor. bratele pe langa corp. ■ Pe un scaun. pacientul i§i trage abdomenul concomitent cu ridicarea u§oara a unui membru inferior §i flexia membrelor superioare (Fig. pacientul inspira. abductii. Din ortostatism ■ In fata oglinzii.flexia coatelor.7. abdomenul „supt". pacientul executa tragerea abdomenului concomitent cu extensia unui membru superior. ■ Cu membrele inferioare pe mingea Bobath/bancuta.7. in maini 2 gantere. bratele pe langa corp. coatele sunt flectate. Universitatea Spiru Haret .). bratele ridicate (flexie §i abductie de 180°). ■ In fata oglinzii.

■ Cu fata la spalier, picioarele departate, prinde §ipca la nivelul umerilor; pacientul executa flexii ale trunchiului cu arcuire. ■ Cu fata la spalier, un picior sprijinit pe §ipca de la nivelul bazinului; pacientul executa trecerea greutatii pe piciorul sprijinit cu flexia genunchiului §i prinderea §ipcii de la nivelul umerilor. ■ Cu un baston in maini (bratele in flexie de 180°); pacientul executa ducerea unui genunchi la piept concomitent cu ducerea bastonului pe genunchi. ■ Cu spatele la perete cu o minge Bobath intre spate §i perete; pacientul flecteaza genunchii intre 30° - 90° (Fig. 5.8.).

Fig. 5.8.

■ Mers pe calcaie, cu trunchiul u§or flectat, bratele in flexie §i abductie de 90°. ■ Mers cu mainile la ceafa §i ridicarea alternativa a genunchilor la piept. ■ Mers fandat cu mainile pe §olduri; pacientul executa flexia trunchiului la fiecare pas.

121Universitatea Spiru Haret

Universitatea Spiru Haret

Din atarnat (cu spatele la spalier) ■ Pacientul duce genunchii la piept, kinetoterapeutul preseaza pe genunchi. ■ Cu genunchii flectati la piept; pacientul executa ducerea genunchilor spre dreapta/stanga (Fig. 5.9.).

Fig. 5.9.

■ Cu genunchii flectati, o minge se plaseaza pe coapse; pacientul duce genunchii la piept. ■ Cu genunchii flectati, o minge se plaseaza pe coapse; pacientul executa deplasare laterala cu ajutorul mainilor.

5.2. Deficientele membrelor inferioare
5.2.1. Programe kinetice pentru corectarea genunchilor m valg Definitie: deformatii sau deviatii ale genunchilor in plan sagital. ^ genunchii in X Obiectivele kinetoterapiei: > tonifierea, in conditii de scurtare a mu§chilor laterali interni ai coapselor §i gambelor. > tonifierea, in conditii de alungire a mu§chilor externi ai coapselor §i gambelor.

Li

Universitatea Spiru Haret

concomitent cu abductia §i rotatia externa a membrului inferior de aceia§i parte. Din ortostatism ■ In fata unei oglinzi. gambele incruci§ate („pozitia mahomedana"). apoi aluneca cu genunchii in lateral. mainile prind §ipca de la nivelul bazinului. Din a§ezat ■ Genunchii flectati. ■ Membrele inferioare in rotatie externa. pacientul executa flexia genunchiului §i a coapsei de o parte. mainile pe partea interna a genunchilor. inapoi. mainile la ceafa. pacientul executa flexia membrelor inferioare din articulatia coxofemurala. pacientul executa tarare cu mutarea feselor din aproape in aproape. pacientul tine in maini un baston la nivelul 124Universitatea Spiru Haret . pacientul inspira §i expira calm. ■ Membrele inferioare sunt in abductie (departate). in maini pacientul tine o minge medicinala. mainile pe §old. bratele pe langa corp. astfel incat plantele sa fie lipite. calcaiele apropiate. ■ Membrele inferioare sunt intinse pe saltea. pacientul executa extensia genunchilor §i abductia membrelor inferioare concomitent cu extensia coatelor pe inspir. pacientul se ridica pe varfuri §i i§i corecteaza pozitia genunchilor. gambele incruci§ate. membrul inferior opus se ridica pe varfuri. pacientul incearca sa apropie genunchii impotriva rezistentei. apoi abductii §i adductii ale membrelor inferioare (incruci§area acestora). ■ Genunchii flectati. bratele pe langa corp. apoi flexia cu lipirea plantelor. executa extensia genunchilor. executa flexia trunchiului §i aruncarea mingii printre genunchi. ■ Cu spatele la spalier. Decubit ventral ■ Mainile sub barbie. genunchii sunt extin§i. plantele lipite. varfurile departate. ■ Genunchii flectati. pacientul executa flexia genunchilor.> formarea unui reflex de atitudine corect al genunchiului. Program de exercitii Din decubit dorsal ■ Membrele inferioare sunt intinse pe saltea. revenire pe expir.

executa flexia genunchilor concomitent cu ridicarea bastonului deasupra capului.2. > formarea unui reflex de atitudine corect al genunchiului. pacientul executa balansarea laterala dreaptastanga a picioarelor intinse §i apropiate. ■ Mers lateral cu incruci§area picioarelor. genunchii extin§i. dar tot cu membrele inferioare in rotatie externa. aterizeaza pe varfuri. Din atarnat ■ Cu fata la spalier. membrele inferioare sunt in flexie de 90° din articulatia coxofemurala. mainile pe langa corp.2. in conditii de scurtare a mu§. 5. mainile pe cap. pacientul executa sarituri concomitent cu ridicarea bratelor. ^ genunchii in paranteza Obiectivele kinetoterapiei: > tonifierea. pacientul executa ducerea simetrica a picioarelor in cerc spre dreapta. in conditii de alungire a mu§chilor interni ai coapselor §i gambelor. > tonifierea. pacientul executa flexia genunchilor concomitent cu ducerea bazinului spre stanga/dreapta. ■ Mers pe partea externa a picioarelor. apoi spre stanga.coapselor.chilor laterali externi ai coapselor §i gambelor. Program de exercitii Din decubit dorsal ■ Cu fata la spalier. 125Universitatea Spiru Haret . Programe kinetice pentru corectarea genunchilor m var Definitie: deformatii sau deviatii ale genunchilor in plan sagital. ■ Cu spatele la spalier. mainile prind de ultima §ipca. ■ Membrele inferioare in rotatie externa. ■ Mers peste o bancuta de gimnastica incruci§and picioarele la fiecare pas.

2. apoi spre stanga. genunchii flectati. Din pozitia „pe genunchi" ■ Pacientul executa ducerea unui picior in lateral cu sprijin pe partea interna concomitent cu ridicarea bratelor §i flexia laterala a trunchiului spre piciorul din lateral. pacientul executa rotatii ale trunchiului spre dreapta. mainile prind gleznele. mainile pe §olduri. Din decubit ventral ■ Mainile sub barbie.extensii ale genunchilor in ritmul respiratiei.■ Genunchii mentinuti apropiati. pacientul executa balansari ale trunchiului inainte .extensii ale genunchilor. ■ Pacientul executa flexia laterala a trunchiului concomitent cu abductia membrului inferior de partea homolaterala. pacientul executa ducerea in cerc a genunchilor spre dreapta §i spre stanga. pacientul executa o fandare in lateral. 5. ■ Mers cu flexia unui genunchi la piept. cu o minge intre glezne.3. ■ Mers fandat concomitent cu rotatia trunchiului spre dreapta . ■ Alergare u§oara cu flexia genunchilor §i atingerea feselor cu calcaiele. pacientul executa extensia genunchilor §i ridicarea bazinului. bratele in abductie de 90°. mainile pe cap. pacientul executa flexii . ■ Genunchii §i coapsele in flexie. mainile prind §ipca de la nivelul genunchilor. in ritmul respiratiei ■ Membrele inferioare departate. pacientul executa flexii . pacientul executa ridicari pe varfuri . ■ In fata unei oglinzi.extensii ale genunchilor mentinand mingea intre glezne. piciorul fandat are varful piciorului orientat in afara. ■ Membrele inferioare deparate.stanga. Programe kinetice pentru corectarea piciorului plat 126Universitatea Spiru Haret . Din decubit lateral ■ Pacientul executa flexii . ■ Trunchiul in extensie. simetric. mainile pe sol.calcai incercand sa redreseze pozitia genunchilor.inapoi. trunchiul ramane flectat. Din ortostatism ■ Cu fata la spalier.

> combaterea contracturilor musculare la nivelul piciorului. creioane. cu o minge medicinala plasata intre talpi. ■ Cu fata la spalier. kinetoterapeutul incearca sa ia prosopul iar pacientul se opune. genunchii flectati. Din a§ezat ■ Pe saltea. talpile sunt sprijinite pe perete. Obiectivele kinetoterapiei: > tonifierea in conditii de scurtare a musculaturii plantare. pacientul apuca cu degetele de la picioare diverse obiecte de pe sol (pietricele. ■ Cu talpile lipite intre ele. pacientul executa flexia §i extensia genunchilor. ■ Cu fata la un perete. bratele pe langa corp. palmele pe sol. mingiute etc. picioarele sprijinite pe o §ipca. pacientul executa rularea unui baston sau a unei sticle sub talpi. ■ Pe un scaun.Definitie: tulburare statica la nivelul piciorului caracterizata de prabu§irea boltii plantare. membrele superioare in extensie §i rotatie externa. ■ Pe un scaun.calcai). ■ Pe un scaun. pacientul executa rularea talpii pe perete (varf . genunchii flectati. pacientul executa abductia bratelor concomitent cu extensia genunchilor 127Universitatea Spiru Haret . ■ Pe un scaun. pacientul executa flexia §i extensia genunchilor mentinand mingea intre talpi. Program de exercitii (se executa cu piciorul gol) Din decubit dorsal ■ Cu fata la un perete. pacientul executa alunecarea in lateral a picioarelor pe §ipca. genunchii extin§i. > refacerea supletii piciorului. cu un prosop ud sub talpi. genunchii semiflectati.) §i le arunca cat mai departe. talpile pe sol. varfurile picioarelor sprijinite pe perete. pacientul apuca cu degetele obiecte situate in fata piciorului opus §i le a§eaza in diverse locuri. ■ Pacientul aluneca cu planta unui picior pe tibia piciorului opus. pacientul executa desenarea unor cercuri doar cu varfurile picioarelor. mentinand talpile apropiate. ■ Pe un scaun. plantele lipite intre ele.

pacientul executa ridicari pe varfuri. ■ Pacientul executa ridicari pe varfuri iar kinetoterapeutul imprima acestuia impulsuri dezechilibrante. pacientul strange cear§aful prin flexia degetelor. pacientul executa ridicari alternative pe varfuri. de-a lungul unei linii trasate pe sol. ■ A§ezat pe calcaie. cu talpile pe o minge medicinala. pacientul executa flexia coapsei §i a genunchiului cu varful piciorului perfect intins concomitent cu ridicarea pe varfuri a piciorului de sprijin ■ Cu spatele la spalier. pacientul executa rostogolirea unei mingi de la un picior la celalalt. pacientul executa ridicare pe varfuri §i rotarea spre exterior a genunchilor fara sa mi§te halucele de pe sol. picioarele pe prima §ipca. ■ Cu talpile pe sol. revenire pe expir. Universitatea Spiru Haret . pacientul executa abductia bratelor concomitent cu a§ezarea feselor pe calcaie. ■ Mers cu piciorul gol pe nisip. cu spatele la spalier. ■ Mers pe varfuri peste 5-6 obstacole. membrele superioare in extensie §i rotatie externa. bratele pe langa corp. pacientul executa extensia trunchiului concomitent cu apropierea varfurilor picioarelor. mainile prind §ipca de la nivelul umerilor. ■ Cu sprijin pe calcaie. pacientul i§i mentine echilibru. mainile prind §ipca de deasupra capului. ■ Mers pe marginea externa a picioarelor cu degetele puternic flectate. la revenire va atinge solul cu calcaiele. pe inspir. pacientul executa rularea talpii pe minge. cu talpile pe sol. pacientul executa flexia puternica a degetelor §i mentinerea cateva secunde. ■ Pedalare pe bicicleta ergometrica. mainile prind §ipca de deasupra capului. ■ Pe un scaun. ■ Cu varfurile orientate spre interior. ■ Cu fata la spalier. sub talpi un cear§af. antepiciorul orientat spre interior.■ Pe un scaun. Din ortostatism ■ In fata unei oglinzi. ■ Cu gambele la marginea patului. palmele pe pat. Din pozitia „pe genunchi" ■ Genunchii u§or departati. pe pietre de rau. o minge medicinala plasata intre bazinul pacientului §i spalier. pacientul executa flexia degetelor concomitent cu adductia §i inversia piciorului.

2002 13. Ed. F. Bucure§ti. 2001 3. 2002 14. Editura Medica Panamericana. J. Voss. Ia§i. M. Ionta. D. Editura Fundatiei Romania de Maine. Tehnici de baza in kinetoterapie. Editura Alex-Alex. Editura Polirom. M. Culda. Editura Maloine. Reeducarea functionala in afectiunile coloanei vertebrale. A. Fiziokinetoterapia §i recuperarea medicala. Buenos Aires. D. Bucure§ti. §titi sa respirati corect?. Editura Medica Panamericana. Tratamiento de la paralisis cerebral y del retraso motor. I. Desarcollo motor en distintos tipos de paralisis cerebral. Evaluacion y tratamiento. Paris. Gimnastica pentru toti. C. Dragan. Dungaciu. A. C. D. Ghid de reeducare functionala. 2002 129Universitatea Spiru Haret . R. Bucure§ti. D. 1989 12. Myers. Albu. Albu. Ia§i. B. Boboc. Albu. Haarer-Becker. Bucure§ti. Rascarachi. Gimnastica medicala la domicilui. Editura Universitatii din Oradea. Editura Medicala. M. Editura Medica Panamericana. Dumitru. Paris. Bobath. Fozza. Firimita. Cretu. Respira corect §i vei fi sanatos. Editura All. Madrid. P Manual de gimnastica. 1994 16. Bucure§ti. Bobath. Manuel pratique de manipulations osteopathique. 1998 8. D. Ed. 2002 19. B. 2001 18. Kinesitherapie en orthopedie en traumatologie. Gimnastica medicala. Bucure§ti. Bucure§ti. Editura Sport-Turism.E. 2004 7. T. C. Ionescu. Sport-Turism. 1981 9. Colot. Facilitacion neuromuscular proproceptivo. Editura Sport-Tursim. Lamboley. Editura Fundatiei Romania de Maine. Cultura fizica medicala. S. Hemiplejia del adulto. Kiss. 1996 6.Bibliografie 1. 2000 15. T. Madrid.L. C. Vlad. G. Buenos Aires. K. Editura Medica Panamericana. 1999 4. Culda. Bucure§ti. 1981 11. Flora. Levit. Albu. Indrumar pentru corectarea deficientelor fizice. A. I. Bobath. Alexandra. Kinetoterapia pasiva. Schoer. D. 2000 5.K. Editura Sport-Turism. P. Bucure§ti. Rascarachi. Editura Teora. Bucure§ti. Verheyen. 2001 20. Editura Polirom. Editura Maisonneuve. R. 1984 10. Kinetoterapia in afectiunile reumatice. Bucure§ti. Jenkins.. A. Dumitru. 2004 2. 1996 17. B. I.

Kinetoterapia in neuropediatrie. 1997 24. Editura Universitatii din Oradea. Bucure§ti. 2002 38. N. M. 1999 33. 2001 29. L. Ifrim. 1987 35. Marcu. E. Editura Universtatii din Oradea. Editura McGraw-Hill. Editura Arionda. Editura Teora. F. Editura Fundatiei Romania de Maine. Aspecte ale recuperarii bolnavilor neurologice. Principii kinetoterapeutice in bolile neurologice. W. Raisin. Robanescu. 2005 23. Rehabilitation techniques in Sports Medicine. F. T. Todea. Bucure§ti. 1981 36. Bucure§ti. Z. Sbenghe. Oradea. Margarit. Editura Medicala. su tratamiento en fisioterapia y ortopedia. Stanca. D. Bazele teoretice ale exercitiilor fizice in kinetoterapie. Robanescu. Pastai. Ollier. Oradea. Stretching pentru toti. sport §i kinetoterapie.21. Editura Arionda. Sbenghe. Sidenco. Bucure§ti. M. Metodica recuperarii mainii. F. Editura Fundatiei Romania de Maine.E. R. Editura Universitatii din Oradea. 2001 130Universitatea Spiru Haret . L. Mircea. M. 2001 27. Revista Romana de Kinetoterapie numarul 16. 2005 37. M. Prentice. 2000 34. Editura Medicala. Heredea. Editura Medicala. 1999 28. Exercitiul fizic in educatie fizica. Madrid. Editura Teora. Margarit. terapeutica §i de recuperare. 1992 32. N. Sbenghe. Kineziologia . Margarit. Souchard. 1976 31. Editura Universitatii din Oradea. Z. Editura Medica Panamericana. P. 1998 25. T. Margarit. 2001 30. 1998 22. Recuperarea mersului in hemiplegie. Editura Medicala. V. Bazele teoretice §i practice ale kinetoterapiei. Kinetologie profilactica. Cum sa ai un abdomen plat. Editura Medicala. Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice ale membrelor. T. Bucure§ti.L. Gheorma. Reeducarea neuromotorie. 2004 26. G. Bucure§ti. Kinetoterapia in recuperarea functionala posttraumatica a aparatului locomotor. E. T. Educatia terapeutica buco-faciala a copilului cu dizabilitati neuromotorii. Readaptarea copilului handicapat fizic.§tiinta mi§carii. Editura Medicala. Bucure§ti. Oradea. 2005 39. Sbenghe. Escoliosis. Raisin. S. Pastai. Bucure§ti. I. New York. Bucure§ti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful