STANDARDE INTERNATIONALE DE EVALUARE

1. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare estimată va fi: a) valoarea de piaţă b) valoarea subiectivă c) valoarea de asigurare d) valoarea reală Dacă întreprinderea va funcţiona şi cu credite, valoarea întreprinderii faţă de valoarea capitalului acţionarilor va fi: a) egală b) mai mică c) mai mare d) oricare din variantele de mai sus Standardele internaţionale de evaluare: a) sunt obligatorii în toate ţările b) reprezintă cea mai buna practică c) sunt impuse de autorităţile statului d) reprezintă o modă În prezentarea metodologiei de evaluare: a) trebuie arătate motivele evaluării b) trebuie evidenţiată logica aplicării metodelor de evaluare şi alegerii valorii finale c) trebuie demonstrate formulele folosite d) nu se dau amănunte, întrucât unele sunt proprietatea evaluatorului Conform GN 6, editia a saptea, 2005, abordările în evaluarea întreprinderilor sunt: a) prin piaţă, prin capitalizarea/actualizarea venitului şi bazată pe active b) patrimoniale, flux de numerar actualizat, contabile c) patrimoniale, flux de numerar actualizat, comparaţie d) comparaţie, lichidare, bazate pe venit Procesul estimării valorii de piaţă înseamnă: a) analiza datelor întreprinderii, aplicarea formulelor de evaluare şi exprimarea valorii finale b) culegerea datelor din întreprindere, abordarea bazata pe active si prin venit, precum şi medierea rezultatelor c) culegerea datelor de pe piaţă, abordarea prin piata şi raţionament bazat pe experienţa evaluatorului d) analiza diagnostic, evaluarea bazata pe active şi evaluarea financiară Valoarea unei proprietăţi este dată de: a) utilitate b) raritate – atractivitate c) dorinţă şi putere reală de cumpărare d) toate cele de mai sus simultan

2.

3.

4.

5.

6.

7.

1

8.

Standardul Internaţional de Practică în Evaluare, cu titlul Evaluarea întreprinderii, conţinut în ediţia a şasea şi a şaptea (2003 şi 2005) a IVS este codificată prin: a) GN 1 b) GN 4 c) GN 6 d) IVS 1 În abordarea pe baza de active, aplicata la evaluarea intreprinderilor, ANEVAR recomanda urmatoarele metode de evaluare: a). valoarea substanţială brută si valoarea substanţială netă b). valoarea substanţială brută sau valoarea substanţială netă c). valoarea substanţială brută, valoarea substanţială netă si capitalul permanent necesar exploatarii d). activul net corectat sau activul net de lichidare

9.

10. In optica Standardelor de Evaluare, fondul comercial se va calcula: a) în mod direct prin capitalizarea supraprofitului b) indirect, ca diferenţă între pretul de achizitie si valoarea de piata a activelor evaluate separat c) nu se calculează d) prin metode combinate 11. Într-un restaurant creat şi condus direct de către proprietar într-un spaţiu închiriat, activele care NU trebuie incluse în valoarea de piaţă, ar putea fi: a) obiectele de inventar b) utilajele şi echipamentele specifice c) stocurile d) fondul comercial personal 12. Principiul anticipării arată că valoarea se bazează pe: a) percepţiile evaluatorului asupra beneficiilor viitoare ale intreprinderii b) anticiparea de către evaluator a modificărilor economice favorabile investitorilor c) raportul cerere-ofertă, evaluatorul anticipând că preţul variază direct proporţional cu cererea d) nici un răspuns corect 13. Abordarea evaluării prin capitalizarea venitului se bazează pe principiul: a) rarităţii b) anticipării c) contribuţiei d) nici unul de mai sus 14. Evaluarea activelor necorporale este de competenţa: a) evaluatorului de întreprinderi b) evaluatorului de proprietăţi imobiliare c) evaluatorului de active corporale mobile d) tuturor categoriilor de evaluatori de mai sus 15. Care din abordările în evaluare utilizează informaţii de piaţă: a) abordarea bayata pe active b) abordarea prin venit c) abordarea prin piaţă d) toate cele de mai sus 2

16. Folosirea unei metode de evaluare depinde de: a) problema concretă de evaluare b) discreţia evaluatorului c) discreţia clientului d) nici una din cele de mai sus 17. Principiul substituţiei este aplicabil în: a) metoda activului net corectat b) metode bazate pe venit c) metoda comparaţiei de piaţă d) toate cele de mai sus 18. In raportul de evaluare termenul de „valoare” ar trebui utilizat fără alt atribut: a) întotdeauna b) uneori c) niciodată d) la aprecierea evaluatorului 19. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii unei întreprinderi: a) sporeşte valoarea b) nu poate fi cuantificată c) este o datorie în afara bilanţului d) nici unul din cele de mai sus 20. In raportul de evaluare termenul de „valoare” este utilizat cu alt atribut: a) uneori b) doar pentru metoda DCF (flux de numerar actualizat) şi ANC (activul net corectat) c) în funcţie de cerinţele clientului d) nici un răspuns corect 21. Este posibil ca valoarea de piata sa fie egala cu valoarea bazata pe active: a) da, intotdeauna b) nu, niciodata c) s-ar putea d) nu, pentru ca este mai mica 22. Care NU este o condiţie fundamentală a definiţiei valorii de piaţă: a) vânzătorul şi cumpărătorul sunt decişi (hotărâţi) să facă tranzacţia b) plata tranzacţiei se face în cash c) există o perioadă de timp rezonabilă pentru expunerea pe piaţă a proprietăţii d) ambele părţi sunt bine informate 23. Care NU este factor de producţie: a) terenul b) munca c) contribuţia d) capitalul 24. Principiul substituţiei este specific: a) abordarii bazate pe active b) abordarii bazate pe venit c) abordarii prin piaţă d) tuturor celor trei abordari de mai sus 3

25.

Prima etapă a procesului de evaluare este: a) colectarea informaţiilor b) inspectarea proprietăţii c) definirea misiunii evaluării d) precizarea metodelor de evaluare Conform prevederilor IFRS/IAS un activ necorporal poate fi recunoscut numai daca: a) este achizitionat separat b) este achizitionat in urma unei combinari de intreprinderi c) este achizitionat in schimbul altor active d) toate raspunsurile de mai sus Care este o conditie a definitiei valorii de piata: a) vocatia la credit b) cumparatorul si vanzatorul sunt perfect informati asupra detaliilor tuturor tranzactiilor din ultimii 3 ani c) cumparatorul si vanzatorul sunt doua persoane independente, nelegate intre ele prin relatii preferentiale d) cumparatorul este constient de stringenta vanzatorului de a vinde Prin definiţie, valoarea de piaţă este: a) întotdeauna preţul cel mai mare b) întotdeauna preţul cel mai mic c) preţul cel mai probabil d) costul plus profitul Pentru un anumit investitor, tipul de valoare adecvat este: a) valoarea de piaţă b) valoarea de impozitare c) valoarea de asigurare d) valoarea de investiţie Cererea efectivă se referă la: a) cost şi valoare b) dorinţă şi putere efectivă de cumpărare c) dorinţă şi nevoie d) dorinţă şi satisfacţie Care este un criteriu al celei mai bune utilizări: a) fezabil financiar b) cererea şi oferta c) concurenta d) contribuţia Alegerea metodelor de evaluare se face: a) conform caietului de sarcini b) în funcţie de scopul evaluării c) conform indicaţiilor proprietarului d) în funcţie de conjunctura economică

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

4

33. Termenul de „capacitate beneficiară” este folosit în terminologia Standardelor Internaţionale de Evaluare: a) da b) nu c) uneori d) numai în unele standarde 34. Proprietatea intelectuală conţine active necorporale: a) identificabile b) neidentificabile c) protejate prin reglementări legale d) incluse în fondul comercial Costul unui activ este: a) preţul plătit pentru bunuri şi servicii cumpărate b) suma necesară pentru a crea sau produce un bun c) expresia utilităţii unui bun d) răspunsul de la a) şi b) de mai sus Care este caracteristica unei investiţii imobiliare: a) generează profit pentru cel care o exploatează b) este destinată închirierii şi/sau revânzării la un preţ mai mare c) va fi modernizată d) funcţionează la capacitatea maximă Evaluarea masinilor, utilajelor si instalaţiilor de lucru este de competenţa: a) evaluatorului de proprietăţi imobiliare b) evaluatorului de bunuri mobile c) evaluatorului de întreprinderi d) consilierilor în proprietate intelectuală

35.

36.

37.

38. În optica IFRS/IAS prin "piata activa" se intelege piata care indeplineste conditiile: a) omogenitatea elementelor care se tranzactioneaza b) existenta unui numar insemnat de cumparatori si vanzatori interesati c) preturile sunt disponibile public) d) toate cele de mai sus 39. Standardele Internationale de Evaluare cuprind: a) definiţii ale unor termeni specifici evaluării b) indici de actualizare c) formule de calcul a valorii prin diferite metode de evaluare d) tabele de încadrare Între obiectivele standardelor de evaluare fac parte: a) sprijinirea evaluatorilor sa elaboreze rapoarte coerente pentru clienţi b) promovarea înţelegerii uniforme (coerenţei) prin utilizarea unor definiţii standard ale valorii de piaţă c) a şi b d) nici unul

40.

5

41. Valoarea de piaţă vs. valoarea de investiţie a unei întreprinderi este: a) întotdeauna egală b) niciodată nu este egală c) este întotdeauna mai mare d) poate să fie şi egală 42. Standardele de evaluare sunt necesare: a) pentru o înţelegere uniformă a termenilor şi procedurilor de evaluare b) pentru ralierea la standardele de contabilitate c) pentru a putea fi atestaţi evaluatorii d) pentru alinierea la cerinţele integrării în U.E. 43. Pentru un client potenţial al unei întreprinderi, care solicită utilizarea unei rate de capitalizare de 22%, deşi rata de capitalizare uzuală pe piaţă este 14%, tipul de valoare calculat va fi: a) valoarea de utilizare b) valoarea de piaţă c) valoarea de investiţie d) valoarea de piaţă pentru utilizarea existentă 44. În accepţiunea evaluării prin capitalizare se înţelege: a) convertirea venitului în valoare b) structura capitalului unei întreprinderi c) recunoaşterea unei cheltuieli ca o imobilizare de capital d) toate cele trei variante de mai sus 45. Sintagmele “la data evaluării” şi “suma estimată” exprimă: a) faptul că evaluatorul face o estimare monetară la un anumit moment b) faptul că un raport de evaluare este un “produs perisabil” c) faptul că plata se presupune a fi făcută în numerar la data evaluării d) toate cele de mai sus 46. Proprietatea imobiliară include: a) terenul liber b) terenul, construcţiile şi amenajările ataşate c) toate drepturile, interesele şi beneficiile ce au legătură cu detinerea proprietăţii d) a sau b 47. Metodele şi tehnicile recunoscute de evaluare sunt: a) specifice în funcţie de gradul de dezvoltare economică a unei ţări b) influenţate de interesele clientului c) în general, similare pentru toti evaluatorii d) dictate de asociaţia profesională 48. Proprietatea imobiliară este un concept: a) non-fizic b) fizic c) tehnic d) influenţat de poziţia evaluatorului 49. Proprietatea mobiliară include: a) bunuri care nu se fixează permanent de teren şi construcţii b) bunuri necorporale care sunt ataşate proprietăţii c) bunuri care sunt caracterizate de mobilitatea lor d) a şi c 6

50. Conceptul de valoare a unui bun: a) implică existenţa unei pieţe pentru acel bun b) implică o sumă de bani asociată cu o tranzacţie c) implică existenţa unor tranzacţii anterioare cu bunuri similare d) reflecta optica pietei asupra beneficiilor celui care detine sau primeste serviciile 51. Evaluatorul extern: a) nu poate avea legaturi materiale cu clientul sau proprietatea b) are doar un interes financiar indirect în firma evaluată c) este angajat exclusiv în cazuri de litigii d) este angajat de regulă în cazul evaluărilor pentru garanţii 52. Care din activele de mai jos NU sunt recunoscute ca activ necorporal separat, de catre IFRS/IAS: a) forta de munca instruita b) baze de date c) liste cu clienti d) contract de munca avantajos pt angajator 53. Prin interes financiar indirect în relaţia client-evaluator se înţelege: a) relaţia intre preţul lucrării şi volumul de activitate implicat în evaluarea respectivă b) relaţia de asociere între preţul lucrării şi valoarea proprietăţii / afacerii evaluate c) relaţia de asociere şi relaţia de rudenie cu persoane din firmă care solicită lucrarea de evaluare d) relaţia între pregătirea şi competenţa evaluatorului pe de o parte şi preţul lucrării de evaluare 54. Metodele uzuale în abordarea pe bază de active sunt: a) ANC (activul net corectat) şi ANL (activul net de lichidare) b) AN contabil şi ANL c) ANC şi AN contabil d) AN contabil, ANC, ANL, VSB (valoarea substanţială brută) şi VSN (valoarea substanţială netă) 55. Valoarea de garantare a creditului ipotecar: a) identifică şi elimină elementele speculative b) ia în considerare utilizările alternative adecvate c) ţine seama de aspectele mentenabile într-un viitor apropiat d) toate cele de mai sus 56. Care dintre elementele de mai jos NU este cuprins în definiţia valorii de piaţă: a) suma estimată b) tranzacţie echilibrată c) proprietarul activului d) marketing adecvat 57. Care dintre următoarele tipuri de valoare este cel mai utilizat în evaluarea pentru dispute maritale (conform Standardelor Internationale de Evaluare): a) valoarea de piaţă b) valoarea de lichidare c) valoarea intrinsecă d) nu există o bază specificată în acest scop

7

58. Care sunt standardele de evaluare obligatorii pentru membrii ANEVAR, începând cu 1 ianuarie 2004: a) standardele de evaluare elaborate de ANEVAR (SEV) b) standardele internaţionale de evaluare (IVS) c) standardele europene de evaluare (EVS) d) oricare din cele de mai sus 59. Care dintre următoarele tipuri de valoare este utilizat în evaluarea întreprinderii in scop de achiziţii strategice: a) valoarea de piaţă b) valoarea de investiţie c) valoarea justa d) costul de înlocuire net 60. Care dintre următoarele abordări ale valorii au în vedere principiul substituţiei: a) abordarea prin comparaţie de piaţă b) abordarea pe bază de active c) a şi b d) a sau b 61. Cumpărătorii strategici sunt dispuşi să plătească pentru acţiunile unei firme: a) mai mult decât investitorii financiari b) cel mult cât investitorii financiari c) atât cât investitorii financiari d) nu este o informaţie relevantă şi utilă pentru evaluator 62. Termenul "activ în afara exploatării" se referă la: a) active care nu sunt necesare exploatării b) active în conservare c) active subutilizate d) a şi b 63. În evaluarea unei întreprinderi, evaluatorul trebuie să-şi folosească raţionamentul profesional pentru: a) alegerea celor mai adecvate metode de evaluare b) utilizarea unor ipoteze credibile c) asigurarea coerenţei între indicatorii utilizaţi d) toate cele de mai sus 64. NU este o eroare în evaluarea unei întreprinderi: a) omisiunea datei evaluării b) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitative c) omisiunea opiniei evaluatorului d) omisiunea metodei capitalizării profitului 65. Nu este o eroare în evaluarea unei întreprinderi: a) omisiunea definitiei tipului de valoare b) omisiunea valorii activelor din afara exploatării în evaluarea prin metoda DCF (flux de numerar actualizat) c) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitative d) omisiunea metodei activului net contabil

8

66. Pentru acţiunile unei întreprinderi, cumpărătorii investiţionali sunt dispuşi să plătească: a) mai mult decât investitorii strategici b) cel mult cât investitorii strategici c) atât cât investitorii strategici d) nu este o informaţie relevantă şi utilă pentru evaluator 67. Termenul activ din afara exploatării se referă la: a) activul utilizat sub capacitatea proiectată b) activul supradimensionat c) activul închiriat terţilor d) activul supraevaluat în contabilitate 68. Existenţa unui activ din afara exploatării generează: a) corecţii asupra ratei de actualizare şi de capitalizare b) eliminarea veniturilor şi cheltuielilor generate de acel activ, din previziunea fluxului de numerar c) înscrierea informaţiilor în ipotezele şi condiţiile limitative d) toate cele de mai sus 69. In StandardeleInternationale de Evaluare definitiile ipotezelor, conditiilor limitative si evaluatorilor sunt redate in: a) Codul Deontologic b) Glosar c) Concepte si principii generat de evaluare d) Codul Deontologic si glosar 70. Definitia ratei rentabilitatii, data de GN4 si GN6 este: a) marimea profitului (pierderii) si/sau modificarii valorii realizate sau anticipate a unei investitii, exprimata in procente din valoarea acelei investitii b) raportul procentual dintre profitul net curent si valoarea investitiei c) raportul procentual dintre profitul net din exploatare si valoarea investitiei d) raportul procentual dintre profitul brut total si valoarea investitiei 71. Teoria valorii are un postulat care precizează că: a) manifestarea valorii este condiţionată de transferabilitatea proprietăţii b) valoarea este o trăsătură intrinsecă a unei proprietăţi şi nu reprezentarea asupra utilităţii sale c) valoarea este expresia monetară a utilităţii proprietăţii pentru vânzători şi cumpărători d) toate cele de mai sus 72. Când acţionează pentru un potenţial investitor (cumpărător), pentru a fi util clientului expertul evaluator va propune: a) de regulă o valoare maximă b) de regulă o valoare minimă c) conform standardului de evaluare a afacerii, va propune o valoare situată între DCF (fluxul de numerar actualizat) şi ANC (activul net corectat) d) nici un răspuns corect 73. Când acţionează pentru un potenţial vânzător, pentru a fi util clientului, evaluatorul va propune: a) de regulă o valoare maximă b) de regulă o valoare minimă c) conform standardului de evaluare a afacerii, o valoare situată între DCF (fluxul de numerar actualizat) şi capitalizarea profitului d) nici un răspuns corect 9

74. Valoarea de investiţie poate să fie egală cu valoarea de piaţă numai dacă: a) metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării b) ipotezele utilizate în estimarea ei ar fi acceptate de către toţi participanţii de pe piaţă c) nu se ţine seama de metoda ANC (activul net corectat) d) se estimează corect rata de actualizare 75. Care din următoarele elemente NU este activ în afara exploatării: a) creanţe incerte b) portofoliul de titluri de plasament c) teren excedentar d) licenţe neutilizate 76. Principiul anticipării arată că: a) valoarea se bazează pe anticiparea modificărilor legislative favorabile investitorilor b) valoarea se bazează pe percepţiile participanţilor pe piaţă asupra beneficiilor viitoare ale întreprinderii / afacerii c) valoarea se bazează pe raportul cerere-ofertă, anticipând că preţul unui bun variază direct proporţional cu cererea şi în mod invers proporţional cu oferta d) a şi b 77. Principiul contribuţiei arată că: a) valoarea unei părţi a unei afaceri/întreprinderi depinde de cât de mult contribuie la valoarea întregului sau, în condiţiile în care n-ar exista, cât de mult ar reduce valoarea întregului b) valoarea unei părţi a unei afaceri/întreprinderi depinde de ponderea costurilor de înlocuire nete (CIN) în total CIN al întregului c) valoarea unei părţi a unei afaceri/întreprinderi depinde de ponderea activului net de lichidare (ANL) în total ANL a întregului d) nu este un principiu utilizat în evaluarea întreprinderii 78. În abordarea prin piaţă un principiu fundamental este “principiul substituţiei” care spune că: a) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin ANC (activul net corectat) b) un investitor nu va plăti mai mult decât costul unui bun de substituţie c) un cumpărător va plăti cel mult valoarea estimată prin DCF (exclusiv activele din afara exploatării) d) în abordarea prin piaţă, primordial este principiul anticipării 79. Principiul substituţiei cere ca întreprinderile comparabile să fie: a) apropiate ca dimensiune şi piaţa de aprovizionare b) să acţioneze în aceeaşi ramură c) similare şi relevante d) a şi b 80. Principiul contribuţiei arată că: a) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea costurilor de reconstrucţie în total cost de reconstrucţie a întregului b) valoarea unei părţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara exploatării în ANC c) valoarea unei părţi a unei întreprinderi/proprietăţi depinde de cât de mult contribuie la valoarea întregului sau, în condiţiile în care n-ar exista, cât de mult ar reduce valoarea întregului d) valoarea unei părţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara exploatării în ANC (activul net corectat) şi în DCF (flux de numerar actualizat) 10

81. Analiza şi separarea activelor în afara exploatării va evidenţia: a) activele în afara exploatării care nu generează venituri b) activele în afara exploatării care generează venituri c) mijloacele fixe aflate în conservare d) toate cele de mai sus 82. În evaluarea pentru divizare se are în vedere: a) principiul contribuţiei care arată că valoarea unei părţi a unei afaceri depinde, în condiţiile în care acea parte n-ar exista, de cât de mult ar reduce valoarea întregului b) principiul anticipării care spune că valoarea se bazează pe anticiparea modificărilor legislative favorabile investitorilor c) principiul substituţiei care spune că un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin ANC (activul net corectat) d) toate cele de mai sus 83. Principiul substituţiei cere ca o întreprindere de substituţie: a) să acţioneze în domenii de activitate diferite şi să aibă o dimensiune apropiată b) să fie similară c) să fie relevantă d) b şi c 84. Ultima etapă în procesul de evaluare este: a) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea b) prezentarea copiilor după bilanţ, autorizaţiile de funcţionare, ridicările topo etc. c) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finale d) declaraţia privind condiţiile limitative şi certificarea competentei evaluatorului 85. Care dintre elementele de mai jos nu este cuprins în definiţia valorii de piaţă: a) vânzător hotărât şi cumpărător hotărât b) tranzacţie echilibrată c) la data evaluării d) o parte a acţionat prudent şi fără constrângeri 86. Pentru un investitor potenţial care solicită o rată de actualizare de 14%, identică cu rata uzuală de piaţă, tipul de valoare calculat va fi: a) valoarea de piaţă b) valoarea de investiţie c) valoarea de utilizare d) valoarea de lichidare 87. Metoda practicienilor apare în terminologia Standardelor Internaţionale de Evaluare: a) numai în standardele europene b) da c) a apărut după 1990 d) nu 88. Ce se înţelege prin valoarea capitalului investit (VCI): a) valoarea intreprinderii b) valoarea de piaţă a capitalului propriu, capitalului preferenţial şi a celui împrumutat (pe termen lung sau imprumuturi totale) c) activul net corelat (ANC) d) a si b 11

89. O asociaţie profesională a evaluatorilor: a) promovează standarde profesionale de evaluare, asigură o uniformitate a calificării şi competentei în rândul membrilor săi b) promovează standarde profesionale de evaluare, asigură o uniformitate a metodelor aplicate în rapoartele de evaluare de către membrii săi, inclusiv a unor metode recunoscute pe plan european (de exemplu: metoda practicienilor) c) ar trebui să insiste pe promovarea unor tarife minime în lucrările elaborate de membrii săi şi nu pe standarde profesionale d) nici un răspuns corect

12

DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII
1. Lichiditatea generală curentă se calculează prin raportul dintre: a) active totale / datorii curente b) active totale / datorii totale c) active circulante / datorii curente d) active circulante / datorii totale Lichiditatea rapidă (intermediară) se calculează prin raportul dintre: a) active totale / datorii totale b) stocuri plus creanţe / datorii curente c) stocuri plus creanţe / datorii nefinanciare d) creanţe plus disponibilităţi / datorii curente Rata solvabilităţii generale exprimă raportul dintre: a) active totale / datorii curente b) active totale / datorii totale c) active imobilizate / datorii curente d) active totale / datorii bancare Rata autonomiei financiare este: a) capital permanent / capital propriu b) capital propriu / capital permanent c) capital propriu / capital social d) capital propriu / capital împrumutat Rata de finanţare a stocurilor este: a) fond de rulment / stocuri b) stocuri / fond de rulment net c) capital social / stocuri d) datorii curente / stocuri Rata datoriilor este: a) datorii curente / active circulante b) datorii totale / active totale c) datorii totale / active imobilizate d) datorii totale / capital propriu Rata de rotaţie a datoriilor (în nr. de rotaţii) este: a) cifra de afaceri / datorii totale b) venituri din exploatare / datorii totale c) cifra de afaceri / datorii curente d) datorii totale / capital propriu Rotaţia activelor circulante (nr. de rotaţii) se calculează prin raportul dintre: a) cifra de afaceri / active circulante b) venituri din exploatare / active circulante c) cifra de afaceri / stocuri plus creanţe d) active circulante / capital propriu

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

13

9.

Rata rentabilităţii costurilor este: a) profit net / capital social b) profit brut / capital propriu c) profit net / capital permanent d) profit net / cheltuieli totale

10. Pragul de rentabilitate (punctul critic al rentabilităţii) este: a) cheltuieli fixe plus cheltuieli variabile / cheltuieli din exploatare b) cheltuieli fixe / cheltuieli variabile plus cheltuieli constante c) cheltuieli fixe totale / (preţ unitar - cost variabil unitar) d) cheltuieli variabile totale / [1- (cheltuieli fixe totale + cheltuieli variabile totale)] 11. Fondul de rulment net propriu este: a) active totale – active circulante b) active totale – datorii totale c) capital propriu – active imobilizate d) active totale – active imobilizate 12. Rotaţia activului total (în nr. de rotaţii) este: a) active totale / cifra de afaceri b) cifra de afaceri / active totale c) active totale / capital propriu d) active totale / capital permanent 13. Durata medie de recuperare a creanţelor (în zile) se calculează prin formula: a) 360 zile / media creanţelor totale b) media creanţelor totale / 360 zile c) (media creanţelor totale / cifra de afaceri) 360 zile d) (venituri totale / media creanţelor totale) 360 zile 14. Rata rentabilităţii economice este: a) profit brut / capital permanent b) profit net / capital permanent c) profit net / capital propriu d) profit brut / capital social 15. Rata rentabilităţii financiare este: a) profit brut / capital permanent b) profit brut / capital social c) flux de numerar actualizat net / capital permanent d) profit net / capital propriu 16. Fondul de rulment net permanent este: a) active imobilizate – capital permanent b) active totale – active imobilizate c) capital permanent – active imobilizate d) capital social – active necorporale 17. O rată a lichidităţii generale (curente) de 1,6 semnifică: a) întreprinderea are disponibilităţi de 1,6 ori mai mari comparativ cu datoriile curente b) întreprinderea are active curente de 1,6 lei la 1 leu datorii curente c) întreprinderea are o situaţie satisfăcătoare a rentabilităţii d) întreprinderea are datorii curente de 1,6 ori mai mari comparativ cu activele curente 14

18. Necesarul de fond de rulment este: a) stocuri + creanţe + active de regularizare – datorii curente – pasive de regularizare b) active circulante – datorii curente nefinanciare c) creanţe + disponibilităţi – datorii curente d) disponibilităţi – datorii curente 19. Trezoreria netă este: a) active circulante – datorii curente b) stocuri + disponibilităţi – datorii curente c) disponibilităţi – datorii curente d) FRN (fond de rulment net) – NFR (necesar de fond de rulment) 20. La o întreprindere industrială, care înregistrează o creştere a stocurilor de produse finite şi producţie neterminată de dimensiuni mari, cifra de afaceri faţă de veniturile din exploatare este: a) egală b) mai mare c) mai mică d) sunt posibile toate variantele de mai sus 21. Care indicator poate avea o mărime negativă: a) trezoreria netă b) lichiditatea intermediară (rapidă) c) a şi b d) recuperarea creanţelor 22. Viteza de rotaţie a activelor curente poate fi exprimată în: a) număr mediu anual de rotaţii b) durata în zile a unei rotaţii c) ambii indicatori de mai sus d) nici unul dintre cei de mai sus 23. Care din nivelurile ratei lichidităţii generale curente este cel mai bun: a) 0,5 b) 1 c) 1,5 d) 2 24. Viabilitatea unei întreprinderi se referă la: a) capacitatea de a atrage investiţii b) capacitatea de a distribui dividende c) capacitatea de a pătrunde pe piaţă d) rentabilitate şi lichiditate 25. Convertind o rată a rentabilităţii de 0,0575 în rată procentuală, rezultatul este: a) 0,575 % b) 57,5 % c) 5,75 % d) 575 % 26. Capitalul permanent al unei întreprinderi cuprinde: a) capital propriu plus împrumuturi pe termen scurt b) capital social plus împrumuturi pe termen lung c) capital propriu plus împrumuturi cu termen de rambursare mai mare de 1 an d) active totale minus datorii totale 15

27. Nivelul recomandat al ratei lichidităţii generale (curente) este: a) 20 % b) 1,8 – 2 c) sub 1 d) nu există un nivel recomandat 28. Pârghia financiară exprimă raportul dintre: a) capital propriu şi total active imobilizate b) active imobilizate şi active circulante c) active imobilizate şi total active d) total active şi capital propriu 29. Amortizarea imobilizărilor face parte din una din categoriile de cheltuieli de mai jos: a) cheltuieli fixe b) cheltuieli variabile c) cheltuieli anticipate d) nici una din categoriile de mai sus 30. Calcularea dinamicii producţiei în preţuri constante din evoluţia acesteia în preţuri curente se face cel mai relevant cu: a) indicele general al preţurilor de consum b) indicele general al producţiei industriale c) indicele preţurilor grupei de produse d) cursul de schimb valutar 31. Scopul analizei financiare în raportul de evaluare este să permită: a) urmărirea evoluţiei în timp a echilibrelor şi performanţelor afacerii b) compararea cu afaceri similare c) ajustarea informaţiilor financiare istorice d) toate cele de mai sus 32. Care din următoarele rate financiare este utilă în estimarea fondului de rulment net (capital de lucru net): a) lichiditatea generală b) lichiditatea rapidă c) rentabilitatea cifrei de afaceri d) FRN (fondul de rulment net) / cifra de afaceri 33. Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos (formula Du Pont): Profit net / X = Y / Venituri x Venituri /Active x Active /Capital propriu a) b) c) d) ambii termeni reprezintă capitaluri proprii X = capital propriu şi Y = profit net X = venituri şi Y = profit net X = capital propriu şi Y = cifra de afaceri

34. Scopul analizei financiare în raportul de evaluare este: a) să analizeze rezultatele financiare ale firmei b) să calculeze indicatorii de echilibru financiar c) să permită ajustarea informaţiilor financiare istorice d) toate cele de mai sus

16

35. Care dintre activele următoare NU este activ curent: a) creanţe b) avansuri primite c) stocuri materiale d) disponibilităţi în valută 36. Principalele faze ale diagnosticului pentru evaluare sunt: a) pregătirea şi distribuirea chestionarului, interviul şi analiza informaţiilor obţinute b) obţinerea documentelor, interviul şi analiza informaţiilor c) pregătirea diagnosticului, analiza documentelor şi informaţiilor, elaborarea concluziilor d) nici un răspuns corect 37. Analiza SWOT se bazează pe: a) 2 niveluri de analiză: firma şi industria b) 3 niveluri de analiză: firma, industria şi mediul extern c) un singur nivel de analiză: firma d) 5 niveluri de analiză: analiza juridică, tehnica, analiza comercială, analiza managementului şi resurselor umane, precum şi analiza financiară 38. Analiza şi separarea activelor din afara exploatării se realizează în cadrul: a) diagnosticului juridic b) diagnosticului tehnic (operaţional) c) diagnosticului economico-financiar d) diagnosticului managementului 39. Cele 5 forţe ale competiţiei sunt: a) concurenţii potenţiali, rivalitatea internă, furnizorii, clienţii şi ameninţarea produselor / serviciilor de substituţie b) politica statului, acţiunile managementului, furnizorii, clienţii şi ameninţarea produselor / serviciilor de substituţie c) concurenţa, rentabilitatea, barierele de intrare, furnizorii, clienţii d) rivalitatea internă, barierele de intrare în ramură, puterea de negociere cu furnizorii, puterea de negociere cu clienţii şi pericolul produselor substituibile 40. Analiza calităţii produselor şi serviciilor se urmăreşte în: a) diagnosticul juridic b) diagnosticul comercial c) diagnosticul tehnic (operaţional) d) nu prezintă interes în evaluarea întreprinderii 41. Puterea de negociere cu furnizorii prezintă interes pentru evaluarea unei întreprinderi: a) în cazul unei puteri de negociere reduse furnizorii pot impune preţuri ridicate la materii prime, materiale, servicii b) în cazul unei puteri de negociere ridicate exista riscul de rupturi in aprovizionare c) în situaţia unei puteri de negociere reduse exista riscul ridicat de apariţie a unor produse de substituţie d) acest aspect nu prezintă interes in evaluarea întreprinderii 42. Clientela unei firme este: 80% instituţii bugetare şi 20% SRL–uri cu unic asociat. Aceasta reprezintă: a) putere de negociere scăzută cu furnizorii b) un risc datorat probabilităţii ridicate de faliment a clienţilor c) un punct slab datorită dependenţei de instituţiile bugetare d) un punct favorabil datorită menţinerii unei cifre de afaceri constante 17

43. Analiza capacităţii de producţie şi a gradului de utilizare se realizează în: a) diagnosticul juridic b) diagnosticul tehnic (operaţional) c) diagnosticul management resurse-umane d) cadrul corecţiilor din metoda ANC 44. Un grad de utilizare extrem de redus al capacităţii de producţie: a) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a ANC comparativ cu valoarea capitalului actionarilor, calculata prin metoda DCF sau capitalizarea venitului b) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a DCF comparativ cu capitalizarea venitului c) certitudine privind inexistenţa unor active necorporale d) explică un nivel redus de înzestrare tehnică a muncii (mijloace fixe pe salariat) 45. Aplicarea unui sistem de management al calităţii va avea ca efect: a) diminuarea cheltuielilor de promovare b) reducerea îndatorării firmei şi implicit a AN contabil c) creşterea cifrei de afaceri şi a indicatorilor de eficienţă d) nu au influenţă asupra performanţelor şi judecăţii valorii 46. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman are în vedere: a) numărul de zile de grevă b) dinamica numărului de salariaţi c) dinamica productivităţii muncii d) dinamica salariului mediu 47. Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman are în vedere: a) evoluţia ponderii personalului TESA b) evoluţia productivităţii muncii c) dinamica raportului mijloace fixe / număr de salariaţi d) dinamica mobilităţii personalului 48. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman are în vedere: a) evoluţia numărului de zile de absenţe nemotivate şi a salariului mediu net b) evoluţia personalului TESA şi neproductiv, numărul de greve, nemulţumirile salariaţilor c) latura cantitativă si calitativă a încadrării întreprinderii cu personalul necesar, dinamica şi structura acestuia d) nu prezintă interes în diagnosticului pentru evaluare 49. Analiza contractelor de asigurare se face în: a) diagnosticul juridic b) diagnosticul operaţional c) diagnosticul management resurse-umane d) cadrul stabilirii ipotezelor pentru metoda DCF 50. Existenţa unor drepturi de proprietate intelectuală este stabilită în cadrul: a) diagnosticului juridic şi are incidenţă asupra ANC b) diagnosticului managementului resurselor umane şi are incidenţă asupra ANC c) diagnosticului tehnic şi are incidenţă asupra valorii prin DCF d) diagnosticului comercial şi are incidenţă în abordarea prin piată

18

51. Existenta unui credit pe termen lung: a) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul tehnic şi are incidenţă asupra valorii determinate prin DCF b) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul managementului şi are incidenţă asupra valorii determinate prin DCF c) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra valorii determinate prin DCF d) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra ANC 52. Existenţa unui activ în afara exploatării va fi evidenţiată: a) în diagnosticul juridic şi nu va avea relevanta în metoda DCF b) în diagnosticul tehnic şi va avea relevanţă în metodele bazate pe venit c) în diagnosticul economico-financiar şi va avea relevanta in estimarea ratei de actualizare d) în diagnosticul comercial şi va avea relevanţă în ANC 53. Existenţa unor salarii mult peste media ramurii va fi evidenţiată în: a) diagnosticul management–resurse umane şi va avea impact asupra ANC b) diagnosticul management–resurse umane şi va avea impact asupra nivelului venitului care se capitalizează c) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC d) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra metodei DCF 54. Existenţa unei dotări tehnologice depreciată funcţional va fi evidenţiată în: a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC b) diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANC c) diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANC şi valorii determinate prin DCF d) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra ratei de actualizare 55. Existenţa unor litigii în calitate de pârât va fi evidenţiată în: a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra AN contabil b) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra valorii determinate prin DCF c) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC d) diagnosticul economico-financiar şi va avea impact asupra valorii reziduale 56. Forţa de muncă excedentară va fi evidenţiată prin: a) evoluţia numărului mediu de salariaţi b) evoluţia ponderii personalului TESA c) evoluţia corelată număr de salariaţi – cifra de afaceri d) evoluţia corelată număr de salariaţi – profit 57. Prima etapă în procesul de evaluare este: a) diagnosticul pentru evaluare b) prezentarea firmei evaluate şi a consultantului c) definirea problemei (scopul evaluării, definirea valorii, data evaluării, condiţii limitative etc.) d) sinteza rezultatului evaluării 58. Ultima etapă în procesul de evaluare este: a) analiza SWOT b) corecţiile asupra valorii (lipsa de control, lipsa de lichiditate) c) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finale d) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea finală 19

59. Data evaluării poate fi: a) data curentă b) o dată anterioară elaborării raportului c) o dată ulterioară elaborării raportului d) toate cele de mai sus 60. Analiza activelor din afara exploatării închiriate terţilor se realizează în cadrul: a) diagnosticului juridic şi diagnosticului economico-financiar b) diagnosticului juridic şi diagnosticului tehnic c) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului economico-financiar d) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului comercial 61. O durată de recuperare a creanţelor de 120 de zile faţă de media ramurii 25 de zile: a) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Profit / CA şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza clienţilor întreprinderii b) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Creanţe / CA x 360 şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de desfacere şi a clienţilor întreprinderii c) apare în diagnosticul management resurse umane prin calculul indicatorilor de conflictualitate şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de desfacere şi a clienţilor întreprinderii d) nu este o informaţie relevantă pentru evaluare afacerii 62. O durată de achitare a furnizorilor de 200 de zile faţă de media ramurii 30 de zile: a) apare în diagnosticul financiar în analiza pe baza punctului critic şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza furnizorilor întreprinderii b) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei de eficienţă a costurilor şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a furnizorilor întreprinderii c) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Furnizori / CA x 360 şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a furnizorilor întreprinderii d) apare în diagnosticul management - resurse umane prin calculul indicatorilor de dinamică şi structură şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a furnizorilor întreprinderii 63. O brutărie are o capacitate de producţie de 400 mii bucăţi/an. Cheltuielile fixe sunt de 500 mii lei/an, cheltuielile variabile de 3 lei pe bucată, iar preţul de vânzare este de 5 lei pe bucată. Punctul critic al rentabilităţii va fi de: a) 800 mii bucăţi b) 125 mii bucăţi c) 25 mii bucăţi d) 250 mii bucăţi 64. Estimarea unei creşteri cu 10% a cifrei de afaceri în primul an de previziune va determina în principiu: a) o creştere cu 10% a rentabilităţii exploatării (operaţionale) datorită existentei unei componente variabile a cheltuielilor b) menţinerea rentabilităţii exploatării (operaţionale) din perioada anterioară (anul de bază) c) o creştere a profitabilităţii exploatării (operaţionale) datorită existenţei unei componente fixe a cheltuielilor d) permite o creştere a fluxului de numerar actualizat ca urmare a creşterii creanţelor

20

65. Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos: X / Cap. propriu = Profit net / Y x CA / Cap. propriu a) b) c) d) X = cifra de afaceri (CA) şi Y = Profit net X = Profit net şi Y = CA ambii termeni reprezintă CA X = lichiditatea generală şi Y = rentabilitatea financiară

66. Un nivel al lichidităţii generale de 5,5 reprezintă: a) o situaţie favorabilă a rentabilităţii şi performantelor afacerii b) un nivel asigurator din prisma finanţatorilor pe termen scurt c) o gestiune proastă a activelor curente din prisma acţionarilor afacerii d) b şi c 67. Situaţia unei firme arată o pierdere netă de 200 mii lei şi un capital propriu de minus 1.000 mii lei. Dacă media ramurii prezintă o rentabilitate financiară de 5% vom considera că: a) firma are o situaţie favorabilă pentru că rentabilitatea financiară este peste media ramurii b) firma are o rentabilitate financiară de 20%, peste nivelul aşteptat de un investitor mediu c) apare paradoxul numerelor negative în metoda ratelor d) a şi b 68. Analiza în termeni de rate financiare este utilizată pentru : a) că este cerută de Ministerul Finanţelor Publice în anexele bilanţurilor agenţilor economici b) a fundamenta deprecierile din cauze externe ale activelor în abordarea bazată pe active c) a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză, de-a lungul timpului, cu cel al întreprinderilor similare d) a dimensiona riscul financiar în estimarea ratei de actualizare în abordarea bazată pe venituri 69. Analiza în termeni procentuali: a) este utilizată pentru a stabili tendinţele şi relaţiile între conturile de venituri şi cheltuieli ale unei întreprinderi de-a lungul timpului b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză de-a lungul timpului şi în cel al întreprinderilor similare c) permite compararea tendinţelor relaţiilor existente de-a lungul timpului, între elementele de venituri şi cheltuieli si între posturile de bilanţ pentru întreprinderea în cauză sau comparativ cu cele ale întreprinderilor similare d) permite estimarea riscului specific de afacere şi dimensionarea primei de risc în modelul CAPM 70. Analiza în termeni monetari: a) este utilizată pentru a stabili tendinţele şi relaţiile între conturile de venituri şi cheltuieli ale unei întreprinderi de-a lungul timpului b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză de-a lungul timpului şi în cel al întreprinderilor similare c) permite compararea relaţiilor existente de-a lungul timpului, între elementele de venituri şi cheltuieli sau între posturile de bilanţ pentru întreprinderea în cauză sau în raport cu cele ale întreprinderilor similare d) stă la baza previzionării în termeni monetari a profitului net şi a ratei de piaţă PER

21

71. Analiza situaţiilor financiare ale întreprinderii evaluate în termeni monetari, procentuali şi în termeni de rate financiare, facilitează: a) înţelegerea structurii financiare şi a riscului investiţiilor efectuate de întreprindere b) înţelegerea situaţiilor financiare şi a riscului investiţiilor întreprinderii c) înţelegerea tendinţelor vânzărilor pe grupe de produse şi a riscului investiţiilor efectuate de întreprindere d) înţelegerea situaţiei economice şi a riscului investiţiei în întreprindere şi a perspectivelor de perfomanta financiara viitoare 72. Existenţa licenţelor, sistemelor şi procedurilor necesare exploatării reprezintă: a) o dovadă a unui management adecvat economiei de tranziţie b) factori de constituire a unor active necorporale ale valorii unei întreprinderi în exploatare c) surse ale profitului net estimat în metoda capitalizării d) factori de constituire ai activelor necorporale de tipul fondului comercial într-o întreprindere în exploatare 73. Între factorii privind mediul economic ce ar putea afecta întreprinderea evaluată şi pe care trebuie să-i ia în considerare evaluatorul, se numără: a) rata natalităţii, gradul de ocupare al populaţiei, dezvoltarea durabilă b) rata de schimb valutar, rata inflaţiei şi rata dobânzii c) stabilitatea şi coerenţa legislaţiei, stabilitatea şi securitatea geopolitică d) a şi b

22

ABORDAREA BAZATA PE ACTIVE
1. În abordarea bazata pe active, terenul va fi tratat: a) pe baza valorii din contabilitate, actualizată b) pe baza valorii de profitabilitate c) pe baza costului de achiziţie d) la valoarea lui de piaţă În abordarea bazata pe active, maşinile, utilajele şi instalatiile de lucru se estimează întotdeauna numai pe baza: a) valorii de piaţă b) valorii de înlocuire c) valorii de randament d) nici un raspuns corect Valoarea recuperabilă a unitatilor generatoare de numerar, conform IAS 36, este: a) valoarea de piaţă în general b) costul de înlocuire net c) cea mai mare valoare dintre valoarea de utilizare şi valoarea de piaţă minus cheltuielile de vânzare d) valoarea de achiziţie Abordarea bazata pe active este prioritară: a) la întreprinderile care îşi continuă activitatea b) la întreprinderile în dificultate financiară c) la evaluarea intreprinderii pe premisa lichidarii d) la întreprinderile mici Portofoliul de acţiuni deţinute de o întreprindere ca active financiare se include în evaluare: a) ca active din afara exploatării b) ca orice activ c) nu se include în evaluare d) sunt posibile toate variantele de mai sus Pentru evaluarea unui teren liber metoda indicilor de actualizare este: a) adecvată b) neadecvată c) cea mai bună d) neaplicabilă Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui program informatic de gestiune este: a) costul de recreare minus deprecierea b) comparaţia de piaţă c) capitalizarea profitului net alocat programului d) toate cele trei metode de mai sus Un proiect nefinalizat de cercetare ştiinţifică fundamentală se evaluează prin: a) cost b) capitalizare (actualizarea venitului) c) comparaţia de piaţă d) nu se evaluează

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

23

9.

Activele din afara exploatării (în surplus faţă de necesităţile de exploatare) se evaluează la: a) valoarea de piaţă b) valoarea de casare c) valoarea de lichidare d) valoarea de realizare netă

10. Valoarea realizabila netă a activelor din afara exploatării este: a) preţul estimat de vânzare – costuri estimate de vânzare b) preţul estimat de vânzare – costuri estimate de vânzare – eventual impozit pe câştigul de capital din vânzare c) valoarea de piaţă d) valoarea de casare 11. Corecţii asupra valorii contabile a unor creanţe se fac pe baza unor: a) estimări asupra posibilităţii de încasare a lor b) reglementări / norme c) recomandări din standarde d) legislaţii în vigoare 12. La ce valoare se evaluează producţia în curs de execuţie: a) costul de producţie b) valoarea de piaţă c) valoarea de realizare netă d) preţul estimat de vânzare al produselor finite rezultate minus cheltuielile estimate de finalizare a producţiei minus cheltuielile de vânzare minus un profit aferent efortului de completare şi vânzare 13. În acceptiunea evaluarii, deprecierea unui activ Nu este rezultatul:: a) trecerii pe cheltuieli a amortizarii acestuia b) pierderii de valoare ca efect al invechirii componentlelor sale c) pierderii de valoare din cauza neadecvarii functionale d) pierderii de valoare determinata de actiunea diferitilor factori 14. Active din afara exploatării sunt: a) clădirile din exploatare b) maşinile şi echipamentele de lucru c) staţia de epurare a apelor uzate d) titlurile de participare 15. Disponibilităţile băneşti sunt active din afara exploatării : a) în toate cazurile b) niciodată c) când sunt sub formă de depozite la termen d) când sunt sub formă de sold normal în conturile bancare 16. Un mijloc fix este un activ din afara exploatării când este: a) utilizat într-o activitate auxiliară b) în conservare c) neamortizat d) amortizat integral şi este încă necesar

24

17. Un activ din afara exploatării este: a) terenul excedentar şi construibil b) mijlocul fix amortizat şi utilizat c) stocul normal de produse finite d) disponibilităţile băneşti în numerar 18. Metoda adecvată de evaluare a unei clădiri din proprietatea unei întreprinderi, care este închiriată pe termen lung unei firme, este: a) costul de înlocuire net b) devizul de cheltuieli actualizat c) capitalizarea venitului net din exploatare provenit din chirie d) valoarea de investitie 19. Pentru o întreprindere care nu desfăşoară o activitate de import-export, un activ din afara exploatării este: a) autoturismul utilizat de manager b) valuta din contul de la bancă c) stocul producţiei neterminate d) terenul din coproprietatea cu vecinul, aferent drumului de acces 20. În cazul aplicării metodei ANC nu se face pentru corecţie pentru: a) un teren liber şi construibil b) disponibilităţile în lei c) stocul de materii prime necesare fabricaţiei d) certificatele de depozit la termen 21. Ce caracteristici trebuie să fie luate în considerare în evaluările profesioniste ale mijloacelor fixe mobile: a) fizice b) funcţionale c) economice d) toate 22. Valoarea unei macarale care nu a fost utilizată în ultimii 15 ani este: a) valoarea de recuperare b) valoarea de lichidare c) influenţe externe (cererea efectivă de produse) d) valoarea de utilizare 23. Amortizarea prezentata in situatiile financiare ale unei societati, este: a) amortizarea fiscala b) amortizare contabila c) amortizare accelerata d) amortizare degresiva 24. Capitalul permanent necesar exploatării este necesar în cazul evaluării: a) oricărei întreprinderi b) întreprinderilor în dificultate c) nu este o metodă de evaluare d) nici unul din cele de mai sus

25

25. Cea mai credibilă metodă de evaluare a terenului este: a) extracţia b) alocarea c) comparaţia vânzărilor d) tehnica reziduală 26. In accepţiunea evaluării, durata de viaţă utilă rămasă estimată a unui mijloc fix este: a) durata de viaţă utilă totală minus vârsta efectivă b) durata de viaţă utilă totală minus vârsta cronologică c) cea determinată conform legii d) cea preluată din cataloage de specialitate 27. Evaluarea mijloacelor fixe are o importanţă deosebită în evaluările prin metode: a) bazate pe venit b) bazate pe cifra de afaceri c) patrimoniale d) bursiere 28. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui hectar de teren intravilan, destinat construcţiilor de locuinţe individuale, este metoda: a) extracţiei b) parcelării şi dezvoltării c) capitalizării rentei funciare (chiriei) d) reziduală 29. Costurile segregate înseamnă: a) costurile directe şi indirecte b) costurile unitare pentru componentele clădirii c) costurile separate ale clădirilor şi ale terenurilor d) costul de reconstrucţie şi costul de înlocuire 30. In evaluarea clădirii unui hotel, abordarea bazata pe costul de inlocuire net este relevantă: a) în toate situaţiile b) numai pentru hotelurile de categorie inferioară c) în cazul constructiilor recente şi amplasate în zone în care pot fi construite hoteluri d) nu este o abordare convingătoare 31. Capitalul investit reprezintă: a) capitalul propriu plus împrumuturile cu termen mai mare de un an b) capitalul social c) activul net corectat d) activele totale 32. În metoda ANC, cheltuielile de constituire sunt tratate astfel: a) sunt preluate la valoarea contabilă b) sunt eliminate c) sunt preluate la valoarea corectată d) sunt actualizate prin indexare 33. Un bun mobil poate fi: a) un dispozitiv ce funcţionează independent b) un subansamblu al unei instalaţii c) o proprietate corporală d) toate cele de mai sus 26

34. Un bun mobil este o proprietate: a) imobiliară b) mobilă corporală c) imobilă corporală d) oricare din cele de mai sus 35. Valoarea de utilizare a unui bun mobil care funcţionează ca o unitate generatoare de numerar, este: a) valoarea actualizată a fluxului de numerar viitor generat de acel bun b) preţul solicitat de vânzător c) costul plătit de cumpărător d) nici unul din cele de mai sus 36. Faţă de valoare, costul unui bun mobil poate fi: a) egal b) mai mic c) mai mare d) oricare din cazurile de mai sus 37. Costul de înlocuire a unui bun mobil este: a) costul de reproducţie minus deprecierea b) costul de dislocare a acestuia de pe amplasamentul său c) costul componentelor înlocuite prin reparaţie d) costul de inlocuire cu un activ echivalent, modern, cu aceeaşi utilitate 38. Pentru evaluarea unui bun mobil, inspecţia este necesară pentru: a) identificare acestuia b) verificarea funcţionării c) verificarea parametrilor tehnici şi a deprecierii d) toate cele de mai sus 39. Deprecierea unui bun mobil este: a) pierderea de valoare ca rezultat al vechimii b) pierderea de valoare din cauza neadecvării funcţionale c) pierderea de valoare din cauza subutilizării d) toate cele de mai sus 40. Durata de viaţă utilă a unui bun mobil este afectată de: a) regimul şi mediul de lucru b) legislaţia economică c) progresul tehnologic d) toate cele de mai sus 41. Deprecierea economică a unui bun mobil care are o greutate de 30 de tone, faţă de un substitut care are o greutate de 27 de tone este: a) 10% b) 33,3% c) nu este o depreciere economică d) nici unul din cele de mai sus

27

42. Deprecierea funcţională a unui bun mobil care produce 15 unităţi/zi faţă de un substitut care produce 17 unităţi/zi este: a) 11,8% b) 13,3% c) nu poate fi cuantificată pe baza datelor din enunţ d) nici unul din cele de mai sus 43. Diminuarea cu 10% a producţiei unui utilaj, cauzată de scăderea cererii, este: a) efectul unui management slab b) efectul unui marketing necorespunzător c) o depreciere economică d) nici unul din cele de mai sus 44. Cea mai probabilă ordine de apariţie a formelor de depreciere ale unui bun mobil este: a) fizică, economică, funcţională b) fizică, funcţională, economică c) funcţională, fizică, economică d) ordinea este indiferentă 45. În abordarea prin cost unui bun mobil, elementele normale incluse în estimare sunt: a) costurile directe b) toate costurile directe şi indirecte c) preţ furnizor + taxe şi impozite d) nici unul din cele de mai sus 46. Principiul de bază aplicabil în determinarea costului de înlocuire a unui bun mobil este: a) contribuţia b) concurenţa c) substituţia d) cea mai bună utilizare 47. Abordarea prin piaţă este adecvată in evaluarea bunurilor mobile, dacă: a) bunurile mobile se vând pe piaţă b) există suficiente tranzacţii cu bunuri mobile comparabile şi informaţii despre acestea c) piaţa este a vânzătorului d) piaţa este a cumpărătorului 48. Valoarea reziduala a unui mijoc fix mobil este dată de: a) preţul obţinut din cedarea activului la sfarsitul duratei lui de viata utila b) costul estimate de cedare c) suma: a + b d) diferenţa: a - b 49. In general, faţă de valoarea de casare valoarea reziduala a unui bun mobil poate fi: a) mai mică b) egală c) mai mare sau egală d) oricare 50. Valoarea de asigurare a unui bun mobil poate fi determinată prin: a) abordarea prin cost b) abordarea prin cost şi abordarea prin piaţă c) abordarile prin: piaţă, venit şi cost d) abordarea prin venit 28

51. Abordarea pe bază de active se bazează în special pe principiul: a) anticipării b) substituţiei c) orientării spre viitor d) b şi c 52. O firmă înregistrează în bilanţ la “disponibilităţi” un depozit bancar de 4 mil. lei, pe termen de 1 an, cu rata anuală a dobânzii de 25%. În evaluarea întreprinderii vom considera acest activ ca fiind: a) activ care generează venituri ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi pierdere b) activ în afara exploatării cu valoarea de 4 mil. lei, realizabil imediat c) activ în afara exploatării cu valoarea de 5 mil. lei, realizabil la termen d) activ în afara exploatării cu valoarea de 4 mil. lei minus costurile bancare de lichidare a depozitului, realizabil imediat 53. Un stand de probă, utilizat 8 ore pe lună, într-o firmă industrială aflată în exploatare, se va evalua în abordarea pe bază de active la: a) tipul de valoare este în funcţie de scopul evaluării b) valoarea de piaţă c) activul net de lichidare d) cea mai mică valoare între a şi b 54. În evaluarea mijloacelor fixe mobile, costul curent al unui activ modern echivalent, este: a) costul de reproducţie b) costul de înlocuire c) valoarea de piaţă d) valoarea de exploatare continuă 55. Avantajul amplasamentului este un activ necorporal: a) transferabil al afacerii b) neidentificabil al persoanei c) neidentificabil al afacerii d) nici un răspuns corect 56. Ce fel de activ este un contract de închiriere avantajos: a) activ necorporal neidentificabil al afacerii b) activ necorporal separat c) este o proprietate intelectuală d) nu este un activ 57. Conceptul de fond comercial (goodwill) este asociată, de obicei, cu: a) existenta unui profit excedentar fata de cel normal b) clientela atrasa c) reputaţia d) toate cele de mai sus 58. În evaluarea unui brevet de invenţie relevanţa abordării prin cost este: a) mică b) satisfăcătoare c) bună d) nu interesează evaluatorul

29

59. În evaluarea reţelei de distribuţie, relevanţa abordării prin cost este: a) mică b) satisfăcătoare c) bună d) nu interesează evaluatorul 60. Care dintre următoarele elemente NU reprezintă proprietate intelectuală: a) marca b) know-how-ul c) contractul de asigurare avantajos d) copyright-ul 61. Pierderea de fond comercial pentru o afacere ce poate fi reamplasată va fi: a) costul de reconstituire a fondului comercial iniţial b) fondul comercial înainte de reamplasare minus fondul comercial după reamplasare c) capitalizarea supraprofitului înainte de reamplasare d) a sau c 62. O firmă înregistrează în bilanţ la “disponibilităţi” un plasament financiar la un fond de investiţii operaţional, la o valoare nominală de 8 mil. lei pe termen de 1 an cu o rată anuală a dobânzii de 25%. În evaluarea întreprinderii acest activ este considerat ca fiind: a) activ care generează venituri ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi pierderi b) activ în afara exploatării cu valoarea de 8 mil. lei, realizabil imediat c) activ în afara exploatării cu valoarea de 10 mil. lei, realizabil la termen d) activ în afara exploatării cu valoarea de 8 mil. lei minus costurile financiare de lichidare a plasamentului, realizabil imediat 63. O maşină de rectificat este utilizată 5-6 zile lunar pentru finisajele speciale ale anumitor produse realizate de o firma industriala operaţională. Acest activ: a) este un activ din afara exploatării şi se va evalua prin metoda activului net de lichidare b) este un activ din afara exploatării şi se va evalua la valoarea realizabila netă c) este un activ în exploatare şi se va evalua la valoarea de piata d) nici un răspuns corect 64. În cadrul unei întreprinderi există o proprietate imobiliară construită fără proiect şi fără autorizaţie de construire. Aceasta este o proprietate din afara exploatării pentru care există piaţă de vânzare. Evaluatorul va evalua acesta proprietate: a) la valoarea de utilizare b) la valoarea realizabila minus cheltuielile de vânzare c) la valoarea pe piaţă minus cheltuielile necesare pentru obţinerea autorizaţiei minus cheltuielile de vânzare d) nici un răspuns corect 65. Concluziile analizei gradului de utilizare a capacităţii de producţie se reflectă: a) în ANC pentru că evidenţiază existenţa unor active utilizate la 20-30% şi deci aflate în afara exploatării b) în corecţia asupra multiplicatorului PER c) în estimarea amortizării neinclusă pe costuri şi deci influenţează rata de eficienţă a cheltuielilor materiale d) nici un răspuns corect

30

66. Existenţa unor obligatii de mediu ale unei firm petrochimice: a) influenţează concluziile diagnosticului management-resurse umane b) implică unele corecţii asupra activelor circulante şi deci influenţează ANC c) implică anumite corecţii asupra datoriilor şi deci influenţează ANC d) această problemă nu face obiectul evaluării 67. Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu administrativ, se va evalua: a) pe baza comparaţiei directe b) pe baza costului de înlocuire net c) pe baza costului de reconstrucţie d) pe baza valorii de vânzare forţată 68. Dacă o firmă are un credit pe termen lung, la data evaluării (31.12.N), credit contractat la data de 30.12.N în condiţiile pieţei, în evaluarea întreprinderii: a) se face o corecţie asupra datoriilor b) fiind înregistrat în afara bilanţului va genera o corecţie pozitivă asupra datoriilor purtătoare de dobânzi c) influenţează fluxul de numerar din exploatare d) influenţează fluxul de numerar din finanţare 69. Activele imobilizate prezentate in situatiile financiare se regasesc la una din urmatoarele valori: a) justă b) subiectivă c) de investitie d) de utilizare 70. Cea mai credibilă metodă în evaluarea unui teren liber din proprietatea unei firme este: a) tehnica reziduală b) capitalizarea rentei c) alocarea d) comparaţia vânzătorilor 71. Termenul "active din afara exploatării" se referă la: a) active care generează venituri reduse b) active care nu sunt necesare sau în surplus c) active subutilizate d) toate cele de mai sus 72. Fondul comercial (goodwill-ul) se poate estima: a) prin însumarea costurilor anterioare b) ca marime reziduala c) prin capitalizarea profitului normal d) nici un răspuns corect 73. Valoarea întreprinderii calculată prin metoda activului net corectat (ANC) este o valoare: a) pe bază minoritară b) pe bază de control c) fie pe bază minoritară fie pe bază de control d) nici una

31

74. De obicei, metoda relevantă de evaluare a unui brevet de invenţie utilizat de titular, este: a) comparaţia de piaţă b) costul de recreare c) capitalizarea supraprofitului d) actualizarea economiei de cheltuieli şi/sau a economiei de redevenţă ipotetică 75. Clauza de neconcurenţă (necompetiţie) se evaluează numai prin: a) abordarea pe bază de cost b) abordarea prin venit c) abordarea prin piaţă d) toate cele trei abordări de mai sus 76. Un ANC negativ: a) evidenţiază o greşeală gravă a evaluatorului b) poate fi compensată de un DCF pozitiv în metoda practicienilor c) poate evidenţia existenţa unor credite obţinute cu garanţii (active imobilizate ale întreprinderii) supraevaluate d) ANC nu poate fi negativ 77. Un indice de corecţie de 0,75 aplicat asupra costului de înlocuire net a unei clădiri istorice din proprietatea unei afaceri reprezintă: a) un coeficient de încredere al evaluatorului în estimarea costului de reconstrucţie a unei asemenea proprietăţi b) o corecţie datorată unei uzuri semnificative a acelui activ c) o apreciere profesionistă a raportului cerere-ofertă pe piaţa proprietăţilor istorice d) nici un răspuns corect 78. În abordarea prin cost a unei proprietăţi imobiliare (teren + clădire) din cadrul unei afaceri reprezentând o casă de vacanţă: a) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la CIN al clădirii plus profitul antreprenorului b) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la CIN al clădirii c) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la costul de reconstrucţie al clădirii, fiind vorba de un activ din afara exploatării d) valoarea proprietăţii se determină pe baza valorii realizabile nete, fiind vorba de un activ din afara exploatării 79. Abordarea bazata pe activa: a) nu ţine cont de activele necorporale b) ia în calcul toate activele necorporale mobile c) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi obligaţiile la valoarea justa d) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi toate obligaţiile la valoarea de piaţă 80. Corectarea valorilor contabile în metoda ANC: a) nu se referă la datoriile viitoare condiţionate b) nu se face la activele necorporale c) nu se face la activele închiriate terţilor d) nu se referă la profitul deja realizat 81. În cadrul unei proprietăţi terenul care poate fi considerat în exces este terenul: a) neconstruit din cadrul proprietăţii b) liber, situat la extremităţile proprietăţii c) pe care sunt amenajate construcţii provizorii d) care nu este necesar proprietăţii şi care poate fi utilizat pentru dezvoltări ulterioare 32

82. Metoda de evaluare a terenului care ia în considerare raportul între valoarea terenului şi valoarea proprietăţii este metoda: a) proporţiei (alocării) b) extracţiei c) parcelării d) reziduala 83. Care din următoarele este o metodă de evaluare a terenului: a) multiplicatorul chiriei brute b) capitalizarea rentei funciare c) costul de înlocuire net d) nici una din cele de mai sus 84. In cazul unei clădiri, modificarea standardelor de construcţie de-a lungul timpului poate duce la apariţia unei: a) reduceri a duratei de viaţă b) deprecieri din cauze externe c) deprecieri funcţionale d) uzuri accentuate 85. In situatiile financiare, activele de natura stocurilor trebuie sa fie prezentate la: a) valoarea de vanzare b) valoare de achizitie c) minimul de cost si valoarea realizabila neta d) valoarea contabila 86. Metodele de evidenta ale stocurilor si implicit de inregistrare pe costuri ale acestora sunt: a) metode ale inventarului intermitent b) metode ale inventarului permanent c) metode FIFO, Costul Mediu Ponderat d) metoda cantitativ valorica 87. Activele din afara exploatarii sunt: a) active care genereaza venituri reduse b) active subutilizate c) active amortizate integral d) active de natura locuintelor de serviciu 88. Diferentele intre valoarea activelor evaluate de natura stocurilor si creantelor acestora se constituie in: a) fond comercial b) provizioane pentru deprecierea acestora c) ajustari ale acestora d) rezultate 89. Ajustarile elementelor de activ constand in stocuri si creante se inregistreaza ca: a) rezultate din reevaluare b) alte rezerve c) cheltuieli / venituri d) profit sau pierdere

33

ABORDAREA PRIN CAPITALIZAREA VENITULUI
1. Rata de capitalizare este mai mică decât rata de actualizare când: a) venitul va fi constant ca flux viitor b) venitul va creşte cu o rată anuală constantă c) durata de previziune explicită este mare d) fluxul de numerar net (FNN) pentru acţionari este în descreştere Condiţia de efectuare a unei corecţii asupra elementelor de venit sau de cheltuieli este: a) să fie posibilă statutar / legal b) să fie fezabilă tehnic / tehnologic c) variantele a) şi b) cumulativ d) nici unul din cele de mai sus În condiţiile continuării activităţii normale de explloatare, valoarea terminală se va determina de obicei prin: a) abordarea bazata pe active (ANC, ANL) b) capitalizarea fluxului de numerar net sau profitului net c) alegerea valorii mai mari rezultată prin aplicarea metodelor a) şi b) d) nici unul din cele de mai sus Care din relaţiile de mai jos este corectă: a) valoarea capitalului acţionarilor (VCA) > valoarea capitalului investit (VCI) b) VCI + credite pe termen lung = VCA c) VCA – credite pe termen lung = VCI d) VCI – credite pe termen lung = VCA Profitul net anual corectat şi reprezentativ poate fi cel: a) dintr-un an anterior sau o medie a anilor anteriori b) din anul anterior c) dintr-un an viitor d) oricare din variantele de mai sus Rata de creştere perpetuă (g) a unei forme de venit, în cazul metodei capitalizării, poate fi estimată: a) la orice nivel b) ca fiind mai mare decât rata de actualizare c) ca fiind fluctuantă anual d) ca fiind mai mică sau egală cu creşterea estimată a producţiei domeniului şi/sau PIB Corecţiile asupra veniturilor şi cheltuielilor se referă la: a) elemente excepţionale b) modificări viitoare sigure c) ajustarea pentru a reflecta o situaţie normală d) toate cele de mai sus Previziunea fluxului de numerar (FN) este mai adecvată: a) în scenarii (pesimist, normal, optimist) b) în stadii (trepte) de evoluţie c) într-o singură variantă d) nici unul din cele de mai sus

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

34

9.

Evaluarea mijloacelor fixe aflate în afara exploatării se va face la: a) activul net de lichidare b) valoarea de înlocuire c) valoarea de utilitate d) valoarea realizabilă netă

10. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor (FNNA) este: a) dividende distribuibile acţionarilor b) resurse totale pentru dezvoltare c) rezerve d) nici una din cele trei semnificaţii de mai sus 11. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit (FNNCI) ar fi: a) dividende distribuibile acţionarilor b) dividende distribuibile acţionarilor şi flux de numerar disponibil pentru plata serviciului datoriei c) rezerve plus profit net d) nici una din cele trei semnificaţii de mai sus 12. Tipul de flux de numerar recomandat pentru evaluarea întreprinderilor în dificultate financiară dar redresabile este: a) flux de numerar net la dispoziţia acţionarilor b) flux de numerar net la dispoziţia capitalului investit c) flux de numerar brut d) marja brută de autofinanţare 13. Investiţiile previzionate în metoda DCF se referă la: a) active corporale b) active necorporale c) active financiare d) active corporale şi necorporale 14. În perioada de previziune explicită, mărimea investiţiilor anuale faţă de amortizarea anuală de obicei este: a) egală b) mai mică c) mai mare d) oricare din situaţiile de mai sus 15. În perioada de previziune nonexplicită, mărimea investiţiilor anuale faţă de amortizarea anuală de obicei este: a) egală sau putin mai mare b) mai mică c) mai mare d) oricare din situaţiile de mai sus 16. Sensul corect de înţelegere a investiţiilor incluse în calcularea fluxului de numerar net necesar aplicării metodei DCF este: a) de menţinere b) de înlocuire c) investiţie in mijloace fixe d) de susţinere a cifrei de afaceri previzionate 35

17. Formula capitalizării fluxului de numerar net este aplicabilă: a) când fluxul de numerar net va creşte în rate anuale diferite b) când fluxul de numerar net anual va fi constant sau va creşte cu o rată constantă c) în orice situaţie d) nu este aplicabilă o astfel de formulă 18. Cea mai uzuală metodă de evaluare a unei mărci de produs este: a) costul de înlocuire minus deprecierea b) capitalizarea supraprofitului generat de marca c) metoda economiei de redeventa d) capitalizarea economiei de cheltuieli generate de marca 19. Un brevet de invenţie generat intern şi cu aplicabilitate la mai multe procese tehnologice din întreprinderea titulară se evaluează de obicei prin: a) capitalizarea economiei de costuri şi/sau prin capitalizarea economiei de redevenţă generate de brevet b) costul curent de inlocuire c) comparaţia de piaţă d) costul recreării minus deprecierea 20. Modelul CAPM este utilizat pentru determinarea ratei rentabilităţii: a) capitalului propriu b) capitalului împrumutat c) capitalului permanent d) companiile care au un coeficient β = 1 21. Diferenţa de mărime dintre rata de actualizare şi rata de capitalizare este: a) venit brut vs. venit net b) pachet de control vs. pachet minoritar c) creşterea sperată a venitului d) profit net vs. flux de numerar actualizat 22. Durata perioadei de previziune a fluxului de numerar actualizat trebuie să fie: a) 5 ani b) 10 ani c) durata unui ciclu economic d) până la atingerea unui nivel normal şi mentenabil pe termen lung al ratei rentabilităţii capitalului investit 23. Care abordare este cea mai relevantă în evaluarea unei mărci comerciale: a) prin piaţă b) prin venit c) prin cost d) prin uzanţe 24. Costul mediu ponderat al capitalului trebuie să fie calculat: a) pe baza valorii contabile a capitalului investit b) pe baza structurii optime a capitalului investit la valoarea lui de piaţă a componentelor c) pe baza structurii curente a capitalului investit d) oricare din cele de mai sus

36

25. În metoda DCF, valoarea de realizare netă a activelor din afara exploatării este redată sub formă de: a) încasări din vânzarea de active b) nu este luată în calcul c) flux de numerar net din afara exploatării d) valoare terminală 26. In urmatorii 3 ani firma SANTECH va inregistra urmatoarele rate de crestere a profiturilor: 20% in anul 1, 30% in anul 2 si 15% in anul 3. Dupa aceasta perioada de crestere, firma are caracteristicile de profitabilitate si dezvoltare viitoare, asemanatoare cu cele ale principalului sau concurent firma ECOTECH. Pe piata de capital, PER-ul firmei ECOTECH este 10. In aceste conditii, stiind ca profitul net al firmei SANTECH este 100.000 euro, valoarea terminala a capitalurilor sale proprii dupa cei 3 ani de dezvoltare va fi de: a) 1.000.000 euro b) 1.790.000 euro c) 9.000 euro d) 1.200.000 euro 27. În cazul evaluării unei întreprinderi care apelează la împrumuturi pe termen lung, rata de actualizare reflectă: a) costul mediu ponderat al capitalului b) costul capitalului propriu c) costul capitalului tranzacţionat pe piaţă de capital d) costul unui plasament fără risc 28. În cazul evaluării unei întreprinderi neîndatorate, prin metoda DCF, rata de actualizare reflectă: a) rata rentabilităţii exploatării b) rata nominală a dobânzii c) rata de bază fără risc d) costul capitalului propriu (acţionarilor) 29. În previziunea fluxului de numerar NU se includ veniturile: a) din exploatare b) financiare c) din afara exploatării d) nici un răspuns corect 30. În previziunea fluxului de numerar NU se includ veniturile: a) din exploatare b) financiare c) extraordinare d) din activitatea normală 31. În metoda capitalizării fluxului de numerar net (FNN), valoarea capitalului investit (firmei) va depinde de următorii indicatori: a) FNN şi rata de capitalizare b) FNN, rata de capitalizare şi creditele totale c) FNN, rata de capitalizare, creditele bancare şi valoarea de realizare netă a activelor din afara exploatării d) FNN, rata de capitalizare şi creditele bancare pe termen scurt

37

32. Prin metoda capitalizării FNN poate rezulta: a) valoarea capitalului investit b) valoarea capitalului acţionarilor c) valoarea unei acţiuni d) fie valoarea capitalului acţionarilor, fie valoarea capitalului investit 33. Pentru achiziţionarea unui pachet de acţiuni minoritar, optica unui investitor se bazează pe valoarea rezultată din: a) capitalizarea dividendelor estimate pentru o durată estimată de menţinere a pachetului de acţiuni b) capitalizarea dividendelor estimate şi actualizarea câştigului din revânzare c) cursul acţiunilor unor întreprinderi din acelaşi domeniu de activitate d) valoarea patrimonială ce revine la o acţiune 34. Din fluxul de numerar brut previzionat în metoda DCF nu se scad: a) dividendele disponibile pentru acţionari b) investiţiile necesare c) modificarea anuală a fondului de rulment net (FRN) d) ratele de plată pentru creditele primite 35. Care este sensul corect al conceptului de cost de oportunitate al capitalului propriu: a) puterea de cumpărare realizabilă b) rata rentabilităţii cerută de acţionarii deţinători de acţiuni ordinare c) cea mai mare rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv d) cea mai mică rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv 36. În cazul evaluării unei întreprinderi care funcţionează pe baza concesiunii unei resurse minerale, epuizabile în 6 ani, valoarea terminală a întreprinderii se va calcula prin: a) capitalizarea profitului net b) capitalizarea FNN c) activul net de lichidare d) activul net corectat 37. Prin capitalizarea fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor se calculează: a) valoarea capitalului investit (firmei) b) valoarea capitalului acţionarilor c) valoarea netă a activelor corporale d) fondul comercial total al afacerii 38. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate, comparativ cu o întreprindere cotată: a) financiar b) investiţional c) de lichiditate d) credibilitate a previziunilor 39. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate, comparativ cu o întreprindere cotată: a) financiar b) investiţional c) calitatea managementului d) credibilitate a previziunilor

38

40. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice numai întreprinderilor necotate, comparativ cu o întreprindere cotată: a) calitatea managementului b) pozitia / segmentul de piata c) bariere de intrare pe o anumită piaţă d) toate cele de mai sus 41. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice numai întreprinderilor necotate, comparativ cu o întreprindere cotată: a) financiar b) investiţional c) poziţia / segmentul de piaţă d) credibilitate a previziunilor 42. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice numai întreprinderilor necotate, comparativ cu o întreprindere cotata: a) financiar b) investiţional c) diversificarea / flexibilitatea activităţii d) credibilitate a previziunilor 43. Pentru estimările care se fac într-o moneda constanta, rata de actualizare se va estima în: a) termeni nominali b) termeni reali c) termeni nominali şi/sau termeni reali d) nu are legătură cu noţiunile de exprimare nominală şi exprimare reală 44. În ce stadiu de evoluţie a unei întreprinderi viabile se aplică metoda capitalizării venitului: a) de dificultate financiară b) de redresare c) de creştere rapidă d) de stabilitate economico-financiară 45. Dacă în formula Gordon – Shapiro venitul previzionat in termeni nominali se capitalizeaza cu o rata nominală, iar venitul previzionat în termeni reali se capitalizeaza cu o rata reala de capitalizare, valorile capitalului rezultat trebuie sa fie: a) egale b) inegale c) apropiate ca mărime d) oricare variantă de mai sus 46. Creşterea medie anuală pe termen lung a P.I.B.-ului este previzionată în: a) termeni nominali b) termeni reali c) în ambii termeni d) nici un răspuns corect 47. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, creşte când: a) se fac investiţii b) se accelerează viteza de rotaţie a activelor circulante c) rata rentabilităţii capitalului investit este>rata de actualizare d) rata rentabilităţii are tendinţa de creştere 39

48. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se menţine când: a) nu se fac investiţii b) viteza de rotaţie a activelor circulante nu se accelerează c) rata rentabilităţii capitalului investit este egală cu rata de actualizare d) rata rentabilităţii se menţine constantă 49. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se diminuează când: a) investiţiile se diminuează b) viteza de rotaţie a activelor circulante se diminuează c) rata rentabilităţii scade d) rata rentabilităţii capitalului investit este mai mică decât rata de actualizare 50. Primul indicator care trebuie previzionat în cadrul metodei DCF este: a) volumul investiţiilor necesare b) modificarea anuală a fondului de rulment net c) cifra de afaceri d) creşterea perpetuă a venitului 51. În cazul evaluării unei afaceri de tip joint-venture durata de previziune va fi: a) 5 ani b) 8 ani c) nu este necesară d) durata rămasă a contractului 52. În cazul modelului CAPM de stabilire a costului capitalului propriu, coeficientul β se aplică la: a) rata de bază fără risc b) rata rentabilităţii pe piaţa bursieră c) prima de risc pe piaţa bursieră d) rata medie a rentabilităţii unui domeniu 53. Metoda capitalizarii fluxului de numerar net se aplica in situatia: a) in care firma se afla in faza de stabilitate economica b) in care firma este in faza de declin c) in care firma este la inceputul activitatii sale d) oricand, indiferent de faza in care se afla firma 54. În previziunea fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit NU se previzionează: a) modificarea anuală a fondului de rulment net b) intrările şi ieşirile de credite pe termen lung c) investiţiile necesare d) cheltuielile generale ale întreprinderii 55. În care tip de flux de numerar net (FNN) se previzionează intrarile si restituirile de credite pe termen lung: a) disponibil pentru investitori b) disponibil pentru acţionari c) ambele tipuri de FNN de mai sus d) nici unul din cele de mai sus 56. În care tip de flux de numerar net se previzionează investiţiile necesare: a) disponibil pentru investitori b) disponibil pentru acţionari c) ambele tipuri de FNN de mai sus d) nici unul din cele de mai sus 40

57. Calcularea valorii terminale a unei întreprinderi nu este necesară când: a) durata de previziune explicită este foarte lungă b) este necesară în toate cazurile c) FNN disponibil pentru acţionari d) nici unul din cele de mai sus 58. Rata dobânzii la obligaţiunile guvernamentale pe termen lung este o rată: a) nominală b) reală c) şi nominală şi reală d) nici una din cele de mai sus 59. În cazul întreprinderilor în dificultate, dar redresabile, rata de actualizare este: a) mai mică decât ar fi fost într-o situaţie normală b) mai mare decât ar fi fost într-o situaţie normală c) aceeaşi cu cea din situaţia normală d) preluată de pe piaţă 60. Riscul sistematic, aferent stabilirii ratei de actualizare, se referă la: a) riscul de obţinere a creditelor b) factorii de risc la nivel macroeconomic c) riscul pierderii oamenilor cheie d) riscul de nelichiditate 61. Un factor de risc sistematic este: a) modificarea cursului de schimb valutar b) riscul privind vocaţia la credite c) riscul nediversificării producţiei d) riscul de nevânzare a acţiunilor 62. Un factor de risc sistematic este: a) riscul privind vocaţia la credite b) modificarea ratelor dobânzii c) riscul pierderii oamenilor cheie d) riscul nerealizării previziunilor 63. Un factor de risc sistematic este: a) riscul modificării volumului cererii de consum b) modificarea ratelor dobânzii c) modificarea cursului de schimb valutar d) toţi cei trei factori de risc de mai sus 64. Investiţia netă de capital este finanţată din: a) amortizare b) profit net, credite şi aport de capital c) ambele surse de mai sus d) nici un răspuns corect 65. Investiţia brută de capital este finanţată din: a) amortizare b) profit net, credite şi aport de capital c) ambele surse de mai sus d) nici un răspuns corect 41

66. Rata de actualizare vs. rata de capitalizare poate fi: a) întotdeauna mai mare b) întotdeauna mai mică c) egală sau mai mare d) întotdeauna egală 67. Rata de capitalizare vs. rata de actualizare poate fi: a) întotdeauna mai mare b) întotdeauna mai mică c) egală sau mai mică d) întotdeauna egală 68. Este posibil ca rata de creştere perpetuă a venitului (notată cu g) să fie mai mare faţă de rata de capitalizare: a) da b) nu c) uneori d) între ele nu există o relaţie de mărime 69. Limitele metodelor înscrise în abordarea pe bază de venit sunt: a) se bazează pe previziuni care nu au o fundamentare controlabilă b) nu sunt aplicabile întreprinderilor neprofitabile c) necesită un aparat matematic complicat d) nu ţin cont de condiţiile concrete ale economiei 70. Fluxul de numerar net (FNN) care va fi capitalizat este: a) o medie aritmetică a FNN viitoare, preluate din previziunea fluxurilor de numerar b) un FNN al unui an reprezentativ c) un flux de numerar brut din exploatare d) un FNN contabil raportat în ultimul an 71. Cu cât durata de previziune explicită este mai mare, cu atat ponderea valorii terminale actualizate în valoarea întreprinderii va fi: a) mai mică b) mai mare c) nu este influenţată d) fie mai mică, fie mai mare 72. Dacă rata de capitalizare este 24 %, coeficientul multiplicator al venitului va fi: a) 1,24 b) 0,76 c) 4,16 d) 41,6 73. Ce informaţii sunt utilizate pentru previziunea veniturilor: a) informaţiile asupra veniturilor raportate de firmă b) informaţiile macroeconomice care au impact asupra creşterii venitului c) informaţiile furnizate de firmele concurente referitoare la intenţiile lor d) toate cele trei categorii de informaţii de mai sus

42

74. În evaluarea unui restaurant sau hotel care trebuie să fie modernizat, metoda adecvată de evaluare pe bază de venit este: a) metoda capitalizării profitului net realizabil în perioada modernizării b) metoda capitalizării profitului net din anul anterior modernizării c) metoda fluxului de numerar actualizat d) metoda valorii la termen 75. Raportul procentual care reflectă relaţia dintre venitul anual şi valoarea proprietăţii se numeşte: a) rata de capitalizare b) rata rentabilităţii costurilor c) rata globală d) rata de actualizare 76. Când valoarea de piaţă a unei proprietăţi libere se calculează prin metoda capitalizării chiriei, forma chiriei care se capitalizează este: a) chiria de contract b) chiria de piaţă c) chiria în surplus faţă de cea de piaţă d) chiria din ofertele de chirie 77. Profitul extraordinar, în metoda DCF este inclus în: a) profitul total b) profitul curent c) nu este inclus şi previzionat d) este inclus în mod distinct 78. Metoda fluxului de numerar actualizat face parte din: a) abordarea pe bază de venit b) abordarea prin piata c) costul de înlocuire net d) abordarea pe bază de active 79. Următoarele forme de venit sunt de regulă utilizate în evaluarea întreprinderii prin metoda capitalizării venitului: a) FNNA si FNNCI b) proftul net c) fluxul de numerar brut d) dividendele 80. Care dintre elementele următoare se referă la definiţia capitalizării: a) transformarea venitului în valoare b) transformarea ratei de creştere a profitului net în valoarea activelor redundante c) transformarea profitului în valoarea capitalului acţionarilor d) a şi b

43

81. Care din următoarele afirmaţii este corectă în legătură cu estimarea ratei de capitalizare: a) atât în abordarea prin venit cât şi în abordarea prin piaţă, rata de capitalizare este, în mod uzual, estimată ca inversul multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere b) atât în abordarea prin venit cât şi în abordarea prin piaţă, rata de capitalizare este estimată, în mod uzual, calculând costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de creştere a venitului c) în abordarea prin venit, rata de capitalizare este estimată, în mod uzual, ca inversul multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere, iar în abordarea prin piaţă rata de capitalizare se estimează calculând costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de creştere a venitului d) în abordarea prin venit rata de capitalizare este estimată, în mod uzual, calculând costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de creştere a venitului, iar în abordarea prin piaţă rata de capitalizare se estimează ca inversul multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere 82. Referitor la relaţia rata de actualizare/capitalizare care afirmaţie este corectă: a) înseamnă acelaşi lucru, fiind termeni interschimbabili b) rata de actualizare = rata de capitalizare - rata de creştere a venitului c) rata de capitalizare = rata de actualizare - rata de creştere a venitului d) nici un răspuns corect 83. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor ipoteze (evaluarea unui pachet minoritar): - rata rentabilităţii la obligaţiunile de stat (20 de ani): 6,7% - prima de risc pe piaţa bursieră: 7,0% - coeficientul ß: 1,10 - prima de risc pentru lipsă de lichiditate: 35% - creşterea anuală pe termen lung a fluxului de numerar: 2,0% a) 15,9% b) 17,9% c) 19,9% d) 14,4% 84. Ce nivel al valorii poate rezulta din aplicarea metodei DCF: a) valoare pe bază minoritară b) valoare pe bază majoritară c) fie o valoare pe bază minoritară, fie pe bază majoritară d) nici unul dintre răspunsurile anterioare nu este corect 85. Rata anuală de creştere a venitului: a) poate fi mai mare decât rata de actualizare b) poate fi cel mult egală cu rata de actualizare c) nu poate fi mai mică decât rata de creştere a sectorului sau a economiei d) nici un răspuns corect 86. Eliminarea din bilanţ şi contul de profit şi pierdere a impactului activelor din afara exploatării se referă la: a) corecţia pentru cheltuielile financiare aferente dobânzilor la linia de finanţare curentă b) corecţii aferente activelor din exploatare c) corecţii pentru diferenţele de curs valutar la firmele care desfăşoară activitate de export d) nici un răspuns corect

44

87. Existenţa unui activ din afara exploatării generează corecţii asupra: a) veniturilor generate de acel activ b) cheltuielilor generate de acel activ c) ratei de actualizare/capitalizare utilizate d) a şi b 88. In evaluarea activelor necorporale este prioritara: a) abordarea prin costul de recreare b) abordarea prin venit c) abordarea prin piaţă d) nu este prioritara nici o abordare 89. Calculul valorii unui activ necorporal pe baza formulei: VAN = ERMA x m ERMA = economia de redevenţă medie anuală m = factor corespunzător unei rate de x % şi perioade de y ani a) b) c) d) reprezintă o tehnică bazată pe capitalizarea venitului reprezintă o tehnică bazată pe actualizarea venitului reprezintă o tehnică bazată pe metoda comparaţiei directe este o formulă incorectă

90. Ordinea crescătoare a nivelului ratei de rentabilitate, cerută de un investitor pentru elementele capitalului investit, este: a) fond de rulment net, active necorporale, active corporale b) active necorporale, active corporale , fond de rulment net c) fond de rulment net, active corporale, active necorporale d) rata de remunerare se refera exclusiv la capitaluri proprii şi datorii 91. Metoda capitalizării economiei de costuri în evaluarea activelor necorporale este o variantă a: a) metodei costului de înlocuire b) metodei contribuţiei la profit c) metodei IRS (Internal Revenue Services) de calcul a fondului comercial d) metodei DCF 92. Formula Gordon-Shapiro este utilizată în: a) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotate b) estimarea valorii unei întreprinderi prin capitalizarea unei forme de venit care va înregistra o creştere perpetua constantă c) estimarea valorii terminale (metoda DCF) în condiţiile unui flux de venit care va înregistra o creştere constantă în perioada de previziune non-explicită d) b şi c 93. Formula Gordon-Shapiro este utilizată în: a) estimarea valorii terminale (metoda DCF) în condiţiile unui flux de numerar care înregistrează o creştere constantă doar în perioada de previziune explicită b) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotate c) estimarea valorii terminale în condiţiile unui flux de numerar care înregistrează o creştere constantă după perioada de previziune explicită d) toate cele de mai sus

45

94. În situatia unei întreprinderilor recent infiintate evaluarea: a) se bazează exclusiv pe planul de afaceri al operatorului b) ar putea utiliza planul de afaceri al intreprinderii, cu o examinare critică a importanţei acestei surse de informaţii şi după corecţii adecvate c) se bazează exclusiv pe previziunile intreprinderii în primul an de previziune, după care estimează cele 3 stadii de evolutie d) nu ia în considerare valoarea activelor necorporale 95. În evaluarea unei întreprinderi în dificultate, dar redresabilă, se recomandă utilizarea: a) fluxului de numerar la dispoziţia capitalului investit (FNNCI) b) fluxului de numerar la dispoziţia acţionarilor (FNNA) c) capitalizarea profitului net d) capitalizarea dividendelor 96. Care din următoarele relaţii este corectă: a) flux de numerar actualizat la dispoziţia capitalului investit (FNNCI) < flux de numerar la dispoziţia acţionarilor (FNNA) b) Profit net > cheltuieli de exploatare c) FNNA de regulă > Cifra de afaceri d) nici un răspuns corect 97. Care dintre următoarele informaţii NU sunt cuprinse în formula de calcul a valorii întrepriderii sau unor active necorporale separate prin metoda capitalizării fluxului de numerar: a) fluxul de numerar net b) rata de capitalizare c) rata de creştere a fluxului de numerar net d) rata de rentabilitate economica 98. Care dintre următoarele informaţii NU sunt implicate, direct sau indirect, în formula de calcul a valorii întreprinderii sau unor active necorporale separate prin metoda DCF: a) rata de actualizare şi fluxul de numerar b) rata de capitalizare c) rata de creştere după perioada explicită de previziune d) costul de înlocuire net al activelor necesare exploatarii 99. In elaborarea previziunilor, punctul de plecare îl reprezintă: a) evoluţia pieţei pe care operează intreprinderea b) diagnosticul întreprinderii c) ratele de profit realizate pe piaţă d) a şi b 100. Valoarea calculată prin metoda DCF este afectată de durata de previziune explicită: a) da, pentru că o durată mai scurtă determină o valoare terminală mai mare b) da, în condiţiile în care previziunea nu se face în monedă constantă (termeni reali) c) da, în condiţiile în care previziunea se face pe stadii d) nici un răspuns corect 101. În metoda DCF investiţiile previzionate sunt: a) investiţii care asigură coerenţa între capitalul de lucru şi cifra de afaceri previzionată b) investiţii care au rolul de a asigura realizarea cifrei de afaceri previzionată c) investiţii care întotdeauna generează creşterea productivităţii muncii prin înlocuirea vechilor mijloace fixe d) investiţii care înlocuiesc activele din afara exploatării 46

102. Pentru o întreprindere care este scutita de plata impozitului pe profit şi recurge la finanţarea prin credite, costul creditului este: a) rata dobânzii x (1 – TVA) b) rata dobânzii la creditele primite c) costul capitalului propriu d) rata dobânzii fără risc 103. O firmă deţine la 31.12.N un credit pe 5 ani. Valoarea reziduală a întreprinderii se va estima în mod normal pe baza relaţiei: a) FNN (N+5) / rata de capitalizare b) PN (N+5) / rata de capitalizare c) FNN (N+6) / rata de capitalizare d) nici un răspuns corect 104. În cazul modelului CAPM de estimare a costului capitalului propriu, diferenţa Rm – Rf exprimă: a) rata rentabilităţii de baza (fără risc) b) prima de risc pe piaţa de capital c) rata medie a rentabilităţii financiare în ramură d) prima de control pentru lipsa de lichiditate 105. O valoare de piaţă estimată prin metoda DCF este corectă când: a) are la baza exclusiv previziunile furnizate de managementul firmei b) se utilizează două scenarii de previziune cu rate de actualizare de 19%, respectiv 21% c) evaluatorul evidenţiază şi anexează bilanţurile şi programul de redresare destinat creditorilor d) previziunile sunt fundamentate pe analiza pieţei 106.Creşterea fondului de rulment net (FRN) determină: a) creşterea fluxului de numerar din exploatare şi implicit a valorii prin DCF b) scăderea fluxului de numerar din exploatare c) creşterea profitului net (PN) şi implicit a fluxului de numerar din exploatare d) scăderea PN şi implicit a fluxului de numerar din investiţii 107. În cazul în care rata de actualizare este de 20 %, rata de creştere perpetuă a fluxului de numerar net este 3%, rata de capitalizare va fi: a) 20 % b) 23 % c) 17 % d) 19,7 % 108. Pentru companiile evaluate numai prin metoda DCF, rata de actualizare faţă de RIR este: a) mai mare b) mai mică c) egală d) oricare din relaţiile de mai sus 109. Costul mediu ponderat al capitalului (Cmpc), calculat pe baza structurii capitalului investit, pe de o parte, şi pe baza rentabilităţii cerute a categoriilor de active, pe de altă parte, este: a) egal b) diferit c) mai mare cel pe baza structurii capitalului investit d) mai mare cel pe baza rentabilităţii normale a activelor

47

110. Dacă evaluarea se face pe baza actualizării/capitalizării dividendelor, se poate aplica: a) primă de control b) discount pentru minoritate c) ambele d) nici o corecţie 111. Rata de capitalizare (c) poate fi mai mare decât rata de actualizare atunci când: a) rata de creştere g = 0 b) g este negativă (scăderea venitului) c) g  c d) g  0 112. Rata de actualizare şi rata de capitalizare preluate de pe piaţa comparabilelor, sunt exprimate în termeni: a) nominali b) reali c) nominali şi reali d) în nici una din cele două exprimări 113.Valoarea întreprinderii, calculată prin metoda DCF, este o valoare: a) pe bază minoritară b) pe bază de control c) fie pe bază minoritară fie pe bază de control d) nici una 114. Abordarea prin venit are ca fundament: a) principiul anticipării b) principiul substituţiei c) principiul cererii şi ofertei d) toate cele trei principii 115. Abordarea prin venit este axată pe: a) teoria valorii-muncă b) teoria utilităţii c) ambele teorii d) pe nici una 116. Dacă există informaţii suficiente şi credibile, valoarea unui pachet minoritar se calculează prin: a) metoda capitalizării dividendelor (modelul Gordon) b) DCF c) ANC d) capitalizarea profitului net 117. Dacă venitul supus capitalizării va avea o tendinţă de diminuare: a) rata de capitalizare (c) = rata de actualizare (k) b) k  c c) c  k d) c  k 118. În metoda capitalizării venitului generat de un activ necorporal, schema evoluţiei viitoare a venitului poate fi: a) o anuitate constantă la infinit b) o anuitate crescătoare, cu o rată constantă la infinit c) o anuitate descrescătoare, cu o rată constantă la infinit d) o anuitate constantă, crescătoare sau descrescătoare pe durata de viaţă utila rămasă 48

119. În metoda capitalizării fluxului de numerar net normalizat, valoarea rezultată este pe bază: a) de control b) minoritară c) fie de control, fie minoritară d) nici o variantă 120. Costul capitalului utilizat de o întreprindere este reflectat de: a) rata de actualizare b) rata de capitalizare minus creşterea perpetuă a venitului c) rata de actualizare minus creşterea perpetuă a venitului d) rata de capitalizare 121. Calcularea în mod direct a modificării anuale previzionate a fondului de rulment net (FRN) se poate face pe baza următoarelor rate financiare: a) rata lichidităţii generale b) rata lichidităţii rapide (imediate) c) numărul mediu anual de rotaţie a stocurilor d) ponderea FRN în cifra de afaceri 122. Factorul de capitalizare este: a) un multiplu utilizat pentru convertirea venitului în valoare b) raportul 1/(1 + k), în care k este rata de actualizare c) un divizor utilizat pentru convertirea venitului în valoare d) nici una din cele trei variante de mai sus 123. Deosebirea între evaluarea unei întreprinderi în ansamblul ei şi evaluarea unui activ necorporal distinct, prin metode bazate pe venit, se referă în primul rând la: a) durata rămasă de viaţă economică b) mărimea venitului supus actualizării/capitalizării c) riscul asociat cu o investiţie într-o întreprindere versus într-un activ necorporal distinct d) a + b + c 124. Un indice de corecţie de 0,9 aplicat asupra valorii rezultate prin DCF reprezintă: a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit b) o corecţie datorată existenţei unor active din afara exploatării de 10% din ANC c) o apreciere profesionistă a raportului cerere-ofertă pe piaţa fluxurilor de lichidităţi d) nici un răspuns corect 125. Un indice de corecţie de 1,25 aplicat asupra valorii rezultate prin capitalizarea profitului reprezintă: a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit pentru estimarea profitului net anual reproductibil (s-a optat pentru un an ulterior datei evaluării) b) o corecţie datorată faptului că există active redundante de 25% din ANC c) o corecţie datorată faptului că raportul PER este situat cu 25% peste media ramurii d) nici un răspuns corect 126. Care din următoarele relaţii este INCORECTĂ: a) profit / rata de capitalizare = valoarea capitalului b) (profit - rata de creştere g) / rata de capitalizare = valoarea capitalului c) profit x multiplicator = valoarea capitalului d) multiplicator = 1/ rata de capitalizare

49

127. Care din următoarele relaţii este CORECTA: a) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată = valoarea capitalului b) FNN capitalizat plus Val. terminală capitalizată = valoarea capitalului c) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată minus active din afara exploatării = valoarea capitalului d) FNN actualizat minus Val. terminală actualizată plus active din afara exploatării = valoarea capitalului 128. Care din următoarele relaţii este INCORECTĂ: a) flux de numerar net x multiplicator = valoare terminală b) (flux de numerar net - rata de creştere g)/ rata de capitalizare = valoare terminală c) flux de numerar net / rata de capitalizare = valoare terminlă d) flux de numerar actualizat x 1/ rata de capitalizare = valoare terminală actualizata 129. În evaluarea unei întreprinderi (ultimul an de previziune explicită = n) valoarea terminală se determină pe baza formulei: a) (profitul din anul n+1 x multiplicator) minus rata g de creştere după n+1 b) (profitul din anul n+1 minus rata de creştere g)/ rata de capitalizare c) (flux de numerar actualizat din anul n+1 x 1/ rata de capitalizare) minus rata g de creştere după n+1 d) nici un răspuns corect 130. Rata de capitalizare reflectă relaţia dintre valoarea întreprinderii şi: a) capitalul propriu investit b) venitul net anticipat dintr-un an reprezentativ c) încasările viitoare anuale d) patrimoniul net al întreprinderii 131. Rata de capitalizare este: a) identică cu rata de actualizare b) o rată de rentabilitate a activelor c) o rată de venit d) o rată de creştere a venitului 132. Care din urmatoarele afirmatii privind indicatorul PER este adevarata: a) este sensibil la variatiile cursului bursier b) nu este afectat de practicile contabile "creative" ("cosmetizare" a profitului obtinut de catre intreprindere) c) se aplica pentru societatile care au pierderi d) reprezinta rata rentabilitatii capitalului investit 133. Valoarea de piata a capitalului investit este: a) capitalizarea bursiera a firmei b) activul net corectat + credite pe termen lung c) valoarea de piata a capitalurilor proprii + valoarea de piata a imprumuturilor pe termen lung d) activul net corectat

50

134. In anul N de activitate, firma TERAP a obtinut un profit curent net de 100 mil. USD. Investitiile (de mentinere si dezvoltare a capacitatilor de productie existente) ce au fost realizate de intreprindere in acest an s-au ridicat la suma de 175 mil. USD, in conditiile in care nivelul amortizarii echipamentelor existente trecuta pe cheltuieli a fost de 25 mil. USD. Aceste investitii au implicat o majorare a activelor curente nete cu 15 mil. USD si contractarea unei datorii suplimentare catre banca in suma de 80 mil.USD la o rata de dobanda de 15%. In aceste conditii, care este nivelul fluxului de numerar disponibil pentru actionari in anul N? a) 53 mil. USD b) 65 mil. USD c) 95 mil. USD d) 15 mil. USD

51

ABORDAREA PRIN PIATA
1. În abordarea prin piata, întreprinderile comparabile trebuie să fie: a) asemănătoare şi în aceeaşi localitate b) similare şi relevante c) identice şi în aceeaşi ţară d) cu acelaşi profit net Sursele uzuale de informaţii folosite în compararea întreprinderilor sunt: a) pieţele organizate de valori mobiliare b) piaţa de fuziuni şi achiziţii c) tranzacţiile anterioare ale subiectului evaluat d) toate cele de mai sus În abordarea prin piata întreprinderea relevantă răspunde la: a) dorinţele şi aşteptările cumpărătorului probabil b) caracteristicile medii ale întreprinderilor din aceeaşi ramură c) caracteristicile întreprinderilor cotate d) cerinţa existenţei unei pieţe active pentru comparabilele similare selectate Abordarea prin comparaţie foloseşte rata: a) preţ / profit b) cifra de afaceri / numărul de salariaţi c) numărul de salariaţi / active imobilizate d) valoarea adăugată / activ net Abordarea prin piata foloseşte ratele: a) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / datorii b) preţ / profit, preţ / activ net, preţ / imobilizări necorporale c) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / activ net d) profit / cifra de afaceri, datorii / capital social Dacă metoda de evaluare a unui pachet minoritar al unei întreprinderi cotate este comparaţia cu cursul recent de tranzacţionare a unor pachete minoritare la întreprinderi similare cotate NU se va aplica: a) prima de control b) discount pentru lipsa de lichiditate c) discount pentru pachet minoritar d) b şi c Investigarea tranzacţiilor de pe piaţă se face prin: a) informaţii de la vânzători şi cumpărători b) analiza datelor statistice ale pieţei c) informaţii de la consultanţii financiari d) toate cele de mai sus În metoda comparaţiei directe se ajustează întotdeauna preţul pentru: a) întreprinderile comparabile faţă de cea de evaluat b) întreprinderea de evaluat c) întreprinderile comparabile între ele d) nici unul din cele de mai sus

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

52

9.

Dacă procentajul de ajustare a valorii de bază este o diminuare cu 15 %, calculul poate fi simplificat prin multiplicarea valorii de bază cu: a) 1,15 b) 0,15 c) 0,85 d) 0,085

10. Dacă prima de control este 35%, valoarea estimată prin capitalizarea dividendelor se ajustează cu: a) 0,65 b) 0,75 c) 1,35 d) 1,25 11. Pentru a determina valoarea unui pachet majoritar, care dintre următorii multipli NU sunt, în mod uzual, utilizaţi în abordarea prin piata: a) valoarea de piaţă a capitalului propriu / profit înainte de impozit şi dobânzi (EBIT) b) preţul acţiunii / profit net pe acţiune c) valoarea de piaţă a capitalului propriu / cifra de afaceri d) valoarea de piaţă a capitalului propriu / activ total (exclusiv active din afara exploatării) 12. Care dintre următoarele surse de informaţii sunt relevante pentru estimarea structurii capitalului investit al întreprinderii (necesar pentru estimarea costului mediu ponderat al capitalului): a) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii contabile ale capitalurilor proprii şi imprumuturilor pe termen lung) b) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii de piaţă a capitalului şi datoriilor) c) rapoarte anuale de firmă (RMA, Dun & Bradstreet) d) a sau b 13. Conform precizărilor din Standardele Internaţionale de Evaluare (IVS), în abordarea prin piata: a) se iau în considerare numai vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă deschisă b) se iau în considerare vânzările şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi tranzacţionate pe o piaţă deschisă c) se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă deschisă şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi similare d) se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă deschisă, vânzările înregistrate de de cabinetele notariale şi ofertele de vânzare din presa de specialitate 14. În abordarea prin comparaţie raportul Preţ / CA: a) este preferat faţă de Preţ / Profit şi Preţ / AN contabil pentru că nu poate să fie niciodată negativ b) este preferat pentru că este mai puţin influenţat de deciziile managementului comparativ cu Preţ / Profit c) este preferat pentru că este mai puţin influenţat de inflaţie comparativ cu Preţ / AN contabil d) toate cele de mai sus

53

15. Utilizarea ratei Preţ / Profit: a) încorporează ipotezele referitoare la riscul, creşterea şi rata de distributie a dividendelor b) este preferata ratei Preţ / AN contabil pentru că apare mai frecvent în literatura de specialitate c) este utilă în fundamentarea corecţiilor asupra activelor firmei d) este utilă doar în evaluarea întreprinderilor mici 16. Dezavantajul al utilizării ratei Preţ/AN contabil este: a) valoarea contabilă poate fi influenţată de deciziile managementului şi alţi factori (inflaţia, sistem de contabilitate etc.) şi deci ratele nu sunt comparabile când diferă politicile şi practicile contabile sunt diferite b) rata nu poate avea o valoare negativă c) permite comparabilitatea între ţări cu sisteme contabile diferite (utilizarea unor rate din ţări dezvoltate în evaluarea de întreprinderi din ţări în curs de dezvoltare) d) nu este relevantă pentru firmele capital intensive 17. Abordarea prin piata: a) utilizeaza datelet tranzactiilor inregistrate de cabinetele notariale b) se bazeaza pe rationamentul ce corespunde modului de gandire al participantilor pe piata c) este recunoscuta de toate autoritatile publice, valorile de piata fiind cele inscrise in bilanturile contabile ale agentilor economici si institutiilor d) b si c 18. In abordarea prin piata folosirea multiplului "curs/cifra de afaceri pe actiune" este adecvata cand: a) ponderea cheltuielilor de exploatare in CA este asemanatoare b) valoarea activelor corporale este mica c) vanzarile intreprinderii se fac cu plata in numerar d) toate raspunsurile de mai sus 19. În abordarea prin piata, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că: a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar net similar ca mărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată b) un investitor va plăti cel mult ANC al firmei evaluate c) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin DCF la o rata de 21% d) în abordarea prin piata primordial este principiul contribuţiei 20. În abordarea prin piata, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că: a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin comparaţia directă, având în vedere un nivel mediu în ramura al raportului Preţ/AN contabil b) un investitor nu va plăti mai mult decât ANC plus valoarea de realizare netă a activelor din afara exploatării c) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar similar ca mărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată d) toate cele de mai sus 21. Când impozitarea profitului firmei evaluate este diferită de impozitarea profitului comparabilelor, multiplul selectat va fi: a) preţ / profit net pe acţiune b) preţ / profit brut pe acţiune c) preţ / (profit net pe acţiune + amortizare pe acţiune) d) preţ / valoarea contabilă a acţiunii 54

22. În abordarea prin piata, în cazul utilizării unei comparabile la care tranzacţia s-a realizat în familie, evaluatorul trebuie să analizeze corecţia care se impune pentru: a) carateristicile fizice ale proprietăţii b) utilizare c) condiţiile de vânzare d) condiţiile pieţei 23. În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit net pe actiune (PER) este adecvata cand: a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare b) impozitarea venitului este aceeasi c) nu sunt necesare investitii de dezvoltare d) toate raspunsurile de mai sus 24. În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit brut pe actiune este adecvata cand: a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare b) cota de impozitare a venitului este diferita c) profitul brut este foarte mic d) a si b

55

ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE. RECONCILIEREA REZULTATELOR. OPINIA EVALUATORULUI
1. Criteriile de stabilire a valorii finale sunt: a) precizia, calitatea informaţiilor şi raţionamentul profesional al evaluatorului b) cantitatea informaţiilor, data evaluării şi tipul valorii estimate c) diferentele între rezultatele obţinute d) competenţa evaluatorului, apropierea rezultatelor, valoarea reală Valoarea capitalului acţionarilor estimată prin metoda fluxului de numerar net trebuie să fie apropiată de: a) activul net corectat b) activul net de lichidare c) valoarea estimată prin capitalizarea profitului net contabil d) nici una din cele de mai sus Dacă ANC = 6 mil. euro, valoarea calculată prin abordarea prin venit este 4 mil. euro, iar activul net de lichidare este 5 mil. euro, valoarea finala propusă va fi: a) 6 mil. euro b) 4 mil. euro c) o medie ponderată a celor trei valori d) 5 mil. euro Stabilirea valorii finale a unei întreprinderi se face prin: a) ponderarea valorilor diferite obţinute b) prezentarea unui interval de valori între minimul şi maximul obţinut din aplicarea metodelor de evaluare c) selectarea valorii aferente celei mai adecvate metode de evaluare d) precizarea unei valori minime Valoarea de piaţă a unei întreprinderi vs. valoarea ei de investţie este: a) egală b) mai mică c) mai mare d) oricare din situaţiile anterioare Activul net de lichidare vs. valoarea de piata calculată prin metodele de capitalizare/actualizare poate fi: a) mai mică b) mai mare c) egală d) mai mică, egală sau mai mare Valorile diferite, obţinute în urma unei evaluări, se reconciliază prin: a) media aritmetică b) media ponderată c) eliminarea valorilor minime şi maxime d) selectarea unei valori

2.

3.

4.

5.

6.

7.

56

8.

Reconcilierea valorilor rezultate dintr-o evaluare: a) se referă la întreaga lucrare de evaluare b) este pasul final al procesului de evaluare c) atât a cât şi b sunt corecte d) nici un răspuns de mai sus nu este corect În exprimarea valorii de piaţă finale este mai important: a) rezultatul din formulele financiare b) rezultatul din abordarea prin piaţă c) rezultatul din abordarea bazata pe active d) rezultatul din compararea cu alte rapoarte de evaluare

9.

10. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui cabinet stomatologic, în scopul vânzării acestuia, este: a) DCF b) capitalizarea fluxului de numerar net c) Activul Net Corectat (ANC) d) metode combinate 11. Valoarea estimată a unei întreprinderi este credibilă când: a) s-au folosit cel puţin patru metode de evaluare b) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii credibile c) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii verificate d) s-au folosit metodele de evaluare adecvate scopului evaluării 12. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui teren agricol pentru exploataţia vegetală este: a) capitalizarea rentei funciare b) parcelarea c) extracţia d) reziduală 13. În cazul unor întreprinderi cu potenţial adecvat de profitabilitate: a) valoarea rezultată prin metoda ANC (activul net corectat) şi prin capitalizarea fluxului de numerar la dispoziţia acţionarilor vor fi apropiate b) valoarea rezultată prin metoda ANC şi AN contabil vor fi apropiate c) valoarea rezultată prin metoda AN contabil şi capitalizarea profitului vor fi apropiate d) valoarea rezultată prin metoda ANC şi ANL (activul net de lichidare) vor fi apropiate 14. În evaluarea întreprinderilor mici un element important în raţionamentul evaluatorilor este: a) credibilitatea informaţiilor financiar-contabile este redusă b) structura capitalului investit este complexă c) nu au fost operate reevaluările legale asupra mijloacelor fixe d) toate cele de mai sus 15. În evaluarea întreprinderilor mici un element important în stabilirea ratei de actualizare este: a) necesitatea unor corecţii pentru cheltuieli cu compensarea proprietarilor b) accesul dificil la surse de finanţare c) structura capitalului investit este simplă d) nici unul din cele de mai sus 16. Valoarea capitalului acţionarilor, calculată prin metoda ANC este egală cu valoarea calculată prin actualizarea/capitalizarea unei forme de venit: a) când metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării b) când capitalul investit generează o rentabilitate egală cu costul capitalului investit c) când firma înregistrează o creştere constantă g cel puţin la nivelul creşterii PIB d) când se estimează corect rata de actualizare/capitalizare 57

17. Metoda DCF poate fi utilizată pentru estimarea valorii de piaţă atunci când: a) previziunea veniturilor reflectă că întreprinderea a ajuns la stabilitate (croazieră) b) previziunea veniturilor reflectă aşteptările şi percepţiile participanţilor pe piaţă c) previziunea veniturilor reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita plăţile restante d) previziunea veniturilor reflectă o rentabilitate corespunzătoare 18. În contextul reconcilierii rezultatelor evaluării unei întreprinderi afirmaţia că “valoarea este subiectivă” se traduce prin: a) valoarea este expresia unei selecţii subiective, realizate de evaluator, a rezultatelor mai multor metode aplicate b) valoarea se referă la un anumit subiect (întreprindere) la o anumită dată şi în anumite circumstanţe c) valoarea poate fi diferită pentru diferiţi cumpărători şi acelaşi subiect, dar piaţa este alcătuită din suma acestor decizii subiective d) este o afirmaţie greşită, doar preţul este subiectiv 19. Reconcilierea rezultatelor înseamnă: a) analiza unor rezultate alternative pentru a ajunge la estimarea valorii finale b) selectarea unei valori între ANC şi DCF c) utilizarea unor formule tehnice şi financiare pentru estimarea finală a valorii d) realizarea unor teste de coerenţă prin care evaluatorul elimină rezultatele unor metode insuficient fundamentate 20. Criteriile fundamentale prin care evaluatorul ajunge la estimarea valorii finale sunt: a) coerenţa, consistenţa şi cantitatea informaţiilor b) coerenţa, precizia şi perioada de diagnostic c) adecvarea, precizia şi cantitatea informaţiilor d) scopul evaluării, data evaluării şi condiţiile limitative 21. In estimarea valorii finale, criteriul “adecvării” se referă la coerenţa: a) fiecărei abordări cu scopul şi destinaţia raportului b) fiecărei metode la condiţiile limitative din raport c) fiecărei abordări la cantitatea de informaţii disponibile d) fiecărei abordări la pregătirea evaluatorului 22. “Precizia” este un criteriu utilizat de evaluator în estimarea valorii finale şi se referă la: a) faptul că opinia evaluatorului poate fi o cifră sau un interval între două valori b) nivelurile până la care se pot rotunji cifrele c) încrederea evaluatorului în precizia uneia sau alteia dintre metodele aplicate d) gradul de încredere al evaluatorului în autenticitatea, completitudinea şi fundamentarea informaţiilor utilizate 23. In evaluarea unei întreprinderi, o eroare fundamentală este: a) construirea unui scenariu în ipoteza preţurilor constante şi utilizarea unei rate de actualizare ce incorporează o rata a rentabilităţii fără risc de 25% b) neaplicarea unei corecţii pozitive (prima de control) asupra valorii DCF pentru evaluarea unui pachet majoritar la o firmă necotată c) adăugarea valorii activelor din afara exploatării la valoarea rezultată prin capitalizarea profitului net d) a şi b

58

24. In evaluarea unei întreprinderi, o eroare este: a) aplicarea unei prime de control (corectie pozitiva) asupra valorii capitalului actionarilor, rezultate prin capitalizarea fluxului de numerar net corectat, cand scopul evaluarii este pachetul majoritar al unei firme cotate b) includerea valorii rezlizabile neta a activelor din afara exploatării în fluxul de numerar net din exploatare in primul an al perioadei de previziune explicita (metoda DCF) c) construirea unui scenariu pe 5 ani care, în estimarea ratei de actualizare, porneşte de la o rată a rentabilităţii fără risc corespunzătoare rentabilităţii la obligaţiunile emise de stat pe termen de 5 ani d) toate de cele de mai sus 25. Este o eroare în evaluarea unei întreprinderi: a) omisiunea metodei activului net contabil b) omisiunea aplicării corecţiei pentru lipsa de lichiditate la o firma cotată la bursa de valori c) omisiunea aplicării unei corecţii asupra creditelor pe termen lung contractate în condiţiile pieţei d) realizarea unei corecţii negative la activele necorporale separate cu valoarea cheltuielilor de constituire 26. Un crematoriu pentru gunoaie din patrimoniul unei afaceri (activ în exploatare) se va evalua: a) pe baza comparaţiei directe b) prin costul de inlocuire net c) ca diferenţa între DCF şi ANC (exclusiv acest activ) d) la activul net de lichidare 27. Cand actioneaza in ipostanza de consultant pentru un potential investitor, expertul evaluator va propune: a) valoarea de lichidare si valoarea de ipotecare, pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie inteligenta b) valoarea de asigurare si valoarea de piata, pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie inteligenta c) valoarea de investitie si valoarea de piata, pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie inteligenta d) valoarea DCF (flux de numerar actualizat) si prin ANC (activul net corectat), pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie inteligenta

59

COD DEONTOLOGIC. RAPORT DE EVALUARE. RAPORT DE VERIFICARE
1. Raportul de evaluare este un document care inregistreaza: a) instructiunile pentru o anumita misiune de evaluare b) tipul de valoare si scopul evaluarii c) rezultatele analizei care au condus la opinia privind valoarea d) toate cele de mai sus Un raport de evaluare este bun atunci când: a) este fundamentat exclusiv pe datele puse la dispoziţie de întreprindere b) evaluatorul evidenţiază autenticitatea unor documente juridice puse la dispoziţie de întreprinderi c) fundamentează diagnosticul şi previziunile pe analiza pieţei d) utilizează un singur scenariu de previziune Dacă evaluatorul are un interes în întreprinderea de evaluat: a) trebuie să refuze lucrarea b) trebuie să declare acest lucru c) trebuie să menţină confidenţialitatea d) trebuie să acţioneze neutru O deficienţă a lucrării de evaluare este: a) neutilizarea datelor de la Bursa de Valori b) omisiunea includerii ipotezelor şi condiţiilor limitative c) omisiunea de a folosi instrucţiunile salariaţilor de la AVAS d) neluarea în considerare a opiniei acţionarilor principali Expertul evaluator solicitat sa determine valoarea de piata: a) se va baza pe informaţiile puse la dispoziţie de client b) se va situa pe poziţia investitorului mediu c) va respecta metodologia de evaluare dată de stat d) va face o medie între valoarea pentru vânzător şi valoarea pentru cumpărător O deficienţă a raportului de evaluare este: a) neprecizarea sferei de extindere a investigaţiilor b) rezultatele aplicării metodelor de evaluare diferă substanţial c) independenţa premiselor în cele 3 abordări d) toate cele de mai sus Este lipsit de etică şi profesionalism: a) emiterea unei opinii asupra valorii fără o investigare şi analiză completă a proprietăţii b) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în procente din valoarea rezultată c) colaborarea cu alt evaluator angajat independent pentru aceeaşi evaluare d) toate cele de mai sus Verificarea unui raport de evaluare se poate face: a) la cererea clientului b) la cererea unei instanţe de judecată c) dacă există dubii asupra corectitudinii valorii estimate d) toate cele de mai sus 60

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

Integritatea evaluatorului înseamnă: a) să realizeze o lucrare integral b) să fie onest şi serios în limitele confidenţialităţii c) să nu se bazeze pe colaboratori d) să accepte numai informaţii complete

10. Sunteţi consultat în legătură cu elaborarea unui caiet de sarcini pentru contractarea lucrărilor de evaluare. Apare ideea că pentru fiecare evaluare să fie angajaţi doi evaluatori, iar dacă valoarea estimată de evaluatori depăşeşte ± 5 % să nu fie plătită contravaloarea lucrărilor de evaluare. a) respingeţi din start ideea b) propuneţi ca diferenţa acceptabilă să fie ± 15 % şi sunteţi de acord ca evaluatorii să nu fie plătiţi dacă diferenţa între valorile estimate depăşeşte această limită c) propuneţi ca în cazul în care diferenţa depăşeşte ± 25 % evaluatorii să suporte costul medierii sau arbitrajului unei terţe părţi d) propuneţi să fie acceptaţi exclusiv membrii ANEVAR care au asigurare profesională 11. Competenţa evaluatorului: a) este dată de diplomele obţinute b) este dată de vechimea în activitate c) este declarată în ofertă d) este evidenţiată de recomandările altor clienţi 12. La verificarea rapoartelor de evaluare: a) se pun în evidenţă toate erorile b) se fac referiri la competenţa evaluatorului c) se analizează raportul de evaluare în relaţie cu misiunea şi standardele profesionale d) se refac acele părţi din raport care nu corespund 13. Un raport de evaluare bun: a) este redactat conform reglementarilor b) este conform cerinţelor clientului c) dă posibilitatea beneficiarului să înţeleagă problema, faptele, logica şi concluziile d) cuprinde numai datele culese de pe teren şi verificate 14. Verificarea unui raport de evaluare presupune: a) modificarea valorii b) investigarea logicii, procedurilor şi concordanţei cu standardele de evaluare c) folosirea retrospectivei d) nici unul din cele de mai sus 15. Raportul de evaluare trebuie să conţină: a) scopul evaluării b) baza de evaluare, ipotezele şi condiţiile limitative c) declaraţiile de certificare d) toate cele de mai sus 16. Evaluatorul poate să lucreze în acelaşi timp pentru două sau mai multe părţi interesate de rezultatul evaluării: a) niciodată b) întotdeauna c) numai cu acordul în scris al părţilor d) este la latitudinea evaluatorului

61

17. În redactarea raportului de evaluare, evaluatorul: a) va prezenta concluziile reale b) va evita să evidenţieze incertitudinile pentru a nu deruta clientul c) va prezenta numai elementele bazate pe documentele oficiale d) va prezenta rezultate care sunt după dorinţa clientului 18. La stabilirea onorariului solicitat pentru evaluare se are în vedere: a) valoarea întreprinderii b) costul întreprinderii c) volumul de muncă necesar pentru realizarea misiunii d) veniturile generate de întreprindere 19. Care din factorii de mai jos NU trebuie să influenţeze onorariul solicitat de evaluator pentru o lucrare de evaluare: a) complexitatea lucrării b) valoarea estimată c) cheltuielile necesare lucrării d) timpul necesar pentru realizarea lucrării 20. O diferenţă acceptabilă între două evaluări ale aceleiaşi întreprinderi / afaceri este de: a) 5-20% b) 10-50% c) 40-50% d) sub 50% 21. Verificarea unui raport de evaluare are scopul: a) de a stabili consecvenţa şi corectitudinea evaluatorului în funcţie de scopul evaluării b) de a stabili consecvenţa şi coerenţa concluziilor cu standardele de evaluare, a informaţiilor conţinute în raport cu alte informaţii cunoscute c) de a stabili abilitatea evaluatorului în aplicarea procedurilor şi standardelor recunoscute d) toate cele de mai sus 22. Evaluatorul verificator trebuie: a) să aibă experienţă superioară faţă de cea a autorului raportului de evaluare b) să aibă experienţă superioară faţă de cea a autorului raportului de evaluare şi să fie membru acreditat ANEVAR c) să aibă o experienţă cel puţin la nivelul autorilor raportului de evaluare d) să aibă o experienţă şi calificare corespunzătoare şi să nu aibă interese speciale in obiectul evaluarii 23. Raportul de verificare: a) sprijină clientul în deciziile lui de vânzare, cumpărare, închiriere etc. b) oferă clientului o estimare corectă şi credibilă a valorii proprietăţii/afacerii c) ajută clientul să obţină un preţ mai bun în negocierea pentru vânzare, cumpărare, închiriere etc. d) sprijină clientul pentru a verifica nivelul de pregătire şi de competenţă al autorului raportului de evaluare 24. Dacă într-un raport de verificare clientul solicită actualizarea valorii, evaluatorul verificator: a) va solicita o suma în plus pentru realizarea actualizării b) va preciza necesitatea unei noi evaluări c) va include un capitol distinct în raportul de verificare cu o declaraţie privind condiţiile limitative d) a şi c 62

25. Prin transparenţă în raportul de evaluare se înţelege: a) comunicarea permanentă cu clientul b) dezvăluirea surselor de informaţii pe care a fost fundamentată valoarea c) dezvăluirea etapelor parcurse pentru estimarea valorii întreprinderii d) comunicarea limitelor de competenţă sau a conflictelor de interese ale evaluatorului 26. Prin consistenţă în raportul de evaluare se înţelege: a) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date relevante şi exhaustive b) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe informaţii verificabile şi relevante c) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date şi informaţii verificate şi credibile d) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe informaţii exhaustive şi verificabile 27. Prin coerenţă în raportul de evaluare se înţelege: a) selectarea metodelor în funcţie de scopul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi în cadrul formulelor de calcul b) selectarea metodelor în funcţie de clientul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi în cadrul formulelor de calcul c) selectarea surselor de informaţii în funcţie de definiţia valorii şi corelarea indicatorilor incluşi în cadrul formulelor de calcul d) selectarea definiţiei valorii estimate în funcţie de scopul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi în cadrul formulelor de calcul 28. Intr-un raport de evaluare, declaraţia privind condiţiile limitative se introduce pentru: a) a obţine o primă de asigurare mai mică de la firma de asigurare profesională b) a fundamenta valoarea de piaţă c) a proteja evaluatorul, a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori d) a permite reconcilierea rezultatelor 29. Este lipsit de etică şi profesionalism: a) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în număr de zile consultant x tarif / zi consultant b) lipsa de colaborare cu un alt evaluator membru ANEVAR, angajat independent pentru aceeaşi evaluare c) elaborarea în paralel a două rapoarte de evaluare, unul pentru vânzător şi celălalt pentru cumpărător d) nici un răspuns corect 30. Verificarea unui raport de evaluare: a) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al autorului raportului de evaluare b) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al ANEVAR c) necesită întotdeauna inspecţia proprietăţii/afacerii d) nici un răspuns corect 31. Evaluarea retroactivă (la o data anterioară elaborării raportului) poate apărea: a) în cazurile în care se estimează valoarea unui prejudiciu trecut b) pentru asigurare, în cazul în care se estimează daunele produse ca urmare a manifestării unui risc asigurat c) a şi b d) nici un răspuns corect

63

32. In raportul de evaluare, declaraţia privind condiţiile limitative se introduce pentru: a) a proteja evaluatorul b) pentru a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori ai raportului c) în general nu se include o asemenea declaraţie într-un raport de evaluare d) a şi b 33. Care din următoarele caracteristici trebuie urmărite la verificarea unui raport de evaluare: a) adecvarea şi relevanţa datelor utilizate b) modul de editare a raportului c) exprimarea condiţiilor în care evaluatorul si-a desfăşurat munca d) nici un răspuns corect

64

LICHIDAREA INTREPRINDERII
1. În estimarea valorii de garantare a creditului ipotecar: a) se elimină elementele speculative b) se consideră numai elementele ce se păstrează pe termen lung c) se ia în considerare utilizarea curentă şi cele alternative d) toate cele de mai sus Obiectivele lichidării societăţilor comerciale sunt: a) finalizarea operaţiilor comerciale b) încasarea creanţelor c) plata datoriilor d) toate cele de mai sus La evaluarea stocurilor pentru lichidare, inspecţia, identificarea, cuantificarea şi estimarea gradului de depreciere sunt: a) necesare uneori b) obligatorii c) nenecesare d) nici unul din cele de mai sus In caz de lichidare, creanţele nerecuperabile se evaluează la: a) valoarea contabilă b) un procent din valoarea contabilă c) valoarea zero d) nici unul din cele de mai sus Valoarea de casare este: a) fără legătură cu valoarea de lichidare b) mai mare ca valoarea de lichidare c) limita inferioară a valorii activului net de lichidare în absenţa valorilor negative d) nici una din cele de mai sus În cazul întreprinderilor în dificultate şi neredresabile, metoda de evaluare adecvată este: a) metoda fluxului de numerar actualizat b) metoda activului net de lichidare c) metoda capitalizării profiturilor d) nici una din cele de mai sus Valoarea activului net de lichidare este estimată: a) numai când întreprinderea este falimentară b) numai la cererea cumpărătorului c) când proprietarul hotărăşte să închidă întreprinderea d) pentru toate întreprinderile neprofitabile In caz de lichidare, valoarea unei proprietăţi imobiliare este: a) întotdeauna mai mare decât valoarea terenului b) cel puţin egală cu valoarea terenului c) uneori mai mică decât valoarea terenului d) cel mult egală cu valoarea terenului

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

65

9.

In caz de lichidare, valoarea stocurilor: a) e mai mică decât valoarea contabilă b) nu poate fi mai mică decât valoarea contabilă c) poate fi şi negativă d) e mai mică pentru că nu se acordă garanţie

10. In caz de lichidare, valoarea creanţelor: a) e mai mică decât valoarea lor contabilă b) nu poate fi mai mică decât valoarea contabilă c) este zero, pentru că debitorii nu mai pot fi obligaţi să plătească d) e mai mică pentru că nu s-a încasat la timp 11. Valoarea participaţiilor la o altă societate, în caz de lichidare, este: a) proporţională cu procentajul deţinut b) proporţională cu puterea de vot c) influenţată de puterea de vot d) nesemnificativă la lichidare 12. In caz de lichidare, creditele contractate: a) se reevaluează la data rambursării b) se evaluează la data lichidării c) se negociază separat cu banca creditoare d) se trec la datoria publică 13. Conform standardelor de evaluare, activul net de lichidare este similar cu: a) valoarea de piaţă b) valoarea de vânzare forţată c) valoarea de recuperare d) valoarea de casare 14. Faza preliminară a evaluării pentru lichidare, cuprinde: a) inventarierea metodelor de evaluare b) definirea sarcinilor şi echipei de evaluare c) obţinerea acceptului adunării creditorilor d) inventarierea bunurilor 15. Evaluarea pentru lichidare este bazată pe abordarea: a) bazata pe active b) bazata pe venit c) financiară d) prin comparatia vanzarilor 16. Separarea activităţilor viabile, înseamnă: a) divizarea managementului b) divizarea activelor c) asamblarea unor unităţi viabile d) fuziunea serviciilor 17. La evaluarea pentru lichidare a instalaţiilor, maşinilor şi echipamentelor aflate în stare de funcţionare: a) se estimează valoarea de piaţă b) se estimează valoarea de casare c) se consideră la cea mai bună utilizare d) se consideră şi utilizarea existentă 66

18. La evaluarea activităţilor viabile: a) valoarea este dată de abordarea prin venit b) valoarea este dată de abordarea bazata pe active c) se consideră numai valoarea activelor componente d) nu se ia în considerare fondul de rulment 19. Evaluarea pentru lichidare: a) consideră cea mai bună utilizare a fiecărui activ b) consideră cea mai bună utilizare în combinaţie a activelor c) ţine cont de hotărârile Adunării Generale a Actionarilor/Asociatilor d) ţine cont de deciziile judecătorului sindic 20. La evaluarea unor utilaje tehnologice speciale: a) se ia în calcul numai valoarea de casare b) se compară cu preţurile obţinute la licitaţiile recente c) se consideră preţurile oferite la cumpărare de furnizorii acestor utilaje d) se consultă cataloagele de utilaje la mâna a doua 21. Anumite activităţi din întreprinderea în lichidare sunt viabile dacă: a) nu au nevoie de investiţii suplimentare b) au nevoie de fond de rulment c) au nevoie de management d) sunt acceptate la Registrul Comerţului 22. Obligaţiile speciale către salariaţi: a) nu se mai iau în considerare b) rămân să se achite după finalizarea lichidării c) se evaluează la data lichidării d) vor fi achitate de acţionari 23. Veniturile înregistrate în avans, in cazul lichidarii: a) se restituie celor ce le-au constituit b) se impozitează şi se trec la active c) se consideră profit d) se anulează 24. Fondul comercial al societăţii în lichidare: a) se reevaluează ţinând cont de cursul de schimb leu/dolar la data evaluării b) rămâne la valoarea contabilă c) nu are valoare d) se împarte proporţional între acţionari/asociati

67

MAJORARE DE CAPITAL SOCIAL
1. Capitalul social al unei societăţi comerciale reprezintă: a) valoarea societăţii la un anumit nivel al preţurilor b) suma valorii nominale a acţiunilor/părţilor sociale ce aparţin acţionarilor/asociaţilor c) valoarea investiţiilor realizate de acţionari/asociaţi d) a şi b Capitalul social al unei societăţi comerciale poate fi majorat prin: a) aport în numerar b) aport în natură c) încorporarea fondurilor proprii, profiturilor, diferenţelor din reevaluare d) una din căile prezentate la pct. a, b şi c Capitalul social al unei societăţi comerciale poate fi majorat prin: a) aport în creanţe asupra altor persoane juridice b) aport în natură c) încorporarea rezervelor legale d) prin una din căile prezentate la pct. a, b şi c In cazul majorării capitalului social, dreptul de preemţiune poate fi exercitat prin: a) aport în natură b) aport în numerar c) încorporarea rezervelor legale d) în toate cazurile, conform Legii nr. 31/1990 Evaluarea aportului la capitalul social este obligatorie în cazul: a) aportului în numerar b) aportului în natură c) încorporării fondurilor proprii d) în toate cazurile

2.

3.

4.

5.

68

DISCONTURI. PRIMA DE CONTROL
1. Pentru determinarea discontului pentru un pachet minoritar sau a primei de control pentru un pachet majoritar, elementul esenţial îl reprezintă: a) dacă societatea este închisă sau deschisă b) tipul valorii (pe bază de control sau minoritară) estimată în procesul de evaluare c) structura acţionariatului/asociaţilor d) nici un răspuns corect Prima de control pentru pachet majoritar poate fi determinată prin: a) majorarea valorii determinate prin metoda DCF cu un procentaj bazat pe raţionamentul şi experienţa evaluatorului b) capitalizarea surplusului de avantaje financiare obţinute ca urmare a drepturilor date de deţinerea pachetului majoritar c) capitalizarea dividendelor distribuite acţionarilor d) nici un răspuns corect Valoarea unei acţiuni pe baza de control poate fi determinata prin: a) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdere b) metoda ANC c) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor d) prin metodele de la pct. a şi b Mărimea discontului pentru nelichiditate este influenţată de: a) mărimea participaţiei – pachetul minoritar sau pachetul majoritar b) structura activelor si gradul de lichiditate a acestora c) mărimea intreprinderii d) toate elementele prezentate la pct. a, b şi c Valoarea unui pachet minoritar de acţiuni poate fi determinata prin: a) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor b) metoda comparaţiilor cu valoarea de piaţă a unei acţiuni cotate, emisă de o întreprindere comparabilă c) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdere d) prin una din metodele de la pct. a şi b Discontul pentru lipsa de control înseamnă: a) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în repartizarea profitului net b) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în declanşarea procedurii de faliment c) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa unora sau a tuturor drepturilor de control Discontul pentru lipsa de lichiditate înseamnă: a) o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata lichidităţii generale este mai mică de 1,5 b) o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata disponibilităţi/total active este mai mică de 2% c) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de lichiditate a investiţiei în firma evaluată d) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de decizie asupra fluxului de lichidităţi generat de firma evaluată

2.

3.

4.

5.

6.

7.

69

8.

Ordinea aplicării disconturilor asupra unei valori pe bază de control a unei întreprinderi necotate este: a) discont pentru minoritate şi apoi discount pentru nelichiditate b) discont pentru nelichiditate şi apoi cel pentru minoritate c) nu se aplică discont pentru nelichiditate d) orice ordine Dacă se evaluează un pachet majoritar, soluţia cea mai adecvată este: a) calcularea valorii pe baze minoritare şi aplicarea unei prime de control b) utilizarea unei metode de calculare în mod direct a valorii pe bază de control c) utilizarea metodei capitalizării dividendelor d) oricare din cele două variante de mai sus

9.

10. Care este diferenta intre valoarea unei actiuni evaluata din perspectiva vanzarii sale in cadrul unui pachet de control si valoarea unei actiuni evaluata din perspectiva vanzarii sale in cadrul unui pachet minoritar: a) prima de emisiune b) fondul comercial c) prima de control d) valoarea prezenta a profitului reinvestit 11. In evaluarea unui pachet minoritar, o corectie neadecvata se refera la:: a) salariile managerilor/proprietarilor b) impozitul pe profit c) prima de control d) nici una din cele de mai sus

70

EVALUARE PENTRU SITUAŢII FINANCIARE
1. Evaluarea în scopul întocmirii situaţiilor financiare are drept scop: a) estimarea valorii de piaţă a societăţii b) recunoaşterea valorii activelor în bilanţul contabil c) determinarea discontului pentru pachet minoritar prin comparaţie cu valoarea de piaţă a unei acţiuni cotate, emisă de o întreprindere comparabilă d) toate raspunsurile de mai sus 2. Pentru recunoaşterea în bilanţ a activelor, acestea trebuie să îndeplinească următoarele criterii: a) să aibă un cost sau o valoare, care poate fi evaluat (ă) în mod credibil b) să genereaze un flux de numerar viitor, fie direct, fie prin asociere cu alte active c) să aibă o durată de viaţă utilă cuantificabilă d) toate criteriile de mai sus 3. Valoarea contabilă a unui activ imobilizat este reprezentată de: a) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune b) valoarea de intrare rezultată în urma reevaluărilor administrative c) valoarea amortizabilă d) valoarea la care un activ este recunoscut dupa ce se scade amortizarea cumulata si orice pierdere cumulata din amortizare 4. Valoarea de înregistrare în contabilitate a unui activ cumpărat de la o societate unde a fost utilizat si amortizat parţial, este dată de: a) valoarea contabilă (rămasă de amortizat) înregistrată la vânzător b) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune la cumpărător c) valoarea de intrare (amortizabilă) înregistrată la vânzător d) valoarea determinată printr-un raport de evaluare, la data achiziţiei 5. Valoarea de intrare (valoare amortizabilă) poate fi modificată prin: a) investiţii ulterioare b) reevaluare ca urmare a influenţei inflaţiei c) realizarea de reparaţii care să reducă gradul de uzură fizică d) unul din cazurile a sau b 6. Deprecierea unui activ reprezintă: a) pierderea de valoare cauzată de deteriorarea fizică b) pierderea de valoare cauzată atât de deteriorarea fizică, cât şi de modificările în domeniul tehnologic, economic, comercial şi juridic, în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea c) valoarea cumulată a amortizărilor înregistrate conform legislaţiei în vigoare 7. In accepţiunea IAS 36, valoarea recuperabilă a unui activ sau unitate generatoare de numerar reprezintă: a) valoarea de piaţă a activului b) cea mai mare valoare dintre valoarea justă minus cheltuielile de vânzare şi valoarea de utilizare c) valoarea de înregistrare în contabilitate (valoarea amortizabilă) d) valoarea de vânzare forţată

71

8. Cheltuiala realizată de întreprindere cu achiziţia unui mijloc fix reprezintă pentru aceasta: a) un activ corporal imobilizat în bilanţului său contabil b) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierdere c) o resursă (element de pasiv) în cadrul bilanţului său contabil d) o diminuare a capitalurilor sale proprii 9. Incasarea facturilor de la clienţii întreprinderii reprezintă pentru aceasta: a) o creştere a veniturilor sale totale b) o diminuare a creanţelor sale c) o majorare a profitului din exploatare d) o scădere a cheltuielilor de exploatare 10. Contractarea unui împrumut de către întreprindere reprezintă pentru aceasta: a) o creştere a veniturilor sale financiare b) un activ în cadrul bilanţului său contabil c) o resursă (element de pasiv) în cadrul bilanţului său contabil d) o creştere a cheltuielilor sale de exploatare 11. Plata de către întreprindere a ratelor de credit reprezintă: a) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierdere b) o diminuare a resurselor sale împrumutate reflectate în cadrul bilanţului său contabil c) o creştere a cheltuielilor sale financiare cu suma de plată d) o diminuare a capitalurilor proprii ale acesteia 12. Cheltuielile cu amortizarea reprezintă: a) o ieşire de numerar din trezoreria întreprinderii b) alocarea sistematica a valorii depreciabile a unui activ de-a lungul duratei de viata utila c) venituri pentru întreprindere ce asigură recuperarea capitalului investitit în activele acesteia d) cheltuieli înregistrate în avans de către întreprindere pentru recuperarea capitalului investit în activele sale 13. In acceptiunea IAS 2 - Stocuri, stocurile trebuie evaluate la: a) costul lor b) valoarea realizabila neta c) valoarea justa d) valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta 14. Pentru estimarea costului stocurilor de materii prime trecute pe consum, apelarea la metoda FIFO are ca efect (în condiţii de inflaţie): a) supraevaluarea cheltuielilor cu materiile prime ale întreprinderii b) subevaluarea profitului din exploatare realizat de către întreprindere c) reflectarea în bilanţul întreprinderii a unei valori curente a stocurilor cu materii prime deţinute de întreprindere d) reflectarea în bilanţul întreprinderii a costului istoric a stocurilor cu materii prime deţinute de întreprindere 15. Pentru reflectarea deprecierii activelor corporale deţinute de către întreprindere, apelarea la metoda de amortizare accelerată are ca efect: a) scăderea resurselor întreprinderii sub formă de cash sau echivalente monetare b) diminuarea valorii juste a activelor amortizate c) creşterea veniturilor din exploatare d) diminuarea valorii contabile a activelor amortizate 72

16. In cazul leasingului financiar, rata de plată: a) este considerată cheltuială de exploatare pentru întreprinderea care l-a contractat b) diminuează valoarea contabilă a activului luat în sistem de leasing financiar c) este integral deductibilă din veniturile firmei d) este deductibilă parţial din veniturile firmei (partea reprezentată de dobânda de plată) 17. In acceptiunea IAS2 - Stocuri, stocurile includ: a) materialele si consumabilele destinate utilizarii in productie b) productia aflata in curs de executie c) terenurile si alte proprietati imoiliare detinute pentru a fi revandute d) toate cele de mai sus

73

JURIDIC
1. Ipoteca convenţională: a) este valabilă indiferent de forma sub care se încheie b) este valabilă dacă în contract se menţionează suma împrumutată c) trebuie să prevadă în conţinutul ei atât suma împrumutată, cât şi imobilul care garantează împrumutul d) poate avea ca obiect bunuri mobile şi imobile aflate în circuitul civil 2. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei: a) sunt comune indiferent de modul de dobândire b) pot fi bunuri proprii, în anumite condiţii c) regimul juridic al acestora este stabilit de către soţi d) doar cele obţinute de soţi prin cumpărare sunt bunuri comune 3. În cazul construcţiilor făcute de o persoană cu materiale proprii pe terenul aparţinând altcuiva: a) proprietarul terenului poate fi obligat să devină proprietarul construcţiilor realizate b) constructorul poate fi despăgubit, chiar dacă proprietarul terenului nu doreşte să devină şi proprietarul construcţiilor c) constructorul, care ştia ca nu-i aparţine terenul, poate pretinde fie valoarea materialelor plus preţul muncii fie sporul de valoare dobândit de teren d) doar constructorul de bună-credinţă poate pretinde o despăgubire care poate reprezenta manopera şi preţul materialelor sau sporul de valoare 4. Pot face obiect al exproprierii pentru utilitate publică: a) bunurile mobile şi imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice b) doar bunurile imobile aparţinând persoanelor fizice c) bunurile imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice şi cele aflate în proprietatea privată aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor d) orice fel de bunuri indiferent de regimul juridic 5. În cazul în care se vinde un teren pe care se găseşte o construcţie: a) nu este necesară forma autentică a contractului de vânzare-cumpărare b) contractul este valabil indiferent de forma actului c) forma autentică a contractului de vânzare-cumpărare este necesară doar pentru vânzarea terenului d) dacă se vinde printr-un act sub semnătura privată se dobândeşte proprietatea doar asupra construcţiei 6. În cazul ipotecării succesive a aceluiaşi bun are drept de prioritate: a) cel care îşi înscrie primul contractul la cartea funciară b) cel care a încheiat primul contractul de ipotecă c) contractul este nul deoarece bunul nu mai poate fi ipotecat d) creditorul a cărui creanţă are valoarea cea mai mare 7. În cazul constituirii unui drept de superficie: a) acesta se pierde prin înstrăinarea construcţiei b) este valabil doar cel care este constat printr-un înscris c) acesta se menţine numai pe durata existenţei construcţiei d) acesta încetează prin vânzarea terenului

74

8. Contractul de locaţiune încheiat anterior vânzării imobilului: a) nu trebuie respectat de noul proprietar b) este respectat de noul proprietar doar dacă este înscris în cartea funciară c) dacă are o durată mai mare de 3 ani trebuie înscris la cartea funciară, pentru a fi respectat de noul proprietar al imobilului pe întreaga durată d) trebuie respectat doar dacă are formă autentică 9. Bunurile care fac parte din patrimoniul statului: a) pot fi vândute în condiţii restrictive şi doar prin licitaţie publică b) se pot vinde prin licitaţie publică numai cele din domeniul privat c) nu pot fi vândute, ipotecate sau concesionate d) doar cele din domeniul privat al statului pot fi vândute similar celor aparţinând persoanelor private 10. În cazul coproprietăţii obişnuite: a) fiecare coproprietar poate vinde o parte din bun fără acordul celorlalţi b) actele de administrare a bunului presupun acordul celorlalţi coproprietari c) fiecare coproprietar îşi poate vinde în mod valabil cota din dreptul de proprietate d) înstrăinarea bunului fără acordul celorlalţi este sancţionată întotdeauna cu nulitatea actului

75

INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU
1. În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei activitate afectează mediul prin emisia de substanţe toxice în atmosferă, evaluatorul are obligaţia: a) să aducă la cunoştinţa conducerii întreprinderii acest fapt b) să aprecieze (estimeze) modul în care acest fapt influenţează valoarea întreprinderii c) evaluatorul nu are nici o obligaţie, acest aspect nu intră în domeniul său de activitate d) toate cele de mai sus Existenţa substanţelor toxice sau periculoase reprezintă factori de mediu ce pot afecta: a) valoarea de piaţă a întreprinderii cauzată de reducerea vandabilităţii b) valoarea estimată pe baza activului net corectat, din cauza existenţei unor obligaţii extrabilanţiere c) valoarea estimată pe baza venitului din cauza reducerii fluxurilor de numerar d) toate cele de mai sus Responsabilităţile evaluatorului faţă de client, în relaţie cu influenţa factorilor de mediu asupra valorii, sunt: a) declararea competenţei faţă de toate aspectele potenţiale de mediu, care afectează valoarea proprietăţii b) menţionarea rezultatelor investigaţiilor realizate şi a naturii celor de realizat c) nu are responsabilităţi în acest domeniu d) punctele a şi b cumulat În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei valoare este afectată negativ de factorii de mediu, riscurile asociate activităţii sunt: a) mai mici decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu b) mai mari decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu c) factorii de mediu nu au influenţe asupra riscurilor d) nici una din cele de mai sus Influenţa factorilor de mediu asupra valorii este dată de: a) costurile directe necesare tratării si remedierii b) costurile indirecte necesare gestionării, calificării personalului si taxelor ecologice c) influenţa costurilor directe şi indirecte, precum si a riscurilor asociate şi a pierderii de vandabilitate d) toate cele de mai sus

2.

3.

4.

5.

76

PROBLEME
1. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioadă nedefinită în viitor este de 100 mii lei, rata de actualizare este 20%, iar rata de creştere perpetuă a venitului este 2%. Valoarea întreprinderii calculată prin metoda capitalizării profitului va fi: a) 555,6 mii lei b) 500,0 mii lei c) 454,5 mii lei d) 599,9 mii lei Profitul net anual din exploatare corectat al unei intreprinderi pe o perioadă nedefinită în viitor este de 100 mii lei, rata de actualizare este 22%, iar rata de creştere perpetuă a venitului este 2%. Dacă valoarea activelor necorporale este de 100 mii lei, valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării profitului va fi: a) 555,6 mii lei b) 500,0 mii lei c) 454,5 mii lei d) 600,0 mii lei Profitul net anual din exploatare corectat al unei intreprinderi pe o perioadă limitată (3 ani) este de 100 mii lei, rata de capitalizare este 20%, iar valoarea netă de lichidare a activelor la sfârşitul celor 3 ani este zero. Valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării profitului va fi: a) 210 mii lei b) 500 mii lei c) 750 mii lei d) 599 mii lei Fluxul de numerar net actualizat la o rată de 20%, pe perioada explicită de previziune (3 ani), este 1 mil. lei. Afacerea nu va mai continua după cei 3 ani, iar valoarea realizabila neta a activelor la sfârşitul perioadei explicite este de 500 mii lei. Valoarea întreprinderii prin metoda DCF va fi: a) 1,289 mil. lei b) 1,5 mil. lei c) 0,711 mil. lei d) 0,868 mil. lei Fluxul de numerar net actualizat pe perioada explicită de previziune (1 an) este 1 mil. lei. Afacerea nu va mai continua după perioada explicită, iar valoarea realizabila neta a activelor la sfârşitul perioadei explicite este de 800 mii lei. Rata de actualizare este 20%. Valoarea întreprinderii prin metoda DCF va fi: a) 1,8 mil. lei b) 1,5 mil. lei c) 0,7 mil. lei d) 1,667 mil. lei O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei firme s-au vândut cu 10 lei / acţiune în condiţiile: 50% plata cash şi 50% plata peste 1 an, fără dobândă. Conform definiţiei valorii de piaţă, la o rata de actualizare de 20%, valoarea unei actiuni este: a) 9,167 lei/acţiune b) 11,833 lei/acţiune c) 10 lei/acţiune d) 8,333 lei/acţiune

2.

3.

4.

5.

6.

77

7.

O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei firme s-au vândut cu 50 mii lei/acţiune în condiţiile: 20% plata cash şi 80% plata peste 1 an, fără dobândă. Conform definiţiei valorii de piaţă, la o rata de actualizare de 20%, valoarea unei actiuni este: a) 5 lei/acţiune b) 4,3333 lei/acţiune c) 4,1667 lei/acţiune d) 5,6667 lei/acţiune O întreprindere chimică deţine un stoc de produse finite care a fost refuzat de client şi care nu mai poate fi valorificat. Valoarea contabilă a acelui stoc este de 1 mil. lei, iar costurile de neutralizare a produselor respective este de 1,2 mil. lei. Corecţia aplicată asupra valorii contabile a acelui stoc este de: a) minus 1 mil. lei b) minus 1,2 mil. lei c) minus 2,2 mil. lei d) plus 1,2 mil. lei O firmă deţine o creanţă neîncasată în termen de 1 mil. lei care va fi încasată totuşi peste 1 an. Rata de actualizare utilizată pentru scenariul construit în scopul estimării valorii firmei este de 20% iar rata inflaţiei prognozată de Guvern pentru anul următor este de 7%. Corecţia asupra creanţei în cadrul metodei ANC va fi: a) minus 333 mii lei b) minus 167 mii lei c) minus 500 mii lei d) plus 167 mii lei

8.

9.

10. Multiplicatorul PER la 5 firme similare şi relevante este : 3,1; 3,2; 3,3; 3,4; 3,5. Profitul brut al intreprinderii evaluate este de 1 mil. lei. In condiţiile unei cote de impozit pe profit de 16 %, valoarea estimată prin metoda comparaţiei directe va fi: a) 3,3 mil. lei b) 2,77 mil. lei c) 3,4 mil. lei d) 3,1 mil. lei 11. Multiplicatorul PER la 5 firme similare şi relevante este : 2,1; 2,2; 2,3; 2,4; 2,5. Profitul brut al firmei evaluate este de 1 mil. lei. In condiţiile existentei unor active necorporale cu o valoare estimată de 0,5 mil. lei şi reţinând că impozitul pe profit are o cota de 16 %, valoarea estimată prin metoda comparaţiei directe va fi: a) 2,8 mil. lei b) 2,3 mil. lei c) 2,43 mil. lei d) 3 mil. lei 12. Raportul Preţ / AN contabil la 5 firme similare şi relevante este : 2,1; 2,2; 2,2; 2,3; 8,0. Activul net contabil al firmei evaluate este de 10 mil. lei. Valoarea estimată prin metoda comparaţiei directe va fi: a) 22 mil. lei b) 51 mil. lei c) ultima firmă probabil şi-a reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o indicaţie a valorii prin comparaţie d) primele patru firme probabil nu şi-au reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o indicaţie a valorii prin comparaţie 78

13. O firmă a dat cu chirie un spaţiu comercial, la un preţ de 1 mil. lei şi durata 1 an, în condiţiile în care pe piaţă se închiriază spaţii similare cu 1,5 mil. lei. Această situaţie implică (costul capitalului = 20%): a) o corecţie cu minus 0,417 mil. lei asupra datoriilor b) o corecţie cu plus 0,5 mil. lei asupra activelor circulante c) o corecţie de minus 0,417 mil. lei asupra activelor necorporale d) o corecţie de minus 0,5 mil. lei asupra clădirilor 14. O firmă deţine un contract de închiriere avantajos pentru un depozit, plătind un preţ de 1 mil. lei şi durata 1 an, în condiţiile în care pe piaţă se închiriază depozite similare cu 1,5 mil. lei. Aceasta situaţie implică (costul capitalului = 10%): a) o corecţie cu minus 0,454 mil. lei asupra valorii estimate prin DCF b) o corecţie cu plus 0,5 mil. lei asupra clădirilor c) o corecţie de plus 0,454 mil. lei asupra activelor necorporale d) o corecţie de minus 0,5 mil. lei asupra clădirilor 15. Dacă rata de capitalizare este de 18%, coeficientul multiplicator al venitului va fi: a) 55,5 b) 0,555 c) 5,55 d) 4,45 16. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor informaţii: - rata dobânzii la obligaţiunile de stat: 5 % - coeficientul beta: 1,1 - prima de risc pe piaţa bursieră 6% a) 11,6 % b) 11,0 % c) 11,5 % d) nici un răspuns corect. 17. Care este valoarea terminală a unei întreprinderi pe baza următoarelor informaţii: - fluxul de numerar net în primul an al perioadei de previziune explicită = 1 mil. lei; - rata dobanzii la obligaţiunile de stat: 4 % - coeficientul beta: 1,4 - prima de risc pe piaţa bursieră: 6 % - rata de creştere g = 2 % a) 9,61 mil. lei b) 10 mil. lei c) 9,8 mil. lei d) 8 mil. lei 18. Profitul net anual reproductibil al unei întreprinderi pe o perioada nedefinită în viitor este 500 mii lei. Rata de actualizare este 18%, iar rata medie anuala de creştere a profitului este 2%. Dacă valoarea realizabila neta a activelor din afara exploatării este 350 mii lei valoarea întreprinderii va fi de: a) 3,125 mil. lei b) 2,775 mil. lei c) 3,475 mil. lei d) nici un răspuns corect

79

19. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioada limitată în viitor (3 ani) este 500 mii lei, valoarea activelor necorporale este 500 mii lei, valoarea netă de realizare a activelor în anul N+3 este de 500 mii lei, iar valoarea realizabila neta a activelor din afara exploatării de 500 mii lei. Valoarea întreprinderii la un cost al capitalului de 20% va fi de: a) 2,396 mil. lei b) 2,896 mil. lei c) 3,296 mil. lei d) 1,843 mil. lei 20. În condiţiile în care se evaluează o firmă necotată de dimensiuni mici şi includem în rata de actualizare disconturile specifice, care este rata de actualizare a fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor (FNNA), ştiind că: • randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe termen lung = 6 % • prima de risc pe piaţa bursieră = 5,5 % • coeficientul β al domeniului = 0,9 % • prima de risc pentru întreprinderi mici cotate = 5 % • prima de risc pentru întreprinderea necotată = 4 % • creşterea perpetuă sperată a FNNA = 5 % a) b) c) d) 19,95 % 14,95 % 25,5 % 19,5 %

21. Dacă o rată nominală a dobânzii este 10% şi rata anuală a inflaţiei este 6%, rata reală a dobânzii este: a) 4 % b) 2 % c) 3,77 % d) 4,53 % 22. Dacă dividendul anual sperat pe acţiune este 15 lei si va creste cu 2 % pe an, iar cursul acţiunii este 105 lei, costul capitalului propriu va fi: a) 14,2 % b) 16,2 % c) 12 % d) nu se poate calcula 23. Se cunosc următoarele informaţii privind trei tranzacţii cu proprietăţi comparabile: Indicator Profit net corectat (mil. lei / an) Preţ de vânzare (mil.lei) - corecţia preţului de vânzare pentru condiţiile tranzacţiei - corecţia preţului de vânzare pentru deprecierea echipamentelor Intreprindereaa comparabilă X Y Z 1,1 1,45 1,2 6,5 7,4 6,5 +5% +15% +10%

Pe baza informaţiilor disponibile rezultă o rată de capitalizare de: a) 19,6 % b) 20,6 % c) 19,9 % d) 16,9 % 80

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful