TESTE – Inflația 1.

Din enumerarea care urmează, identificați agenții economici pentru care inflația generează consecințe pozitive, avantajoase (A) și negative (B): a. Cumpărători, b. Agenții economici care își păstrează economiile în lei depuse la bănci, c. Agenții economici care economisesc disponibilitățile bănești în dolari, d. Debitori, e. Creditori, f. Întreprinzători. 2. Dintre elementele care urmează, identificați creșteri ale indicelui prețurilor care reflectă o situație de inflație (A) și care nu presupun neapărat existența inflației (B): a. Creșterea majorității prețurilor de consum din economie, b. Creșterea prețului cu 100% la confecții de lux, c. Creșterea cu 300% a prețului locuințelor din zonele rezidențiale, în timp ce la celalalte bunuri prețurile rămân la fel. 3. La începutul anului, prețul unui bun economic este de 100.000 u.m. care este prețul acestui bun la sfârțitul anului, în condițiile unei rate a inflației de 50%, presupunând o actualizare (integrală) a acestuia în raport cu inflația: a. 120.000 u.m.; b. 100.000 u.m.; c. 150.000 u.m.: d. 160.000 u.m. 4. Care dintre măsurile antiinflaționiste vizează diminuarea și controlul masei monetare? a. Scăderea dobânzilor; b. Aplicarea unor măsuri de restrângere a masei monetare; c. Liberalizarea prețurilor și salariilor ; d. Îmbunătățirea structurii producției. 5. Care dintre următoarele măsuri antiinflaționiste vizează protejarea populației în raport cu creșterea prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a banilor? a. Indexarea veniturilor; b. Scăderea dobânzilor la economii; c. Dezvoltarea activităților productive; d. Subvenționarea prețului la energie pentru consumatorii industriali. 6. Inflația este un dezechilibru: a. Local datorat scăderii ofertei pentru o perioadă scurtă; b. Local determinat de grindina care a diminuat producția de struguri (de masă); c. Regional datorită lipsei de corelații în activitățile județelor implicate; d. General, în economia unei țări; e. Specific numai unor unități economice. 7. Diagnosticarea stării de inflație în economia unei țări se bazează pe: a. Nemultumirea consumatorilor față de nivelul prețurilor pe care ei îl consideră prea ridicat; b. Nemulțumirea populației determinată de veniturile scăzute pe care le are și datorită prețurilor existente nu-și poate asigura cele necesare; c. Creșterea generalizată, relevantă a prețurilor și scăderea sensibilă a puterii de cumpărare a banilor; Test 10 – Inflația. Echilibre/Dezechilibre Macroeconomice Page 1/5

8.

9.

10.

11.

12.

13.

d. Creșterea ofertei de bunuri; e. Creșterea producției de bunuri și a masei monetare. Creșterea pe timp îndelungat, mai rapidă, a volumului puterii de cumpărare a masei monetare față de volumul bunurilor materiale și serviciilor generează inflație pentru că: a. Nu permite creșterea ofertei de muncă; b. Asigură creșterea masei monetare concomitent cu scăderea ofertei de bunuri; c. Fenomenul este determinat de importuri; d. Mărește diferența de mărime dintre masa monetară și oferta existentă chiar și când acestea cresc; e. Asigură creșterea veniturilor bănești ale agenților economici. Inflația poate avea loc în situația când atât masa monetară, cât și oferta scad dacă: a. Diferența de mărime dintre cele două se menține; b. Diferența de mărime dintre cele două crește evident; c. Diferența dintre cele două se diminuează; d. Masa monetară scade, iar oferta o urmează la un interval de timp foarte scurt și la aceleași dimensiuni; e. Nu scad sub o anumuită limită. Inflația poate fi efectul unor împrejurări variate din care nu fac parte: a. Prețurile fixe cu caracter retroactiv; b. Creșterea volumului puterii de cumpărare a populației în condițiile unei creșteri economice superioare; c. Creșterea masei monetare și scăderea producției interne fără compensare prin importuri; d. Creșterea masei monetare în condițiile creșterii economice zero; e. Scade cantitatea de bani mai puțin decât oferta agregată. Inflația se comensurează prin: a. Dinamica masei monetare; b. Indicele creșterii/scăderii economice; c. Indicele creșterii economice; d. Creșterea indicelui mediu general al prețurilor; e. Mărimea salariilor. Pentru existența inflației este foarte importantă creșterea puterii de cumpărare a masei monetare, ceea ce înseamnă: a. Sporirea capacității de cumpărare sau posibilitatea de a cumpăra mai mult cu masa monetară existentă la un moment dat în circulație (în mâinile agenților economici) față de un moment anterior; b. Sporirea volumului puterii de cumpărare a masei monetare poate surveni dacă se mărește masa monetară, dar și dacă aceasta rămâne constantă sau scade în condiția în care raportul dintre cererea și oferta de bunuri evoluează astfel încât prețurile scad; c. Sporirea volumului puterii de cumpărare a masei monetare generează inflație numai când masa monetară crește mai repede (mult) decât oferta de bunuri și servicii sau când diferența dintre masa monetară și ofertă crește indiferent de modul cum ar avea loc aceasta; d. Că salariile sunt mai mari; e. Ca oamenii să economisească mai mult. În condiții de inflație: a. Are loc deprecierea monedei naționale; b. Are loc reprofilarea activității multor întreprinzători; c. Pot fi dezorganizate legăturile economice dintre agenții economici; d. Se amplifică operațiunile speculative; Page 2/5

Test 10 – Inflația. Echilibre/Dezechilibre Macroeconomice

14.

15.

16.

17.

18.

19.

e. De regulă se blochează producție. Pentru a contracara procesul inflaționist: a. Se reduce numărul salariaților; b. Se reduc importurile; c. Se reduce excedentul bugetar; d. Se reduce volumul de bunuri economice destinate vânzării; e. Se reduce puterea de cumpărare a unității monetare; f. Nu se recomandă nici una dintre aceste măsuri. Care dintre următoarele fenomene (procese) economice considerați că nu pot caracteriza inflația sau creșterea ei?: a. Creșterea volumului cererii în raport cu oferta; b. Creșterea generalizată a prețurilor în decursul unei perioade; c. Creșterea foarte mare a prețului unui bun economic; d. Scăderea puterii de cumpărare (valorii) a banilor; e. Nici unul din fenomenele enumerate. Poate caracteriza inflația: a. Creșterea foarte rapidă a volumului produselor noi, care au prețuri mai mari decât cele vechi; b. Creșterea decalajului dintre veniturile menajelor; c. Creșterea masei monetare și a nivelului prețurilor; d. Creșterea prețurilor ca urmare a importului de bunuri economice tot mai scumpe și care se vând în cantități nejustificate de mari; e. Creșterea mai rapidă a producției de bunuri economice în raport cu veniturile agenților economici. Indexarea salariilor, ca măsură specifică în condiții de inflație, are caracter: a. Antiinflaționist; b. Protecție socială; c. Discriminatoriu; d. Stimulare la inactivitate; e. Frână de creștere a prețurilor. Prin natura sa, indexarea salariilor și pensiilor: a. Este incitativă pentru a face economii; b. Stimulează risipa economiilor făcute în trecut; c. Accentuează diferențierea socială; d. Întreține inflația sau o accentuează; e. Contribuie la diminuarea inflației. Să considerăm că indicele prețurilor se determină pe baza unui coș alcătuit din 5 bunuri care dețin în totalul consumului , în ordine, ponderile: 25%, 20%, 15%, 10%, 30%. În intervalul T0 – T1 prețuriloe unitare ale acestor bunuri au evoluat conform datelor de mai jos: Bunul A B C D E Preț unitar în T0 5 7 20 40 60 Preț unitar în T1 8 10 30 42 60 Ponderea în consumul total 0,25 0,20 0,15 0,10 0,30 Page 3/5

Test 10 – Inflația. Echilibre/Dezechilibre Macroeconomice

Să se determine rata inflației în intervalul T0 – T1 20. La un moment dat, aprecierea ratei inflației și indexarea salariilor și pensiilor se fac pe baza evoluției prețurilor a 5 bunuri de consum reprezentative, fiecare considerat că deține 20% în totalul cheltuielilor de consum: bunul X – alimentar; bunul Y – nealimetar, de folosință curentă; bunul Z – nealimentar, de folosință îndelungată; bunul U – de confort familial (locuință, respectiv , chiria plătită pentru folosirea acesteia; bunul V – serviciu. În cursul trimestrului al treilea, prețurile unitare au evoluat după cum urmează: Bunul X Y Z U V Prețul unitar La începutul trimestrului La sfărșitul trimestrului 100 150 400 440 50.000 54.000 2.000 2.600 200 400

În baza contractelor colective de muncă încheiate între federațiile sindicale, patronat și guvern, indexarea salariilor se realizează trimestrial în proporție de 75% din rata inflației. Cu cât se vor majora în medie salariile și pensiile la începutul trimestrului al patrulea? 21. Când prețurile scad, iar masa monetară și salariile se modifică strict proporțional cu prețurile, puterea de cumpărare a monedei, puterea de cumpărare a masei monetare și salariul real, fiecare în parte: a. Crește, crește, crește; b. Crește, scade. Scade; c. Crește, constant, constant; d. Scade, scade, scade; e. Crește, scade crește. 22. În relațiile dintre menaje și firme, reprezintă fluxuri de ieșire de la menaje: a. Plata impozitelor; b. Bunurile marfare achiziționate; c. Sumele plătite pentru bunurile achiziționate; d. Veniturile primite pentru serviciile factorilor puși la dispoziția firmelor; e. Sume plătite sub formă de subvenții. 23. Raportul dintre volumul valoric al bunurilor vândute pe piață și cantitatea de bani folosită într-o anumită perioadă de timp reprezintă: a. Puterea de cumpărare a banilor; b. Valoarea banilor; c. Viteza de rotație a banilor; d. Rata inflației e. Nici una din variantele a. – d. 24. În T0 / T1 prețurile cresc cu 20% , masa monetară cu 25% și salariile nominale cu 25%. Aceasta înseamnă că: a. Puterea de cumpărare a unității monetare scade și cea a masei monetare crește; b. Puterea de cumpărare a monedei scade și cea a masei monetare scade; c. Puterea de cumpărare a monedei și a masei monetare cresc; d. Puterea de cumpărare a salariului nominal crește; Test 10 – Inflația. Echilibre/Dezechilibre Macroeconomice Page 4/5

e. Salariul real scade; f. Cresc: puterea de cumpărare a monedei, a masei monetare și a salariului nominal. 25. Când cererea în raport cu prețurile bunurilor de import este elastică: a. Incidența inflației importate va fi mai mare; b. Incidența inflației importate va fi mai mică; c. Inflația nu va fi influențată; d. Inflația se va reduce; e. Inflația se anulează. 26. Indiferent de cauzele care generează inflația, excedentul de masă monetară de care dispun agenții economici reprezintă: a. O cerere de bunuri și servicii nesatisfăcută; b. Un deficit al balanței comerciale; c. Un consum suplimentar; d. O creștere a puterii de cumpărare a unității monetare; e. Factori de producție folosiți ineficient.

Adevărat sau Fals: 1. Inflația prin cerere este determinată de scăderea cererii sub nivelul de echilibru. 2. Inflația prin costuri este determinată de creșterea costurilor de producție. 3. Inflația afectează întotdeauna și pe toți agenții economici în mod negativ. 4. Cei mai afectați de inflație sunt agenții economici cu venituri foarte mari. 5. Excedentul de masă monetară aflată în posesia agenților economici reprezintă, un volum mai mare al puterii de cumpărare, o cerere de bunuri și servicii nesatisfăcute. 6. Creșterea salariilor cu mai mult decât crește productivitatea muncii este generatoare de inflație. 7. De obicei măsurile antiinflaționiste au caracter complex și nu segmentat. 8. Inflația este considerată un fenomen cu cauze multiple pentru că excedentul de masă monetară în raport cu volumul ofertei de bunuri și servicii se formează în împrejurări de natură foarte diferite. 9. Dacă cererea agregată este elastică, ritmul inflației se diminuează.

Test 10 – Inflația. Echilibre/Dezechilibre Macroeconomice

Page 5/5

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful