FOAIA DE OBSERVATIE IN NEUROLOGIE Examenul neurologic

Cuprinde 12 puncte : 1.Atitudini particulare 2.Ortostatismul si mersul 3.Motilitatea activa 4.Forta segmentara 5.Coordonarea 6.Motilitatea pasiva. Tonusul muscular.Semnele meningeale. 7.Motilitatea involuntara ( miscari involuntare ) 8.Reflexele 9.Tulburari vegetative si trofice 10.Sensibilitatea 11.Nervii cranieni 12.Tulburarile de limbaj si praxie 1.Atitudini particulare - pozitie, postura -pot interesa : - intregul corp : atitudini particulare generale - anumite segmente ale corpului : atitudini particulare segmentare a) Atitudini particulare generale : - hemiplegia flasca - membre paralizate = inerte, imobile - hemiplegia spastica – atitudinea Wernicke- Mann – la cateva saptamani de la debut : -membrul superior semiflectat -membrul inferior hiperextins -pozitia “in cocos de pusca” – in meningite – decubit lateral – capul in hiperextensie ( prin contractura musculaturii cefei si paravertebrale ) – realizand retrocolis sau opistotonus, membre inferioare flectate pe abdomen, membre superioare flectate pe torace. - boala Parkinson – corpul anteflectat ( “in semn de intrebare “ ) , semiflexie din articulatia cotului si genunchiului bilateral, rigid , facies amimic, inexpresiv, ca o masca, privire fixa, tremor static al mainilor, capului - boala Little ( parapareza spastica infantila) – coapsele in adductie si semiflexie pe bazin. - distrofia musculara progresiva – hiperlordoza lombara ( datorita atrofiei maselor musculare lombare ) b) Atitudini particulare segmentare : - Paralizia de nerv radial : mana “in gat de lebada” ( paralizia muschilor radiali extensori ) – mana cazuta – nu poate extinde mana pe antebrat. - Paralizia de nerv median : grifa ( gheara ) mediana – la inchiderea pumnului – policele, indexul raman extinse si mediusul semiflectat, ultimele 2 degete se flecteaza.

- Paralizia de nerv cubital : grifa cubitala – la nivelul ultimelor 2 degete : falangele proximale in hiperextensie iar restul falangelor in semiflexie. - Amiotrofii mielopatice ( Aran Duchenne , SLA = scleroza laterala amiotrofica ) - “mana simiana” – atrofia muschilor tenari, policele pe acelasi plan cu restul degetelor; tardiv – prin atrofia intregii musculaturi a mainii – “mana scheletala” - Paralizia de plex brahial totala – monoplegia brahiala periferica – umar coborat, membru superior balant , inert. 2.Ortostatismul si mersul Ortostatismul ( statiunea verticala ) – se examineaza cu proba Romberg – bolnavul sta cu baza de sustinere micsorata prin lipirea picioarelor, bratele intinse inainte si ochii inchisi. Daca nu poate mentine pozitia  Proba Romberg + (pozitiva) Romberg patologic : - tip cerebelos : tendinta de cadere de partea emisferului cerebelos lezat - nu este influentat de inchiderea ochilor, rotatia capului - tip tabetic ( proprioceptiv ) : oscilatii nesistematizate ; tendinta de cadere foarte accentuata la inchiderea ochilor – tulburarea sensibilitatii profunde mioartrokinetica - tip vestibular (labirintic) : tendinta de cadere spre partea vestibulului lezat ; se modifica cu schimbarea pozitiei capului. Proba Romberg II sau sensibilizat – se ingusteaza si mai mult baza de sustinere prin asezarea picioarelor unul in fata celuilalt. Mersul – tipuri patologice : - mersul cosit – in hemipareza spastica – membrul inferior hiperextins – miscari de circumductie din articulatia coxofemurala ( hipertonie piramidala pe extensorii membrului inferior ) -mersul paraparetic – hipertonie spastica la ambele membre inferioare ( = in adductie si extensie) – mersul cosit bilateral sau pe varful picioarelor ( “mers galinaceu” ) -mersul cerebelos – ebrios, in zig-zag, baza de sustinere largita, nesigur -mersul cerebelo-spasmodic – combina mersul paraparetic cu cel cerebelos ( scleroza multipla) -mersul stepat – in paralizia de nerv sciatic popliteu extern – planta atinge solul initial cu varful si apoi cu calcaiul, ridica membrul inferior la fiecare pas mult din genunchi ( = paralizia muschilor lojei antero-externe a gambei) -mersul miopatic “de rata” – leganat , prin atrofia muschilor centurii pelvine si lombare, hiperlordoza lombara ( in DMP) -mersul tabetic – tulburarile sensibilitatii profunde mioartroki netice – nu exista simtul postural , el isi controleaza miscarile cu ochii ( “ochii sunt carja tabeticului”) ; pe intuneric – mers imposibil ; mers talonat – izbeste solul intai cu calcaiul; baza largita -mersul coreic – datorat miscarilor coreice – dansant, topait

