INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ

Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU - Preºedinte

Coordonatorul publicaþiei :

Dr. Cristian Nicolae STÃNICÃ Gabriel Petricã JIFCU Ilie DUMITRESCU Adriana CIUCHEA Doina BADEA

Coordonatorii ediþiei :

- Vicepreºedinte - Secretar general - Director - Director General - ªef Serviciu

Doina BADEA - ªef Serviciu

Responsabil de publicaþie :

Adriana CIUCHEA, Doina BADEA, Dr.ªtefan TRICÃ, Silvia PISICÃ, Andreea CAMBIR, Georgeta Marinela ISTRATE, Nina ALEXEVICI, Mihai GHEORGHE, Florica CÎRSTEA, Ion FLORESCU, Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Florentina GHEORGHE, Daniela ªTEFÃNESCU. Doina BADEA,Gabriela Melania PODBEREŢCHI, Victorina BOTEA, Genia MIHOC, Daniela BUCUR, Lenuţa POPESCU, Laura ENACHE.

Autori :

Tehnoredactare ºi machetare :

Pre-press ºi tipãrire :
Direcþia Generalã de IT ºi Infrastructurã Statisticã Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice

Gheorghe VAIDA-MUNTEAN Vitty-Cristian CHIRAN Rodica-Elena SOLOVÃSTRU

Coordonatori :

- Director General - Director - Şef Serviciu - Director

Foto : Vitty-Cristian CHIRAN

Coperta : Alexandru POPESCU - Referent
Institutul Naþional de Statistica B-dul Libertaþii Nr. 16, Sect. 5, Bucureºti Telefon: 0213181871; 0213177770 F a x : 0 2 1 3 1 2 4 8 7 5 e-mail: romstat@insse.ro h t t p : / / w w w . i n s s e . r o
INS 2011 Reproducerea conþinutului acestei publicaþii, integralã sau parþialã, în forma originalã sau modificatã, precum ºi stocarea într-un sistem de regãsire sau transmiterea sub orice formã ºi prin orice mijloace sunt interzise fãrã autorizarea scrisã a Institutului Naþional de Statisticã. Utilizarea conþinutului acestei publicaþii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii, cãrþi este autorizatã numai cu indicarea clarã ºi

ISSN 2066 - 4079

ISSN-L 1222 - 8818

U N I U N E A E U R O P EA N Ã

â

FINLANDA

SUEDIA ESTONIA LETONIA IRLANDA REGATUL UNIT DANEMARCA LITUANIA

OLANDA BELGIA LUXEMBURG FRANÞA GERMANIA REP. CEHÃ SLOVACIA AUSTRIA UNGARIA SLOVENIA POLONIA

ROMÂNIA

PORTUGALIA

SPANIA

ITALIA

BULGARIA

GRECIA

MALTA

CIPRU

â

CUPRINS

Pagina

Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Populaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Piaþa forþei de muncã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17 Veniturile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Câºtiguri salariale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Cheltuielile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Consumul populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Locuinþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Protecþia socialã a ºomerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Asigurãri sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Asistenþã socialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Sãnãtate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Educaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Preþuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Conturi naþionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Investiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Agriculturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50 Silviculturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 Activitatea întreprinderii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 Industrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Construcþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Transporturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Comerþ internaþional cu bunuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Comerþ interior Servicii de piaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Justiþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 Statisticã internaþionalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

â
GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE

Nord - Vest

Satu Mare SATU MARE

MARAMUREª Baia Mare BISTRIÞA-NÃSÃUD SUCEAVA Suceava

BOTOª ANI Botoºani

Centru
Zalãu Oradea BIHOR SÃLAJ CLUJ Cluj-Napoca

IAªI NEAMÞ Piatra-Neamþ Bacãu BACÃU Vaslui VASLUI Iaºi

Nord - Est

Bistriþa MUREª Târgu Mureº HARGHITA Miercurea Ciuc

Arad

ARAD

ALBA Alba Iulia

MACROREGIUNEA UNU MACROREGIUNEA DOI
SIBIU Sibiu BRAªOV COVASNA Sfântu Gheorghe

Timiºoara

Deva

MACROREGIUNEA TREI
VRANCEA Focºani Galaþi GALAÞI

MACROREGIUNEA PATRU

Vest

TIMIª

HUNEDOARA

Braºov

Reºiþa Târgu Jiu
CARAª-SEVERIN

Râmnicu Vâlcea
VÂLCEA

ARGEª

PRAHOVA

BUZÃU

Brãila BRÃILA

Tulcea TULCEA

Târgoviºte Drobeta Turnu Severin
MEHEDINÞI

Buzãu Ploieºti IALOMIÞA

GORJ

Piteºti

DÂMBOVIÞA ILFOV Slobozia CÃLÃRAªI Cãlãraºi Constanþa

Legendã: Oraºe Municipii Reºedinþe de judeþ Judeþe Regiuni de dezvoltare

CONSTANÞA

Craiova DOLJ

Slatina

BUCUREª TI

Sud - Est

Alexandria
OLT

GIURGIU Giurgiu

TELEORMAN

Sud - Vest Oltenia

Sud - Muntenia

Bucureºti - Ilfov

PREZENTARE GENERALÃ â
POZIÞIA GEOGRAFICÃ A ROMÂNIEI
Punctul extrem (localitatea) Nord Sud Est Vest Satul Horodiºtea Oraºul Zimnicea Oraºul Sulina Comuna Beba Veche Judeþul Longitudinea esticã1) 26o42’05” 25o23’32” 29o41’24” 20o15’44” Latitudinea nordicã 48o15’06” 43o37’07” 45o09’36” 46o07’27”

Botoºani Teleorman Tulcea Timiº

1) Dupã Greenwich.

România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, în interiorul ºi exteriorul arcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã. Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu meridianul 25oE (la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).

Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2. Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km. Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria. Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVÃ A TERITORIULUI ROMÂNIEI, LA 31 DECEMBRIE 2010
Numãrul judeþelor Numãrul oraºelor ºi municipiilor din care: municipii Numãrul comunelor Numãrul satelor
1) Inclusiv municipiul Bucureºti.

42 320 103 2861 12956

1)

5

Breviar statistic

PREZENTARE GENERALÃ
RELIEFUL ROMÂNIEI
Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului.

â

Principalele altitudini muntoase
Denumirea vârfului muntos Moldoveanu Negoiu Parângu Mare Peleaga Omu Denumirea masivului muntos Fãgãraº Fãgãraº Parâng Retezat Bucegi Judeþul Argeº Argeº, Braºov, Sibiu Gorj, Hunedoara Hunedoara Prahova, Braºov, Dâmboviþa Altitudinea vârfului (m) 2544 2535 2519 2509 2505

Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele în Carpaþi, principalul colector al acestora fiind fluviul Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã pe o lungime de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã.

Principalele cursuri de apã
Denumirea cursului de apã Dunãre Mureº Prut Olt Siret
1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.

Lungimea cursului de apã ( km ) 1075 761 742 615 559

Suprafaþa bazinului ( km2) 332501) 27890 10990 24050 42890

Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile majore de relief, de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m), la limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri antropice. Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa ( ha ) Porþile de Fier Ostrovu Mare Mehedinþi Mehedinþi 70000,02) 7920,0 Volum1) (mil. m3) 2400,0 800,0

1) La nivel normal de retenþie. 2) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale).

6

ROMÂNIA ÎN CIFRE

PREZENTARE GENERALÃ â
Principalele lacuri naturale
Denumirea lacului natural lacuri în circuri glaciare: Bucura lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana lacuri în depresiuni carstice: Zãton lacuri de baraj natural: Lacul Roºu lacuri în crovuri: Ianca limane fluviatile: Oltina limane fluvio-maritime: Taºaul lagune marine: Razim lacuri de luncã: Brateº lacuri din Delta Dunãrii: Dranov
1) La nivel normal de retenþie.

Judeþul Hunedoara Harghita Mehedinþi Harghita Brãila Constanþa Constanþa Tulcea Galaþi Tulcea

Suprafaþa ( ha ) 10,5 22,0 20,0 12,6 322,0 2509,0 2335,0 41500,0 2111,0 2170,0

Volum 1) (mil. m3) 0,5 0,6 1,0 0,7 1,6 60,0 57,0 909,0 30,0 21,7

Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol; gaze naturale; cãrbuni, în special huilã cocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri feroase ºi neferoase; zãcãminte de aur, argint, bauxitã; mari rezerve de sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere. O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape minerale, cu valenþe pentru consum ºi tratamente medicale.

Ariile protejate, în anul 2010
Categorii de arii protejate Rezervaþii ºtiinþifice Parcuri naþionale Monumente ale naturii Rezervaþii naturale Parcuri naturale Rezervaþii ale biosferei Zone umede de importanþã internaþionalã Arii de protecþie specialã avifaunisticã Situri de importanþã comunitarã Numãr 79 13 230 661 14 3 5 108 273 Suprafaþa (ha) 3105361) 3162711) 844481) 2730561) 7638941) 664446 616571 2988713 3284092

Notã: Suprafaþele ariilor protejate au fost calculate conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate ºi HG-urilor nr. 2151/2004; 1581/2005; 1143/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã pentru noi zone; 1284/2007 privind declararea ariilor de protecþie specialã avifaunisticã ca parte integrantã a reþelei ecologice europene NATURA 2000 în România ºi 1066/2010 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã asupra unor zone din Rezervaþia biosferei „Delta Dunãrii”. 1) Suprafeþe reevaluate prin mãsurãtori realizate cu tehnologii GIS. Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

Rezervaþii ale biosferei, în anul 2010
Denumirea Total Delta Dunãrii Retezat Rodna Judeþul Tulcea, Constanþa Hunedoara Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava Suprafaþa rezervaþiei 1) (ha) 664446 580000 38047 46399

1) Conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate. Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

7

Breviar statistic

PREZENTARE GENERALÃ
Temperatura aerului, în anul 2010
Staþia meteorologicã Satu Mare Suceava Oradea Iaºi Cluj-Napoca Târgu Mureº Bacãu Timiºoara Deva Sibiu Vârfu Omu Galaþi Târgu Jiu Buzãu Calafat Turnu Mãgurele Bucureºti-Filaret Constanþa Media anualã 10,3 8,4 11,0 10,4 9,3 9,9 9,8 11,6 10,5 9,8 -1,8 11,8 10,9 11,6 11,9 11,9 12,0 13,1 Maxima absolutã anualã Val. 36,0 33,6 36,0 38,1 33,8 35,9 35,8 35,9 35,1 34,0 18,5 37,6 35,5 37,3 39,0 38,0 38,1 34,7 Data înreg. 14.VIII 13.VIII 15.VIII 13.VIII 13.VI 14.VIII 13.VIII 15.VIII 12.VI 12.VI 27.VIII 13.VIII 14;15.VIII 13.VIII 28.VIII 15.VIII 13.VIII 11.VIII
grade Celsius

â

Minima absolutã anualã Val. -15,6 -24,7 -14,8 -26,9 -18,1 -21,9 -25,9 -12,9 -16,6 -24,2 -24,2 -21,5 -18,0 -25,7 -21,0 -21,8 -18,9 -17,8 Data înreg. 28.I 26.I 25.I 26.I 25.I 25.I 25.I 28.I 25.I 25.I 25.I 25.I 25.I 26.I 25.I 27.I 26.I 25.I

Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.

Precipitaþii atmosferice, în anul 2010
Staþia meteorologicã Satu Mare Suceava Oradea Iaºi Cluj-Napoca Târgu Mureº Bacãu Timiºoara Deva Sibiu Vârfu Omu Galaþi Târgu Jiu Buzãu Calafat Turnu Mãgurele Bucureºti-Filaret Constanþa Cantitatea anualã (mm) 995,6 869,8 876,2 581,2 811,8 735,5 825,6 790,3 759,1 718,5 1367,1 682,4 981,4 513,8 590,1 644,7 659,6 583,8

Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.

8

ROMÂNIA ÎN CIFRE

PREZENTARE GENERALÃ á
POPULAÞIA 21431298 locuitori, la 1 iulie 2010; Densitatea populaþiei: 89,9 locuitori / km2, la 1 iulie 2010. CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1942254 locuitori, la 1 iulie 2010), împãrþit în ºase sectoare administrative. Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº. Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea ºi capitala României din anul 1862, fiind cel mai important centru politic, economic ºi cultural - ºtiinþific al þãrii. ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Timiºoara, Iaºi, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov, Ploieºti, Brãila. Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul Braºov) = 1060 m. Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m. PORTURI PRINCIPALE: – la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia; – la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina. AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi Bãneasa), Constanþa („Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº, Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea. LIMBA OFICIALÃ: limba românã. ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie. DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare, începând de la lance: albastru, galben, roºu.

FORMA DE GUVERNÃMÂNT:
Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991 ºi modificatã în anul 2003; Puterea legislativã: parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul); Puterea executivã: guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii; Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal pentru un mandat de 5 ani. MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”. Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã, moneda de referinþã fiind euro. În anul 2010, cursul mediu de schimb leu/Euro era de 4,2099.

9

Breviar statistic

POPULAÞIA
Populaþia pe sexe, grupe de vârstã ºi medii, la 1 iulie
milioane locuitori

â

2007 Total Pe sexe Masculin Feminin Pe grupe de vârstã 0-14 ani 15-59 ani 60 ani ºi peste Pe medii Urban Rural 21,5 10,5 11,0 3,3 14,0 4,2 11,9 9,6

2008 21,5 10,5 11,0 3,3 14,0 4,2 11,8 9,7

2009 21,5 10,5 11,0 3,2 14,0 4,3 11,8 9,7

2010 21,4 10,4 11,0 3,2 13,8 4,4 11,8 9,6

La 1 iulie 2010 populaþia României a fost de 21431298 locuitori, din care 10,4 milioane bãrbaþi (48,7%) ºi 11,0 milioane femei (51,3%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraþiei externe, au fãcut ca populaþia þãrii sã se diminueze, în perioada 2007-2010, cu aproape 106,3 mii persoane. Structura pe vârste a populaþiei poartã amprenta specificã unui proces de îmbãtrânire demograficã, marcat, în principal, de scãderea natalitãþii, care a determinat reducerea absolutã ºi relativã a populaþiei tinere (0-14 ani), ºi de creºterea ponderii populaþiei vârstnice (de 60 ani ºi peste). Comparativ cu 1 iulie 2007, în anul 2010 se remarcã reducerea ponderii populaþiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,3% la 15,1% ºi creºterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste), de la 19,4% la 20,3%. Populaþia adultã (15-59 ani) reprezintã 64,6% din total, în scãdere cu 227,5 mii persoane faþã de mijlocul anului 2007. În cadrul populaþiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã 40-44 ani; 30-34 ani; 20-24 ani ºi a scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani; 35-39 ani ºi 45-49 ani.

Vârsta medie
ani

2007 Vârsta medie a populaþiei 39,0

2008 39,2

2009 39,5

2010 39,7

Vârsta medie a populaþiei þãrii a crescut de la 39,0 ani (anul 2007) la 39,7 ani (anul 2010), vârstã medie ce caracterizeazã þãrile cu o populaþie „adultã”. Populaþia femininã, cu o vârstã medie de 41,1 ani, a fost ºi la 1 iulie 2010 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 2,9 ani.

10

ROMÂNIA ÎN CIFRE

POPULAÞIA â
Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 iulie 2010
Ani 100 95 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0

Masculin

Feminin

150 200 250 mii persoane

100

50

0

0

50

100

150

250 200 mii persoane

Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind disproporþiile în structura populaþiei, pe vârste ºi sexe. Reducerea numãrului populaþiei tinere a îngustat ºi mai mult baza piramidei vârstelor. Efectele demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor resimþi în timp ºi vor atrage schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã, populaþia de vârstã fertilã, populaþia în vârstã de muncã).

Recensãmântul populaþiei din 18 martie 2002
Populaþia dupã etnie Etnia Populaþia stabilã Români Maghiari Rromi (þigani) Ucraineni Germani Alte etnii Numãr persoane % Religia Populaþia dupã religie Numãr persoane %

21680974 19399597 1431807 535140 61098 59764 193568

100,0 89,5 6,6 2,5 0,3 0,3 0,8

Populaþia stabilã 21680974 Ortodoxã 18817975 Romano-catolicã 1026429 Reformatã 701077 Penticostalã 324462 Greco-catolicã 191556 Alte religii 619475

100,0 86,8 4,7 3,2 1,5 0,9 2,9

11

Breviar statistic

POPULAÞIA
Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii ºi a sporului natural al populaþiei
2007 2008 2009 2010

â

Miºcarea naturalã a populaþiei (mii) Nãscuþi-vii Decese - Decese la o vârstã sub 1 an Sporul natural Cãsãtorii Divorþuri 214,7 252,0 2,6 -37,3 189,2 36,3 221,9 253,2 2,4 -31,3 149,4 35,7 222,4 257,2 2,3 -34,8 134,3 32,3 212,2 259,7 2,1 -47,5 115,8 32,6

Rate (la 1000 locuitori) Nãscuþi-vii Decese - Decese la o vârstã sub 1 an 1) Sporul natural Cãsãtorii Divorþuri
1) La 1000 nãscuþi-vii.

10,0 11,7 12,0 -1,7 8,8 1,7

10,3 11,8 11,0 -1,5 6,9 1,7

10,4 12,0 10,1 -1,6 6,3 1,5

9,9 12,1 9,8 -2,2 5,4 1,5

Natalitatea, mortalitatea ºi sporul natural al populaþiei
Rate (la 1000 locuitori)
17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 1985 1990 1995 2000 2005 2010

Natalitate Mortalitate Spor natural pozitiv Spor natural negativ

Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o scãdere întrerupând tendinþa anului anterior. În condiþiile în care, pe termen scurt ºi mediu, nu se poate aºtepta ca mortalitatea sã contribuie semnificativ la reducerea scãderii demografice din România, natalitatea rãmâne singura componentã asupra cãreia se poate acþiona cu rezultate eficiente. Redresarea natalitãþii poate avea efecte pozitive ºi de lungã duratã. În anul 2010, numãrul de nãscuþi-vii (212,2 mii) a scãzut cu 2,5 mii faþã de anul 2007, iar rata natalitãþii a ajuns la 9,9 nãscuþi-vii la 1000 locuitori.

12

ROMÂNIA ÎN CIFRE

POPULAÞIA â
Mortalitatea, ca a doua componentã a miºcãrii populaþiei, a rãmas relativ ridicatã în România. Creºterea continuã ºi semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã în considerare în perspectiva demograficã a României. În anul 2010 s-au înregistrat 259,7 mii decese, cu 7,7 mii persoane mai multe decât în anul 2007, rata mortalitãþii generale de 12,1 decese la 1000 locuitori (11,7‰ în anul 2007). În anul 2010 s-au înregistrat 2,1 mii decese sub un an, rata mortalitãþii infantile fiind de 9,8 ‰ (în scãdere faþã de valoarea înregistratã în anul 2007). Scãderea mortalitãþii infantile s-a înregistrat pe seama diminuãrii mortalitãþii infantile neonatale ºi a mortalitãþii postneonatale, atât în mediul urban, cât ºi în mediul rural.Cu toate acestea, rata mortalitãþii infantile din România rãmâne în continuare una dintre cele mai mari din Europa.

Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie
2007 Judeþe - total Sub 300000 300000 - 499999 500000 - 699999 700000 ºi peste Municipii ºi oraºe - total Sub 5000 5000 - 19999 20000 - 49999 50000 - 99999 100000 - 199999 200000 - 999999 1000000 ºi peste Comune - total Sub 1000 1000 - 1999 2000 - 4999 5000 - 9999 10000 ºi peste 42 7 18 10 7 320 19 199 56 22 13 10 1 2855 73 573 1758 429 22 2008 42 6 19 10 7 320 21 198 57 20 13 10 1 2860 75 587 1743 432 23 2009 42 6 19 10 7 320 21 199 56 20 13 10 1 2860 80 594 1730 430 26 2010 42 6 19 10 7 320 21 198 57 20 13 10 1 2861 82 598 1724 429 28

În anul 2010, în mediul urban locuiau 11,8 milioane persoane, reprezentând peste jumãtate din populaþia þãrii. La 1 iulie 2010, din cele 320 municipii ºi oraºe, 86,3% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori, reprezentând 18,4 % din populaþia þãrii ºi 33,3% din populaþia urbanã. Oraºele mari deþin 29,9% din populaþia þãrii ºi 54,3% din populaþia urbanã. La 1 iulie 2010, în mediul rural locuiau 9,6 milioane persoane, reprezentând 44,9% din populaþia þãrii. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi 5000 locuitori au reprezentat 81,2% din numãrul total al comunelor. În anul 2010 ºi-au schimbat domiciliul 459,0 mii persoane, rata migraþiei interne a fost de 21,4 schimbãri de domiciliu la 1000 locuitori. Ca ºi în anul precedent, fluxurile migratorii din urban (în rural ºi în urban) deþin cele mai mari ponderi în structura migraþiei.

13

Breviar statistic

POPULAÞIA
Primele zece oraºe ale þãrii, dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie 2010
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
1) Municipiul (reºedinþã de judeþ).

â

Oraºul 1) Bucureºti Timiºoara laºi Cluj-Napoca Constanþa Craiova Galaþi Braºov Ploieºti Brãila

Numãrul locuitorilor 1942254 311428 309631 305636 301221 298740 290593 276914 227194 210245

Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 0 20 Masculin 40 60 Feminin 68,2 68,7 69,2 69,5 69,7 69,8

75,5 75,8 76,1 76,7 77,1 77,3 80

Durata medie a vieþii a continuat sã creascã, valorile actuale (69,8 ani la bãrbaþi ºi 77,3 ani la femei) fiind superioare celor din anul 2007, atât pe total, cât ºi pe sexe. Pentru populaþia femininã, cât ºi pentru cea masculinã, durata medie a vieþii a crescut cu 1,2, respectiv 0,6 ani. Femeile au o duratã medie a vieþii mai mare cu 7,5 ani decât bãrbaþii.

14

ROMÂNIA ÎN CIFRE

POPULAÞIA â
Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor

mii

210 180 150 141,8 120 90 60 30 0 33,2 32,7 146,6

189,2 149,4

134,3 115,8

36,3

35,7

32,3

32,6

2005

2006
Cãsãtorii

2007

2008
Divorþuri

2009

2010

În anul 2010 faþã de anul 2007, numãrul cãsãtoriilor a scãzut, ajungând la 115,8 mii (5,4‰ ). În anul 2010 s-au înregistrat 32,6 mii divorþuri, cu 3,7 mii mai puþine decât în anul 2007. Rata divorþialitãþii a fost de 1,5 divorþuri la 1000 locuitori, nivelul divorþialitãþii menþinându-se relativ scãzut, comparativ cu rata divorþialitãþii din alte þãri europene.

Migraþia internã
2007 2008 2009 2010

Total Din rural în urban Din urban în urban Din rural în rural Din urban în rural Total Din rural în urban Din urban în urban Din rural în rural Din urban în rural

Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale, determinate de schimbarea domiciliului (date absolute) 374156 389254 330672 80235 78671 70246 95431 107277 96607 80253 78478 67306 118237 124828 96513 Rate (la 1000 locuitori) 17,4 18,1 6,8 6,7 8,1 9,1 8,3 8,1 12,2 12,9 15,4 6,0 8,2 8,3 10,0

458995 96201 140301 89441 133052 21,4 8,2 11,9 9,3 13,8

15

Breviar statistic

POPULAÞIA
Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate
numãr persoane

á

2007 Total Pe sexe Masculin Feminin Pe grupe de vârstã sub 18 ani 18-40 ani 41-60 ani 61 ani ºi peste Dupã naþionalitate Români Maghiari Germani Evrei Alte naþionalitãþi Dupã þara de destinaþie Australia Austria Canada Franþa Germania Grecia Israel Italia Spania S.U.A. Suedia Ungaria Alte þãri 8830 3088 5742 1003 6041 1442 344 8589 167 12 21 41 83 313 1787 372 1902 72 57 1401 138 1535 2 266 902

2008 8739 3069 5670 1214 5829 1419 277 8485 194 18 27 15 82 345 1738 431 1788 85 50 1098 238 1591 7 354 932

2009 10211 3768 6443 1316 6621 1915 359 10052 103 15 27 14 128 421 2045 576 1938 124 111 984 547 1793 15 331 1198

2010 7906 2917 4989 1062 5029 1562 253 7834 42 8 8 14 81 569 858 405 1399 133 62 844 882 1086 17 14 1556

16

ROMÂNIA ÎN CIFRE

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ â
În contextul procesului de tranziþie economicã, piaþa muncii din România a suferit transformãri semnificative sub aspectul volumului ºi structurii principalilor indicatori de forþã de muncã. Acest proces s-a caracterizatat prin reducerea populaþiei active ºi a populaþiei ocupate, prin menþinerea la valori relativ constante a ratei ºomajului. Criza financiarã însã, debutatã începând, mai ales, din a doua jumãtate a anului 2008, a avut efecte asupra structurii forþei de muncã, aducând concomitent cu reducerea populaþiei ocupate o accentuare a fenomenului de ºomaj. Dacã pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90, populaþia activã se menþinuse la valori ridicate de peste 11 milioane persoane), noul mileniu a debutat cu o scãdere importantã a valorii indicatorului. Ulterior anului 2002 populaþia activã a oscilat în jurul valorii de 10 milioane. În anul 2010, populaþia activã numãrã 9965 mii persoane, din care 95,8% aparþin grupei în vârstã de muncã (15-64 ani).

Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii BIM 1)
mii persoane

2007 Populaþia activã - total - Feminin - Urban Populaþia ocupatã - total - Feminin - Urban ªomeri BIM1)- total - Feminin - Urban 9994 4479 5494 9353 4237 5072 641 242 422

2008 9944 4418 5471 9369 4212 5101 575 206 370

2009 9924 4400 5475 9243 4143 5032 681 257 443

20102) 9965 4416 5538 9240 4128 5032 725 288 506

1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM). 2) Date provizorii.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Dupã o creºtere continuã înregistratã în perioada 2005 - 2008, în anul 2009 populaþia ocupatã a început sã scadã, iar în anul 2010 a atins cea mai micã valoare (9240 mii persoane) din ultimii 5 ani. Dintre persoanele ocupate, 55,3% sunt bãrbaþi. Pânã în anul 2002, majoritatea populaþiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural. Începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi are domiciliul în mediul urban, respectiv 54,5% în anul 2010. Categoria salariaþilor predominã în rândul populaþiei ocupate, respectiv 65,6% în anul 2010. Numãrul ºomerilor, definit conform criteriilor BIM, a fost în anul 2010 de 725 mii persoane, în creºtere atât faþã de anul 2009 (6,5%) cât ºi faþã de anul 2008 (26,0%). În anul 2010, din numãrul total al ºomerilor, 28,1% erau tineri (15-24 ani).

17

Breviar statistic

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, în anul 2010 1)
12,7% Salariat Patron Lucrãtor pe cont propriu 2) 1,3% 65,6% Lucrãtor familial neremunerat

â

20,4%

1) Date provizorii. 2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
mii persoane

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) Total Agriculturã, silviculturã ºi pescuit Industrie Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare Construcþii Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea autovehiculelor ºi motocicletelor Transport ºi depozitare Hoteluri ºi restaurante Informaþii ºi comunicaþii Intermedieri financiare ºi asigurãri Tranzacþii imobiliare Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public Învãþãmânt Sãnãtate ºi asistenþã socialã Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative Alte activitãþi de servicii
1) Date provizorii.

2008 9369 2689 2212 107 1905 126 74 749 1166 454 154 119 110 15 140 145 466 399 381 48 122

2009 9243 2689 2048 100 1751 129 68 726 1157 455 165 123 122 16 148 150 490 386 395 45 128

20101) 9240 2780 1945 96 1647 126 76 705 1134 444 180 126 132 19 159 154 471 385 403 50 153

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

În anul 2010 faþã de anul 2009, repartizarea populaþiei ocupate pe activitãþi ale economiei naþionale indicã reducerea numãrului persoanelor ocupate în industrie ºi construcþii (-4,5%), ºi creºterea uºoarã a celor ocupate în servicii (0,8%).

18

ROMÂNIA ÎN CIFRE

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ â
Structura populaþiei ocupate din sectorul privat, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.2 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 8,5 % 29,4 9,4 25,8 30,5 9,3 24,4 31,2 9,0 23,0

8,5 7,1 8,5

35,4 8,52008 9,4 Servicii

35,8 2009

36,8 2010 1)

6,5

7,1

Construcþii Industrie 2) Agriculturã, silviculturã ºi pescuit Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: „privatã”, „cooperatistã” ºi „obºteascã”.
1) Date provizorii. 2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi

distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Ponderea ocupãrii în sectorul privat se menþine în ultimii 3 ani ai perioadei analizate (2008 - 2010) în jurul valorii de 80%. În anul 2010, din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat, 63,2% îºi desfãºurau activitatea în industrie, construcþii ºi servicii, faþã de 64,2% în anul 2009. Efect direct al crizei economice declanºate în a doua jumãtate a anului 2008, numãrul mediu al salariaþilor în anul 20091)a fost de 4774 mii persoane, în scãdere cu 272 mii persoane comparativ cu anul precedent (dacã nu s-ar fi realizat reestimarea datelor din cursul anului 2009, scãderea numãrului mediu al salariaþilor ar fi fost de circa 320 mii persoane faþã de anul 2008). Cele mai accentuate scãderi au fost înregistrate în activitãþile: industria prelucrãtoare, construcþii ºi comerþ. Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2009 aratã cã, 60,5% se regãseau în servicii (sectorul terþiar) în creºtere cu 3,5 puncte procentuale faþã de anul 2008, respectiv cu 5,1 puncte procentuale faþã de anul 2007. În sectorul secundar (industrie + construcþii) lucrau 37,2% din total salariaþi, cu 3,7 puncte procentuale mai puþin decât în anul 2008, respectiv cu 4,9 puncte procentuale mai puþin decât în anul 2007. Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat activitatea în ramurile agricole (sectorul primar) a fost de numai 2,3%, în creºtere cu 0,2 puncte procentuale faþã de anul precedent ºi în scãdere cu 0,2 puncte procentuale faþã de anul 2007.
1) În cursul anului 2009, efectivul salariaþilor a fost reestimat pe baza reconcilierii informaþiilor din sursele de date

administrative cu estimaþiile obþinute în urma observãrii exhaustive a „sectorului bugetar” (administraþie publicã – inclusiv totalitatea consiliilor locale aparþinând administraþiei publice locale, învãþãmânt, sãnãtate ºi asistenþã socialã), pentru luna de referinþã octombrie 2009. În consecinþã, estimaþiile anuale ale „sectorului bugetar” realizate pentru anul 2009 nu sunt total comparabile cu cele din anii precedenþi, sfera de cuprindere pentru anul 2009 fiind mai cuprinzãtoare (cu circa 50 mii salariaþi în plus).

19

Breviar statistic

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
Numãrul mediu al salariaþilor pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) Total Agriculturã, silviculturã ºi pescuit Industrie Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare Construcþii Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea autovehiculelor ºi motocicletelor Transport ºi depozitare Hoteluri ºi restaurante Informaþii ºi comunicaþii Intermedieri financiare ºi asigurãri Tranzacþii imobiliare Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public 2) Învãþãmânt Sãnãtate ºi asistenþã socialã Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative Alte activitãþi de servicii 20071) 4885 123 1649 84 1381 89 95 407 795 284 107 109 97 28 118 167 197 394 336 35 39 2008 5046 105 1606 81 1342 84 99 458 849 285 118 121 108 31 133 195 213 394 350 40 40 2009 4774 110 1371 75 1118 78 100 404 816 282 118 114 107 29 134 192 225 394 378 56 44

â

Notã: Pentru anul 2010, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2011. 1) Date estimate, conform CAEN Rev.2. 2) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.). Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

20

ROMÂNIA ÎN CIFRE

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ â

Ca în orice economie de piaþã, sectorul privat angajeazã cea mai mare parte a forþei de muncã salariate. În anul 2009, ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 64,6%, în uºoarã scãdere faþã de anul 2008 cu 1,6 puncte procentuale.

Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.2 mii persoane 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 74 2008 412 74 2009 362 1276 1077 1577 1572

Agriculturã, silviculturãºi pescuit Industrie1) Construcþii Servicii

Notã: Pentru anul 2010, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2011. 1) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare. Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

21

Breviar statistic

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþie
mii persoane

â

2007 Total ºomeri 2) din care: femei Primar, gimnazial, profesional din care: femei Liceal ºi postliceal din care: femei Universitar din care: femei 368 167 290 121 62 36 16 10

2008 403 187 312 132 71 42 20 13

2009 709 302 503 190 156 83 50 29

2010 627 264 442 164 135 71 50 29

1) La sfârºitul anului. 2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

Numãrul ºomerilor înregistraþi la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) a scãzut pânã în luna iulie 2007 (343 mii persoane), dupã care a înregistrat o evoluþie oscilantã pânã la finele anului. Dupã o creºtere cu 4,4% în ianuarie 2008 faþã de decembrie 2007, numãrul ºomerilor înregistraþi a continuat sã scadã în perioada urmãtoare, atingâng un punct minim (337 mii persoane) în luna iunie 2008, când rata ºomajului înregistrat s-a situat la 3,7%. Începând cu luna iulie a anului de crizã 2008, numãrul ºomerilor înregistraþi a crescut pânã la un punct maxim (765 mii persoane) în martie 2010; în lunile care au urmat, indicatorul a cunoscut o scãdere continuã, astfel cã la finele anului, în evidenþele agenþiilor pentru ocuparea forþei de muncã s-a înregistrat un numãr de 627 mii persoane ºomere, cu 11,6% mai puþin comparativ cu finele anului 2009.

Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului
mii persoane
1000 800 600 400 200 0 5,9 5,2 523 219 2005 7,8 6,9 5,2 4,6 460 191 2006 4,0 3,9 368 167 2007 4,4 4,4 403 187 2008 709 302 2009 627 264 0 2010 7,1 6,2

%
10 8 6 4 2

Numãrul ºomerilor înregistraþi - total Numãrul ºomerilor înregistraþi - femei
1) Anul 2010, date provizorii.

Rata ºomajului - total1) Rata ºomajului - femei1)

Bãrbaþii au fost majoritari în rândul ºomerilor înregistraþi (57,9% la sfârºitul anului 2010, respectiv 54,6% la sfârºitul anului 2007). Dupã ce a înregistrat o creºtere începând din anul 2008 numãrul femeilor ºomere începe sã scadã, la sfârºitul anului 2010 fiind cu 38 mii persoane mai puþin faþã de anul precedent.

22

ROMÂNIA ÎN CIFRE

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ â
Rata ºomajului BIM 1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)
2007 Total Sub 25 ani 25 ani ºi peste Masculin Sub 25 ani 25 ani ºi peste Feminin Sub 25 ani 25 ani ºi peste Urban Sub 25 ani 25 ani ºi peste Rural Sub 25 ani 25 ani ºi peste 6,4 20,1 4,9 7,2 21,1 5,6 5,4 18,7 4,1 7,7 24,7 6,2 4,9 16,3 3,4 2008 5,8 18,6 4,4 6,7 18,8 5,3 4,7 18,3 3,4 6,8 23,2 5,3 4,6 14,7 3,3 2009 6,9 20,8 5,4 7,7 21,2 6,1 5,8 20,1 4,5 8,1 27,1 6,5 5,4 15,5 4,0 20102) 7,3 22,1 5,8 7,9 22,3 6,3 6,5 21,8 5,1 9,1 30,5 7,4 5,0 15,3 3,6

Rata ºomajului BIM (proporþia ºomerilor BIM în populaþia activã) a înregistrat la nivelul þãrii valoarea de 7,3% în anul 2010 - în creºtere faþã de anii precedenþi (cu 0,9 puncte procentuale faþã de anul 2007 ºi 1,5 puncte procentuale faþã de anul 2008, când s-au înregistrat, de fapt, cele mai mici rate ale ºomajului din ultimii 4 ani analizaþi) ºi cu 0,4 puncte procentuale faþã de anul 2009. Pentru femei s-a înregistrat o ratã a ºomajului de 6,5%, mai micã decât cea pentru bãrbaþi, (7,9%), ambele în creºtere faþã de anii precedenþi. Rata ºomajului în mediul urban depãºeºte semnificativ rata înregistratã în mediul rural (în anul 2010: 9,1% faþã de 5,0%). Tinerii de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de fenomenul ºomajului. Astfel, în anul 2010, rata ºomajului a fost de 22,1% în rândul tinerilor (15-24 ani), cu diferenþe accentuate pe medii (30,5% în mediul urban, faþã de 15,3% în mediul rural). Valoarea acestui indicator a fost de 5,8% pentru ºomerii în vârstã de 25 de ani ºi peste.

Rata ºomajului BIM 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)
2007 Total (12 luni ºi peste) masculin feminin urban rural Tineri (6 luni ºi peste) masculin feminin urban rural 3,2 3,6 2,7 3,9 2,4 13,3 13,5 13,0 15,9 11,1 2008 2,4 2,9 1,8 2,9 1,7 10,5 10,5 10,5 12,7 8,6 2009 2,1 2,4 1,7 2,6 1,5 10,3 10,9 9,3 13,5 7,6 20102) 2,5 2,9 2,1 3,2 1,7 13,0 13,8 11,8 17,8 9,1

Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor BIM aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste în populaþia activã) a fost de 2,5% în anul 2010, sensibil mai micã faþã de cea din anul 2007 (3,2% ), dar în creºtere comparativ cu ultimii doi ani (2,4%, respectiv 2,1% în 2008 ºi 2009). Pe sexe, acest indicator a înregistrat în anul 2010, valori de 2,9% pentru bãrbaþi ºi 2,1% pentru femei, iar pe medii 3,2% în mediul urban faþã de 1,7% în mediul rural.
1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM). 2) Date provizorii.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

23

Breviar statistic

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
ªomajul de lungã duratã (%) - ca proporþie în total ºomeri BIM 1) 2007 Total (12 luni ºi peste) masculin feminin urban rural Tineri (6 luni ºi peste) masculin feminin urban rural 50,0 49,9 50,1 50,3 49,4 66,1 64,2 69,5 64,3 68,5 2008 41,3 42,9 38,4 43,4 37,5 56,3 55,6 57,4 54,6 58,6 2009 30,9 31,6 29,8 32,2 28,7 49,5 51,6 46,3 49,8 49,0 20102) 34,9 36,9 32,0 35,2 34,2 58,8 62,0 54,1 58,4 59,6

â

1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM). 2) Date provizorii.

Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Sub aspectul incidenþei (ponderea ºomerilor de lungã duratã în total ºomeri), ºomajul pe termen lung, care se încadrase pe o pantã descendentã în ultimii ani (de la 50,0% în anul 2007 la 30,9% în anul 2009) a înregistrat o accentuare, ridicându-se la valoarea de 34,9% în anul 2010, cu disparitãþi numai uºoare atât pe sexe, cât ºi pe medii de rezidenþã.

Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)
2007 Rata de activitate Total Masculin Feminin Urban Rural Rata de ocupare Total Masculin Feminin Urban Rural 63,0 70,1 56,0 61,6 65,1 58,8 64,8 52,8 56,8 61,5 2008 62,9 70,6 55,2 61,7 64,5 59,0 65,7 52,5 57,5 61,2 2009 63,1 70,9 55,4 62,1 64,6 58,6 65,2 52,0 57,1 60,7 20101) 63,6 71,5 55,8 63,1 64,4 58,8 65,7 52,0 57,3 60,9

Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 – 64 ani). 1) Date provizorii. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a fost în anul 2010 de 63,6% ºi a înregistrat niveluri mai ridicate pentru populaþia masculinã (71,5%, faþã de 55,8% pentru populaþia femininã) ºi pentru cea din mediul rural (64,4% faþã de 63,1% în mediul urban). Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de 20-64 ani a fost în anul 2010 de 63,3% (în scãdere faþã de anul precedent: 63,5%), la o distanþã de 6,7 puncte procentuale faþã de þinta naþionalã de 70% stabilitã în contextul Strategiei Europa 2020. Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã cererea de forþã de muncã ce se manifestã pe piaþa muncii. Continuare a efectului crizei economice mondiale, rata medie anualã a locurilor de muncã vacante a înregistrat în anul 2010 cea mai micã valoare din anul 2005 ºi pânã în prezent (0,59%, în scãdere cu 0,29 puncte procentuale faþã de anul precedent, respectiv 1,47 puncte procentuale faþã de anul 2007, an în care rata locurilor de muncã vacante a înregistrat cea mai ridicatã valoare).

24

ROMÂNIA ÎN CIFRE

PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ á
Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale (%)
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) Total Agriculturã, silviculturã ºi pescuit Industrie - total Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare Construcþii Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea autovehiculelor ºi motocicletelor Transport ºi depozitare Hoteluri ºi restaurante Informaþii ºi comunicaþii Intermedieri financiare ºi asigurãri Tranzacþii imobiliare Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public 1) Învãþãmânt Sãnãtate ºi asistenþã socialã Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative Alte activitãþi de servicii
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

2008 1,94 1,78 1,57 0,28 1,78 0,41 0,97 1,45 0,60 0,64 0,71 0,59 2,52 0,60 2,02 1,33 5,97 1,43 6,28 2,25 0,99

2009 0,88 1,42 0,64 0,06 0,72 0,27 0,44 0,60 0,22 0,43 0,40 0,54 0,97 0,20 0,95 0,73 2,14 0,56 3,42 0,94 0,54

2010 0,59 0,85 0,67 0,05 0,77 0,14 0,54 0,53 0,24 0,47 0,12 0,76 0,84 0,16 0,62 0,59 1,17 0,17 1,10 0,88 0,29

1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).

Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii (%)
2007 Total 1) Legislatori, înalþi funcþionari ºi conducãtori Specialiºti cu ocupaþii intelectuale ºi ºtiinþifice Tehnicieni, maiºtri ºi asimilaþi Funcþionari administrativi Lucrãtori operativi în servicii, comerþ ºi asimilaþi Agricultori ºi lucrãtori calificaþi în agriculturã, silviculturã ºi pescuit Meºteºugari ºi lucrãtori calificaþi Operatori la instalaþii, maºini ºi asamblori de echipamente Muncitori necalificaþi 2,06 1,28 3,21 2,08 1,82 1,64 1,71 1,81 2,02 2,05 2008 1,94 1,17 3,17 2,13 1,68 1,57 1,72 1,64 1,64 1,94 2009 0,88 0,56 1,40 1,04 0,69 0,89 1,00 0,62 0,72 0,77 2010 0,59 0,33 0,75 0,51 0,52 0,52 0,39 0,41 0,88 0,64

1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).

Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

25

Breviar statistic

VENITURILE POPULAÞIEI
Veniturile totale ale gospodãriilor
2007 2008 2009 20101)

á

- lei , lunar pe o gospodãrie Venituri totale Venituri bãneºti Contravaloarea veniturilor în naturã obþinute de salariaþi ºi beneficiari de prestaþii sociale Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii
1) Date provizorii.

1686,7 81,1

2131,7 83,1

2316,0 83,7

2304,3 - procente 83,9

3,1 15,8

3,1 13,8

2,6 13,7

1,9 14,2

În perioada 2007-2010, principala sursã de formare a veniturilor totale ale gospodãriilor a reprezentat-o veniturile bãneºti, în creºtere de la 81,1% în anul 2007, la 83,9% în anul 2010. Veniturile în naturã înregistreazã în aceeaºi perioadã o tendinþã descrescãtoare, ajungând în anul 2010 la 16,1% pe seama, în principal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (în scãdere cu 1,6 puncte procentuale faþã de anul 2007).

Structura veniturilor bãneºti, în anul 20101) - total gospodãrii -

4,0% 30,6%

Salarii brute ºi alte drepturi salariale Venituri din agriculturã Venituri din activitãþi neagricole independente Venituri din prestaþii sociale

3,3% 3,3%
1) Date provizorii.

Alte venituri 58,8%

În anul 2010, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile bãneºti ale gospodãriilor (58,8%), în scãdere, însã, cu 2,1 puncte procentuale faþã de anul 2009. O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale gospodãriilor o reprezintã veniturile din prestaþii sociale (30,6%, în creºtere cu 1,7 puncte procentuale faþã de anul 2009). În schimb, veniturile din agriculturã, veniturile din activitãþi independente ºi cele din proprietate au o pondere scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor.

26

ROMÂNIA ÎN CIFRE

CªTIGURI SALARIALE â
În general, la condiþii de muncã egale, salariile de încadrare ale femeilor ºi bãrbaþilor sunt aceleaºi. Disparitãþile dintre salariile realizate de femei ºi de bãrbaþi pe diferite activitãþi economice sunt determinate de diferenþele de nivel de calificare ºi de poziþia ierarhicã la locul de muncã. Raportul de salarizare femei-bãrbaþi a înregistrat fluctuaþii determinate, în principal, de eficienþa activitãþilor economice din diferite ramuri, respectiv de proporþia femeilor care sunt încadrate în funcþii de conducere sau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor s-a diminuat de la 24% în anul 1996, la 17,6% în anul 2003 ºi, respectiv la 8,4% în anul 2009. În anul 2010, ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor a înregistrat o creºtere faþã de anul precedent cu 4,2 puncte procentuale, ajungând la 12,6%.

Câºtigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitãþi ale economiei naþionale
lei /salariat

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) Total Agriculturã, silviculturã ºi pescuit Industrie Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare Construcþii Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea autovehiculelor ºi motocicletelor Transport ºi depozitare Hoteluri ºi restaurante Informaþii ºi comunicaþii Intermedieri financiare ºi asigurãri Tranzacþii imobiliare Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public 3) Învãþãmânt Sãnãtate ºi asistenþã socialã Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative Alte activitãþi de servicii

20071) 1042 743 971 1804 871 1786 925 881 822 1141 651 1837 2614 1185 1412 656 1999 1175 938 922 603

2008 1309 914 1189 2287 1050 2389 1154 1162 1042 1454 773 2119 3205 1270 1749 835 2411 1538 1266 1195 780

2009 1361 1007 1300 2360 1146 2573 1241 1069 1047 1518 799 2468 3109 1193 1870 873 2159 1596 1342 1249 818

20102) 1407 1047 1404 2455 1251 2597 1258 1156 1168 1534 800 2817 3344 1323 2084 923 1853 1364 1205 1111 848

1) Date estimate, conform CAEN Rev.2. 2) Date provizorii, exclusiv câºtigurile realizate de salariaþii din unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi. 3) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.). Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

Câºtigul salarial real a înregistrat scãderi severe în prima decadã a tranziþiei (1991-1999), atingând în 1997 ºi 1999 valorile minime de 56,2% ºi respectiv 57,0% din nivelul anului 1990. Începând cu anul 2003, se observã un reviriment al valorii reale a câºtigului salarial, reflectat de nivelul atins în anul 2008, care l-a depãºit pe cel din anul 1991 cu 48,8 puncte procentuale (130,3%). În anul 2009, indicele câºtigului salarial real faþã de anul 1990 a fost de 128,3%, în scãdere cu 2,0 puncte procentuale faþã de anul 2008. Tendinþa de scãdere a continuat ºi în anul 2010 fiind de 125,0% (date provizorii; au fost excluse din sfera de cuprindere unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi).

27

Breviar statistic

CªTIGURI SALARIALE
Indicii câºtigului salarial real
1990 = 100 % 140 130,3 125,0 130 128,3 111,8 120 110 100 89,5 90 81,5 97,4 80 70,8 66,5 58,9 70 78,3 56,2 57,0 62,4 60 70,8 72,7 63,9 59,4 50 59,1 58,4

á

0

~

Notã: Anul 2010, date provizorii.

Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, pe sexe
2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET 2005 2006 2007 2008 2009
bãrbaþi femei lei / salariat

1814 1700 1468 1312 1095 981 803

1906 1775 1405 1310

1037 891 796

1222 1062 922 689

1348 1264

Notã: Pentru anul 2010, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2011.

Salariul mediu brut realizat de femei ca raport faþã de cel realizat de bãrbaþi, în luna octombrie
procente

2007 Total economie 88,9

2008 92,2

2009 91,6

2009 2010

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005 2006

2007 2008

2010 87,4

28

ROMÂNIA ÎN CIFRE

CHELTUIELILE POPULAÞIEI á
Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor
2007 2008 2009 20101)

- lei , lunar pe o gospodãrie Cheltuieli totale de consum 1104,70 1365,36 1468,60 - procente 40,9 6,5 6,7 15,6 4,8 4,1 6,1 5,0 4,5 0,8 1,4 3,6 40,9 7,1 6,0 15,8 4,6 4,5 5,8 5,1 4,4 0,9 1,3 3,6 1486,43

Produse agroalimentare ºi bãuturi nealcoolice 41,7 Bãuturi alcoolice, tutun 6,5 Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte 6,8 Locuinþã, apã, electricitate, gaze ºi alþi combustibili 15,5 Mobilier, dotarea ºi întreþinerea locuinþei 4,6 Sãnãtate 3,9 Transport 5,9 Comunicaþii 5,1 Recreere ºi culturã 4,6 Educaþie 0,8 Hoteluri, cafenele ºi restaurante 1,2 Diverse produse ºi servicii 3,4
1) Date provizorii

41,0 7,7 5,4 16,6 4,0 4,5 6,0 5,0 4,0 0,7 1,3 3,8

În perioada 2007-2010, produsele agroalimentare ºi bãuturile nealcoolice au deþinut ponderea cea mai ridicatã în totalul cheltuielilor de consum (41,0%) în scãdere, însã, cu 0,7 puncte procentuale faþã de anul 2007. Tendinþa descrescãtoare se menþine ºi dacã acestea sunt asociate cu cheltuielile pentru locuinþã, dotarea ºi întreþinerea acesteia (de la 61,8% în anul 2007 la 61,6% în anul 2010). În anul 2010, cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut, pe ansamblul gospodãriilor, o pondere de 35,5% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum. În medie, pe total gospodãrii, ponderea cheltuielilor pentru mãrfuri nealimentare a fost de 35,4%, iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat o pondere de 29,1%.

Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 20101)
- total gospodãrii 29,1%

35,5% Produse alimentare Produse nealimentare Plata serviciilor

35,4%
1) Date provizorii.

29

Breviar statistic

CONSUMUL POPULAÞIEI
Consumul mediu lunar 1), la principalele produse alimentare ºi bãuturi
U.M. Carne proaspãtã Preparate din carne Grãsimi Lapte Ouã Zahãr Cartofi Legume ºi conserve din legume (în echivalent legume proaspete) Fructe Apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice Bere Vin Þuicã ºi rachiuri naturale kg kg kg litri buc. kg kg kg kg litri litri litri litri 2007 2,905 1,050 1,247 6,067 13 0,775 3,639 7,036 3,082 4,259 1,081 0,905 0,213 2008 3,070 1,111 1,238 6,151 13 0,759 3,614 7,305 3,312 4,833 1,201 0,933 0,224 2009 3,115 1,106 1,228 6,168 13 0,758 3,586 7,627 3,552 4,821 1,165 0,969 0,230 20102) 3,103 1,068 1,219 6,186 13 0,754 3,488 7,382 3,557 4,859 1,112 0,942 0,218

á

1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale). 2) Date provizorii.

În România, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel relativ scãzut comparativ cu standardele din þãrile dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspãtã pe o persoanã a fost, în anul 2010, de 3,1 kg. Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la 4,2 kg lunar, ceea ce înseamnã un consum mediu anual de 50 kg pe o persoanã. În anul 2010, consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolice a reprezentat în medie lunar pe o persoanã 4,9 litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice, 1,1 litri bere, 0,9 litri vin, 0,2 litri þuicã ºi rachiuri naturale. Comparativ cu anul 2007 aceste niveluri au fost mai mari astfel: la apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice cu 14,1%, la bere cu 2,9%, la vin ºi þuicã ºi rachiuri naturale cu 4,1% respectiv cu 2,3%.

Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã
bucãþi / 100 gospodãrii

2007 Aparate audio Televizoare - total Frigidere ºi congelatoare Combine frigorifice Maºini de gãtit cu gaze Maºini electrice de spãlat rufe Aspiratoare de praf Maºini de cusut Biciclete Motociclete ºi motorete Autoturisme
1) Date provizorii.

2008 86,1 132,0 83,1 36,8 94,1 70,8 58,7 20,3 24,7 0,9 27,1

2009 85,2 134,2 82,7 38,6 95,0 73,9 61,7 21,1 26,5 1,0 28,6

20101) 82,7 138,4 80,0 41,1 95,3 75,3 63,8 20,6 27,5 1,1 28,6

86,1 124,1 86,0 30,8 93,1 67,1 55,1 20,3 23,3 0,7 23,1

În perioada 2007-2010, înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã a crescut la majoritatea produselor. Din anul 2007 pânã în anul 2010, înzestrarea gospodãriilor cu frigidere ºi congelatoare a scãzut cu 7,0% pe seama creºterii înzestrãrii gospodãriilor cu combine frigorifice (cu 33,4%). De asemenea, înzestrarea gospodãriilor cu televizoare a crescut cu 11,5%, iar cea cu aspiratoare de praf ºi maºini electrice de spãlat rufe cu 15,8%, respectiv 12,2%. Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de resursele financiare ale gospodãriilor, cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi, precum ºi de oferta de bunuri de pe piaþã, din ce în ce mai performantã tehnic.

30

ROMÂNIA ÎN CIFRE

LOCUINÞE á
Evoluþia fondului de locuinþe
2007 Fondul de locuinþe (mii) proprietate majoritar privatã (mii) Camere de locuit (mii) proprietate majoritar privatã (mii) Suprafaþa locuibilã (mii m2) proprietate majoritar privatã (mii m2) Locuinþe terminate - total - din fonduri private
1) Date provizorii.

2008 8329 8138 21638 21294 322205 316685 67255 61171

2009 8385 8192 21841 21494 326413 320786 62520 56764

20101) 8428 8233 22011 21661 329997 324306 48526 45642

8270 8079 21428 21082 317834 312309 47299 43000

Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând 8428 mii locuinþe la sfârºitul anului 2010. Dupã forma de proprietate, ponderea cea mai mare din fondul locativ existent la sfârºitul anului 2010 o reprezintã locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã (97,7%).

Locuinþe terminate, pe medii
mii 70 65 60 55 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0

67,3

62,5

47,3 39,6 32,9
20,8 17,4 23,5

34,7

48,5
31,1 26,1

Total locuinþe terminate Rural

Urban

15,5 2005

18,8 2006

23,8 2007

32,6 2008

31,4 2009

22,4 2010

În anul 2010 au fost date în folosinþã 48,5 mii locuinþe, cu 14,0 mii mai puþine decât în anul precedent. Pe cele douã medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în folosinþã a fost mai mare în mediul rural (53,7%) faþã de mediul urban (46,3%).

31

Breviar statistic

PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR
Indemnizaþii de ºomaj 1)
2007 2008 2009 469 291 2010 470 268

á

Media lunarã (lei / persoanã) Indemnizaþie de ºomaj 321 401 Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt 180 238 În procente faþã de salariul minim brut pe economie Indemnizaþie de ºomaj Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt 82,3 46,2 78,6 46,7

78,2 48,5

78,3 44,7

1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.

În anul 2010, valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 470 lei, cu 46,4% mai mare faþã de anul 2007 ºi a reprezentat 78,3% din salariul minim brut pe economie. Indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt (268 lei) a reprezentat în raport cu salariul minim brut pe economie, 44,7% în anul 2010, faþã de 46,2% în anul 2007. În anul 2010, în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, ponderea cea mai mare au deþinut-o cheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de ºomaj (63,7%).

Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, în anul 2010

34,8%

63,7% Indemnizaþii de ºomaj 1) Plata absolvenþilor Plãþi compensatorii

0,6% 0,9%

Alte cheltuieli 2)

1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã. 2) Inclusiv plãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea perioadei de acordare

a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã ºi stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri aparþinând unor categorii defavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea absolvenþilor, pentru combaterea marginalizãrii sociale. Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

32

ROMÂNIA ÎN CIFRE

ASIGURÃRI SOCIALE â
U.M. Numãr mediu anual Pensia medie lunarã Numãr mediu anual Pensia medie lunarã Numãr mediu anual Pensia medie lunarã Numãr mediu anual Pensia medie lunarã Numãr mediu anual Pensia medie lunarã Numãr mediu Pensia medie lunarã mii pers. lei / pers. 2007 5726 389 2008 5685 573 2009 5676 686 4718 711 799 300 2010 5664 717 4767 739 737 309 4927 778 2 192 9 244

Pensionari de asigurãri sociale 1) - total

Pensionari de asigurãri sociale de stat mii pers. 4643 4664 lei / pers. 399 593 Pensionari de asigurãri sociale - agricultori mii pers. 932 866 lei / pers. 159 253

Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori) mii pers. 4794 4819 4877 lei / pers. 434 631 750 Pensionari beneficiari de ajutor social 2) mii pers. 3 2 lei / pers. 111 161 2 188

Pensionari I.O.V.R. (invalizi, orfani ºi vãduve de rãzboi) mii pers. 16 14 11 lei / pers. 236 245 245

1) Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat, pensionarii proveniþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale,

Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii, Secretariatul de Stat pentru Culte ºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor. 2) Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale.

În anul 2010, numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de 5664 mii persoane, în scãdere cu 62 mii persoane faþã de anul 2007. În schimb, numãrul pensionarilor de asigurãri sociale de stat a înregistrat o uºoarã creºtere de 2,7% faþã de 2007. În anul 2010, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale a fost de 717 lei, mai mare de 1,8 ori faþã de cea a anului 2007. În anul 2010, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat a fost de 739 lei, în creºtere cu 85,2% faþã de anul 2007.

33

Breviar statistic

ASIGURÃRI SOCIALE
Indicii pensiei medii reale
1990=100
%
130 120 110 100 90 80 74,3 70 60 50 40 0

á

125,7 112,1 122,6

56,3 61,4 63,1 63,1 55,0

68,1 48,2 49,2 44,0 51,6 50,3 47,2 46,6 57,7 62,3

83,6

~
1991

1992 1993 1994 1995 1996

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

2004 2005 2006

2007 2008

2009

Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã acordate prin asigurãrile sociale
U.M. Bilete - total Tratament balnear Odihnã Cheltuielile efectuate pentru tratament ºi odihnã 1) mii mii mii mii lei 2007 313,8 261,8 52,0 314729,0 2008 325,4 250,8 74,6 315977,1 2009 286,4 214,9 71,5 345232,3

Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna septembrie 2011. 1) Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor, conform O.U.G. nr. 31/1998. Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

34

ROMÂNIA ÎN CIFRE

2010

ASISTENÞÃ SOCIALÃ á
Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei
mii lei

2007 De la bugetul de stat Alocaþii de stat pentru copii Alocaþia familialã complementarã Alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã Indemnizaþia pentru creºterea copilului Stimulent pentru creºterea copilului Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtate aferente indemnizaþiei pentru creºterea copilului Alocaþia pentru copii nou-nãscuþi Trusoul pentru copii nou-nãscuþi Sprijin financiar pentru constituirea familiei Alocaþii de încredinþare ºi plasament familial Ajutoare de urgenþã Ajutoare financiare Ajutorul pentru persoane refugiate De la bugetele locale Ajutoare sociale Ajutorul pentru acoperirea unei pãrþi din cheltuielile de înmormântare Ajutoare de urgenþã 4322980,6 2082807,8 297426,8 155733,3 1436236,3 23877,4 104262,8 37877,9 21359,1 87812,2 61790,2 7004,3 6629,1 163,4 422119,8 396615,9 1561,7 23942,2

2008 4721902,6 2586442,2 288685,5 145442,8 1320183,4 22211,1 131432,1 39886,5 29709,2 76656,2 58596,5 12786,8 9494,8 375,5 393058,2 366540,4 2069,0 24448,8

2009 5542953,1 2894505,6 405027,8 180735,4 1737806,5 18716,4 94034,1 44448,7 30311,0 78231,9 57501,3 1304,0 330,4 433181,0 414584,3 2125,9 16470,8

Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna septembrie 2011. Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

Totalul cheltuielilor cu alocaþiile ºi celelalte ajutoare acordate populaþiei s-a situat pe o curbã ascendentã în perioada 2007-2009, principala sursã de finanþare a acestora a reprezentat-o bugetul de stat. În anul 2009, totalul cheltuielilor cu alocaþiile suportate de la bugetul de stat a reprezentat 59,9% din totalul cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat ºi bugetele locale. În anul 2009, comparativ cu anul 2007, cheltuielile cu alocaþia de stat pentru copii au crescut de 1,4 ori, iar ajutoarele de urgenþã acordate din bugetul de stat ºi bugetele locale au înregistrat o scãdere de 46,8%. Bugetul local continuã sã rãmânã sursa de finanþare pentru ajutorul social, acesta deþinând în anul 2009, o pondere de 95,7% în totalul cheltuielilor de asistenþã socialã efectuate de la bugetele locale.

Cantine de ajutor social 1)
2007 Numãrul unitãþilor ºi al secþiilor Numãrul locurilor 121 30722 2008 125 29805 2009 125 25927

Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna octombrie 2011. 1) Finanþate de la bugetul local. Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

35

Breviar statistic

SÃNÃTATE
Principalele unitãþi sanitare
numãr unitãþi

â

2007 Spitale Ambulatorii integrate spitalelor ºi de specialitate Policlinici Dispensare medicale Centre de sãnãtate 2) Sanatorii T.B.C. Sanatorii balneare 3) Preventorii Unitãþi medico-sociale Centre de diagnostic ºi tratament Centre medicale de specialitate Cabinete medicale de familie Cabinete medicale de specialitate Cabinete stomatologice - total Alte tipuri de cabinete medicale Farmacii ºi puncte farmaceutice Laboratoare medicale Laboratoare de tehnicã dentarã Creºe 447 403 263 208 46 5 9 4 66 27 133 11048 8370 11008 2273 6906 2296 2158 272

2008 458 444 269 213 47 5 8 4 66 30 158 11279 9038 11499 2391 7215 2555 2130 280

2009 474 461 268 211 47 5 9 4 68 28 171 11390 9998 12140 2450 7586 2828 2226 287

20101) 506 478 308 208 43 5 10 4 71 26 187 11465 8974 12481 3002 7261 2921 2208 288

1) Date provizorii. 2) Inclusiv centre de sãnãtate cu paturi de spital. 3) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.

Serviciile de îngrijire aferente sistemului sanitar au fost furnizate printr-o reþea de unitãþi sanitare (spitale, policlinici, dispensare ºi alte instituþii) aparþinând sectorului public ºi privat. În anul 2010, din aceastã reþea fãceau parte un numãr de 506 spitale, cu 59 mai multe decât în anul 2007. Dezvoltarea sectorului privat a dus la creºterea numãrului de farmacii ºi puncte farmaceutice, astfel, în anul 2010, numãrul acestora a fost de 7261 unitãþi, cu 355 mai multe decât în anul 2007.

Paturile din unitãþile sanitare
numãr paturi

2007 Paturi în spitale - total Paturi în preventorii 2) Paturi în unitãþi medico-sociale 2) Paturi în sanatorii T.B.C. 2) Paturi în creºe
1) Date provizorii. 2) Numai unitãþile din sectorul public.

2008 138184 420 2726 918 13729

2009 138915 390 2818 908 14161

20101) 131822 370 3075 835 14668

138025 420 2823 909 131352)

36

ROMÂNIA ÎN CIFRE

SÃNÃTATE á
Numãrul cadrelor medico-sanitare
persoane

2007 Medici 2) Locuitori la un medic Medici la 10000 locuitori Stomatologi Locuitori la un stomatolog Stomatologi la 10000 locuitori Farmaciºti Locuitori la un farmacist Farmaciºti la 10000 locuitori Personal sanitar mediu Locuitori la un cadru mediu Personal mediu la 10000 locuitori Personal mediu la un medic
1) Date provizorii. 2) Exclusiv stomatologi.

2008 50267 428 23,4 11901 1807 5,5 11704 1837 5,4 132464 162 61,6 2,6

2009 50386 426 23,5 12497 1718 5,8 11996 1790 5,6 129673 166 60,4 2,6

20101) 51930 413 24,2 13000 1649 6,1 13491 1589 6,3 126169 170 58,9 2,4

48199 447 22,4 11651 1849 5,4 11108 1939 5,2 136353 158 63,3 2,8

În anul 2010, sistemul sanitar a beneficiat de 204,6 mii cadre medico-sanitare, faþã de 207,3 mii cadre medico-sanitare înregistrate în anul 2007. În anul 2010, la un medic (excluzând stomatologii), au revenit în medie 413 locuitori (447 locuitori în anul 2007). La un stomatolog au revenit 1649 locuitori, cu 200 locuitori mai puþin faþã de anul 2007, iar la un farmacist au revenit 1589 locuitori, cu 350 mai puþin decât în anul 2007. În anul 2010, la 10000 locuitori, reveneau: 24,2 medici; 6,1 stomatologi; 6,3 farmaciºti ºi 58,9 personal sanitar mediu.

37

Breviar statistic

EDUCAÞIE
Invãþãmântul pe niveluri de educaþie
2007/ 2008 Total 2008/ 2009 2009/ 2010 8244 2010/ 2011 7588

â

Numãrul unitãþilor de învãþãmânt 8230 8221

Total în învãþãmântul: Preºcolar - sector privat Primar ºi gimnazial - sector privat Liceal - sector privat Profesional ºi de ucenici - sector privat Postliceal ºi de maiºtri - sector privat Superior - sector privat Total Pe sexe Masculin Feminin

Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie (mii) 4405 4325 4177 650 11 1790 5 792 19 220 3 46 21 907 381 653 12 1752 4 785 26 189 2 55 23 891 411 666 12 1720 4 838 30 115 2 63 28 775 322

4029 674 12 1691 5 867 30 54 1 70 32 673 240 77,6 76,0 79,3

Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã (%) 79,7 79,6 78,7 77,2 82,3 77,4 82,0 76,8 80,7

Preºcolari Elevi Studenþi

Numãrul preºcolarilor, elevilor ºi studenþilor care revin la un cadru didactic 17 17 14 14 28 28

17 14 25

18 14 23

Elevi Studenþi

Numãrul elevilor ºi studenþilor care revin la 10000 locuitori 1322 1293 1274 421 414 361

1252 314

Procesul de restructurare a sistemului naþional de educaþie ºi noile reglementãri legislative din sfera educaþiei au condus la reorganizarea reþelei unitãþilor de învãþãmânt din România. Ca urmare a mãsurilor din cadrul reformei sistemului naþional de educaþie, în perioada 2007-2010, numãrul unitãþilor de învãþãmânt a scãzut cu 642 (respectiv cu 7,8%). Noua configuraþie a reþelei de învãþãmânt a fost corelatã cu dimensiunea populaþiei ºcolare ºi cu condiþiile oferite de baza materialã existentã, în vederea asigurãrii unui proces educaþional de calitate. Populaþia ºcolarã a scãzut, ajungând în anul ºcolar/universitar 2010/2011 sã fie cu 8,5% mai micã decât în anul ºcolar/universitar 2007/2008. Învãþãmântul superior este în continuare extins, deºi a înregistrat fluctuaþii în aceastã perioadã, datoritã, în special, sectorului privat. Pentru toate nivelurile de educaþie, gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã a înregistrat valori diferite pe sexe (76,0% pentru bãieþi, respectiv 79,3% pentru fete, în anul ºcolar/universitar 2010/2011).

38

ROMÂNIA ÎN CIFRE

EDUCAÞIE á
Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din învãþãmântul superior, în anul universitar 2010 / 2011
1,4%
27,1%

23,8%

Grupe de specializãri:
tehnice medico - farmaceutice

8,1%

ºtiinþe economice juridice universitar - pedagogice

14,3%
25,3%

artistice

Structura pe grupe de specializãri a studenþilor înscriºi în învãþãmântul superior, în anul universitar 2010/2011, reflectã alegerea celor mai mulþi studenþi din România de a studia la specializãrile: universitar-pedagogice (27,1%), ºtiinþe economice (25,3%) ºi tehnice (23,8%). În învãþãmântul superior din sectorul privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru studenþii care studiazã ºtiinþele economice (37,1%). 2007/ 2008/ 2009/ 2008 2009 2010 Numãrul absolvenþilor pe niveluri de educaþie (mii persoane) Învãþãmânt gimnazial 207,8 204,0 199,0 Învãþãmânt liceal 218,2 202,1 204,9 Învãþãmânt profesional ºi de ucenici 113,1 100,9 89,8 Învãþãmânt postliceal ºi de maiºtri 13,0 17,6 19,2 Învãþãmânt superior 232,9 214,8 191,3 Personal didactic (mii persoane) 277 275 37 38 139 138 62 61 6 5 1 1 32 32 2010/ 2011 ... ... ... ... ...

Total Preºcolar Primar ºi gimnazial Liceal Profesional ºi de ucenici Postliceal ºi de maiºtri Superior

268 38 135 60 3 1 31

253 37 125 60 *) 1 30

… = Lipsã date (Anul ºcolar se încheie dupã examenul de corigenþã din toamnã). *) Sub 0,5.

Corelat cu diminuarea populaþiei ºcolare, numãrul absolvenþilor a scãzut, cu excepþia învãþãmântului postliceal ºi de maiºtri, unde în anul ºcolar 2009/2010 s-a înregistrat o creºtere cu 48,1% faþã de anul ºcolar 2007/2008 ºi cu 9,4% faþã de 2008/2009. La sfârºitul anului ºcolar/universitar 2009/2010, cel mai mare numãr de absolvenþi s-a înregistrat în învãþãmântul liceal (peste 204 mii persoane), urmat de gimnazial (199 mii persoane) ºi învãþãmântul superior (peste 191 mii persoane). Personalul didactic din toate nivelurile de educaþie nu a înregistrat variaþii semnificative în ultimii patru ani, excepþie fãcând învãþãmântul primar ºi gimnazial, unde numãrul cadrelor didactice a scãzut cu 10,1% faþã de anul ºcolar 2007/2008 ºi cu 7,4% faþã de 2009/2010.

39

Breviar statistic

CULTURÃ
2007 Numãrul bibliotecilor - proprietate privatã Numãrul cinematografelor 2) Spectacole (mii) Spectatori (milioane) Numãrul instituþiilor de spectacol 3) Spectacole ºi concerte (mii) Spectatori ºi auditori (milioane) Numãrul muzeelor - proprietate privatã Vizitatori (mii) 12366 396 72 100 3 156 20 4 679 81 12255 2008 12359 367 75 128 4 156 20 5 688 79 10687 2009 12229 350 74 185 5 161 20 6 694 77 10169 20101) 11829 324 68 240 7 153 19 6 687 81 8939

â

1) Date provizorii. 2) Sursa: Centrul Naþional al Cinematografiei. 3) Inclusiv teatrele ºi instituþiile muzicale, proprietate majoritar privatã.

În anul 2010, numãrul bibliotecilor care au funcþionat a înregistrat o diminuare cu 537 (4,3%), comparativ cu anul 2007. Dupã forma de proprietate, majoritatea bibliotecilor sunt unitãþi de stat (circa 97,3%), bibliotecile proprietate privatã reprezentând numai 2,7%. Reþeaua cinematograficã existentã la sfârºitul anului 2010 a cuprins 68 unitãþi cinematografice, în scãdere cu patru unitãþi faþã de anul 2007 (5,6%). În anul 2010 a crescut numãrul spectacolelor cu circa 140 mii faþã de anul 2007, iar numãrul spectatorilor la cinematograf a crescut cu circa patru milioane. În anul 2010, numãrul instituþiilor de spectacol (teatre, concerte ºi instituþii asimilate) a fost de 153, înregistrând o diminuare de 1,9% faþã de anul 2007. Numãrul spectacolelor ºi concertelor în anul 2010 a fost de circa 19 mii, în creºtere faþã de anul 2007 (cu 5,0%), iar numãrul spectatorilor a crescut cu douã milioane. Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2010 a cuprins 687 unitãþi, cu 8 unitãþi mai mult faþã de anul 2007. Aceastã creºtere a fost determinatã de repunerea în circuit a unor muzee ºi colecþii publice. Numãrul muzeelor ºi colecþiilor publice proprietate privatã a rãmas neschimbat în anul 2010 faþã de anul 2007.

40

ROMÂNIA ÎN CIFRE

CULTURÃ á
Producþii mass-media
2007 2008 2009 20101)

Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice 2) Titluri - total Difuzate de posturile publice (mii ore-program) 3) Difuzate de posturile private (mii zile-program) 4) Difuzate de posturile publice (mii ore-program) 5) Difuzate de posturile private (mii zile-program) 4)
1) Date provizorii. 2) Sursa: Biblioteca Naþionalã a României. 3) Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune. 4) Sursa: Consiliul Naþional al Audiovizualului. 5) Sursa: Societatea Românã de Televiziune.

2400 Emisiuni la radio 122 170

2690

2708

131 181

144 176

147 174

Emisiuni la televiziune 35 52 36 56 53 57 50 54

. . . = Lipsã date.

Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice
3000 2500 2000 1500 1000 500 0 80 81 80 75 51 2124 2044 2261 2180 2690 2615 2708 2657
Titluri - total Alte peridiocitãþi Cotidiene

2400 2320

2005

2006

2007

2008

2009

Notã: Pentru anul 2010, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2011.

În anul 2010, comparativ cu anul 2007, programul de emisie al staþiilor de radio publice a crescut cu 20,5%, în timp ce programul de emisie al staþiilor private a crescut cu 2,4%. În anul 2010, numãrul orelor-program de emisie ale staþiilor de televiziune publice a crescut semnificativ datoritã creºterii numãrului de posturi de emisie, cu circa 42,9% faþã de anul 2007. O creºtere a timpului de emisie, de 3,8% faþã de anul 2007, înregistreazã ºi posturile private de televiziune.

41

Breviar statistic

PREÞURI
Mediul economic românesc s-a confruntat cu dezechilibre majore cauzate de fenomenul inflaþionist. Tendinþa de reducere a ratei inflaþiei s-a manifestat din anul 1998, ajungând în anul 2007 sã se înregistreze cel mai mic nivel (4,8%). În anul 2010 inflaþia a fost de 6,1%.

â

2007

2008

2009

2010

Total Mãrfuri alimentare Mãrfuri nealimentare Servicii

Indicii preþurilor de consum (%) (anul precedent = 100) 104,84 107,85 103,89 109,22 104,99 106,36 106,63 108,57 Rata medie lunarã a inflaþiei (%) 0,5 0,5 0,7 0,5 0,3 0,5 0,7 0,6

105,59 103,25 106,22 108,97

106,09 102,33 109,78 104,78

Total Mãrfuri alimentare Mãrfuri nealimentare Servicii

0,4 0,0 0,6 0,6

0,6 0,5 0,8 0,5

lei / euro lei / dolar SUA

Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie 3,5289 3,9153 4,2248 2,4247 2,9026 2,8952

4,2925 3,2439

Evoluþia indicilor preþurilor de consum, câºtigurilor salariale reale ºi ai cursului de schimb mediu anual
% 150 an curent / an precedent Indicii preþurilor de consum - total 125 Indicii câºtigurilor salariale reale1) Indicii cursului de schimb mediu anual - lei/euro Indicii cursului de schimb mediu anual - lei/dolar SUA 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

100

75

1) Anul 2010, date provizorii.

Sub impactul eliminãrii graduale a subvenþiilor de la bugetul de stat, nivelul preþurilor producþiei industriale a reflectat creºterea costurilor, precum ºi performanþele economice relativ mediocre înregistrate de operatorii economici. De asemenea, creºterea costurilor salariale, reevaluarea gradualã a activelor circulante ºi a activelor fixe, deprecierea ratei de schimb a monedei naþionale etc. au avut o influenþã semnificativã asupra preþurilor producþiei industriale.

42

ROMÂNIA ÎN CIFRE

PREÞURI á
Indicii preþurilor producþiei industriale pe total (piaþa internã ºi piaþa externã)
2005 = 100

Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2) Total Industria extractivã Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale Extracþia minereurilor metalifere Alte activitãþi extractive Activitãþi de servicii anexe extracþiei Industria prelucrãtoare Industria alimentarã Fabricarea bãuturilor Fabricarea produselor din tutun Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din paie ºi din alte materiale vegetale împletite Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi a înregistrãrilor Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor farmaceutice Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria metalurgicã Industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice Fabricarea echipamentelor electrice Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor Fabricarea altor mijloace de transport Fabricarea de mobilã Alte activitãþi industriale n.c.a. Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor ºi echipamentelor Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare Captarea, tratarea ºi distribuþia apei
c = Date confidenþiale.

2007 117,96 143,20 117,36 149,88 c 117,72 149,88 117,37 114,48 115,67 135,19 113,47 127,70 128,09

2008 136,01 159,65 123,57 169,13 c 129,98 169,13 138,29 137,90 127,71 149,87 123,96 146,76 147,61

2009 138,55 146,65 128,84 148,19 c 139,53 146,59 140,45 141,58 141,56 180,00 132,39 164,75 165,95

2010 147,33 149,65 130,37 148,59 c 138,17 155,74 150,37 146,64 148,04 219,92 139,73 173,33 178,00

115,39 111,64 121,48 130,89 108,68 133,31 115,87 111,92 116,42 116,41 110,78 121,92 113,20 107,75 110,14 110,92 112,79 110,88 112,52 112,52 144,85 144,85

127,59 129,19 127,23 170,23 134,86 147,82 122,86 124,79 147,69 142,02 115,33 133,87 128,51 122,78 122,95 121,99 146,45 127,07 117,39 117,39 158,25 158,25

133,12 136,30 140,47 136,63 131,74 173,36 121,46 132,04 139,65 150,16 122,49 144,23 142,03 134,82 140,16 131,52 156,69 137,82 125,55 125,55 177,42 177,42

133,95 139,37 145,60 176,86 127,03 215,70 125,15 129,42 155,72 152,28 124,96 147,40 145,69 135,43 145,28 135,98 164,88 136,66 130,27 130,27 190,92 190,92

43

Breviar statistic

CONTURI NAÞIONALE
În anul 2010, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali, a fost de 513640,8 milioane lei, revenind 23967 lei pe locuitor. În anul 2010 comparativ cu anul 2009, produsul intern brut, în termeni reali, s-a micºorat cu 1,3%, iar produsul intern brut pe locuitor a scãzut cu 1,1%. Scãderea a fost dramaticã în perioada 2009-2010 faþã de procesul de creºtere economicã înregistrat în anii anteriori (6,3% în anul 2007 faþã de anul 2006; 7,3% în anul 2008 faþã de anul 2007). În anul 2010, evoluþia produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut urmãtoarele caracteristici: serviciile au înregistrat cea mai mare contribuþie la formarea PIB, respectiv 47,5% din total (244241,6 milioane lei); pe locul secund s-a situat industria, respectiv 26,4% la formarea PIB (135472,0 milioane lei); construcþiile au contribuit cu 8,9% la formarea PIB (45481,9 milioane lei); agricultura, vânãtoarea, silvicultura ºi piscicultura au contribuit cu 6,0% din PIB (30728,6 milioane lei). În anul 2010, valoarea adãugatã brutã înregistratã a fost de 455924,1 milioane lei ºi a reprezentat 88,8% din PIB.

â

Produsul intern brut, pe categorii de resurse ºi categorii de utilizãri
milioane lei preþuri curente

2007 Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã Industrie 4) Construcþii Servicii Valoarea adãugatã brutã (VAB) Impozite nete pe produs Produsul intern brut (PIB) Consumul final efectiv Consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei Consumul final colectiv efectiv al administraþiei publice Formarea brutã de capital Formarea brutã de capital fix Variaþia stocurilor Exportul net Venitul naþional brut (VNB)
3)

2008 34126,3 118486,0 54628,2 251295,0 458535,5 56164,5 514700,0 420917,5 381108,1 39809,4 160896,9 164279,4 -3382,5 -67114,4 499783,1

20091) 31734,9 121842,5 49350,0 244919,8 447847,2 50160,3 498007,5 402246,0 362749,9 39496,1 126036,4 130602,6 -4566,2 -30274,9 491189,1

20102) 30728,6 135472,0 45481,9 244241,6 455924,1 57716,7 513640,8 405422,4 368495,1 36927,3 135920,6 116793,1 19127,5 -27702,2 507315,1

23992,2 101148,0 37923,8 205292,3 368356,3 47650,5 416006,8 344937,0 313223,3 31713,7 128858,7 125645,3 3213,4 -57788,9 401081,4

Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev. 1. Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive.
1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii. 3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

44

ROMÂNIA ÎN CIFRE

CONTURI NAÞIONALE â
În anul 2010, din punct de vedere al utilizãrii produsului intern brut, consumul final efectiv a fost de 405422,4 milioane lei, iar valoarea celei mai importante componente a sa - consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei - a fost de 368495,1 milioane lei. În anul 2010, sumele ce au fost alocate pentru formarea brutã de capital fix, au însumat 116793,1 milioane lei. Evoluþia negativã a formãrii brute de capital fix a fost determinatã de diminuarea volumului investiþiilor, componentã principalã a acestui agregat. În anul 2010, exportul net de bunuri ºi servicii (sintezã a activitãþii de comerþ internaþional) a reprezentat echivalentul a -27702,2 milioane lei.

Indicii produsului intern brut (%)
2005 = 100

2007 RESURSE Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3) Industrie 4) Construcþii Servicii Valoarea adãugatã brutã Impozite nete pe produs Produsul intern brut (PIB) UTILIZÃRI Consumul final efectiv Consumul final individual efectiv al gospodãriilor populaþiei Consumul final colectiv efectiv al administraþiei publice Formarea brutã de capital Formarea brutã de capital fix Variaþia stocurilor Exportul net 87,6 113,0 165,2 114,4 115,2 110,6 114,7 119,8 123,0 90,7 162,9 156,2 -206,3 291,8

2008 105,7 115,1 208,4 120,5 123,9 117,1 123,1 130,2 134,0 96,3 168,9 180,5 739,9 312,5

20091) 90,6 113,4 180,7 113,0 116,0 102,3 114,4 120,1 122,3 97,5 124,7 134,9 891,7 133,3

20102) 89,9 119,2 161,4 110,4 114,7 99,7 113,0 117,5 119,9 94,4 128,0 117,2 -3120,2 138,7

Notã: Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive. 1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii. 3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

45

Breviar statistic

CONTURI NAÞIONALE
Variaþia creºterii produsului intern brut
anul precedent = 100 % 110 105 100 95 90 85 87,1 94,4 91,2 103,9 101,5 95,1 97,9 92,9 107,1 103,2 99,6 105,7 105,2 105,1 108,5 107,9 107,3 98,7

â

102,4

104,2

106,3

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2003

2001

2002

2004

2005

2006

2007

2008

Notã: Perioada 1990 – 2008, date definitive; perioada 1995 - 2005, date revizuite; anul 2009, date semidefinitive ºi anul 2010, date provizorii.

Criza mondialã a forþat investitorii straini sã iºi retragã investiþiile din statele Europei centrale si de est, precum România. Ca urmare, rata de investiþie s-a diminuat în anul 2010, având valoarea de 25,6%, cu 3,6 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul 2009 (29,2%).

2007 Produsul intern brut - milioane lei preþuri curente - modificãri faþã de anul precedent (%) Produsul intern brut pe locuitor - lei (RON) - modificãri faþã de anul precedent (%) - dolari (pe baza paritãþii puterii de cumpãrare) 3) - la puterea de cumpãrare standard Rata valorii adãugate brute (VAB / Producþie) (%) Rata de investiþie (FBCF / VAB) ( %) 416006,8 6,3 19315 6,5 11486 10400 47,0 34,1

2008 514700,0 7,3 23935 7,5 12638 12000 46,5 35,8

20091) 498007,5 -7,1 23196 -6,9 11917 107003) 47,1 29,2

2009

2010

80

20102) 513640,8 -1,3 23967 -1,1
... ...

46,0 25,6

Notã: Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive. 1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii. 3) Previziune Eurostat. . . . = Lipsã date.

46

ROMÂNIA ÎN CIFRE

CONTURI NAÞIONALE â
Contribuþia principalelor activitãþi la crearea produsului intern brut (%)
2007 Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã Industrie 4) Construcþii Servicii Valoarea adãugatã brutã Impozite nete pe produs Produsul intern brut (PIB)
3)

2008 6,7 23,0 10,6 48,8 89,1 10,9 100,0

20091) 6,4 24,5 9,9 49,2 90,0 10,0 100,0

20102) 6,0 26,4 8,9 47,5 88,8 11,2 100,0

5,8 24,3 9,1 49,3 88,5 11,5 100,0

Notã: Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive. 1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii. 3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

Scãderea produsului intern brut a fost determinatã de evoluþiile slabe ale volumului de activitate din sectorul privat. În anul 2010, sectorul privat a deþinut 69,2% din produsul intern brut, în scãdere faþã de anul anterior cu 1,1 puncte procentuale. În anul 2010, pe ramuri de activitate, valoarea adãugatã brutã din sectorul privat, a avut urmãtoarele caracteristici: - sectorul privat din agriculturã a continuat sã deþinã ponderi semnificative în valoarea adãugatã brutã a ramurii (99,6%), cu 30,4 puncte procentuale peste nivelul mediu al sectorului privat din economie; comparativ cu anul anterior, acest indicator s-a majorat cu 11,3 puncte procentuale; - valoarea adãugatã brutã a sectorului privat din industrie a reprezentat 83,4% din valoarea adãugatã brutã a ramurii, situându-se peste nivelul mediu al sectorului privat din economie cu 14,2 puncte procentuale; comparativ cu anul anterior, acest indicator a înregistrat o creºtere cu 0,8 puncte procentuale; - în construcþii, ponderea sectorului privat a fost de 97,3%, cu 28,1 puncte procentuale peste nivelul mediu al sectorului privat din economie; comparativ cu anul anterior, acest indicator s-a majorat cu 0,6 puncte procentuale; - în servicii, ponderea sectorului privat a fost de 68,6% din valoarea adãugatã brutã totalã a ramurii, nivel ce s-a situat cu puþin sub nivelul mediu al sectorului privat din economie (cu 0,6 puncte procentuale); comparativ cu anul anterior, valoarea adãugatã brutã din sectorul privat al ramurii serviciilor a fost mai micã cu 2,3 puncte procentuale.

47

Breviar statistic

CONTURI NAÞIONALE
Ponderea sectorului privat în produsul intern brut ºi în valoarea adãugatã brutã a activitãþilor din economia naþionalã(%)
2007 Produsul intern brut - total Valoarea adãugatã brutã în: - agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3) - industrie 4) - construcþii - servicii
Notã: Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive. 1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii. 3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

á

2008 71,1

20091) 70,3

20102) 69,2

72,0

92,6 86,6 97,1 74,4

94,0 85,7 91,5 72,6

88,3 82,6 96,7 70,9

99,6 83,4 97,3 68,6

Structura valorii adãugate brute din sectorul privat, pe activitãþi ale economiei naþionale
% 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 9,1 28,8 11,7 2005 10,5 29,3 10,5 2006 12,3 29,3 7,4 2007 13,6 27,7 8,8 2008 13,6 28,8 8,0 2009 1) 12,5 31,8 8,6 50,4 49,7 51,0 49,9 49,6 47,1
50,4 49,7 51,0 49,9 49,6 47,1

Servicii Construcþii Industrie4) Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã3)

2010 2)

Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev.1. Datele pentru anul 2005 sunt revizuite, iar pentru perioada 2006 - 2008 sunt definitive. 1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii. 3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

48

ROMÂNIA ÎN CIFRE

INVESTIÞII á
Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)
2008 = 100

2009 Total Construcþii noi Utilaje Alte cheltuieli de investiþii
1) Date provizorii.

20101) 61,2 69,0 53,9 61,1

70,7 85,1 60,6 64,3

În anul 2010, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale, o concentrare mai mare a fondurilor de investiþii s-a produs în ramura industriei, incluzând energia electricã ºi termicã, gaze ºi apã (42,2%) ºi în domeniul serviciilor (40,5%).

Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009
CAEN Rev.2 3,9% 34,3% Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 49,6% Industrie Construcþii Servicii 12,2%

44

Investiþiile nete realizate, pe surse de finanþare, în anul 2009
1,8% 8,8% 8,6% CAEN Rev.2 68,1% Surse proprii Credite interne 5,3% Credite externe Buget de stat ºi bugete locale 7,4% Capital strãin Alte surse

Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.

49

Breviar statistic

AGRICULTURÃ
Producþia ramurii agricole 1)
milioane lei preþuri curente

â

2007 Total Vegetalã Animalã Servicii agricole
2) Date provizorii.

2008 66994 45742 20536 716

2009 59928 35735 23442 751

20102) 64621 42773 21115 733

47700 28723 18292 685

1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã”.

În cadrul structurii producþiei ramurii agricole, sectorul producþiei vegetale este predominant, deþinând, în anul 2010, 66,2% din totalul producþiei, faþã de 32,7% cât reprezintã sectorul producþiei animale ºi 1,1% serviciile agricole.

Producþia agricolã vegetalã
mii tone

2007 Cereale pentru boabe din care: Grâu Secarã Orz ºi orzoaicã Porumb boabe Leguminoase pentru boabe Cartofi Sfeclã de zahãr Plante oleaginoase din care: Floarea soarelui Legume 1) Fructe 2) Struguri 2) 7815 3045 21 531 3854 36 3712 749 1047 547 3117 1086 873

2008 16826 7181 31 1209 7849 63 3649 707 1942 1170 3820 1179 986

2009 14873 5203 33 1182 7973 53 4004 817 1764 1098 3902 1323 990

2010 16664 5774 34 1314 9008 62 3284 838 2382 1267 3875 1420 740

1) Inclusiv producþia din grãdinile familiale, sere ºi solarii, culturi intercalate ºi succesive. 2) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.

În anul 2010, producþia de cereale a fost mai mare decât în anul 2009, dar mai micã decât în anul 2008. În anul 2010, comparativ cu anul 2009, la unele culturi, producþia vegetalã a scãzut la: cartofi, legume ºi struguri ºi a crescut la: cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, sfeclã de zahãr, plante oleaginoase ºi fructe.

50

ROMÂNIA ÎN CIFRE

AGRICULTURÃ â
Evoluþia producþiei principalelor cereale
mii tone 18000 15000 14873 12000 9000 6000 3000 1400 8985 5526 7815 3854 3045 773 36 2006 531 21 2007 1209 31 2008 7181 5203 1182 33 2009 1314 34 2010 7849 7973 9008 5774 Cereale pentru boabe - total Grâu Secarã Orz ºi orzoaicã Porumb boabe 15759 16826 16664

~

0

Producþia agricolã animalã
U.M. Carne - total din care: De bovine De porcine De ovine ºi caprine De pasãre mii tone greut. în viu mii tone greut. în viu mii tone greut. în viu mii tone greut. în viu mii tone greut. în viu mii hl mii hl tone mil. buc tone tone 2007 1503 2008 1426 2009 1443

333 642 110 416 61048 54875 21025 6522 16767 15106

306 605 104 410 59006 53089 22075 6692 20037 16250

264 585 104 489 56383 50570 22352 6211 19937 15202

Lapte - total din care: Lapte de vacã ºi bivoliþã Lânã Ouã Miere extrasã Peºte 1)

Notã: Producþia de carne rezultatã din sacrificãri, conform metodologiei Eurostat. Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile dupã data de 15 iulie 2011. 1) Sursa: Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

51

Breviar statistic

AGRICULTURÃ
Efectivele de animale (la 1 decembrie)
U.M. Efectivele de animale Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Pãsãri - total - proprietate majoritar privatã Albine - total - proprietate majoritar privatã
1) Date provizorii.

á

2007

2008

2009

20101)

mii capete mii capete mii capete mii capete mii capete mii capete mii capete mii familii mii familii

2819 6565 8469 865 862 82036 81610 982 982

2684 6174 8882 898 820 84373 84355 998 998

2512 5793 9141 917 764 83843 83828 1057 1057

2390 5450 9480 958 844 77089 77005 1169 1168

Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã (la 1 decembrie)

mii capete 10000 8000 6000 6543 8460 6163 8871 5786 9132 4000 2809 2000 0 5438 9279 2384 2010 Cabaline

2676

2007 Bovine Porcine

2008 Ovine

2505

2009

Caprine

916 757

898 813

52

ROMÂNIA ÎN CIFRE

957 841

865 858

SILVICULTURÃ á
Suprafaþa fondului forestier, pe categorii de folosinþã
mii hectare

Categorii de folosinþã Fondul forestier - total Suprafaþa pãdurilor rãºinoase foioase Alte terenuri din fondul forestier
1) Date provizorii.

2007 6485 6315 1920 4395 170

2008 6470 6309 1938 4371 161

2009 6495 6334 1935 4399 161

20101) 6515 6354 1941 4413 161

Fondul forestier ocupa la sfârºitul anului 2010, o suprafaþã de 6515 mii hectare, cu 30 mii hectare mai mult faþã de anul 2007 (respectiv 0,5%). Comparativ cu anul 2009, suprafaþa fondului forestier a înregistrat o creºtere de 0,3%. În anul 2010 suprafaþa pãdurilor a fost de 6354 mii hectare, speciile de rãºinoase acoperind 1941 mii hectare (respectiv 30,5%), iar speciile de foioase 4413 mii hectare (respectiv 69,5%).

Volumul de masã lemnoasã recoltat, pe principalele specii
mii m3 - volum brut

Specii lemnoase Volumul de masã lemnoasã recoltat - total rãºinoase fag stejar diverse specii tari diverse specii moi
1) Date provizorii.

2007 17238 7491 5182 1485 1668 1412

2008 16705 6766 5208 1653 1760 1318

2009 16520 6635 5489 1403 1845 1148

20101) 16992 6895 5651 1526 1770 1150

În anul 2010 s-a recoltat un volum de masã lemnoasã cu 472 mii m3 mai mare faþã de anul 2009 (respectiv cu 2,9%) ºi cu 246 mii m3 mai micã faþã de anul 2007 (respectiv cu 1,4%). În anul 2010, pe specii lemnoase, rãºinoasele reprezintã 40,6% din volumul total recoltat, fagul 33,2%, stejarul 9,0% ºi diverse specii tari ºi moi 17,2%.

53

Breviar statistic

ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Întreprinderile active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) Total Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare Construcþii Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea autovehiculelor ºi motocicletelor Transport ºi depozitare Hoteluri ºi restaurante Informaþii ºi comunicaþii Tranzacþii imobiliare Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport Învãþãmânt 2) Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative Alte activitãþi de servicii
organizate ca societãþi comerciale. numãr

á

2007 499533 903 56200 392 2146 48562 209297 30707 22089 19009 13339 53666 17368 2161 8100 4420 11174

2008 534525 1083 57305 506 2366 59389 214137 34489 23653 20049 14767 59181 19480 2681 8677 4990 11772

2009 519441 1234 54652 609 2358 60135 197611 35064 26170 19638 15107 60415 18205 2979 8859 5142 11263

Sem. I 20101) 426320 1022 46012 586 2048 43954 166090 29705 22073 15768 11649 49140 14523 2476 7983 4001 9290

1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã,

Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
numãr

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) Total Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare Construcþii Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea autovehiculelor ºi motocicletelor Transport ºi depozitare Hoteluri ºi restaurante Informaþii ºi comunicaþii Tranzacþii imobiliare Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport Învãþãmânt 2) Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative Alte activitãþi de servicii
organizate ca societãþi comerciale.

2007 497690 879 55218 342 2080 48377 209120 30612 22063 18958 13334 53625 17252 2160 8094 4407 11169

2008 532688 1061 56407 451 2295 59195 213945 34385 23631 19991 14760 59132 19340 2680 8670 4978 11767

2009 517870 1215 53909 556 2290 59990 197440 34969 26151 19588 15101 60369 18074 2978 8850 5131 11259

Sem. I 20101) 424766 1006 45290 533 1979 43826 165934 29606 22046 15714 11640 49090 14383 2475 7970 3989 9285

1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã,

54

ROMÂNIA ÎN CIFRE

INDUSTRIE â
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%)
2005 = 100

CAEN Rev.2 Total - pe secþiuni Industrie extractivã Industrie prelucrãtoare Total - pe marile grupe industriale Industria bunurilor intermediare Industria bunurilor de capital Industria bunurilor de folosinþã îndelungatã Industria bunurilor de uz curent Industria energeticã

2007 130,9 129,8 131,0 135,9 147,7 137,7 125,6 104,9

2008 157,1 137,6 158,3 164,2 185,2 157,3 146,4 124,0

2009 135,2 122,1 136,0 126,0 188,0 126,8 135,9 91,3

2010 151,5 115,7 153,5 146,3 223,5 135,2 136,4 105,1

Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale, recalculate conform CAEN Rev.2.

În anul 2010, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a crescut faþã de media anului 2005 cu 51,5%, creºtere susþinutã atât de industria prelucrãtoare (+53,5%), cât ºi de industria extractivã (+15,7%). Indicele producþiei industriale (serie brutã) a crescut în anul 2010 faþã de media anului 2005 cu 23,4%, ca urmare a creºterii industriei prelucrãtoare (+28,9%) ºi a producþiei ºi furnizãrii de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat (+11,8%). Cele mai importante creºteri au cunoscut ramurile: fabricarea echipamentelor electrice; fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice; fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor; prelucrarea lemnului ºi fabricarea produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor de paie ºi din alte materiale vegetale împletite; producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat.

44

Indicii producþiei industriale
2005 = 100
%
140 130 120 110 100 90 80 70 2007 2008 2009 2010 126,1 120,6 100,8 96,3 130,1 121,6 123,8 116,9 100,7 96,6 103,4 88,7 123,4 128,9

Total

Industrie extractivã
111,8

Industrie prelucrãtoare
82,6

Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat

Notã: Date recalculate conform CAEN Rev.2.

55

Breviar statistic

INDUSTRIE
Indicii producþiei industriale (%)
Serie brutã 2005 = 100

á

Activitatea (diviziuni CAEN Rev.2)

2007

2008 123,8 100,7 114,2 89,4 4,0 170,9 121,3 130,1 135,7 138,5 141,2 92,5 71,0

2009 116,9 88,7 98,3 84,7 2,8 109,6 108,7 121,6 134,6 128,5 141,1 72,2 52,9

2010 123,4 82,6 97,5 82,4 23,5 94,5 79,8 128,9 125,5 121,1 114,3 78,2 52,9

Total 120,6 Industria extractivã 100,8 Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 114,3 Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 94,6 Extracþia minereurilor metalifere 18,8 Alte activitãþi extractive 152,6 Activitãþi de servicii anexe extracþiei 108,4 Industrie prelucrãtoare 126,1 Industria alimentarã 129,0 Fabricarea bãuturilor 123,1 Fabricarea produselor din tutun 115,5 Fabricarea produselor textile 101,1 Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 88,8 Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor 95,9 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din paie ºi din alte materiale vegetale împletite 133,2 Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 120,0 Tipãrire ºi reproducerea pe suporturi a înregistrãrilor 96,7 Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului 94,9 Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 104,7 Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor farmaceutice 108,0 Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice 161,8 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 147,4 Industria metalurgicã 103,1 Industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 147,0 Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice 131,2 Fabricarea echipamentelor electrice 140,6 Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 135,1 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor 138,9 Fabricarea altor mijloace de transport 128,1 Fabricarea de mobilã 117,3 Alte activitãþi industriale n.c.a. 115,4 Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor ºi echipamentelor 111,3 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 96,3 Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 96,3 Industrie - total pe marile grupe industriale: - industria bunurilor intermediare 131,0 - industria bunurilor de capital 138,9 - industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 116,5 - industria bunurilor de uz curent 111,6 - industria energeticã 97,0

82,7

65,1

67,9

122,7 112,6 121,2 94,5 121,4 125,8 179,2 166,0 87,1 170,4 137,3 155,9 129,9 142,7 129,4 113,2 83,5 91,4 96,6 96,6 136,1 145,3 112,7 114,1 96,2

145,1 101,1 128,0 83,6 102,0 104,6 167,3 114,7 55,8 148,2 103,7 181,0 107,3 158,0 107,3 96,8 74,1 92,2 103,4 103,4 123,4 143,5 95,7 104,5 96,5

163,1 102,2 115,9 73,8 111,8 112,7 179,2 109,2 71,1 135,9 103,5 238,3 101,0 204,2 70,5 95,3 66,2 99,7 111,8 111,8 136,3 156,2 98,0 100,8 99,5

56

ROMÂNIA ÎN CIFRE

ENERGIE á
Energie primarã
mii tone echivalent petrol1)

2007 Resurse din care: - producþie 4) - import Producþie 4) din care: - cãrbuni - þiþei - gaze naturale 5) - energie electricã 6) Import din care: - cãrbuni - þiþei - gaze naturale - energie electricã 47460 27300 17399 27300 6858 4651 9075 3264 17399 3021 8531 3904 109

2008 481663) 287793) 163243) 287793) 7011 4619 8982 4233 163243) 2030 8417 3567 79

2009 42729 28034 11235 28034 6477 4390 8964 4242 11235 640 6892 1614 56

20102) 42755 26992 10936 26992 5969 4185 8419 4581 10936 567 5822 1834 66

1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg. 2) Date provizorii. 3) Date rectificate faþã de cele publicate anterior. 4) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei. 5) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie, care sunt cuprinse la þiþei. 6) Inclusiv energie eolianã.

În anul 2008, resursele de energie primarã au înregistrat o uºoarã tendinþã de creºtere, faþã de anul precedent, dupã care, în anul 2009 au cunoscut o tendinþã de scãdere (-11,3%) faþã de anul 2008. În anul 2010 resursele de energie primarã s-au menþinut la un nivel relativ constant faþã de anul 2009. Ponderea importurilor în total resursã de energie primarã a scãzut în anul 2010 la 25,6% (comparativ cu 26,3% în anul 2009), importurile de þiþei reprezentând 53,2% din totalul importurilor.

Balanþa energiei electrice
miliarde kWh

2007 Resurse Producþie - produsã în termocentrale - produsã în hidrocentrale - nuclearo-electricã Import Destinaþii - total Consum - total - în economie - iluminat public - populaþie Export Consum propriu tehnologic în reþele ºi staþii
1) Date provizorii.

2008 65,8 64,9 36,5 17,2 11,2 0,9 65,8 52,7 41,6 0,7 10,4 5,2 7,9

2009 58,7 58,0 30,4 15,8 11,8 0,7 58,7 47,9 36,2 0,7 11,0 2,9 7,0

20101) 60,5 59,8 28,0 20,1 11,6 0,8 60,5 50,5 38,6 0,7 11,2 3,0 7,0

62,9 61,6 37,9 16,0 7,7 1,3 62,9 53,0 42,0 0,6 10,4 3,4 6,5

57

Breviar statistic

CONSTRUCÞII
Indicii lucrãrilor de construcþii (%)
serie brutã 2008 = 100

á

2009 Total Construcþii noi Reparaþii capitale Întreþinere ºi reparaþii curente 81,7 77,4 89,9 92,2

20101) 70,9 62,8 86,2 91,8

1) Date provizorii, rezultate din cercetãri statistice infraanuale.

Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie
2008
18,0% 19,7%

2009

Construcþii noi ºi reparaþii capitale Întreþinere ºi reparaþii curente

82,0% Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.

80,3%

Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecte
2008
13,4% 14,9%
38,1%

2009
34,3%

Clãdiri rezidenþiale Clãdiri nerezidenþiale

23,2% 25,7% 25,3% 25,1%

Infrastructuri de transport Alte construcþii ºi lucrãri inginereºti

Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.

58

ROMÂNIA ÎN CIFRE

TRANSPORTURI â
U.M. Transportul feroviar Locomotive 2) Vagoane pentru trenuri de marfã 2) Vagoane pentru trenuri de pasageri 2) Mãrfuri transportate Parcursul mãrfurilor 3) Transportul naþional ºi internaþional de pasageri Parcursul pasagerilor numãr mii vagoane numãr mil. tone mild. tone-km mil. pasageri mil. pasageri-km 2007 1986 55 5326 69 16 88 7476 2008 1907 47 5105 67 15 78 6958 2009 1845 46 5137 51 11 70 6128 20101) 1834 43 4904 53 12 64 5437

Transportul pe cãi navigabile interioare Nave fãrã propulsie pentru transportul mãrfurilor 4) numãr Nave pentru transportul pasagerilor 4) numãr Mãrfuri transportate 5) mil. tone Parcursul mãrfurilor 5) mild. tone-km Transportul naþional ºi internaþional de pasageri mil. pasageri Parcursul pasagerilor mil. pasageri-km Transportul prin conducte petroliere magistrale Mãrfuri transportate mil. tone Parcursul mãrfurilor mild. tone-km Transportul maritim Nave pentru transportul mãrfurilor 4) Mãrfuri transportate 6) Transportul aerian Aeronave civile înmatriculate cu certificat de navigabilitate aerianã - pentru transportul pasagerilor - pentru transportul mãrfurilor Mãrfuri transportate 7) Transportul naþional ºi internaþional de pasageri 7) Transportul rutier Mãrfuri transportate Parcursul mãrfurilor Transportul naþional ºi internaþional de pasageri Parcursul pasagerilor
1) Date provizorii. 2) Mijloace de transport feroviar existente în inventar la sfârºitul anului. 3) Parcursul tarifar al mãrfurilor.

1199 72 29 8 *) 23 12 2 31 49

1221 75 30 9 *) 21 12 2 27 50

1232 65 25 12 *) 20 9 1 24 36

1208 67 32 14 *) 15 7 1 26 38

numãr mil. tone

numãr numãr mii tone mil. pasageri mil. tone mild. tone-km mil. pasageri mil. pasageri-km

62 22 8 357 60 231 12156

71 27 9 365 56 2978) 201948)

84 25 9 293 34

89 26 10 175 26

2628) 2458) 171088) 158128)

4) Datele se referã la nave înmatriculate în Registrele Matricole ale Autoritãþii Navale Române. 5) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1365/2006 al Parlamentului European

ºi al Consiliului privind statistica transportului de mãrfuri pe cãi navigabile interioare.
6) Serie de date statistice în conformitate cu Directiva 42/2009/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului privind

raportãrile statistice referitoare la transportul maritim de mãrfuri ºi pasageri.
7) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul CE nr. 437/2003 al Parlametului European ºi al Consiliului

privind raportãrile statistice referitoare la transportul aerian de pasageri, mãrfuri ºi poºtã.
8) Date obþinute conform noii metodologii (unitatea de observare este autovehiculul care are licenþã validã pentru

transportul persoanelor).
*) Sub 0,5.

59

Breviar statistic

TRANSPORTURI
În cursul anului 2010, comparativ cu anul 2009, majoritatea modurilor de transport au înregistrat scãderi. Transportul aerian a înregistrat o evoluþie constant crescãtoare în perioada 2007-2010. Transportul rutier a înregistrat o scãdere din punct de vedere al cantitãþilor de mãrfuri, cu 40,3% faþã de anul 2009 ºi cu 51,0% faþã de anul 2007.

â

Transportul portuar de mãrfuri
mii tone

2007 Transport maritim - mãrfuri încãrcate - mãrfuri descãrcate Pe cãi navigabile interioare - internaþional - naþional - tranzit
cu legislaþia Europeanã.

2008 50458 20857 29601 30295 7526 22646 123

2009 36094 19687 16407 24743 6382 9843 85181)

2010 38122 21181 16941 32088 9048 14770 82701)

48928 20298 28630 29425 12710 16661 54

1) Include date privind transportul între porturile din Bulgaria (transport de tranzit pentru România), în conformitate

Transportul de pasageri al aeroporturilor
mii 5500 5000 4500 4000 3500 3000 2500 2000
4568 2156 3894 4484 4524 5115

2183

3937

1000 500 0

2005

2750

2006

2747

2007

4593

2008

2009

2010

pasageri îmbarcaþi pasageri debarcaþi

60

ROMÂNIA ÎN CIFRE

5013

1500

TRANSPORTURI á
Transportul de mãrfuri al aeroporturilor
tone

18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2005 2006
mãrfuri încãrcate (inclusiv poºtã)

17758 15851 13902 15099 15709 15637

8928 6324 6740 7169

8790

9903

2007

2008

2009

2010

mãrfuri descãrcate (inclusiv poºtã)

Transportul de pasageri ºi mãrfuri al aeroporturilor
U.M. Pasageri Mãrfuri (inclusiv poºtã) Miºcãri aeronave mii pasageri tone numãr 2007 7831 22268 133646 2008 9077 26686 150120 2009 9093 24499 160047 2010 10128 25540 163222

Numãrul autovehiculelor înscrise în circulaþie
mii bucãþi

2007 Autobuze ºi microbuze Autoturisme Mopede ºi motociclete (inclusiv mototricicluri ºi cvadricicluri) Autovehicule de marfã
1) Date provizorii.

2008 42 4027

2009 41 4245

20101) 41 4320

36 3554

56 587

72 645

80 662

85 667

Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor (Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatricularea Vehiculelor).

61

Breviar statistic

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI
Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor de comerþ internaþional cu bunuri
2007 Exporturi FOB milioane euro milioane dolari SUA milioane lei Importuri CIF milioane euro milioane dolari SUA milioane lei Sold (exp. FOB - imp. CIF) milioane euro milioane dolari SUA milioane lei
1) Date provizorii.

â

2008 33725 49674 123812

2009 29084 40579 123344

20101) 37293 49413 157160

29549 40471 98579

51322 70414 171319

57240 84286 210133

38953 54344 165171

46802 62007 197171

-21773 -29943 -72740

-23515 -34612 -86321

-9869 -13765 -41827

-9509 -12594 -40011

Volumul valoric al comerþului internaþional al României a înregistrat în anul 2010 o creºtere faþã de anul precedent, astfel: exporturile FOB au înregistrat valoarea de 37293 milioane euro (în creºtere cu 28,2% faþã de anul 2009), iar importurile CIF au fost de 46802 milioane euro (în creºtere cu 20,1% faþã de anul 2009), soldul balanþei comerciale FOB-CIF în aceste condiþii fiind de -9509 milioane euro.

Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor de comerþ internaþional cu bunuri
57240

milioane euro
40746

22255 32568

30000 20000 10000 0 -10000 -20000 -30000

-10313

25850

40000

29549

33725

50000

29084 38953

-14896 2006

-9869 -21773 2007 -23515 2008 2009

2005

Exporturi FOB Importuri CIF Sold (exporturi FOB - importuri CIF)
1) Date provizorii.

62

ROMÂNIA ÎN CIFRE

37293 46802

60000

51322

-9509

1) 2010

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI â
Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni, conform Nomenclatorului Combinat
Cod NC Export FOB Import CIF I Animale vii ºi produse animale II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XV XVI Produse vegetale Grãsimi ºi uleiuri animale sau vegetale Produse alimentare, bãuturi ºi tutun Produse minerale Produse chimice Materiale plastice, cauciuc ºi articole din acestea Piei crude, piei tãbãcite, blãnuri ºi produse din acestea Produse din lemn, exclusiv mobilier Pastã de lemn, hârtie, carton ºi articole din acestea Materiale textile ºi articole din acestea Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele ºi articole similare Articole din piatrã, ipsos, ciment, ceramicã, sticlã ºi din materiale similare Metale comune ºi articole din acestea Maºini ºi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile Mijloace ºi materiale de transport Instrumente ºi aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale ºi similare; ceasuri; instrumente muzicale; pãrþi ºi accesorii ale acestora Mãrfuri ºi produse diverse Produse necuprinse în alte secþiuni din N.C. E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I E I 2007 29549 51322 252 870 440 1037 68 144 362 1288 2295 6139 1130 3873 1454 3086 233 762 993 579 178 866 3932 3629 1358 512 236 944 4815 5675 6552 12851 3577 7102 2008 33725 57240 278 1191 1198 1259 106 227 583 1669 3142 7850 1428 4727 1711 3313 232 693 949 599 162 967 3544 3476 1239 552 216 1076 4940 6501 8061 13715 4139 7131 2009 29084 38953 326 1116 1125 1003 88 160 704 1544 1784 3883 1070 4300 1436 2542 189 559 919 376 165 898 2900 2737 1024 443 179 634 2922 3794 7671 10539 4882 2890
milioane euro

20101) 37293 46802 434 983 1637 1137 165 217 889 1577 2060 5169 1660 4667 1885 3250 238 641 1223 396 235 963 3134 3041 1170 519 225 673 4455 5116 10137 13335 5753 3457

XVII XVIII

XX XXII

E I E I E I

232 823 1362 1027 82 113

314 943 1389 1231 94 119

351 652 1252 792 97 92

436 787 1425 763 133 111

Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor. 1) Date provizorii.

63

Breviar statistic

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI
Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat în anul 2010 comparativ cu anul 2009 constau în: - majorarea ponderii la secþiunile: „Metale comune ºi articole din acestea” cu 1,9 puncte procentuale; „Produse chimice” cu 0,8 puncte procentuale; „Maºini ºi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile” cu 0,8 puncte procentuale; - diminuarea ponderii la secþiunile: „Materiale textile ºi articole din acestea” cu 1,6 puncte procentuale; „Mijloace ºi materiale de transport” cu 1,4 puncte procentuale. În evoluþia importurilor pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat, în anul 2010 comparativ cu anul 2009, au avut loc urmãtoarele modificãri structurale: - majorarea ponderii la secþiunile: „Maºini ºi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile” cu 1,5 puncte procentuale; „Metale comune ºi articole din acestea” cu 1,1 puncte procentuale; „Produse minerale” cu 1,1 puncte procentuale; - diminuarea ponderii la secþiunea: „Produse chimice” cu 1,1 puncte procentuale.

â

Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional calculaþi din valori exprimate în euro (%)
anul precedent = 100

Export FOB Import CIF
1) Date provizorii.

2007 106,0 98,2

2008 103,8 103,4

2009 89,3 89,3

20101) 107,0 104,2

Exporturile, pe grupe de þãri1)
milioane euro

2007 Total Europa Uniunea Europeanã (UE-27) AELS Alte þãri din Europa Asia Orientul Mijlociu ºi Apropiat Alte þãri din Asia Africa Africa de Nord Alte þãri din Africa America din care: America de Nord America Centralã ºi Caraibeanã America de Sud Oceania Þãri nespecificate 3) extra UE 29549 26041 21269 536 4236 2017 1126 891 506 378 127 934 639 134 162 43 8

2008 33725 29507 23765 630 5113 2273 1339 934 843 485 359 1012 624 205 183 68 22

2009 29084 25706 21600 655 3450 2030 1097 921 706 527 179 598 366 138 95 20 26

20102) 37293 32826 26914 578 5333 2526 1308 1218 989 608 381 906 648 111 147 22 24

Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor. 1) Þara de destinaþie pentru exporturi. 2) Date provizorii. 3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi þara de origine la import.

64

ROMÂNIA ÎN CIFRE

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI â
Exporturile (FOB) cu principalele þãri partenere, în anul 2010 1)
(structurã calculatã din date în mii euro)

Germania
18,1%

Alte þãri
48,1%

Italia
13,8%

Franþa
8,3%

Ungaria
4,8%
1)

Turcia
6,9%

Date provizorii.

Importurile (CIF) cu principalele þãri partenere, în anul 20101)
(structurã calculatã din date în mii euro)

Germania
16,7%

Alte þãri
51,6%

Italia
11,6%

Ungaria
8,7%

Franþa R. P. Chinezã
5,5% 5,9%

1)

Date provizorii.

65

Breviar statistic

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI
Importurile, pe grupe de þãri 1)
milioane euro

â

2007 Total Europa Uniunea Europeanã (UE-27) AELS Alte þãri din Europa Asia Orientul Mijlociu ºi Apropiat Alte þãri din Asia Africa Africa de Nord Alte þãri din Africa America din care: America de Nord America Centralã ºi Caraibeanã America de Sud Oceania Þãri nespecificate 3) extra UE 51322 44265 36587 459 7220 5212 771 4441 266 165 101 1433 802 79 552 117 28

2008 57240 47756 39838 513 7405 7357 441 6916 285 225 60 1710 1023 78 609 131 1

2009 38953 32598 28472 450 3676 4976 287 4631 293 170 92 1066 583 76 394 19 2

20102) 46802 39360 33924 531 4905 6006 341 5665 289 154 136 1124 665 64 395 22 1

1) Þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine pentru importuri extracomunitare. 2) Date provizorii. 3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi þara de origine

la import.

Ca orientare geograficã a exporturilor, principala destinaþie o reprezintã statele membre ale Uniunii Europene, care în anul 2010 deþin 72,2% din valoarea totalã a exporturilor. Principala zonã de provenienþã a importurilor o reprezintã de asemenea statele membre ale Uniunii Europene, acestea deþinând 72,5% din valoarea totalã a importurilor anului 2010.

66

ROMÂNIA ÎN CIFRE

COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI á
Comerþul internaþional cu bunuri, pe grupe de þãri, în anul 2010 1)
Exporturi FOB 37293 milioane euro
12,0% 1,5% 14,3% 10,5% 1,1% 15,9%

Importuri CIF 46802 milioane euro

72,2%

72,5%

Uniunea Europeanã Alte þãri din Europa
1)

AELS Alte þãri

Date provizorii.

Comerþul internaþional cu bunuri, pe moduri de transport
milioane euro

2007

2008

2009

20101)

Exporturile (FOB) pe moduri de transport Total din care: Transport feroviar Transport rutier Transport maritim Transport fluvial 29549 1420 19114 6175 277 33725 1787 22434 7560 420 29084 1188 20506 5654 335 37293 1774 26082 7170 450

Importurile (CIF) pe moduri de transport Total din care: Transport feroviar Transport rutier Transport maritim Transport fluvial
1) Date provizorii.

51322 3237 32774 8015 315

57240 3297 37928 10312 373

38953 1112 27736 5989 407

46802 1419 32480 7221 495

67

Breviar statistic

COMERÞ INTERIOR
Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri
milioane lei preþuri curente

á

CAEN Rev.2 Total Mãrfuri alimentare Mãrfuri nealimentare Comerþ cu amãnuntul al carburanþilor

2008 158191,5 55479,9 71386,0 31325,6

2009 135883,2 49098,1 61603,6 25181,5

Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011. 1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelor ºi comerþul cu amãnuntul al carburanþilor.

Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor, pe grupe de mãrfuri
2008 = 100

CAEN Rev.2 Total Cu vânzare predominantã de produse alimentare, bãuturi ºi tutun Cu vânzare predominantã de produse nealimentare Comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule, în magazine specializate
1) Date provizorii, rezultate din cercetãri statistice infraanuale.

2009 85,9 88,5 86,3 80,4

20101) 81,3 81,9 79,5 83,4

În anul 2010, indicii volumului cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principalã de comerþ cu amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor au înregistrat o scãdere cu 18,7% faþã de anul 2008. S-au înregistrat scãderi la vânzãrile predominante de produse nealimentare, cu 20,5%, la comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule în magazine specializate, cu 16,6%, precum ºi la vânzãrile predominante de produse alimentare, bãuturi ºi tutun, cu 18,1%.

Comerþul cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri
2008
19,8% 18,5% 35,1% 36,1%

2009

Mãrfuri alimentare Mãrfuri nealimentare Comerþ cu amãnuntul al carburanþilor

45,1%

45,4%

Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.

68

ROMÂNIA ÎN CIFRE

SERVICII DE PIAÞÃ á
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie
2008 = 100

CAEN Rev. 2 Total din care: Hoteluri ºi restaurante Activitãþi ale agenþiilor turistice ºi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare ºi asistenþã turisticã
1) Date provizorii, rezultate din cercetãri statistice infraanuale.

2009 84,5 87,1

20101) 95,2 97,6

75,0

90,0

În anul 2010, activitatea de servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie a înregistrat un indice de volum cu 4,8% mai mic faþã de media anului 2008.

Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi
2008
32,3% 24,6%

25,2%

2009
36,4%
Restaurante Hoteluri ºi alte facilitãþi de cazare similare Activitãþi ale agenþiilor turistice ºi ale tur-operatorilor

18,6% 21,3% 21,2% 20,4%

Alte servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie

Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.

Venituri din activitãþile de servicii de piaþã
milioane lei preþuri curente

CAEN Rev. 2 Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatorii economici (inclusiv transporturi, depozitare ºi comunicaþii)
Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.

2008 16865,5 162289,4

2009 14252,3 154458,2

69

Breviar statistic

TURISM
Cazarea turiºtilor
2007 Existentã 1) (mii locuri) În funcþiune (mii locuri-zile) proprietate majoritar privatã mii locuri-zile) 2008 2009 303 61104 54164 2010 312 63808 57192

â

Capacitatea de cazare turisticã 284 294 57138 48995 59188 51395

Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii) Total din care: strãini din total: - proprietate majoritar privatã 6972 1551 6304 7125 1466 6478 6141 1276 5652 6073 1346 5683

Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii) Total din care: strãini din total: - proprietate majoritar privatã
1) La 31 iulie.

20593 3586 17539

20726 3359 17785

17325 2668 14969

16051 2767 14129

Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României
mii
14000 12000 10000 8000 7140 8906 7722 6037 10980 8862 7575 7498 13072 11723 10905

6000 5839 4000 2000 0 2005

2006

2007

2008

2009

2010

Sosiri

Plecãri

În anul 2010, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7498 mii persoane (în scãdere cu 1,0% faþã de anul 2009), iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a însumat 10905 mii persoane (în scãdere cu 7,0% faþã de anul 2009).

70

ROMÂNIA ÎN CIFRE

TURISM â
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României
2007 2008 2009 2010

Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii) Total din care: Austria Bulgaria Italia Germania Republica Moldova Turcia Ucraina Ungaria 7722 218 818 398 473 1110 284 720 1743 8862 210 1114 433 522 1429 303 730 1950 7575 180 877 375 443 1043 258 724 1836 7498 177 786 331 395 1216 265 672 1735

Sosirile vizitatorilor strãini în România, dupã mijloacele de transport utilizate (mii) Total Rutiere Feroviare Aeriene Navale 7722 5753 275 1460 234 8862 6885 253 1462 262 7575 5925 208 1277 164 7498 5906 222 1216 154

Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate, dupã mijloacele de transport utilizate (mii) Total Rutiere Feroviare Aeriene Navale 10980 8762 247 1944 27 13072 10381 259 2404 28 11723 9335 214 2147 21 10905 8261 195 2416 19

Notã: Din anul 2009 la cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României sunt incluse ºi cãlãtoriile efectuate pe jos. Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã.

71

Breviar statistic

TURISM
Cazarea turiºtilor
2007 Existentã 1) (mii locuri) În funcþiune (mii locuri-zile) proprietate majoritar privatã mii locuri-zile) 2008 2009 303 61104 54164 2010 312 63808 57192

á

Capacitatea de cazare turisticã 284 294 57138 48995 59188 51395

Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii) Total din care: strãini din total: - proprietate majoritar privatã 6972 1551 6304 7125 1466 6478 6141 1276 5652 6073 1346 5683

Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii) Total din care: strãini din total: - proprietate majoritar privatã
1) La 31 iulie.

20593 3586 17539

20726 3359 17785

17325 2668 14969

16051 2767 14129

Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României
mii
14000 12000 10000 8000 7140 8906 7722 6037 10980 8862 7575 7498 13072 11723 10905

6000 5839 4000 2000 0 2005

2006

2007

2008

2009

2010

Sosiri

Plecãri

În anul 2010, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7498 mii persoane (în scãdere cu 1,0% faþã de anul 2009), iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a însumat 10905 mii persoane (în scãdere cu 7,0% faþã de anul 2009).

70

ROMÂNIA ÎN CIFRE

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â
Populaþia la 1 ianuarie (milioane locuitori) Þara 2000 2008 Total UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria
1) Date provizorii. Sursa: Eurostat.

2009

2010

2000

2008

2009

2010

din care: femei 501,11) 8,4 10,8 7,6 10,5 0,8 5,5 1,3 5,4 64,71) 81,8 11,3 4,5 60,3 2,2 3,3 0,5 0,4 16,6 38,2 10,6 62,01) 21,5 5,4 2,0 46,0 9,3 10,0 247,7 4,1 5,2 4,2 5,3 0,4 2,7 0,7 2,6 31,1 42,1 5,5 1,9 29,4 1,3 1,9 0,2 0,2 8,0 19,9 5,3 30,2 11,5 2,8 1,0 20,4 4,5 5,4 254,81) 4,3 5,4 3,9 5,3 0,4 2,8 0,7 2,7 33,0 41,9 5,7 2,2 30,7 1,2 1,8 0,2 0,2 8,3 19,7 5,5 31,2 11,0 2,8 1,0 22,9 4,6 5,3 255,81) 4,3 5,5 3,9 5,3 0,4 2,8 0,7 2,7 33,2 41,8 5,7 2,2 30,9 1,2 1,8 0,2 0,2 8,3 19,7 5,5 31,3 11,0 2,8 1,0 23,2 4,7 5,3 256,51) 4,3 5,5 3,9 5,3 0,4 2,8 0,7 2,7 33,41) 41,7 5,7 2,3 31,1 1,2 1,8 0,3 0,2 8,4 19,7 5,5 31,51) 11,0 2,8 1,0 23,3 4,7 5,3

482,8 8,0 10,2 8,2 10,3 0,7 5,3 1,4 5,2 60,5 82,2 10,9 3,8 56,9 2,4 3,5 0,4 0,4 15,9 38,7 10,2 58,8 22,5 5,4 2,0 40,0 8,9 10,2

497,71) 8,3 10,7 7,6 10,4 0,8 5,5 1,3 5,3 64,0 82,2 11,2 4,4 59,6 2,3 3,4 0,5 0,4 16,4 38,1 10,6 61,2 21,5 5,4 2,0 45,3 9,2 10,0

499,71) 8,4 10,8 7,6 10,5 0,8 5,5 1,3 5,3 64,4 82,0 11,3 4,5 60,0 2,3 3,3 0,5 0,4 16,5 38,1 10,6 61,6 21,5 5,4 2,0 45,8 9,3 10,0

73

Breviar statistic

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Þara 2000 UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria
1) Date provizorii. 2) Serie întreruptã.

â

Nãscuþi-vii (la 1000 locuitori) 2008 10,9 9,3 11,7 10,2 11,5 11,6 11,8 12,0 11,2 13,0 8,31) 10,3 16,9 9,6 10,6 10,4 11,5 10,0 11,2 10,9 9,8 12,9 10,3 10,6 10,82) 11,4 11,9 9,9 2009 10,71) 9,1 11,81) 10,7 11,3 12,01) 11,4 11,8 11,3 12,81) 8,11) 10,51) 16,71) 9,51) 9,6 11,0 11,3 10,0 11,21) 10,9 9,4 12,81) 10,4 11,3 10,71) 10,81) 12,0 9,61) 2000 0,6 0,2 1,1 -4,9 -1,8 4,5 1,7 -3,9 1,4 4,4 -0,9 -0,2 6,1 -0,2 -5,0 -1,4 4,5 3,4 4,2 0,3 1,4 1,2 -0,9 0,5 -0,2 0,9 -0,3 -3,7

Sporul natural (la 1000 locuitori) 2008 1,2 0,3 2,2 -4,3 1,4 5,1 1,9 -0,5 2,0 4,5 -2,0 0,8 10,6 -0,1 -3,1 -2,6 4,1 2,1 3,0 0,9 0,03 3,5 -1,5 0,8 1,72) 2,9 1,9 -3,1 2009 1,01) -0,1 2,0 -3,6 1,0 5,5 1,4 -0,2 2,0 4,31) -2,3 0,9 10,2 -0,4 -3,6 -1,6 4,0 2,2 3,1 0,9 -0,5 3,71) -1,6 1,5 1,5 2,4 2,3 -3,4

10,6 9,8 11,3 9,1 8,8 12,2 12,6 9,5 11,0 13,3 9,3 9,5 14,4 9,5 8,5 9,8 13,1 11,0 13,0 9,8 11,7 11,5 10,5 10,2 9,1 9,9 10,2 9,6

Sursa: Eurostat.

74

ROMÂNIA ÎN CIFRE

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â
Durata medie a vieþii (ani)
Þara Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 2000 78 78 72 75 77 76 71 77 79 78 78 77 79 71 73 78 77 78 73 76 77 71 73 76 78 80 71 2007 80 80 73 77 78 78 73 79 81 79 79 79 81 72 71 80 79 80 75 79 79 73 74 78 80 81 73 2008 80 80 73 77 78 79 73 80 81 80 80 79 82 72 71 80 80 80 76 78 79 73 75 78 81 81 73 2009 80 80 73 77 79 79 74 80 81 80 80 79 82 73 72 80 79 80 76 79 80 73 75 79 81 81 74

Sursa: World Population Data Sheet, 2010.

75

Breviar statistic

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Rata medie anualã a inflaþiei (%)
Þara UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria
Sursa: Eurostat.

â

2000 1,9 2,0 2,7 10,3 3,9 4,9 2,7 3,9 2,9 1,8 1,4 2,9 5,3 2,6 2,6 1,1 3,8 3,0 2,3 10,1 2,8 0,8 45,7 12,2 8,9 3,5 1,3 10,0

2008 3,7 3,2 4,5 12,0 6,3 4,4 3,6 10,6 3,9 3,2 2,8 4,2 3,1 3,5 15,3 11,1 4,1 4,7 2,2 4,2 2,7 3,6 7,9 3,9 5,5 4,1 3,3 6,0

2009 1,0 0,4 2,5 0,6 0,2 1,1 0,2 1,6 0,1 0,2 1,3 -1,7 0,8 3,3 4,2 1,8 1,0 4,0 -0,9 2,2 5,6 0,9 0,9 -0,2 1,9 4,0

2010 2,1 1,7 2,3 3,0 1,2 2,6 2,2 2,7 1,7 1,7 1,2 4,7 -1,6 1,6 -1,2 1,2 2,8 2,0 0,9 2,7 1,4 3,3 6,1 0,7 2,1 2,0 1,9 4,7

76

ROMÂNIA ÎN CIFRE

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â
Þara 2000 UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România 3) Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 62,2 68,5 60,5 50,4 65,0 65,7 76,3 60,4 67,2 62,1 65,6 56,5 65,2 53,7 57,5 59,1 62,7 54,2 72,9 55,0 68,4 71,2 63,6 56,8 62,8 56,3 73,0 56,3 Rata de ocupare (%) 2007 65,4 71,4 62,0 61,7 66,1 71,0 77,1 69,4 70,3 64,6 69,4 61,4 69,1 58,7 68,3 64,9 63,6 55,7 76,0 57,0 67,8 71,3 58,8 60,7 67,8 65,6 74,2 57,3 2008 65,9 72,1 62,4 64,0 66,6 70,9 78,1 69,8 71,1 64,9 70,7 61,9 67,6 58,7 68,6 64,3 63,4 55,3 77,2 59,2 68,2 71,5 59,0 62,3 68,6 64,3 74,3 56,7 2009 64,6 71,6 61,6 62,6 65,4 69,9 75,7 63,5 68,7 64,2 70,9 61,2 61,8 57,5 60,9 60,1 65,2 54,9 77,0 59,3 66,3 69,9 58,6 60,2 67,5 59,8 72,2 55,4 2010 64,2 71,7 62,0 59,7 65,0 69,7 73,4 61,0 68,1 64,0 71,1 59,6 60,0 56,9 59,3 57,8 65,2 56,0 74,72) 59,3 65,6 69,5 58,84) 58,8 66,2 58,6 72,7 55,4 2000 8,6 3,6 6,9 16,4 8,7 4,9 4,3 12,8 9,8 9,1 7,2 11,2 4,2 10,1 13,7 16,4 2,3 6,7 2,8 16,1 4,0 5,3 6,9 18,8 6,7 11,1 5,6 6,4 Rata ºomajului 1) (%) 2007 7,2 4,4 7,5 6,9 5,3 4,0 3,8 4,7 6,9 8,4 8,7 8,3 4,6 6,1 6,0 4,3 4,2 6,4 3,6 9,6 8,1 5,3 6,4 11,1 4,9 8,3 6,1 7,4 2008 7,1 3,8 7,0 5,6 4,4 3,6 3,3 5,5 6,4 7,8 7,5 7,7 6,3 6,7 7,5 5,8 4,9 5,9 3,1 7,1 7,7 5,6 5,8 9,5 4,4 11,3 6,2 7,8 2009 2010 9,0 4,8 7,9 6,8 6,7 5,3 6,0 13,8 8,2 9,5 7,8 9,5 11,9 7,8 17,1 13,7 5,1 7,0 3,7 8,2 9,6 7,6 6,9 12,0 5,9 18,0 8,3 10,0 9,6 4,4 8,3 10,2 7,3 6,5 7,4 16,9 8,4 9,7 7,1 12,6 13,7 8,4 18,7 17,8 4,5 6,8 4,5 9,6 11,0 7,8 7,34) 14,4 7,3 20,1 8,4 11,2

Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani). 1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM). 2) Serie întreruptã. 3)Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO). 4) Date provizorii. Sursa: Eurostat.

77

Breviar statistic

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Câºtigul salarial mediu brut anual (Euro)
Þara UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România 2) Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 2000 ... ... 31644,0 1436,1 ... 16334,9 40962,2 ... 27398,3 26712,0 37319,0 14721,0 ... ... ... ... 35875,0 11658,2 31901,0 ... 12619,6 37676,5 1732,0 3583,1 ... 17432,0 31620,8 4172,5 2007 ... ... ... 2626,0 ... ... 53165,0 ... 36126,0 ... ... ... ... ... 6690,2 ... 45284,0 ... ... ... ... 46050,5 5062,0 8400,1 ... ... 36871,4 8952,0 20081) ... ... ... 3368,0 ... ... 48499,0 ... ... ... ... ... ... ... 8208,0 7514,0 ... 15695,0 ... 10789,0 ... ... 5777,0 9197,0 16711,0 ... 35406,0 ... 20091) ... ... ... 3767,0 10736,0 … … … … … … … … … 7855,0 7184,0 … … 40615,0 … … … 5221,0 9908,0 17286,0 … 32164,0 …

â

Notã: Câºtigul salarial mediu brut anual pentru activitãþile de industrie ºi servicii comerciale.
1) Date conform CAEN Rev.2. 2) Cuprinde toate clasele de mãrime, inclusiv cele cu sub 10 salariaþi.

… = Lipsã date. Sursa: Eurostat.

78

ROMÂNIA ÎN CIFRE

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â
Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea în Produsul Intern Brut (%)
Þara UE-27 1) Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria
1) Estimãri. 2) Date provizorii. 3) Serie întreruptã. 4) Date semidefinitive.

2000 1,86 1,91 1,97 0,52 1,21 0,24 2,24 0,61 3,34 2,15 2,45 ... 1,12 1,05 0,44 0,59 1,65 ... 1,82 0,64 0,761) 1,85 0,37 0,65 1,41 0,91 ... 0,78

2007 1,85 2,52 1,90 0,45 1,54 0,44 2,583) 1,10 3,47 2,07 2,53 0,581) 1,29 1,18 0,59 0,81 1,581) 0,582) 1,81 0,57 1,17 1,78 0,52 0,46 1,45 1,27 3,40 0,97

2008 1,92 2,671);2) 1,962) 0,47 1,47 0,42 2,87 1,29 3,72 2,11 2,68 ... 1,45 1,23 0,61 0,80 1,51 0,57 1,76 0,60 1,50 1,77 0,58 0,47 1,653) 1,35 3,701) 1,00

2009 2,01 2,751);2) 1,962) 0,532) 1,53 0,462) 3,021) 1,422) 3,96 2,212) 2,821) … 1,772) 1,272) 0,46 0,84 1,682) 0,54 1,842) 0,68 1,662) 1,872) 0,474) 0,48 1,86 1,38 3,622) 1,15

… = Lipsã date. Sursa: Eurostat.

79

Breviar statistic

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Gradul de participare la procesul educaþional sau de instruire a persoanelor în vârstã de 25 - 64 ani (%)
Þara UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria
1) Estimãri Eurostat. 2) Date provizorii. 3) Serie întreruptã.

â

2000 7,11) 8,3 6,2 ... ... 3,1 19,4 6,5 17,5 2,8 5,2 1,0 ... 4,8 ... 2,8 4,8 4,5 15,5 ... 3,4 20,5 0,9 ... ... 4,1 21,6 2,9

2007 9,5 12,8 7,2 1,3 5,7 8,4 29,2 7,0 23,4 7,5 7,8 2,1 7,6 6,2 7,1 5,3 7,0 6,0 16,6 5,1 4,4 20,03) 1,3 3,9 14,8 10,4 32,42) 3,6

2008 9,4 13,2 6,8 1,4 7,8 8,5 30,0 9,8 23,1 6,0 7,9 2,9 7,1 6,3 6,8 4,9 8,5 6,22) 17,0 4,7 5,3 19,9 1,5 3,3 13,9 10,4 ... 3,1

2009 9,32) 13,8 6,8 1,4 6,8 7,8 31,6 10,5 22,1 6,0 7,8 3,3 6,3 6,0 5,3 4,5 13,42) 5,82) 17,0 4,7 6,5 20,1 1,5 2,8 14,6 10,4 22,22) 2,7

… = Lipsã date. Sursa: Eurostat.

80

ROMÂNIA ÎN CIFRE

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â
Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)
Þara UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România 1) Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 2007 54 60 60 19 35 39 78 53 69 49 71 25 57 43 51 44 75 54 83 41 40 67 35 46 58 45 79 38 2008 60 69 64 25 46 43 82 58 72 62 75 31 63 47 53 51 80 59 86 48 46 71 36 58 59 51 84 48 2009 65 70 67 30 54 53 83 63 78 63 79 38 67 53 58 60 87 64 90 59 48 77 42 62 64 54 86 55 2010 70 73 73 33 61 54 86 68 81 74 82 46 72 59 60 61 90 70 91 63 54 80 44 67 68 59 88 60

1) Sursa: Ancheta în gospodãrii privind accesul la tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor. Sursa: Eurostat.

81

Breviar statistic

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã - PIB în PCS pe persoanã ocupatã (UE-27 = 100) Þara Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria
1) Date provizorii.

â

2000 120,6 136,5 31,1 61,8 84,9 110,5 46,9 114,8 125,0 108,0 93,6 127,6 126,0 40,1 42,7 175,9 96,7 114,4 55,2 71,5 110,7 23,6 58,1 76,1 103,7 114,3 57,8

2007 113,9 126,9 37,3 71,4 85,3 104,3 65,4 113,0 121,3 108,4 97,11) 136,9 110,5 51,4 58,9 179,0 88,7 113,9 61,9 73,6 109,5 43,2 76,2 83,9 103,1 114,3 68,0

2008 114,2 125,5 39,3 72,1 88,5 103,8 64,4 112,5 120,0 107,2 99,81) 127,8 111,5 51,5 61,3 177,7 90,6 114,3 61,9 72,9 108,6 48,7 79,3 84,6 104,2 112,8 71,4

2009 113,2 125,5 39,9 72,9 89,0 103,3 65,5 108,9 120,9 105,1 98,91) 130,5 111,7 53,0 57,3 170,5 91,0 111,2 65,0 75,61) 106,6 47,91) 80,7 82,4 109,8 109,9 72,3

Sursa: Eurostat.

82

ROMÂNIA ÎN CIFRE

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â
Indicii producþiei agricole (1999-2001=100)
Þara Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România 1) Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 2000 97 102 96 97 99 100 103 102 100 100 100 99 99 100 106 110 99 101 99 100 101 88 92 99 102 101 93 2007 99 96 67 90 85 102 115 105 92 97 84 96 92 127 111 95 91 95 99 93 95 97 91 95 102 93 84 2008 103 94 92 96 82 106 112 103 95 102 82 95 95 130 114 101 96 98 99 97 100 118 103 97 103 94 105 2009 100 97 86 94 80 107 114 105 97 103 80 92 94 127 117 101 89 100 102 94 98 115 92 95 99 97 95

Sursa: FAO Statistical Database. 1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã“.

83

Breviar statistic

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1)) Þara 2000 UE-27 Austria Belgia Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria 19100 25000 24000 5400 13000 16900 25100 8600 22300 22000 22600 16000 25000 22300 7000 7500 46700 15900 25600 9200 15400 22700 5000 9600 15200 18500 24300 10600 2008 25100 31100 28800 10900 20200 24400 30800 17000 29500 26700 29000 235003) 33300 26000 14100 15300 70000 19800 33500 14100 19500 28700 12000 18100 228004) 25900 30800 16200 2009 23600 29300 27400 10400 19200 23200 28400 15000 26600 25400 27400 221003) 29800 24400 12200 12900 64000 19000 30800 14300 189003) 26500 10700 2) 17200 207004) 24300 28000 15300

â

1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii

Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare ºi este o unitate de valutã convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
2) Previziuni Eurostat. 3) Date provizorii. 4) Serie întreruptã. 5) Date semidefinitive. 6) Date revizuite.

… = Lipsã date. Sursa: Eurostat.

84

ROMÂNIA ÎN CIFRE

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â
Rata de creºtere a PIB (%) (anul precedent =100) 2000 3,9 3,7 3,7 5,7 3,6 5,0 3,5 10,0 5,3 3,9 3,2 4,5 9,7 3,7 6,9 3,3 8,4 … 3,9 4,3 3,9 3,9 2,46) 1,4 4,4 5,0 4,5 4,9 2008 0,5 2,2 1,0 6,2 2,5 3,6 -1,1 -5,1 0,9 0,2 1,0 1,03) -3,5 -1,3 -4,2 2,9 1,4 5,3 1,9 5,1 -0,1 7,3 5,8 3,7 0,9 -0,6 0,8 2009 -4,2 -3,9 -2,8 -5,5 -4,1 -1,7 -5,2 -13,9 -8,2 -2,6 -4,7 -2,03) -7,6 -5,2 -18,0 -14,7 -3,6 -3,4 -3,9 1,7 -2,53) -4,9 -7,15) -4,8 -8,1 -3,7 -5,3 -6,7 2010 1,8 2,0 2,2 0,2 2,42) 1,0 2,1 3,1 3,1 1,62) 3,6 -4,53) -1,0 1,3 -0,3 1,3 3,5 3,7 1,8 3,8 1,33) 1,3 -1,33) 4,0 1,2 -0,1 5,5 1,2 Capacitatea / necesarul de finanþare al administraþiilor publice - % în PIB 2008 -2,4 -0,9 -1,3 1,7 -2,7 0,9 3,2 -2,8 4,2 -3,3 0,1 -9,8 -7,3 -2,7 -4,2 -3,3 3,0 -4,5 0,6 -3,7 -3,5 -5,0 -5,7 -2,1 -1,8 -4,2 2,2 -3,7 2009 -6,8 -4,1 -5,9 -4,7 -5,9 -6,0 -2,7 -1,7 -2,6 -7,5 -3,0 -15,4 -14,3 -5,4 -9,7 -9,5 -0,9 -3,7 -5,5 -7,3 -10,1 -11,4 -8,55) -8,0 -6,0 -11,1 -0,7 -4,5 2010 -6,4 -4,6 -4,1 -3,2 -4,7 -5,3 -2,7 0,1 -2,5 -7,0 -3,3 -10,5 -32,4 -4,6 -7,7 -7,1 -1,7 -3,6 -5,4 -7,9 -9,1 -10,4 -6,43) -7,9 -5,6 -9,2 -4,2

85

Breviar statistic

STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
2005=100

â

Þara

Indicii producþiei industriale (total industrie, exclusiv construcþii) 1) 2008 2009 ... 102,23 102,85 96,602) 101,612) 99,75 85,78 84,35 95,54 86,88 93,73 89,862) ... 83,10 85,33 98,27 81,15 93,322) 97,342) 121,02 90,64 88,12 116,95 120,62 95,93 82,60 85,10 97,62 2010 … 109,37 114,14 97,65 111,752) 98,052) 87,33 102,01 101,41 92,19 104,16 83,882) … 88,53 98,06 104,82 89,99 99,652) 104,302) 134,45 92,22 90,53 123,36 143,342) 102,412) 83,34 93,16 107,79 2008 ... 109,33 104,10 178,69 113,55 113,71 98,94 125,26 123,983) 102,69 109,04 127,22 63,62 110,13 125,11 155,18 103,73 122,90 112,88 148,65 88,77 102,44 195,41 136,21 158,09 ... 117,87 81,02

Indicii lucrãrilor de construcþii 1) 2009 ... 107,11 97,22 152,77 112,60 101,67 81,52 87,99 107,883) 96,33 108,77 105,05 40,13 97,36 81,39 79,94 104,56 114,66 106,243) 155,67 82,88 90,54 166,02 120,89 125,02 ... 113,50 77,49 2010 … 102,74 96,01 125,422) 104,15 93,542) 72,48 77,10 121,453) 93,49 109,40 71,712) 28,072) 94,27 62,33 73,78 104,95 116,122) 94,513) 161,77 75,93 96,182) 143,81 115,37 103,88 … 122,21 69,64

UE-27 Austria Belgia 2) Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria
Notã: Serii brute.

... 115,85 112,66 116,97 117,602) 109,84 100,94 110,92 116,52 99,47 112,03 98,72 ... 102,28 104,24 115,06 96,64 109,49 105,372) 125,72 99,17 98,07 123,74 139,88 116,03 98,53 103,77 118,40

1) Date conform CAEN Rev.2. 2) Date provizorii. 3) Estimãri Eurostat.

… = Lipsã date. Sursa: Eurostat.

86

ROMÂNIA ÎN CIFRE

Statisticã internaþionalã
2005=100

á
Indicii lucrãrilor de construcþii 1) 2008 ... 109,33 104,10 178,69 113,55 113,71 98,94 125,26 123,983) 102,69 109,04 127,22 63,62 110,13 125,11 155,18 103,73 122,90 112,88 148,65 88,77 102,44 195,41 136,21 158,09 ... 117,87 81,02 2009 ... 107,11 97,22 152,77 112,60 101,67 81,52 87,99 107,883) 96,33 108,77 105,05 40,13 97,36 81,39 79,94 104,56 114,66 106,243) 155,67 82,88 90,54 166,02 120,89 125,02 ... 113,50 77,49 2010 … 102,74 96,01 125,422) 104,15 93,542) 72,48 77,10 121,453) 93,49 109,40 71,712) 28,072) 94,27 62,33 73,78 104,95 116,122) 94,513) 161,77 75,93 96,182) 143,81 115,37 103,88 … 122,21 69,64

Þara

Indicii producþiei industriale (total industrie, exclusiv construcþii) 1) 2008 2009 ... 102,23 102,85 96,602) 101,612) 99,75 85,78 84,35 95,54 86,88 93,73 89,862) ... 83,10 85,33 98,27 81,15 93,322) 97,342) 121,02 90,64 88,12 116,95 120,62 95,93 82,60 85,10 97,62 2010 … 109,37 114,14 97,65 111,752) 98,052) 87,33 102,01 101,41 92,19 104,16 83,882) … 88,53 98,06 104,82 89,99 99,652) 104,302) 134,45 92,22 90,53 123,36 143,342) 102,412) 83,34 93,16 107,79

UE-27 Austria Belgia 2) Bulgaria Republica Cehã Cipru Danemarca Estonia Finlanda Franþa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit România Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria
Notã: Serii brute.

... 115,85 112,66 116,97 117,602) 109,84 100,94 110,92 116,52 99,47 112,03 98,72 ... 102,28 104,24 115,06 96,64 109,49 105,372) 125,72 99,17 98,07 123,74 139,88 116,03 98,53 103,77 118,40

1) Date conform CAEN Rev.2. 2) Date provizorii. 3) Estimãri Eurostat.

… = Lipsã date. Sursa: Eurostat.

86

ROMÂNIA ÎN CIFRE

Pentru informaþii, cumpãrarea publicaþiilor ºi contractarea de abonamente, vã rugãm sã apelaþi la: Biroul de Diseminare a Datelor ºi Publicaþiilor Statistice al INS (Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479), (http://www.insse.ro)/ e-mail: datestat@insse.ro Birourile de Diseminare ale Direcþiilor Judeþene de Statisticã (http: // www.[ nume judet ].insse.ro) Editura ”Revista Românã de Statisticã” sau Librãria ”Ion Ionescu de la Brad” (Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254) ºi la e-mail: rrs@insse.ro

M A I

2 0 1 1