Analiza modurilor de defectare AMD

( prescurtare din considerente didactice pentru Analiza Modurilor de Defectare, aEefectelor şi a CriticităŃii lor) Note de Curs Master DISPCNC-AnI

Cuprins 1. Acronime utilizate 2. Originile metodei 3. Definitie 4. Tehnici de analiză 5. InformaŃiile de intrare / ieşire ale AMDEC 6. Procesul AMDEC 7. Caracteristicile metodei AMDEC 8. Domeniile de aplicare 9. Când, cum si la ce nivel se poate aplica AMDEC 10. Etapele preliminare de implementare 11. Implementarea metodei AMDEC 12. Concluzii asupra metodei AMDEC 13. Alte metode apartinând aceluiaşi domeniu, dezvoltări şi tendinŃe

de armament şi aeronautică. utilizarea instrumentului AMDEC este obligatorie.acronime care se utilizează pentru furnizarea unor informaŃii necesare unei analize de tip cantitativ. corespunzător celor două caracteristici identificate ca fiind de bază. se caută consecinŃele eventuale. 3. AMDEC a fost utilizată pentu prima dată la începutul anilor 1960 în domeniul aeronautic pentru analiza gradului de securitate a avioanelor – atât în SUA cât şi în Europa (FranŃa – Concorde şi apoi mai târziu Airbus).2010 1. Cauză identificată consecinŃe . apoi a proceselor de producŃie şi acum serveşte la analiza riscului şi a criticităŃii din cadrul proceselor diverse.02. în engleză: FMEA AMDEC . metoda a servit ca furnizoare iniŃială de date pentru analizasiguranŃei în exploatare a modulului lunar LEM. cum ar fi cele ale industriiei constructoare de automobile. 4. a Efectelor şi CriticităŃii lor . Originile metodei Metoda are la bază o tehnică dezvoltată de armata americană în anul 1949.24. metoda a fost recomandtă pentru a evalua securitatea şi siguranŃa funcŃionării echipamentelor şi instalaŃiilor cu destinaŃie nucleara în SUA.Curs 1. astfel: a) Metode cu caracte inductiv – pornind de la un eveniment care s-a produs. AMDEC este un instrument comun al programelor de gestionare a calităŃii din cadrul oricărei firme. Metoda AMDEC trebuie efectuată pentru fiecare fază de funcŃionare a unui sistem şi se finalizează prin atribuirea unui calificativ de criticitate fiecăruia dintre efectele identificate. În industriile considerate a fi de risc. în engleză: FMECA MDD – Mod de defectare. După accidentul nuclear de la Centrala Nucleară Three Mile Islend din 1978. Tehnici de analiză Tehnicile de analiză utilizate de AMDEC sunt metode care pot fi grupate. în engleză: FM 2.Analiza Modurilor de Defectare. acest instrument este utilizat în mod sistematic iar pentru certificarea şi încadrarea în anumite norme.acronime care se utilizează pentru furnizarea unor informaŃii necesare unei analize de tip calitativ. Acronime AMDE – Analiza Modurilor de Defectare şi a Efectelor lor . În anii 1980 metoda a ajuns să fie aplicată pe scară largă la analiza securităŃii sistemelor ce-şi fac serviciul în industria nucleară. Tot în aceiasi Perioadă. În mileniul 3 metoda a fost mai întâi utilizată pentru a evalua fiabilitatea produselor. DefiniŃa metodei AMDEC AMDEC defineşte o metodă INDUCTIVĂ folosită la STUDIUL sistematic al cauzelor şi TIPOLOGIA defectelor susceptibile de a afecta funcŃional componentele unui sistem.

pot fi regăsite ambele metode.b) Metode cu caracte deductive – pornind de la team acă un anumit eveniment s-ar putea produce. confortabilitate a activităŃii etc. gradul de risc şi de periculozitate al unei eventuale defecŃiuni minore. Nu trebuie ignorată nici importanŃa experienŃei specialiştilor care efectuează analiza sau deprinderile rutiniere ori chiar intuitive ale acestora. altele inductiv sau chiar în cazul analizei unui singur subansamblu. alegerea celui mai potrivit traseu fiind condiŃionată îndeosebi de factori mai mult sau mai puŃin tehnici cum ar fi: mediul de lucru al echipamentului analizat. gradul de complexitate al ansamblului. a efectelor şi consecinŃelor acestora se poate face pornind de la fiecare element component către subansamble şi ansamblul general sau debutând cu ansamblul şi continuând cu subansamblurile component pâna la componentele nedemontabile ale acestora. Gruparea tehnicilor de analiză utilizate în AMDEC Practic. 1.ECHIPAMENT Jos-Sus (Bottom-Up EVENIMENT INITIATOR Sus-Jos (Top-Down Fig.SUBANSAMBLU EVENIMENT INTERMEDIAR NIVELUL .ANSAMBLU EVENIMENT PREVIZIONAT Analiză deductivă NIVELUL . Analiză inductivă NIVELUL . analiza modurilor de defectare. Eveniment preconizat consecinŃe O ilustrare succintă a tehnicilor utilizate de metoda AMDEC şi a parcursului de urmat în aplicarea acestora funcŃie de tehnica utilizată este prezentată în fig. importanŃa sa funcŃională. timp şi manoperă redusă. 1. Din cauza că în practica industrial. metoda de analiză inductivă şi cea deductivă se aplică în mod combinat la nivelul ansamblului: unele subansamble se analizează deductiv. . se caută combinaŃiile de cause posibile care l-ar face posibil (prevedere de evenimentcauze). ponderea pieselor vitale in numărul total de elemente component ale echipamentului. timpul alocat analizei etc. de prea puŃine ori întâlnim situaŃii care pot fi integral încadrate în una din categoriile clasificate teoretic. Fiecare din parcursuri are avantajele şi dezavantajele sale. factori care pot aduce signifiante avantaje de simplitate.

cât şi de corecŃie.2010 5. la acelaşi nivel decizional şi cu care metoda AMDEC se completează şi se verifică. aplicarea metodei va trebui să aibă un caracter iterativ. Circuitul informaŃiilor de intrare / ieşire ale metodei AMDEC Urmărind figura de mai sus se constată că ansamblul datelor de intrare necesare desfăşurării procesului AMDEC este constituit din informaŃii externe şi informaŃii interne procesului. cum ar fi Analiza funcŃională. sunt folosite pentru inventarierea de detaliu a tuturor măsurilor. Aplicarea metodei AMDEC nu rezolvă.10. În plus. de regulă cu referire la toate procesele. respectiv Analiza preliminară a riscurilor.03. Decizia de a pune în aplicare a unia sau alteia din măsurile disponibile este apanajul palierului managerial superior şi ea se concretizează prin întocmirea Planului de activităŃi de mentenanŃă preventivă şi corectivă. planificări şi raportări cerute la nivel superior ierarhic. echipamentele sau produsele întregii firme. corespunzătoare defecŃiunilor constatate sau viitor posibile. FuncŃii de producŃie . cât de grave ar putea fi consecinŃele şi care sunt măsurile care trebuie luate pentru a corecta sau pentru a preîntâmpina pe viitor neajunsurile. InformaŃii externe FuncŃii de serviciu InformaŃii interne Analiză funcŃională Analiză preliminară de risc Evenimente preliminare Mod de defectare produs / linie Evenimente ameninŃătoare Procesul AMDEC Arborele defecŃiunilor AcŃiuni de prevenŃie / corecŃie Plan de activităŃi Fig. care sunt cauzele. echipamentului sau produsului supus analizei. ca atare. el este într-o stânsă interdependenŃă cu alte studii deja realizate iar rezultatele sale vor constitui parte componentă în studii. InformaŃiile de intrare / ieşire ale AMDEC Trebuie reŃinut că analiza AMDEC nu este un studiu izolat. InformaŃiile interne sunt rezultatul aplicării şi a altor metode de analiză a sistemului sau de detectare a defectelor. din care face parte şi metoda AMDEC. care utilizează acelaşi tip de date. atât de prevenŃie.Curs 3. nu depanează defectele ci oferă informaŃii juste şi obiective despre cum se detectează acestea. Rezultatele obŃinute în palierul de analiză. 2. activându-se ori de câte ori au intervenit schimbări în datele de intrare. aşa cum reiese şi din figura 2. InformaŃiile externe sunt cele furnizate direct sau indirect de alte tipuri de analize. dar căreia îi şi furnizează datele necesare analizei specifice proprii. ca de exemplu metoda Arborele defecŃiunilor. rezultatele aplicării metodei sunt supuse schimbării de îndată ce cel puŃin una din măsurile preconizate este pusă în aplicare.

Pe scurt. se identifică modul în care elementele componente contribuie la îndeplinirea funcŃiei cerute. trebuie făcută o analiză cu metoda AMDEC. Departamentul de concepŃie va up-data caietele de sarcini şi va moderniza proiectul. Pentru a găsi răspunsuri la întrebările legate de siguranŃa în funcŃionare a sistemului. se constată că informaŃiile de intrare provenite din Analiza funcŃională a sistemului sunt procesate într-o ordine logica astfel: . Analiza se finalizează prin atribuirea unui calificativ de criticitate fiecăruia dintre efectele identificate şi oferă informaŃii atât compartimentului de mentenanŃă cât şi celui de producŃie şi de concepŃie. se evaluează fiecare risc din punctul de vedere al . se vor afla răspunsuri privitoare la nevoia pe care funcŃionarea acestuia o complineşte. efectele unei analize AMDEC se regăsesc astfel la nivelul unei firme: Compartimentul de mentenanŃă va lua măsuri de prevenŃie sau de corecŃie.6. 3 Procesul AMDEC Considerând procesul AMDRC ca fiind desfăşurat după traseul indicat în figura 3. Departamentul de producŃie va schimba tehnologiile sau regulile de exploatare. De ce şi cum funcŃionează sistemul Da De ce şi cum riscă sistemul să se defecteze Analiză funcŃională Identificarea modalităŃilor de defectare – Evaluarea riscurilor Ierarhizarea riscurilor riscurilor Nu Reducere riscuri Da Nu Risc acceptat Risc acceptabil? AcŃiuni de prevenŃie / corecŃie Nu Risc rezidual acceptat? Da Final de proces Fig. adică de ce a fost creat un sistem cu o astfel de funcŃie şi mai apoi. adică cum se realizează funcŃia în cauză. DiferenŃele dintre rezultatele aplicării analizei funcŃionale şi a celei de criticitate. suferind o defecŃiune sau chiar o pană de funcŃionare. Procesul AMDEC Supunând fiecare fază de funcŃionare a unui sistem unei analize funcŃionale. dar şi modul în care procesul de analiză se desfăşoară se poate vedea în ordinograma din figura 3. de fiabilitatea sa şi în special de ce sistemul s-ar putea să nu-şi realizeze funcŃia la parametrii ceruŃi sau chiar să-şi înceteze nedorit funcŃionarea.se face un opis al riscurilor pe care-l presupune fiecare defecŃiune a fiecărui element component din compunerea sistemului funcŃional analizat.

În linii mari. protecŃie. Există template-uri pentru gestionarea acestor date. de costul de achiziŃionare al programului. care se supune analizei AMDEC. 3) este de ajutor în toate cazurile dar ar trebui să devină obligatorie în cazul analizei sistemelor complexe. se cuvine să se facă menŃiunea că. . Dificultatea de aplicare a metodei creşte direct proporŃional. 7. vis-a vis de domeniul firmei. a ciclului de viaŃă extins al unui produs cu importanŃă majoră dovedită. dându-i-se un puctaj (de la 1 la 5 de exemplu) şi apoi se ierarhizează aceste riscuri.) sau de corecŃie (acoperiri galvanice. mărire a rezistenŃei. caz în care procesul AMDEC se stopează relativ la acel element. Analiza AMDEC nu se pune în operă decât pentru o anumită stare de funcŃionare a sistemului considerat (etapă a ciclului de viaŃă a unui produs. atât din cauza varietăŃii cazurilor de aplicaŃii practice din industrie. al mentenanŃei şi instruirii pe care le implică şi nu în ultimul rând de resursele financiare ale firmei. un anumit caz specific de utilizare etc). de numărul de aplicaŃii preconizate ca fiind potenŃial necesare. funcŃie de mărimea lor şi a resurselor disponibile. analiza poate fi complicată şi relativ laborioasă. suportul poate să aibă forma unor tabele pe hârtie sau în format electronic iar prelucrarea datelor şi arhivarea lor poate fi facută manual sau cu ajutorul unor software-uri dedicate.se reevaluează gradul de risc al lementelor asupra cărora s-a intervenit pentru corecŃie sau prevenŃie.se decide asupra măsurilor de reducere a riscurilor de apariŃie a defecŃiunilor pentru componentele cu nivel de risc neacceptabil. ConsecinŃa se impune de la sine: produsul. dacă riscul rezidual este considerat de neacceptat. procesul de analiză se consideră încheiat. Utilizarea Analizei preliminatre a riscurilor (APR) înainte de începerea propriu-zisă a procesului AMDEC (vezi şi fig.). până când el devine acceptabil ca nivel de risc. Firmele pot decide. acordabilă nivelului de adresabilitate.gravităŃii efectulelor asupra funcŃionării nsistemului. pe care variantă se va lucra. TendinŃa este de normare a documentelor pe care metoda le presupune ca neaparat necesare. cât şi datorită intereselor firmelor de software (şi nu puŃine) de aşi impune propriile proceduri şi standarde în vederea acoperirii unor domenii industriale cât mai importante şi a unui segment cat mai mare din piaŃa industrială globală. fără a mai socoti faptul că altfel. . Din descrierea etapelor procesului se constată că el trebuie documentat corespunzător pentru urmărirea şi gestionarea corectă a informaŃiilor.se stabileşte nivelul de acceptabilitate al fiecărui risc. procesul sau faza din ciclul său de viaŃă etc. O altă caracteristică este aceea că. nu de puŃine ori). reparaŃii etc. . activitatea se poate dovedi a fi complet inutilă şi deci poate să conducă la irosire de fonduri şi manoperă. caz în care procesul de analiză se încheie pentru această dată. o anumită formalizare însă este departe de a fi unanim acceptată. intr-o anumită varietate. . pentru a nu prejudicia costurile sau a mări durata deciziilor. ranforsări. elementului i se aplică noi măsuri de corecŃie. metoda AMDEC nu trebuie să fie confundată sau substituită cu simplele modalităŃi de detectare a defecŃiunilor. pentru elementele componente la care efectele posibilelor defecŃiuni se încadrează în marja acceptabilă. ajustări dimensionale. Alegerea celui mai potrivit program software este de competenŃa managerului cu atribuŃii executive şi va fi făcută după o analiză prealabilă a utilităŃii aplicării AMDEC în general. trebuie judicios şi documentat ales. SoluŃionarea cazurilor care presupun un volum mare de lucru sau un grad mare de complexitae sau de impact este mult uşurată de gestionarea electronică a informaŃiilor cu ajutorul unor programe specializate de aplicare a analizei AMDEC. resetarea parametrilor de lucru etc. uneori exponenŃial.decizia constă fie în acceptarea riscului. cu gradul de complexitatea al sistemului supus analizei AMDEC. fie în luarea de măsuri de prevenŃie (ungere. Caracteristicile metodei AMDEC În primul rând. în anumite cazuri (iar pentru domeniul industrial. al scenariilor cu risc potenŃial etc.

tehnologice şi economice impuse produsului etc.. alegerea tenologiilor.) • ÎmbunătăŃeşte în timp util o componentă a SDF (securitate. 8.1 SiguranŃa funcŃionării unui sistem Analiza AMDEC este utilizată pentru evaluarea unui produs sau proces din punctul de vedere al următoarelor caracteristici: fiabilitate. • unui plan de mentenanŃă . stabilirea itinerariului tehnologic etc.1 De ce AMDEC Iată câteva din cele mai importante motive care fac din AMDEC o metodă utilă: • Este de un real folos în procesul de concepŃie pentru: întocmirea caietului de sarcini. • Aprofundează punctele critice ale unei Analize Preliminare a Riscului (APR) . mentenabilitate. disponibilitate. mentenabilitate) . în stadiul de prototip sau cel de execuŃie al produsului – caz în care metoda mai poartă şi numele de AMDEC operaŃională (vezi fig.4 Analza şi gestiunea asistată a producŃiei Programele de calculator uzual folosite pentru stocarea datelor tehnologice şi netehnologice îşi modifică modul de prelucrare a datelor în conformitate cu o nouă schemă logică. Domeniile de aplicare 8. disponibilitate. Cum şi la Ce nivel se poate aplica AMDEC 9. Faza de proiect cu detaliere completă. Aplicarea metodei se poate face. funcŃionale. Faza de rafinare din timpul fabricaŃiei. . astfel încât să raspundă cerinŃelor unei analize AMDEC asistate. Când.17.Curs 4.3 Organizarea şi gestiunea producŃiei 8. • Demonstrează obiectivele SDF sau de calitate.03. 8. fiabilitate. testabilitate etc. • 9. • Pregăteştedatele necesare studiilor de testabilitate ale produsului . • Semnalizează un nivel de securitate considerat inadecvat (parametri de securitate. pe de-o parte în stadiul de concepŃie sau de dezvoltare a produsului – caz în care metoda mai poartă şi numele de AMDEC predictivă – iar pe de altă parte.2 Calitatea unui produs Metoda AMDEC furnizează informaŃii importante pentru evaluarea calităŃii unui produs prin prisma: procesului său de fabricaŃie. cu toate beneficiile care decurg din ajutorul pe care tehnica de calcul şi subrutinele de inteligenŃă artificială ( cu precădere de tipul Sistemelor Expert) le poate oferi. asamblării şi exploatării. 4) . securitate. conformare relativă la condiŃiile tehnice constructive. De ce. 9.2 Când se aplică AMDEC Analiza AMDEC este una de tip progresiv şi urmăreşte aceleaşi faze în devenire ca şi ale unui proiect: Faza de pre-proiect cu detaliere sumară.2010 8. ca aceea din figura 3..

. după cum ele se referă la produs sau la procedeele şi mijloacele de fabricaŃie: Analiza defecŃiunilor (aplicată la nivelul de sistem sau la nivelul de produs). AMDEC Implementare de noi procese. producŃie. Exemplificare a nivelelor de aplicare ale metodei AMDEC într-o firmă . dezvoltare.2 La ce nivel se aplică AMDEC Aşa cum reiese din schema teoretică prezentată în figura 5 dar şi din exemplul dintr-o firmă costructoare de automobile (fig. în fazeleprin care trece produsul:proiectare. Dezvoltare. Nivelele de aplicare ale metodei AMDEC AMDEC Mijloc fix AMDEC Sistem AMDEC Produs AMDEC Proces Fig.. FabricaŃie. 5. Exploatare Proces Mijloc fix Sistem Produs Fig. Fazele în care metoda AMDEC poate fi aplicată (când?) 9.mijloace Proiectare. 6. 4. 6). aplicarea metodei se face la nivele care se pot împărŃi în două categorii. utilizare .AMDEC Predictivă OperaŃională ConcepŃie de produs Dezvoltare de produs Produs în faza de prototip Produs în fabricaŃie Fig. Analiza defecŃiunilor la punerea în practică a unui procedeu sau mijloc de fabricaŃie.

se impun câteva atenŃionări în desfăşurarea procedurilor impuse de metodă: Să se defininească foarte exactă şi adecvat fiecare secvenŃă şi să se încadreze într-un anumit nivel de analiză (din punc de vedere funcŃional. Se va defini ca fiind nivel de bază acela despre care se dispune de cele mai complete informaŃii sau acela care este deja definit prin caietul de sarcini ori prescripŃiile contractuale ale clientului. 7). Se vor analiza efectele defecŃiunilor descoperite la un nivel asupra nivelului de ordin imediat superior (vezi fig.Deoarece analiza AMDEC se aplică la nivele diferite de secvenŃe componente ale unui sistem. adică urmând succesiunea logica a fenomenelor: efectele de la nivelul n îşi au cauzelela nivelul n-1). Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Figura 7 Sistemul de analiză cauză-efect între nivele 10. este Fig. al materialelor etc. 8 Constituirea grupului de specialişti de AMDEC prezentat în figura 8. Un exemplu. descoperi şi analiza toate legăturile existente între nivelele considerate. Se vor căuta. una Mecanică legată de alegerea ariilor de specializare din grupul de Automatizare Hidraulică lucru şi cealaltă. De cele mai multe ori. este recomandabil ca înainte de a demara analiza. A) Pentru eficienta desfăşurare a analizei este GRUP necesară efectuarea unei DE Informatică Pneumatică regrupări la nivelul tuturor LUCRU specialiştilor care intervin. în Calitate care specialităŃile cerute de procesul supus analizei sunt de mare varietate. constituie grupurile de lucru Electronică din specialişti adecvaŃi scopului. pentru o corectă realizare. Etapele preliminare de implementare ale metodei AMDEC Înainte de a începe lucrul. se vor parcurgerea două etape preliminare. cu privire la documentele necesare. .). să se …………….

Curs 2. Rezultatul Analizei preliminare de risc (APR). el ar trebui să conŃină. Metoda AMDEC necesită o bună colaborare între persoane care cunosc bine sistemul în cauză şi mediul său. Grupul de lucru trebuie deci să se pună de la bun început de acord asupra nivelului şi limitelor analizei. magnetice. care trebuie parcursă în avans faŃă de momentul începerii lucrului. Fazele ciclului de viaŃă ale produsului sau procesului etc. cu orizonturi diferite: scpecialişti în tehnologie. dacă este cazul. Scopul utilizării metodei este acela de a îmbunătăŃi performanŃele şi de a preveni riscurile de funcŃionare şi poate fi aplicată atât în faza de proiectare cât şi în cea de evaluare a produselor sau proceselor. fie un element de importanŃă capitală al sistemului din punctul de vedere al beneficiarului. prin efectuarea unei desfăşurări a funcŃiei de calitate pentru a determina nevoile clienŃilor sau prin stabilirea factorilor critici de succes ai organizaŃie şi indicatorii săi de randament.03. De exemplu. Aplicarea metodei necesită uneori o vastă colecŃie de informaŃii asupra fenomenului analizat. Constituirea unui grup de lucru. este recomandabil ca problema să fie descompusă în elemente componente iar aplicarea metodei AMDEC să se aplice mai întâi elementului considerat a fi la nivelul inferior şi apoi succesiv celorlalte de ordin superior. Deasemenea. teste de conducere sau manevrare etc. 3. bun cunoscător al metodei AMDEC. Rezultatul Analizei funcŃionale externe şi interne a produsului sau procesului. Caracteristicile tehnice ale tuturor componentelor produsului sau procesului (mecanice.). în marcheting. Alegerea unui produs sau proces care reclamă îmbunătăŃire. asupra mijloacelor folosite şi responsabilităŃilor lor. 2. Fără pretenŃia unei tratări exhaustive a conŃinutului de documente dintr-un asemenea dosar. este de dorit ca munca acestui grup heterogen să fie coordonată de către un facilitator. Fiecare sistem care se supune analizei va trebui să aibă toate documentele legate de el cuprinse într-un Dosar tehnic propriu. în execuŃie. în exploatare. Etape ale aplicării metodei AMDEC Metoda AMDEC permite identificarea şi prioritizarea defecŃiunilor pentru a stabili măsurile cele mai adecvate pentru a le reduce criticitatea. Persoanele vor fi de nivel divers. în calitate etc. încercări de rezistenŃă sau de fiabilitate. următoarele piese: Proiectul tehnic al produsului sau procesului care se supune analizei. In consecinŃă. . Desenele de ansamblu şi de execuŃie ale produsului sau procesului. Stabilirea criteriilor de performanŃă. Date informative din istoricul de funcŃionare al unor produse. coeficienŃi de siguranŃă etc.03. Pentru a aplica metoda AMDEC sunt necesari următorii paşi: 1. termice.2010 (11). procese similare ( din listele de monitorizare a funcŃionării.B) Conceperea documentaŃiei tehnice este o etapă importantă. care ar trebui sa-i garanteze fiabilitatea. conducători sau utilizatori. electrice. chimice. Pentru a efectua o alegere corectă este necesar ca în prealabil să se efectueze o analiză preliminară prin intermediul căreia să se identifice fie produsul sau procesul recunoscut ca fiind cu probleme şi pe care dorim să-l îmbunătăŃim.

Această mod de lucru va permite identificarea componentelor critice şi apoi să se propună acŃiuni şi/sau să se propună / adapteze proceduri menite să remedieze . informaŃiile asupra erorilor. adică de a verifica mai întâi efectele directe şi apoi indirecte asupra beneficiarilor interni şi abia apoi să se extindă căutarea efectelor directe şi indirecte. Cotele acestea vor completa tabelul care în acest fel va avea forma arătată mai jos. asupra clienŃilor externi. inclusiv potenŃiale. Tab. Identificarea cauzelor. În general. Spre exemplu. lucru care poate conduce la o mai bună posibilitate de precizare a frecvenŃei şi gravităŃii lor. 2. 5. criteriile sunt evaluate folosind o scară de valori între 1 şi 5 în care se pot încadra defecŃiuni de tipul celor cu grad de impact sau frecvenŃă redusă (1) până la cele cu inpact sau frecvenŃă majore (5). Stabilirea criteriilor de evaluare a importanŃei (criticităŃii) defecŃiunilor. 8. În această etapă se va descrie pe scurt fiecare dintre efecte.. criticitatea acestei defecŃiuni va avea cota 3x5=15.. de exemplu “întârzieri importante”. Este totuşi recomandabil ca identificarea cauzelor să fie efectuată mai întâi. 1 Identificarea efectelor Nr.X. includ gravitatea defecŃiunii pentru produsul în sine sau pentru principalele tipuri de beneficiari precum şi frecvenŃa sau probabilitatea de apariŃie a acestora. Tabel pentru stabilirea criticităŃii defectelor Efecte asupra: Gravitate FrecvenŃă Criticitate F C = GxF A B C . folosind pentru aceasta modalităŃile generale de reflexie a cauzelor asupra efectelor. 1 2 3 . DefecŃiuni crt 1 2 3 . Criteriile vor fi definite în funcŃie de 7 indicatori de performanŃă prestabiliŃi. Cauze Efecte asupra: A B C . Se sugerează ca identificarea efectelor să se facă prin verificarea aşa numitei “zone de proximitate”. DefecŃiuni Cauze crt. 6. comparaŃii cu produse sau procese asemanătoare sau reflecŃii de grup. Inventarierea deficieŃelor. Identificarea măsurilor care urmează să fie puse în aplicare funcŃie de nivelul de criticitate. ca acelea care permit tehnica grupului nominal. dacă frecvenŃa unei defecŃiuni este medie (scor = 3) iar gravitatea sa este majoră (scor = 5). într-un mod care să permită categorizarea şi incorporarea lor într-un tabel ca cel redat mai jos.. Determinarea gradului de importanŃă constă în înmulŃirea scorurilor stabilite pentru fiecare din cele 7 criterii de evaluare a criticităŃii. Identificarea cauzelor poate fi făcută după stabilirea criticităŃii. Se face un inventar al deficienŃelor observate sau posibile pornind de la studierea gradului de satisfacŃie al clienŃilor. G Nr.. care în general. 9... Identificarea efectelor. 7. Stabilirea criticităŃii ( a gradului de importanŃă). Criteriile se pot calcula pe baza informaŃiilor de detaliu asupra procesului de producŃie sau a celor furnizate de către membrii grupului de lucru specializat..4. Tab.X..

RelaŃie cu clienŃii. Grupul de lucru este constituit din cei doi directori. aprecierea performanŃei procesului se face în funcŃie de nişte indicatori supuşi erorilor relative detectate în sub-procesul de control. dar amploarea măsurilor preconizate vor Ńine cont cu precădere de nivelul de criticitate al acestora. cărora li se adaugă Şefii serviciilor: Resurse umane. s-au pus de acord ca decizia finală să fie luată după ce vor face o analiză de tip FMEA. care are scopul de a determina modul în care se poate evalua impactul măsurilor propuse. În prezent. care aveau păreri contrare. media şi anima experimentul. legate de întârzieri semnificative (la master-document şi la reproducere) sau de calitate (greşeli. O primă şedinŃă de brainstorming analizează fiecare din sub-faze şi identifică zece tipuri de eşecuri imprtante.situaŃia. de natură juridică . Directorul Economic culege informaŃiile din cele trei surse indicate mai sus şi analizează de asemenea rezultatele programelor de dezvoltare şi factorii importanŃi de succes. Cei trei hotărăsc să facă un prim exerciŃiu pe baza informaŃiilor existente şi să dezvolte un plan de colectare de informaŃii mai cuprinzătoare cu privire la “defectiuni”. ExpediŃie. cei doi directori decid să facă apel la un expert extern. în scopul de a facilita . Directorul Tehnic. Pentru aceasta. Curs 5. Planul de măsuri de intervenŃie va fi însoŃit de un Plan de validare a acestora. Inventarierea “defecŃiunilor” se face de către grupul de lucru reunit. XYZW. demersul se va concentra asupra tuturor defecŃiunilor. dacă acest lucru se constată că este necesar. se constată că deficienŃele în legătură cu activitatea de verificare . acesta fiind un specialist în management. în calitate de responsabil al întregului proces de livrare. al informaŃiilor cu privire la întârzierea termenelor de livrare şi a celor provenite de la serviciul de relaŃii cu cienŃii. Procesul ales pentru analiză va fi întregul proces de livrare. imprimare incompletă etc. În mod obişnuit. SRL. deoarece riscurile proiectului nu au fost suficient de bine evaluate. în mod particular fiind vorba de livrarea produselor profesionale pe diferite suporturi informaŃionale mass-media (CD-uri. MentenanŃă şi reŃea service clienŃi. 4. au analizat stare fiecărui segment component al procesului de editare şi au ajuns la concluzia că ar trebui să externalizeze anumite procese. Obiectivul este acela de a identifica impactul asupra externalizării sub aceste riscuri. Cei doi directori. 3. În plus.03. ExigenŃle întemeiate ale clienŃilor relevă faptul că neajunsurile de calitate identificate pe parcursul desfăşurării procesului nu sunt legate de defecte ale produselor ci de mici întârzieri la termenele de livrare şi de preŃul de livrare. verificarea componentelor ambalate şi a distribuŃiei. reproducerea documentelor. internet etc. B) Etapele analizei AMDEC: 1.).riscul de piraterie a conŃinutului. Directorul Economic va participa în grupul de lucru în calitate de expert cu privire la aspectele financiare iar Directorul Tehnic. dar. După dezbateri. 2. Directorul Economic (financiar-contabil şi de gestiune) al firmei a fost însărcinat să se întâlnească cu subcontractanŃii potenŃiali şi a efectuat o analiză a implicaŃiilor care derivă din această eventuală schimbare.SC. A) EnunŃul problemei: În cadrul unei şedinŃe de brainstorming.2010 Exemplu de aplicare a metodei AMDEC. imprimate pe hârtie. a arătat că acest demers este unul critic. Factorii asociaŃi procesului analizat sunt următorii: peste 90% dintre clienŃi evaluează calitatea produselor ca fiind superioară sau excelentă şi mai puŃin de 2% dintre clienŃi au făcut reclamaŃii sau au cerut returnarea produselor. adică cel responsabil cu modul în care se facea acest tip de proces. de asemenea. împreună cu angajaŃii experimentaŃi ai departamentelor pe care le conduc fiecare şi care sunt implicaŃi în cele 4 subfaze componente ale procesului de livrare. considerând inclusiv subfazele sale de: creaŃie de master-document (matriŃa).).24. cei 5 membri fondatori ai unei noi companii de editare în domeniul mass-media .

3. Această descompunere a efectelor permite. Nr. 9. DefecŃiunile de livrare la firma SC. lipsa de calificare. 8. Identificarea efectelor defecŃiunilor este făcută de către grupul de lucru luând în considerare principalii beneficiari ai procesului de livrare: sub-procesul intern de expediŃie şi facturarea clienŃilor externi. Efecte asupra: Exp. o mai bună evaluare a impactului cumulativ al diverselor efecte.). o verificare după ambalare va fi imperios necesar să se insereze în procesul de control. o reproducŃie eronată şi întârzierile în execuŃia master-documentului. anterior menŃionate (matriŃă incompletă sau incorect configurată etc.). grupul de lucru constată că. trebuie să se asigure că activităŃile de control care se vor executa la terŃ să fie super-vizate de către un control al propriei firme care să se supună unor standarde mai stricte decât cele actualmente existente intern în firmă.) alteori mecanice (spargere a matriŃei. În ceea ce priveşte problema pirateriei. Privind tabelul 3 se constată că. Tab. Eronat config. 6. pe de-o parte. cele mai critice trei defecŃiuni sunt: un master-document greşit configurat. fraude etc. DefecŃiunile se clasifică apoi în ordinea descrescătoare a valorii obŃinute pentru criticitatea lor.iar pe de altă parte. crt. notate pe o scară de la 1 (minore) la 5 (majore). SRL.. Ele se pot îndepărta ca şi erori de viitor dar. Stabilirea criticităŃii fiecărei probleme se face prin însumarea scorurilor atribuite de către ficare din cei 10 membri de bază ai grupului pentru frecvenŃa apariŃiei problemei şi înmulŃirea acestora cu ratingurile obŃinute pentru severitatea efectelor. 5. procedură de control. există mai multe motive pentru aceeaşi problemă. experimentul nu i-a oferit argumentele cu ajutorul cărora să-şi susŃină lupta contra ideii de externalizare a procesului considerat. În identificarea măsurilor care trebuie luate pentru ameliorarea defecŃiunilor constatate. mai competitive în comparaŃie cu potenŃialii sub-contractori. să se facă acelaşi tip de evaluare pentru fiecare cauză de risc considerată a fi semnifcativă. Externalizarea procesului de livrare ar putea reduce mai multe riscuri. aceasta nu a fost suficient luată în considerare şi va trebui să fie abordată într-un viitor contract de sub-contractare. Cu această ocazie. stabilirea criticităŃii globale a fiecărei defecŃiuni şi pe de altă parte. Cerere de rambursare Client Produs inutilizabil Gravitate G 47 FrecvenŃă F 23 Criticitate C = GxF 1081 2 Reproducere eronată 32 27 864 . pe de-o parte. Tabelul complet al rezultatelor obŃinute este cel arătat mai jos (Tab. Criteriile de evaluare a criticităŃii defecŃiunilor. Cu toate acestea.identificate ca “ defecŃiuni ne-detectate la control” sunt de fapt incluse în unele din alte sub-faze constitutive ale procesului global de livrare. Cauze Tehn. Fact. deseori. stabilite de către grupul de lucru. Cu toate acestea. inadecvată DefecŃiune a echipam. absenteismul. sunt cele legate de factorii standard : frecvenŃa problemelor şi gravitatea acestora. el a stabilit şi demarat un set de măsuri corective pentru a face serviciile din subordine mai eficiente şi astfel. funcŃionarea incorectă etc. Analiza cauzelor este faza căreia grupul de lucru îi consacră întreaga atenŃie. grupul de lucru se concentrează pe impactul externalizării acestui proces asupra riscurilor semnalate şi pe setul de măsuri a căror implementare le-ar pute reduce. deoarece subcontractanŃii dispun de echipamente mai sofisticate şi mai performante şi de personal superior specializat. întrebarea rămâne: de ce faza de “control” nu a detectat problema.3). De asemenea. dublarea activităŃilor cu cele efectuate de alte compartimente ale firmei . XYZW. identificarea consecinŃelor care altfel ar fi putut fi neglijate – spre exemplu. slab calificat. 7. atunci când se analizează cauzele. uneori umane (erori. Se propune. În ceea ce-l priveşte pe Directorul Tehnic. 1 DefecŃiuni Master-doc.

Inadecvat NeatenŃie operator. cel de Fiabilitate şi dacă este posibil şi cu operatorii echipamentelor şi maşinilor. Metoda AMDEC este formalizată sub forma unui tabel în care coloanele reprezintă etape ale dezvoltării sale.aspecte umane susceptibile de a influenŃa sau nu apariŃia defecŃiunii sau efectele acesteia. eroare de comandă Supras echip/pers. absenŃe NeatenŃia tehnician.mijloace de detecŃie a defecŃiunilor. neconformităŃilor şi eşecurilor. Studiul pilot Este important să se precizeze că o construcŃie AMDEC nu se poate considera ca fiind corect realizată decât dacă în cazul existenŃei unei sinergii în cadrul echipei de proiect.. Moduri de defectare sau eşec. doc. Aceste coloane sunt definite potrivit cu obiectivele studiului. 25 32 800 37 21 777 Dublare manop. eroare umană Decalare a lucrului Plată decalată Cerere de creditare Livrare întârziată Insatisf. lipsă control Securitate ext sau int Reglaj necoresp echip. pene. Insatisf 17 41 697 Decalaj progr. Un exemplu de tabel folosit pentru reprezentarea unei AMDEC de tip “funcŃiune” sau de tip “produs” este prezentat în cele ce urmează (Tab. Plătă decalată Cerere de rambursare Lipsa plată Livrare întârziată Insatisf 19 35 665 19 30 570 Insatisf. În funcŃie de nevoi şi de nivelul analizei. în principal între Biroul de studii.. Tab. 13 13 23 23 299 299 Nevoie de triere Cerere de creditare 11-X. cum ar fi: Denumirea şi descrierea elementului considerat a fi de bază (funcŃie sau material). Efecte ale defectării sau eşecului. 4 Exemplu pentru reprezentarea unei AMDEC tip “funcŃie” sau tip “produs” Systemul: FuncŃia Mod de defectare Sub-sistemul: Cauze posibile Interne Externe FuncŃiunea: Metode de detecŃie sau avertizare ConsecinŃe Locale Sistem G P C Faza: Măsuri de diminuare a riscurilor Concluzii 11.. unele rubrici care pot apărea ca fiind: .1 Studiul sistemului În cadrul acestei etape se parcurg următoarele faze: . lipsă control NeatenŃie operator. există câteva cu conŃinut obligatoriu. 4). proc de contr. Supraînc. . totuşi. Criticitatea eşecului.factori favorizanŃi ai apariŃiei defecŃiunilor. Master-doc incomplet 5 Cantitate greşită 6 Întârziere în reproducŃie Elemente lipsă în ambalaj Piratare a conŃinutului Ambalaj torsionat 7 8 9 control insuficient al probelor Tehn.. .3 4 ExecuŃie întârziată a master-doc. netransm. lucru Dublare manop. Insatisf.

prima cu referire la gravitatea consecinŃelor unei defecŃiuni şi a doua. etc) 4 . pana posibilă la unul din elementele cu funcŃionare dublată) * . PuŃin susceptibil de a se produce dar posibil.Neverosimil: .Catastrofă Pune în joc securitatea fără existenŃa sistemelor de salvare*. La definirea claselor de gravitate. 6. Posibil să survină în mai multe situaŃii.Minoră Fară influienŃă asupra misiunii (nici un disconfort pentru utilizatori. Definirea categoriilor de severitate a consecinŃelor şi probabilitatea modurilor de defectare In această fază trebuie definite două categorii. Se poate presupune că situaŃia periculoasă nu se Categorii de frecvenŃă a apariŃiei 1 – Frecvent: P > 10-3/h 2 – Probabil: 10-4/h <P<10-3/h 3 – Ocazional: 10-5/h <P<10-4/h 4 – Rar: 10-7/h <P<10-5/h 5. în funcŃie de factorii specifici ai sistemului supus studiului. Pot surveni în mai multe reprize. Se poate aştepta ca situaŃia periculoasă să survină în mai multe situaŃii Susceptibil să se producă într-un moment dat al ciclului de viaŃă al sistemului Este puŃin raŃional ca situaŃia periculoasă să apară. Tab.2.2010 11. cât şi al elementelor care-l compun (fluxul funcŃiunilor şi / sau al ehipamentele corespunzătoare).1 Categoriile de gravitate (severitate) G În definirea claselor de gravitate a consecinŃelor modurilor de defectare pot interveni o multitudine de criterii. Aceasta este probabilitatea de apariŃie P pentru care cauza se întâmplă şi antrenează un anumit mod de defectare. este prezentat un exemplu. Se poate presupune că situaŃia periculoasă îşi poate face apariŃia în mod excepŃional. Cunoaşterea limitelor funcŃionale ale sistemului atât în ceea ce priveşte ansamblul său. este prezentat un exemplu. clasele de probabilitate pot fi alese în mod diferit.Studierea funcŃiunilor sistemului de analizat.Sistemul de remediere sau de preîntâmpinare a defecŃiunii (sisteme de rezervă. 11.2. Foarte improbabil. Exemple de categorii de probabilitate DefiniŃii Susceptibil de a se produce frecvent. proceduri. mai jos. În sprijinul formării unor astfel de categorii. Exprimarea exactă a obiectivelor analizei. Tab. 5. privitoare la clasele de probabilitatea de a avea de rezolvat un anumit mod de defectare. în tabelul 6. Acestea pot face loc unui acciodent 2 .31. Curs 6.03. nu există clase de gravitate pre-stabilite. Exemple de categorii de gravitate ConsecinŃe asupra persoanelor sau mediului înconjurător Categorii de gravitate a consecinŃelor 1 . Definirea specificaŃiilor referitoare la funcŃionarea unui sistem şi deasemenea a celor corespunzătoare mediului în care sistemul şi componentele sale îşi desfăşoară menirea. SituaŃia periculoasă este continuu prezentă.2 Categoriile de probabilitate Alegerea unei scări neliniare de probabilitate (numită şi frecvenŃă de întâlnire) legată de cauză. în tabelul 5. mai jos. Ca atare.Critică Pune în joc securitatea (accidentul este preîntâmpinat de către un sistem de salvare) 3 . Se poate aştepta ca situaŃia periculoasă să survină adesea.2.) 11. mentenanŃă regulată etc. Improbabil: 10-9/h <P<10-7/h 6.Majoră Duce la întreruperea misiunii (disconfort al utilizatorilor. În sprijinul formării unor astfel de clase.

clientului etc. Ierarhizarea riscurilor Criticitatea este expresia importanŃei de ansamblu ale unei anumite defecŃiuni. se poate exprima prin relaŃia: C= GxPxPND (2) Pentru a construi o grilă de evaluare a criticităŃii şi pentru a defini zonele critice de risc acceptabile. 4. mentenabilitate. criticitatea poate include in formula sa o probabilitate suplimentară de risc de ne-detectare (PND) – asta doar daca probabilitatea de apariŃie a unei cauze nu a luat în calcul metodele de detecŃie existente sau preconizate. Cu toate acestea. După cum este cazul. Categorii de gravitate G Categorii de probabilitate P Frecvent Probabil Ocazional Rar Improbabil Neverosimil C1 C2 C3 1 2 3 4 5 6 4 C1 C2 C2 C3 C3 C3 3 C1 C1 C1 C2 C3 C3 2 C1 C1 C1 C1 C2 C3 1 C1 C1 C1 C1 C2 C3 Inacceptabil. Exemplu de construcŃie pentru Grila de criticitate Se cuvine să se remarce că în cadrul analizelor AMDEC obişnuite. 11.a vis de fiabilitate. este preferabil să se menŃină 3 zone de criticitate. cu scopul de a crea o zonă de graniŃă între acceptabil şi de neacceptat (mai ales în cazurile în care această frontieră este fragilă sau greu de delimitat). aşa cum am mai arătat prin perechea de parametri Gravitate x Probabilitate: C+GxP. Măsuri de reducere a riscurilor puse în aplicare Acceptabil sub anumite condiŃii (sau sub control) Acceptabil.3 Definirea nivelurilor de criticitate.4. În acest din urmă caz. Ea se exprimă. procesului. vis. 9.P<10-3/h va produce 11. (1) Această proiritizare a defecŃiunilor în funcŃie de influenŃa lor de ansamblu asupra sistemului. Doar gestionarea riscurilor reziduale Fig. gradul de criticitate C.1. Identificarea modalităŃilor simple de defectare şi a cauzelor lor 11. Identificarea modalităŃilor simple de defectare . în figura 9 se propune un model de asfel de grilă.. disponibilitate sau securitate. sunt reprezentate în mod obişnuit doar două zone de criticitate.