You are on page 1of 4

Stepele

"" Natura este totuşi singura carte din care fiecare filă păstrează cîte un adevăr"" Goette Poziţia fizico-geografică Stepa este tip de vegetaţie zonală caracterizată prin dominarea plantelor xerofite, de regulă, înţelinite, ierboase perene, mai mult poacee. În trecut, vegetaţia de stepă acoperea nordul şi sudul interfluviului Prut - Nistru ( în părţile Bugiacului şi Bălţilor ). În prezent, comunităţile stepelor propriu-zise sînt răspîndite la sudul republicii, iar zona de silvostepă este localizată în nordul Moldovei. Componenţa vegetaţiei de stepă este de 9% din o sută. Relieful Stepa propriu zisă este localizată în linii generale pe unitatea de relief - cîmpie. Luînd la concret şi comparînd/ studiind harta fizică şi harta zonelor pedologice a Republicii Moldova, putem concluziona că stepa se înşiră pe Cîmpia Nistrului Inferior, Cîmpia Moldovei de Sud şi pe Colinele Tigheci. Zona de silvostepă e întinsă pe Platoul Moldovei, Podişul Nistrului, Podişul Ciuluc şi pe Cîmpia Moldovei de Nord.

Clima Stepele acoperă platourile în condiţii de climă continentală, cu o perioadă secetoasă de lungă durată şi cu puţine precipitaţii atmosferice. Din cauza condiţiilor mult mai aride decît în silvostepă, vegetaţia diferă. În asemenea condiţii este bine pronunţată perioada de semirepaus estival: vegetaţia stepei îşi încetează pentru un timp oarecare dezvoltarea în perioada secetoasă a verii, şi iarna din cauza temperaturilor joase. Aceste situaţii şi încă multe altele determină predominarea xerofitelor şi a mezoxerofitelor.

menţionează următoarele: cîmpiile Moldovei. Mai tîrziu. În trecut însă situaţia era alta.5 19. Dimitrie Cantemir în capitolul al VI-lea al Descrierii Moldovei.0 -27. caracterizînd pămînturile ţinuturilor.0 21.73.7%.0 Climadiagramele pentru stepele Bălţi A şi Bugeac B Solurile În stepă predomină solurile de tip cernoziomic slab humifere sau carbonatice.0 40.0 -33.0 22.0 41. şi că cele aşezate în mijlocul ţinuturilor despărţite prin munţi şi rîurile Moldovei dau hrană tuturora. medie lunară minimă Temperatura maximă Temperatura minimă Briceni Sîngerei Comrat Vulcăneşti 8. A.0 -3. Un material convingător despre trecutul condiţiilor naturale îl pot oferi datele privind cercetările pedagogice. tot el concretizează această cifră . minunînd pe oricine.0 22. Flora .0 -28.0 -34.0 9. în 1985.0 10.0 38.5 -5. întrec cu mult bogăţia munţilor. medie lunară maximă Temp. Krupenikov ( 1976 ) consideră că suprafaţa cernoziomurilor Republicii Moldova constituia 80% din teritoriu.0 -3.5 39.0 10. cît şi de cei mai noi.Temperatura aerului în arealul stepelor Parametrii climatici. lăudate pentru rodnicia lor atît de scriitorii vechi. C Temperatura medie anuală Temp. I.0 -4.

scînteiuţa-galbenă şi efermele: Veronica verna. scorogoiul. ciocănitoarea-neagră. broasca ţestoasă de baltă. în componenţa vegetaţiei stepelor intră şi alte specii ierboase: laptele-cîinelui-de-stepă. codalbul. efemeroidele: zambilele. bursucul.de . căpriorul. negara şi poaceele rizomale: firuţa (S. albăstriţa etc. jaleşul. pulcherrima). a constatat că pe sectorul cu vegetaţie de stepă din apropierea or. dintre care: negara (Stipa lessingiana)-19%. negara-frumoasă . ţigănuşul etc. bărboasa. Din " Cartea Roşie a Republicii Moldova " fac parte:  mamiferele: vidra. pisica sălbatică etc. jugărelul. şi semiarbuştii: măturile. iepurele de cîmp. Buha mare. negarafrumoasă (S.2 12. sunt într-un număr mai redus. dihorile de stepă. cocostîrcul negru. cununiţa. toporaşul-dulce. Desţelinirea masivă a acestor terenuri valoroase a început odată cu colonizarea sudului Basarabiei cu bulgari şi găgăuzi şi sporeşte după 1822. S-au păstrat doar unele sectoare mici pe locurile ridicate ale versanţilor. buruiana .  reptilele: şarpele tîrîtor cu abdomen galben. A. negara.7 3. •   Activitatea Antropică Despre stepe. nermelina. păpădia (Taraxacum serotinum). capillata) -3%. În afară de poacee. pentru stepa Republicii Moldova. fragii de cîmp (Fragaria viridis).7 65. obsiga-nearistată (Bromopsis inermis). păşuniţa (S. Pînă la sfîrşitul secolului al XVIII-lea ele acopereau Cîmpia Bălţilor în nord (Stepa Bălţilor) şi Cîmpia Moldovei de sud (Stepa Bugeacului). potîrnichea.Grupa Xerofite Mezoxerofite Mezofite Stepa Pratostepa Propriu-zis ă Subdeşertic ă 21.friguri.2 Stepele de pe pantele domoale au fost şi sunt aproape în întregime arate. dropia mică. De exemplu: G. salvia (Salvia nutans). ca formaţiuni naturale cu vegetaţie ierboasă bogată putem vorbi doar la timpul trecut. folosind metoda gravimetrică de analiză. lebăda cucuiată.4 67. Şabanova .15%.4 32. Fauna Din reprezentanţii faunei.lessingiana). Sîngerei plantele de stepă constituie 70% din totalul de ierburi.2%. raţele: mare.5 52. vipera comună. drăgaica (Galium verum). lopătarul. nurca europeană. şarpele-Esculap.tirsa . Baza învelişului ierbos al stepei o constituie speciile următoare: păiuşul. cînd mulţi generali şi boieri ruşi. vulpea. În flora stepelor un rol deosebit au arbuştii: caragana. participanţi la . pănuşiţa. păiuşul (Fes-tuca valesiaca) şi bărboasa ( Bothriochloa ischaemum) -cîte 6% etc. iar hemiefemeroidele: ruscuţa-primăvăratică. sunt caracteristici mamiferii: mistreţul.  păsările: dropia. şarpele cu patru dungi. S.  amfibienii: broasca de cîmp. liliecii. ţistarul cu pete (popîndăul) şi păsările: cocostîrcul alb (barza albă). aglica (Filipin vulgares). migdalul. cimbrul. dediţeii-de-munte. piciorul cucoşului (Ranunculus polyanthemos).8 44. mică şi sură. păşuniţa. lişiţa. nu-mă-uita. Edificatorii şi dominanţii stepelor sunt poaceele de înţelinire: păiuşul.

3 11.4 230.3 5.1 4.  alunecări de terenuri pe coastele repezi desţelinite. Schimbarea suprafeţelor de fîneţe pentru cosit.3 25.9 15. Aratul stepelor a continuat şi continuă şi astăzi.0 Baltă 20.5 26.9 403. a declanşat o serie de fenomene negative:  erodarea şi degradarea celor mai valoroase soluri.9 284.6 . Însă faptul că s-au arat stepele aproape total.2 52. au primit mari suprafeţe de pămînt înţelenit.8 7.7 Păşune 368.2 5.4 13.2 2.8 51.2 10.3 7.6 6.2 3.2 17. fără a se păstra unele fîşii de stepă naturală sau fără a fi sădite fîşii forestiere de protecţie.3 424.5 332.6 381.1 18. de pajişte pentru păşunat şi de baltă de pe teritoriul Moldovei în mii ha Anul 1950 1955 1960 1965 1970 1975 1979 1985 Fîneaţa 55.8 18.  dispariţia multor specii de plante relictare şi animale caracteristice acestor biotipuri.3 Arbuşti 11.5 365. solicitate pe piaţa europeană.2 11.0 21.războaiele Rusiei cu Franţa şi Turcia. pentru a fi arate şi folosite la cultivarea cerealelor.