-mersul parkinsonian – pasi mici, aderenti de sol, trunchiul si capul anteflectate , tremor al mainilor; fara balansul fiziologic al bratelor pe langa trunchi -mersul pseudobulbar – similar celui parkinsonian, cu glisare a plantelor, insa fara tremor al mainilor. 3.Motilitatea activa ( voluntara ) - Bolnavul trebuie sa execute miscari din articulatiile membrelor superioare si inferioare ( flexieextensie ; adductie – abductie, pronatie – supinatie, opozitie a policelui) - Scopul : de a evidentia un deficit motor ( paralizie partiala / totala ) - se face intotdeauna comparativ – se urmareste amplitudinea , viteza , forta de efectuare a miscarilor. Probele comparative de deficit motor : Statice : se mentine o anumita postura Dinamice : miscari rapide, repetitive * La membrele superioare : Proba statica : ridicarea verticala a membrelor superioare extinse cu mentinerea pozitiei – dupa cateva secunde  caderea membrului deficitar Proba dinamica: efectuarea rapida si repetitiva de ridicare-coborare a membrelor superioare hiperextinse – membrul cu pareza ramane in urma * La membrele inferioare: - Proba MINGAZZINI (statica) – decubit dorsal , membrele inferioare semiflectate din genunchi , gambele paralele cu planul patului , in unghi obtuz fata de coapse, coapsele semiflectate pe abdomen - membrul inferior paretic va cadea pe planul patului ( Mingazzini + ) - Proba BARRÉ (statica ) – decubit ventral , gambele ridicate de pe planul patului, semiflectate , in unghi obtuz cu coapsele- membrul paretic va cadea pe planul patului ( Barré + ) - Proba VASILESCU (dinamica) – decubit dorsal – miscari de flexie – extensie a gambelor pe coapse – membrul paretic ramane in urma. ( Vasilescu + )

Tulburarile motilitatii active se clasifica dupa : -intensitate : * paralizii totale – plegii * paralizii partiale – pareze - teritoriul afectat : -monopareza : 1 membru afectat ( superior sau inferior ) -hemipareza : 1 jumatate dreapta sau stanga a corpului -parapareza : 2 membre inferioare / superioare -tri/tetrapareza : 3-4 membre

- tonusul muscular : *paralizie flasca ( hipotona ) *paralizie spastica ( hipertona) - neuronul motor lezat : NMC ( neuron motor central) sau NMP (neuron motor periferic) 4.Forta segmentara - modificata direct proportional cu deficitul motor precizat prin examinarea motilitatii active - se face comparativ, simetric , la orice muschi – bolnavul contracta muschiul ,iar examinatorul se opune acestei miscari - muschii anteriori ai bratului : bolnavul flecteaza antebratul pe brat – examinatorul se opune – se observa usurinta miscarii de partea parezei - muschii posteriori ai bratului: bolnavul extinde antebratul pe brat – examinatorul se opune - forta pensei polico – digitale – bolnavul face inel prin opozitia policelui cu celelalte degete ; examinatorul va incerca sa desfaca acest inel. -muschii lojei antero-externe a gambei : bolnavul flecteaza laba piciorului dorsal; examinatorul se opune 5.Coordonarea - tulburarea ei = ATAXIE - examinarea functiilor cerebelului – asigura armonizarea contractiei tuturor muschilor care participa la actul motor voluntar ( muschii agonisti, antagonisti , sinergici, fixatori ) - Principalele tulburari de coordonare sunt : DISMETRIA = nesiguranta in executarea miscarilor, cu deviere de la traiectoria propusa HIPERMETRIA = amplitudinea exagerata a miscarilor, depasind tinta, datorita interventiei tardive a muschilor antagonisti. DISDIADOCOKINEZIA /ADIADOCOKINEZIA = imposibilitatea de a executa rapid miscari alternative de sens contrar * Proba marionetelor : miscari alternative rapide de supinatie-pronatie cu membrele superioare hiperextinse * Proba inchiderii si deschiderii pumnului ASINERGIA = imposibilitatea de a executa miscari complexe Probe de coordonare : * Proba indice – nas * Proba indice-indice * Proba calcai- genunchi * Proba gatului sticlei (GRIGORESCU ) – bolnavul este invitat sa introduca un deget in gatul unei sticle sau sa apuce un obiect ( desface exagerat degetele mainii )

Probe de asinergie : *Proba asimetriei tonice dinamice ( DRAGANESCU – VOICULESCU ) -Bolnavul ridica membrele superioare intinse pana ajung la linia orizontala, cand i se cere sa le opreasca brusc ; membrul superior de partea leziunii cerebeloase se va ridica mai sus decat celalalt, deasupra liniei orizontale, prin intrarea intarziata in actiune a muschilor antagonisti frenatori. *Proba HOLMES – STEWART : bolnavul flecteaza antebratul pe brat , examinatorul se opune miscarii tragand de pumnul bolnavului in sens contrar, apoi ii da drumul brusc – pumnul de partea leziunii cerebeloase va izbi brusc toracele . * Proba flexiei dorsale a trunchiului ( podul ) : in mod normal se flecteaza genunchii pentru a nu cadea pe spate; in leziuni cerebeloase : bolnavul cade pe spate “ca un butuc” Totalitatea tulburarilor de coordonare = ATAXIA= miscari disproportionate ale actului motor voluntar propus, fara existenta unui deficit motor. Exista 2 forme clinice mai impotante de ataxie : 1.cerebeloasa 2.tabetiforma ( ale caii sensibilitatii profunde constiente ) Ataxia cerebeloasa : Tulburarile de coordonare se accentueaza putin dupa inchiderea ochilor – homolateraleemisferul cerebelos lezat ( datorita dublei incrucisari a caii neocerebeloase in pedunculul cerebelos inferior si superior) Arhicerebelul ( lobul floculonodular ) – rol in echilibru Paleocerebelul ( vermis ) – rol in tonusul muscular Neocerebelul ( emisfere cerebeloase ) – rol in coordonarea miscarilor Scrisul – litere mari, inegale, linii festinate Vorbire – sacadata, exploziva (dizartria cerebeloasa) – datorita asinergiei muschilor fonatori, prezenta in leziunile bilaterale de emisfere cerebeloase TREMOR INTENTIONAL FINAL , hipotonie si pendularism rotulian – SINDROM CEREBELOS – exista in toate afectiunile cerebeloase+ in orice afectare a conexiunilor cerebelului. Ataxia tabetiforma : -se accentueaza foarte mult la inchiderea ochilor + hipotonie, areflexie osteo-tendinoasa, uneori miscari pseudoatetozice ; -exista in : tabes ( sifilis medular ) , eredoataxii, mieloza funiculara ( anemia Biermer) ; unele polinevrite , poliradiculonevrite.

6.Motilitatea pasiva. Tonusul muscular.Semnele meningeale. -Examinarea miscarilor din articulatiile membrelor superioare/ inferioare – efectuate de examinator; se noteaza daca miscarile se fac liber sau cu dificultate - Astfel se apreciaza tonusul muscular ( = starea de contractie permanenta, bazala a muschiului in repaus ) Modificari ale tonusului muscular : 1.HIPOTONIA - scaderea tonusului muscular - cresterea amplitudinii miscarilor pasive si scaderea rezistentei la efectuarea lor - apare in : * leziuni de arc reflex spinal : pe calea aferenta ( tabes, radiculite posterioare, polineuropatii senzitive) pe calea eferenta (poliomielita acuta si cronica, radiculite anterioare, polinevrite motorii ) pe calea aferenta si eferenta ( mononevrite, multinevrite, poliradiculonevrite, hernii de disc, neurinoame si meningioame spinale ) *leziuni cerebeloase *leziuni neostriate ( coree ) *leziuni masive piramidale – in stadiul initial *amiotrofii primitive 2.HIPERTONIA - cresterea tonusului muscular - scaderea amplitudinii miscarilor pasive si cresterea rezistentei la efectuare lor Tipuri de hipertonie : a)Hipertonia piramidala ( spasticitate ) - predomina pe flexori la membrele superioare si pe extensori la membrele inferioare = ELASTICA ( revine la pozitia initiala ) -fenomenul “lamei de briceag” (intampina la extindere rezistenta initial , apoi usurinta ) b) Hipertonia extrapiramidala ( rigiditate ) - apare in leziunile paleostriate, boala Parkinson, sindroame parkinsoniene - rezistenta musculara ceroasa, comparata cu indoirea unui tub de plumb -usoara predominenta pe flexori =PLASTICA – pastreaza pozitia care i s-a imprimat -semnul “rotii dintate “ ( NEGRO ) : miscari de extensie-flexie a antebratului pe brat – caracter sacadat al miscarii – examinatorul mentine o mana pe bicepsul brahial al pacientului si va percepe aceasta contractie si decontractie succesiva -semnul Noica ( semnul blocajului ) : miscari de flexie-extensie repetitive din articulatia radiocarpiana , efectuate de examinator in timp ce bolnavul este invitat sa ridice de pe planul patului,

membrul inferior de acceasi parte ; in momentul ridicarii apare brusc blocajul articulatiei radiocarpiene. Alte tipuri de hipertonii: -rigiditatea prin decerebrare – hipertonie in extensie a membrelor – superioare in pronatie si inferioare in adductie si rotatie interna . Prognostic grav . Semnele de iritatie meningeana ( semnele meningeale) : - in meningite, hemoragii subarahnoidiene -atitudinea in “cocos de pusca” – contractura musculaturii cefei ; redoare de ceafa – limiteaza flexia capului – barbia nu atinge toracele Kernig I : anteflexia pasiva a trunchiului din decubit dorsal in pozitie sezanda, sustinand capul, determina semiflexia genunchilor Kernig II : ridicarea ambelor membre inferioare hiperextinse de pe planul patului, bolnavul fiind in decubit dorsal, determina o semiflexie din genunchi ( miscarea se blocheaza la un unghi mai mare de 130 grade) Brudzinski I :anteflexia capului bolnavului ,culcat in decubit dorsal, este urmata de semiflexie din genunchi Brudzinski II (semnul controlateralului) : se ridica un membru inferior hiperextins de pe planul patului  aparela membrul inferior opus semiflexie din genunchi 7.Motilitatea involuntara ( miscari involuntare ) – Diskineziile - apar independent de vointa bolnavului Convulsiile - miscari bruste, ritmice  deplaseaza segmentele - generalizate : epilepsia majora - localizate : crize jacksoniene Tremorul - afecteaza membrele, capul, corpul * cerebelos – kinetic, intentional, se exagereaza spre sfarsitul miscarii active * parkinsonian - de postura : dispare la miscarea voluntara -la membrele superioare : “numaratul banilor” ; “ rasucirea unei foite de tigara” -la membrele inferioare: miscare de pedalare -se amplifica la emotii, oboseala, dispare in somn * etilic : rapid, diminua dupa ingestia de alcool Miscari coreice -miscari bruste, aritmice, polimorfe, generalizate, asimetrice -la fata: grimace, vorbire exploziva -paraziteaza mersul, miscarile voluntare- in sindromul neostriat ( coree )

Miscari atetozice -lente, caracter torsionant, distal la nivelul degetelor -encefalopatii infantile; encefalite Hemibalismul -miscare brusca de azvarlire a unui membru din articulatia proximala -exista in leziunile de corp subtalamic Luys Fasciculatiile -contractii sincrone ale fibrelor dintr-o unitate motorie =miscari vermiculare ( palpairi) sub piele, nu deplaseaza segmentele - pot fi declansate de percutia muschiului -exista in iritatia cronica a pericarionului motoneuronului periferic -la frig,oboseala sunt tranzitorii -caracteristice pentru SLA ( scleroza laterala amiotrofica) Miocloniile -miscari bruste, ample, aritmice cu deplasarea segmentelor -nu dispar in somn -exista in encefalite Ticurile -miscari stereotipe, pseudogestuale -pot fi controlate voluntar pentru un timp -au substrat organic sau functional Crampele functionale -contractia tonica a unor muschi care participa constient la efectuarea unui act motor profesional, pe care il impiedica ( exemplu : crampa scriitorului, violonistului, pianistului) -pentru alte miscari acesti muschi functioneaza normal 8.Reflexele Reflexul = un raspuns la un excitant Actul reflex are la baza arcul reflex. Arcul reflex elementar (bineuronal, monosinaptic) – un neuron senzitiv (ggl.spinal) care capteaza si transmite excitatia de la receptorii periferici spre neuronul motor eferent (coarne anterioare) – al carui axon transmite impulsuri efectorii spre periferie ( muschi striat ) Arcul reflex complex (multineuronal, polisinaptic ) – intre cei doi neuroni exista si neuroni de asociatie.

Se examineaza urmatoarele reflexe : 1.OSTEO-TENDINOASE (ROT) 2.IDIOMUSCULAR 3.CLONUSUL 4.CUTANATE 5.DE POSTURA 6.DE TRIPLA FLEXIE 7.ARHAICE (TRANZITORII ) 1.Reflexele osteo-tendinoase ( ROT ) -reflexe monosinaptice -se examineaza cu ciocanul de reflexe , percutand tendonul muschiului sau o epifiza osoasa  contractia muschiului -intotdeauna simetric, comparativ,cu aceeasi intensitate -manevra JENDRASSIK – pentru distragerea atentiei bolnavului – pentru membrele inferioare – bolnavul este solicitat sa se traga de maini in sens contrar, cu degetele acrosate a)la membrele superioare : 1.Reflexul bicipital : -neuromere (centrul ) :C5-C6 -nerv: musculo-cutan -muschi: biceps brahial 2.Reflexul tricipital : -neuromere(centrul) : C6-C7 -nerv: radial -muschi: triceps brahial 3.Reflexul stiloradial : -neuromere (centrul) :C6-C7 -nerv: radial -muschi: lung supinator 4.Reflexul stilocubital(cubitopronator) -neuromere(centrul) : C8-T1 -nerv:cubital -muschi: patrat si rotund pronator b)la membrele inferioare: 1.Reflexul rotulian -neuromere : L2-L3-L4 -nerv:femoral -muschi: cvadriceps femoral

2.Reflexul achilian -neuromere: L5-S1-S2 -nerv: tibial posterior ( sciatic popliteu intern ) -muschi:triceps sural Patologie ROT : -modificari : cantitative si calitative a) Modificari cantitative : - Hipo/areflexia osteotendinoasa: -leziuni ale arcului reflex spinal *portiunea aferenta: tabes; scleroze combinate ;radiculite posterioare compresive ; polinevrite senzitive *portiunea eferenta: poliomielita anterioara acuta si cronica, polinevrite motorii; radiculite anterioare *portiunea aferenta+eferenta : polinevrite; poliradiculonevrite ; compresiuni extramedulare -leziuni brutale si masive ale cailor piramidale ( AVC , sectiuni medulare) : in prima faza : hipo/areflexie, apoi trece in cateva saptamani la hiperreflectivitate -leziuni ale organului efector periferic : DMP, miotonia Steinert, miozite -Hiperreflectivitatea osteotendinoasa: Exista in leziunile piramidale vechi- ROT ample, marite, vii, uneori cu difuziune - se contracta si alti muschi pe langa cei excitati de percutie(= raspuns extins) =reflex polikinetic, cloniform = raspunsuri multiple, succesive ,obtinute la o singura excitatie (percutie) -apare in :AVC, tumori cerebrale si spinale, TCC, encefalite,scleroza in placi b)Modificari calitative: Pendularismul rotulian – exista in leziuni cerebeloase ( hipotonie muscular ; muschii antagonisti intervin tardiv ) = oscilatii repetitive de extensie-flexie a gambei de amplitudine descrescenda, obtinute la o singura percutie a tendonului cvadricepsului. 2.Reflexul IDIOMUSCULAR =contractii musculare prin percutia muschiului directa cu ciocanul de reflexe -dispare precoce in amiotrofii primitive ( miopatice) -se mentine pana in stadii avansate in amiotrofiile secundare ( neurogene ) 3.CLONUSUL -semn de leziune veche piramidala cu spasticitate – alungirea brusca a tendonului unui muschi este urmata de contractia ritmica a acestuia

- Clonus rotulian – alungirea tendonului cvadricepsului - Clonus achilian – se intinde tendonul achilian 4.Reflexele CUTANATE - polisinaptice -aparitia unei contractii musculare la stimularea tegumentelor cu un ac de plastic a)Reflexele abdominale: -decubit dorsal, membrele inferioare semiflectate din genunchi; se atinge cu acul suprafata abdomenului dinspre linia mediana spre lateral, la 3 nivele in raport cu ombilicul: *Reflexul abdominal superior ( supraombilical) : neuromere T6-T8 – paralela la rebordul costal *Reflexul abdominal mijlociu(ombilical) : neuromere T9-T10 – orizontala pe linia ombilicului *Reflexul abdominal inferior(subombilical): neuromere T11-T12- paralel cu arcada crurala b)Reflexul palmo-mentonier ( Marinescu –Radovici) -zgarierea eminentei tenare contractia musculaturii mentoniere homolaterale ( chiar bilaterale) -exista in leziuni blaterale ale fasciculului geniculat pe fond aterosclerotic c)Reflexul cutanat plantar - neuromere : L5-S1 -zgarierea tegumentelor plantei pe marginea externa de la calcai spre degete -normal : flexia plantar a tuturor degetelor. -patologic: extensia halucelui (semnul BABINSKI) , rasfirarea in evantai a restului degetelor Semnul Babinski semnifica intotdeauna leziune de fascicul piramidal -la copil intre 1,5-2 ani – extensia halucelui este fiziologica ,datorita lipsei de mielinizarea fasciculului piramidal d)Reflexul cutanat plantar indiferent : -nu apare nicio modificare a degetelor  in leziunile caii aferente senzitive Manevre echivalente semnului Babinski : Semnul Oppenheim : compresiunea crestei tibiale de sus in jos Semnul Gordon: compresiunea musculaturii posterioare a gambei Semnul Schäffer : ciupirea tendonului Achile  Determina extensia halucelui daca exista leziuni piramidale, chiar in absenta semnului Babinski Manevra ROSSOLIMO – percutia fetei plantare a degetelor determina flexia lor plantara ( in leziunile piramidale ) Echivalent la membrele superioare : semnul HOFFMANN – ciupirea brusca a falangei distale a mediusului determina adductia policelui si flexia ultimei sale falange.

5.Reflexul DE POSTURA -exagerat in hipertonia extrapiramidala -tendinta muschiului de a pastra pentru un scurt timp pozitia de scurtare imprimata de examinator prin apropierea capetelor de insertie ale muschiului -la nivel gambier anterior; biceps brahial 6.Reflexul DE TRIPLA FLEXIE ( tripla retractie ) -ciupirea tegumentelor pe fata dorsala a plantei ; flexie brusca a degetelor piciorului -flexia dorsala a piciorului pe gamba, gambei pe coapsa si coapsei pe abdomen, la stimulare nociceptiva -semnifica sectiunea medulara, cu aparitia automatismului medular sublezional -apare dupa cateva saptamani dupa faza de soc spinal -este intererupt controlul frenator al cailor descendente 7.Reflexele ARHAICE (TRANZITORII ) - tranzitorii : exista in primii ani de viata , dispar dupa maturizarea morfofunctionala a SNC -persistente : in leziunile piramidale Reflexul de sugere ( orbicularul buzelor, semnul Toulouse) -la adult : ateroscleroza cerebrala, lacunarism cerebral , atrofie corticala, leziuni prefrontale -dispare dupa 1 an de viata la copil Reflexul Moro : -schimbarea pozitiei copilului  abductie a membrelor in semiflexie si semipronatie -dispare dupa 10 luni Reflexul de apucare fortata: -normal pana la 1-2 ani , pana la terminarea mielinizarii ariei 6 frontale -patologic: leziuni vasculare ischemice cerebrale frontale ; tumori frontale

9.Tulburari vegetative si trofice - determinate de leziuni ale SNV central si periferic Tulburari vegetative : * vasomotorii : VC, VD periferica ( eritroza, cianoza, paloare) ; *secretorii: hipo/hipersecretie sebacee, sudoripara, lacrimala, salivara *sfincteriene si sexuale: retentive/ incontinentade urina si fecale; tulburari de erectie si ejaculatie (in leziunile de simpatico lombar si parasimpatic sacrat ) : tabes; traumatisme vertebra-medulare; Sindrom de coada de cal + intreruperea legaturilor cu centrii superiori Aparat cardio-vascular: -tulburari de ritm cardiac: in afectiunile encefalului - bradicardie in HIC

-modificari TA: HTA – in tumori cerebrale hipoTA ortostatica: primitiva :Sindrom Shy –Drager – degenerescenta la nivel medular secundara: leziuni medulare deasupra neuromerului T6 Aparat respirator : afectiuni encefalice, medulare , SN periferic - tahipnee – prognostic grav + hipertensiune de origine central + coma - perioade de apnee Cheyne-Stokes- suferinta centrilor respiratori bulbopontini Aparat digestiv: in suferinte hipotalamice : acelerarea tranzitului / incetinirea tranzitului (ileus paralitic) -varsaturi matinale in jet fara greata: HIC Tulburari trofice : afecteaza tegumente, fanere, musculatura striata, sistemul osteoarticular *tegumente: atrofii, edeme, flictene, ulceratii, hiperkeratoze,escare de decubit *osteo-articular: osteoporoza difuza, osteofitoza,  fracturi spontane , artropatii *sistem muscular : -atrofia musculara ( amiotrofia ) : clasificare : primare (miogene) – intotdeauna simetrice: - Distrofii musculare progresive (miopatii) –proximal - Miotonia distrofica Steinert – distal secundare(neurogene) – leziunile motoneuronului periferic : pericarion, axon -poliomielita anterioara cronica, SLA , Arann-Duchenne, siringomielie Clinic: scaderea circumferintei membrelor, stergerea conturului muscular, tesutul adipos poate masca amiotrofia la femei, copii. Trebuie masurata comparativ circumferinta membrelor. Alte situatii : -imobilizare prelungita la pat ( =globale) -hemiplegia infantila – hipodezvoltarea hemicorpului -leziuni de lob parietal – amiotrofii distale ( interososii mainii) -hipertrofia musculara – miotonia congenitala Thomsen 10.Sensibilitatea -subiectiva -obiectiva a) Sensibilitatea subiectiva ( spontana ) 1.Parestezii ( amorteli, furnicaturi , intepaturi) -la nivelul extremitatilor distale : acroparestezii = parestezii somatice ( in polinevrite , poliradiculonevrite, scleroza in placi ) Exista si parestezii viscerale (cenestopatii ) – senzatia de miscare a viscerelor ( cord, stomac, colon)

2.Dureri – se urmareste : sediul, iradierea, intensitatea, durata, periodicitatea, asocierea cu fenomene vegetative ( secretorii, vasomotorii ) -dupa localizare , exista : *nevralgia – durere pe traiectul unui nerv ( sciatica, intercostala, trigeminala, suboccipitala) *cauzalgia – caracter de arsura, continua, intensa, asociata cu tulburari vegetative ( edem, tumefactia tegumentelor ) – in leziunile de nervi micsti ( median, sciatic popliteu intern) *radiculalgia – pe teritoriul dermatoamelor , caracter fulgerator, continua, amplificata de tuse , stranut . – apare in : zona zoster , tumori vertebro-medulare, morb Pott, hernie de disc. *durerile cordonale – leziuni de fascicul spinotalamic -extinse,difuze, asociate cu parestezii *durerea talamica – apare in membrele superioare, de partea opusa leziunii talamice -are caracter cauzalgic + hiperpatic ( atingere distala → durere intensa in tot membrul) *durerea viscerala – in tabes : criza gastrica tabetica ; ulcer gastric -alte crize viscerale : intestin, laringe, ureterale, vaginale *cefaleea – durerea de cap *migrena – hemicranie pulsatila asociata cu tulburari vegetative ( greturi , varsaturi, transpiratii, poliurie ) b)Sensibilitatea obiectiva ( provocata ) – se clasifica in : A. Elementara (protopatica) - Sensibilitatea superficiala ( exteroceptiva ) -Sensibilitatea profunda (proprioceptiva) -Sensibilitatea viscerala(interoceptiva) B. Diferentiata ( epicritica, sintetica ) -simtul localizarii tactile si dureroase -simtul discriminarii tactile si dureroase -simtul dermolexic -simtul stereognozic ( simtul formelor) -simtul schemei corporale (somatognozie ) → se examineaza cu bolnavul cu ochii inchisi A.Sensibilitatea elementara Sensibilitatea superficiala ( exteroceptiva ) -tactila – se ating tegumentele cu un tampon de vata -termica – 2 eprubete : apa calda si apa rece ; disestezie = inversarea senzatiei -algica – ac de plastic Sensibilitatea profunda (proprioceptiva) -mioartrokinetica ,posturala, kinestezica ( simtul atitudinii si miscarilor segmentare ) Examinare: deplasarea in sus sau in jos / flexie-extensie degetelor de la mana sau picior

-vibratorie ( palestezia) – diapazonul in vibratie ( frecventa joasa) – se asazape eminentele osoase superficiale – caudo-cranial ; dispare inaintea sensibilitatii posturale → ambele apar in : tabes, scleroze combinate, compresiuni medulare, leziuni de lob parietal, sindroame talamice -barestezica ( simtul greutatilor ) – 2 sfere/cuburi de greutati diferite , acelasi volum – bolnavul cu ajutorul mainilor trebuie sa aprecieze greutatea sferelor Sensibilitatea viscerala(interoceptiva) -in viscere exista interoceptori ( chemo-, baro-, algo-,termo-,osmoreceptori) practic – numai sensibilitatea dureroasa viscerala – presiune la nivelul viscerelor situate mai la suprafata – stomac, ficat, splina B. Sensibilitatea diferentiata ( epicritica, sintetica ) -cuprinde senzatii complexe rezultate din analiza si sinteza senzatiilor elementare → sensibilitatea elementara trebuie sa fie integra -Simtul localizarii tactile si dureroase = topognozia – imposibilitatea de a localiza sediul excitatiei = atopognozie -Simtul discriminarii tactile si dureroase -perceperea separata a 2 excitanti tactili sau algici aplicati concomitent pe tegument la o distanta variabila intre ei. -indicele de discriminare : distanta minima la care cei 2 excitanti aplicati concomitent sunt perceputi distinct [ buze, limba = 1-3 mm ; coapse, spate = 30-60mm ] -se poate examina cu compasul Weber -Simtul dermolexic - Dermolexia – consta in recunoasterea cifrelor, literelor sau desenelor geometrice simple efectuate de catre examinator cu un excitant tactil pe tegumentul bolnavului. Nerecunoasterea simbolului grafic = adermolexie . -Simtul stereognozic ( simtul formelor) - Stereognozia – capacitatea pacientului de a recunoaste cu ochii inchisi diverse obiecte plasate in mana lui (creion, cheie) ; -Nerecunoasterea obiectului = astereognozie – leziuni de arii 5,7 asociative -recunoasterea formei obiectului – morfognozie -recunoasterea materialului din care este confectionat – hilognozie -Simtul schemei corporale (somatognozie ) - recunoasterea cu ochii inchisi a diferitelor segmente corporale proprii – bolnavul identifica cu mana un segment din membrul superior de partea opusa -nerecunoastere = asomatognozie ; hemiasomatognozia

Tulburarile de sensibilitate obiective: -anestezie – globala sau partiala ( ale formelor de sensibilitate) -leziunea totala a cailor sensibilitatilor; dupa intindere si participare se apreciaza sediul leziunii ( nerv, radacina medulara, trunchi cerebral, talamus, parietal) -hipoestezie – leziuni partiale -hiperestezie – dureroasa – atingerea tegumentelor ( meningita, hiperpatie talamica) -compresiune in moleti ( polinevrite) -elongatie nervi ( Lasegue, Bonnet ) Dupa topografie, exista tipurile clinice de tulburari de sensibilitate : *NEVRITIC – anestezie/ hipoestezie pe teritoriul unui nerv periferic *RADICULAR – anestezie/ hipoestezie in benzi longitudinale ( la membre ) si transversale (la trunchi) corespunzatoare dermatoamelor ( arie inervata senzitiv de o radacina spinala posterioara) *POLINEVRITIC – distal, simetric bilateral, cu limita imprecisa de trecere spre zona normala ( limita superioara stearsa ) *PARAPLEGIC – la membrele inferioare + paraplegia motorie -nivelul superior al sensibilitatii corespunde nivelului leziunii medulare *HEMIPLEGIC – pe o ½ din corp – exista in leziuni unilaterale ale cailor sensibilitatilor: -leziuni medulare (hemisectiune ) = Tulburare de tip BROWN – SEQUARD ( deficit motor ipsilateral + pierderea sensibilitatii profunde iar controlateral pierderea sensibilitatii termoalgice) -leziuni de trunchi cerebral : *hemianestezie de partea opusa *anestezie pe hemifata controlaterala ( leziuni trigemen) *hemiplegie(hemipareza) de partea opusa leziunii -leziuni talamice : hemianestezie profunda constienta si hiperpatie de partea opusa -leziuni parietale : hemianestezie de partea opusa ; intereseaza sensibilitatea profunda si sintetica ( stereognozia ) *PSIHOGEN – functional – in nevroze DISOCIATIILE DE SENSIBILITATE (modificarile unei sensibilitati cu crutarea alteia) -2 tipuri: 1.Disociatia siringomielica ( sindromul fibrelor scurte ) -abolirea sensibilitatii termalgice -crutarea sensibilitatii tactile si profunde →in leziunile maduvei in regiunea canalului ependimar : siringomielie, hematomielie, tumori intramedulare →in leziunile unilaterale medulare (hemisectiune, sindrom Brown-Sequard ) si de trunchi cerebral(bulb, punte) – disociatie siringomielica de partea opusa prin leziunea fasciculului spinotalamic posterior

→in siringomielie – tulburarile de sensibilitate = simetrice, bilaterale si corespund segmentului medular lezat 2.Disociatia tabetica -abolirea sensibilitatii profunde constiente -diminuarea sensibilitatii tactile -pastrarea sensibilitatii termalgice - exista leziuni de cordoane posterioare ale maduvei -apare in : tabes ; sindrom neuroanemic ; boala Friedreich, mielite ; polinevrite; poliradiculonevrite pseudotabetice ; compresiuni spinale posterioare

11.Nervii cranieni 12.Tulburarile de limbaj si praxie

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful