CAILE MOTILITATII VOLUNTARE Sunt cai experimentale.

O parte din aceste cai au origine corticala si statie obligatorie in ganglionii bazali (corpii striati) de la baza emisferelor cerebrale. De aici, pleaca fibre strionigrice, striorubrice, strioreticulare catre nucleii din mezencefal. Restul cailor extrapiramidale au origine subcorticala, pornesc din nuclei ai trunchiului cerebral. Fasciculele care pleaca din nuclei ai trunchiului cerebral sunt : - fasciculul testospinal (pleaca din mezencefal din coliculii cvadrigemeni) - fas. Rubrospinal (din nucleul rosu) - fas. Migrospinal (pleaca din substanta neagra) - fas. Reticulospinal (pleaca din substanta reticulara) - fas. Vestibulospinal (pleaca din nucleii vestibulari ai bulbului) - fas. Olivospinal (pleaca din nucleul olivar). Toate aceste fascicule se termina in coarnele anterioareale maduvei spinarii. Ele coordoneaza miscarile automate, semiautomate, stereotype, associate unor activitati precum mersul, vorbitul, scrisul. CREIERUL = encefalul E protejat de meninge cerebrale. Aceleasi 3 foite : - duramater, care adera intim la oasele cutiei craniene ; - arahnoida, care prezinta dedesubtul ei spatiul subarahnoidian plin cu LCR (lichid cefalo-rahidian); - piamater, care este intim lipita de suprafata externa a creierului.

COMPONENTELE CREIERULUI TRUNCHIUL CEREBRAL Are : - 3 etaje : 1. bulbul rahidian = maduva prelungita 2. puntea lui Varolio = protuberanta 3. mezencefalul = pedunculi cerebrali - 2 fee : - anterioara - posterioara la nivelul bulbului si puntii se delimiteaza ventriculul IV cerebel. DESEN

Trunchiul cerebral este legat de cerebel prin 3 perechi de pedunculi cerebelosi. - inferiori leaga bulbul de cerebel - mijlocii - leaga puntea de cerebel - superiori leaga mezencefalul de cerebel Substanta cenusie se gaseste la interior si este organizata sub forma de nuclei: - motori echivalenti coarnelor anterioare medulare - senzitivi echivalenti coarnelor posterioare medulare

- vegetativi echivalenti coarnelor laterale medulare - proprii fara echivalent in maduva. (Se noteaza cu rosu, albastru, verde, respectiv galben/negru, in ordinea mentionata.) Desen

Substanta alba se afla la exterior si este alcatuita din - tracturi ascendente, care pornesc din trunchiul cerebral - tracturi (fasciculi) descendente origine corticala. Se opresc in trunchiul cerebral sau coboara in maduva - tracturi de asociatie

FUNCTIA REFLEXA In trunchiul cerebral se inchid (se afla centrii) reflexe somatice, vegetative, mixte. In bulb se inchid: - reflexul de deglutie - reflexul secretor al glandelor parotide (glande salivare) - gastrosecretor - pancreatosecretor - biliosecretor - Reflexe de tuse si de stranut - Reflexe respiratorii - Reflexe cardio-vasomotorii - Reflexe vasoconstrictoare - Reflexe inhibitoare In punte se inchid: - reflexul masticator - reflexul secretor al glandelor: - sublinguale - submandibulare (tot glande salivare) - Reflexul lacrimal - Reflexul cornean de clipire - Reflexe respiratorii - Reflexe cardio-vasomotorii (pt inima si vasele de sange). In mezencefal se inchid: - reflexul pupilar fotomotor - reflexul de acomodare pe vedere de aproape / distanta - reflexul cefalogire si - reflexul oculocefalogire - reflexe statice si statokinetice.

Nervii cranieni: 12 perechi 10 apartin trunchiului cerebral, exceptie fac nervii I si II (portiunui de creier exteriorizate): - nervii senzitivi (senzoriali): I, II, VIII; - nervii motori: III, IV, VI, XI, XII; - nervii micsti: V, VII, IX, X. - Cu componenta vegetativa parasimpatica (adica fibre preganglionare parasimpatice): III, VII, IX, X. - origine - aparenta - reala Originea reala reprezinta locul unde nervul devine vizibil la suprafata trunchiului cerebral. Originea aparenta: - spatiul interpeduncular: nervul III - sub coliculii inferiori: n. IV - lateral de piramidele pontine: V - in santul bulbopontin: VI, VII, VIII - in spatiul retroolivar: IX, X, XI - in spatiul preolivar: XII. Originea reala Pentru fibrele somatomotorii din alcatuirea nervilor motori si micsti, originea reala e in nucleii motori ai trunchiului cerebral (cu rosu). Pentru fibrele visceromotorii (preganglionare, parasimpatice) din structura n. III, VII, IX, X, originea reala e in nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral (cu verde). Pentru fibrele senzitive, originea reala e in ganglionii (I, II) de pe traseul nervilor. Tabel 1. Perechi I XII ( in Excel).

CEREBELUL Localizare: pe fata posterioara a trunchiului cerebral, fiind separat de lobii occipitali ai emisferelor cerebrale printr-o prelungire a durei mater craniene, numita cortul cerebelului. Este alcatuit dintr-o parte mediana numita vernis si din 2 parti laterale mai voluminoase, numite emisfere cerebrale. Suprafata cerebelului e brazdata de santuri: - unele numeroase si superficiale delimiteaza folii si lamele; - altele mai reduse ca numar, dar mai adanci, delimiteaza lobulii - altele adanci, profunde, in nr de 2, delimiteaza lobi ai cerebelului: 1. lobul floculo-medular (e cel mai vechi dpv filogenetic = arhicerebelul); 2. lobul anterior (paleocerebel); 3. lobul posterior (neocerebelul cel mai nou). Substanta cenusie se gaseste la exterior formand scoarta cerebeloasa, alcatuita din 3 straturi: - superficial - mijlociu (continand neuroni piriformi sau celulele Purkinje) - profund si la interior, formand nuclei intracerebelosi: - fastigiali (se gaseste in arhicerebel); - globosi; - emboliformi; - dintati (in neocerebel). SUBSTANTA ALBA apare la interior si are aspectul unui arbore, numit arborele vietii.

Aferentele si eferentele cerebelului Aferente (1) Pedunculi Fasciculul cerebelosi inferiori spinocerebelos direct F. vestibulocerebelos F. olivocerebelos Eferente Se intorc: f. cerebelovestibular Fibre cerebeloolivare Fibre cerebeloreticulare (2) Pedunculi F. corticoponto cerebelosi mijlocii cerebelos (3) Pedunculi F. spinocerebelos F.cerebelorubric cerebelosi superiori incrucisat F. cerebelotalamic (dentotalamic) FIZIOLOGIA CEREBELULUI Arhicerebelul intervine in metionarea echilibrului Paleocerebelul rol in reglarea tonusului muscular Pneocerebelul intervine in coordonarea miscarilor voluntare comandate de scoarta cerebrala Lezarea cerebelului determina astaze, astenie si atonice. Aceste disfunctii dispar la cateva luni de la decerebelare prin compensare.