POLITICI FUNCIONALE EUROPENE CURS 1 STADIUL PREGATIRII ROMANIEI PENTRU GESTIONAREA U.E.

Planul Naional de Dezvoltare 2007 2013 Fonduri structurale i de coeziune.

CUPRINS: 1. Bugetul UR programare financiara pe 7 ani pentru dezvoltarea economica i social. 2. Cadrul legislativ al UE pentru programarea i utilizarea fondurilor de dezvoltare. 3. Documentele de programare. 4. Bugetul alocat Romaniei comparativ cu fondurile de pre-aderare. 5. PNB 2007-2013 i stadiul pregtirii documentelor de programare a Romniei. 6. Cadrul instituional, proceduri. 7. Beneficiari. 1. Bugetul UE 2007-2013 862.363 milioane euro Obinut prin contribuia statelor membre. Pentru devoltare economica si sociala. Politica agrar si dezvoltarea rural aprox. 50%. Politica de coeziune economica si sociala.

OBIECTIVE: Convergenta; Competitivitatea regionala; Cooperarea teritoriala.

2. POLITICA DE COEZIUNE ECONOMICA SI SOCIALA Buget 308.120 mil. pentru coeziune, crestere economica si creare de locuri de munca. Analiza situatiei curente; Analiza SWOT;
1

Strategia de dezvoltare; Programarea financiara; Implementarea; Parteneriatul.

Obiectivul global se sprijina pe trei obiective specific: Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti; Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza; Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton.

PRIORITATI NATIONALE: 1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere. 2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport. 3. Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului. 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si intarirea capacitatii administrative. 5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol. 6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii.

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL Imbunatatirea competitivitatii economice 55% din productivitatea medie a UE pana in 2015. Cresterea competitivitatii companiilor din Romania. Consolidarea si cresterea sectorului productiv al Romaniei. Consolidarea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor. Cresterea capacitatii R&D si stimularea cooperarii intre RDI bodies si sectorul productiv. Valorificarea potentialului IT&C si aplicarea lor in sectorul public si privat. Eficienta energetica crescuta si dezvoltarea sustinuta a sistemului energetic. Promovarea potentialului turistic din Romania.

PROGRAMUL OPERATIONAL TRANSPORT Prioritati: Modernizarea si dezvoltarea retelei TEN-T; Modernizarea si dezvoltarea drumurilor nationale care fac legatura la TEN-T; Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport; Modernizarea si dezvoltarea de cai ferate.

PROGRAMUL OPERATIONAL MEDIU Imbunatatirea si dezvoltarea retelei de apa potabila si menajera; Imbunatatirea calitatii solului managementul deseurilor solide; Reducerea impactului asupra mediului cauzat de centralele termice municipale vechi; Protectia mediului, sprijinirea biodiversitatii si implementarea programului NATURA 2000; Protejarea impotriva dezastrelor naturale.

PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL Imbunatatirea infrastructurii de transport, sociala de sanatate si de educatie; Dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a IMM-urilor; Sprijinirea micilor intreprinderi/intreprinzatori; Valorificarea potentialului turistic si cultural prin reabilitarea sau renovarea zonelor turistice si culturale; Dezvoltarea sau regenerarea urbana prin proiecte integrate.

CURS 2 UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA

UE reprezinta un spatiu economic, social si politic in constructie de o natura si consistenta deosebita sau diferita de formele anterioare de grupuri politice si financiare. Ex. UNIUNEA VAMALA: Forma de integrare prin care tarile membre inlatura toate barierele in comertul desfasurat intre ele si adopta un tarif vamal extern comun fata de state terte. Ex. PIATA COMUNA: Reprezinta o uniune vamala in cadrul careia liberalizarea miscarii bunurilor si serviciilor este insotita de liberalizarea liberei tranportari a persoanelor. Ex. UNIUNEA ECONOMICA MONETARA Reprezinta o moneda unica si institutiile comune de gestionare a problemelor gestionar monetare la nivel comunitar. Ex. INTEGRAREA ECONOMICA TOTALA In cadrul careia unificarea politicilor economice este insotita de stabilirea unei entitati supranationale, ale caror decizii sunt obligatorii pentru toate statele membre.

MOMENTE DE FORMARE A UNIUNII ECONOMICE MONETARE

UEM este rezultatul unui proces complex in planul economiei reale si in planul economiei monetare, proces derulat de-a lungul unei jumatati de secol, proces care a parcurs urmatoarele etape: 1. Crearea unui aranjament monetar format nu doar din state europene (uniunea euro de plati 1950) ci si din francul francez, lira sterlina. 2. Crearea Comunitatii Economice Euro care a insemnat liberalizarea fluxului de bunuri si servicii. 3. Crearea Sistemului Monetar Euro (1979) inlocuit ulterior cu Mecanismul Ratei de Schimb. 4. Summitul de la Haga (1969) in care s-a pus pentru prima data problema crearii unei uniuni economice si monetare.
4

5. Crearea in 1988 a Comitetului pentru Studiul Uniunii Economice si Monetare sub conducerea presedintelui Comisiei Europene (J. Delors). 6. Tratatul de la Maastricht (1992) privind constituirea UE si constituirea unei banci centrale la nivelul uniunii precum si definirea criteriilor pe care statele membre trebuiau sa le indeplineasca pentru a deveni membre a spatiului monetar european. 7. Crearea sistemului euro a bancilor centrale a caror functionare de bazeaza pe mai multe principii dintre care amintim: Independenta institutionala si financiara a Bancii Centrale Europene si a bancilor centrale ale statelor membre. Transparenta, subsidiaritatea si responsabilitatea in atingerea obiectivelor propuse prin Tratatul de la Maastricht. 8. Introducerea monedei euro (ian. 1999) si Tratatul de Uniune Fiscala.

ARGUMENTE PRO SI CONTRA TRANSFORMARII UEM

UEM considerata a fi dintr-un anumit punct de vedere cel mai ambitios dar si periculos al UE este rezultatul unei decizii politice fundamentale pe o puternica componenta economica. Din punct de vedere politic, formarea UEM implica cedarea de suveranitate si control asupra deciziilor privind politica economica a statelor membre; mai mult introducerea si utilizarea monedei unice ar presupune o singura conducere economica care ar necesita transferul de responsabilitati si chiar functionarea unei politici unice in acest domeniu. Nici din punct de vedere economic, UEM nu prezinta argumente suficiente pentru crearea ei, deoarece spatiul comunitar nu reprezinta o zona monetara optima. Statutul de zona monetara optima presupune 4 elemente esentiale: Un grad ridicat de deschidere a economiilor pentru comertul intra-comunitar. Un grad ridicat de mobilitate transfrontaliera a capitalului si fortei de munca. Flexibilitate inalta a preturilor si salariilor. Transferuri fiscale in conditii in care veniturile din impozite sunt redistribuite spre zone aflate in recesiune. In esenta, statele dintr-un grup sau care adera la un grup pot castiga reciproc din detinerea unei monede comune doar atunci cand fac parte dintr-o zona monetara optima, adica atunci cand
5

structurile lor economice sunt similare si cand nu exista riscurile asimetrice sa afecteze doar unele dintre aceste tari. Intre economiile statelor membre exista diferente notabile intre nivelurile de dezvoltare fapt ce determina reactii diferite la socurile venite din exterior. Particularizand pentru zona euro care nu reprezinta in acest moment o zona economica optima, statele membre nu mai au posibilitatea de a-si stabili propria rata a dobanzii sau cursul de schimb. Niciun mecanism de ajustare cum ar fi: nivelul salariilor, politica fiscala, migratia sau ajutoarele directe nu functioneaza la parametri optimi in spatiul euro. In acelasi timp exista bariere culturale si lingvistice legate de mobilitatea fortei de munca, ceea ce determina variatii legate de nivelul salariilor si de rata somajului. Din aceste considerente, UEM reprezinta in prezent o zona sub optima monetara, cu consecinte asupra nivelului integrarii.

PRO: 1. Completarea pietei unice in sensul ca o piata unica are nevoie de o moneda unica. 2. Cresterea vitezei de transfer a fluxurilor monetare si eliminarea costurilor de conversie. 3. Reducerea riscurilor legate de schimburi comerciale si investitii prin eliminarea fluctuatiei ratei de schimb. 4. Transparenta preturilor si o mai buna informare a participantilor. 5. Disciplina monetara in sensul ca guvernul nu mai poate utiliza valutele ca instrument de politica economica. 6. Scaderea inflatiei datorita disciplinei datoriilor ce formeaza zona euro. 7. Facilitarea atingerii obiectivului de creare a uniunii politice.

CONTRA: 1. Pierderea controlului si a puterii de decizie cu privire la problemele monetare. 2. Pierderea de flexibilitate in sensul ca guvernele nationale nu vor putea lua decizii de politica monetara care sa permita protejarea economiilor lor de socurile externe in detrimentul altor tari. 3. Diferente relativ mari in ciclurile de afaceri si in standardele de viata in statele membre.
6

4. Consturile materiale pe care le incumba inlocuirea monedei nationale cu moneda unica, aspectele institutionale si de natura legislativa cerute de acest demers.

CURS 3 POLITICA DE CONCUREN

Istoria politicii n domeniul concurenei reprezint o poveste fascinant care implic apariia i consolidarea unui cadru reglementar i instituional bazat pe raporturi interstituionale. Actuala form a politiicii n domeniul concurenei reprezint rezultatul convergenei dintre dinamica intern economic i existena unor factori exogeni de natur politic sau instituional. Tratatul privind instituirea CECO reglementeaz prin articolele 65 i 66 practicile din domeniului crbunelui, oelului i concentrrile economice. Prevederile respective art.65/66 din Tratatul CECO au fost preluate n articolele 85 (81) i 86 (82). Politica european n domeniul concurenei s-a bazat i se bazeaz nc pe articolul 3 aliniatul f al tratatului de la Roma conform cruia trebuie acionat astfel nct concurena la nivelul pieii comune s nu fie distorsionat. Prevederile 81 i 89 ale Tratatulu UE se refer la controlul Comisiei asupra practicilor restrictive ( ale cartelurilor) a exercitrii abuzive a poziiei dominante de pia i a controlului privind acordarea ajutoarelor de stat. n momentul lansrii politice in domeniul concurenei statele membre aveau reglementri n acest domeniu mult mai puin riguroase dect cele menionate n tratatul de la Roma astfel Belgia i Luxemburg nu aveau o asemenea legislaie n vreme ce Olanda beneficia de o lege privind concurena Economic Competition Act din 1956 dar care impunea foarte puine restricii. n Italia monopolurile i practicile restrictive erau reglementate de Codul Civil n vreme ce n Frana legislaia specific era detaliat dar extrem de permisiv n ceea ce privete reglementarea practicilor restrictive deci doar Germania era singurul stat membru care avea o legislaie articulat n domeniul concurenei. Urmarea acestei eterogeniti statele membre au trebuit s
7

fac eforturi n direcia adoptrii unor reguli procedurale prin care s poat fi puse n aplicare prevederile din Tratatul CEE ( Roma) nainte de expirarea perioadei de 3 ani prevzut n tratat. Statele membre au ajuns la un consens privind coninutul regulilor procedurale astfel incat in 1962 aceste reguli au fost adoptate i introduse n regulamentul nr 17 din 1962. Textul acestui regulament a fost in cea mai mare msur elaborat de sistemul german de notificare, evaluare i exceptare i presupunea o aplicare centralizat care reducea rolul autoritilor naionale. Principalele reglementari ale politicii in domeniul concurentei Baza legala juridica este oferit n primul rnd de prevederile incluse n Tratatul Uniunii si anume articolul 81 privind practicile restrictive articlul 82 privind poziia dominant de pia articolul 86 privind ntreprinderile publice i articolele 87 /89 privin ajutorul de stat. Referiri se gsesc i n legislaia secundar adoptat de Consiliul Uniunii i de Comisia Europena sub forma regulamentelor i directivelor, n aceast categorie se includ Regulamentul Consiliului 17 din 1962, Regulamentul Consiliului 4064 din 1989 privind controlul fuziunilor amendat prin Regulamentul 1310 din 1997 i regulamente i directive privind exceptrile n bloc acordate n cazul unor acorduri care privesc situaii precis determinate precum transferul de tehnologie, R/D cercetare si dezvoltare. n al treilea rnd avem un numr n cretere de instruciuni care nu sunt n mod formal obligatorii i ofer informaii menite s arate cum pot fi interpretate regulile obligatorii sau n ce mod va aciona Comisia n acest domeniu. Prin intermediul instruciunilor Comisia caut s creasc gradul de predictibilitate al aciunilor sale. Acestor surse de drept li se adug deciziile Curii Europene de Justitie si ale Tribunalului de Prim Instan. Totodat trebuie menionate acordurile internaionale care fac referiri exprese la situaii specifice privind concurena. Principalii actorii din domeniul politii de concurenta: Instituia responsabil la nivel comunitar de modul in care este implementat politica in domeniu concurenei este Comisia European. Aceasta ia deciziile formale prin majoritate simpl iar aceste decizii sunt pregtite de Direcia General pentru Concuren DG COMP. Comisia poate fi sesizat ntr.o problem privind concurena fie prin notificare, sau print-o plngere naintat de o firm sau de un stat sau poate aciona din proprie iniiativ ( exofficio)
8

pentru a investiga anumite situaii specifice sau chiar un intreg sector economic. Comisia poate penaliza orce nclcare a regulilor privind concurena penalizrile putnd reprezenta pn la 10% din veniturile companiei incriminate. Ultimul arbitru n domeniul acestor reguli i cel care poate decide dac aciunea Comisiei a fost n limitele puterilor stabilite n mod legal este Curtea European de Justiie. Cu totul remarcabil pentru o instana juridica CEJ solicit Comisiei n anumite mprejurri argumente de ordin economic mai mult decat de ordin juridic formal. Rolul Parlamentului European se reduce la a evalua aciunile Comisiei printr-un raport anual iar interveniile Consiliului de Minitri se rezum la autorizarea exceptrilor n bloc ( transfer tehniologic RD). Acioneaz i autoritile naionale investite cu competene n aceste domeniu. Politica n domeniul cartelurilor i a practicilor restrictive-articolul 81 fost 85 din Tratatul de la Mastricht introduce principiul interzicerii a celor acorduri ntre firme care au ca obiect sau efect restrngerea mpiedicrea sau denaturarea concurenei n interiorul spaiului comunitar. Acord restrictiv-reprezint un acord ntre 2 sau mai multe firme prin care prile se oblig s adopte un anumit tip de comportament care ocolesc regulile i efectele concurenei libere pe pia. Articolul 81 fost 85 de aplic att acordurilor orizontale prin care sunt vizate aciuni ale unor firme n acelai stadiu al producie transformrii i comercializrii ct i celor verticale adica aciuni ale unor firme aflate n stadii diferite ale procesului de producere i comercializare. nelegerea este un acord ntre 2 sau mai multe firme prin care unu sau mai muli parteneri sunt obligai s acionezi ntr-un mod bine definit. Practica concentrat se situeaz la un nivel inferior nelegerilor i reprezint un proces de coordonare realizat ntre firme dar care nu se concretizeaz n ncheierea unui acord propriu zis. Atunci cnd se analizeaz dac o anumit nelegere a nclcat sau nu prevederile art 81 vor trebui luate n analiz sau n considerare 3 elemente i anume: 1) Dac exist ntradevr o nelegere o decizie sau o practic concertat, realizat sau dovedit ntre anumii ageni economici.
9

2) Dac sunt argumente c ntr-adevr concurena n interiorul pieii comune poate fi mpiedicat, restricionat sau distorsionat ntr-o msur apreciabil.
3) Dac ntr-adevr comertul din statele membre a fost sau poate fi afectat.

CURS 4 POLITICA REGIONAL

Uniunea European folosete 2 principii fundamentale in derularea politicii regiionale: Programarea si aditionalitatea. Folosirea principiului programarii este important deoarece permite repartizarea resurselor financiare pe anumite perioade de timp i n regiunile care au nevoie de aceste fonduri pentru a se dezvolta. n acest moment la nivelul Uniunii pentru politica regional se folosesc cicluri bugetare de cte 6 ani. Aceste resurse financiare trebuie s aib o baz legal pentru a fi repartizate statelor membre ale Uniunii. Practic baza legal a politiici regionale europene este statuat prin titlul 17 a Tratatului UE, n care se stabilete obiectivul politicii regionale precum i principiile care stau la baza realizrii obiectivelor de dezvoltare economic. La Tratat se adug urmtoarele regulamente: Regulamentul Consiliului 1083 din 2006 care stabilete princiipiile comune reglementrile i standardele de aplicare a instrumentelor financiare care susin politica regional. Regulamentul Comisiei 1828 din 2006 care reglementeaz implementarea regulamentului 1083 i apoi alte regulamente adoptate tot n 2006 care stabilesc princiipiile de acordare a Fondului Social European a Fondului European de Dezvoltare Regional, Fondul de Coeziune, regulamentul pentru preaderare. Regulamentul 1927 din 2006 al Consiliului si Parlamentului, reglementeaz prevederile de ajustarea a fondului european pentru globalizare. Regulamentul 1888 din 2005 care statueaz un nomenclator comun al unitilor teritoriale de statistic n urma extinderii UE din 2004.
10

Obiectivele i principiile politicii regioanale europene : Obiectivele stabilite pentru acest interval se incadreeaz in obiectivul tradiional al politicii europene i anume cel de reducere a disparitii economice datorit valurilor de extindere de dup 2000 care au dus la apariia n Estul Europei a unor noi regiuni care se afl sub media de dezvoltare economic i social a regiunilor vestice. Acest obiectiv a fost adoptat n vederea asigurrii solidaritii i coeziunii tuturor statelor membre, din acest obiectiv general sau stabilit urmtoarele obiective generale pentru perioada 2007-2013 i anume: - obiectivul convergen. - obiectivul competitivitate regional. - obiectivul fortei de munca - obiectivul cooperare teritoriala european. Obiectivul Convergen se refer la regiuni rmase in urm din punct de vedere economic i social, regiuni care au un PIB sub 75 % din media comunitar, ceea ce nseamn c 84 de regiuni din cele 27 de state membre sunt eligibilepentru proiecte de dezvoltare. Pentru finanarea programelor din acest obiectiv se utilizeaz 3 instrumente financiare: Fondul Social European, Fondul de Dezvoltare Regional i Fondul de Coeziune. Bugetul pentru acest obiectiv a fost programat la 282 de miliarde de euro ( reprezint 81,5 % din totalul celor 3 obiective). 199 de miliarde reprezint repartiii financiare pentru obiectivul convergen, 14 miliarde de euro pentru 16 regiuni aflate ntr.un proces de suspendare progresiva a sectorului financiar. Iar restul de 69,5 miliarde vor fi alocai fondului de coeziunecare va finana programe din 15 state membre care inregistreaz un PIB sub 90% din media comunitar. Programele de dezvoltare care sunt finanate prin acest obiectiv vizeaz ocuparea forei de munc investiii n dezvoltarea competitivitii pe termen lung i dezvoltarea durabil precum i eficientizarea administraiei publice din statele europene. Obiectivul competitivitate regional i ocuparea fortei de munca a fost creat pentru finantarea programelor de dezvolatre din regiunile eeuroepene care nu intr sub incidena obiectivului convergen i care drept finalitate dezvoltarea competitivitii i atractivitii economice precum i a ocuprii forei de munc. Acest obiectiv se realizaz prin programele
11

FEDR si FSE. Principalele activiti finanate prin FEDR sunt inovaie i economie bazate pe cunoatere, programe de mdiu i prevenire a riscului, accesibilitatea i mbuntirea serviciilor de interes public, iar finanrile din aceste doomenii sunt destinate autoritilor regionale pentru anticiparea schimbrilor economice din zonele monoindustriale i rurale. Prin ntrirea atractivitii i competitivitii acestei regiuni. Prin FSE se finaneaz programele de susinere a dezvoltrii profesionale de dezvolatre i stabilizare a pieii muncii n conformitate cu strategiei european a forei de munc. n cadrul acestui obiectiv sunt eligibile 68 de regiuni din cele 27 de state mebre ale UE. Obiectivul cooperare teritorial european a fost construit pe baza fostei iniiativei comunitare INTER REG cu scopul de a promova i susine cooperarea ntre toate regiunile Uniunii precum i intre statele mebre acest obiectiv are 3 axe de aciune: 1) Cooperare transfrontalier, 2)transnaional i 3)intra regional Programele de dezvoltare sunt finanate prin FEDR. Pentru reslizarea acestor obiective, in perioada 07-13 s-a adoptat un set de principii pe baza carora se acord fondurile stabilite pentru fiecare obiectiv, acetse principii sunt urmtoarele: 1) Complementaritae coerenta si coordonare. 2) Programarea Pentru realizarea politicii regionale i atingerea coeziunii economice si sociale alocarea fondurilor europene se va face pe baza unor programe multianuale, proces care trebuie s cuprind identificarea necesitilor stabilirea prioritilor cuantumul finanrii i sistemul de managment i contro. 3) Parteneriatul , pentru a atinge obiectivele politicii regionale se va stabili o colaborare intre comisia european si statele membre, iar n fiecare stat membru se va realiza parteneriate cu diferite organizaii cum ar fi autoriti publice sau nonguvernamentale la nivael local sau regional partenri economici si sociali societatea civil. Parteneriatul astfel creat ar trebui s fie operaional la toate nivelurilor programelor operaionale, adic n pregtire, implementare i evaluare.
12

4) Nivelul teritorial de implementare a programelor - ceea ce inseamna ca fiecare stat membru este responsabil de implementarea programelor operationale la nivelul teritorial cel mai apropiat de problema ce urmeaza a fi solutionat, nivel care trebuie s respecte sistemul instituional din fiecare ar. 5) Intervenia proporional - resursele financiare repartizate pe cheltuirea fondurilor n alegerea indicatorilor, in evaluarea programelor n sistemele de gestiune i control i n ntocmirea de rapoarte trebuie s fie proporionale cu suma total a cheltuielilor aferente unui program operaional. 6) Gestiunea comun - resursele alocate fondurilor europene se afl sub gestiunea comun a comisiei europene si a statelor membre, prima avnd urmtoarele obligatii: -sa asigure existenta si functioanrea corecta a sistemelor de gestiune si de control in statele membre -s ntrerup sau s suspende parial sau total plile n cazul unei nereguli n sistemele naioanle de gestionare i control - s se asigure de rambursarea conturilor i degajarea din oficiu a angajamentelor bugetare 7) principiul adiionalitii . Nivelul cheltuielilor eligibile pentru fiecare obiectiv se stabilete in functiile de conditiile economice din momentul in care se face finantarea de anumite situatii specifice anumitei tari precum si de structura cheltuielilor publice din perioada precedenta de finantare, contributia fondurilor europene nu se substituie bugetului sau cheltuielilor publice din statele membre. Comisia si statele membre stabilesc nivelul cheltuielilor publice din cadrul fiecarei regiuni eligibile pentru obiectivul convergenta. Acest nivel al cheltuielilor trebuie sa faca parte din cadrul startegic national de referinta. Nivelul cheltuielilor publice trebuie sa fie cel putin egal cu suma cheltuielilor medii anuale inregistrate in statele mebre pe parcursul perioadei precedente de finantare. 8) egalitatea de gen si nediscriminarea. 9) dezvoltarea durabila.

13

CURS 5 POLITICA AGRICOL I DEZVOLTARE RURAL

Liniile strategice comunitare pentru perioada 2007-2013. Aceste orientri generale cuprind: -identificarea i acordul asupra zonelor in care se va sprijini dezvoltarea rural; -a face legatura intre prioritatile UE asa cum apar in programul de la Lisabona si traducerea lor in politica de dezvoltare rurala -asigurarea culturii cu alte politici mai ales in domeniul coeziunii si mediului (Ispa-mediu si transport) Axa 1 - imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricole si forestiere si orientarea intai din cadrul acestei axei atribuirea resurselor axei intai trebuie sa contribuie la un sector agricol si alimentar puternic dinamic, prin centrarea pe transferul de cunoastere modernizare si inovare in lantul alimentar si sectoarele prioritare pentru investiti in domeniul fizic si uman. Axa 2 - imbunatatirea mediului si a sectorului rural. Orientarea a doua spune ca resursele vor fi orientate spre 3 domenii de prioritete la nivel europen: 1-biodiversitatea si conservarea valorii fermelor si a sistemeloor forestiere 2) apa si 3) schimbare climaterica. Axa 3 imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii si in raport cu aceasta axa orientarea- resursele vor fi orientate spre contribuirea la ocuparea fortelor de munca in domeniul diversificarii si calitatii vietii. Axa 4 - este asigurata printr-un program care se cheama leader. Constructia capacitatii locale pentru ocuparea fortei de munca si diversificare. Orientarea strategica - resursele vor fi orientate spre prioritatile din axa 1, 2 si 3 dar in acelasi timp se acorda un rol important prioritatii legate de imbunatatirea guvernantei si mobilizarii potentialului endogen de dezvoltare a zonelor rurale. Prioritate comunitara orizontala care se refera la sinergia dintre axele 1,2,3,4.
14

Principiile directoare ale politicii agricole comune ale politicii pietilor si ale politicilor de dezvoltare rurala au fost definite cu ocazia reuniunii consiliului european de la Goteborg 2001. n conformitate cu concluziile acesteia, o economie performanta trebuie sa functioneze impreuna cu utilizarea durabila a resurselor naturale, respectarea biodiversitatii, conservarea ecosistemelor si combaterea desertificarii. Pentru a face fata acestor provocari politica agricola comuna in forma sa actuala si viitoare ar trebui sa incerce printre altele sa contribuie la o dezvoltare durabila prin incurajarea folosirii produselor sanatoase si de buna calitate a unor metode de productie viabile din punct de vedere ecologic. Deasemenea politica agricola trebuie sa puna accent pe protectia biodiversitatii, aceste principii directoare au afost confirmate in concluziile privind strategia de la Lisabona ale reuniunii Consiliului European de la Salonik din iulie 2003. Pentru a promova o agricultura durabila Comisia European s-a orientat spre reformarea acesteia din 2003-2004. Introducerea platilor directe in agricultura incurajeaza fermierii sa reactioneze mai degraba la semnalele pietii generate de asteptarile consumatorilor decat la punerea in aplicare a unor norme de mediu de siguranta a produselor alimentare, de sanatatatea si bunastarea animalelor precum si norme de viabilitatea ecologica alimentara. Provocari: Zonele rurale sunat caracterizate de o mare varietate de situatii, de la zone rurale afectate masiv de depopulare si declin, pana la zone periurbane supuse presiunilor centrelor urbane. In conformitate cu definitia Organizatiei Europene pentru Cooperare si Dezvoltare formulata pe baza densitatii populatii regiunile rurale reprezinta 92% din teritoriul UE, de asemena 19% din populatie traieste in zone preponderent rurale si 37% in zone cu o componenta rurala semnificativ. Aceste regiuni reprezint 53% din fora de munc i manifest o ntrziere fa de alte zone nonrurale n ceea ce privete un anumit numr de indicatori socio economici. n zonele rurale venitul pe locuitor este mai mic cu aproximativ 1/3. Rata de angajare a femeilor este inferioar; sectorul servciilor este mai puin dezvoltat numrul persoanelor cu studii superioare este n general mai mic i doar un procentaj sczut de gospodrii are acces la internet de band larg.
15

Deprtarea i caracterul periferic constituie probleme majore pentru anumite regiuni rurale. Lipsa posibilitilor i a infrastructurilor de formare profesional reprezint o problem specific pentru femeile i tinerii din zonele rurale ndeprtate. Extinderea Uniunii a modificat harta agricol, agricultura reprezint 2% din PIB n vechile state membre, 3% in noile state membre i peste 10% n Romania i Bulgaria. n noile state membre procentul forei de munc din sectorul agricol este de 3 ori mai mare: 12% dect n vechile state membre 4% n vreme ce n Bulgaria i Romania procentul forei de munc n sectorul agricol atinge procente mult mai mari. Sectoarele agricol i agroalimentar reprezint o parte important a economiei Uniunii totaliznd 15 milioane de locuri de munc. UE este primul productor mondial de produse alimentare i buturi cu o producie estimat la 675 miliarde de Euro. Cu toate acestea sectorul rmne fragmentat ca dimensiuni i cu ameninri majore pentru nterprinderile agroalimentare. Silvicultura i activitile conexe totalizeaz aproximativ 3,4 milioane de angajai, o cifr de afceri de 350 miliarde Euro dei sunt utilizate doar 60 din suprafeele rezultate din creterea anual a pdurilor. Agricultura i silvicultura reprezint 77% din utilizarea terenurilor din UE iar performantele de mediu ale agriculturii pentru conservarea i ameliorarea resurselor naturale sunt extrem de diverse. Politica de dezvoltare rural trebuie s ajute zonele rurale n depirea acestor indicatori negativi. n Romnia 32 % lucreaz n agricultur i silvicultur, ponderea fiind de 12% din PIB. Agricultura din Romania se caracterizeaza prin structura sa dual adic un numr mic de persoane juridice au o suprafa medie de 269 de hectare, restul sunt ferme caracterizate prin agricultur de subzisten.

16

CURS 6

POLITICA ANTIMONOPOL. INTERDICTIA ABUZULUI DE POZITIE DOMINANTA SI CONTROLUL CONCENTRARILOR

Dei controlul intelegerilor dintre firme este necesar nu se dovedete a fi i sufiecient excesul de concentrare poate favoriza situaiile in care o firm abuzeaz de poziia ei dominant de pia manifestnduse ntr-o manier incorent fie la nivelul preurilor practicate fie a condiiilor de comercializare fie a modului dn care i trateaz consumatorii. Interzicerea abuzului de poziie dominant articolul82 din Tratatul UE prevede c orce abuz din partea unuia sau mai multor ageni economici aflai ntr.o poziie dominat n piaa comuna sau iintr-un segment al acestea este interzis atta vreme ct poate afecta comerul intre tarile membre. Sunt considerate ca practici abuzive impunerea ntr-o manier direct sau indirect a unor preuri de vnzare sau cumprare care nu sunt echitabile sau faptul de a limita producia sau dezvoltarea tehnic n detrimentul consumatorului. Un astfel de abuz poate consta din: 1) Impunerea in mod direct sau indirect a preturile de vanzare sau cumpoarare sau a altor condiii comercialeciale inechitabile. 2) Limitarea producie distribuii sau dezvoltrii tehnologice 3) Aplicarea n privinaa partenerilor comerciali a unor condiii inegale la ztranzacii echivalente provocnd n acest fel unora dintre ei un dezavantaj in poziatia concurenial. 4) Condiionarea incheierii unor ontracte de acceptare a unor parteneri a unor clauze ce stipuleaz prestaii suplimentare care prin natura lor sau in conformitate cu uzanele comerciale nu au legtur cu obiectul acestor contracte. Acest articol 82 se constituie ca un instrument de control al exercitrii puterii de monopol pe o pia i implic dou elemente : 1) Existenaa unui agent economic aflat in pozitie dominant 2) Comportomanetul respectivului agent economic care are drept efect subminarea concurenei pe piaa respectiv.

17

Reine faptul c art 82 interzice numai abuzul de poziie dominant nu doar simpla sa existen, putem concluziona c poziia dominant reprezint situaia n care puterea economic deinut de o firm i permite acesteia s obstrucioneze concurena de pe pia, cu alte cuvinte poziia dominant pe pia permite unei firme s influeneze n mod convritor condiiile in cre se manifest concurena. Abuzul de poziie dominant se manifets atunci cnd prin comportamentul su o firm influeneaz structura sa gradul de cinccuren de pe pia chiar i n situaia n care un asemenea comportament poate fi rezulatatul anumitor dispoziii legislative.

Controlul concentrrilor

Spre deosebire de o nelegere care reprezint un acord ntre ntreprinderi independenete dpdv juridic n cazul unei concentrri structura intern a acestora se modific la fel i raporturile de proprietate ele pot mbrca forme diferite precum fuziuni participri ntreprinderi comune toate acestea implicnd o modificare a raportului de proprietate Tratatul di 1957 Roma nu coninea nici un fel de prevederi privind controlul concentrrilor principla explicaie fiind legat de faptul c n anii 1950 concentrrile transfrontaliere erau rare i greu realizabille din punct de vedere juridic. Decizia Curii europene de justitiein cazul continental can a deschis calea catre controlul concetrarilor prin intermdiul deciziilor curtii europene de justitie. Propunere de reglemetare aprivind controlul concentrarilor: 1) erau declarete incopatibile, operatiile de concentrare care duceau la aparitia de obstacole in calea unei concurente efective in masura in care comertul intre statele membre era susceptibil de a fi acceptat a) cifra de afaceri b) pon derea pe piata a firmelor participante 2)Operatiunile de ocncentrare care depaseau un naumit nivel definit in cifra de afaceri trebuia in prealabil notificate pentru comisia notificarea si interzicerea acestor concetrari erau doua elemente disticte si anume o operatiune de concentrare care nu a fost notificata in prealabil putea fi interzis n vreme ce o ooperaiune de concentrare supus unei notificri prelabile putea fi autorizat. Iniial consiliul de minitri a fost de acord cu o asemenea propunere dar prin regulamentul 4064 din 1989 Consiliul de Minitri a criticat interpretarea comisiei.
18

Consiliul de Minitri spune c atunci cnd o firm obine controlul exclusiv asupra altei firme ne aflm ntr-o situaie de concetrare , o operaiune de concetrare (fuzionare sau preluare decontrol) este de dimensiune comunitar atunci cnd cifra de afaceri realizat pe plan mondial de ntreprinderile vizate este superioar valorii de 5 miliarde de euro. Controlul interventiilor publice care pot deforma concurenta intre firme. Pentru ca relatiile de concurenta intre firme sa nu fie distorsionate nu etse suficient ca acestea sa nu se inteleaga intre ele sa nu abuzeze de pozitia lor dominanta sau sa fie implicate intr-un proces de concentrare de aceea este necesar ca relaiile de concuren s nu fie alterate de existena ajutoarelor de stat sau de persistena anumitor monopoluri in favoarea interprinderilor publice sau private. Ajutoarele de stat- cu exceptia derogarilor prevazute in tratat sunt incompatibile cu piata comuna toate ajutoarele acordate de stat sau prin intermediul resurselor statului indiferent de forma imbracata in masura in care afecteaz schimburile ntre rile membre deoarce interzicerea absolut a ajutoarelor ar fi imposibil Tratatul TUE menioneaz 3 situaii n care ajutoarele sunt compatibile cu reglementrile pieii comune: 1) Ajutoare cu caracter social 2) Aajutoare acordate pentru remedierea pagubelor provocate de calamitati naturale sau evenimente exceptionale 3) Ajutoare acordate anumitor regiuni din Germania afectate de divizarea rii dup reunificare De asemena un paragraf al art 87 din TUE menioneaz situaiile in cre ajutoare pot fi considerate compatibile cu piaa comun : 1) Ajutoare destinate s favorizeze dezvoltara economic a regiunilor in care nivelul de via este anormal de sczut sau care se confrunt cu un omaj ridicat 2) Ajutoare destinate s promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun 3) Ajutoare destinate sa faciliteze dezvoltarea anumitor activiti sau a anumitor regiuni economice atunci cnd nu se altireaz condiiile comerciale i de concuren.

19

4) Ajutoare destinate s promoveze cultura i conservarea patrimoniului cu aceeai semnificaie din art 3 5) Alte categorii de ajutoare determinate de deciziile consiliului. Ajutoarele de stat- conceptul de ajutor de stat a fost interpretat de comisisi si de curtea de justitie intr-un sens foarte larg astfel incat el include orce ajutor public acordat dea utoritile centrale regionale sau locale mai mult ajutorul poate proveni chiar de la organisme private sau alte organisme aasupra crora statul o instituie public local sau regional exercit o influent puternica in mod diorect dau indirect. Ajutor pot fi reduceri fiscale, garantii la imprumuturi, livrri de bunuri si servicii in conditii preferentiale injectii de capital in conditii discriminatorii in raport cu instituiile private. n interpretarea comisiei si a instanelor comunitare exist 4 condiii cumulative in care o msur sau o tranzacie economic in care este implicat statul poate fi considerat ca ajutor de stat : 1) Masura sa implice utilizarea resurselor statului 2) Masura sa confere un avantaj firmei sau firmelor beneficiare 3) Masura sa fie selectiva 4) Masura s distorsioneze sau sa ameninte cu distorsiunea concurenta la nivel transfrontalier. Politica concurentei in Romania Aceasta reprezint prin cele 2 componente ale sale anti trust si ajutorul de stat un barometru al funionrii pieii sau o component de baz a economiei de pia funcionale prin acordul de asociere ROMANIA SI-A asumat urmatoarela ngajamente: 1) Sa ajusteze progresiv orce monopol de stat cu caracter comercial astfel incat sa nu mai existe discriminri ntr cetenii Romniei i a statelor membre referitoare la condiiile de achiziii i de comercializare ale mrfurilor . 2) S interzic orce acord ntre ntreprinderi avnd ca obiect sau efect prevenirea restricionarea sau distorsionarea concurenei 3) S interzica abuzul uneia sau mai multor interprinderi de a avea o poziie dominant pe teritoriul Romniei sau al comunitii
20

4) S interzica orce ajutor public care distorsioneaz concurena prin favorizarea naumitor nterprinderi sau a produciei unor mrfuri. 5) Sa aplice n privinaa interprinderilor publice i a interprindelor carora le-au fost acordate drepturi speciale princiipile tartatului de instituire a comunitatii economice europene n Romania preluaea aquisului comunitar in domeniu concurenei a nceput odat cu elaborarea legilor cadru i anume: Legea concurenei care a intrat n vigoare la 1 februarie 1997 i legea 143 din 1999 privind ajutorul de stat care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2000. Acest proces de legiferare a continuat prin elaborarea legislaie secundare s-a creat o autoritate autonom de concuren Consiliul Concurenei abilitat s elaboreze legislaia secundar necesar i s aplice prevederile legale n sensul protejrii meninerii i stimulrii concurenei i a unui mediu concurenial normal. S-a creat un al doilea organism cu atribuii n domeniul aplicrii politii concurenei i ajutorului de stat Oficiul concurenei ORGAN DE SPECIALITATE AL Guvernulu in structura Ministerului de finante publice.

21