P. 1
Politici Familiale Si de Gen in Romania

Politici Familiale Si de Gen in Romania

|Views: 56|Likes:
Published by Marin Florin

More info:

Published by: Marin Florin on Jun 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/15/2015

pdf

text

original

Sections

cadrul familiei, problematica ocuparil)
sunt cunoscute mai mult de specialisti,
au mai fost abordate in diverse lucrari,
in cazul de fata fiind reluate §i tratate

intr-o maniera inteqrativa, sintetica

pentru fiecare terna in parte; altele,
precum reconcilierea vietii de rnunca cu
viata de familie sau politicile adresate
familiilor de rniqranti sunt teme mai noi,
insuficient abordate in studiile §i
rapoartele anterioare si sporesc odata in
plus valoarea expllcativa a raportului.
Pentru R omania, temele abordate
in raport, circumscrise familiei si genera-
tiilor, sunt fundamentale atat pentru
prezent, cat mai ales pentru viitor.
Perspectivele evidente de irnbatranlre a
populatlel lmplica deja riscuri sociale si
economice enorme, care pot fi accen-
tuate sau ameliorate prin politicile
referitoare la rniqranti si, pe termen
mediu si lung, prin redresarea fertilitatii.
Asa cum concluzloneaza si autorii,
politicile de populatie, de incurajare a
natalltatii, nu qaranteaza efectele pozi-
tive, in schimb lipsa lor accentueaza cu
certitudine riscurile: .datele empirice
demonstreaza ca lipsa sprijinului
financiar destinat familiei, a politicilor de
ocupare §i a sistemului de servicii de
ingrijire a copilului conduce la declinul
continuu al fertilitatii" Este un argument
pe care decidentii trebuie sa-l ia in
considerare atunci cand trateaza familia
§i politicile familiale in R omania, cand

5

elaboreaza masuri destinate copiilor si
familiilor cu copii, familiilor de rniqranti,
mamelor singure sau altor categorii
relevante.

N outatea raportului derive din
imbinarea indicatorilor socio-demografici
cu analiza politicilor familiale si cu datele
de opinie obtinute in cadrul studiului
G eneratii si G en. Se contureaza, astfel, 0
imagine comprehensive asupra proble-
maticii familiei si a relatiilor de gen din
R omania, fundamentata atat pe analiza
nevoilor, cat si pe evaluarea posibilelor
consecinte ale politicilor familiale asupra
comportamentului reproductiv al
populatiei,

R aportul mai are un merit evident:
pledeaza pentru evaluarea politicilor
sociale §i chiar evalueaza anumite
masuri analizate, fara a da insa verdicte.
N evoia de monitorizare §i evaluare a
politicilor sociale este evidenta, fie ca

6

CUVA NT INA INTE

vorbim de masuri de sprijin financiar
(alocatii, concedii de crestere a copilului
etc.) sau de servicii oferite publicului
tinta (servicii de educatie sau de asis-
tenta socials. spre exemplu), dar este
foarte rar pusa in practica de decidenti,
R emarc meritele autorilor in clari-
tatea analizelor si modalitatlle grafice
adecvate de prezentare a datelor
statistice (tabele, harti, grafice), dar si
rolul major pe care UN FPA il are in
facilitarea aparitiei unor astfel de
documente extrem de utile pentru
decidentii politici, pentru politicile sociale
si, implicit, pentru R omania.

Marian Preda,

profesor universitar,
D ecan al Facultatii de Sociologie
si Asistenta Sodala,
Universitatea din Bucuresti

PO LITICI FA M ILIA LE $1 DE GEN IN RO M A NIA

Studiul GENERATII SI GEN

, ,

si politicile familiale

5copul principal al studiului

Generatii ~i Gen (SGG), lansat
sub coordonarea Unitatii pentru
Actlvltati de Populatie din cadrul
Comisiei Economice pentru Europa a
N atiunilor Unite (UN ECE),este repre-
zentat de inteleqerea transformarilor
demografice §i sociale din societatlle
europene si a factorilor care Ie influen-
teaza, cu 0 atentie specials asupra
relatiilor dintre parinti si copii (qeneratie)
si dintre parteneri (gen). Pornind de la
datele empirice obtinute in cadrul SG G ,
raportul propune 0 viziune inteqrata
asupra problematicii familiei si genului in
R omania. Politicile familiale si de gen
sunt analizate din perspectiva nevoilor,
asteptarilor si valorilor manifestate la
nivelul populatlei, dar si a consecintelor
pe care designul acestora l-ar putea
avea asupra comportamentului repro-
ductiv.

Fertilitatea aflata sub nivelul de
inlocuire a qeneratiilor in aproape toate
tarile din Europa,arnanarea intemeierii
familiei, cresterea ponderii coabitarilor
nonmaritale,cresterea nasterilor in afara
casatoriei, cresterea lnstabllitatll mari-
tale,dezvoltarea parteneriatelor nonrezi-
dentiale sunt printre factorii care au avut
consecinte importante asupra evolutiei
societatii si au dat motive de ingrijorare

decidentilor politici. D e cateva decenii,
majoritatea tarilor dezvoltate se afla
Intr-o perioada de declin demografic si
de irnbatranlre a populatiei,
Statele europene difera conside-
rabil in privinta masurilor de sprijin
pentru familie si copii, pentru promo-
varea eqalitatll de gen sau a celor de
sprijin pentru varstnici, D emografii au
argumentat adeseori ca 0 parte a dife-
rentelor lntre nivelurile de fertilitate la
nivelul tarilor europene pot fi atribuite si
politicilor familiale diferite. Comple-
mentar,diferentele in conditiile de viata
ale varstnicilor par sa corespunda unor
politici diferite privind ocuparea §i
asiqurarile de pensii.
Politicile sociaIe au suferit schim-
bari majore in ultimele decade atat in
statele foste comuniste cat §i in cele
occidentale. In perioada tranzitiei catre
economia de plata, sistemul de suport
pentru familie a fost mai deqraba
minimal,la fel si cel adresat varstnicilor.
D iminuarea sprijinului public a impus
constranqeri asupra familiilor in furni-
zarea bunastarii si a avut consecinte in
plan demografic.

D atele SG G ne permit sa identi-
flcarn rnasura in care indivizii apeleazala
suportul public §i rnasura in care se
bazeaza pe retelele familiale in furni-

7

zarea nevoilor de bazasi de ingrijire. D e
asemenea,ele permit evaluarea impac-
tului politicilor publice asuprafertilitatll.
Studiul relatiilor dintre parteneri sau
relatiilor dintre qeneratii conduce la
identificarea cauzelor comportamentelor
demograficesi constituie totodata 0 baza
utila in dezvoltarea unor politici care sa
raspundaacestor provocaridemografice.

8

STUD 1UL GENERA TII sr GEN $1 PO LITIC1LE FAM 1LIALE

M ultumim Fondului O N U pentru
Populatie,care a facut poslbila aparitia
acestui raport, Institutului N ational de
Statistics pentru furnizarea datelor
statistice si,in special, domnului pro-
fesor M arian Preda pentru sprijinul
acordat in elaborareastudiului.

Autorii

PO LITICI FA M ILIA LE $1 DE GEN IN RO M A NIA

capitolul 1

Profilul demografic
al familiei
romanesti

,

A n R omania, rata nuptialitatii este
Iprintre cele mai ridicate la nivel
european: 6,79 la mia de locuitori in
2006. D upa cea mai scazuta valoare de
5,851a mie atinsa in 2001, nuptialitatea se
afla intr-o tendinta ascendenta constants
in ultimii ani. D atele provizorii pentru 2007
indica 0 crestere spectaculoasa, care ne
plaseaza pe primul loc in cadrul Uniunii
Europene: 8,78 la mie (valoarea este la
nivelul din anul 1990). Varsta medie la
prima casatorie este printre cele mai
scazute din Europa, de 25,2 ani pentru
femei si 28,5 ani pentru barbatl in 2005.
D ivortialitatea se caracterizeaza
printr-o mare stabilitate in timp, si este
destul de scazuta in context european:
aproximativ 1,5 divorturi la 0 mie de
locuitori. R aportat la nurnarul casatonilor;
divorturile reprezinta aproximativ 0,20
(sau un divert la 5 casatoril).
R ata fertilitatii este una dintre cele
mai scazute la nivelul European (1,31
copii pe femeie in 2007). Valoarea cea mai
scazuta a fertilitatii a fost inreqistrata in
anul 2002 (1,26), fiind Intr-o tendinta usor
ascendenta in ultimii ani. Varsta medie la
prima nastere in R omania este de 25 de
ani, cu aproape 3 ani mai ridicata fata de
1990.

N asterile in afara casatoriei lnre-
qistreaza 0 valoare relativ scazuta la nivel
european - 26,7%. Valoarea este mai
ridicata cu 10% fata de inceputul anilor
1990; dupa punctul maxim atins in 2004
(29,4%), lnreqistreaza 0 valoare relativ
constants de 27-28%.
Conform datelor de la R ecensa-
mantul din 2002 (IN S), dimensiunea
medie a qospodsrie' in R omania este de
2,92 persoane.

Comparativ cu celelalte tari euro-
pene, R omania prezinta 0 pondere ridi-
cata a qospodarillor de tip familial, iar in
cadrul acestora, 0 proportie destul de
mare a familiilor extinse (qospodarli cu 2
sau mai multe nuclee familiale) (tabel 1).
Cuexceptia Lituaniei, Siovaciei si Bulgariei
care lnreqistreaza valori cu mult mai
ridicate, R omania are de cel putin doua ori
mai multe familii extinse comparativ cu
majoritatea tarilor UE.
G ospodarille cu copii reprezinta
56,1% din totalul qospodarillor populatiei,
D intre acestea, peste jumatate (52,2%)
au un singur copil, aproximativ 0 treime
(34,0%) au 2 copii, cele cu 3 si mai multi
copii reprezentand 13,8%. N umarul
mediu de copii pe familie este de 1,21
(1,71 pentru familiile cu copii).

9

labelul1: lipuri de gospodarii In tarile UE(2000-2002)

capitolul 1 • PRO FILUL DEM O GRA FIC A L FA M ILIEI RO M A NE$TI

G ospodarll familiale

G ospodarll non-familiale

Cu un nucleu

Cu 2 sau mai

M ai multe

Persoane

familial

multe nuclee

persoane

singure

familiale

N orvegia

60,8

0,5

1,1

37,7

Finlanda

57,4

2,8

2,5

37,3

D anemarca

56,0

3,8

3,4

36,8

Elvetia

61,3

2,0

36,0

G ermania

61,3

1,9

1,0

35,8

O landa

65,7

0,7

33,6

Austria

62,6

1,7

2,2

33,5

Estonia

61,5

1,8

3,1

33,5

Lichtenstein

64,4

1,1

1,9

32,5

Franta

66,3

0,6

2,0

31,0

R epublica Ceha

66,5

1,3

2,0

30,3

M area Britanie

63,2

3,6

3,0

30,2

Luxemburg

1,8

29,3

Lituania

48,1

22,8

0,4

28,7

Ungaria

67,7

3,2

2,9

26,2

Letonia

65,9

5,8

3,4

25,0

Italia

71,2

1,4

2,5

24,9

Polonia

69,0

4,6

1,6

24,8

Bulgaria

58,6

15,6

3,1

22,7

Slovenia

71,5

4,8

1,9

21,9

Irlanda

70,9

0,4

7,1

21,6

Spania

72,8

2,9

4,0

20,3

G recia

73,6

2,8

3,9

19,7

Siovacia

59,9

19,0

1,7

19,4

R omania

72,1

7,3

1,8

18,9

Portugalia

77,7

3,1

1,9

17,3

Cipru

79,0

2,9

2,1

16,0

Sursa: calculele pe date Eurostat(date din cele mai recente recenssminie netionsle dupa 2007}

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?

pageid=O ,1136184,O 45572595& dad=portal& schema=PO RTA L

In concluzie, R omania are una dintre
cele mai ridicate nuptialitati in context
european, Intr-o tendinta usor ascen-
denta in ultimii ani, 0 divortialitate mai
deqraba scazuta si cu 0 mare stabilitate in
timp, varste tinere laincheierea casatoriei
si la nasterea copiilor. R ata fertilitatii este
una dintre cele mai scazute din Europa,iar

tendintele de redresare din ultimii ani sunt
mai deqraba nesemnificative. M odelul de
convietuire rornanesc conserve preferinta
pentru qospodarille de tip familial, legal
constituite. Cuplurile casatorite cu copii
sunt preponderente in stilurile de viata
famillala, insa modelul dominant tinde sa
fiecel al familiilorcu un singurcopil.

10

-----------------------------------------------------------------

PO LITICI FA M ILIA LE $1 DE GEN IN RO M A NIA

capitolul2

D rientari valorice cu privire
la familie in Romania

R e,atia dintre valori si compor-

tamente demografice este una
centrals in explicarea tendintelor
demografice din Europa O ccidentale inca
din anii 1960. A ceasta abordare este
cunoscuta in literatura de specialitate
drept "A doua tranzitie demoqrafica"
(Lesthaeghe, R .; G . M oors, 2000; Van de
Kaa,D.,1997).

Schimbarea atitudinilor, normelor si
valorilor a jucat un rol proeminent in
explicarea declinului fertilitatii precum si
in explicarea altor aspecte ale evolutiei
familiei: structura si functiile familiei,
relatiile de gen si relatiile dintre qeneratii,
Valorile privind relatiile dintre qeneratii,
perceptille referitoare la rolul suportului
public in bunastarea familiei si indivizilor
comparativ cu cel oferit de retelele de
rudenie sunt diferite de la 0 societate la
alta si explica diterentele in comporta-
mentele demografice.
Toate cercetarile pe tema familiei
dernonstreaza ca atasarnentul rornanilor
fata de familie rarnene foarte ridicat,
aceasta ocupand primul loc in ierarhia de
valori. R ornanii au 0atitudine mai deqraba
traditlonala cu privire la familie si la rolul
sau in societate, considerand-o 0 institutie
fundarnentala si sursa cea mai importanta
de satlsfactle avietii,

D atele SG G arata ca pentru marea
majoritate a rornanilor casatoria este in
continuare valorlzata, reprezentand 0
institutie sociala importanta. D oar 7%
considers casatoria drept 0 institutie
dernodata, acordul fiind mai mare in
randul tinerilor. D atele din alte cercetari
internationale comparative (European
Values Study / World Values Study) indica
faptul ca tarile cu 0 raspandire mai larga a
valorilor postmaterialiste nu mai atribuie
aceleasi semnificatii casatoriei, rolul
acesteia de institutie fundarnentala in
societate fiind reconsiderat. D impotriva,
tarile foste socialiste, la fel ca si R omania,
pastreaza un atasarnent ridicat fata de

aceasta institutie,

Stilurile de viata alternative sunt slab
acceptate. Aproximativ un sfert se dedara
de acord cu coabitarea consensuala, in
absente intentiei de casatorie, Acceptarea
divortului este totusi larg raspandita -
aproximativ doua treimi considers normal
ca un cuplu a carui casatorie este neferi-
cita sa divorteze, chiar daca au copii.
A avea copii reprezinta 0 datorie
rnorala, dar si un mijloc de implinire.
Aproximativ 80% considers ca trebuie sa
ai copii pentru a fi implinit in viata, atat
pentru femei, cat si pentru barbati.
M odelul clasic al familiei nucleare este

11

-------------------------------------------------------------

cmk I

capitolul 2 • O R IEN TAR I VALO R ICE CU PR IVIR E LA FAM ILIE IN R O M AN IA

puternic valorizat, peste 90% considerand
ca un copil are nevoie atat de mama,cat si
de tata pentru a putea creste fericit.
Totusi, 57% cred ca 0 femeie poate creste
sinqura un copil, chiar daca nu doreste 0
relatie stabile cu un barbat, D esi valoarea
poate parea surprinzator de mare, accep-
tarea destul de larga a acestei situatii
trebuie privita nu ca pe 0optiune compor-
tarnentala, ci ca pe 0 manifestare a tole-
rantei fata de familiile monoparentale.
R ornanii nu sunt toleranti insa fata
de homosexualitate: doar aproximativ
10% cred ca ar trebui sa aiba aceleasi
drepturi ca si cuplurile heterosexuale.
G radul de toleranta este mai ridicat la
tineri, in mediul urban si la persoanele cu
un nivel mai ridicat de educatie. D atele
SG G sunt concordante cu rezultatele altor
cercetari pe baze de date comparative la

nivel international (Voicu B. si Voicu M .
coord., 2007). R omania este 0 tara mai
deqraba intoleranta in context european.
Atitudinea deschisa este caracteristica
unei mlnoritatl. R eligiozitatea crescuta
(R omania este printre cele mai religioase
tari din Europa), nivelul scazut de educatie
pe ansamblul populatiel (ponderea celor
cu studii superioare in R omania este sea-
zuta in context european), ponderea mare
a ruralului in care predomina valori de tip
traditional reprezinta posibile explicatii
pentru intoleranta rornanilor; R ornanii au
de asemenea 0 incredere scazuta in
oameni in general. Increderea este ridi-
cata doar in cazul familiei si rudelor, mai
putin in vecini, prieteni sau cunoscuti iar
fata de necunoscuti este redusa, Capitalul
social relational redus, bazat pe relatiile
de rudenie si in interiorul grupului de

Graficul1: A titudini privind relatiile lnterqenerationale: parintl fat a de copii (%)

Bunicii trebuie sa aiba grija
de nepoti daca parintii
copiilor nu pot sa faca
acest lucru

Parintii ar trebui sa asigure
ajutor financiar copiilor
lor adulti atunci cand
acestia se contrunta cu
dificultati financiare

D aca copiii lor adulti au
nevoie de acest lucru,
parintii trebuie sa-si
adapteze propria viata
pentru a-i putea ajuta

• acord partial si total

D dezacord partial si total

D nici acord, nici dezacord

12

-----------------------------------------------------------------

L

_j

PO LITICI FA M ILIA LE $1 DE GEN IN RO M A NIA

apartenenta reprezinta de asemenea 0
explicatie importanta a intolerantei rorna-
nilor (Voicu B.,2005).
R omania nu are un model de para-
sire timpurie a casei parintestl. M ai putin
de jurnatate sunt in favoarea indepen-
dentei copiilor in jurul varstei de 18-20
ani. D e altfel relatiile dintre parinti si copii
sunt foarte stranse chiar si la maturitatea
acestora.

Aproape 80% considera ca bunicii
trebuie sa aiba grija de nepotii lor daca
parintii au nevoie de acest lucru si trei
sferturi considera ca parintii trebuie sa
acorde ajutor financiar copiilor lor adulti
daca e cazul. Chiar si acordul fata de faptul
ca parintii trebuie sa-si adapteze propria
viata pentru a-i ajuta pe copiii lor adulti
daca acestia au nevoie,desi nu este majo-
ritar, este totusi ridicat (44%). D e fapt

dezacordul fata de sacrificiul parintilor
pentru copii este chiar scazut (aproxi-
mativ 0 cincime), restul fiind indivizi
indecisi,

In consecinta, atitudinea qenerala
fata de relatiile dintre membri familiei este
conservatoare si poate fi descrisa in
urmatorii termeni: parintii sunt datori sa
i§i sustina copiii si la nevoie chiar sa se
sacrifice pentru ei.

In acelasi timp, aproximativ 90%
dintre respondenti cred ca si copiii ar tre-
bui sa-si asume responsabilitatea pentru
ingrijirea parintilor atunci cand au nevoie
de acest lucru, peste 80% ca ar trebui sa
ofere un sprijin financiar parintilor lor cand
acestia se confrunta cu diflcultatl, si
aproximativ 70% ca ar trebui sa-l ia pe
parinti sa locuiasca la ei cand acestia nu se
mai potingriji singuri.

Graficul2: A titudini privind relatiile lnterqenerationale: copii fata de parintl (%)

100

90

80

70

60

50

40

30

2 0

10

O+---------~ ----------~ --------~ ----------~ --------~

Copiii ar trebui sa-si
asume raspunderea
pentru ingrijirea
parintilor atunei au
nevoie

Copiii ar trebui sa-si
adapteze viata
protesionala la
nevoile parintilor lor

Cand parintii au
nevoie, fiieele ar
trebui sa-si asume
o mai mare parte de
raspundere decat fiii

Copiii ar trebui sa-i
ia pe parinti sa
locuiasca la ei cand
acsstia nu se mai
potingriji singuri

Copiii ar trebui sa
ofere un sprijin
finaneiar parintilor
lor cand acestia se
confrunta eu
dificultati finaneiare

• acord partial si total

D nici acord, nici dezacord

D dezacord partial si total

cmk I

13

-----------------------------------------------------------------

capitolul 2 • O RIENTA RI VA LO RICE CU PRIVIRE LA FA M ILIE IN RO M A NIA

Totusi, acordul fata de adaptarea
propriei vieti profesionale la nevoile
parin-tilor este scazut (mai putin de 0
cincime). D e asemenea, respondentii nu
au fost de acord nici cu faptul ca fiicele ar
trebui sa-si asume 0 mai mare responsa-
bilitate decat fiii in ingrijirea parintilor;
Asadar si copiii sunt datori sa i§i
sustina parintii, prin ingrijire si financiar,
insa ideea sacrificiului este mai slaba,
D esi reprezinta 0 relatie bazata pe reci-
procitate, putem conchide ca respon-
sabilitatea parintilor fata de copii este
apreciata ca fiind mai importanta decat
cea a copiilor fata de parinti,
Complementar, si la nivelul general
este confirmata favorizarea copiilor si
tinerilor, credinta ca trebuie sustinuti de
catre societate ca si de catre familie.

Pestejumatate dintre respondenti consi-
cera ca tinerii si persoanele cu copii ar
trebui sa aiba prioritate in ocuparea unui
loc de rnunca atunci cand acestea sunt
putine,

M odul in care romanii considera ca
trebuie sa ne ingrijim de diferitele cate-
gorii defavorizate de persoane din socie-
tate arata 0atitudine tradltionala, in care
rolul retelelor familiale in rezolvarea pro-
blemelor este fundamental. Functia de
ingrijire a familiei, una dintre cele mai
importante in trecut, a fost in sodetatile
moderne preluata partial de catre stat si
comunitate. D atele SG G dernonstreaza
insa ca romanii cred in continuare ca
ingrijirea copiilor si varstnicilor sau a
altor persoane dependente reprezinta
datoria familiei.

Graficul 3: A titudini privind Ingrijirea l?isuportul financiar pentru categorii In nevoie

100

90

80

70

60

50

40

30

2 0

10

O~ --------~ ----------~ ----------~ --------~ ----------~

Tngrijirea
persoanelor in
vilrsta in nevoie

Tngrijirea copiilor Tngrijirea scolarilor Sprijinul financiar Sprijinul financiar

prescolari

dupa programul de pentru persoanele pentru tinerii care
la scoala

in vilrsta in nevoie au copii in nevoie

• datoria societatii D in aceeasi masura datoria societatii si a familiei D datoria familiei

14

-----------------------------------------------------------------

PO LITICI FA M ILIA LE $1 DE GEN IN RO M A NIA

Aproximativ 90% considera ca familia
trebuie sa ii inqrijeasca pe copii si aproxi-
mativ 70% pe varstnici, Suportul financiar
trebuie insa sa vina de la stat. Peste
jumatate dintre respondenti considera ca
sprijinul financiar pentru varstnid si peste
80% ca sprijinul financiar pentru tinerii cu
copii drept este 0 sarcina mai mult sau in
primul rand a societatii. R aspunsurile la
aceste Intrebari indica 0 atitudine tradi-
tionala cu privire la familie si paternalista
cu privire la rolul financiar al statului.
Prin urmare, orientarile valorice ale
rornanilor cu privire la familie sunt mai
deqraba de tip conservator. R ornanii valo-
rizeaza familia dasica, construita prin
casatorie si prea putin stilurile alternative
de viata. Suntin general intoleranti fata de

comportamente sociale mai nonconfor-
miste. D e asemenea valorizeaza puternic
copiii, care reprezinta 0datorie morals dar
si 0 modalitate de implinire. R elatiile
dintre qeneratii sunt de tipul sustinerii
puternice si reciproce. $i parintii, si copiii
trebuie sa se ajute, uneori chiar cu pretul
sacrificarii unor oportunttati si al adaptarii
propriei vieti, D e altfel retelele familiale
au un rol esential in rezolvarea proble-
melor. Perspectiva mai qenerala asupra
rolului familiei comparativ cu cel al statului
si comunltatii indica aceeasi atitudine tra-
dltionala, insa cu accente paternaliste.
Familiei ii revine preponderent functia de
ingrijire, iar societatii cea de sustinere
financiara.

15

-------------------------------------------------------------

capitolul 3

Atitudini
si roluri de gen

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->