POllll(1 fAMlllAl1 51 DI GIN IN ROMANIA

A A'

POLITICI FAMILIALE 81 DE GEN , IN ROMANIA
A A

Coordonatori: Daniela Pescaru-Urse Raluca Popescu Autori: Cosmin Briciu loana Alexandra Mihai Daniela Pescaru-Urse Raluca Popescu Amalia Virdol

2009

Contrlbutla autorilor: Daniela Pescaru-Urse (cap. 5,6) Raluca Popescu (cap. 1, 3,4,6) Cosmin Briciu (cap. 2) Ioana Alexandra Mihai (cap. 7) Amalia Virdol - reprezentari grafice

Despre autori: Daniela Pescaru-Urse, daniela pescaru@vahoo.com Sociolog, asistent universitar la Facultatea de Sociologie §i Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti Raluca Popescu, raluca@iccv.ro Doctor in sociologie, lector universitar la Facultatea de Sociologie §i Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti, cercetator §tiintific - Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii Cosmin Briciu, cosminbriciu@yahoo.com Sociolog, cercetator stiintific Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii Ioana Alexandra Mihai, ialmi@ialmi.ro Sociolog, asistent universitar la Facultatea de Sociologie §i Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti Amalia Virdol, amaliavirdol@yahoo.com Doctor in geografie

Descrierea

CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Politici familiale ~i de gen 'in Romania / Cosmin Briciu, 10 ana Alexandra Mihai, Daniela Pescaru-Urse, ... ; coord.: Daniela Pescaru-Urse, Raluca Popescu. - Buzan : Alpha MDN, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-139-097-0 I. Briciu, Cosmin II. Mihai, loana Alexandra III. Pescaru-Urse, Daniela (coord.) IV. Popescu, Raluca (coord.) 316
Imprimat la Tipografia ALPHA MDN Buzau, Str. Col. Buzoianu nr. 94 Tel./Fax: 0238.721.303 E-mail: alpha@buzau.ro www.alphamdn.ro Layout ~i coperta: Monica Balaban

CUPRINS
Cuvant Studiul

inainte
GENERATII $1 GEN ~i politicile familiale

5 7 9
ll

Cap. 1. Profilul demografic al familiei rornanestl Cap. 2. Orlentarl valorice cu privire la familie in Romania Cap. 3. Atitudini §i roluri de gen
VALORI LUAREA POLITICI POLITICI SITUATIA DE GEN SARCINILOR IN IN IN IN GOSPODARIE DECIZIILOR FAMILIALE FAMILIALE OCUPARII
Transferurile financiare copilului

16
16 18 21

DISTRIBUTIA

FAMILIE EUROPA ROMANIA

Cap. 4. Necesitatea politicilor familiale ~i de gen

23
23 27

Cap. S. Reconcilierea vietii profesionale cu viata de familie
POLITICI DE RECONCILIERE A VIETII DE MUNCA CU VIATA DE FAMILIE
Alternative la ingrijirea copilului: ajutorul informal al farniliei/rudelor versus serviciile in domeniulingrijirii Flexibilitatea la locul de

31
31 34
36 38

rnunca,

.40 42

CONCLUZII.

Cap. 6. Fertilitate §i politici familiale
FERTILITATE IN ROMANIA $1 IN EUROPA - POSIBILE EXPLICATII ALE COMPORTAMENTULUI INTENTII POLITICI DE MOTIVELE INTENTIEI SOCIALE REPRODUCTIV DE FERTILITATE $1 PERCEPTII PRIVIND CONSECINTELE

43
.43 48 50 51

FERTILITATE $1 IMPLICATIILE ASUPRA FERTILITATII

Cap. 7. Politici adresate familiilor de migranti Bibliografie t.lsta 9 raflcelor
§i CI ta belelor

SS 64 69

C()I1c:lu~ii•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 6]l
~11E!)(CI•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 6~

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

Cuvant inainte
Raportul .Politici Familiale si de Gen in Romania", elaborat de un grup de autori tineri, dar cu experienta deja recunoscuta in domeniu, se inscrie in linia documentelor-suport pentru politici sociale in domeniul populatlel si dezvoltarii pe care UNFPA le-a facilitat in ultimii ani. EI utilizeaza atat date din programul Generatii si Gen (sustinut financiar si de UNFPA), cat si din alte surse relevante pentru a trata teme fundamentale pentru perioada actuate. precum: profilul demografic al familiei, fertilitatea si politicile familiale, politicile de gen, reconcilierea vietii de rnunca cu viata de familie, familiile de rniqranti. Abordarea comparativa, analiza situatiei Rornaniei atat cu referire la cea a tarilor din Uniunea Europeana, cat si prin analize longitudinale sau prin analiza diferencadrul familiei, problematica ocuparil) sunt cunoscute mai mult de specialisti, au mai fost abordate in diverse lucrari, in cazul de fata fiind reluate §i tratate

intr-o

maniera inteqrativa,

sintetica

telor intra-nationale,

lntre judete si

regiuni, aduce 0 doza suplimentara de relevanta raportului. Raportul are, in opinia mea, cel putin doua valente incontestabile: sintetizeaza foarte bine datele referitoare la temele abordate lntr-o analiza descriptiva foarte clara, utila pentru decidentii din domeniu, §i propune unele solutii alternative, avertlzand insa cu privire la posibilele consecinte (conform experientelor altor state care au luat masuri similare). Unele dintre temele raportului (declinul fertilitatii, distributia de roluri in

pentru fiecare terna in parte; altele, precum reconcilierea vietii de rnunca cu viata de familie sau politicile adresate familiilor de rniqranti sunt teme mai noi, insuficient abordate in studiile §i rapoartele anterioare si sporesc odata in plus valoarea expllcativa a raportului. Pentru Romania, temele abordate in raport, circumscrise familiei si generatiilor, sunt fundamentale atat pentru prezent, cat mai ales pentru viitor. Perspectivele evidente de irnbatranlre a populatlel lmplica deja riscuri sociale si economice enorme, care pot fi accentuate sau ameliorate prin politicile referitoare la rniqranti si, pe termen mediu si lung, prin redresarea fertilitatii. Asa cum concluzloneaza si autorii, politicile de populatie, de incurajare a natalltatii, nu qaranteaza efectele pozitive, in schimb lipsa lor accentueaza cu certitudine riscurile: .datele empirice demonstreaza ca lipsa sprijinului financiar destinat familiei, a politicilor de ocupare §i a sistemului de servicii de ingrijire a copilului conduce la declinul continuu al fertilitatii" Este un argument pe care decidentii trebuie sa-l ia in considerare atunci cand trateaza familia §i politicile familiale in Romania, cand
5

CUVANT INAINTE

elaboreaza masuri destinate copiilor si familiilor cu copii, familiilor de rniqranti, mamelor singure sau altor categorii relevante. Noutatea raportului derive din imbinarea indicatorilor socio-demografici cu analiza politicilor familiale si cu datele de opinie obtinute in cadrul studiului Generatii si Gen. Se contureaza, astfel, 0 imagine comprehensive asupra problematicii familiei si a relatiilor de gen din Romania, fundamentata atat pe analiza nevoilor, cat si pe evaluarea posibilelor consecinte ale politicilor familiale asupra comportamentului reproductiv al populatiei, Raportul mai are un merit evident: pledeaza pentru evaluarea politicilor sociale §i chiar evalueaza anumite masuri analizate, fara a da insa verdicte. Nevoia de monitorizare §i evaluare a politicilor sociale este evidenta, fie ca

vorbim de masuri de sprijin financiar (alocatii, concedii de crestere a copilului etc.) sau de servicii oferite publicului tinta (servicii de educatie sau de asistenta socials. spre exemplu), dar este foarte rar pusa in practica de decidenti, Remarc meritele autorilor in claritatea analizelor si modalitatlle grafice adecvate de prezentare a datelor statistice (tabele, harti, grafice), dar si rolul major pe care UNFPA il are in facilitarea aparitiei unor astfel de documente extrem de utile pentru decidentii politici, pentru politicile sociale si, implicit, pentru Romania.

Marian Preda,
profesor universitar, Decan al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sodala, Universitatea din Bucuresti

6

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

Studiul GENERATII SI GEN , , si politicile familiale
copul principal al studiului Generatii ~i Gen (SGG), lansat sub coordonarea Unitatii pentru Actlvltati de Populatie din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Natiunilor Unite (UNECE), este reprezentat de inteleqerea transformarilor demografice §i sociale din societatlle europene si a factorilor care Ie influenteaza, cu 0 atentie specials asupra relatiilor dintre parinti si copii (qeneratie) si dintre parteneri (gen). Pornind de la datele empirice obtinute in cadrul SGG, raportul propune 0 viziune inteqrata asupra problematicii familiei si genului in Romania. Politicile familiale si de gen sunt analizate din perspectiva nevoilor, asteptarilor si valorilor manifestate la nivelul populatlei, dar si a consecintelor pe care designul acestora l-ar putea avea asupra comportamentului reproductiv. Fertilitatea aflata sub nivelul de inlocuire a qeneratiilor in aproape toate tarile din Europa, arnanarea intemeierii familiei, cresterea ponderii coabitarilor nonmaritale, cresterea nasterilor in afara casatoriei, cresterea lnstabllitatll maritale, dezvoltarea parteneriatelor nonrezidentiale sunt printre factorii care au avut consecinte importante asupra evolutiei societatii si au dat motive de ingrijorare

5

decidentilor politici. De cateva decenii, majoritatea tarilor dezvoltate se afla Intr-o perioada de declin demografic si de irnbatranlre a populatiei, Statele europene difera considerabil in privinta masurilor de sprijin pentru familie si copii, pentru promovarea eqalitatll de gen sau a celor de sprijin pentru varstnici, Demografii au argumentat adeseori ca 0 parte a diferentelor lntre nivelurile de fertilitate la nivelul tarilor europene pot fi atribuite si politicilor familiale diferite. Complementar, diferentele in conditiile de viata ale varstnicilor par sa corespunda unor politici diferite privind ocuparea §i asiqurarile de pensii. Politicile sociaIe au suferit schimbari majore in ultimele decade atat in statele foste comuniste cat §i in cele occidentale. In perioada tranzitiei catre economia de plata, sistemul de suport pentru familie a fost mai deqraba minimal, la fel si cel adresat varstnicilor. Diminuarea sprijinului public a impus constranqeri asupra familiilor in furnizarea bunastarii si a avut consecinte in plan demografic. Datele SGG ne permit sa identiflcarn rnasura in care indivizii apeleaza la suportul public §i rnasura in care se bazeaza pe retelele familiale in furni7

STUD1UL GENERATII

sr GEN

$1 POLITIC1LE

FAM1LIALE

zarea nevoilor de baza si de ingrijire. De asemenea, ele permit evaluarea impactului politicilor publice asupra fertilitatll. Studiul relatiilor dintre parteneri sau relatiilor dintre qeneratii conduce la identificarea cauzelor comportamentelor demografice si constituie totodata 0 baza utila in dezvoltarea unor politici care sa raspunda acestor provocari demografice.

Multumim Fondului ONU pentru Populatie, care a facut poslbila aparitia acestui raport, Institutului National de Statistics pentru furnizarea datelor statistice si, in special, domnului profesor Marian Preda pentru sprijinul acordat in elaborarea studiului. Autorii

8

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

capitolul 1

Profilul demografic al familiei romanesti ,
A

2006. Dupa cea mai scazuta valoare de 5,851a mie atinsa in 2001, nuptialitatea se afla intr-o tendinta ascendenta

I

n Romania, cele

rata mai

nuptialitatii ridicate

este

printre

la nivel

Nasterile in afara casatoriei lnreqistreaza 0 valoare relativ scazuta la nivel
european - 26,7%. Valoarea este mai ridicata cu 10% fata de inceputul anilor 1990; dupa punctul maxim atins in 2004 (29,4%), lnreqistreaza 0 valoare relativ datelor 2002 de la Recensadimensiunea

european: 6,79 la mia de locuitori in

constants

in ultimii ani. Datele provizorii pentru 2007 indica 0 crestere spectaculoasa, care ne

constants de 27-28%.
Conform mantul din (INS),

plaseaza pe primul loc in cadrul Uniunii
Europene: 8,78 la mie (valoarea este la nivelul din anul 1990). Varsta medie la prima casatorie este printre cele mai

medie a qospodsrie' in Romania este de 2,92 persoane. Comparativ cu celelalte tari europene, Romania prezinta 0 pondere ridi-

scazute din Europa, de 25,2 ani pentru femei si 28,5 ani pentru barbatl in 2005.
Divortialitatea se caracterizeaza printr-o mare stabilitate in timp, si este destul de scazuta in context european: aproximativ divorturile 1,5 divorturi reprezinta la 0 mie de 0,20 locuitori. Raportat la nurnarul casatonilor; aproximativ (sau un divert la 5 casatoril). Rata fertilitatii este una dintre cele mai scazute la nivelul European (1,31 copii pe femeie in 2007). Valoarea cea mai scazuta a fertilitatii a fost inreqistrata in anul 2002 (1,26), fiind

cata a qospodarillor de tip familial, iar in
cadrul acestora, 0 proportie destul de mare a familiilor extinse (qospodarli cu 2 sau mai multe nuclee familiale) (tabel 1). Cu exceptia Lituaniei, Siovaciei si Bulgariei care lnreqistreaza valori cu mult mai ridicate, Romania are de cel putin doua ori mai multe familii extinse comparativ cu majoritatea tarilor UE. Gospodarille cu copii reprezinta (52,2%) 56,1 % din totalul qospodarillor populatiei, Dintre acestea, peste jumatate au un singur copil, aproximativ 0 treime (34,0%) au 2 copii, cele cu 3 si mai multi copii reprezentand 13,8%. Numarul mediu de copii pe familie este de 1,21 (1,71 pentru familiile cu copii).

Intr-o tendinta

usor

ascendenta in ultimii ani. Varsta medie la prima nastere in Romania este de 25 de ani, cu aproape 3 ani mai ridicata fata de 1990.

9

capitolul 1 • PROFILUL DEMOGRAFIC AL FAMILIEI ROMANE$TI

labelul1: lipuri de gospodarii In tarile UE(2000-2002)
Gospodarll familiale Cu un nucleu familial Norvegia Finlanda Danemarca Elvetia Germania Olanda Austria Estonia Lichtenstein Franta Republica Ceha Marea Britanie Luxemburg Lituania Ungaria Letonia Italia Polonia Bulgaria Slovenia Irlanda Spania Grecia Siovacia Romania Portugalia Cipru Cu 2 sau mai multe nuclee familiale Gospodarll non-familiale Mai multe persoane Persoane singure

60,8 57,4 56,0 61,3 61,3 65,7 62,6 61,5 64,4 66,3 66,5 63,2 48,1 67,7 65,9 71,2 69,0 58,6 71,5 70,9 72,8 73,6 59,9 72,1 77,7 79,0

0,5 2,8 3,8 1,9
1,7

1,8 1,1 0,6 1,3 3,6 22,8 3,2 5,8 1,4 4,6 15,6 4,8 0,4 2,9 2,8 19,0 7,3 3,1 2,9

1,1 2,5 3,4 2,0 1,0 0,7 2,2 3,1 1,9 2,0 2,0 3,0 1,8 0,4 2,9 3,4 2,5 1,6 3,1 1,9 7,1 4,0 3,9
1,7

1,8 1,9 2,1

37,7 37,3 36,8 36,0 35,8 33,6 33,5 33,5 32,5 31,0 30,3 30,2 29,3 28,7 26,2 25,0 24,9 24,8 22,7 21,9 21,6 20,3 19,7 19,4 18,9 17,3 16,0

Sursa: calculele pe date Eurostat(date din cele mai recente recenssminie netionsle dupa 2007} http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page? pageid=O,1136184,O 45572595& dad=portal& schema=PORTAL

In concluzie, Romania are una dintre cele mai ridicate nuptialitati european, in context usor ascenmai

tendintele de redresare din ultimii ani sunt mai deqraba nesemnificative. Modelul de

Intr-o

tendinta

convietuire rornanesc conserve preferinta
pentru qospodarille de tip familial, legal constituite. Cuplurile casatorite cu copii in stilurile de viata sunt preponderente

denta in ultimii ani, 0 divortialitate

deqraba scazuta si cu 0 mare stabilitate in timp, varste tinere la incheierea casatoriei si la nasterea copiilor. Rata fertilitatii este una dintre cele mai scazute din Europa, iar

famillala, insa modelul dominant tinde sa fiecel al familiilorcu un singurcopil.

10

-----------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

capitolul2

Drientari valorice cu privire la familie in Romania

demografice din Europa Occidentale inca din anii 1960. Aceasta abordare este

R

e,atia dintre

valori si comporeste una

Datele SGG arata ca pentru marea majoritate a rornanilor casatoria este in continuare considers dernodata, valorlzata, casatoria acordul reprezentand drept fiind
0 0

tamente

demografice

centrals in explicarea tendintelor

institutie sociala importanta. Doar 7%
institutie mai mare in (European

cunoscuta
drept

in literatura

de specialitate

tranzitie demoqrafica" (Lesthaeghe, R.; G. Moors, 2000; Van de Kaa, D., 1997). Schimbarea atitudinilor, normelor si
"A doua a jucat un rol proeminent in precum si

randul tinerilor. Datele din alte cercetari internationale comparative Values Study / World Values Study) indica faptul ca tarile cu 0 raspandire mai larga a valorilor postmaterialiste nu mai atribuie

valorilor

explicarea declinului fertilitatii familiei: structura

aceleasi

semnificatii

casatoriei,

rolul in

in explicarea altor aspecte ale evolutiei

acesteia de institutie

fundarnentala

si functiile familiei,

societate fiind reconsiderat. Dimpotriva, tarile foste socialiste, la fel ca si Romania,

relatiile de gen si relatiile dintre qeneratii, Valorile privind relatiile dintre qeneratii, perceptille referitoare la rolul suportului public in bunastarea familiei si indivizilor comparativ cu cel oferit de retelele de rudenie sunt diferite de la 0 societate la alta si explica diterentele in comportamentele demografice. Toate cercetarile pe tema familiei

pastreaza

un

atasarnent

ridicat fata de

aceasta institutie,
Stilurile de viata alternative sunt slab acceptate. Aproximativ un sfert se dedara de acord cu coabitarea consensuala, in

absente intentiei de casatorie, Acceptarea
divortului este totusi larg raspandita aproximativ doua treimi considers normal ca un cuplu a carui casatorie este neferi-

dernonstreaza ca atasarnentul rornanilor fata de familie rarnene foarte ridicat, aceasta ocupand primul loc in ierarhia de valori. Rornanii au 0 atitudine mai deqraba
traditlonala cu privire la familie si la rolul sau in societate, considerand-o 0 institutie fundarnentala si sursa cea mai importanta de satlsfactle a vietii,

cita sa divorteze, chiar daca au copii.
A avea copii reprezinta 0 datorie

rnorala, dar si un mijloc de implinire.
Aproximativ 80% considers ca trebuie sa ai copii pentru a fi implinit in viata, pentru femei, cat si pentru

atat

barbati.

Modelul clasic al familiei nucleare este
11

-------------------------------------------------------------

cmk
capitolul 2 • ORIENTARI VALORICE CU PRIVIRE LA FAMILIE IN ROMANIA

I

puternic valorizat, peste 90% considerand ca un copil are nevoie atat de mama, cat si de tata pentru a putea creste fericit. Totusi, 57% cred ca 0 femeie poate creste sinqura un copil, chiar daca nu doreste 0 relatie stabile cu un barbat, Desi valoarea poate parea surprinzator de mare, acceptarea destul de larga a acestei situatii trebuie privita nu ca pe 0 optiune compor-

nivel international

(Voicu B. si Voicu M.

coord., 2007). Romania este 0 tara mai deqraba intoleranta in context european. Atitudinea deschisa este caracteristica Religiozitatea crescuta unei mlnoritatl.

(Romania este printre cele mai religioase tari din Europa), nivelul scazut de educatie pe ansamblul populatiel (ponderea celor cu studii superioare in Romania este seazuta in context european), ponderea mare a ruralului in care predomina valori de tip traditional reprezinta
0

tarnentala,

ci ca pe 0 manifestare a tole-

rantei fata de familiile monoparentale.

Rornanii nu sunt toleranti insa fata
de homosexualitate: drepturi doar aproximativ 10% cred ca ar trebui sa aiba aceleasi ca si cuplurile heterosexuale. Gradul de toleranta este mai ridicat la

posibile explicatii scazuta in

pentru intoleranta rornanilor; Rornanii au de asemenea incredere oameni in general. Increderea este ridicata doar in cazul familiei si rudelor, mai putin in vecini, prieteni sau cunoscuti iar fata de necunoscuti este redusa, Capitalul social relational redus, bazat pe relatiile de rudenie si in interiorul
parintl fat a de copii (%)

tineri, in mediul urban si la persoanele cu un nivel mai ridicat de educatie. Datele SGGsunt concordante cu rezultatele altor cercetari pe baze de date comparative la
Graficul1: Atitudini privind relatiile lnterqenerationale:

grupului

de

Bunicii trebuie sa aiba grija de nepoti daca parintii copiilor nu pot sa faca acest lucru

Parintii ar trebui sa asigure ajutor financiar copiilor lor adulti atunci cand acestia se contrunta cu dificultati financiare

Daca copiii lor adulti au nevoie de acest lucru, parintii trebuie sa-si adapteze propria viata pentru a-i putea ajuta

• acord partial si total

D nici acord, nici dezacord

D dezacord

partial si total

12

-----------------------------------------------------------------

L

_j

cmk
POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

I

apartenenta

reprezinta de asemenea 0

dezacordul fata de sacrificiul pentru copii este chiar mativ
0

parintilor (aproxiindivizi

explicatie importanta a intolerantei rornanilor (Voicu B., 2005). Romania nu are un model de parasire timpurie a casei parintestl. Mai putin de jurnatate sunt in favoarea independentei copiilor in jurul varstei de 18-20 ani. De altfel relatiile dintre parinti si copii sunt foarte stranse chiar si la maturitatea acestora. Aproape 80% considera ca bunicii trebuie sa aiba grija de nepotii lor daca parintii au nevoie de acest lucru si trei sferturi considera ca parintii trebuie sa acorde ajutor financiar copiilor lor adulti

scazut
fiind

cincime),

restul

indecisi,
In consecinta, atitudinea conservatoare

qenerala
in

fata de relatiile dintre membri familiei este

si poate fi descrisa

urmatorii termeni: parintii sunt datori sa i§i sustina copiii si la nevoie chiar sa se sacrifice pentru ei. In acelasi timp, aproximativ 90% dintre respondenti cred ca si copiii ar trebui sa-si asume responsabilitatea pentru ingrijirea parintilor atunci cand au nevoie de acest lucru, peste 80% ca ar trebui sa of ere un sprijin financiar parintilor lor cand

daca e cazul. Chiar si acordul fata de faptul ca parintii trebuie sa-si adapteze propria
viata pentru a-i ajuta pe copiii lor adulti daca acestia au nevoie, desi nu este majoritar, este totusi ridicat (44%). De fapt

acestia se confrunta

cu diflcultatl,

si

aproximativ 70% ca ar trebui sa-l ia pe parinti sa locuiasca la ei cand acestia nu se mai potingriji singuri.
copii fata de parintl
(%)

Graficul2: Atitudini privind relatiile lnterqenerationale:

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 O+---------~----------~--------~----------~--------~
Copiii ar trebui sa-si asume raspunderea pentru ingrijirea parintilor atunei au nevoie Copiii ar trebui sa-si adapteze viata protesionala la nevoile parintilor lor Cand parintii au nevoie, fiieele ar trebui sa-si asume o mai mare parte de raspundere decat fiii Copiii ar trebui sa of ere un sprijin finaneiar parintilor lor cand acestia se confrunta eu dificultati finaneiare
D dezacord

Copiii ar trebui sa-i ia pe parinti sa locuiasca la ei cand acsstia nu se mai potingriji singuri

• acord partial si total

D nici acord, nici dezacord

partial si total

-----------------------------------------------------------------

13

capitolul 2 • ORIENTARI VALORICE CU PRIVIRE LA FAMILIE IN ROMANIA

Totusi, acordul fata de adaptarea propriei vieti profesionale la nevoile parin-tilor este scazut (mai putin de 0 cincime). De asemenea, respondentii nu au fost de acord nici cu faptul ca fiicele ar trebui sa-si asume 0 mai mare responsabilitate decat fiii in ingrijirea parintilor; Asadar si copiii sunt datori sa i§i

Peste jumatate dintre respondenti consi-

cera

ca tinerii si persoanele cu copii ar

trebui sa aiba prioritate in ocuparea unui loc de rnunca atunci cand acestea sunt putine, Modul in care romanii considera ca trebuie sa ne ingrijim de diferitele categorii defavorizate de persoane din societate

sustina parintii, prin ingrijire si financiar, insa ideea sacrificiului este mai slaba,
Desi reprezinta 0 relatie bazata pe reciprocitate, putem conch ide ca responsabilitatea parintilor fata de copii este apreciata ca fiind mai importanta decat cea a copiilor fata de parinti, Complementar, si la nivelul general este confirmata favorizarea copiilor si tinerilor, credinta ca trebuie sustinuti de catre societate ca si de catre familie.

arata

0 atitudine

tradltionala, in care Functia de

rolul retelelor familiale in rezolvarea problemelor este fundamental. ingrijire a familiei, una dintre cele mai importante in trecut, a fost in sodetatile moderne preluata partial de catre stat si comunitate. ingrijirea Datele SGG dernonstreaza sau a insa ca romanii cred in continuare ca copiilor si varstnicilor altor persoane dependente datoria familiei. reprezinta

Graficul 3: Atitudini privind Ingrijirea l?isuportul financiar pentru categorii In nevoie

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10

O~--------~----------~----------~--------~----------~
Tngrijirea persoanelor in vilrsta in nevoie Tngrijirea copiilor prescolari Tngrijirea scolarilor dupa programul de la scoala Sprijinul financiar pentru persoanele in vilrsta in nevoie Sprijinul financiar pentru tinerii care au copii in nevoie

• datoria societatii

D

in aceeasi masura datoria societatii si a familiei

D

datoria familiei

14

-----------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

Aproximativ 90% considera ca familia trebuie sa ii inqrijeasca pe copii si aproximativ 70% pe varstnici, Suportul financiar trebuie insa sa vina de la stat. Peste jumatate dintre respondenti considera ca sprijinul financiar pentru varstnid si peste 80% ca sprijinul financiar pentru tinerii cu copii drept este 0 sarcina mai mult sau in primul rand a societatii. Raspunsurile la aceste Intrebari indica 0 atitudine traditionala cu privire la familie si paternalista cu privire la rolul financiar al statului. Prin urmare, orientarile valorice ale

comportamente

sociale mai nonconfor-

miste. De asemenea valorizeaza puternic copiii, care reprezinta 0 datorie morals dar si 0 modalitate de implinire. Relatiile dintre qeneratii sunt de tipul sustinerii puternice si reciproce. $i parintii, si copiii trebuie sa se ajute, uneori chiar cu pretul sacrificarii unor oportunttati si al adaptarii propriei vieti, De altfel retelele familiale au un rol esential in rezolvarea problemelor. Perspectiva mai qenerala asupra rolului familiei comparativ cu cel al statului si comunltatii indica aceeasi atitudine tradltionala, ingrijire, financiara. insa cu accente paternaliste. iar societatii cea de sustinere Familiei ii revine preponderent functia de

rornanilor cu privire la familie sunt mai deqraba de tip conservator. Rornanii valorizeaza familia

dasica, construita

prin

casatorie si prea putin stilurile alternative
de viata. Suntin general intoleranti fata de

-------------------------------------------------------------

15

capitolul

3 • ATITUDIN1

$1 ROLUR1 DE GEN

capitolul 3

Atitudini si roluri de gen
VALORI DE GEN
Relatia de cuplu in contemporaneitate tinde tot mai mult catre 0 relatie bazata pe autonomia partenerilor, sirnetrica si eqalitara. Una dintre cele mai importante transformari ale ultimelor decenii cu privire la familie este democratizarea sa. Transformarile de la nivelul atitudinilor de gen au generat importante schirnbari in comportamentele indivizilor, fiind asociate de multe ori cu vulnerabilitatea maritala. In mod traditional se considera ca diviziunea traditionala a muncii domestice in functie de gen contribuie la stabilitatea maritala dezvoltand 0 dependents reciproca lntre parteneri. Schimbarea balantei actlvitatllor poate destabiliza dependenta reciproca a celor doi sotl, conducand la 0 serie de efecte negative, lntre care cel mai alarmant este diminuarea intentiei de a avea copii (sotla nu se mai identifica cu rolul de mama). Pe de alta parte, specializarea rolurilor poate constitui un dezavantaj §i poate pune in pericol bunastarea familiei, irnpunand presiuni prea ridicate asupra barbatului in rolul
16

sau de "cap al familiei" si principal educator al venitului. V. Oppenheimer (1994) considera ca famllia-echlpa, cu roluri similare, este in fapt mai stabile. Flexibilitatea rolurilor din cuplurile egalitare Ie face mai adaptative la situatiile de criza. 0 diviziune mai flexibila a rolurilor, poate reduce responsabilltatile asociate rolului de mama pentru femei si poate creste recompensele asociate rolului de tata pentru
barbati,

Studiile empirice par sa confirme ambele perspective, surprinzand un impact contradictoriu al ideologiilor de gen asupra stabllltatil maritale. Femeile mai emancipate in conceptii au aspiratii profesionale care pot intra in conflict cu cele familiale si este mai probabil sa se casatoreasca mai putin, sa faca mai putini copii §i sa divorteze mai mult. Daca atitudinile egalitariste induc un comportament mai putin centrat pe familie in cazul femeilor, in cazul barbatilor situatia este cu totul diferita, Acestia dezvolta atitudini profamiliste, i§i doresc mai multi copii §i sunt mai implicati in cresterea copiilor. Accepts mai user participarea femeii pe plata muncii §i contribuie mai mult in

-----------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

qospodarie, facand ca relatia sa fie mai putin confllctuala. Schimbarile femeii (implicarea cu comparativ principal femeii familie. mai rapide in rolurile pe plata cele muncii) ale efect domestice acestui

va reflecta

negativ

relatia, fiind mai
faptului ca are de suferit

deqraba indecisi in privinta un copil prescolar mativ
0

daca
ar

mama sa lucreaza, Totusi, numai aproxitreime

sustin ca femeile

barbatului reprezinta probabil factorul
in explicarea pe plata muncii contradictoriu considerabil al atitudinilor. implicarea Implicarea a diminuat sa in viata de

trebui sa poata hotari singure cum sa cheltuiasca banii, fara sa fie nevoie sa

ceara permisiunea partenerului.
$i datele empirice din alte cercetari comparative la nivel european (EVS/WVS) indica faptul ca sustinerea modelului femeii casnice este redusa in Romania §i se afla

Pentru echilibrarea

situatiei,

sotul ar fi trebuit carora femeile fata, tendinta mai lent.

sa preia din sarcinile insa

nu Ie mai puteau face care s-a manifestat

intr-o

tendinta

descendents. Analize ale valorilor de gen (Voicu M. 2004; Voicu M & Voicu B.,
2002) arata ca Romania irnpartaseste patern comun majoritatii masiva dublata a femeilor tarilor un foste

Conform datelor fata de drepturile familie si societate

SGG, atitudinile femeii in

§i rolul

descriu stereotipul

comuniste, caracterizat prin participarea pe plata muncii, valorica, vestice. nu este cele care treburilor femeia de 0 larga sustinere

traditional al femeii, atasata de familie si copii. Aproape jurnatate considera ca in cuplu femeia este bine sa fie mai tanara

similara cu tarile nordice si semnificativ mai mare decat in societatile egalitatea dublata qospodariel, performeaza de pe plata muncii §i de egalitatea femeile majoritatea fiind Spre deosebire de statele nordice lnsa, din interiorul

si ca rolul de casnica poate oferi acelasi
sentiment de implinire ca un loc de cu mama

rnunca platit, Doua treimi cred ca este
mai bine sa ramana copilul

decat cu tatal, daca parintii divorteaza.
De asemenea, barbattl sunt considerati lideri politici mai buni decat femeile. stereotipurilor privind lui Distributia acestor raspunsuri confirma rolul instru-

domestice. Clasica diviziune a muncii in cadrul qospodariei se mentine, avand in fapt doua servicii, unul pe plata muncii si altul acasa, Supraaglomerarea femeii cu sarcini in cadrul qospodsrie' in cazul Rornaniei si in cazul tarilor estice in general reprezinta in acelasi timp si un indicator al standardului de viata scazut (Popescu R., 2002).

preponderenta

rolurile de gen traditionale:

mental al barbatului si superioritatea al femeii si superioritatea familie.

in viata publica (politica) si rolul expresiv ei in viata de

In acelasi timp insa, rornanii sustin implicarea femeii pe plata muncii: peste jurnatate nu sunt de acord ca un venit mai mare al femeii fata de partener se

Rornanii sustin egalitatea Intre sexe pe plata fortei de rnunca si atunci cand
sunt putine locuri de rnunca. Diferenta
17

-------------------------------------------------------------

capitolul

3 • ATITUDIN1

$1 ROLUR1 DE GEN

Intre

cei care sunt in favoarea egalitatii 40%) §i cei care favorisi ale femeilor sunt doar

recunoscuta tatea desfasurata

ca atare. Alaturi de activipe plata muncii, cea in familie aduce 0 contrila standardul efort,

(aproximativ

prestata

zeaza barbatii (0 treime) este insa mica. Opiniile barbatilor total diferite 32% dintre eqalitatll dintre barbati in aceasta privlnta:

butie la fel de importanta tice presupun abllitatl familiei familiei.

de viata a indivizilor. Activitatlle domesspecifice, timp. Performarea lor de catre membrii reduc substantial Aceleasi cheltuielile de nevoi asigurate Numeroase

sunt in favoarea pe plata muncii in este de aseegalitatea §i de peste

accesului

conditii de criza, comparativ cu jumatate femei. Educatia menea un factor important: cei cu educatie primara

catre servicii specializate ar conduce la un cost ridicat. estimari cu cel

este sustinuta de numai 0 treime dintre jumatate dintre cei cu educatie medie si

arata
cilor pentru

ca nurnarul de ore dedicat muncasnice este comparabil productive actlvltati (Haragu§ sarcinile prin

superioara.
In consecinta, dine suportiva femeii femeia rornanii au 0 atiturol al fata de dublul

P.T., 2005).
Modul in care se impart domestice reciprocitate a fost explicat obiectiv

- de sotie si mama dar si de sa lucreze, acest fapt asigusi contribuind la

lucratoare pe plata muncii. Este bine ca randu-i independents bunastarea surile nale. femeii.

sau schimb, in functie de (face mai mult parte-

timpul disponibil

nerul care are mai mult timp liber) sau in functie de resursele de care dispune fiecare partener (face mai mult cel care are ca§tiga mai putini bani, cel dependent material). Analizand numai acesti nu au reusit sa

familiei fara sa aiba efecte persistenta continua stereoti0

negative asupra copiilor. Totusi, raspunconflrrna Familia purilor privind rolurile de gen traditiosa ramana conditie esentiala a realizarii personale a Participarea
0

factori, persists angajate

cercetarile

pe plata muncii, este tolerate

explice pe deplin diferentele de gen care in qospodarie: chiar femeile sau cele cu norma lntreaqa

realizarea

profesionala

daca reprezinta

alegere complemende viata. Femeile

tara si nu 0 optiune

care ca§tiga mai multi bani lucreaza in qospodarie mai mult decat sotii lor. Mai mult, barbatil dependenti financiar de sotiile lor performeaza chiar mai putine

continua sa fie reprezentate prin rolul lor legat de familie si copii.

DISTRIBUTIA GOSPODARIE
Munca membrilor
18

SARCINILOR

"

IN

rnunca in qospodarie, explicat prin dorinta

fapt care a fost de a compensa comple-

.esecul de gen" (Greenstein T. N, 2000).
Explicatia a fost in consecinta reprezinta
0

dornestica ei, care

tata de factorul subiectiv,

de ideologia

sursa lrnportanta a bunastart' familiei si adesea nu este

de gen pe care 0 irnpartasesc partenerii. Desi animate de idealul eqalltatll,
___

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

familia romaneasca

a conservat

struc-

Totusi, femeii, nizarea

desi

responsabilitatea

tura inegala a rolurilor. Insa§i experienta

princlpala a sarcinilor domestice revine unele dintre acestea sunt mai egal distribuite curnparatul

convietuirii
conduce roluri

lntre cei doi
inegale.

parteneri unor se In timp

in final

la dezvoltarea

lntre parteneri.

Orga-

specifice,

actlvitatllor sociale comune,
alimentelor, plata facturilor in

rernarca existents unor arii separate de autoritate

F., 2001). Daca in primii ani de la casatorie intimitatea face
(Chipea in

sunt mai deqraba sarcini egalitare, sarcini preponderent

timp ce gatitul, spalatul, curatenia sunt feminine iar micile reparatii sarcini preponderent masculine. Mediul de rezidenta joaca un rol important in explicarea distributiei rolurilor in qospodarie. atitudinile mediul Explicatia
0

ca deciziile sa se ia prin negociere, arii diferite.

timp, fiecare i§i dezvolta cornpetente in Datele SGG indica, asa cum era de asteptat, ca majoritatea treburilor casnice revin femeii. Barbatul se ocupa cu reparatiile din casa si din jurul casei, femeia cu restul: cu treburile qospodaresti - gatit, spalat, calcat, curatenie si in mare parte si cu cresterea si ingrijirea copilului. familia Voicu Multiple analize anterioare rornaneasca M., 2004, Popescu pe (Chipea F., 2001, R., 2002)

reprezinta din fata de 0

de gen mai ega-litare

urban si adeziunea

distributie traditionala a rolurilor domestice in rural. Educatia reprezinta de asemenea un factor important in diviziunea rolurilor domestice. In cazul femeilor, cu cat creste educatla cu atat ele sunt mai putin implicate in sarcinile domestice, in timp ce pentru barbatl cu cat educatia creste cu

confirrna acelasi model.

Tabelul2: Distributia sarcinilor domestice
Mai ales respondentul Ambii parteneri Mai ales partenerul Altcineva din qospodarie sau din afara ei

barbati
preqatirea hranei spalatul vaselor efectuarea curateniei mici raparatii in casa si in jurul casei organizarea activitatilor sociale comune platitul facturilor si
tinersa evidentei

femei

barbati
femei

barbati
femei

barbati
femei

barbati
femei

2,68 87,81 2,53 83,42 8,24 53,35 84,06 2,69 8,13 8,31 30,58 23,66 13,4 36,17

8,29 7,53 13,06 11,18 20,58 20,95 6,8 6)1 80,43 79,97 45,26 45,97 49,13 47,96

85.43 1.39 80,12 1,53 52,54 6)3 3,38 82,34 6,6 6,49 21,35 26)2 35 12.43

3,6 3,28 4,3 3,88 4)3 5,82 5,63 8 0,95 1,06 1)3 2,57 2,48 3,53 19

barbati
femei

banilor
curnparatul

barbati
femei

alimentelor

---------------------------------------------------------------

capitolul

3 • ATITUDIN1

$1 ROLUR1 DE GEN

atat este mai evidenta

implicarea

lor

de cresterea si ingrijirea copilului sunt cele mai egalitare.

crescuta (comparativ cu a partenerului). Explicatia este si de aceasta data ideologia
de gen, mai eqalitara nivel ridicat de educate, Intre rolurile domestice, cele legate
labelul 3: Ingrijirea copilului
Mai ales respondentul

Desi majoritatea

activi-

tatllor de ingrijire sunt mai implicati sarcini.

intra in continuare in comparativ cu alte

la persoanele cu

principal in sarcina femeii, totusi barbatii

Ambii parteneri

Mai ales partenerul

Altcineva din qospodarie sl din afara ei

Copiii

tnsisl 9,6 12,08 9,9 12.49 1,26 1,61 6,96 8,96 3,34 5.4 26,93 28)

lrnbraca pe copil
culca copiii sta acasa cu copiii csnd sunt bolnavi se ocupa de joaca si de timpulliber al copilului II ajuta la teme pe copil se ocupa de transportul copilului

Barbati
Femei

Barbati
Femei

Barbati
Femei

Barbati
Femei

2,61 70 2)5 64,14 3.49 78.41 5,54 32,22 6,59 49,91 5,96 34,19

19,05 14,85 22,54 20,35 14,56 11,87 60,28 52,63 44,37 38,59 29,07 26,69

65,85 0,92 63,09 0,93 76 2,07 25,2 3)8 44,96 4)9 33)8 5,21

2,9 2,16 1)1 2,08 4,68 6,05 2,02 2,39 0)5 1,3 4,27 5,21

Barbati
Femei

Barbati
Femei

Petrecerea timpului liber cu copilul este de departe cea mai egal distribuita activitate, respondenti, adrnitand Indrumarea portul comun. culcare rativ peste

jumatate

dintre

atat femei cat si barbatl, Irnpreuna. asemenea copilului sunt la teme si transde

ca 0 desfasoara

copilului

latie Intre implicarea in sarcinile domestice si de crestere a copilului si satlsfactla fata de Irnpartlrea acestor sarcini. In cazul femeilor insa, satlsfactla femeilor fata de viata de familie este influentata de implicarea barbatului in treburile qospodaresti: cu cat partenerul se lrnplica mai mult, cu
atat satlsfactla sotiei creste, In conditiile in care femeia este activa pe plata muncii si aduce 0 contributie finandara comparabila cu a barbatului in familie, asteptarile acesteia vizeaza implicarea Indiferent de gen, intr-o mai mare masura a barbatului in qospodarie. persoanele inactive, mai putin educate si cele care traiesc in parteneriate neoficializate sunt mai putin satisfacute de irnpartirea sarcinilor de crestere a copiilor. Femeile care traiesc in uniuni informale, inactive, cu

activitatl care se desfasoara mai mult in Alte activitati precum ingrijirea a copilului tipuri ca de sunt preponderent putem de copilului bolnav, irnbracatul si trimiterea la efectuate de femeie. Analizand compape activltatl, concluziona sarcinile legate

ingrijirea efectiva a copilului apartin mai deqraba femeii in timp ce sarcinile legate de educatia si formarea copilului sunt mai deqraba sarcini egalitare. In cazul barbatilor nu exista 0 core20

---------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

educatie scazuta, din mediul rural sunt cele mai putin satisfacute. Satlsfactla fata
de impa rti rea sarcinilor domestice este de altfel concordanta cu distributia acestora. Sunt mai putin satisfacuf cei care perfor-

servicii, ci mai deqraba ca nu si Ie pot permite. Performarea tuturor muncilor casnice de catre membrii familiei si in interiorul familiei sirnbolizeaza nivelul de trai scazut al populatiei, In concluzie, in aceeasi tendinta

meaza mai mult, cei care resimt mai
puternic inegalitatea de rol. Adesea cuplul prirneste ajutor de la alti membri ai qospodariei (copii, parinti etc.) in realizarea muncilor domestice. In

sernnalata

in ultimele

decenii la nivel

European, si in Romania traditionala diviziune a muncii in familie este in proces de modificare. Diferentierea rolurilor a

cresterea copilului cele mai des rnentionate surse ale ajutorului sunt reprezentate de "mama", .soacra" sau .bunica" (totalizand aproximativ 80% din raspunsuri). Destul de rar respondentii au mentionat pentru forme de ajutor institutionalizat Alte forme

rarnas,

insa cu 0 flexibilitate mai ridicata,

Sexul rarnane variabila esentiala in explicarea modului in care se distribuie activi-

tatlle, influenta fiind sernnificativa chiar si
in cazul celor mai egalitare dintre sarcini, cele legate de cresterea si educarea copilului. Gradinita rarnene singurul serviciu public larg accesat de

cresterea
0

copilului.

posibile de ingrijire sunt rnentionate de

catre

familie.

catre

mica parte a populatiei,

Daca

Externalizarea sarcinilor domestice este intalnita in mod exceptional. In continuare muncile casnice sunt performate de

aproape 80% dintre respondenti au apelat la gradinita (datorita functiei educative si probabil si datorita obliqatlvltatll anului

catre

membrii familiei si in interiorul familiei, fiind un indicator al standardului de viata

preqatitor

pentru scoala),

la cress au

apelat numai 15%, la dadaca sau bona numai 4% iar la centre de tip internat sau centre de zi aproximativ gradinitei 1%. Institutia

scazut al populatiei,

LUAREA DECIZIILOR

"

IN FAMILIE
admi-

rarnene singurul suport larg
Puterea de decizie privind nistrarea treburilor casnice si a celor

accesatin formarea si ingrijirea copilului Externalizarea sarcinilor domestice ca ajutor platlt in qospodarie sau curnpararea serviciilor curatatorii, necesare de pe piata specializate de (mancat in oras, apelarea la spalatorii si la servicii curatenie a casei etc.) este foarte putin raspandita in Romania. Numai 1.7% din respondenti au raspuns ca apeleaza la ajutor platit, Cifra reprezinta in fapt un semnal de alarma, Nu trebuie interpretat ca indivizii nu ar avea nevoie de astfel de

legate de cresterea si ingrijirea copilului pare sa fie in general egal distribuita intre parteneri. Marea majoritate a subiectilor au declarat gestionarea comun. Familia eqalitara este preferata, Cu cat nivelul de educatie este mai ridicat, cu atat preferinta pentru familia eqalitara
21

ca deciziile sunt luate in bugetului este facuta in

comun. Peste trei sferturi au declarat ca

-------------------------------------------------------------

capitolul

3 • ATITUDIN1

$1 ROLUR1 DE GEN

este mai mare. Asa cum era de asteptat, in rural este mai raspandit modelul barbatului care conduce, pe fondul culturii de tip traditional inca dominante, in timp ce in urban optiunile Datele cazul majoritare vizeaza
0

a femeii in treburile casnice, rernarcarn in unele familii si 0 putere de decizie usor mai mare a acesteia in administrarea acestor sarcini. Femeia este asadar

.stapana casei": nu numai ca face mai
multe in casa si in privinta copiilor, dar ea si decide intr-o trebuie incearca raspunsurile sa mai mare masura ce care de

relatie eqalitara.
SGG ne arata este ca media mai scorului de implicare in luarea deciziilor in femeilor semnificativ ridicata decat media in cazul barbatilor; Rezultatele SGG sunt concordante si cu alte cercetari care analizeaza luarea deciziilor in familie (Popescu R, 2007). Pe langa implicarea considerabil mai ridicata

facut, Totusi, avand in vedere la celelalte intrebari surprinda structura

autoritate si ideologia de gen, nu putem afirma cu certitudine mare. ca in familiile din Romania femeile au 0 putere maritala mai

22

-------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

capitolul4

Necesitatea politicilor familiale si de gen

formelor alternative de viata farniliala au crescut condus statului. Nevoia de sprijin din partea statului in viata de familie este diferita de la 0 societate la alta §i depinde de de aspiratii si trebuie sa fie dezvolde conditiile concrete de viata a membrilor ei, de traditii si orientari, ca interventia statului rnentalitatl etc. Fundamental este faptul rezultatul unui consens general. In toate tarile occidentale tate exista un asemenea sistem vulnerabilitatea la necesitatea familiei §i au interventiei

D

iminuarea

anumitor

functii

pe

Alte obiective femeii

pot tine de 0 anurnita vizand echilicu cele

care Ie asigura

in mod tradi-

viziune a vietii de familie sau a rolului pe plata muncii, brarea obliqatiilor familiale. profesionale

tional,

paralel cu raspandirea

POLITICI FAMILIALE

IN

EUROPA

In ciuda aspectelor comune, exista diferente intre tari in privinta resurselor, acoperirii si orqanizarii politicilor familiale si de gen. La nivelul Uniunii Europene se contureaza ales vechile socialiste fiind cateva modele specifice de state membre, statele §i politici familiale. Cercetarile au vizat mai de obicei analizate

grupate in aceeasi categorie. Tipul scandinav. Politicile familiale in tarile Scandinave sunt orientate catre trei scopuri: facilitarea de ingrijire participarii a copiilor, mamelor pe plata muncii, ameliorarea responsabllitatilor billtatlle pentru 1999). copilului egalizarea relatiilor de gen in responsadomestice copii sunt §i pe plata muncii larg accesibile la servicii Suportul la G., este al (Neyer G., 2003). Serviciile de ingrijire costuri scazute Accesul (Esping-Andersen larg universal

suport care insa se bazeaza pe obiective diferite, familiei, relatiilor mai mult sau mai putin explisi stabllitatil familiale §i a unui a calitatll parentale, vietii cite: sustinerea constituirii

asigurarea

nivel minim de trai pentru toate familiile, sustinerea familiei in realizarea efectiva a functiilor redistribuirea verticals veniturilor ce 0 privesc. Politicile pot viza obiective mai generale pe orizontala precum §i/sau pe

a resurselor,

compensarea locuire.

mici, sau obiective sectoriale

acordat pe baza dreptului la ingrijire.

legate de educatie,

sanatate,

destinat 23

capitolul

4 • NECESITATEA

POLITIC1LOR

FAM1LIALE $1 DE GEN

familiei decat crescut Andersen

este mai deqraba in beneficii

in servicii financiare. (Espinga

ingrijirea insuficiente.

copilului

sunt mai deqraba de

Masurile astfel

crestere

a un

Transferurile

sociale din aceste tari au decade G, 2002) §i ca urmare

copilului nu sunt integrate cu cele legate de ocupare G., 2003). Studiile asupra politicilor au evidentiat depinde nizeaza t.eqatura cu ca impactul alte politici cu familiale acestora sectoriale. politicile de pietei muncii pe plata nu pot fi in sunt ocu-

in ultimele

lncat forrneaza

ansamblu mai deqraba incoerent (Neyer

suportului in crestere acordat familiilor. Tipul mediteraneean. In tarile SudEuropene, politicile cresterea Beneficiile conditiile Concediul §i sunt copiilor familiale legate de nu sunt dezvoltate. sunt reduse in ridicat. nu este

si de modul in care se armoacestora

§i serviciile parental

unui cost al copilului

platit,
la nivel

ocupare si caracteristicile este indisolubila. muncii §i ingrijirea politicile considerate consecinta

Alocatiile pentru copii nu sunt universale extrem de scazute comparativ european. In acelasi timp

Participarea copiilor

doua aspecte distincte, familiale cu cele privind

politicile de ocupare sunt deficitare si iar riscul somajului este crescut. Celelalte tipuri sunt mai putin Nu coerente si mai greu de identificat. statelor bunastarii, tarile Continentale Scandinave schemele

interdependente reconcilierii familie. dintre

parea, in vederea realizarii obiectivului rnunca §i viata de timp, sistemul de In acelasl

par sa corespunda tipologiilor clasice ale Politicile familiale in variaza si cele intre Sud-

prestatii legate de cresterea si ingrijirea copiilor este esential, ca si modul in care este orqanizata si impartita distribuirea beneficiilor si serviciilor intre stat, piata, femei si barbati. Politicile familiale au 0 puternica deosebit femeii. Interesul privind politicile familiale a aparut demografice mai ales ca rezultat al preocuparilor legate de tendintele socio(Hantrais L., 1999). Toate postindustriale se statele membre ale Uniunii Europene, ca si alte confrunta societati cu probleme sociale asociate intre genede pe plata components de important de gen si este gradul in care

Europene. Franta si Belgia au 0 polltica de suport pentru angajarea mamelor pe plata muncii, avand sisteme de ingrijire publice sau subventionate punct. Franta sustine bine puse la mamele prin

acestea reusesc sa reduce dependents

beneficii variate iar Belgia pune accentul pe flexibilitatea muncii. Olanda si Marea Britanie urmeaza un principiu similar de facilitare a partlciparii pe plata muncii si a beneficiilor aferente. In Austria de pe plata §i Germania singura politicile solutie faciliteaza iesirea ternporara a mamelor muncii, disponlblla fiind serviciile de ingrijire din sectorul privat. Beneficiile familiale sunt generoase,
24

fenomenului de irnbatranlre a populatlel si cresterea dezechilibrului ratii, schimbarii conditiilor

dar serviciile

legate

de

-------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

muncii, cresterea saraciei si excluziunii sociale. Tendintele demografice, ca si schirnbarile comportamentelor familiale,

a autoritatilor Economic incurajeze

locale, conform principiului Comitetul UE sa

de baza al subsldiaritatll.

si Social recornanda

se considera a fi probleme-cheie, puncte de plecare in trasarea politicilor sociale. Desi la nivelul Uniunii Europene exista un acord general privind necesitatea suportului pentru familie, nu exista o politica familiala comuns. Pozitiile statelor membre in aceasta privinta sunt diferite, 0 armonizare a obiectivelor sau instrumentelor fiind dificil de realizat. Articolul Fundamentale" politica familiala, tarea politicilor 33 din "Carta Drepturilor leqltimeaza implicarea privind

Statele Membre in a integra

dimensiunea familiei in politicile economice si sociale (CESE 423/2007). Comisia Europeans nu are inca un Comitet privind Politicile Familiale. Exista 21 de Comitete Europene problemele in insa in cadrul niciunul Comisiei nu acopera Directoratului

familiei, acestea ramanand

responsabilitatea

General pentru Munca, Probleme Sociale si Oportunitati Egale. Comisia Europeans nu are de asemenea 0 «Carta Verde» a Familiei. Din 1984 au fost elaborate 95 de asemenea documente, niciunul destinat problemelor familiei.

Uniunii Europene in dezbaterea

Definirea si implemense considera ca trebuie

sa ramana optiunea Statelor Membre si

Graficul 4: Cheltuieli totale cu prntectla sociala In anul2005 (Preturi curente - % PIB)

Legenda
12.4-14.2 14.2 -19.7 19.7 - 24.3 24.3 - 27.9 27.9 - 31.5 Non UE

+
N
• J~ .

\,

, ......

Sursa datelor: EUROSTAT

Media europeans a cheltuielilor sociaIe este de 26,9% din PIB in anul 2006, avand variatii foarte mari intre tari: Franta sau Suedia cheltuiesc peste 30% din PIB,

mai mult decat dublu fata de Tarile Baltice (Estonia 12,4%, Letonia 12,2% si Lituania 13,2% din PIB). Romania are 0 valoare a cheltuielilor sociale scazuta in context
25

-------------------------------------------------------------

capitolul 4 • NECESITATEA

POLITIC1LOR

FAM1LIALE $1 DE GEN

European - 14%. Paternul este comun cu majoritatea tarilor foste socialiste care cheltuie in general aproximativ jurnatate din media UE, la diferente considerabile de tarile Europei Occidentale. In contrast, media europeans a cheltuielilor privind familia este de numai 2,1% din PIB. Desi cheltuielile privind pensiile sau sanatatea continua sa creases, cheltuielile privind familia s-au mentinut la aproximativ

acelasi nivel. La inceputul anilor 1990 erau 2,1 % din PIB, cat sunt si in prezent. Disparitatlle intre tari sunt ridicate, ceea ce conduce la inegalitati majore in furnizarea suportului social pentru familie: 3,9% din PIB in Danemarca si Luxemburg, mai putin de 1% in Spania si Polonia. In totalul cheltuielilor sociale, familia si copiii detineau locul al treilea, cu 0 pondere medie de 8% in 2006.

Graficul 5: Cheltuieli sociale pe diferite domenii, la nivelul Uniunii Europene (UE 27) In 2006 llrrnas: 6,2 Serna]: 5,6
Familie / copii;

l.ocuinta: 2,3

Excluziune socials: 1,3

8

Batranets: 40

Invaliditate; 7,5

Boals / Ingrijirea sanatatii; 29,2

Sursa: Eurostat
(%

Graficul 6: Beneficii sociale acordate pentru familie l?icopii

total beneficii sociale)

4.'itf
~~'

Legenda
4.4- 5.1 5.1 -7.5 7.5 -10.3 10.3 -12.9 12.9 -16.9 Non EU

+
N

Sursa datelor: Eurostat

26

-----------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

Romania conserve un patern al cheltuielilor comun la nivelul UE, in care cele mai mari cheltuieli sunt pentru batranete si ingrijirea sanatatii.

Cheltuielile privind familia si copiii sunt user peste media europeans. detinand in ierarhia cheltuielilor de asemenea locul al treilea.

Graficul 7: Cheltuieli sociale pe diferite domenii In Romania In anul2006 llrmas : 1
Excluziune socials: 1,2

Serna]: 2,7 Familie / copii;

8,9

Batranste: 34,8
Invaliditate; 7

Boals /Ingrijirea sanatatii; 44

Sursa: Eurostat

POLITICI FAMILIALE IN ROMANIA
Sistemul actual de prestatii familiale cuprinde 0 gama variate de beneficii in bani si servicii, existand forme directe de suport pentru copii (alocatiile pentru copii, bunuri si servicii specifice) §i forme indirecte, de sustinere a familiei in general §i implicit a copilului (ajutorul social, servicii familiale). Confiquratia cornplexa a sistemului de suport are insa 0 istorie recenta, Beneficiile in bunuri si qratuitati oferite copiilor si familiilor lor au fost pana de curand neglijate iar serviciile de asistenta sociala, in ciuda adoptaril

lncepand cu 2001 a unor legi care au
definit initial cadrul de configurare §i ulterior metodologia de implementare a sistemului, se confrunta in continuare cu un deficit de dezvoltare. Chiar daca in 1995 a fost instituit un sistem de acordare de ajutor social pentru familiile sarace (multe dintre ele cu copii) acesta nu a devenit functional decat prin restructurare, Incepand cu anul 2002. In aceste conditii, cele mai importante instrumente pentru suportul direct al standardului de viata al copilului in familie l-au constituit mult timp alocatiile de stat pentru copii si pentru familiile cu copii, cu un nivel extrem de
A

___________________________________________________________

27

capitolul

4 • NECESITATEA

POLITIC1LOR

FAM1LIALE $1 DE GEN

scazut - mai putin de 5% din salariul mediu. Abia in 2004 suportul semnificativ, alocatii (pentru suport prin financiar unei un pentru familiile cu copii a fost consolidat introducerea anterior pentru familia specific), monoparentala prin cresterea

copii

precum

si

prin

modificarea

conditiilor de eligibilitate. Dupa 2004 este din ce in ce mai evidenta tendinta de focalizare a sistemului de beneficii, fiind oferita 0 sinqura alocatie cu caracter universal (alocatla de stat pentru copii) iar celelalte acordandu-se prin testarea mijloacelor.

care nu existase

cuantumului

alocatiei pentru familiile cu

labelul 4: Numarul beneficiarilor

l?iponderea In PIB a costurilor unor alncatli pentru copii l?ifamilii In anul2007 Numar beneficiari 4.207.224 576.844 221.194 189.990 16.608 187.457 142.360 48.081 133.942 Pondere In PIB 0,51% 0,07% 0,04% 0,35% 0,006% 0,009% 0,005% 0,01% 0,02%

Alocatia Alocatia Alocatia

de stat pentru copii tarniliala cornplernentara pentru familia copilului rnonoparentala copilului de sustinere

Indernnizatia Stimulentul Alocatia Alocatia

pentru cresteraa pentru cresteraa

pentru copiii nou-nascuti de

Trusoul pentru nou nascuti

lncredintare

pentru plasament familiilor

familial nou-constituite

Ajutor financiar

pentru sprijinirea

Sursa: MMFPS pentru numiirul de beneficiari $i calculele autorilor cu privirea la valoarea ponderii in PIB. PIB-uITn anul2007 a fost de 404.708,8 milioane lei conform INS.

Dintre transferuri, copii si familiile nurnar de beneficiari: copii, peste

alocatiile pentru aproximativ 4,2

A

In

ciuda

indexarilor puternic

anuale,

lor au cel mai mare

valoarea reala a alocatiei de stat pentru copii s-a erodat dupa 1989, ajunqand sa reprezinte in 2007 un sfert din va loarea sa initiala. In comparatia cu salariul redus mediu pe economie in termeni alocatla reali (§i acesta in mod
0

milioane de copii alocatla de stat pentru 570 mii familii si aproximativ cumulativ
0

alocatia 220 mii pondere

complernentara rentale, detinand

familii alocatla pentru familiile monopainserrmata in PIB: peste 0,6% in 2007. Cumulat cu indemnizatie copilului de crestere a valoarea §i alte stimulente,

substantial) aproximativ

a inregistrat

scadere de la de la un nivel initial de 10% din salariul mediu (in 1989) la sub 3% in 2006 si 2007.

beneficiilor depaseste 1% din PIB.

28

-----------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

Graficul 8: Evolutia alocatiei pentru copii ca procent din salariul mediu.
12~--------------------------------------------------------~

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Sursa: INS, pentru 2005-2007 calculele pe date INS $i MMFPS

De la introducerea pentru familiile complementare aplicandu-se in salariul

lor, alocatiile §i cele

usoara, indexare,

$i in 2007 s-a aplicat insa valoarea

0

alta a

monoparentale

lor reala

au fost indexate abia la din 2006), astfel

continuat sa se degradeze comparativ cu anul 2004, momentul decat sa conserve la care au fost nivelul relativ al introduse. Indexarea din 2007 nu a facut anului 2006.

sfarsitul anului 2005 (noile cuantumuri

lncat

valoarea relative a acestora, ca pondere minim, a fost in scadere

labelul 5: Valoarea alncatlilor - ponderea cuantumului In salariul minim pe economie
Alocatia tamiliala cornplernentara 2004 Familii cu 1 copil Familii cu 2 copii Familii cu 3 copii Familii cu 4+ copii 11.4 13.4 15.3 17.1 2005 10.3 12.1 13.8 15.5 2006 9.2 10.8 12.2 13.5 2007 9.2 10.8 12.0 13.3 Alocatia de sustlnore pentru familia rnonoparentala 2004 15.5 17.9 20.7 23.3 2005 17.1 19.9 22.9 25.8 2006 13.5 15.9 18.1 20.5 2007 13.3 15.9 18.0 20.2

Sursa: calcule pe baza datelor MMFPS pentru valoarea elocetiilor $i INS pentru valoarea salariului minim

Beneficiile primeste asupra familia situatiei

sociale copilului.

pe care

Ie

cheltuieli sociale scazute sunt in general cele cu ratele saraciei copilului ridicate. Analize privind saracia copilului in Romania au demonstrat ca daca transferurile financiare destinate familiilor nu ar fi distribuite, cu aproximativ rata saraciei copilului ar fi 40% mai mare - 33,2%

au un impact

major

In general

nivelul cheltuielilor sociale privind familia si rata saraciei copilului Cu cat cheltuielile copilului sunt asociate. destinate Tarile cu sociale

familiei sunt mai ridicate, cu atat saracia este mai scazuta,

comparativ cu 24,5% (Zamfir

c., 2005).

-----------------------------------------------------------------

29

capitolul

4 • NECESITATEA

POLITIC1LOR

FAM1LIALE $1 DE GEN

Nivelul acestor beneficii prezentate anterior resurse Problema saracie nivel as i q u r a mai indivizilor, pentru dezvoltare acestui asigurarea necesar deq raba copiilor. suport unui de supravietuirea fara sa of ere

sursa

de venit

0

repreztnta

aceste

alocatil destinate ingrijirii copiilor. Suportul financiar rezolva numai in parte problemele saracie], avand lacune importante pe alte dimensiuni. Pentru familiile cu copii confruntate cu 0

impactului

financiar rarnane deschisa: scoaterea din nu Inseamna de viata decent,

saraoe

severe e vitala dezvoltarea unor servicii. Centra rea pe copil nu poate fi realizata suficient urmare suportului prin mijloace a efectului financiar financiare (ca a de dispersare - din alocatiile

dezvoltare a copilului. Pe de alta parte, nu trebuie neglijate efectele secundare a acestor intregii copilului. (Zamfir beneficii: familii, Studiile C., 2005; 2004; sustinerea difuza a nevoilor terna 2004; multe in detrimentul Marginean, ca pentru

pentru copii traieste intreaga familie) ci prin programe de acordare de bunuri si servicii, destinate sa integreze copilul in mediul 2002), de viata mai larg (Zamfir perspectivele E, de sa largeasca

pe aceasta

Stanculescu,

Banca Mondiala,

2003) dernonstreaza dintre familiile aflate in

saraoe

principala

mobilitate / realizare socials.

30

-------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

capitolul5

Reconcilierea vietii profesionale CU viata de familie ,

fertilitatii

5

tructura statelor

socio-demografica dezvoltate impune

a in

egala masura 0 §i 0

crestere a ratei crestere a ratei de
§i poninactive de

ocupare' a populatiei,
Gradul redus de ocupare derea crescuta a persoanelor sunt nu numai rezultatul bilitati

egale de includere pe plata muncii ~i nevoile presupuse de functionarea optima a familiei, iar Inlatura rea acestei d iscrepa nte este urmarita prin formularea unor m asur l de reconciliere a vietii profesionale cu viata de familie.
Traditional indeplinirea afectat sunt segmentul responsabilizate de populatie cu sarcinilor familiale, femeile cel mai a de lrnpacare

deficitului

locuri de rnunca, dar si al unei disponi-

scazute

a indivizilor de a participa ingrijirii persoanelor prin pot

activ pe plata muncii. Responsabllitatlle familiale datorate dependente indeplinirea abandonarea sau suprasollcltarll sarcinilor qospodaresti

de dificultatea

vietii de familie cu nevoia de a avea un loc de rnunca in economia rernunerata, Pornind de la aceste premise, capitolul de fata prezinta 0 situatie a femeii din Romania, din perspectiva anqrenarii in

reprezenta 0 rnotivatie puternica pentru

lncercarilor de avea 0 ocupatie aducatoare de venit. Optiunea rarnanerii in qospodarie este interpretata
negativi valoare

in termeni aduce
0

atat

din punct de

actlvitatlle familiale §i profesionale §i propune 0 analiza comparativa a masurii in care reconcilierea vietii de rnunca cu
cea de familie este

vedere macro-social

(sectorul domestic adauqata

ln cur ajat a in

scazuta
in

societatea romaneasca.

economiei in ansamblu), cat si din punct de vedere micro-social care (in conditiile

SITUATIA OCUPARII
Alaturi
diminuarea s-a accentuat de scaderea populattel dramatic fertilitatii, active §i a

r arnanerea in qo spo dar le nu reprezinta rezultatul alegerii individuale,
de ordin economic,

ci al unor restrictii structural).

Se constata 0 discrepanta intre nevoia de oportunitafi

populatlel ocupate este 0 problema care in societatea

1 Rata de ocupare este raportul dintre populatia ocupata §i populatia totala in varsta de 15-64 ani, exprimat procentual (conform definitiei Institutului National de Statistics).

-------------------------------------------------------------

31

capitolul 5 • RECONCILIEREA VIETH PROFESIONALE CU VIATA DE FAMILIE

rornaneasca anul 1989 populatia ponderea continuu,

in ultimii aproximativ

19 ani. Daca in 82% din

urmatori

(aprox.

59% in anul 2007). de scaderea

Femeile au fost afectate

apta

de rnunca era

incadrata
1989, scade

gradului de ocupare Intr-o proportie mai mare decat barbatil, persoanele ocupate reprezentand aproximativ la momentul anului 2005 51 % din totalul femeilor

Intr -o ocupat!e

, dup a anul ocupate

persoanelor atinqand

un minim in anul user in anii

2005 (57,7%)

si crescand

apte de rnunca.

Graficul 9: Rata de ocupare In randul femeilor

l?i al barbatilor (Romania)

80 70 ~ 60 50 40 30 20 10 0 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Sursa: Eurostat

u--

~
.....

•••••
.....

....

-+-femei ........_ barbati

Un grad de ocupare decat al barbatilor

mai

scazut
cu

sanse

aproximativ

egale unui

cu

ale

se inreqistreaza

barbatilor,

in ocuparea

loc de

precadere la populatla feminine cu nivel de educatie scazut si mediu, decalajul pastrandu-se constant in timp (Graficul nr. 10). Femeile cu studii superioare au
Graficul10:

rnunca, fapt reflectat de diterentele mici
in gradul de ocupare inregistrat la nivelul celor doua categorii de populatie.

Rata de ocupare pe sexe l?i nivel de instruire (Romania)

100 90 80 70 60 50 40 30 20 10

r-r-

r-----=r-

--

--

I--

I--

F-

-

,--I-I-I-I--

=-I-I-I---

I-I-I-I-I---

I--

-

I-I-I-I---

I-I-I-I---

I-I-I-I----

-

I-I-I--

o

Superior

1

Mediu

1

Scazut

Superior

1

Mediu

1

Scazut

Superior

Mediu

Scazut

Superior

Mediu

Scazut

2000

I.

2004
TOTAL
D

2006
Masculin
D

Feminin

1

2007
Sursa: AMIGO, INS

32

-----------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

Marea majoritate a femeilor ocupa un loc de rnunca salarizat (aproximativ

rilor familiali nerernunerati zentate distributie categoria in categoria

si subrepresi a

patronilor

67% din totalul femeilor ocupate), restul
concentrandu-se in categoria lucratorilor familiali nerernunerati (aprox 20%) si, in categoriile

lucratorilor pe cont propriu. 0 asemenea se reflecta Intr-o dependents economics mai crescuta a femeilor din

intr-o proportie redusa,

lucratorilor familiali neremude lucru (atribut

patronilor si lucratorilor pe cont propriu. Diferentele de gen se pastreaza si in ce priveste statutul profesional: femeile sunt supra-reprezentate in categoria lucrato-

nerati si 0 mai mica libertate de organizare a programului specific ocupatillor din categoria lucratorilor pe cont propriu si a patronilor).

Graficul11: Populatia ocupata dupa sex l?istatut profesional (Romania)

Total

Salariat

Patron

l.ucrator pe cant propriu

lucrator
familial neremunerat

Sursa: Amigo, INS

I

D MASCULIN

• FEMININ

Ocuparea

in

randul

femeilor

a

pensionarilor (prin pensionare antidpata), al persoanelor descurajate sau al casnicelor care au renuntat sa mai caute un loc de rnunca, La nivelul nivelul mediei anului

evoluat complet diferit in Romania fata de situatia din statele europene dezvoltate. Astfel, daca in spatiul occidental se constata 0

crestere

proqresiva a ocuparii, ocuparea

2007, rata de
inferioara Uniunii

realizata pe parcursul unei perioade lungi de timp, in cazul Rornaniei, femeilor atinge cote maxi me in timpul

ocupare a femeilor din Romania atingea de 52,8%, existente valoare la nivelul

perioadei comuniste (ca urmare a unor masuri de incurajare dar si de constrangere), dupa care, incepand cu anul 1989, mare parte a femeilor angrenate pe plata muncii ingroa§a randurile
2

Europene (58,3%Y

Singurele state cu fie din

medii mai mici proveneau fie din zona Europei de sud (Grecia, Italia), Croatia, Ungaria). zona de state foste comuniste (Polonia,

sornerilor, al

Prin politicile formulate la nivel european se urrnareste atingerea unui grad de ocupare a femeilor de 60%, pana in anul 2010 (Consiliul European, 2002).

---------------------------------------------------------------

33

capitolul

5 • RECONCILIEREA VIETH PROFESIONALE CU VIATA DE FAMILIE

Graficul12: Rata de ocupare a femeilor In 2005

Legenda

D

23.8-33.7 _ 33.7-53.8 _ 53.8-62.1 _ 62.1-71.9 _71.9-80.5
DAltejiiri

+
N

.,. .....

.

JI~

Sur •• dafe/or:

EUROSTA T

In concluzie, printr-un

ocuparea

in randul in raport si prin

lntre nivelul de implicare a femeilor in
indeplinirea implicare grad sarcinilor familiale si cel de pe plata muncii. Aceasta fie intr-o familiale, de copii ce s-a reflectat fie intr-un de ocupare, nurnarului

femeilor din Romania se caracterizeaza decalaj semnificativ precum cu media europeans. vulnerabilitatea timp, procentul ce evldentlaza stabllltatii premisele priveste

incompatibilitate scazut

mai crescuta a femeilor crescut al persoanelor gradul relativ

in raport cu barbatil. Retinern in acelasi salariate in totalul femeilor ocupate, fapt

diminuare a responsabllltatilor prin reducerea

revin unei femei. In acest context, s-au accentuat discutiile rilor si al politicilor in familie privind rolul rnasu-

Inalt

al

locului posibilitatea

de rnunca, rigiditati

dar §i in ce a a

Irnpacarea

vietii de

unei anumite

cu cea de rnunca. domestic, in

Cresterea conditiile

de gestionare

gradului de independenta de sectorul

a femeii fata

timpului dedicat muncii si de sarcinilor profesionale

Irnpacare

cu cele familiale.

pastrartl unui nivel optim de functionare a familiei, este posiblla in rnasura in care se produce 0 distribuire mai echita-

POLITICI DE RECONCILIERE A VIETII DE MUNCA CU VIATA DE FAMILIE
Istoria recenta a statelor dezvoltate dezvaluie
34
0

anurnita

incompatibilitate

bila a sarcinilor domestice intre cei doi sotl sau in conditiile in care gospodaria define parghiile necesare externallzarll acestor sarcini catre sectorul serviciilor publice sau private. Ambele directii au fost vi-

---------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

zate prin intermediul politicilor familiale, dar rnasurile de incurajare a externalizarii sarcinilor qospodaresti, prin caracterul lor neutru, putin invaziv la adresa libertatll de alegere a indivizilor, sunt considerate mai eficiente, asociindu-se cu un efect mai semnificativ asupra deciziilor indivizilor

privind fertilitatea

sl/sau participarea

la

plata de rnunca (Neyer: 2006). Masurile pe care statele europene Ie-au adoptat in aceasta directie au fost diferite, fapt ce s-a reflectat in diferentieri mari in ce priveste rata de fertilitate si nivelul de ocupare al femeilor din

Cele mai bune performante se inreqistreaza la nivelul statelor europene nordice (Suedia, Norvegia, Finlanda) care prin politicile adoptate au stimulat atat cresterea fertilitatii, cat §i a ratei de ocupare a femeilor. Reconcilierea vietii de rnunca cu viata de familie este asiqurata pe fondul unei irnpozitari crescute care permite sustinerea unui sistem public de servicii de ingrijire a copilului, cu 0 acoperire universala a familiilor. In plus, politicile care vizeaza cresterea eqalitatii de gen au incurajat intr-o mai mare masura decat in restul taritor europene preluarea de catre barbati a unor sarcini domestice, traditional feminine. Statele liberale se caracterizeaza, de asemenea, prin fertilitate §i ocupare crescute, dar perforrnantele sunt efectul posibilitatii achizitionarii serviciilor de ingrijire a copilului in regim privat §i al unei flexibilitati crescute a pietei muncii. Dezvoltarea §i accesarea serviciilor private sunt incurajate de 0 impozitare scazuta care se asoclaza cu 0 inegalitate sociala §i econornlca crescuta (cei cu salarii mari i§i vor permite sa plateasca serviciile de ingrijire oferite de persoane care accepta o remunerare scazuta), Mai mult, daca in marea majoritatea statelor europene plata muncii este rigida §i putin perrneabila la noi intrari, plata muncii din zona liberala este una deosebit de flexibila, atat iesirile (voluntare sau involuntare) cat §i intrarile realizandu-se cu usurlnta. Acest fapt a dezvoltat 0 atitudine mai putin neqativa a mamelor cu privire la ideea intreruperii activitatii ocupationale in vederea nasterii §i ingrijirii copiilor. Desi complet diferite din punctul de vedere al strategiilor de reconciliere, cele doua exemple au in comun 0 anurnita independents a familiilor in raport cu sarcinile familiale, independents derivate din posibilitatea a se degreva de 0 serie de sarcini domestice, prin externalizarea acestora catre zona serviciilor (fie ele publice sau private). Perforrnante scazute atat din punctul de vedere al ratei de fertilitate, cat §i al ratei de ocupare se inreqistreaza in cadrul tarilor central europene (Germania, Austria) §i sudice (Grecia, Italia, Portugalia). In cazul tarilor central europene, efectul decisiv l-au avut politicile familiale pasive care au incurajat dependenta de veniturile partenerului (de regula, barbat) §i au redus gradul general de angajabilitate al femeilor. Cu toate acestea, ocuparea femeilor, desi nu a avut 0 evolutie spectaculoasa, a fost intr-o continua crestere, politicile statului nefiind adecvate acestor comportamente noi pentru societate. Fertilitatea scazuta a acestor populatii este rezultatul inadecvarii politicilor la evolutiile comportamentelor indivizilor in plan familial §i ocupational. Cazul tarilor sudice este emblematic pentru prototipul statului pasiv in fata problemelor de ordin demografic §i economic.

In Romania, ancheta Statistica', dente

conform

datelor National

de de

ingrijirii

persoanelor

dependente

sunt in

ale Institutului

mai crescute in cazul grupei de varsta 25-44 ani (59,2%) de peste §i mai scazute Copiii cazul tinerilor (12,9%) si al persoanelor 45 ani (17%). sunt persoanele care necesita ingrijire in cele 35

peste 0 treime din populatla persoane depenin varsta sau cu datorate adulti

active are in ingrijire (copii, handicap).

Responsabllltatile

-------------------------------------------------------------------

capitolul

5 • RECONCILIEREA VIETH PROFESIONALE CU VIATA DE FAMILIE

mai multe dintre cazuri (94%), inddenta responsabllltatilor fata de adulti dependenti fiind mai scazuta, inclusiv ca urmare a reprezentarii mai slabe a gospodariilor cu mai multe nuclee familiale. Pornind de la aceste date, anali-

3. Flexibilitatea la locul de munca (inteleasa ca accesul la locuri de

rnunca adaptate situatiei familiaIe,
din punct de vedere al timpului petrecut la locul de rnunca, al restriqiilor de program etc.);

zarn,

in continuare, familiale

gradul

in care general sarcinilor

politicile

si contextul

• Transferurile financiare

economic sprijina de rnunca familiale §i

persoanele in varsta

in indeplinirea

Indemnizatia de maternitate ~i
indemnlzatia de ingrijire a copilului
(concediul parental) sunt principalele transferuri de familie nivelul pozltloneaza ingrijirea perloada financiare rornanesti care se cu viata de rnunca. tarilor Prin cu pe 0 un

Impacarea
in vedere

acestora masurile

cu de

sarcinile profesionale. Avand reconciliere implementate in tarile cu

Inscriu in intentia de reconciliere a vietii acestor beneficii, in categoria Romania se pentru

vechime in domeniu, structurarn analiza pe urmatoarele trei paliere:

1. Transferurile
pentru posibilele

financiare
pierderi de

menite sa of ere 0 compensare venit si sa asigure un minim de trai decent in perioada in care obliqatiile de ingrijire restrictioneaza posibilitatea de angajare;

politici generoase, copilului lunga

indemnizatie fiind acordata de timp

si dupa

algoritm care permite 0 inlocuire ina Ita a veniturilor anterioare ale parintelui". Dreptul angajatului la 0 perloada parendifera minima de concediu de ingrijire durata si cuantumul beneficiului

2. Alternative la ingrijirea copilului: ajutorul informal al familiei/rudelor versus serviciile in domeniul ingrijirii copilului. Prin aceste
masuri soanelor este incurajata recu intrarea pe plata muncii a perresponsabilizate indeplinirea sarcinilor familiale.
3

tala este stipulat la nivel european', dar mult de la un stat la altul. Astfel, daca din punctul de vedere al ratei de Inlocuire a veniturilor anterioare, conditiile cu cele din Romania sunt comparabile re al perioadei de acordare,

din statele nordice", din punctul de vedebeneficiile

Sursa datelor: Ancheta Reconcilierea vieiii de munca cu vieie de familie, INS, 2005. Beneficiul se asociaza cu 0 rata ina Ita de inlocuire a veniturilor incepand cu anul 2008, cand se revine la formula calcularii cuantumului ca procent din veniturile anterioare. 5 Este vorba de directiva nr. 96/34/EC, care introduce obligativitatea statelor membre de a garanta 0 perioada de minim trei luni parintilor care solicita concediu pentru ingrijirea copiilor. 6 Suedia, Norvegia Finlanda - aqreeaza formula acordarii unor beneficii ce presupun 0 rata crescuta de lnlocuire a veniturilor (intre 80 §i 100%), dar perioada mai scurte de acordare (intre 15 §i 52 de saptamaru), In cazul Finlandei, dupa expirarea primelor 26 de saptarnam, parintii pot beneficia de inderrmizatie pentru ingrijirea copilului, in cuantum nediferentiat, pana la implinirea varstei de 3 ani.
4

36

---------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

rornanesti

se asearnana, mai deqraba, este

salariate cu studii liceale, profesionale si gimnaziale. (Ghetau, V.: 2007). Discutiile legate de inechitatea indusa de acordarea unor beneficii egale in conditii de salarizare ineqala, precum si constatarea

cu cele din statele vest-europene',

Indemnizatie de maternitate
acordata

pe 0 perioada de maxim 126 concediul de lauzie. pe 0 cu

de zile, din care minim 42 de zile trebuie sa reprezinte Concediul perloada parental se acorda copiilor

mai lunga de timp (maxim 2 in cazul

ani sau 3 ani, fiind semnificativ

handicap), costurile bugetare presupuse mai crescute decat in cazul indernnizatiei de maternitate. Gandita initial ca procent din salariul anterior, in anul 2004 indernnizatia pentru

potentialului de incurajare a fertilitatii" au dus la revenirea, incepand cu sfarsitul anului 2008, la calcularea indernnizatiei in functie de veniturile anterloare".
reducerii Din punct de vedere al diferentelor de gen, concediul pentru ingrijirea copilului are un caracter neutru, perrnitand in egala masura accesarea lui de catre

cresterea

copilului

devine

tata sau mama.
litatea beneficiarilor, mativ 19-20 % din numai utilizarea

Cu toate

acestea,

beneficiu fix, atinqand 0 valoare de 85

barbatil sunt sub-reprezentati in tota-

% din salariul mediu brut pe economie
(aprox. 789 lei lunar). Incepand cu anul 2007, concomitent cu marirea alocatiei pentru copii, valoarea este stabilita la un nivel fix, de 600 lei lunar. Modalitatea zatiei de crestere de calcul a indemnia copilului a avut

Insurnand aproxitotalul acestora".
faptul ca nu este mai pentru cu

Datele SGG evldentiaza

beneficiului

scazuta in cazul barbatllor, dar si aprecierea lui ca un factor important decizia de a (mai) avea copii (aprox.

implicatii directe asupra numarului de nou nascutl (Ghetau, V.: 2007). Astfel,
daca in anul 2003, parintelui numarului beneficiul reprea zentand procent din salariul anterior al se asociaza cu 0 crestere de nou-nascuti mai ales la

52% dintre femei in cornparatie aprox. 48 % dintre barbati),
Pe langa oferirea unui financiar pentru ingrijirea

sprijin

copilului nou-

nascut, programul

este gandit §i ca 0

masura de activizare a persoanelor sau de sustinere a celor care opteaza pentru varianta reintoarcerii timpurii la locul de

nivelul femeilor cu studii superioare (§i, deci, cu salarii mai mari), din momentul calcularii acestuia ca procent din salariul mediu pe economie, nascuti creste numarul de nou femeilor §i in cazul

rnunca. In cazul reintoarcerii la locul de
munca inainte de expirarea perioadei de maxi me, este prevazuta acordarea

7 In aeeste tari, beneficiul se acorda pe 0 perioada de pana la trei ani, dar incepand eu eel de-al doilea an de aeordare, euantumul este unie, nediferentiat in functie de valoarea veniturilor anterioare. 8 Ca urmare a staqnarii beneficiului pe perioada 2004-2007 la aproximativ 800 lei lunar, incluzand alocatia pentru eopii. 9 85 % din media veniturilor profesionale din ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4000 lei lunar. 10 Sursa datelor: Ministerul Muncii, Familiei §i Protectiei socia Ie (http://www.mmuncii.ro/ro/).

---------------------------------------------------------------

37

capitolul

5 • RECONCILIEREA VIETH PROFESIONALE CU VIATA DE FAMILIE

stimulente ciare de

financiare in valoare de 100 stimulente este

ajutorul persoane

provenit (membri

din ai

partea familiei

altor sau

lei lunar", Nurnarul de persoane benefi-

scazut,

persoane din afara acesteia) si formele

situandu-se beneficierilor".

la nivelul a 9% din totalul Desi in crestere in ultimii

institutionalizate

de ingrijire

fiind cele

mai uzitate dintre acestea.

ani", fenomenul

iesirilor din concediu
in societatea ro-

inainte de incheierea perioadei maxi me pare putin dezvoltat maneasca, parintii beneficiari preferand rarnanerea in qospodarie jirea copilului, faptul pentru ingriin detrimentul

• Alternative la ingrijirea copilului: ajutorul informal al familiei/ rudelor versus serviciile in domeniul ingrijirii copilului
Implicarea altor membri ai gospo-

reintoareste de a

cerii la locul de rnunca, Avand in vedere ca perioada poate de acordare ridica
0

dariei

sau

a unor

rude/prieteni

in

relativ lunga, utilizarea beneficiului pana la expirare serie probleme in incercarea rative realizate faptul la de re-intrare nivel european scurte

indeplinirea

sarcinilor domestice repre-

zinta 0 practice des intalnita mai ales in tarile sudice ale Europei, ca urmare a

parintelui pe plata muncii. Studii compasubliniaza ca perioadele

rnentinerii unei importante crescute a familiei extinse si a unor obliqatii familiale
maxime asupra membrilor qospodariei. cu mai Din acest punct de vedere, prin ponderea (mai) crescuta a qospodariilor premisele dezvoltarii lialisr multe nuclee familiale, Romania prezinta unui model famide ingrijire a copiilor. Insa districopilului

sau moderate ale concediului parental se

asociaza cu cresterea ocuparii in randul
femeilor, in timp ce perioadele mai lungi cu scaderea indemnizatia buna partlciparil de ingrijire mamelor pe plata muncii (Neyer: 2006). In concluzie, a copiilor, prin in timpul priveste pe inlocuire a veniturilor in ce

butia tipurilor de qospodane si implicatiile ei asupra problematicii ingrijirii rand, trebuie analizata qospodarla rezultatul dlmpotriva, optiunilor rezultatul faptul trebuie abordate cu precautie, In primul

perioadei de ingrijire, se poate solda cu consecinte fertilitatea, de facilitare deziderat pentru pozitive dar are un potential scazut a relnteqraril este lmportanta ingrijirea copiilor, parintilor

rnasura in care
este sau, (nu indivizilor

de tip multi-nucleu

plata muncii. Pentru realizarea acestui

constranqerilor unei locuinte ca fenomenul

rnasura in
apelul la

legate de obtinerea este de neglijat

care familia are la Indernana alternative

extinderii qospodarillor multi-nucleare s-a

Pana la momentul rnaririi alocatiei la 200 lei lunar, valoarea indemnizatiei era de 300 lei. Sursa datelor: Ministerul Muncii, Familiei §i Protectiei socia Ie (http://www.mmuncii.ro/ro/). 13 In anul 2006, ponderea beneficiarilor de stimulente era de doar 6 %. 14 Termenul a fost propus de autorul scandinav Gosta-Espinq Andersen pentru a desemna modelul de state in care responsabilitatile legate de intretinerea qospodariei §i ingrijirea copiilor sunt plasate in exclusivitate la nivelul membrilor familiei.
11 12

38

---------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

dezvoltat cu precadere dupa anul 1989). In al doilea rand, nu intotdeauna ratiile sarcinile copilului. constata marirea varstnicilor momentul mai in varsta domestice
0

apeleaza la serviciile institutionalizate ingrijire a copilului

de

genede a

(cresa, gradinita,

au 0 stare §i de ingrijire

internat, grupuri organizate, baby sitter etc.). Daca serviciile oferite de gradinita sunt accesate de aproape 80 % dintre intervievatii ajutor care apeleaza la forme de cresa este

sanatate care sa Ie permita implicarea in
La nivelul tuturor marire a varstei statelor se la care se qeneratia tinerilor. La tinere,

institutionalizat",
de ingrijire

naste primul copil, fapt ce se reflecta in decalajului nasterii

accesata in mai mica rnasura, bona si restul tipurilor reqasindu-se la nivelul unui segment foarte redus de

lntre

si qeneratia

qeneratiei

populatie.
Copiii in varsta de pana la sase ani sunt cuprinsi intr-o mica masura intr-un serviciu formal de ingrijire. Aceasta situatie plaseaza Romania in urma celor mai multe state europene si face dificila atingerea dezideratului european de asigurare a unui nivel de cuprindere de 90 % in randul prescolarilor de 3-6 ani si de 33% in randul copiilor de 0-3 ani". Daca in cadrul segmentului de varsta 36 ani, rata de cuprindere in invatamantul prescolar ingrijire
0

varstnidi ajung ei in§i§i sa faca parte din categoria persoanelor dependente, avand nevoie la randul lor de sprijinul persoanelor active. In acest context, qeneratta adulta, active, trebuie simultan sa ingrijeasca qeneratia tanara si sa of ere nevoita sa i§i

sprijin qeneratiei varstnice, reprezentand o "generatie sandwich?", dubleze efortul in directia sarcinilor de ingrijire a persoanelor dependente. Desi comparativ reprezinta
0

cu copiii, betranii

mica parte a persoanelor in cadrul studiului se constata

se situa lnstltutlonala

la nivelul

a aprox mai

care necesita ingrijire, la nivelul familiilor cu copii investigate "Generatii si Gen",

75%18, copiii Incadratl lntr-o forma de reprezinta putin de 3 % din totalul copiilor de 0-3

tendinta scazuta de implicare a rudelor sau a cunoscutilor in ingrijirea/cre§terea copiilor. Mai putin de 20% dintre respondenti dedara ca primesc un ajutor sistematic din aceasta directie, Un procent similar de respondenti

ani",
Asadar, segmentul de varsta care intereseaza cel mai mult din perspectiva reconcilierii vietii de rnunca cu viata de familie este si segmentul cel mai putin acoperit de serviciile de ingrijire forma-

15 Raphael, D., & Schlesinger, B. (1993). Caring for elderly parents and adult children living at home. Social Work Research & Abstracts, 29, 3-10. 16 Cresa, gradinita, bona, servicii la domiciliu etc. 17 European Council (2002). Presidency Conclusions. Barcelona European Council, 15 and 16 March 2002. 18 Sursa datelor: Statistica educeiiei, Institutul National de Statistics, 2005. 19 Sursa datelor: articolul Bona de la stat poate ca~tiga 1600 lei, autor Oana Craciun, Antoaneta Etves, publicat in ziarul Cotidianul, din 6 mai 2008.

---------------------------------------------------------------

39

capitolul

5 • RECONCILIEREA VIETH PROFESIONALE CU VIATA DE FAMILIE

lizata, Numarul creselor a scazut dramatic imediat dupa anul 1989 °, cererea
2

achizltionartl, costului

prin

intermediul acestor

unor a servicii.

masuri fiscale sau de subventionare asociat Deducerile fiscale pentru achizitionarea

depasind

cu mult

nurnarul

de locuri

disponibile", Oferta de servicii publice in
domeniul ingrijirii copiilor este nu numai

serviciilor de ingrijire a copiilor, subventiona rea serviciilor jarea retelelor sitteri instrumente la domiciliu private sau sunt

redusa, dar si mult dlferentiata in functie de tipul localitatll si mediul de rezidenta.
Spre deosebire de transferurile finanla de ciare, care au 0 acoperire este uniforrna

incura-

private de bone, babyconsiderate a eficiente in degrevarea de ingrijire

nivel national, oferta de servicii publice

parlntllor de sarcinile

influentata

semnificativ

copiilor. Asemenea masuri sunt practicate pe scara larga in Franta, Belgia, Australia si se asociaza cu rate crescute ale fertilitatii si cu cresteri (moderate) ale ocuparii in randul ferneilor", In Romania, publice serviciilor Parintii nu politicile fiscale dezvoltarea a copiilor. iar subvenprin este de deduceri §i

contextul local, de resursele locale si de modul in care sunt acestea gestionate.

Daca nurnarul
gradinite problema este Bucurestiului

locurilor insuficient §i al

in crese

si

la nivelul mari, si mai

oraselor accente

cunoaste

lncurajeaza

dramatice la nivelul oraselor mai mici si in mediul rural. Deficitul de ingrijire

private de ingrijire nu beneflciaza

incadrare
0

a copiilor in

fiscale ale acestor costuri, tiona rea serviciilor, programul tichete pentru

varsta de pana la 3 ani in servicii de
reprezinta problema cu atat mai grava cu cat la implinirea varstel de doi ani, concediul de ingrijire a copilului se incheie. Copiii in varsta de 2-3 ani pot fi preluati de oferta privata, dar ca urmare a nurnarului redus de locuri" si a costurilor asociate, aceasta solutie este la indernana unui segment restrans de ofertei private de

desi posiblla,

cresa,

putin aplicata de catre anqajatori". • Flexibilitatea munca
Flexibilitatea si ajusta programul de nevoile important familie familiale

la locul de

la locul de rnunca de lucru in functie este un factor vietii Gradul de de

inteleasa ca posibilitatea parintelui de a-

populatie.
Dezvoltarea financlara servicii depinde simultan de capacitatea a familiilor si de incurajarea

in reconcilierea

cu cea de rnunca.

20 In anul 1990 se inregistrau 840 asemenea unitati, in timp ce in 2005, erau inregistrate 290 de crese, cu un nurnar de aproximativ 14000 de paturi care acopera mai mult de 600000 de copii de aceasta varsta, 21 La nivelul anului 2007, existau 26 000 de cereri nesolutionate (conform articolului Legea tichetelor pentru cres« - 0 teine pentru parinti, aparut in cotidianul Gendul, editia din 25 septembrie 2008). 22 173 unitati in anul 2004-2005, conform publicatiei INS, Statistica educatiei, 2005. 23 In aceste state se inreqistreaza rate ale ocuparii mai scazute decat in taritor nordice, dar mai crescute decat in Germania, Austria §i in state Ie europene sudice.

40

---------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

flexibilitate jarea

pe plata muncii depinde atat de rnunca part-time,

dintre femeile ocupate in rural lucreaza dupa un program partial fata de numai 4

de politicile promovate de stat (incuralocurilor garantarea angajatorului propice In concediilor pentru ingrijirea un mediu celor doua europene

% in mediul urban).
programul derenta categoria

Rezulta, deci, ca familiali

partial acopera cu preponlucratorilor

copilului etc.), cat si de disponibilitatea de a oferi pentru irnpacarea spatiul statelor
0

nerernunerati si fapt,

Intr-o

mai mica masura a ocupatiilor

pe cea a lucratortlor pe cont propriu. In

categorii de sarcini. dezvoltate, contractele de rnunca partni§a de succes pastrartl unei familiale. Nu

aceasta

distribuire

part-time angrenate

sernnaleaza 0 vulnerabilitate in aceste ocupatii. Acesta

financiara crescuta a populatiel feminine este un alt aspect care diferentlaza

time sunt considerate

pentru femeile care doresc reintrarea pe plata muncii, in conditiile bune parti a obliqatiilor

profund situatia din Romania de situatia

lnreqistrata
dezvoltate.

la nivelul statelor europene part-time ale

intarnplator; la nivelul statelor europene ocuparea cu timp partial de lucru este preponderent caracteristica populatiel feminine (Ia nivelul UE 25, aproximativ 33 % dintre femei sunt ocupate in regim partial de lucru, in timp ce numai 7,7 % dintre program barbati sunt incadrati cu un de lucru similar). Din acest

Asadar, ocupatllle femeilor romance masura 0 solutie urmare a faptului pentru

reprezinta

in mica ca

reconcilierea

vietii de rnunca cu viata de familie,

ca nu permit asigucu 0 buna la locul de

rarea unui nivel decent al veniturilor din rnunca si nu se asociaza protectie a angajatului

punct de vedere, situatia din Romania este una atipica, ocuparea partiala fiind nu numai superioara partial putin raspandita in randul in regim femeilor, dar si

rnunca,
Disponibilitatea redusa faptul jatilor in randul pentru asigurarea angajatorilor din un mediu flexibil de lucru este destul de Romania. Datele SGG pun in evidenta ca 0 proportie salariati

Intr-o

foarte mica masura

ratei de ocupare

Inreqistrata

la nivelul barbatilor Femeile cu un

(10,4% fata de 9,2%).

scazuta

a angaare de

program partial de lucru se reqasesc mai ales in mediul rural, (conform studiului "Generatii §i Gen", aproximativ 31 %

(aprox.

15%)

posibilitatea lucru intr-un

de a-§i aranja timpul mod flexibil,

care sa per-

Relevanta in acest sens este opinia forrnulata de catre presedintele Uniunii Cressler; Daniela Cimpan: .Este 0 abureala, daca pot spune asa, cu aceste tichete. Nici patronul nu are interesul sa cheltuiasca niste bani in plus, nici noi (n.r. - cresele) nu avem posibilitatea sa recuperarn diferenta de bani. Acesti bani se duc la bugetul adrninistratiei locale, nu raman la crese pentru irnbunatatlrea conditiilor. Greseala a fost ca nimeni nu ne-a lntrebat §i pe noi, oamenii din sistem, cum ar trebui sa faca legea" (opinie preluata din articolul Legea tichetelor pentru cre;;a - 0 taina pentru parinti, aparut in cotidianul Gendut, editia din 25 septembrie 2008). 25 Sursa: Eurastat, date valabile la nivelul anului 2006.
24

---------------------------------------------------------------

41

capitolul

5 • RECONCILIEREA VIETH PROFESIONALE CU VIATA DE FAMILIE

mita rezolvarea

prolemelor

personale.

de rangul

copilului.

In plus, daca la
0

Din acest punct de vedere, anqajatii cu contracte pe perioada determinate par a avea 0 libertate mai crescuta - 20% fata de 14% dintre anqajatii cu contract de

nivel european se

constata

preocupare

pentru sprijinul ingrijirii

copiilor pana la doar pentru

varste mai ridicate, sistemul rornanesc asiqura 0 buna acoperire categoria de copii in varsta de 0-2 ani. Lipsa serviciilor publice, gradul scazut de accesibilitate al celor private, precum si

rnunca pe perioada nedeterminata,

CONCLUZII
Sistemul rornanesc de reconciliere a vietii de rnunca cu viata de familie prornoveaza cu precadere masuri bazate pe transferuri financiare, care asiqura un nivel ina It (relativ la perioada anterioara nasterii) perioada al veniturilor, indelunqata dar care, prin de acordare se

Inalt Incurajeaza
nivelul parental

al beneficiilor accesarea

financiare concediului perioadei

pana la expirarea

maxi me stipulate de lege. Cei mai multi copii in varsta de 2-3 ani raman descoperiti, ca urmare a nurnarului redus de locuri in serviciile de tip cress si ca de inca-drare in urmare a lrnposlbllttatli de trei ani. In fine, actualele reqlernentari incurajeaza achizitionarea ingrijire in regim privat, nu serviciilor de neexistand financiare

poate asocia cu ingreunarea reintrarii pe plata muncii. Daca in statele europene dezvoltate copilului copiii copiii de beneficiile rang pentru ingrijirea pentru beneficiul are efect sunt mai generoase superior, trei,

invatamantul prescolar la varste mai mici

rornanesc, in cuantum egal pentru toti pana la rangul nediferentiat asupra nasterilor; indiferent

stimulente financiare de tipul deducerilor fiscale sau al unor subventii functionale.

42

-------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

capitolul6

Fertilitate si politici familiale
FERTILITATE IN ROMANIA $1 IN EUROPA - POSIBILE EXPLICATII ALE COMPORTAMENTULUI REPRODUCTIV
Ratele fertilitatii" de inlocuire se afla sub nivelul de peste 3 decade. Valoarea medie UE a atins un punct maxim de 2,77 copii pe femeie la mijlocul anilor 1960, dupa care a Inceput sa scada vertiginos in anii 1970, apoi mai lent in anii 1980 (tabelul nr. 7, din anexa), Cel mai scazut nivel a fost inregistrat in 1995, ulterior instalandu-se
0

usoara

a qeneratiilor

tendinta ascendenta,

Graficul13: Rata totala a tertilitatii - 2005

Legenda

D W

1.24-1.35 .1.35-1.5 _ 1.5-1.86
Lipsii date

+
N
Sursa darelar: EUROSTAT

In subcapitolul de fata vern folosi cu precadere rata totala a fertilitatii, definita ca numerul mediu de copii pe care 0 femeie de verste tertlte i-ar rieste lntr-un an calendaristic, aece ratele de fertilitate pe grupe de varsta ar remene neschimbate pe parcursul vietli sale fertile (Populetie, definitii §i indica tori ghid publicat de Population Reference Bureau, www.unfpa.ro). Indicatorul surprinde fertilitatea lntr-un an calendaristic §i nu ia in considerare efectul de arnanare a nasterilor. Totusi, este cel mai folosit pentru analiza comparative a comportamentului reproductiv.
26

-----------------------------------------------------------------

43

capitolul

6 • FERTILITATE

$1 POLITIC1 FAM1LIALE

Fertilitatea

scazuta este 0 situatie a ratei fertilisurprtnzatoare: anilor 1970 (cele

valori fertilitatii

aflate

la limita

inferioara

a

comuns la nivelul statelor occidentale, dar evolutia comparative tatii prezinta diferente fertilitate la mijlocul

(1,2 sau mai mici), se situeaza Diferentele ce

o categorie extinsa, ce cuprinde judete din sud, sud-est si centru. mari de la un judet printr-o tin de speclficitatlle economice la altul se explica culturale, socia Ie,

tarile care aveau cele mai mari rate de sudice si Irlanda) au inregistrat cea mai drastica scadere, avand in prezent cele mai scazute valori (Italia - 1,32, Grecia 1,33, Spania - 1,38). care aveau cele Mai mult, tarile mici rate in mai

serie de factori contextuali, §i demografice

ale acestor

zone. Astfel, in nord est se concentreaza judete care, traditional, prezinta un nivel crescut al fertilitatii, avand un potential aceasta tendinta efect stimulativ reproductive

perioada anilor '70, inreqistreaza astazi unele dintre cele mai ridicate valori la nivel european (tarlle nordice). Cele mai mari niveluri Franta (peste (1,9). Spre deosebire de statele occidentale, statele foste socialiste inreqistreaza rate in continua intalnita scadere incepand cu anul 1990. Cea mai scazuta valoare este in Siovacia (1,24), iar cea mai stat fost crescuta in Estonia, singurul se gasesc in Islanda 2), Irlanda si §i Norvegia

asupra comportamentelor ale qeneratiilor

actuale. In plus, nivelul la

economic din zona, mai scazut comparativ cu media nationala, .predispune" o fertilitate faptul mai

lnalta,

cunoscut

fiind

ca femeile

cu nivel de trai §i Zona cu fertilitate mare varietate de

educatie scazute se asociaza cu rate mai crescute ale fertilitatll. scazuta judete, judete acopera
0

cu profiluri socio-demografice si diferite. Sunt cuprinse atat economics cu in care dezvoltarea

economice Inreqlstreaza

comunist in care rata fertilitatii depasea, in anul 2006, valoarea de 1,5 copii la 0 femeie de varsta fertile. rata fertilitatii o relative jurul anexa), Desi scazuta in ansamblu, regiune §i de caracteristicile ale familiei. fertilisocioCele mai tatea in Romania variaza mult in functie demografice In Romania, continuu in a descrescut

valori mari comparativ

media nationala (Bucuresti), cat si unele dintre cele mai sarace judete (Olt, Teleorman). Declinul dramatic consecinta directa al fertilitatii in tarile foste socialiste a fost explicat ca 0 a transforrnarilor rapide §i dificile de al unei se socio-economice tendinte qrupeaza, ale tarii

pana in anul 1995, dupa care a cunoscut stagnare, stabilizandu-se valorii 1.3 (graficul nr. 19, din

dupa 1990 sau ca un rezultat din perioada socialista,

pe termen lung instalate inca Explicatiile asadar, in doua categorii

crescute valori sunt inregistrate in zona de nord est, la care se adauga un judet sudic (Calara§i) §i unul central (Covasna). La polul opus, al zonelor cu 44

(Philipov, 2001):

a. Abordarea economidi. Inrautatlrea situatiei economice, scaderea

-------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

venitului familiei, cresterea nesiqurantei economice, deprivaril relative si in mod special cresterea costului copilului sunt factori irnportanti ai declinului. b. Abordarea culturala, Schimbarile in norme, valori, atitudini, au determinat adaptari ale comportamentului demografic, economic §i social, declinul fertilitatii fiind numai unul dintre
Graficul14: Rata totala a tertilitatii In anu12005. pe [udete

aceste "ajustari". Procesul de schimbare a valorilor este abordat similar cu cel din tarile occidentale (secularizare, individualizare, emanciparea femeii), familiile dezvoltand metode subversive de a rezista politicilor pronataliste ale regimului socialist. Sfarsitul perioadei socialiste a accelerat schimbarile §i declinul fertilitatll.

Legenda 1.17 -1.24 1.24 -1.32 1.32 -1.41 1.41 -1.49 1.49 -1.62

Romania

= 1.33

+
N Sursa datelor: I.N.S.

Studii recente asupra determinantiler fertilitatii (Fahey, T, Speder, Z., 2004) identifica cateva elemente esentiale pentru descrierea comportamentului reproductiv: varsta medie la prima nastere, nivelul educational ~i statutul ocupatlonal al femeii, ponderea femeilor fara copii, ponderea persoanelor singure, ponderea familiilor numeroase,

nuptialitatea si divortialitatea etc. Cresterea varstei medii la prima nastere este un fenomen cvasigeneralizat la nivelul statelor europene, cu irnplicatii directe asupra nivelului de fertilitate. Astfel, se considera ca arnanarea momentului primei nasteri nu presupune in mod obligatoriu .recuperarea" la varste mai inaintate, ci se asociaza mai deqraba cu reducerea
45

-------------------------------------------------------------

capitolul

6 • FERTILITATE

$1 POLITIC1 FAM1LIALE

numarului total de copii pe care 0 familie ajunge sa-i alba, Din aceasta perspectiva, multi specialisti considera ca incurajarea natalitatf timpurii (sau descurajarea nasterilor tarzii) ar putea sa contribuie la echilibrarea nivelului fertilitatii. Un argument frecvent invocat este nivelul crescut al fertilitatii din SUA, vazut ca 0 consecinta directa a modelului fertilitatii la varste mai timpurii (Lesthaeghe, R.; G. Moors, 2000). Evolutia din statele foste comuniste
evidentiaza, insa, 0 situatie paradoxala:

modelul nasterilor la varste scazute nu se asociaza cu rate inalte ale fertilitatii, ci dlrnpotriva, inreqlstreaza valori semnificativ mai scazute comparativ cu tarile din Europa Occidentale. Romania, cu 0
Graficul15: Varsta femeilor la prima nal?tere-2005

varsta medie la prima nastere cu 3 ani mai mica decat media europeans. inreqistreaze valori ale fertilltatil dintre cele mai scazute la nivel european. Situatia este explicabila daca avem in vedere comportamentul reproductiv pe categorii de varsta, Astfel, fertilitatea in Romania este mai crescuta numai pentru categoriile de varsta scazuta, la varste mai inaintate (peste 24 ani) fertilitatea rornaneasca are valori cu mult mai scazute decat cea Inreqlstreta la nivel european. Valorile ridicate la varste mici sunt date in special de femeile nesalariate (in anul 2005, aproximativ 75 % dintre nasterile aparute pana la varsta de 24 ani au provenit de la femei nesalariate").

Legenda <25.2 25.2 - 26.7 26.7-27.9 27.9-29.8 tlpsa date

_ _ _

+
N
.. -",oJ

-

....

"_"J Sursa datelor: EUROSTAT

27

Institutul

National de Statistica,

46

---------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

si, corelat cu acesta, statutul ocupational induc variatii
Nivelul de instruire majore in comportamentul educatia in reproductiv al in mod femeilor. Se apreciaza in acest sens ca

ansamblu,

se constata

0

diminuare

a

ponderii copiilor de rang superior",

fapt

ce se reflecta in mod direct in scaderea ratei totale a fertilitatii (Tabelul nr. 8, din anexa.). catorva In acest cazuri, sens, cu exceptia
0

crestere

a afectat

negativ fertilitatea, tional cu

costul de oportunide cariera

se remarca

relatie

tate asociat nasterii fiind direct proporperspectivele

invers proportionala Intre ponderea nou-

nascutilor de grad 1 si rata totala a
fertilitatii: tarile cu 0 pondere crescuta a In mod surprinzator, copiii au 0 pondere mai copiilor de rang 1 prezinta 0 rata scazuta a fertilitatii. de rang superior dezvoltare arnanarea familiei adaptare

Nasterea unui copil va presupune mai multe pierderi
in cazul femeilor generoase, pierderi deciziile cu un statut ocupational inalt si perspective perceptia profesionale mod direct

profesionala ale femeii.

asupra acestor in In plus, 0

scazuta in tarile cu niveluri inferioare de econornlca, momentului
0

influentand

abandonareaj de larqlre strategie a de §i

privind fertilitatea.

pozitie mai bune pe plata muncii nu se

reprezentand

asociaza in mod automat cu sentimentul
stabllltatii economice. Sentimentul incertitudinii economice se manifesta din punct §i ocupational, mai deqraba si la de in in categoriile superioare

la conditii de instabilitate econornica.

incertitudine

La nivelul din Romania in

anului 2005, nou-nascutli se concentreaza categoria totalul copiilor

cu preponderenta

vedere educational financiare posibilltatlle tatii.

de rang 1 (52% din valoare conso-

timp ce la nivelurile inferioare, mijloacele se reflecta reduse de control al natalifertilitatii in Romania in noilor acestor explicatii

nou-nascutilor),

nanta cu nivelul redus al ratei totale a fertilitatll. mai ales Copiii de rang superior provin de la mame materiala inactive sau

Distributia

releva validitatea conditiile

somere, care prezinta un potential redus de sustinere nivelul copiilor a acestora. Decalajul cel mai crescut se rernarca la de rang 3 §i 4, copiii proveniti de la femeile salariate avand 0

in care majoritatea

nascuti provin de la mame care nu au un loc de rnunca educator (Graficul nr. 17). Comportamentul atat din perspectiva reproductiv dispcnlbllitatll cat mai ales de copii pe alba. In a suferit modificari in ultimele decenii, nu femeilor de a avea din perspectiva care acestea de venituri

pondere constants in timp, de mai putin de 7 % din totalul nou-nascutilor; Influenta nuptialitatii si a divortiareprolitatii asupra comportamentului

copti",

numarului ajung sa-l

ductiv este nedara, cu 0 larga variatie in timp §i in spatiu. Analize comparative

28

29

Subiectul este dezbatut pe larg in subcapitolul/ntentii de fertilitate. Rangul copilului se refera la pozitia acestuia, stabilita in functie de ordinea cronoloqica a aparitiei nou-nascutilor vii din familie.

-------------------------------------------------------------

47

capitolul

6 • FERTILITATE

$1 POLITIC1 FAM1LIALE

realizate la nivel european suqereaza faptul ca daca la inceputul anilor '70, corelatia dintre nuptialitate si fertilitate era pozitlva (nuptialitatea scazuta se asocia cu rate scazute ale fertilltatil), la inceputul anilor 2000, corelatia a devenit

neqativa, nuptialitatea scazuta asociindu-se cu rate crescute ale fertilitatii". Cresterea numarului de nasteri in afara casatoriei a compensat, in acest caz, diminuarea numarului de nasteri din cadrul casatoriei,

Graficul16: Ponderea copiilor de rang 2l?i a copiilor de rang 3l?i 41n totalul nascutllor vii. In functie de statutul ocupational al mamei 35 30 25 20
15

10
5

• rang 2 • rang 3+4

o

co ";:: co co
</l

Q.)

co ";:: co co
</l
Q.)

Q.)

co ";:: co co
</l

Q.)

co ";:: co co
</l
Q.)

Q.)

co ";:: co co
</l

Q.)

co ";:: co co
</l
Q.)

Q.)

c

c

C

2002

2005

2006
Sursa: INS

In Romania, nasterile in afara casatoriei reprezinta aproximativ 27% din totalul nasterilor, 0 valoare medie in context european (valorile variaza de la 55% in Suedia pana la 5% in Grecia). Particularitatea Romaniei tine de profilul socio-economic al mamelor: cele mai multe dintre acestea provin din randul femeilor nesalariate (aproximativ 81% in anul 2005). Avand in vedere precaritatea resurselor de care dispun pentru cresterea copiilor, putem presupune caracterul mai deqraba accidental al
30

A

acestor nasteri. Educatia contraceptive inca deficitara coroborata cu gradul redus de raspandire a coabitarilor informale sunt 0 posiblla explicatie pentru ponderea crescuta a sarcinilor nedorite si a nasterilor aparute in afara casatoriei,

INTENTII DE FERTILITATE
Dimensiunea ideala a familiei s-a redus de-a lungul timpului in toate tarile, reprezentand un element esential in

Kohler et aI., Low Fertility In Europe: Causes, Implications and Policy Options, p. 12.

48

---------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

scaderea fertilitatii.

Datele de ancheta statelor familia

dorit de copii ci si datorita faptului ca tot mai putine depasesc acest nurnar; Datele valideaza aceasta lpoteza in special in tarile Europei Occidentale. Ponderea femeilor al carer nurnar real de copii in timp ce ponderea celor dorit a scazut

arata

ca in majoritatea

ideala este fermata din 2 copii, nurnar cu mult mai redus decat al qeneratiilor precedente. In Romania, modelul cel mai raspandit de familie este cel cu un singur copil. Conform datelor SGG, intentia de a avea un copil in urmatorii 3 ani variaza in functie de nurnarul copiilor existenti deja in qospodarle. dintre respondentii copil in urmatorii Aproximativ 45% fara copii doresc un 3 ani, numai aproxi-

este mai mic decat cel ideal nu a crescut semnificativ, care depasesc numarul

puternic. (Fahey, T., Speder, Z., 2004). Pe de alta parte, fertilitatea plasata sub nivelul dorit este mai raspandita printre femeile mai educate, cu venituri mai mari, cu resurse materiale si sociale suficiente pentru a-§i controla comportamentul reproductiv. Lipsa resurselor controlul de a tinde sa nu restranqa nurnarul de copii ci dlmpotriva, natalltatil, sa slabeasca crescand probabilitatea

mativ un sfert dintre cei cu un copil il mai doresc §i pe al doilea §i sub 5% dintre cei care au doi sau mai multi copii i§i mai doresc raspunsurllor singur copil. alt copil. Distributia mai indica 0 preferinta In plus, 47%

deqraba pentru modelul de familie cu un in cazul la femeilor si 63% in cazul barbatilor dintre cei care au declarat ca lntentloneaza un moment dat sa aiba un copil (dar nu vor in urmatorii 3 ani) sunt de asemenea persoane care nu au copii. Potrivit datelor din Eurobarometru (2006), media nurnarului ideal de copii este in jur 2, sau user mai ridicata. nu atinge nivelul de Austria si Romania sunt singurele tari UE in care valoarea inlocuire a qeneratiilor (adica 2,1 copii pe femeie) in randul tinerilor (1,9 copii pe femeie). Tinerii rornani fac putini copii dar si vor mai putin copii decat alti europeni. Diferenta cel real trebuie precautie, numai datorita dintre numarul ideal si interpretata faptului

depasi nurnarul dorit de copii. Datele SGG indica faptul ca unul din patru cupluri cu parteneri de varsta fertila nu utilizeaza nici un fel de metoda de contraceptie, chiar daca nu-si doresc copii, iar circa 40% apeleaza la metode si nu la contraceptivele traditionale

moderne. Ca urmare, Romania continua sa aiba un nurnar mare de avorturi si de sarcini nedorite. Continuarea familiala prograla a repremel or de ameliorare serviciile de planificare zinta principala sanatatii cuplului, a accesului

cale de imbunatattre

de reducere a sarci-

nilor nedorite si a nasterilor neintentionate si implicit de scadere a avorturilor si mortalltatli talitatea nuare materne si infantile (mordin Uniunea infantila de 12% este in conticea mai ridicata

lnsa

cu

Decalajul

poate aparea nu ca mai multe nurnarul

Europeana, fiind cel putin dubla fata de celelalte tari). 49

femei esueaza in a-§i atinge

-------------------------------------------------------------

capitolul

6 • FERTILITATE

$1 POLITIC1 FAM1LIALE

MOTIVELE INTENTIEI DE FERTILITATE $1 PERCEPTII PRIVIND CONSECINTELE
Majoritatea considera libertatll treimi barbati). afectata respondentilor SGG

experientelor acest sens.

negative

avute deja in mateunor se

Daca in privinta aspectelor este unul aspecte considera oamenilor bucuria negativ, schirnbarile

riale ale vietii de familie impactul estimat psihologice din jur sau expresive se va imbunatati, pe care Ie pot fara copii: aproxidintre femeile sau

ca aparitia

pe lume a unui (doua dintre

copil va avea un impact negativ asupra de a face ce doresc dintre femei §i 58%

ca vor fi pozitive. si satlsfactla

Parerea

Peste 70% dintre femei aprenegativ de un nou copil, in

obtine de la viata vor creste, mai ales in cazul respondentilor mativ doua treimi

ciaze ca libertatea lor de a lucra Ie va fi timp ce mai putin de 40% dintre barbatl sunt de aceeasi parere, De asemenea si libertatea de a lucra a partenerului va fi afectata negativ: un sfert dintre femei a situatiei pentru prevad 0 inrautatire inrautatire a situatiei

barbatii fara copii apreciaza 0

irnbuna-

tatire, comparativ cu 0 treime dintre cei cu copii. Se considera de asemenea ca partenerii vor deveni mai apropiati. Copiii element ingrijirii sunt perceputi ca fiind la de siguranta si a siqurantei si un sprijin

barbatl dar 60% dintre barbatl prevad 0 pentru femei, in ambele cazuri situatia fiind apreciata mai negativ atunci cand exista deja copii in qospodarie. barbati raspuns Situatia financiara de suferit Respondentii (70% ar avea dintre de asemenea deteriorare).

batranete, Un copil ar aduce 0 crestere a de care se pot mai ales in cazul bucura la batranete,

celor care nu au copii: doua treimi dintre femeile fara copii si 70% dintre barbatii fara copii apreclaza pozitiv aceasta percepute perspective. Prin urmare, ale aparitiei costurile pe lume a unui copil sunt

§i 68% dintre mai pesimist

femei prevad 0 cu copii au cei fara deja cu 0 decat

copii, intrucat s-au confruntat

lnrautatire
de vedere.

a situatiei din aceste puncte

mai ales de natura materiala: dificultati financiare si dificultati la locul de rnunca, o libertate personals mai redusa, iar

Datele trag un semnal de alarrna asupra diflcultatllor percepute de conciliere a vietii de familie cu munca. Cel putin pentru femei, aparitia pe lume a copilului este asociata cu probleme la locul de rnunca, atat de catre femei cat si de catre barbati. Situatia este cu atat mai ingrijoratoare deja
50

beneficiile sunt de natura psiholoqica si expresiva: bucurie, satlsfactle cu viata, 0 parere mai buna a celorlalti despre ei, 0 apropiere parteneri batranete. evalueaza parintii fara mai mare intre care tind au dintre la iar copii dar §i siquranta Parintii copii mai negativ crescuta costurile

cu cat perceptille sunt fiind un indicator al

considerabil mai negative la cei care au un copil,

sa perceapa

beneficiile mai mario

-----------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

In privinta

factorilor

celor mai

femei, §i este de asemenea important femei). copii (al doilea ca importanta

un factor pentru

irnportanti in decizia de a avea copii, ierarhia acestora este user diferita la
femei fata de barbati. Pentru femei, financiara aspectele care conteaza cel mai mult in luarea deciziei sunt situatia (aproximativ (doua treimi). potrivit trei sferturi) si munca lor

in decizia de a face sau nu

Datele SGG trag un semnal de

alarma asupra dificultatilor financiare cu care se confrunta familiile §i asupra dlficultatllor de conciliere a vietii de
familie femei. cu munca, in special pentru

Faptul ca au un partener mai ales pentru

(61%) reprezinta de asemenea

un aspect important,

femeile fara copii. Alte motive mentionate au fost: conditiile de locuit si faptul ca ar avea cine sa aiba grija de copil

POLITICI SOCIALE $1 IMPLICATIlLE ASUPRA FERTILITATII
Politicile publice joaca un rol

(58%), posibilitatea
concediu ingrijirea proprie copilului

de a beneficia

de

de maternitate

sau pentru

(51 %), sanatatea partenerului/sotului (50%) si sanatatea
(49%) si munca partenerului/ loc (73%).

important in optiunile privind natalitatea

intrucat

intervin

asupra costului

copi-

lului, dlrnlnuandu-l. o pozitie forrnala fertilitate existente. Cornparatiile conflrrna Tarile relatia

Uniunea Europeans privind modelele de

sotului (49%). $i pentru barbatl situatia flnanciara Faptul este pe primul ca au 0 partenera

nu are 0 politica familiala comuns si nici

potrlvita

(65%), mai important

pentru cei fara ca Alte

la nivel dintre in care

european fertilitatii. de

copii, faptul ca ar avea cine sa aiba grija de copil (62%) sunt urmatoarele

modele Ie de masurile

politica sociala si paternurile nordice,

importanta.
lrnportanta

Munca decat

este

mai femei.

putin

pentru

polltica familiala sunt integrate cu cele de ocupare si cele de gen au nivelele de fertilitate cele mai ridicate. Strategiile de transformare §i reorganizare a pietei cat §i au muncii astfel lncat atat barbatil daca au in intretinere

aspecte mentionate

au fost sanatatea posibilitatea de a

partenerei/sotiei
locuit (594%), beneficia

(60%), conditiile de
de maternitate

de concediu

sau pentru ingrijirea In concluzie,

copilului (48%) si cel putin la nivel

femeile sa fie capabili sa participe chiar copii (mici) avut un impact considerabil serviciilor zentat publice de ingrijire (Neyer G., a repre-

sanatatea proprie (4%).
declarativ, situatia materiala cantareste cel mai mult pentru rornani in decizia de a face un copil si reprezinta timp costul cel mai ridicat. lume a copilului in acelasi Aparitia pe

2003). De asemenea extinderea larga a
un factor major al participarii pe plata muncii si a masurilor de politica

egale a parlntilor privind impactul

este asociata cu pro-

eqallzartl rolurilor domestice. Analizele
sociala asupra fertilitatii sustin concluzia
51

bleme la locul de munca in special la

-----------------------------------------------------------

capitolul

6 • FERTILITATE

$1 POLITIC1 FAM1LIALE

ca numai prin masuri corelate a participarii facilitare obtine litatii. femeii

pe mai

Marginean,

2004). Masurile de polltica au, desi indirect,
0

multe sectoare, de la cele de promovare pe plata muncii, copiilor se poate fertipana la beneficiile de maternitate sau de a ingrijirii un efect asupra nivelului

sociala in general

influenta mai mare decat cele de suport familial specific (Hantrais, 2003). In Romania, dupa disolutia cilor demografice Istoria coercitive, politicilor politicilor asupra fertilitatii politiefectul si

este dificil de familiale

Provocarea cheie pentru politica sociala 0 reprezinta tului pentru dintre cresterea rezolvarea conflicinterventiei (avand in in si necesitatea fertilitatii

masurat,

sociale intreprinse

in aceasta directie

este mult prea scurta pentru a permite 0 evaluare a impactului pe care l-au avut asupra comportamentului populatiei, tate acestor ne permit efecte, insa
0

vedere impactul negativ asupra intregii societati) si principiul nontnterventiei sfera privata a individului, familia copiii reprezentand

reproductiv al anticipare acestora a §i

Experientele statelor dezvolpornind de la natura

alegeri individuale.

Datele prezentate dernonstreaza ca, cel putin in intentie, indivizii ar putea avea mai multi copii intr-un context socioeconomic mai favorabil. Avand in vedere acest aspect, decidentii politici ar putea contribui fertilitatii la lrnbunatattrea nivelului prin ameliorarea conditiilor de posibile de interventie

programelor,

obiectivele adoptate

categoriile de populatie adresate. Programele fertilitatii in spatiul proromanesc au vizat mai putin cresterea si mai mult ameliorarea blemelor socia Ie, prin promovarea unor masuri care au adresat categoriile defavorizate cu precadere din populatie

viata ale familiei. Mijloacele dernocratica: diminuarea incuraja sunt cele acceptabile largirea

(saracia la nivelul familiilor, in general si la nivelul familiilor a cu copii, in special).
0

lntr-o societate
oportunltatilor, fara

Este dificil de demonstrat

contributie

constranqerilor,

directa a acestor politici asupra fertilitatii crescute de la nivelul familiilor

un anumit model de familie si politici pentru asupra sa fie

sarace,

fertilitate. Cu atat mai mult in tarile foste socialiste care au experimentat agresive pronataliste, masuri directe natalitatf este putin optiunea probabil de interventie

mai deqraba se poate vorbi de 0 influenta in ce priveste rnentinerea comportamentului traditionale, reproductiv in tendintele Desi niciunul dintre prograsociala nu exclude pe plata muncii marea beneficiare face

mele de asistenta

sustinuta de populatie. Numeroase studii privind situatia Romaniei dernonstreaza impactul benefic al masurilor de politica sociala in general asupra familiei si mai putin al masurilor demografice specifice (Zamfir,
52

integrarea beneficiarilor majoritate a populatiel

(ci dirnpotriva, 0 incurajeaza). parte din populatla neocupata, Fertilitatea

scazuta este caracte-

C., 1999;

Zamfi r, E., 2002,

ristica insa mai mult populatiel salariate:

-------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

nurnarul salariate scazut

de nou - nascuti ai mamelor este in mod constant decat nurnarul copiilor mai ai

cu anul 2002, odata cu intensificarea eforturilor financiare ale statului in directia politicilor adresate persoanelor scade cu cateva nou -

mamelor nesalariate.

Evolutia in timp a

salariate", ponderea copiilor proveniti de la mame ne-salariate aproximativ procente pe an, ajunqand sa reprezinte 54 % din totalul nascutilor; in anul 2006.
totalul copiilor nnu-nascuti

distributiei copiilor nou-nascuti in functie de statutul ocupational al mamei indica o anumita

receptivitate la politicile

adresate persoanelor ocupate. Incepand

Graficul17: Ponderea copiilor prnveniti de la marne nesalariate,ln 66,0 64,0 62,0 60,0 58,0 56,0 54,0 52,0 50,0 48,0 2002 2003 2004

...
~ ~~

<,

<,

.--____ ... ....
2006

--+-

2005

Sursa: INS

Politicile ocupate cunoscut
0

destinate mare variatie

pcpulatlel §i au ca in timp,

rnasura in care accesarea lor se asociaza
cu reintegrarea rapida pe plata rnuncii", Efectul schimbarilor tarea beneficiului la 0 crestere legislative la salariul a fost deja probat in anul 2005, cand rapormediu pe in randul anteal economie si nu la salariul anterior, a dus a fertilitatii la persoanelor cu studii medii. Reintroducerea veniturilor rioare ca baze de calcul a indemnizatiei ar putea sa duca la un reviriment

sunt putin diversificate

urmare a numeroaselor modificari legislative. Indernnizatia §i concediul copilului crescut spatiul parental sunt pentru maternitate pentru ingrijirea cu un nivel raportat influenta lor si de

programe dar

de generozitate, european,

asupra fertilitatii

depinde de stabilitatea de acordare

in timp a conditiilor

Daca in 2002 cheltuielile pentru concediul de maternitate §i de ingrijire a copilului reprezentau 1,6 % din totalul cheltuielilor efectuate din bugetul de asiqurari socia Ie, in 2004 valoarea acestora se tripleaza (Preda, M. coord., /mpactu/ de gen a/ reformei sistemu/ui de Securitate societe In Romania,
31

p. 14).
32

Subiectul este detaliat in capitolul de Reconci/iere a vieiil de muncs cu vleie de fami/ie.

---------------------------------------------------------------

53

capitolul

6 • FERTILITATE

$1 POLITIC1 FAM1LIALE

nasterilor la nivelul femeilor cu venituri ridicate, alte insa cercetarile de suport, din spatiul transferurile pentru european indica faptul ca, necorelate cu forme financiare populatie. masurilor varea nu sunt suficiente

crestere usoara a acestuia. Masurile care
sa irnbunatateasca participarea femeilor pe plata muncii complementar cu servicii care sa faciliteze cresterea copiilor pot contribui la rnicsorarea diferentelor intre nurnarul de copii dorit si cel real. Totusi, pe termen modelul restranse, exista zinta lung larg influenta politicilor al familiei ca sociale este limitate avand in vedere

adresarea nevoilor acestui segment de Statele europene abordeaza prin intermediul a vietii de reconciliere de sarcinile aceasta problematica

impartasit

profesionale cu viata de familie, degrefemeii casnice obligaasiqurandu-se prin incurajarea irnplicarii partenerilor sau a externalizarii tiller familiale catre sectorul serviciilor

In analizele de specialitate de la nivel valoric reprecauza a declinului statui are §i a

un consens asupra faptului principala limitate

transformarile fertilitatii. poslbllltati

In acest context,

formale. Mai ales pentru copiii mai mici de trei ani, sectorul serviciilor publice de ingrijire din Romania lnreqistreaza un recul constant timp ce oferta

de a interveni

modifica aceasta tendinta, Chiar daca rezultatele statului suportului datele nu sunt 0 certitudine,

lncepand
privata

cu anii '90, in nu pare a fi 0

empirice dernonstreaza ca lipsa protectiei sociale contribuie atat la diminuarea sanselor de realizare personals si sociala pentru copii §i familiile lor, cat si la declinul continuu al fertllitatll.

alternativa vlabila. Avand in vedere nivelul deosebit de scazut al fertilitatii putem estima ca cel putin pe termen scurt, poate fi atinsa 0

54

-------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

capitolul7

Politici adresate familiilor de miqranti
iqratia rornanilor pentru rnunca este un fenomen ce a inceput in anii '90, a castiqat amploare in anii 1996-2002 §i a ajuns la maturitate odata cu eliminarea vizelor pentru spatiul Schengen in anul 2002. In urma crizei economice cu care se confrunta tarile qazda (in principal Italia si Spania, daca ne referim la etapa prezenta) este posibil sa asistarn in prezent la 0
labelul6:

M

inversare sau cel putin la 0 oprire a curentului. Nu numai numarul, ci si structura pe sexe a plecarilor s-a modificat de-a lungul timpului. Daca la inceput plecau majoritar barbatll (85% dintre emiqranti), structura pe sexe aproape s-a echilibrat apoi, 45% dintre rniqrantii pentru rnunca din anul 2006 fiind femei (Sandu, 2006).

Distributia pe sexe a migratiei internatinnale pentru munca a romanilor

etape
1990 - 1995 1996 - 2001 2002 - 2006

Total 34
66

femei
barbati
Sursa: Sandu, 2006

12 88

15 85

44
56

Avand in vedere ca este yorba despre un fenomen de amploare (se estimeaza ca aproximativ 2.500.000 de rornanl traiesc in afara qranitelor), el a castiqat si vizibilitate in mass-media si se reqaseste §i in discursul politic, dand nastere la strategii si masuri menite sa il gestioneze. Consecintele sale se manifesta pe mai multe paliere: cel economic, cel social si cel demografic. Din punct de vedere economic, plecarea rornanilor la munca In strainatate a insemnat un debuseu

pentru forta de rnunca neocupata sau ocupata in agricultura de subzistenta. Bineinteles, procesul a avut §i efecte negative, legate de lipsa de forta de rnunca pe plata rornaneasca, Ca urmare a erniqrarii, firmele din sectoarele textil, constructii si hotelier s-au confruntat in ultimii ani cu 0 lipsa de angajati pe care au incercat sa 0 compenseze prin import de forta de munca, Odata cu resirntirea crizei mondiale si in tara noastra, deficitul de personal s-a atenuat concomitent cu cresterea ratei somajului, ceea
55

-------------------------------------------------------------

capitolul 7 • POLITICI ADRESATE FAMILIILOR DE MIGRANTI

ce a avut consecinte negative pentru muncitorii straini care au fost afectaf de
disponibilizari.

Alt efect in plan economic este cel al rernitentelor; Rornanii care pleaca in strainatate la rnunca, §i nu cu scopul precis de a se stabili acolo, 0 fac pentru a strange bani fie pentru consurn/ investitii actuale, fie pentru viitor. Ei sacrifica astfel 0 perioada de timp fie pentru a beneficia mai tarziu de banii acurnulati, fie pentru a-§i ajuta rudele apropiate. In general, pentru a economisi in privinta chiriei §i a Intretinerii, miqrantii locuiesc in apartamente inghesuite (este foarte frecventa situatia in care fiecare camera a apartamentului este ocupata de cate 0 familie, iar deseori aceste familii nu sunt inrudite) si

lucreaza foarte mult pentru a acumula cat mai repede banii doriti, In ultimii ani, rernitentele au constituit 0 sursa lmportanta de intrari de bani in tara, insa se proqnozeaza ca in anul 2009 ele vor scadea dramatic. Din punct de vedere social, rniqratia afecteaza in primul rand familia. Primii care au plecat au fost in majoritatea lor barbatl casatoritl. Ei si-au lasat acasa sotiile si copiii, carora Ie trimiteau bani. Odata cu obtinerea unei anumite stabllltati, sotiile si apoi copiii i-au urmat. Lucrurile par simple, insa de fapt despartlrea a fost in multe cazuri definitiva, flnalizandu-se in divert (de multe ori chiar in tara de destinatie), iar copiii rarnasl in grija bunicilor, a altor rude sau chiar a vecinilor au manifestat uneori

Graficul18: Structura pe varste a populatiei Homaniei In comparatle cu romanii care locuiesc In Spania (procente. 2006)
85 si peste 80-84 75-79 70-74 65-69 60-64 55-59 50-54 45-49 40-44 35-39 30-34 25-29 20-24 15-19 10-14 05-09 0-4
I-.

...

I~, I~, I~--, I~I~ I~ I~ I~ I~ I~ I~ I~ I~

'-,

_I

--L

-L

o
Sursa: INSSE, INE

5

10

• Populatia Hornaniei

o Migranti

15 rornani In Spania

20

25

56

---------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

dificultati de adaptare si comportamente deviante.

valorificarea resurselor pe care Ie au cei

aflati in strainatate.
corespunde tarilor erniqratie, europene

Prima foste

directie
de (vezi

Din punct de vedere demografic, rniqratia rornanilor pentru rnunca

mai deqraba

modelului surse

insearnna

0

accentuare a dezechilibrelor In figura 1 pe varste a cu in structura

pe cand a doua corespunde modelului Asiatic

si a lrnbatranirii populatiei,
este reprezentata populatlel

mai deqraba

Skrentny et.al., 2007). In prima situatie este yorba despre sprijinul acordat cetatenilor propriei tari respectiv sau descendentilor acestora pentru a se

Rornaniei in cornparatie

cea a rornanilor care sunt inreqistrati

Spania, una dintre principalele destinatii ale rniqratiei rornanesti. Cazul Spaniei este relevant si fiindca in urma regulari-

intoarce

in tara de origine,

incurajarea terea limbii

coetnidlor" de a imigra (cu
culturale: cunoaselemente care ale pot fi este §i a categorie prin §i a altor masurile

zarilor succesive avem motive intemeiate
sa credem ca cifrele oficiale nu se abat foarte mult de la cele reale. In plus, este de

testarea autentlcltatli culturii). In aceeasi

asteptat

ca structura

pe varste

a

incadrate
sprijinita
coetnicilor

populatlel care emiqreaza sa fie similara
§i pentru Italia). alte state care atrag masiv ca cei care in perioada forta de rnunca romaneasca (in principal Se poate observa active si aflati

leqatura

emiqrantilor

din alte state directie

cu tara de pe

origine si cultura acesteia. A doua atragerea crescut. atragerea calificat, beneficieze revenirilor. directie, care au capital se axeaza coetnicilor §i a emiqrantilor

pleaca sunt in general persoane tinere,
de varsta

uman st/sau financiar

fertile. De asemenea,
mai important

ceea ce este §i iar probabi-

In acest caz, se urrnareste

este ca multi aleg sa i§i

creases

copiii in

strainatate,

investitiilor si a personalului
astfel

litatea ca acesti copii sa se foarte

intoarca

lncat

tara de origine sa de pe urma

in

economic

Romania odata ajunsi la maturitate este

scazuta,

Modelul asiatic, pentru care orienta rea pe aceasta mai putin pe ci pe cea Rornaniei in

ceea ce exclude practic 0 a structurii pe varste a

este caracteristica autenticitatea

reechilibrare

se concentreaza

populatlel Rornaniei.

culturala,

sanquina, de descendents.

POLITICI LEGATE DE EMIGRARE
Exista doua directii in care se pot concentra politicile cu privire la rornanii

Care ar fi optiunea curand, din acest punct

domeniul politicilor de rniqratie? Pana de de vedere de rornani existau doua categorii de rornani: pe de o parte coetnicii, rninoritatlle aflate in statele vecine, pentru care se
rcrnanii din Republica Moldova, Ukraina, Ungaria,

aflaf in afara hotarelor: suportul pentru
cei
33

aflati

in

strainatate,

respectiv

Exemple de coetnici care nu sunt erniqranti: Bulgaria, Serbia.

57

capitolul 7 • POLITICI ADRESATE FAMILIILOR DE MIGRANTI

derulau

programe

de dialog §i sprijin

tina cont in elaborarea politicilor este yorba despre Atragerea ar insemna
0

referide

cultural (prin Departamentul Pretutindeni),

Rornanii de
parte

toare la rornanii erniqrati. In primul rand, categorie populatie tanara, cu resurse economice superioare. in tara a emi0

§i pe de alta

erniqrantii, al carer flux se voia controlat
mai ales in contextul la Uniunea Europeana. In ultimii doi ani, insa, preocuparea statului fluxului programe emiqrantilor romana roman pentru erniqranti s-a extins dincolo de gestionarea si controlul de rniqratie. pentru Au fost initiate leqaturil pastrarea aderarii Rorneniei

qrantilor

atenuare

a

dezechilibrului libre sociale acestea importului rnunca:

demografic precum §i un majore (chiar

influx de capital, fara a genera dezechi-

daca pot

aparea anumite probleme de integrare,
ar fi mai mici decat in cazul de forta de rnunca din alte unde ar putea sa lucreze cei

si a copiilor lor cu cultura de profesori

prin detasarea

tari). Se pune insa problema locurilor de

rornani in scoli din Italia si Spania si prin sprijinirea asodatiilor rornanesti, Au fost organizate de asemenea si evenimente
culturale adresate rornanilor din strai-

proaspat intorsi acasa astfe I incat pentru ei sa merite sa se intoarca? Bursele de
locuri de rnunca organizate in strainatate se bucura de 0 audienta foarte scazuta,

natate dar §i cetatenilor tarilor de destinatie, ca 0 invitatle la a cunoaste cultura rornana, Cu toate acestea, multe
dintre asoclatnle rornanilor emiqranti sunt foarte mici §i nu au activitate, iar la evenimentele participarea organizate pentru rornani este de multe ori foarte pentru periun capitol pe

o

explicatie ar fi ca salariile din dome-

niile in care

lucreaza

cei mai multi (constructii, sunt mult

rornani aflaf in strainatate menaj, HORECA, aqricultura) de destinatie. Atunci

mai mici in tara noastra decat in tarile cand se pune problema intoarcerii romanilor, trebuie

scazuta,
Planul de guvernare oada

2009-2012

include

tinut cont de faptul ca in general rniqreaza familiile. Daca barbatii, care
lucreaza in strainatate in principal in

special referitor la rornanii aflaf in afara qranitelor, care se concentreaza aspecte ce tin de pastrarea leqaturii cu cultura romana si de facilitarea accesului pe plata europeans a lucratorilor modelului din

constructii, st-ar putea gasi locuri de rnunca echivalente in situatia este diferita in cazul care lucreaza in menaj. In
fondul crizei economice, constructiilor

eventual Romania, femeilor plus, pe sectorul si in

rornani, Nu se regase§te nicio prevedere
care sa mearga pe directia asiatic, de atragere partea emiqrantilor; In conditiile demografice si economice in care se afla tara noastra, exista cateva aspecte de care ar trebui sa se
58

se afla in declin

de resurse

Romania, ceea ce scade probabilitatea de intoarcere pentru multi emiqranti, In aceste conditii, mai realist este ca politicile concentreze pentru erniqranti sa se pe pe pastrarea leqaturll

-------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

care acestia 0 au cu Romania si cultura

a preveni munca la negru a imiqrantilor; Cu alte cuvinte, incuraja irniqratia, tendinta este de a fara insa a pierde cu 0 proacesta este

rornana, prin cresterea vizibilitatii manifestarilor educarea de cultura asociatiilor culturale copiilor rornana, adresate romanilor, rornani aflati in

controlul asupra ei. Deocarndata, riscul ca Romania sa se confrunte blema majora in domeniul scazut, 2008, in tara

strainatate, astfel

Incat

ei sa nu se rupa din strainatate asociatiilor ar

§i prin sprijinirea

rornanesti

avand in vedere ca in august erau lnreqistrati doar 53.000 de cetateni straini, constructiilor, importati unii dintre

pentru a deveni active. Tot prin intermediul corelate cu facilitati statui roman pentru trebui organizate programe de informare acordate de catre emiqrantii care econocat si a rorna-

aproximativ domeniul muncitorii

Totusi, in urma restranqerii activitatii din si-au pierdut locul prin §i

doresc sa investeasca in Romania. Ar fi crescute astfel atat beneficiile mice de pe urma probabilitatea erniqratiei, de reintoarcere

de rnunca si se afla in imposibilitatea de a se intoarce propriile putea deveni in tara de origine
0

forte financiare, problema

lucru care ar sociala

nilor aflati in strainatate,

econornica

serioasa in rnasura in care

fenomenul se ampllfica.

POLITICI LEGATE DE IMIGRATIE
Pentru a compensa dezechilibrele economice, ultimii rnunca. adoptata irniqratia Romania s-a orientat 2007 in ani catre importul In septembrie Strategia pentru perioada "miqratia gestionat de forta de a fost privind este un §i nu 0 Vom in

Din punctul de vedere al inteqrarii stralnllor, leqislatia romana este destul in ceea ce priveste cu drepturile considerate este ajuprecum si salariattlor. accesibila de incluziva in legatura Cetatenia,

toarele acordate refuqiatilor,

forma cea mai

natlonala

ina Ita de integrare, fara cetatenie, in Romania

2007-2010

oricarei persoane de alta cetatenie sau cu conditia sa locuiasca de mult timp (perioada

care are motto-ul proces care trebuie

problema care trebuie pe cele doua literatura In paliere

rezolvata". consacrate

variaza de la 2,5 la 8 ani, in functie de

axa dlscutla despre politicile de imigrare de specialitate: ceea ce priveste controlul controlul in §i

sltuatle). sa cunoasca limba rornana,
imnul national si prevederile constitutiei, In acest sens, politica lului european, rornaneasca in domeniu se afla in continuarea dobandirea mode-

imiqratiei si integrarea imiqrantilor; lmlqrarilor, persoanelor functie simplificarea strategia sustine imigrarea superioara muncii pietei

cetateniel

rornane de catre descendentii emigrantiler rornani fiind poslbila doar dupa ce acestia (inflintat dovedesc cunoasterea limbii rornane. Oficiul Roman pentru Imigrari la sfarsitul anului 2007) deru59

cu calificare procedurilor

de nevoile

pentru anga-

jarea strainilor in Romania, cu scopul de

-------------------------------------------------------------

capitolul 7 • POLITICI ADRESATE FAMILIILOR DE MIGRANTI

leaza programe prin care Ii se of era cetatenilor straini cursuri de initiere in limba rornana, in special azilantilor care si-au manifestat dorinta de a rarnane in Romania. Daca Romania adopta importul de personal ca strategie de compensare a dezechilibrului demografic, atunci orientarea catre integrarea sociala §i

culturala a imiqrantilor trebuie sa fie 0 components esentiala a acesteia. Orientarea catre coetnici in acest scop ar usura aceasta sarcina, insa este discutabil in ce masura Romania este 0 destinatie atractiva pentru ei, si nu mai deqraba 0 punte de plecare catre alte tari din Uniunea Europeana.

60

---------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

Concluzii

fara sa se poata vorbi familiala concrete larga membre. comuns. de polltlca la

L

a nivelul Uniunii Europene exista un acord general privind necesitatea suportului pentru familie, de 0 politica

unei tendinte

de scadere a natalitatil

declansata inca din perioada socialista, ca urmare a unor schirnbari valorice. Efectul negativ pe care fertilitatea scazuta il are asupra structurii pe varste a populatiel este amplificat de emigrarea populatiel active, lmportanta sau in directia Migrantii reprezinta

Exista 0 serie de sociala cunosc 0 nivelul statelor

principii si directii comune, dar masurile varietate

atat prin
cresterii sau cate0

potentialul
natalltatii, economic.

cat §i prin potentialul

In Romania, politicile de protectie destinate familiilor cu copii s-au diversificat, in timp ce efortul financiar al statului a crescut semnificativ spre beneficii financiare, componenta integreze serviciilor copilul familia in eforturile in ultimii

gorie de populatie tanara, iar 0 parte din copiii care sunt inreqistrati cresc de fapt in strainatate. populatia aflata ca facand Acest lucru sa fie parte din populatla Rornaniei se nasc si creste sansele ca cel putin 0 parte din peste granite pierduta definitiv. este important cu emiqrantii In conditiile acestea,

ani. Sistemul este insa orientat mai mult fiind neqlijata care sa sustina sa

sale de ingrijire,

§i sa ii largeasca speclala la nivelul deosebit in care

sa fie pastrata leqatura prin sprijinirea asociatiilor familiilor, limba

perspectivele de realizare socials.

o
familiei,

problema

rornanesti din strainatate, De asemenea, pentru a facilita reintoarcerea cresc in strainatate catre Ministerul este important ca cei care se nasc si/sau sa lnvete

cu implicatii

asupra politicilor

sociale 0 reprezinta fertilitatea se lnreqistreaza in conditiile

de scazuta din Romania. Aceasta situatie nurnarul ideal de copii este foarte mic, in special in randul tinerilor, sub nivelul de inlocuire Declinul dramatic explicat plasandu-se a qeneratiilor, poate fi directa natural a al

rornana, lucru care deja este sustinut de
Educatiei, Solutiile acestea nu au insa sanse de reusita pentru persoane

decat in rnasura in care Romania devine atractiva ca destinatie care sunt obisnuite cu conditiile economice si serviciile sociale occidentale. Studiul SGG scoate in evidenta
61

al fertilitatii

ca 0 consecinta

transforrnarilor socio-economice de dupa 1990, dar §i ca un rezultat

-------------------------------------------------------------

CONCLUZII

faptul

ca cele mai importante asociate

costuri unui

similare rata

din spatiul

european

of era 0

percepute

cu nasterea

lnalta

a inlocuirii coroborata

veniturilor cu 0 perloada Prin promo-

copil sunt mai ales de natura materiala (dificultati financiare si dificultati la locul de munca), iar beneficiile sunt de natura psihologica celorlalti,
0

anterioare,

lndelunqata de acordare.
buna acoperire copiilor

varea masurilor financiare, se asigura 0 doar pentru categoria ramanand intr-o in varsta de 0-2 ani, copiii in de 2-3 ani

si

expresiva:

bucurie,

satlsfactle cu viata, 0 parere mai buna a apropiere Parintii mai mare intre care au copii iar dintre parteneri dar si siquranta crescuta la batranete. evalueaza parintii mai negativ costurile,

varsta

proportie covarsitoare in afara sistemului formal de ingrijire. In Romania, politicile familiale nu

fara copii tind sa valorizeze in

Incurajeaza

dezvoltarea

serviciilor a copiilor.

mai mare masura beneficiile. Nasterea copilului este asociata de asemenea cu probleme la locul de rnunca, in special la femei §i este un

publice si private de ingrijire

Oferta de servicii publice inreqistreaza un regres incepand cu anii 1990, in timp ce oferta de servicii private nu reprezinta o alternativa viabila nici din punctul de vedere al poslbilltatil de a sustine costurile asociate si nici din punctul de vedere al nivelului Gen" sunt de dezvoltare. revelatorii pentru Opiniile nevoia a obtinute in cadrul studiului "Generatii si sporita de sprijin al familiei prin politici de ocupare si prin servicii de ingrijire copiilor. Lipsa serviciilor publice si accesibilitatea scazuta a celor private coroborate cu nivelul inalt al beneficiilor financiare si cu perioada indelunqata accesarea pana la expirarea de acordare concediului perioadei pentru 0

factor important in decizia de a face sau nu copii. Datele SGG indica faptul ca pe langa diflcultatile financiare, problemele de conciliere a care afecteaza decizia de a face sau nu copii sunt dlficultatlle randul femeilor. Modelul romanesc larg lmpartasit este cel al familiei restranse, Rornanii nu i§i doresc multi copii. Majoritatea i§i doresc un singur copil si 0 pondere mai mica din populatie cel mult doi. Majoritatea rornanilor sustine implicarea statului langa suportul in protectia financiar familiei. Pe pe care il a§vietii de familie cu munca, in special in

lncurajeaza
parental

tea pta familiile, exista 0 nevoie lmpliclta de sprijin la nivelul serviciilor de crestere a copiilor, de facilitare a accesului pe plata muncii pentru parinti si mai ales pentru mame. Sistemul rornanesc de reconciliere a vietii de rnunca cu viata de familie se bazeaza pe masurile de transfer financiare, care, in cornparatie cu beneficiile 62

maxi me si creeaza premisele muncii.

reintrare greoaie a beneficiarilor pe plata Sistemul bazat pe masuri financiare poate avea efecte contradictorii populatiei: defavorizate, mai ridicata fapt favorizand 0 fertilitate dlferentiata in randul la categoriile
0

ce qenereaza

multiplicare a problemelor sociale si mai

-------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

scazuta in randul populatiel majoritare ocupate, afectand negativ rata totala a fertllitatil. Pe termen lung, sprijinul public pentru categoriile mai sarace poate avea un impact pozitiv asupra controlului comportamentului reproductiv, care in final va duce la scaderea natalltatil si la nivelul acestor categorii. Persoanelecu un nivel de bunastare mai ridicat sunt in acelasi timp cel mai bine plasate competitiv pe plata muncii §i inalt averse la riscul pierderii avantajelor castiqate in timp, ca urmare a deciziei de a avea un copil. 0 mai buna protectie impotriva riscurilor existente pe plata muncii ar fi 0 masura mai eficienta. In acest sens, politicile de flexibilizare a muncii si de largire a oportunltatilor de realizare profesionala, precum si serviciile de armonizare a vietii ocupationale

cu viata de familie, sunt masuri care explica, fie si partial, revirimentul fertilitatii in anumite zone ale Europei. Avand in vedere nivelul scazut al fertilitatii din Romania, cel putin pe termen scurt, pot fi atinse usoare irnbunatatirt, Insa principiile interventiei statului ar trebui sa fie largirea oportunitatllor; concomitent cu evitarea Incurajarii unui anumit model de familie §i fertilitate. Chiar daca nu exista suficiente dovezi ca statui poate contribui semnificativ la cresterea nivelului fertilitatii, datele empirice dernonstreaza ca lipsa sprijinului financiar destinat familiei, a politicilor de ocupare si a sistemului de servicii de ingrijire a copilului conduce la declinul continuu al fertllitatll.

-------------------------------------------------------------

63

Bibliografie
2001. Familia conternporana - terrdinte globale ~i conflquratii locale. Bucuresti: Expert. Esping-Andersen, Gesta, 1999. Social Foundations of Postindustrial Economies. Oxford: Oxford University Press. Esping-Andersen, G0sta, 2002. A new gender contract. In: Esping-Andersen, G., Duncan, G., Hemerijck A. & Myles, J. Why we need a new welfare state.
Chipea, Florica, Oxford: Oxford University Press

European Council (2002). Presidency Conclusions. Barcelona European Council, 15 and 16 March 2002. http://europa.eu.int/councilloff/conclu/. Fahey, T, Speder, Z., 2004. Fertility and family issues in an enlarged Europe. European Foundation for the Improvement of Living and Working
Conditions, Communities. Luxembourg: Office for Official Publications of the European

Ghetau, Vasile, 2000. Demografia anilor 90 ~i populatia tanara. loan Mihailescu (coord), Un deceniu de tranzitie, Situatia copilului ~i a familiei in Romania. Bucuresti: UNICEF Ghetau, Vasile, 2007. Declinul demografic ~i viitorul populatiei Romaniei,
Ed. Alpha MON. Greenstein, T. N., 2000. Economic dependence, gender, and the division of

labor in the home: A replication and extension. Journal of Marriage and Family, 62, 322-335. Guvernul Rornaniei, 2007. Strategia natlonala privind imiqratia pentru perioada 2007-2010. Hantrais, Linda (ed), 2003. Policy Relevance Of 'Family And Welfare' Research. Luxembourg: Office for Official Publications of the European
Communities. Hantrais, Linda, 1999. Comparing Family Policies in Europe. Comparative

Social Policy - Concepts,
Publishers Ltd.

Theories

and Methods.

Oxford:

Blackwell

Haragu§, P.T. (2005). Folosirea timpului ~i sarcinile domestice in Europa, in Studia Universitatis Babes-Bolyai Sociologia, nr. 2/2005 64 -----------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

Kohler, Hans-Peter;

Billari, Francesco C. §i Ortega, Jose Antonio,

2006. Low

Fertility in Europe: Causes, Implications and Policy Options, in Harris, F. R. (Ed.), The Baby Bust: Who will do the Work? Who Will Pay the Taxes? Lanham, MD: Rowman & Littlefield Publishers. Lesthaeghe, R.; G. Moors, 2000. Recent trends in fertility and household formation in the industrialized world. Review of Population and Social Policy, 9 Marginean, loan, 2004. Imperativul reorientarii, dezvoltarll ~i dlverslflcaril serviciilor sociale individualizate pentru copii. Revista de Asistenta Sociala, 1 Neyer, Gerda, 2003. Family Policies and Low Fertility in Western Europe.
Max Planck Institute for Demographic Research Working Paper WP 2003-021.

in Europe: Fertility policies at the intersection of gender policies, employment policies and care policies. Max Planck Institute for Demographic Research Working Paper WP
2006-010 (http://www.demogr.mpg.de/papers/working/wp-2003-021.pdf) Oppenheimer,

Neyer, Gerda, 2006. Family policies and fertility

v.,

1994. Women's Rising Employment and the Future of the

Family in Industrial Societies. Population and Development Review 20, 293-342. Philipov Dimiter, 2001. Low fertility in Central and Eastern Europe: Culture or economy? Tokyo: paper presented at the IUSSP Seminar on "International
Perspectives on Low Fertility: trends, theories and policies". Popescu, Raluca, 2002. Situatia

rornaneasca. Marginean, Romania. Bucuresti: Expert. Popescu, Raluca. 2007. Valori ale familiei in Europa. Bogdan Voicu, Malina Voicu (coord.). Valori ale romanilor 1993 - 2006. Iasi: Institutul European. Preda, M. (coord). Impactul de gen al reformei sistemului de securitate soclala in Romania. Raphael, D., & Schlesinger, B. (1993). Caring for elderly parents and adult children living at home. Social Work Research & Abstracts, 29, 3-10. Sandu, Dumitru (coord), 2006. Locuirea temporara in strainatate. Migratia econornlca a Romanilor: 1990-2006, Fundatia pentru 0 Societate Deschisa. Skrentny, John D., Chan, Stephanie, Fox, John, Kim, Denis, 2007. Defining Nations in Asia and Europe: A Comparative Analiysis of Ethic Return Migration Policy. International Migration Review, Vol. 41, No 4 Van de Kaa, D., 1997. Postmodern fertility preferences: from changing value orientation to new behaviour. Working Papers in Demography, 74,
Demography Program, Australian National University, Canberra. Voicu, Bogdan, Rornanesc, 2005. Penuria

~i a copilului in societatea loan §i Balasa, Ana (coord.). Calitatea vletll in

familiei

Pseudo-Moderna

a Postcomunismului

Bucuresti: Expert. 2007. Valori ale romanilor 1993 -

Voicu, Bogdan, Voicu, Malina (coord.),

2006. Iasi: Institutul European Zamfir, Catalin (coord.), 1999. Politici sociale in
----------------------------------------------------------65

BIBLIOGRAFIE

Romania: 1990 - 1998. Bucuresti: Expert. Voicu, Malina, 2004. Women Work and Family Life: Value Patterns and Policy Making. Arts, W. si Halman, L. (eds.). European Values at the Turn of the Millennium. Leiden: Brill. Voicu, Malina, Voicu, Bogdan, 2002. Gender values dynamics: Toward a common European pattern? Romanian journal of Sociology, 1-2.
Zamfir Catalin (coord.), Cosmin Briciu, Vlad Griqoras, Raluca Popescu, Manuela

stanculescu. Elena Zamfir, 2005. Diagnoza saraciei ~i a riscurilor in dezvoltarea copilului din Romania. Bucuresti: UNICEF. Zamfir, Elena (coord.), 2002. Politici de protectie a copilului in situatii de rise. Bucuresti: UNICEF. Surse de date utilizate:
Site-ul de Statistics al Comisiei Europene: www.europa.eu/eurostat Baze de date ale Institutului National de Statistics: www.inssse.ro Site oficial Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale: www.mmuncii.ro

66

-----------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

Anexa
Tabelul 7: Evolutia ratei fertilitatii in Europa
1960 2,70 2,56 2,32 2,11 2,57 1,96 2,72 2,73 2,37 2,21 2,02 3,78 2,41 1,94 2,59 2,37 3,12 2,98 3,16 2,34 3,10 2,18 2,77 2,20 2,71 1965 2,71 2,62 2,09 2,18 2,61 1,93 2,48 2,84 2,50 2,24 1,82 4,04 2,66 1,74 2,21 2,39 3,04 2,69 3,15 1,91 2,80 2,46 2,94 2,42 2,86 1970 2,29 2,25 2,17 1,90 1,99 2,16 1,83 2,47 2,03 2,40 1,98 3,85 2,43 2,02 2,39 1,97 2,57 2,26 3,01 2,90 2,40 2,12 2,88 1,92 2,43 1975 1,83 1,74 2,22 2,40 1,92 2,04 1,68 1,93 1,48 2,32 2,35 3,43 2,21 1,97 2,18 1,55 2,17 1,66 2,26 2,75 2,60 2,53 2,17 2,80 1,77 1,81 1980 1,65 1,68 2,05 2,10 1,55 2,02 1,63 1,95 1,56 2,23 1,91 3,24 1,64 1,90 1,99 1,49 1,98 1,60 2,26 2,25 2,43 2,31 2,10 2,20 1,68 1,89 1985 1,47 1,51 1,98 1,96 1,45 2,12 1,64 1,81 1,37 1,67 1,85 2,48 1,42 2,09 2,09 1,38 1,99 1,51 2,32 1,72 2,31 2,26 1,71 1,64 1,74 1,79 1990 1,46 1,62 1,82 1,90 1,67 2,04 1,78 1,78 1,45 1,39 1,87 2,11 1,33 2,01 2,03 1,60 2,04 1,62 2,05 1,57 1,84 2,09 1,46 1,36 2,13 1,83 1995 1,42 1,56 1,23 1,28 1,80 1,32 1,81 1,71 1,25 1,32 1,57 1,84 1,20 1,26 1,55 1,69 1,82 1,53 1,62 1,41 1,34 1,52 1,29 1,18 1,73 1,71 2000 1,36 1,66 1,30 1,14 1,77 1,34 1,73 1,88 1,38 1,29 1,32 1,90 1,24 1,24 1,39 1,76 1,72 1,72 1,34 1,55 1,31 1,30 1,26 1,24 1,54 1,64 2005 1,41 1,31 1,28 1,80 1,50 1,80 1,94 1,34 1,33 1,31 1,86 1,32 1,31 1,27 1,66 1,38 1,71 1,24 1,40 1,32 1,25 1,26 1,35 1,77 1,78 2006 1,40 1,37 1,33 1,83 1,55 1,84 2,00 1,32 1,39 1,34 1,90 1,35 1,31 1,65 1,41 1,70 1,27 1,35 1,31 1,24 1,31 1,38 1,85 1,84

Austria Belgia Bulgaria Cehia Danemarca Estonia Finlanda Franta Germania Grecia Ungaria Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Romania Siovacia Slovenia Spania Suedia Marea Britanie

Nota: Rata totala a fertilitatii
rnentine ratele de fertilitate qeneratii lor este 2,1.

= nurnarul mediu de copii care ar fi nascun vii de 0 femeie In timpul vietii daca s-ar specifice pe varste din anul respective. In tarile dezvoltate, nivelul de inlocuire a

Sursa: Comisa Europeans, Eurostat

-----------------------------------------------------------------

67

Graficul19: Rata tertilltatll totale In Romania

~

rata totals a tertilitatii

0,5 0
00 <0

0

en

r-. en

Ln

r-. en

0

00

en

Ln 00

en

en 00 en

0

en en

en """ en

Ln

en en

0 0 0

Ln

N

0 0

<0

N

0 0

N

labelul 8: Ponderea copiilor de rang lin total copii l?iRata tertilitatii totale Ponderea copiilor de rang 1 in total copii - 2005
Polonia Siovacia Slovenia Letonia Cehia Ungaria Bulgaria Romania Grecia Spania Malta Portugalia Austria Elvetia Lituania Estonia Luxemburg Olanda Suedia Finlanda Danemarca Irlanda Franta Islanda

Rata fertilitiitii totale 2005 1,24 1,25 1,26 1,27 1,28 1,31 1,31 1,32 1,33 1,35 1,38 1,40 1,41 1,42 1,49 1,50 1,66 1,71 1,77 1,80 1,80 1,86 1,94 2,05

51 42 50 51 49 47 58 52 47 55 51 54 46 48 49 48 42 45 44 42 42 40 58 39

68

-------------------------------------------------------------------------

POLITICI FAMILIALE $1 DE GEN IN ROMANIA

Lista graficelor ~i a tabelelor
Lista graficelor
Graficul 1: Atitudini Graficul 2: Atitudini Graficul 3: Atitudini privind relatiile interqenerationale: privind relatiile interqenerationale: privind ingrijirea parinti fata de copii (%) copii fata de parinti (%) 12 13 14 25 26 26 27 29 32 32 33 34 43 45 46 .48 53 56 68

§i suportul financiar pentru categorii in nevoie

Graficul 4: Cheltuieli totale cu protectia sociala in anul 2005 (Preturi curente - % PIB) Graficul 5: Cheltuieli sociale pe diferite domenii, la nivelul Uniunii Europene (UE 27) in 2006 Graficul 6: Beneficii socia Ie acordate pentru familie §i copii (% total beneficii sociale) Graficul 7: Cheltuieli sociale pe diferite domenii in Romania in anul 2006 Graficul 8: Evolutia alocatiei pentru copii ca procent din salariul mediu Graficul 9: Rata de ocupare in randul femeilor §i al barbatilor (Romania) Graficul 10: Rata de ocupare pe sexe §i nivel de instruire (Romania) Graficul 11: Populatia ocupata dupa sex §i statut profesional (Romania) Graficul 12: Rata de ocupare a femeilor in 2005 Graficul 13: Rata totala a fertilitatii Graficul 14: Rata totala a fertilitatii - 2005 in anul 2005, pe judete

Graficul 15: Varsta femeilor la prima nastere - 2005 Graficul 16: Ponderea copiilor de rang 2 §i a copiilor de rang 3 §i 4in totalul nascutilor vii, in functie de statutul ocupational al mamei Graficul 17: Ponderea copiilor proveniti de la mame nesalariate, in totalul copiilor nou-nascuti Graficul 18: Structura pe varste a pcpulatiei Rornaniei in cornparatie cu rornanii care locuiesc in Spania (procente, 2006) Graficul 19: Rata fertilitatii totale in Romania

Lista tabelelor
Tabelul 1: Tipuri de qospodarii in tarile UE (2000-2002) Tabelul 2: Distributia Tabelul 3: Ingrijirea sarcinilor domestice copilului. 10 19 20 28 in salariul minim pe economie pentru rnunca a rornanllor 29 55 67 68 69

Tabelul 4: Nurnarul beneficiarilor §i ponderea in PIB a costurilor unor alocatii pentru copii §i familii in anul 2007 Tabelul 5: Valoarea alocatiilor Tabelul 6: Distributia - ponderea cuantumului in Europa pe sexe a rniqratiei internationale

Tabelul 7: Evolutia ratei fertilitatii

Tabelul 8: Ponderea copiilor de rang 1 in total copii §i Rata fertilitatii totale

-------------------------------------------------------------------

Publicotie tiporito cu sprijinul UNFPA,'Fondul ONU pentru Populutie

..••• ••• Fondul

pentru Populatie

ONU

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful