P. 1
Sindroame Respirator - Traheal, Bronsitic

Sindroame Respirator - Traheal, Bronsitic

|Views: 182|Likes:
Published by Eugen Linga

More info:

Published by: Eugen Linga on Jun 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/13/2013

pdf

text

original

AUSCULTATIA

Sunete normale
Suflu

tubar fiziologic Murmur vezicular

Zgomote patologice
Raluri umede : raluri crepitante (alveolare, doar in inspir!!), buloase (caile respiratorii mijl si mici, +/- alveole, inspir si expir, pot fi mici [subcrepitante], medii si mari)  Raluri uscate : ronflante (bronsii mijl si mari, inspir plus expir) sibilante (caile aeriene mici, inspir plus expir, dar mai pronuntat in expir!)  Frecatura pleurala  Stridorul  Crepitatiile mediastinale

Curs respirator
Sindromul bronsitic Bronsita acută, traheita, bronsiectazia Brosita cronica, astmul bronsic

SINDROMUL TRAHEAL
 Etiologie:  -inflamatorie:

traheite acute; traheita cronică; autoimună: policondrita recidivantă;  -alergică: traheita alergică  -obstrucţie: extrinsecă (mediastin) sau intrinsecă (corp străin)

Simptome:
retrosternală – arsură, se accentuează cu tusea, diminuă sau cedează cu expectoraţia  tusea – traheita acută: sonoră, aspră, uscată, iritativă + durere; tumori – seacă, în accese rare, scurte apoi persistentă;  expectoraţia – mucoasă, purulentă+/striuri de sânge  hemoptizie – în cazuri de cancer traheal  dispnee – însoţită de cornaj sau stridor +/- tiraj  +/- disfonie  +/- disfagie
 durerea

Semne:
stridorul

sau cornajul –tonalitate înaltă, mai intens sau prezent doar in inspiraţie – depresiunea inspiratorie a părţilor moi datorită unui gradient între presiunea intraalveolară şi presiunea atmosferică.

tiraj

Explorari paraclinice:
endoscopie:

traheoscopie examenul radiologic tomografia computerizată: tumori

SINDROAMELE BRONȘICE
Modificări ale calibrului bronşiilor: edem al mucoasei hipersecretie de mucus spasm

Bronşita acută
Definiţie:

inflamaţia acută a peretelui bronşic interesând mucoasa şi corionul submucos, cu tulburări de secreţie, permeabilitate şi de sensibilitate. Cauze: -infecţioase locale: virale sau bacteriane sau generale
-toxice:

profesionale, iritaţie bronşică prin inhalare de vapori toxici (amoniac, HCl, sulfaţi, nitraţi, etc.)

Anamneza
 Debut

– rinita, faringita, angina sau semne de boală sistemica  Vârsta: copii, tineri  Locul naşterii şi domiciliul: zone poluate, industriale (smog, ceaţă);  Antecedente eredocolaterale: contagiune intrafamilială;  Antecedente personale patologice: boli pulmonare sau cardiace, boli sistemice  Condiţii de muncă şi viaţă: fumat, profesii cu expuneri la noxe, expuneri profesionale la intemperii (agricultori, constructori, forestieri), locuintă necorespunzatoare  Semne generale: astenie, cefalee, (sub)febrilităţi, frisoane sau frisonete, mialgii, artralgii, stare de curbatură;

Faza de cruditate (de debut, bronşita uscată)

Faza de cocţiune (bronşita umedă)

-durează 2-3 zile -5-6 zile -tuse uscată, iritativă, intensă, -tuse productivă uneori chinuitoare -expectoraţie în cantitate -durere retrosternală moderată, moderată, mucoasă, mucoidă cu caracter de opresiune mucopurulentă, mucus, puroi, toracica, senzaţie surdă - durere vie, accentuată de tuse -uneori minimă dispnee

Bronsita uscata (continuare) Bronsita umeda (continuare) Nimic deosebit Inspecţie: ronchusul traheobronşic Palpare: freamătul ronchal sau bronşic

Auscultaţia: raluri bronşiceAuscultaţia: raluri umede uscate (ronflante şi sibilante) buloase a)mici (subcrepitante) bronşiolita; b) mijlocii ; c) mari ;

EXPLORĂRI PARACLINICE
 Examenul

radiologic al toracelui: fără modificări semnificative citologic şi bacteriologic al sputei:

 Examenul  Explorari

functionale respiratorii: eventual obstrucţie minimă;  

BPOC
Definiţie:

inflamaţia cronică a peretelui bronşic, cu acutizări repetate şi evoluţie progresivă

Cauze: Bronşite acute repetate
Agresiune

noxe, etc.

directă cronică: fumat,

Anamneza:
 Debut

- insidios; mai ales în sezonul rece;  Vârsta: adulţi, vârstnici; la tineri gravitatea este mai mare  Sex: bărbaţi  Locul naşterii si domiciliul: zone poluate, industriale (smog, ceaţă)  AH: ereditate multifactorială; mucoviscidoza; deficite imune: IgA; imobilitatea cililor - sindromul. Kartagener  APP: bronşite acute repetate; infecţiile din primul an de viaţă pot produce leziuni definitive, care devin manifeste mult mai târziu;

Anamneza
APT: fumatul CVM:  profesii cu expuneri la noxe: mine cărbuni (praf), oţelari, furnalişti, forjori, pulberi - bronşita cronică; expunerea profesională dublează riscul de a face emfizem;  expuneri profesionale la intemperii  poluarea atmosferică: bioxid de sulf şi particule în suspensie care provin din arderi; CO, oxidanţi, hidrocarburi, NO2 .  poluarea cu fumatul au efecte sinergice, nu aditive.  locuinţa necorespunzatoare (fumător pasiv, etc); status social.

Simptome
–cel puţin 2/3 luni pe an, 2/3 ani consecutiv. Mai frecventă seara la culcare sau dimineaţa la ieşirea la aer; apare în accese declanşate de factori variaţi (fum, praf, ceaţă, substanţe volatile, etc); la apariţia emfizemului îşi schimbă caracterul;  Expectoraţia: mucoasă, mucopurulentă sau franc purulentă (în acutizări); uneori fetidă; cantitate variabilă- moderată, uneori abundentă  Hemoptizia - mică,  Dispneea: progresiva
 Tusea

Bronsita cronica = tuse productiva, fara obstructie cu caracter progresiv, fara emfizem centrolobular BPOC = tuse productiva, obstructie bronsica

Examen obiectiv general
psihică: apatie, somnolenţă diurnă, invesarea ritmului nictemeral (insuficienţă respiratorie, hipoxie, hipercapnee) Atitudine – antitusigenă, antidispneica; Facies: tip bronşitic - (blue bloater) Tegumente şi mucoase: cianoza centrală; poliglobulie secundara! (hipoxie) Fanere: hipocratismul digital (hipoxie cronica) – nu este frecvent
Starea

?

Examen obiectiv local:
Inspecţie

– ronchus, torace emfizematos Palpare - diminuarea freamătului vocal Percutie – hipersonoritate (emfizem) Auscultaţie: murmur vezicular diminuat (obstacole bronşice) cu expir prelungit (expirul devine egal sau mai lung decât inspirul); raluri bronşice uscate: ronflante şi sibilante; in perioade de acutizare - raluri bronşice umede

Explorari paraclinice
Radiologic:

accentuarea desenului bronhovascular; Citologic si bacteriologic al sputei (nu se face de rutina!!) Explorari funcţionale respiratorii: disfuncţie ventilatorie de tip obstructiv (CV normală ; VEMS scăzut, indice Tiffneau [VEMS/CV] scazut) Gaze sanguine- Astrup- se modifică tardiv: hipoxie, hipercapnie cu tablou de insuficienţă respiratorie!

Clasificarea BPOC dupa VEMS (GOLD) : O la risc; I usor; II moderat; III sever

BRONȘIECTAZIA
Definiţie: dilatarea segmentară a conductelor bronşice, mai ales bazal, mai rar la vârf, ducând la un aspect de burete al plămânului, cu cavităţi cilindrice, sacciforme, chistiforme, etc; din punct de vedere clinic – expectoraţie abundentă Cauze:  -congenitale - foarte rare;  -dobândite:  -alterarea inflamatorie a peretelui (după infecţii bronşice trenante sau repetate);  -retracţii scleroase pulmonare (atelectazie, postpneumonice, posttuberculoase) sau pleurale care dilată bronşiile şi le tracţionează  -stenoze sau distrucţii bronşice: TBC, neoplazii, inflamatorii nespecifice, corpi străini, determinând dilataţie în spatele stenozei

Anamneza: Debut - insidios; precedat de altă boală AHC: mucoviscidoza; ereditate multifactorială; sindrom Kartagener

Simptome generale: sărace, puţine  Simptome locale:  Tusea - productivă; declanşată poziţional (dimineaţa la ridicare, noaptea la întoarcerea de pe o parte pe alta; ziua la aplecarea corpului înainte);
 Expectoraţia:

abundentă (300-500 ml/24h); mai ales dimineaţa (toaleta bronşiilor) sau în unele poziţii - pseudovomica; prin păstrarea sa într-un pahar se aşează în 3-4 straturi: inferior-grunjos (puroi, detritusuri celulare) apoi seros, mucos şi spumos. mică, repetată, sânge pur, neamestecat în sputa caracteristică; apare târziu în evoluţia bolii. Prezenţa acesteia ridică problema suprapunerii fibrozei sau

 Hemoptizia:

 Dispneea:

Examen obiectiv general  Atitudine - antitusigenă  Fanere: hipocratismul digital Examen obiectiv local:  Semnele fizice toracice pot realiza 4 sindroame: 1. Sindrom bronşic - stenoză bronşică cu dilataţie retrogradă; 2. Sindrom de condensare pulmonară proces de fibroză a parenchimului şi pleurei sau obstrucţie bronşica cu atelectazie 3. Sindrom pleural 4. Sindrom cavitar – în prezenţa unor dilataţii mari, golite de conţinut;

Auscultaţia :
Murmur

vezicular diminuat cu expir prelungit Raluri bronşice umede - buloase

Explorari paraclinice
 Biologic:

PMN;

în acutizări: VSH crescut, leucocitoză cu si bacteriologic al sputei

 Citologic

 Radiologic:

accentuare a desenului bronhovascular; condensări pulmonare Bronhografie cu lipiodol Bronhoscopia: evidenţiază stenozele şi dilataţiile; permite recoltarea materialului pentru bacteriologie; permite biopsiile funcţionale respiratorii: disfuncţie ventilatorie de tip mixt (obstructiv + restrictiv);

 

 Explorări

ASTMUL BRONȘIC

Definiţie: obstrucţie generalizată a căilor aeriene, cu etiologie multiplă, variată ca durată şi intensitate, ce apare la persoane cu hiperreactivitate bronşică la o multitudine de stimuli. Clinic se caracterizează prin accese de dispnee cu wheezing şi tuse, reversibile spontan şi/sau prin tratament. Obstrucţia este determinată de spasm, edem şi hipersecreţie

Clasificare: Din punct de vedere etiopatogenetic astmul bronşic se împarte în:
 Extrinsec,

exogen, alergic: declanşat de antigene specifice (alergeni); obstrucţia bronşică se realizează prin mecanism alergic în care sunt implicate IgE (reagine); alergeni: praful de casă; polenul; fungii atmosferici; alergene animale; vegetale; profesionale; medicamente; endogen, infecţios, idiosincrazic: fără etiologie definită sau mecanism patogenic specific; infectii virale

 Intrinsec,

Clasificare clinica: astm intermitent (<1 criza /saptamina); astm persistent (usor, moderat sau sever)

Anamneza

Sex: până la pubertate raportul B:F = 3:1, având o evoluţie mai gravă la băieţi; după pubertate- se egalizează raportul pe sexe dar femeile fac mai frecvent astm alergic; Locul naşterii si domiciliul: mai frecvent in zone temperate şi nordice, în ţări industrializate sau în locuri de muncă cu poluare;

AHC:  posibil genă autosomal dominantă cu penetranţă redusă ce ar determina apariţia hipereactivităţii bronşice;  ereditate multifactoriala (AB la mai multi membri ai familiei)  alte alergii: astm, rinite, urticarie, conjunctivite; alergii medicamentoase;

Anamneza
APP:  episoade alergice: rinite, urticarie, conjunctivite;  bronşite acute repetate  polipi nazali - mai ales în varianta cu intoleranţa la aspirină şi alte analgezice;  personalitate cu trăsături nevrotice; dezechilibru neurovegetativ şi neuropsihic; CVM:  profesii cu expuneri la noxe: pulberi, reziduri industriale, praf de lemn, de vegetale, pulberi farmaceutice, chimicale, mase plastice;  poluarea atmosferică: se adauga ca şi factor de agravare  fumat - fumul de ţigară ca şi factor alergen, iritant

Criza de astm bronşic:
 

-Debut: brusc, uneori cu prodrom: rinoree, strănuturi, lăcrimare, tuse seacă - "aura astmatica“; expunerea la unul sau mai mulţi alergeni, iritanţi, aer poluat, efort fizic sau chiar în somn, în primele ore ale dimineţii. Acces de dispnee paroxistică, cu wheezing, bradipnee, cedează spontan sau la tratament. Constricţie toracică sau tuse, anxietate, cianoză centrală. Durează 1-3 ore, mai rar peste 24 ore (stare de rău astmatic – urgenţă) Tusea - este iniţial uscată; spre sfârşitul crizei devine productivă; la copil accesele de tuse pot fi singurul semn de astm; Expectoraţia: anunţă sfârşitul crizei. Este în cantitate mică, mucoasă, vâscoasă, filantă, gelatinoasă, translucidă, cu mucus dens în suspensie: mase mici ca boabele - sputa "perlată" a lui Laennec sau spirale- spiralele Curschmann.

Examen obiectiv general
  

Starea psihică: anxietate Atitudine - antidispneizantă - ortopnee Tegumente mucoase: cianoză centrală - numai în criză, nu este obligatorie

Examen obiectiv local
In criză: Inspecţia - respiraţie cu amplitudine redusă, superficială, bradipnee< 14/min, expir prelungit (E=I), wheezing - respiraţie şuierătoare, sunet de intensitate redusă, tonalitate înaltă, timbru muzical, numai în expir
Percuţia

- hipersonoritate difuză

Auscultaţia :
vezicular diminuat cu inspiraţie aspră, scurtă, expir prelungit raluri bronşice uscate - sibilante pe tot câmpul pulmonar realizând aspectul de "zgomot de porumbar"; către sfârşitul crizei se adaugă raluri ronflante şi, în perioada de tuse productivă, chiar raluri buloase.
murmur Dupa

acces retrocedaza complet : subiectiv + obiectiv Uneori crizele pot fi subintrante, repetate, la intervale scurte, sau continue.

Starea de rău astmatic
 Acces

sever de dispnee cu durata > 24 ore;  Refractar la bronhodilatatoarele obişnuite Cauze:  -Infecţii respiratorii  -Abuz de simpaticomimetice  -Suprimarea bruscă a corticoterapiei  -Administrarea de sedative, depresoare respiratori, etc.  -Expunere prelungită şi masivă la alergeni sau factori iritanţi;  -Factori psihici, emoţionali, anxiogeni;  Criză prelungită + cianoză, tahicardie, deshidratare;  Astrup: pO2↓; pCO2↑; acidoză gazoasă = insuficienta respiratorie

Explorari paraclinice
 Biologic:

eozinofilie (mai ales în astmul extrinsec, dar şi în cel intrinsec); hiper IgE; nu există semne radiologice specifice pentru astm - eventual hiperinflaţia tranzitorie si bacteriologic al sputei: extrinsec: mulaje bronşice; eozinofile; cristale Charcot Leyden; corpi Creola (celule descuamate, mucus, materie proteică); intrinsec - PMN, neutrofile, bacterii; nu se face de rutina! funcţionale respiratorii: disfuncţie ventilatorie de tip obstructiv nespecifică (VEMS scăzut); intre crize – normal; hiperreactivitate bronsica poate fi provocata medicamentos.

 Radiologic:

 Citologic

 Explorari

Explorări paraclinice
sanguine- Astrup: pO2↓ < 50 mmHg; pCO2↓ (25-35 mmHg) , N sau ↑ (45-50mmHg) (în astmul sever); acidoză gazoasă; Alte teste: teste cutanate; Teste de provocare bronşică singura dovadă certă a cauzei astmului; pot fi nespecifice (la histamină, acetilcolină) sau specifice (se utilizează soluţii de alergen); sunt considerate pozitive când VEMS scade ≥ 15%.
Gaze

Classification Of Ventilatory Abnormalities by Spirometry OBSTRUCTIVE RESTRICTIVE MIXED

FEV1

or Normal

FVC or Normal

FEV1/FVC

Normal or

Un copil de 7 ani prezintă dispnee expiratorie şi tuse seacă, supărătoare de câte ori se joacă cu căţeluşul primit de ziua lui, dar şi noaptea.
  

 

cum se numeşte afecţiunea şi cu ce alte manifestări se poate asocia? la ce alergeni ar ieşi pozitive testele alergologice? cum facem diagnosticul diferential cu corpul strain aspirat, in timpul crizei de dispnee? ce vom găsi la examenul obiectiv al plămânului în timpul dispneei? parintii lui sufera de aceasta boala?

Pacient mare fumător vine pentru un proces congestiv al lobului mediu pulmonar, al doilea în ultimele 6 luni. ce cauze favorizante ar putea avea pacientul pentru acest proces? Numiti doua dacă pacientul tuşeşte şi expectorează abundent, mai ales matinal şi în decubit lateral stâng, la ce boală vă gândiţi? ce boală din APP ar putea favoriza această stare morbidă? descrieţi sputa din această boală

Boala ASTM

Inspectie
Tahipnee Dispnee Wheezing

Palpare
Tahipnee Freamat redus

Percutie
Hipersonoritate, diafragme coborite

Auscultatie
Expir prelungit, sibilante, murmur vezicular diminuat

ATELECTAZIE

Spatii Freamat intercostale redus, trahee ingustate pe deviata partea ipsilateral afectata

Matitate pe plaminul afectat

Sibilante, ronflante sau crepitante, in functie de starea plaminului afectat (variabile) Subcrepitante , ronchus

BRONSIECT AZIE

Tahipnee

Nimic patologic

Nimic patologic

Boala BRONSITA

Inspectie
Normal

Palpare
Normal

Percutie
Normal

Auscultatie
Uneori expir prelungit, raluri bronsice

BPOC

Wheezing, Freamat vocal Hipersonoritat Sibilante, dispnee, diminuat, e ronflante, cianoza, mobilitate crepitante, MV edeme diafragmatica diminuat cu periferice, redusa expir prelungit jugulare turgescente, hipocratism digital Tahipnee, Freamat vocal hipersonoritat MV diminuat torace in diminuat e, diafragme cu butoi, coborite expir respiratie prelungit, profunda cu raluri buzele crepitante protruzionate, ocazional subponderal

EMFIZEM

Boala
COLECTIE PLEURALA SI/SAU PAHIPLEURITA

Inspectie
Miscari respiratorii reduse pe partea afectata

Palpare

Percutie

Auscultatie
Diminuarea sau abolirea MV, uneori frecatura pleurala

Traheea Matitate deplasata cu contralateral, hipersonoritat Freamat vocal e deasupra absent sau colectiei redus

Tahipnee,, Freamat vocal Matitate (doar R Crepitante in PNEUMONIE daca faza 1 si 3, (SINDROM DEuneori cianoza, accentuat pneumonia suflu tubar CONDENSA- uneori miscari respiratorii este mare) patologic in RE) limitate pe partea afectata faza 2. Uneori raluri bronsice

PNEUMOTORAX

Cianoza, dispnee, bombarea spatiilor intercostale

Freamat Hipersonoritat absent, e mediastin deplasat contralateral

Semn Hamman, MV absent

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->