,

Fie cii vand sau informeazii, cu o puternicii tentii politicii sau doar pentru delectarea ochilor, afi~ele au devenit o artii de mai bine de o sutii de ani, datoritii evolutiei tehnicii tipiiririi ~i a reproducerilor colorate.
U tilizarea afi~elor ca mijloc de rnspftndire a informatillor are un trecut de mil de ani. in Grecia antica, erau fo.Josite
O Un ati~ realizat de Jules Cheret care a fast cansiderat a ti parintele artei ati~elar maderne. El prefera sa utilizeze imagini vizuale izbitaare ~i era celebru mai ales pentru persanajele sale feminine indragastite -chiar ~i atunci cand facea reclama la cambustibili.

panouri dreptunghiulare Incrustate (axones) pentru a anunta ordinea atletilor sau numele competitorilor de la jocurile sportive. Tezaurele vechi sau albumele cu inscriptii sau anunturi, au fost descoperite atat In Pompei cat ~i In alte a~ezariromane. in secolele XVII ~i XVIII strazile Parisului au devenit atat de aglomeratecu afi~eIncat a fost necesaraintroducerea unor reglementari legale. Asemenea afi~e erau pur informative ~i constau de obicei din denumirea unor articole, produse, date ale evenimentelor, cum ar fi meciuri de box, circuri sau chiar executii publice. Majoritatea lor aveau .tiraj scazut. Doar la Inceputul secolului al XIX-lea, evolutia tiparului (Indeosebi a tehnologiei reproducerii color) a revolutionat designul .~ af~elor, ridi~ndu-le la nivel de arta.
w le~irea in lume Dupa inventarea litografiei, in 1793,o metoda de tiparire de pe o matrita plana pe o suprafata metalica, au Inceput sa se produca afi~e de calitate In serie mare. Asemenea inovatii tehnologice au dus la o buna colaborare Intre tipografi ~i arti~ti, contribuind la o adevarata Inflorire a artei afi~elor, Intre 1870-1939. Cel mai prolific creator de afi~e de la Inceputul acestei epoci a fost artistul francez Jules Cheret, considerat pe drept cuvant parintele afi~elor moderne. Cheret a abandonat stilul afi~elor ca simple purtatoare de informatil, pur tipografice (doar o In~iruire de cuvinte), In favoarea imagini vizuale sugestive, cu un personaj central colorat. Cheret a creat mil de afi~e cu teme diferite, ~um ar fi publicitatea pentru teatrul Folies Bergeres,pana la reclama pentru caile ferate, statiunile sau produse comerciale. Personajele sale feminine -fete In jupoane rava~ite flirtand ~i turnftnd Dubonnet In pahare minusculesau zambind seducator sub lumina stralucitoare a intrarii de .Ja "Saxoleine" proveneau din traditia stilului francez de pictura rococo. Utilizarea culorilor- stacojiul viu, tonuri de albastru ~i galben -era .lnsa, la Cheret, originara din Anglia unde artistul a ~i trait Intre 1859-1866. aceastaperioada artisin tul a fost captivat de arta peisagistuluiJ. M. W. Turner ~i multe dintre culorile utilizate In ~ ...

O Acest afi~ (c 1910), creat de Walter Crane pentru societatea de asigurari Sun Life Assurance Society, este viu colorat ~i decorativ, cu toate ca se reintoarce spre o mai veche tendin,a de utilizare a tipografiei pentru a permite privitorului accesul la informa,ii.

afi~ele ulterioare ale lui Cheret sunt asemanatoarecu cele din apusurile de soare venetiene ale lui Turner. in timpul ~ederii sale In Anglia, Cheret s-a familiarizat ~i cu tehnica modema de tiparire a litografiilor colorate. Ca multi alti arti~ti, Cheret a fost ~i el influentat de arti~tii japonezi care gravau In lemn. intre 1880-1890,cand gravurile japoneze au lnceput sa invadeze pe scara larga Europa; ascutimea contururilor ~i culorile spalacite au fost o revelatie pentru creatorii de afi~e. Temele favorite ale afi~elor japoneze -prostituate, slujnice de la baile comunale ~i scenele de teatru -sunt o alta explicatie pentru trecerea afi~elor europene de la stilul sentimental, istoric, spre un stil mai lasciv, chiar erotic. T oulouse-Lautrec Un alt entuziast al gravurii japoneze a fost Toulouse-Lautrec, maestrul afi~elor litografice colorate. Din 1888 el a inceput sa ilustreze teatrele, salile de spectacole(mai ales celebrul Moulin Rouge), cafenelele ~i viata de mahala a Parisului. Directorul de la Moulin Rouge l-a rugat sa-i creeze un afi~ pentru a reu~i sa inlocuiasca unul realizat de Cheret. Rezultatul a
fost celebrul Moulin Rouge -La Goulue, din

" 1

1891.Aceastalucrare a demonstrat imediat ta- ~ lentul artistului pentru arta afi~elor, cu o uti- ~
203

ART A AFI$ELOR

lizare incitan~ a culorilor, denaturare, caricaturn ~i contururi accentuate. in anti care au unnat, Toulouse-Lautrec a realizat afi~ele lui cele mai faimoase: pentru cant~reata excentric~ Aristide Bruant ~i artista Jane Avril pe care o iubea cu pasiune (cele mai reu~ite sunt Le Divan ]aponais, Confetti Belb ~i Les Cbaines Simpson). Stilul lui de viat~ dezordonat (era alcoolic ~i suferea de sifilis) i-a scurtat viata ~i Toulouse-Lautrec a munt prematur la doar 36 de ani. Cu toate acestea, lucr~rile sale remarcabile au contribuit la recunoa~terea afi~elor litografice ca fonn~ de art~. Doi alti mari creatori de afi~e care au p~~it in unnele lui Toulouse-Lai.itrec au fost artistul ceh Alphonse Mucha ~i Theophile Steinlen. Marele talent allui Steinlen era de a reprezenta s~racti Parisului a~a cum erau -sp~l~torese strigand insulte ~i prostituate a~teptand in t~cere in vreme ce filfizonti bajbaiau dup~ bani. Pe de al~ parte, Mucha a r~mas cunoscut pentru frumoaseleafi~e ale celebrei actrite a vremti, Sarah Bemhardt. Multicolore ~i decorative Mucha, ca multi alti arti~ti ai zilelor sale, a fost putemic infiuentat de stilul Art Nouveau. Acest stil era unul foarte decorativ care a 1nflorit in majoritatea t~rilor Europei de Ve'5t, .din 1890 pan~ la primul r~zboi mondial. Principalele trns~turi ale unei ilustratti Art Nouveau sunt lintile unduitoare, care se 1ncol~cesc ~i se amestec~ constant, 1ntr-un model f~rn sfar~it. Exponentul acestei mi~c~ri a fost graficianul englez Aubrey Beardsley. in 1894, tan~rul talent a creat un afi~ pentru Avenue Theatre care a schimbat 1ntreaga conc~Ptie despre arta afi~elor. "Nicicand nu fusese creat ceva atat de captivant, atat de irezistibil1n arta afi~elor, ca un adev~rat tezaur al metropolei" a scris un critic de art~ cativa ani mai tarziu. Afi~ul de o simplitate arogan~ al lui Beardsley, Avenue, a dat 204

O Amanfii, realizat de Alphonse Mucha, marele creator de afi~e ceh, in mod evident influen,at de stilul decorativ, alambicat al curentului Art Nouveau, cu larga raspandire in Europa, la sfar~itul anilor 1800. O in anii 1920-'30, oamenii au devenit aproape obseda,i de calatorii. Boga,ii i~i cumparau automobile luxoase. Ceilal,i se mul,umeau sa priveasca afi~ele, cum e cel de aici, realizat de Otto Ernst, ~i sa viseze.

O Acest afi~, creat de Gladys Peto, in 1920, incuraja oamenii sa ia trenul ~i sa se bucure de o zi in mediul rustic.

na~terela comentarii favorabile. in ciuda unei s~n~~ti ~ubrede ~i a mortli sale timpurli (la doar 25 de ani), opera lui Beardsley a fost prodigioas~ ~i artistul a avut o mare influent:I asupra multor arti~ti creatori de afi~e din lntreaga Europ~ dar ~i din America. Puterea afiselor o dat~ cu expansiunea ind~strial~ din secolul al XX-lea ~i cu cre~tereapublicului consumator, arta afi~elor s-a dovedit a fi un mijloc pUternic de reclam~ ~i propagand~. Profitand de elementele de efect ale stilurilor Art Nouveau, cubismului ~i Art Deco, creatorii de afi~e din urm~toarele decad~ au conferit lucrarilor lor un stil inconfundabil ~i de o mare diversitate. Afi~ele Art Nouveau, de exemplu, sunt foarte contrastante cu afi~ele publicitare robuste create de englezl;ll John Hassall, al c~rui afi~ Skegness So Bracing a Is fost o creatie clasic~ a acelei perioade. Multe dintre afi~ele celebre ale secolului al XX-Iea fac reclam~ turistic~, o nou~ form~ de amuzament ~i de recreere. Motivele multora dintre afi~ele viu colorate ale anilor 1920-1930 se caracterizau printr-o energie pura ~i exuberant:I, partial datorit~ noli obsesli a vitezei ~i a c~l~torlilor care se potriveau cu autoturismele luxoase, trenurile rapide ~i vapoarele de croaziera ale vremli. Unul dintre cei mai buni creatori de afi~e turistice a fost AM Cassandre (1901-1968)

n;lscut In Rusia, sub numele s;lu real Adolphe Mouron. El a creat muJ.te afi~e pentru statiuni de litoral ~i pentru croaziere, printre care un afi~ ~ocant, din 1935, ilustrand o vedere frontal;l a transatlanticului Normandie. Vaporul imens traversand o mare calm;l sugera siguranta, pacea scenei fiind Intrerupt:l doar de zborul pesc;lru~ilor. MuJ.te afi~e turistice britanice reu~ite de dup;l cel de-al doilea rnzboi mondial au fost create pentru compania London Transport. Frank Pick, directorul general al metroului londonez, cu spirit inovator, a angajat tineri arti~ti ~i proiectanti talentati pentru a crea o

pline de umor cat ~i capricioase.in seria lui John Gilroy, My Goodness, Guinnessberea My brun~ este in pericol de a se v~rsa din cauza unei foci prietenoase.Af~ullui H. Harris, Bovril preventsthat sinking feeling, prezinta un b~rbat buimac, Imbrncat in pijama, c~lare pe o sticl~ de Bovril in mijlocul oceanului, iar afi~ul Bisto kids, realizat de will Owen, prezenta doi ~trengari savucind mirosul sosului de came Bisto. Afi~ele de rizboi ~i politice Creatia de afi~e a inflorit intotdeauna pe timp de rnzboi ~i a transform~rilor politice intense. in ambele r~zboaie mondiale, propaganai~tii guvemamentali s-au bazat pe abilit~tile creatorilor de af~e. Lucr~rile aveau scopuri variate -de sustinere a moralului, colectare de fonduri, recrutare sau pur ~i simplu incitarea mandriei nationale. Creatorii erau sf~tuiti s~ nu arate ~i partea cealalt~a monedei: moartea era vinduta intr-o maniern vesel~ ~i in~ltatoare. Probabil c~ afi~ul cu cel mai mare succes dar ~i cel mai imitat a fost afi~ul de recrutare Your Country Needs YOU!("Patria are nelJ()ie de tine':), realizat de Alfred Leete, in care degetul neindurntor al Lordului Kitchener pare s~ sarn afarn din imagine. Alte afi~e de recrutare erau chiar mai cinice. O metod~ de a convinge un b~rbat s~ se lase recrutat era prin intermediul familiei. intr-o celebrn creatie a lui SavileLumley o fetit~ ce sta pe genunchii tatalui intrebandu-l: rata, ce ai facut TV fn timpul marelui razboi? B~rbatul prive~te incurcat, in vreme ce b~ietelul lui se joac~ la picioarele sale cu sold~tei. De~i in perioada celui de-al doilea rnzboi mondial radioul a devenit principalul mijloc 00 in timpul razboiului s-a profitat de puterea de sugestie a afi~elor.Afi~ele de recrutare ii obligau pe barbati sa se inroleze (stanga), jar avertismentele erau adeseavesele, ca in acest afi~ realizat de Fougasse (jos).

noua imagine a sistemului. Cel mai talentat protejat al acestuia a fost E McKnight Kauffer, de origine americana, al carui afi~ pentru Muzeul Londrei (1922) a devenit clasic. Stilul noilor afi~e era diferit: In loc sa reprezinte un tren care strabate un peisaj atragator, noile afi~e aratau destinatia ~i informau calatorii despre detalii ale rutei. Si celelalte companii de transport i s-au alaturat companiei London Underground In cautarea noilor creatori de afi~e. W M Teasedale, director de publicitate la London and North-Eastern Railway, a contractat cateva dintre afi~ele celebre: Interior of York Minster -realizat de Fred Taylor , Scarborough -al lui Frank Nebould sau Clacton-on-Sea allui Lilian Hocknell. Cea mai mare descoperire a fost Tom Purvis care a creat afi~e pentru coasta de Est, care redau bucuria vietii la mare -turi~ti langa parasolare ~i colaci de salvare.

Creatorii de reclame pentru produsele comerciale erau adesea restrictionati de cererea clientului. Expertii in publicitate considerau ca un afi~ care nu reu~easa capteze interesul publicului in doua secunde nu era performant. Acesta este motivul pentru care multe companii au insistat ca afi~ele lor sa fie mai detaliate, mai naturaliste: prezentand clar oferta unui potential cumparator. in ciuda ' acestui conse1Vatorism,in anii 1920-1930multi creatori de afi~e mai utilizau stiluri ale unor mi~cari non-naturaliste, cum ar fi cubismul sau fauvismul. Unul dintre cele mai cunoscuie este cel realizat de Cassandre, in 1932, pentru Dubonnet (Dubo... Dubon... Dubonnet), prezentand in maniera cubistica un om mic cu palarie, acoperit treptat cu aperitivul ro~u. Mi~ul a fost preluat de firma ~i este ~i astazi semnul ei distinctiv. Af~ele cele mai populare ~i cu cel rnai rnare succescomercial
205

ARTA

AFI$ELOR

O Un afi~ creat de Peter Max, intitulat O zi minunato de varo cu pasturile de

funde

ca mesaj,

afi~ele sfar~itului anilor '60 ~i inceputul anilor '70 au devenit opere de arta suficient de
ti expuse pe pere~i.

~ ~ 1W

O Un afi~ creat de Jacqueline Stiles pentru Conferin,a Na'ionala a Studen,ilor AntiRazboi, din 1970. Atat afi~ul, cat ~i conferin,a propriuzisa, cereau sfar~itul razboiului din sud-estul Asiei.

!1 w de propaganda, putine tclri ignorau impactul grafic al afi~elor. Un exemplu memorabil, Careless Talk CostsLjves -ilustrat umoristic de desenatorul Fougasse de la revista Puncb reamintea oamenilor ca "Vorba farn noima poate CoSta vieti omene~ti". Alte afi~e indemnau poporul britanic sa economiseasca combustibil, sa munceasca mai mult, sa nu uite de camuflaj, sau sa-~i cultive singuri hrana. Af~ele au foSt eficiente ~i in prezentarea ororilor rnzboiului. Unul dintre cele mai izbitoare a foSt cel realizat de cehul Vaclav Sevcik. in protestul sau personal fatcl de bomba atomica, afi~ullui prezinta o ciuperca atomica giganta formata din cranii ~i un singurcuvant-slogan: "NU!". Dupa cel de-al doilea rnZboi mondial utilizarea altor mijloace media (televiziune, radio sau cinematografie) dar ~i aparitia unor noi mijloace de tiparire, prin fotografiere, au dus la disparitia artei afi~elor grafice. Perioada psihedelica -anii '60 Dar afi~ele grafice pure nu au murit. Aceasta fonrul de arta a foSt readusa in atentia publicului cu mult zgomot de creatorii psihedelici de afi~e ai anilor '60. "Copiii florilor", nonconfo~tii consumatori de droguri, au SCoSla iveala 0 forma de culturn bazata pe 0 vastitate de stiluri, dand na~tere unei arte descrisa de un critic contemporan ca "0 buliba~eala vizionarn ~i halucinanta". Mijloacele de exprimare a acestui gen de arta au foSt la inceput copertele discurilor muzicale (de exemplu Sergeant Pepper, LP-ul celebrei formatii Beatles) sau ale revistelor de avangarda, cum ar fi oz. Unii a~ti insa, printre care Michael English ~i 206
O Reclamele pentru Coca-Cola pot ti u~or recunoscute, indiferent de limba (aici thailandeza), datorita culorilor ~i a graticii -un mod de abordare utilizat de mul,i creatori de reclame.

::J j

~ T

Nigel Waymouth, s-au concentrat pe crearea afi$elor psihedelice ca art:l 1n sine. Pentru prima data afi$ele au inceput sa se produca in masanu pentru mesajullor propagandistic sau pentru reclaIrul ci ca opere de art:l. Afi~ele militante jn vreme ce arti$tii underground din Marea Britanie $i SUA experimentau o arta de "extensie a mintii", studentii francezi participanti la "Revolutia din Mai" din 1968, au dezvoltat o forma cruda $i durn de afi$e politice. Serigraflate pe panouri de Irultase, ele erau predominant alb-negru $i atacau politia $i guvemul generalului De Gaulle. Multe descriu politia ca pe o fonru1 de rnanipulare sinistr;I, lipsita de chip. Un afi$ cu mare efect ironizeaza dominatia lui De Gaulle asupra rnijloacelor media prezentaridu-i caricatura purtand in brate un televizor cu rnarca HMV ("Vocea Stapanului"). jn august 1968, cand tancurile ruse$ti au invadat Cehoslovacia,studentii praghezi motivati politic au utilizat acela,5i stil de afi$e improvizate, cu oase $i cranii, pentru a-$i rnspandi in lume mesajullor politic, $i pentru a-$i exprima furia.
Arta ~i omul 47 -ART NOUVEAU.

Imaginea cea mai cunoscuta dintre toate afi~ele politice realizate in anti '60 este ins~ cea a lui Che Guevara (tip~rita de Revolution Press),eroul cubanez adorat de revolutionarii din intreaga lume, mai ales de c~tre studenti. Arta afi~elor, ca forrruI de protest, a fost revitalizat~ in decursul ultimilor ani, mai degrab~ in estul Europei decat in vest. Liberalizareadin ce in ce mai accentuata,care a urmat dup~ c~derea comunismului, a oferit arti~tilor libertatea de a condarnna politicienti prin intermediul afi~elor. Dup~ ani de reprim~ri politice, arti~tii din Europa de Est au redescoperit puterea afi~elor care au inflorit in decursul anilor Revolutiei Ruse. Arta af~elor, cu toate c~ a dep~~it de mult perioada clasic~, care a inceput in Franta secolului al XIX-lea ~i a durat pana: la sfa~itul celui de-al doilea rnzboi mondial, va supra-. vietui ca o forrruI foarte expresiv~ de arta. pan~ in secolul al XXi-lea. Aceasta pentru c~ generatti succesive de creatori de afi~e au impus o m~ ~i un stil, unul dup~ altul pan~ la arta comercial~ modem~, atat in reclamele televizate cat ~i in afi~e sau caricaturi, toate foarte bogate ~i foarte variate.
DE TOULOUSE-LAUTREC

Arta ~i omul 142 -HENRI