CECCAR Filiala Bucuresti

STAGIAR EXPERTI CONTABILI: ION ALINA MARIA

2012

1. Studiu de caz privind ambalajele. Cum se vor inregistra in contabilitate urmatoarele operatii: a) se livreaza produse in valoare de 3.000 lei insotite de un aviz de insotire a marfii unde se inregistreaza ambalajele aferente, care circula in sistemul restituirii, in valoare de 100 lei, din care clientul retine pentru sine ambalaje in valoare de 40 lei, care se factureaza ulterior; b) se receptioneaza ambalaje la costul de achizitie de 5.000 lei, care se vand ulterior la pretul de achizitie de 2.500 lei; ambalajele vandute se scot din evidenta; c) se obtin din productie proprie ambalaje inregistrate la costul de productie de 1.000 lei, care ulterior se vand cu 1.200 lei, impreuna cu produsele livrate. a) - livrarea produselor si a ambalajelor: 4111 Clienti % 707 Venituriii din vanzare mf 4427 TVA colectat 419 Clienti-creditori 381 Ambalaje 3.720 3.000 720 100 100

4111 Clienti 358 Ambalaje aflate la terți

- restituirea ambalajelor de catre client: 419 Clienti-creditori 381 Ambalaje 4111 Clienti 358 Ambalaje aflate la terți 60 60

- facturarea ambalajelor nerestituite 419 Clienti-creditori 4111 Clienti 708 Venituri din activitati diverse 4427 TVA colectat 40 10

- scoaterea din evidenta a ambalajelor nerestituite 608 Alte creante imobilizate 358 Ambalaje aflate la terți 40

b) - achizitionarea ambalajelor
2

% 381 Ambalaje 4426 TVA deductibil - vanzarea ambalajelor: 4111 Clienti

401 Furnizori

6.200 5.000 1.200

% 708 Venituri din activ diverse 4427 TVA colectat

3.100 2.500 600

- scoaterea din evidenta a ambalajelor: 608 Cheltuieli privind ambalajele 381 Ambalaje 2.500

c) - obtinerea de ambalaje din productie proprie: 381 Ambalaje - vanzarea ambalajelor: 4111 Clienti % 708 Venituri din activ diverse 4427 TVA colectat 1.488 1.200 288 711 Variatia stocurilor 1.000

- scoaterea din evidenta a ambalajelor vandute: 711 Variatia stocurilor 381 Ambalaje 1.000

2.Studiu de caz privind tranzactiile cu reduceri comerciale si financiare

3

Întreprinderea Alfa avea în stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate la costul unitar de 10lei/buc. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii: -3.11.N – achiziţie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 24% (factura); -5.11.N – achiziţie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 24%; -10.11.N – vânzare mărfuri 350 buc la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scont de decontare 2%,TVA 24% (factura); - 15.11.N – se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care a avut loc la data de 5.11.N (factură ulterioară); - 25.11.N – achiziţie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 24% (factura); - 27.11.N – vânzare 300 buc la preţul unitar de 25 lei, TVA 24% (factura) - 30.11.N – se acordă un risturn pentru vânzarea din 27.11.N (factură ulterioară). Se cere: 1)să se contabilizeze operaţiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, ştiind că pentru descărcarea de gestiune se utilizeză LIFO; 2)să se întocmească fişa stocului; 3)să se prezinte informaţia în Contul de profit şi pierdere. 1) -3.11.N – achiziţie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 24% (factura); Valoare de achiziţie 200 buc * 12lei/buc = 2.400 Rabat 10% 2400 *10% = 240 Valoare netă comercială 2400 – 240 = 2.160 TVA 24% 2.160 * 24% = 518.4 % 371 Marfuri 4426 TVA deductibil 401 Furnizori 2.678,4 2.160 518,4

-5.11.N – achiziţie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 24%; Valoare de achiziţie 300 buc * 15lei/buc = 4.500 TVA 24% 4.500 * 24% = 1080 % 371 Marfuri 4426 TVA deductibil 401 Furnizori 5.580 4.500 1.080

-10.11.N – vânzare mărfuri 350 buc la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scont de decontare 2%, TVA 24% (factura);
4

Valoare de vanzare Remiză 5% Valoare netă comercială TVA 24%

350 buc * 20lei/buc 7.000 *5% 7.000 - 350 6.650 * 24%

= 7.000 = 350 = 6.650 = 1596

Scont de decontare (Valoare financiară netă) 6.650 * 2% = 133 TVA 24% 133 * 24% = 31.92 4111 Clienti % 707 Venituri din vanzarea mf 4427 TVA colectat 4111 Clienti 8.246 6.650 1.596

% 667 Chelt. privind sconturile acordate 4427 TVA colectat

164,92 133 31,92

- 15.11.N – se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care ulterioară); Valoare de achiziţie 300 buc * 15lei/buc Rabat 20% 4.500 * 20% TVA 24% 900 * 24% 401 Furnizori % 609 Reduceri comerciale primite 4426 TVA deductibil

a avut loc la data de 5.11.N (factură = 4.500 = 900 = 216 1116 900 216

- 25.11.N – achiziţie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%, TVA 24% (factura); Valoare de achiziţie 150 buc * 20lei/buc = 3.000 Scont de decontare 5% 3.000 *5% = 150 Valoare netă financiară 3.000 - 150 = 2.850 TVA 24% 2.850 * 24% = 684

% 371 Marfuri

401 Furnizori

3.720 3.000 720
5

4426 TVA deductibil 401 Furnizori % 767 Venituri din sconturi obtinute 4426 TVA deductibil 186 150 36

- 27.11.N – vânzare 300 buc la preţul unitar de 25 lei, TVA 24% (factura) Valoare de vanzare 300 buc * 25lei/buc = 7.500 TVA 19% 7.500 * 19% = 1.800 4111 Clienti % 707 Venituri din vanzarea mf 4427 TVA colectat 9.300 7.500 1.800

- 30.11.N – se acordă un risturn pentru vânzarea din 27.11.N (factură ulterioară). % 709 Reduceri comerciale acordate 4427 TVA colectat 2)să se întocmească fişa stocului; 1.11.N 3.11.N 5.11.N 10.11.N STOC Intrari Intrari Iesiri 350 100 200 300 100 200 50 x 10 x 10,8 x 15 x 10 x 10,8 x 15 = = 1.000 2.160 = 4.500 = 1.000 2.160 = 750 3.910 = = = = 3.750 3.000 3.750 1.000 4.750
6

4111 Clienti

9.300 7.500 1.800

=

25.11.N 27.11.N

Stoc Intrari Iesiri 300

250 x 15 150 x 20 250 x 15 50 x 20

Stoc

100 x 20

=

2.000

3)să se prezinte informaţia în Contul de profit şi pierdere. 1. Descarcare de gestiune pentru vânzările efectuate – Contrul 607: 371 Mărfuri 8.660 3.910 4.750

% = 10.11.N 607 27.11.N 607 Cheltuieli privind mărfurile 2. Închidere contul 607 =

121 Profit şi pierdere 3. Închidere contul 707

607 Cheltuieli privind mărfurile

8.660

% = 10.11.N 707 27.11.N 707 Venituri din vânzare mărfuri 4.

121

14.150 Profit şi pierdere

6.650 7.500

Închidere contul de cheltuieli 667 = 667 Cheltuieli privind sconturile acordate 133

121 Profit şi pierdere

5.

Închidere contul 709 121 Profit şi pierdere 6. Închidere contul 609

=

709 Reduceri comerciale acordate

7500

609 Reduceri comerciale primite 7. Închidere contul 767

=

121 Profit şi pierdere

900

767 Venituri din sconturi obţinute

=

121 Profit şi pierdere

150

7

Rulaj Debit 121 = 7500+ 133 + 8660 = 16.293 Rulaj Credit 121 = 150 + 900 + 14.150 = 15.200 Sold final Debitor 121= 16293 – 15200 = 1.093 D ____________121______________ C 6.650 133 900 7.500 150 3.910 7.500 4.750 TRD 16.293 TRC 15.200 SFD 1.093

3.Studiu de caz privind deprecierea stocurilor SC ALFA SA efectueaza o achizitie de materii prime in suma de 1.240 lei, TVA inclus, in total, cantitatea achizitionata fiind de 100 kg. La sfarsitul de an, pretul materiilor prime scade la 8 ron/kg . - inregistrarea achizitiei (pret/kg: 10 lei) % 301 Materii prime 4426 TVA deductibil 401 Furnizori 1.240 1.000 240

-efectuarea unei ajustari pentru deprecierea materiilor prime : 10 ron/kg- 8 ron/kg = 2 ron/kg 6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante 391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime 2.000

In cazul in care fluctuatia preturilor ar fi fost in sens opus (presupunem o crestere la 1,2 ron), notele contabile ar fi fost:

8

391 Ajustari pentru deprecierea materiilor prime

7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante

2.000

In cazul in care in loc de materii prime se achizitioneaza ambalaje, avem urmatoarele inregistrari: % 381 Ambalaje 4426 TVA deductibil 6815 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante 401 Furnizori 1.240 1.000 240 2.000

398 Ambalaje

4.Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor A. in cazul utilizarii inventarului permanent Exemplu 1 : o entitate care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie detine un stoc initial de 200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 ron/kg. In cursul lunii cumpara materii prime astfel: 600 kg la1 ron/kg plus TVA achitate prin banca, la care s-au platit in numerar cheltuieli de transport in valoare de 60 ron plus TVA. S-a efectuat un consum de materii prime de 700 kg, evaluat dupa metoda LIFO. o achizitionare de materii prime conform facturii: % = 401 301 4426 o cheltuieli de transport achitate in numerar: % = 5311 301 4426 o achitare cu ordin de plata a materiilor prime : 401 =5121 714 o consum de materii prime conform bonului de consum 714 600 114 71 60 11

9

601 = 301 740 Nota: Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este : (600+60):600 =1,10 lei/ kg Valoarea consumului avand in medere metoda utilizata este : 600*1,10 +100*0,80 =740 Exemplu 2: O entitate care tine evidenta stocurilor la pret standard prezinta la inceputul lunii noiembrie urmatoarea situatie privind materiile prime : - stoc initial : 200 kg * 2 ron/kg (pret standard); - diferente de pret aferente stocului intial : 20 ron; - achizitie in numerar : 500 kg la pret 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform facturii; - consum de materiale : 600 kg o achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 2 ron/kg. % = 401 301 308 4426 o achitarea in numerar a facturii : 401 = 5311 1.249 1.249 1.000 50 ( (2,10- 2 )*500=50) 199 (1050 *0,19 = 199)

o consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 roni/kg= 1.200 ron) 601 = 301 1.200 Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05 o diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200* 0,5 = 60 ron 601 = 308 60 Ce se intampla atunci cand pretul de achizitie este sub valoare pretului standard ? - presupunem acelasi exemplu ca si mai sus , cu deosebirea ca pretul de achizitie este 1,8 ron/kg.

Monografiile contabile in acest caz vor fi: o achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 1,8 ron/kg. %= 401 1.071
10

301 308 4426 o achitarea in numerar a facturii : 401 = 5311 1.071

1.000 100 171

o consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 ron/kg= 1.200 ron) 601 = 301 1.200 Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= -0,0571 o diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200 * -0,0571 601 = 308 68,52 B. In cazul utilizarii inventarului intermitent Exemplu1. O entitate care utilizeaza metoda inventarului intermitent tine evidenta stocurilor la cost de achizitie . Stocul initial de combustibil evaluat la costul de achizitie, care se include in cheltuieli este de 200 ron . S-a efectuat o cumparare de combustibil de 500 ron plus TVA cu plata in numerar. La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibil de 100 ron. o includerea in cheltuieli a a soldului initial de combustibil pornind de la premisa ca se vor consuma in cursul perioadei : 6022 = 3022 200 ron o achizitionarea de combustibil cu plata in numerar : % = 5311 595 ron 6022 500 4426 95 o inregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere: 6022 = 3022 100 Exemplu2. Presupunem un stoc initial de materii prime evaluate la cost de achizitie de 0,90 ron/l, 400 l, care se include in cheltuieli. S-a efectuat o cumparare de de materii prime : 600 l, la pret de facturare de 1 ron plus TVA , achitate dintr-un avans de trezorerie. Cheltuieli de transport : 60 ron plus TVA care se achita in numerar. La inventariere s-a constatat un stoc de materii prime de 200 l, care se evalueaza conform metodei costului mediu ponderat. o includerea in cheltuieli a soldului initial :0,90 ron/l * 400 l =360 ron

11

601 = 301

360 ron

o receptia materiilor prime achitate printr-un avans de trezorerie: % = 542 601 4426 714 600 114

o cheltuieli de transport achitate in numerar : % = 531 601 4426 71 60 11

Nota :Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate (600+60):600= 1,10 ron/l Costul unitar mediu ponderat (360 + 660) :1000 = 1,02 ron/l o inregistrarea stocului final de materii prime stabilit prin inventariere : 200 * 1,02 ron/l=204 ron 601 = 301 204

5.Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu. Un detailist (S.C. T4 S.R.L.) prezintă la începutul lunii un sold de marfă evaluat la preţul de vânzare cu amănuntul de 11.160 lei (8.000 lei preţul de achiziţie, 1.000 lei adaosul comercial, 2.160 TVA neexigibilă). Se achiziţionează mărfuri la preţul de cumpărare de 15.000 lei + TVA 24%, care se achită prin bancă. Cota de adaos comercial pentru mărfurile cumpărate este de 20%. Se vând în numerar (cu bon de casă) mărfuri în valoare de 12.400 lei, inclusiv TVA. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus, inclusiv regularizarea TVA. Notă de calcul: Adaos comercial (Ct. 378) = 15000 X 20% = 3000 lei TVA neexigibilă (Ct. 4428) = 18000 X 24% = 4320 lei Notă de calcul: Preţ de vânzare cu amănuntul (Ct. 371) = 12.400 lei TVA = 2.400 lei Preţ de vânzare cu amănuntul fără TVA = 10.000 lei. k=(1000+3000)/(11160+22320-2160-4320)=0.148 Adaos comercial (Ct. 378) = 10.000 X 0,148 = 1.480 lei Cost de achiziţie (Ct. 607) = 10.000 – 1.480 = 8.520 lei
12

-achizitie marfa % 371 4426 -inregistrare AC si TVA 371 = % 378 4428 4230 7230 3000 = 401 18600 15000 3600

-achitarea datoriei fata de furnizor 401 = 5121 18600

-vanzare marfuri 5311 = % 707 4427 -descarcare din gestiune % 607 378 4428 = 371 12400 8520 1480 2400 12400 10000 2400

-regularizare TVA % 4427 = 4426 3600 2400

13

4424

1200

6.Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de exercitie
S.C. GAMMA S.R.L. doreşte realizarea, în regie proprie, a unei aplicaţii informatice. În acest sens, societatea realizează următoarele operaţiuni: 01-30.11.2011: - se înregistrează salariile datorate angajaţilor în valoare 1.500 lei; - se înregistrează factura privind consumul de energie în valoare de 1.000 lei, TVA 24%; - în 30.11 se înregistrează stadiul actual al lucrărilor (recepţia parţială); 01-12.12.2011 - se înregistrează salariile datorate angajaţilor în valoare de 500 lei. - în 12.12 se înregistrează recepţia finală aplicaţiei. Durata de utilizare a fost stabilită la 5 ani. Societatea optând pentru metoda liniară de amortizare. După 3 ani de utilizare (la data de 03.01.2015) aplicaţia informatică este vândută preţ de vânzare: 1.500 lei, TVA 24% (concomitent se înregistrează scoaterea din evidenţă). Încasarea are loc în numerar . -11.2011 inregistrare salarii datorate noiembrie 641 -11.2011 = 421 1500

inregistrare factura energie % 605 4426 = 401 1240 1000 240 2500

-30.11.2011 receptie partiala program 233 = 721 -12.2011

inregistrare salarii datorate decembrie 641 = 421 500 3000 2500 500 50x36 1860 1500 360 3000 1800 1200 14

-12.12.2011 receptia finala 208 = -2012-14 -03.01.2015

% 233 721 inregistrare amortizare lunara 6811 = 2808 vanzare aplicatie informatica 461 = % 7583 4427 scoatere din evidenta program % = 208 2808 6583

-03.01.2015

-03.01.2015 5311

incasare creanta = 461 1860

7.Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie. I. Investitie realizata in regie proprie O entitate hotaraste construirea in regie proprie a unei hale industriale. In acest scop in prima luna au loc urmatoarele cheltuieli:
- cu materiale auxiliare :3.000 lei -cu salariile :2.660 lei.

In a doua luna se mai cheltuiesc materiale in valoare de 1.000 lei , apoi se receptioneaza si se da in folosinta. Durata normala de functionare este de 10 ani. -cheltuieli cu materialele auxiliare in prima luna: 6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 3.000 -cheltuieli cu salariil : 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 2.660 -inregistrarea investitiei neterminate la sfarsitul lunii: 231 Imob. corporale in curs de executie =722 Venituri din prod.de imob corp 5.660 -cheltuieli cu materialele consumate in luna a doua: 6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare 1.000 -decontarea cheltuielilor de investitii in luna a doua: 231 Imob. corporale in curs de executie= 722 Venit. din prod. de imob. corporale 1.000 -receptia finala si darea in functiune a cladirii : 212 Constructii = 231 Imob. corporale in curs de executie 6.660 -amortizarea lunara a magaziei (6.660:10 ani :12 luni) 6811 Chelt. de expl.privind amortiz. imob.= 2812 Amortizarea constructiilor 50,50 II. Investitie realizata de antreprenor
15

O societate comerciala incheie un contract cu un antreprenor pentru construirea unui depozit pentru materiale de constructie. La sfarsitul primei luni , constructorul factureaza lucrarile de investitii la valoarea de 6.000 ron. In a doua luna se finalizeaza lucrarile de investitii si se factureaza restul lucrarilor in valoare de 4. 000 ron. Achitarea facturilor se face cu ordin de plata. Durata de utilizare a depozitului este de 25 ani. Dupa 30 ani de utilizare , depozitul se vinde cu pretul de 3.000 ron, factura incasandu-se cu ordin de plata. - Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs de executie la sfarsitul primei luni : 231 Imobilizari corporale in curs de executie = 404 Furnizori de imobilizari 6.000 4426 TVA deductibila = 4427 TVA colectata 1.140 - Inregistrarea imobilizarilor corporale in curs de executie in luna a doua: 231 Imobilizari corporale in curs de executie= 404 Furnizori de imobilizari 4.000 4426 TVA deductibila = 4427 TVA colectata 760 - Darea in exploatare a obiectivului de executie: 212 Constructii = 231 Imobilizari corporale in curs de executie 10.000 - Achitarea datoriilor catre antreprenor: 404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci in lei 10.000 - Amortizarea lunara a depozitului :10.000 :25 ani= 33,33 lei 6811Cheltuieli de expl. privind amort. imob .= 2812Amortiz.constructiilor 33,33 - Vanzarea depozitului 461 Debitori diversi = 7583 Venituri din vanzarea activelor 3.000 Livrarea de constructii si terenuri este o operatiune scutita de TVA , cu exceptia constructiilor noi si a terenurilor construibile, daca persoana si-a exercitat dreptul de deducere a TVA-ului la achizitia acestora. -Scoaterea din evidenta a depozitului complet amortizat: 2812 Amortizarea constructiilor = 212 Constructii 10.000 -Incasarea creantei cu ordin de plata: 5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 3.000

16

8.Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile legate de stocurile de materiale consumabile cunoscându-se: 1 -Stoc la începutul lunii: 5.000 buc. la 18 lei/ buc; 2 -Intrări în data de 4 a lunii 9.000 buc. la 19 lei/buc; 3 -Intrări în data de 16 a lunii: 2.000 buc. la 20,5 lei/buc; 4 -Ieşiri în data de 25 a lunii: 15.000 buc. Evaluarea ieşirilor se face prin metoda Cost mediu ponderat. Se vor efectua înregistrările contabile în cazurile: 1 -inventarului permanent; 2 -inventarului intermitent. Utilizaţi IAS 2 „Stocuri”. Metoda costului mediu ponderat (CMP) calculează costul fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după recepţia fiecărei intrări, în funcţie de circumstanţele în care se găseşte întreprinderea. Calculul CMP dupa fiecare intrare: Data 01 04 16 25 31 Intrari Cantitate Pret 5.000 9.000 2.000 18 19 20,5 Iesiri Cantitate Pret Stoc Cantitate Pret 5.000 14.000 16.000 15.000 18,875 283.125 1.000 1.000 18

Valoare 90.000 171.000 41.000

Valoare

Valoare 90.000

18,643 261.000 18,875 302.000 18,875 18.875 18,875 18.875

CMP determinat lunar (la sfârşitul lunii): CMP = (Stoc initial * pret) + (Cantitati intrare * pret) = Stoc initial + Cantitati intrare CMP = (5000*18)+(9000*19+2000*20,5) = 90.000 + 212.000 = 18,875 u.m.n. 5000 + 11.000 16.000

17

Iesiri 15.000 * 18,875 = 283.125 Stoc 1.000 buc la valoarea 18.875 u.m.n. Prin aplicarea acestei metode, stocul rămas la finele perioadei este de 1000 buc = 18.875 u.m. 1. Inventar permanent
a) La data de 04 a lunii – intrare de 9.000 buc * 19lei/buc = 171.000

% 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibil

401 Furnizori

212.040 171.000 41.040

b) La data de 16 a lunii – intrare de 2.000 buc * 20,5 lei/buc = 41.000 % 302 Materiale consumabile 4426 TVA deductibil 401 Furnizori 50.840 41.000 9.840

c) La data de 25 a lunii – ieşiri de 15.000 buc * 18,875lei/buc = 283.125 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 2. Inventar intermitent a) La începutul lunii stocul iniţial se anulează 602 Cheltuieli cu materialele consumabile b) Intrări în cursul lunii 9.000 buc * 19lei/buc + 2.000 buc * 20,5 u.m.n/buc = 212.000 u.m.n.
18

302 Materiale consumabile

283.125

302 Materiale consumabile

90.000

% 602 Cheltuieli cu materialele consumabile 4426 TVA deductibil

401 Furnizori

262.880 212.000 50.880

c) La sfârşitul lunii se preia stocul pe baza inventarului faptic

302 Materiale consumabile

602 Cheltuieli cu materialele consumabile

18.875

9.Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor. Societatea comercială AL&TX, în baza inventarierii de la finele exerciţiului curent (31 decembrie N) a producţie în curs de execuţie, stabileşte că valoarea producţiei neterminate este 5000 lei. De asemenea, pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie, se constituie un provizion în sumă de 950 lei. Înregistrarea în contabilitate a producţiei neterminate la 31.12.N
3 331 Produse în curs de execuţie = = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 7 5 5000

Înregistrarea în contabilitate a provizionului pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie
6 6814 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru deprecierea activelor circulante” = = 393 „Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie” 3 9 950

Reluarea în anul următor a producţiei neterminate, stabilită prin inventarul efectuat anterior
7 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = = 331 Produse în curs de execuţie 3 5 5000

Înregistrarea în contabilitate a produselor finite, în cursul lunii ianuarie, la costul de producţie 7200 lei
3 345 = = 711 7 7200 7

19

Produse finite

Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

Se descarcă gestiunea pentru produsele finite vândute în cursul lunii ianuarie, la costul de producţie de 5500 lei
7 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = = 3 345 Produse finite 5500 5

La sfârşitul lunii ianuarie N+1, se evidenţiază producţia neterminată, în urma inventarieii şi evaluării la costul de producţie de 2500 lei
3 331 Produse în curs de execuţie = = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 7 2 2500

La începutul lunii februarie N+1, se reia procesul de fabricaţie şi se înregistrează scăderea din gestiune a producţiei neterminate, constatată la închiderea lunii ianuarie N+1
7 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = = 331 Produse în curs de execuţie 3 2 2500

La 31.12.N+1, pe baza inventarului se constată că provizionul constituit la începutul anului, nu se mai justifică şi ca urmare se anulează pentru suma de 950 lei
3 393 Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie = = 7814 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru deprecierea activelor circulante 6 9 950

10.Studiu de caz privind contabilizatea tranzactiilor in sistem second-hand O societate achizitioneaza si importa bunuri second-hand in scopul revanzarii. Contabilizati operatiile aferente specifice obiectului sau de activitate. Inregistrari contabile: 1. Achizitia marfurilor, la valoarea nominala a facturii, inclusiv TVA: 371 = Marfuri 401 Furnizori

2. Achitarea facturii emisa de furnizorul extern:
20

401 Furnizori

= 5124 Conturi la banci in valuta

3. Vanzarea marfurilor: Pe factura emisa nu se va inscrie in mod distinct TVA aplicata la marja profitului, aferenta livrarilor de bunuri supuse regimului special. Mentiunea TVA inclusa si nedeductibila va inlocui suma taxei datorate, pe facturi si alte documente emise cumparatorului. 5311/4111 Casa in lei/ Clienti = % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 - TVA aplicata la marja profitului TVA colectata

4. Descarcarea gestiunii de marfurile vandute: 607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri

11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie. Societatea Comercială „X” a primit de la un deponent mărfuri în consignaţie evaluate la 300.000. Comisionul consignaţiei 20%. Contabilizaţi operaţiile aferente. Varianta I – când deponentul nu este plătitor de TVA – persoană fizică particulară: -

a) La primirea mărfurilor în consignaţie se stabileşte preţul de vânzare cu amănuntul astfel: Preţ pretins de deponent şi acceptat – 300.000 Comision 20% - 60.000 Tva 24% numai asupra comisionului de 60.000 - 14.400 Preţul cu amănuntul - 374.400

La primirea marfurilor se inregistreaza extracontabil valoarea primita in regim de consignatie 8033 300.000 Valori materiale primite in pastrare sau custodie b) 5311 Casa in lei Vânzarea mărfurilor cu numerar % 707 Venituri din vanzarea mf 4427

374.400 360.000 14.400

21

TVA colectat c) Încărcarea gestiunii pe conturile de bilanţ 371 Mărfuri % 462 Creditori diverşi 4428 TVA neexigibil 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 374.400 300.000 14.400 60.000

d) La sfârşitul lunii, descărcarea gestiunii unităţii cu valoarea mărfurilor vândute pe conturile de bilanţ % 371 Mărfuri 374.400 607 300.000 Chelt. privind mărfurile 14.400 4428 60.000 TVA neexigibil 378 Diferenţe de preţ la mărfuri e) Concomitent şi descărcarea gestiunii şi pe conturile de ordine şi evidenţă 8033 300.000 Valori materiale primite in pastrare sau custodie

f) Închiderea conturilor 121 607 Profit şi pierdere Chelt. privind mărfurile 707 121 Venituri din vânzareaProfit şi pierdere mărfurilor g) Achitarea drepturilor deponenţilor 462 Creditori diverşi 5311 Casa în lei

300.000 360.000

300.000

22

Varianta II – când deponentul este plătitor de TVA – persoană juridică: h) La primirea mărfurilor în consignaţie se stabileşte preţul de vânzare cu amănuntul astfel: - Preţ pretins de deponent şi acceptat – 300.000 - Comision 20% - 60.000 360.000 - Tva 24% - 86.400 - Preţul cu amănuntul - 446.400 Veniturile din comision pot fi evidenţiate separat în contul 708 „Venituri din activităţi diverse” Vânzarea mărfurilor cu numerar 5311 % Casa in lei 707 Venituri din vanzarea mf 708 Venituri din activităţi diverse 4427 TVA colectat Încărcarea gestiunii pe conturile de bilanţ 371 Mărfuri % 401 Furnizori 4428 TVA neexigibil 378 Diferenţe de preţ la mărfuri 446.400 300.000 86.400 60.000 446.400 300.000 60.000 86.400

12.Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet La data de 02.05.2011, casa de amanet S.C. AMANET S.R.L. incheie un contract cu o persoana fizica Florescu Ioana, proprietara a unui set de bijuterii din aur. In baza contractului i se imprumuta persoanei fizice suma de 1.500 lei, pe termen de 12 luni. Persoana Florescu Ioana va achita casei de amanet un comision de 20%. Comision = 1.500 x 20% = 300 Inregistrari contabile Acordarea imprumutului: 2678 Alte creante imobilizate 5311 Casa in lei 1.500

23

si, concomitent, extracontabil se inregistreaza bunurile primite in regim de amanet: 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie la scadenta, pot exista mai multe situatii: A) Persoana fizica ramburseaza contravaloarea imprumutului, fara a cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului Dobanzile sau comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi sunt considerate a fi venituri din prestarea de servicii financiare care, potrivit prevederilor Codului fiscal, sunt operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca bunurile mobile depuse de catre debitor drept gaj sunt sau nu returnate. 5311 Casa in lei % 2678 Alte creante imobilizate 704 Venituri din servicii prestate 1.800 1.500 300 1.500

Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 1.500

B) Casa de amanet hotaraste retinerea bunului in patrimoniul societatii, ca obiect de inventar. Caracteristicile bunurilor primite drept gaj: -1 lantisor 5 grame = 375lei - 1 pereche cercei 10 grame = 750 lei -1 bratara 5 grame = 375lei TOTAL: 20 grame = 1.500lei Se inregistreaza bunurile retinute ca obiectele de inventar, prin compensare cu imprumutul acordat: 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 2678 Alte creante imobilizate 1.500

24

Valoarea de piata a pretului unui gram de aur este 85 lei/gramul, prin urmare se face evaluarea setului la valoarea de piata: ?1 lantisor 5 grame = 425lei ?1 pereche cercei 10 grame = 850 lei ?1 bratara 5 grame = 425lei TOTAL: 20 grame = 1.700lei Se inregistreaza obiectele de inventar la valoarea de piata (diferenta pana la valoarea de piata trece pe venituri) : 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 758 Alte venituri din exploatare 200

C) Persoana fizica nu returneaza imprumutul la scadenta, iar casa de amanet se hotaraste sa vanda bijuteriile In cazul in care imprumutatul nu restituie imprumutul casei de amanet, casa de amanet datoreaza T.V.A. pentru valoarea obtinuta din vanzarea bunurilor care au devenit proprietatea sa. Pret evaluat 1.500 Adaos comercial 50%= 750 TVA 24% = 540 Intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute vandute ca marfa tertilor: 371 Marfuri % 2678 Alte creante imobilizate 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila 2.700 1.500 750 540

Concomitent, scoaterea din gestiune a bunurilor gajate: 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 1.500

25

Vanzarea bijuteriilor catre un tert: 5311 Casa in lei % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 T.V.A. colectat 2.700 2.250 540

Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute: % 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428 T.V.A. neexigibila Exigibilitatea T.V.A.: 4427 TVA colectata 4423 TVA de plata 540 371 Marfuri 2.700 1.500 750 540

Plata T.V.A. in luna urmatoare vanzarii bijuteriilor: 4423 TVA de plata 5311 Casa in lei 540

D) Persoana fizica cere prelungirea termenului de rambursare a imprumutului cu 2 luni Data scadentei: 01.10.2011. Pentru aceasta operatiune, presupunem ca se percepe un comision, in plus, de 15%. Comision perceput: 1.500 * 15% = 225 lei In fisa contului 8033 se mai adauga urmatoarele sume: ?comision suplimentar = 225 lei Total de plata (01.10.2011) 300 + 150 =450 lei de incasat ?Imprumut acordat = 1.500 lei TOTAL GENERAL = 1.950 LEI
26

NOTA In cazul in care persoana fizica se prezinta la scadenta si returneaza suma imprumutata se procedeaza conform situatiei A). In caz contrar, se procedeaza conform situatiilor B) si C). E) Casa de amanet, de comun acord cu proprietarul retine comisionul perceput, din imprumutul acordat Comision 1.500 * 20% = 300 Acordarea imprumutului, plata a 1200 lei si retinerea bijuteriilor cu o valoare de 1.500 lei: 2678 Alte creante imobilizate 5311 Casa in lei 1200

Concomitent, extracontabil, se inregistreaza bunurile gajate cu toata valoarea imprumutului acordat de 1.500 lei: 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 1.500

La scadenta, proprietarul bijuteriilor returneaza suma imprumutata plus comisionul: 5311 Casa in lei % 2678 Alte creante imobilizate 462 Creditori diversi 704 Venituri din servicii prestate 1.800 1.200 300 300

Concomitent, casa de amanet va returna bunurile din custodie proprietarului: 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 1.500

In cazul in care, la scadenta, proprietarul nu se prezinta cu suma reprezentand contravaloarea imprumutului, casa de amanet devine proprietar al bijuteriilor si ii restituie diferenta pana la valoarea evaluata initial. 462 Creditori 5311 Casa in lei 300

27

13.Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar La o casa de schimb valutar se efectueaza in luna decembrie 2010 urmatoarele operatii de vanzare/cumparare valuta de la/catre persoane fizice.:
01.12.2010 : Sold casa lei 3000 01.12.2010: Sold casa euro 1500 01.12.2010: Curs BNR 4.25 15.12.2010 : Curs BNR 4.3 15.12.2010 : Curs Cumparare euro 4.54 15.12.2010: Curs Vanzare euro 4.55 31.12.2010: Curs BNR 4.4

Un client vinde 1500 € la curs afisat de 4.54 lei/€ (casa de schimb cumpara euro) 5314 Casa in devize 5314 Casa in devize 5311 Casa in lei 708 Venituri din activitati diverse 6000 lei (1500 €*4.0 curs afisat) 450 lei (6450 € val la curs BNR – 6000 val la curs cumparare)

Conform legislatiei la venituri se va inregistra numai suma ce reprezinta comisionul casei de schimb valutar la momentul tranzactiei. Sold final la sfarsitul zilei: Sold casa lei : 3000 lei+8600+480-6000=6080 lei Sold casa euro : 1500 € - 2000 € + 1500 € = 1000 € Sold casa euro echivalent lei: 6375-8600+6000+450=4225 lei Sold casa euro 31.12.2010 : 1000€ * curs BNR 4.4 =4400 lei 31.12.2010 La finalul lunii/anului se face reevalurarea la curs BNR al soldului din casa devize astfel: Diferente de curs favorabile: 5314 =765 Casa Venituri din diferente de curs Daca diferentele ar fi fost nefavorabile inregistrarea era: 665 Cheltuieli din diferente de curs =5311 Casa X lei (diferenta dintre valoarea in devize* cursul din ultima zi a lunii minus diferenta dintre
28

175 lei (4400lei-4225lei)

valoarea contabila in lei a soldului in devize

Ca activitati specifice casei de schimb valutar mai putem intalni urmatoarele cazuri: 1. Plusurile si minusurile in casa stabilite de catre persoana desemnata in firma sa verifice zilnic numerarul din casieria lei si casieria devize si registrele contabile aferente. Presupunem ca la casa in lei, soldul registrului de casa este 5.600 lei iar numerar se stabileste o suma de 5.900 deci un plus de 300 lei iar la casa in valuta un sold de 3.000 € iar numerar 3.100 un plus de 100 € la curs BNR de 4.4 Se inregistreaza plusul astfel: 5311 =758 Casa in lei 5314 Alte venituri din exploatare =758

300 lei

440 lei (100€ *4.4 curs BNR)

Casa in devize Alte venituri din exploatare Presupunem ca la casa in lei, soldul registrului de casa de de 5.000 lei iar numerar se stabileste o suma de 4800 lei deci un minus de 200 lei, sold casa valuta 1500 €, numerar se stabileste o suma de 1420 €, un minus de 80 €, ambele se imputa casierului! Constatarea minusului: 658 =5311 Alte cheltuieli de exploatare 658 =5314 Alte cheltuieli de exploatare 200 lei 352 lei (80€-4.4 curs BNR)

Recuperarea debitului de la persoana vinovata prin facturare: 461 Debitori diversi 461 Debitori diversi =758 552 lei (200lei + 352lei)

Alte venituri din exploatare =4427 132.48 lei Tva colectat

Incasarea debitului:
29

5311 Casa in lei 5314 Casa in devize

=461 Debitori diversi =461 Debitori diversi

200 lei 352 lei (valoarea la data imputarii)

Presupunem ca incasarea debitului la casa in devize se face la curs de 4.5 curs BNR 5314 Casa in devize =765 Venituri din diferente de curs 8 lei (360 lei adica 80€*4.5 – 352 adica 80€*4.4)

2. Bancnote deteriorate si rascumparate Presupunem ca la sfarsitul unei zile se constata deteriorarea unei bancnote de 100€ ce nu mai poate fi pusa in circulatie si se hotaraste ca aceasta sa fie returnata Bancii Nationale care o rascumpara la o valoare de 75% din valoarea de pe piata! Curs BNR din data predarii bancnotei: 4.4 lei/€

Predarea bancnotei: 671 Cheltuieli extraordinare =5314 evenimenteCasa devize 440 (100€*4.4) lei

Recuperarea a 75% din valoarea bancnotei, valoarea rascumparata se face in lei pe baza unui document specific: 5311 Casa in lei =768 Alte venituri financiare 330 (440 lei*75%) lei

3.Bancnote false Printre obligatiile casei de schimb valutar se numara si verificarea veridicitatii bancnotelor iar in cazul in care se constata bancnote false, se va anunta imediat organele competente.

30

Constatarea bancnotelor false dupa tranzactie fara a putea identifica persoana raspunzatoare de plasarea de bancnote false pe piata duce la imputarea prejudiciului de la personalul raspunzator, articol contabil prezentat mai sus! 14. Studiu de caz privind importul de stocuri O societate comerciala specializata in activitati de import deruleaza intr-o perioada de gestiune, urmatoarele operatiuni: - import de materii prime 5000 euro la cursul valutar 3,5 ron/euro; - obligatiile vamale sunt: taxe vamale 10%, accize 2%, TVA 24%. Aceste materii prime se transforma in produse finite, motiv pentru care firma achizitioneaza pe baza de factura fiscala urmatoarele stocuri: material auziliare 1000 ron + TVA, materiale consumabile 800 ron + TVA. Costul de obtinere al produselor finite este 30.000 ron. Produsele finite se vand prin depozit engross cu adaos comercial 1% si TVA 24%. Pentru obtinerea valutei necesare achitarii furnizorului extern, firma participa la licitatie valutara, comision de licitatie 0,7% si curs valutar de 3,7 ron/eur. La inventariere se constata un minus de produse finite de 1000 ron, ce se imputa persoanei vinovate de paguba produsa. 1. Valoarea in vama: 5.000 euro x 3,5 ron/eur = 17.500 ron 2. Taxe vamale: 17.500 x 10% = 1.750 ron 3. Accize: 17.500 x 2% = 350 ron 4. Baza impozabila pentru TVA: 17.500 + 1.750 + 350 = 19.600 ron 5. TVA: 19.600 x 24% = 4.704 ron

-inregistrarea importului de materii prime (factura, DVI, document de transport): 301 Materii prime 601 Cheltuieli cu materiile prime 17.500

-inregistrarea obligatiile vamale: 301 Materii prime % 446.01 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate -TVA 446.02 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate -Accize 2.100 1750 350

-inregistrare TVA:

31

4428 TVA exigibil

446.03 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate -TVA

4.704

Observatie: se inregistreaza TVA de pe DVI ca TVA neexigibil. -achitarea prin banca a obligatiilor vamale (ordin de plata): % 446.01 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate -TVA 446.02 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate –Accize 446.03 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate -TVA 4426 TVA deductibil 5121 Conturi curente la banci 6.804 1750 350 4.704

4428 TVA exigibil

4.704

-achizitia altor stocuri(factura fiscala): % 3021 Materiale auxiliare 3028 Alte materiale consumabile 4426 TVA deductibil % 401 Furnizori 2.232 1.000 800 432

-darea in consum a stocurilor (bonuri de consum): 6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare 6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile 3021 Materiale auxiliare 3028 Alte materiale consumabile 1.000

800

32

601 Cheltuieli cu materii prime 921 Cheltuielile activitatii de baza

301 Materii prime 901 Decontări interne privind cheltuielile

19.600 21.400

-

obtinerea produselor finite (raport de productie): 711 Variatia stocurilor 902 Decontari interne privind productia obtinuta 30.000 30.000

345 Produse finite 931 Costul productiei obtinute

- vanzarea produselor finite % 4111 Clienti 701 Venituri din vz prod finite 4427 TVA colectat 35137.8 30.300 48373.8

-descarcarea de gestiune pentru produsele finite vandute: 711 345 Variatia stocurilor Produse finite -achizitionarea de valuta prin licitatie: 5.000 euro x 3,70 ron/euro = 18.500 ron Comision 0,7%: 18.500 ron x 0,7% = 129,50 ron 5125 Sume in curs de decontare 627 Chletuieli cu serv bancare 5124 Conturi la banci in valuta 5121 Conturi curente la banci 5125 Sume in curs de decontare 5125 Sume in curs de decontare

30.300

18629.5 129.5 18629.5

Achitarea facturii externe prin valuta obtinuta prin licitatie valutara: Evaluarea obligatiei de plata la data importului: 5.000 euro x 3,50 ron = 17.500 ron Evaluarea obligatiei de plata la data platii: 5.000 euro x 3,70 ron = 18.500 ron

33

Diferenta de curs negativa 1.000 ron % 401 Furnizori 665 Cheltueili cu dif de curs 5124 Conturi la banci in valuta 18500 17500 1000

-inregistrarea rezultatului inventarierii: 711 Variatia stocurilor -imputarea minusului: 4252 Avansuri acordate personalului % 758 Alte venituri din exploatare 4427 TVA colectat 1171.26 1010 161.26 345 Produse finite -1000

15.Studiu de caz privind exportul de stocuri O societate care are ca obiect de activitate comercializarea mărfurilor cu ridicata, se achizitioneaza mărfuri în valoare de 85 000 lei + TVA 19% pe care ulterior le exportă la pretul extern FOB de 25 000 euro, la cursul de 4,12 lei/euro. Factura privind mărfurile se încasează prin bancă la cursul de 4,09 lei/euro. a) receptia mărfurilor: % = 401 „Furnizori” 371 „Marfuri” 4426 „TVA deductibilă 101 150 lei 85 000 lei 16 150 lei

b) achitarea prin bancă a mărfurilor cumpărate în lei: 401 “Furnizori” = 5121“Conturi la bănci în lei” 101.150 lei c) livrarea la export a mărfurilor:25 000 euro x 4,12 lei/euro= 103 000 lei 4111 „Clienti” = 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”103 000 lei Nota: Conform art. 143 din codul fiscal sunt scutite de TVA:- livrările de bunuri expediate sau transportate în afara comunitătii de către furnizor sau de altă persoană în contul său;- livrările intracomunitare de bunuri de către o persoan ă care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritătile fiscale din alt stat membru.
34

d) descărcarea gestiunii de mărfurile vândute: 607 „Cheltuieli privind mărfurile” =

371 „Mărfuri”

85 000 lei

e) încasarea în valută a creantei externe:25 000 euro x 4,09 lei/euro = 102 250 lei Diferenta de curs valutar ( 103 000 – 102 250 = 750) se va înregistra în conturile de cheltuieli: % = 4111 „Clienti” 103 000 lei 5124 „Conturi la bănci în valută 102 250 lei 665 „Cheltuieli din diferențe de curs valutar 750 lei 16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision. S.C. VEST S.R.L. vinde creanta in valoare de 2.751 lei fata de EUROMOD unei firme specializate contra unui comision de 15%. Inregistrarile contabile aferente acestei cesiuni sunt urmatoarele. Primirea sumei de la firma care a achizitionat creanta: 5311 Casa in lei = 4111 Clienti 2.338

Primirea facturii pentru servicul de preluare a creantei neincasate: % 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 78 4426 TVA deductibila Compensarea creantei cu datoria si achitarea TVA: 401 Furnizori = % 4111 Clienti 491 413 78 = 401 Furnizori 491 413

35

5311 Casa in lei 17.Studiu de caz privind stocurile in curs de aprovizionare In luna martie 2010, societatea ALFA cumpără de la un furnizor cu sediul în Statele Unite ale Americii, materii prime în valoare de 45.000 dolari. Bunurile sunt transportate pe cale navală, iar cumpărătorul intră în posesia materiilor prime din momentul în care bunurile sunt încărcate pe navă, în portul vânzătorului. În data de 10.03.2010, transportatorul efectuează în numele cumpărătorului, atât încărcarea, cât şi recepţia bunurilor. Cursul valutar din 09.03.2010, utilizat la data recepţiei: este de 3,02 lei/dolar. Plata furnizorului se face pe 17.03.2010. Cursul valutar utilizat la plata facturii este de 2,90 lei/dolar. Cu această ocazie, vânzătorul transferă cumpărătorului, atât proprietatea, cât şi riscurile şi beneficiile. Recepţia bunurilor se face de către transportator în numele cumpărătorului. Pe toată perioada transportului până la predarea bunurilor către cumpărător, acestea se află în proprietatea cumpărătorului şi în răspunderea transportatorului.. Bunurile ajung în ţară în data de 12.05.2010. Odată ajunse în ţară, transportatorul predă cumpărătorului materiile prime şi facturează către acesta cheltuielile de transport în valoare de 5.000 dolari. Data la care cumpărătorul a acceptat factura de transport este 12.05.2010, iar cursul valutar utilizat la reflectarea în contabilitate a acestor cheltuieli este de 3,20 lei/dolar. În perioada imediat următoare, cumpărătorul vămuieşte bunurile importate şi plăteşte taxele vamale în sumă de 12.800 lei şi TVA în sumă de 27.360 lei. Plata cheltuielilor de transport se face în data de 14.05.2010, la cursul valutar de 3,22 lei/dolar. Odată ajunse la cumpărător, materiile prime importate sunt date în consum în vederea prelucrării acestora. În contabilitatea cumpărătorului, materiile prime în curs de aprovizionare pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente se reflectă astfel: 1. 10.03.2010-recunoaşterea stocurilor la momentul transferului riscurilor şi beneficiilor Valoarea stocului este de 135.900 lei (45.000 dolari x 3,02 lei/dolar). 321 Materii prime in curs de aprovizionare 401 Furnizori 135.900

2. 17.03.2010 -se plăteşte furnizorului suma de 45.000 dolari, la cursul valutar de 2,90 lei/dolar Contravaloarea în lei a sumei plătite în valută reprezintă 130.500 lei (45.000 dolari x 2,90 lei/dolar). Diferenţele de curs valutar favorabile, înregistrate la data plăţii, sunt de 5.400 lei [45.000 dolari x (3,02 lei/dolar - 2,90 lei/dolar)]
36

401 Furnizori

% 5124 Conturi la bănci în valută 765 Venituri din diferenţe de curs valutar

135.900 130.500 5.400

3. Preluarea efectivă de la transportator, a materiilor prime importate, vămuirea acestora şi recunoaşterea bunurilor primite la nivelul costului de achiziţie prin înregistrarea tuturor cheltuielilor atribuibile costului de achiziţie. Astfel, costul de achiziţie al materiilor prime, în valoare de 164.700 lei, cuprinde: - preţ de achiziţie, stabilit la data recepţiei, în valoare de 135.900 lei; - cheltuieli de transport-aprovizionare, în valoare de 16.000 lei (5.000 dolari x 3,20 lei/dolar); - taxele vamale, în valoare de 12.800 lei. TVA plătită în vamă în sumă de 27.360 lei nu este inclusă în costul de achiziţie întrucât această taxă este recuperabilă. 301 Materii prime % 321 Materii prime în curs de aprovizionare 401 Furnizori 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 164.700 135.900 16.000 12.800

4. Plata cheltuielilor de transport în valoare de 16.100 lei (5.000 dolari x 3,22 lei/dolar) şi înregistrarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile, aferente plăţii acestora, în valoare de 100 lei [5.000 dolari x (3,20 lei/dolar - 3,22 lei/dolar)]: % 401 Furnizori 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 5124 Conturi la bănci în valută 16.100 16.000 100

37

5. Plata taxelor vamale şi a TVA, calculate în vamă: % 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 4426 TVA deductibil 5121 Conturi la bănci în lei 40.160 12.800 27.360

6. Înregistrarea consumului de materii prime: 601 Cheltuieli cu materiile prime 301 Materii prime 164.700

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti. O societate comercială, având ca obiect de activitate producţia, trimite materii prime în valoare de 2 500 lei şi ambalaje în valoare de 1 500 lei la un terţ în vederea prelucrării lor şi obţinerii produselor finite. În vederea obţinerii de produse finite, terţul adaugă manopera şi restul de materii prime, în valoare de 800 lei, TVA 24%. Produsele finite se vând direct din depozitele prelucrătorului, cu o valoare de 6 500 lei. Achiziţionare materii prime % 301 Materii prime 381 Ambalaje 4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 4 960 lei 2 500 lei 1 500 lei 960 lei

Trimiterea materiilor prime şi ambalajelor la terţ 351 = Materii şi materiale aflate la terţi % 301 4 000 lei

38

Materii prime 381 Ambalaje

2 500 lei 1 500 lei

Înregistrarea producţiei realizate de terţ (pe baza rapoartelor de producţie şi gestiune) 354 Produse aflate la terţi = % 351 Materii şi materiale aflate la terţi 401 Furnizori 4 800 lei 4 000 lei 800 lei

Înregistrarea TVA aferentă facturii primite de a terţ pentru manoperă si materii prime 4426 = 401 196 lei TVA deductibilă Furnizori

Vânzarea produselor finite 411 Clienti

=

% 701 Venituri din vanzarea de produse finite 4427 TVA colectata

8 060 lei

6 500 lei 1 560 lei

Descărcarea gestiunii * valoarea materiilor prime si ambalajelor trimise la terţ + valoarea materiilor + manopera facturate de tert. 711 = 354 4 800 lei Variaţia stocurilor Produse aflate la terţi 19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti. Societatea X trimite spre depozitare la o alta societate Y un stoc de combustibil, in valoare de 30.000 lei. Trimiterea lui se inregistreaza astfel: % 3022 Combustibili 4426 TVA dedcutibil = 401 Furnizori 37.200 30.000 7200

39

351 Materii si materiale aflate la terti =3022 Combustibili

30.000 lei

20.Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision Pentru a mări ritmul desfacerilor de mărfuri, societatea Alfa cedeaza mărfuri altor unităţi pentru vânzare, urmând ca decontarea să se efectueze pe măsura vânzării mărfurilor. Astfel, in cazul vânzării în comision, societatea încheie un protocol cu partenerii de schimb prin care se menţionează obligativitatea primitorului ca pe măsura vânzării mărfurilor să întocmească o situaţie privind vânzările pe care o transmite predătorului, ca pe baza ei acesta să întocmească factura fermă de livrare a mărfurilor, descărcarea efectivă a gestiunii şi încasarea facturii de acordare de comision. Se considera o societate comerciala ALFA, care exporta marfuri in comision in urmatoarele conditii: -valoarea marfurilor la unitatea producatoare 10.000 euro, la cursul de 4,23lei/euro; -costul asigurarii marfurilor 100 euro, la un curs de 4,23 lei/euro; -costul transportului extern 250 euro, la un curs de schimb 4,23 lei/euro; -valoarea negociata la portul de descarcare marfa (CIF) 10.350 euro; -comisionul societatii de export (intermediar) 10% calculata la valoarea marfurilor la portul de incarcare, mai putin transportul si asigurarea (FOB); -cheltuieli de administratie 3.000 lei; -incasarea contravalorii marfurilor de la clientul extern se face la un curs de 4,5lei/euro; -plata furnizorilor se face la un curs de 4 lei/euro. Cursul de schimb valutar de la data facturarii este de 4,23 lei/euro. Inregistrarea in contabilitatea operatiunilor aferente exportului: 1. Facturarea marfurilor catre clientul extern 411 =% „Clienti” – analitic distinct clienti externi 43.870,5 401 42.300 „Furnizori” – analitic distinct producator 401 423 „Furnizori” – analitic distinct asigurari 401 1.057,5 „Furnizori” – analiticdistinct transportator 2. Inregistrarea comisionului negociat 411 „Clienti” – analitic distinct producator = 704 „Venituri din lucrari executate si servicii prestate” 4.230

3. Retinerea comisionului de la unitatea producatoare
40

401 = 411 4.230 „Furnizori” – analitic „Clienti” – analitic distinct producator distinct producator 4. Incasarea contravalorii facturii emise de la clientul extern 5124 = % „Conturi la banci in valuta” 411 „Clienti” – analitic distinct clienti externi 765 „Venituri din diferente de curs valutar 46.575 43.870,5 2.704,5

21-22.Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar si studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar Sa se inregistreze in contabilitate diferentele constatate la inventarierea marfurilor efectuata la sfarsitul exercitiului financiar 2009, daca situatia faptica este redata de lista de inventariere, iar situatia scriptica este urmatoarea:
• •

Cantar = 11 bucati Telefon = 18 bucati

Cota medie de rabat calculata la sfarsitul perioadei este de 20%. Marfurile sunt inregistrate la pretul de vanzare cu amanuntul. Valoarea de inventar a marfurilor este: Cantar = 1.400 lei Telefon = 310 lei LISTA DE INVENTARIERE Data 31.12 2009 Nr. Denumirea Cod U/M bunurilor crt. inventariate Cant. Pret unitar de inregistrare in contabilitate Val. Val. Deprecierea Valoarea Moitvul

contabila de inventar

41

0 1.

1 cantar

2 28

3 buc

4 10

5 1.500

6 15.000

7 14.000

8 1.000

9 Red pret

2.

telefon

17

buc

20

300

6.000

6.000

Daca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila, in listele de inventariere se inscrie valoarea contabila. a) Inregistrarea minusului de inventar la articolul,,Cantar” Minus de inventar = (cantitati faptice -cantitati scriptice) x pretul de inregistrare in contabilitate = (10 -11) x.1.500 = 1500,00 lei ; ?TVA neexigibila aferenta marfurilor lipsa: 1.500 * 19 :119 = 2390,00 lei; ?Adaosul comercial aferent marfurilor lipsa: (1.500 - 239) x 20% = 252,20 lei ?Costul de achizitie al marfurilor lipsa la inventar: 1.500 - 239 - 252,20 = 1.008,80 lei; 607 = 371 Cheltuieli privind marfurile Marfuri 378 = 371 Diferente de pret la marfuri Marfuri 4428 = 371 TVA neexigibila Marfuri b) Imputarea catre vanzator a minusului de inventar: 4282 = Alte creante in legatura cu personalul 4282 = Alte creante in legatura cu personalul 7581 Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati 4427 TVA colectata 1261,00 lei 239,00 lei 1.008,80 lei 252,20 lei 239,00 lei

c) Retinerea debitului pe statul de salarii : 421 = Personal - salarii datorate 4282 1.500,00 lei Alte creante in legatura cu personalul

In cazul in care minusul de inventar este neimputabil si nu s-au incheiat contracte de asigurare, se calculeaza TVA aferenta costului de achizitie al marfurilor in minus, care se include in cheltuieli nedeductibile fiscal :1.008,80 x19% =192,00 lei .

42

635 = Cheltuieli privind impozite, taxe si varsaminte asimilate

4427 TVA colectata

192,00 lei

d) Inregistrarea deprecierii marfurilor cu 1.000 lei, ca urmare a scaderii pretului, sub forma unei ajustari pentru depreciere: 6814 = 397 192,00 lei Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru deprecierea privind ajustarile pentru marfurilor deprecierea activelor circulante e) Inregistrarea plusului de inventar la articolul ,, Telefon” Plus de inventar: (20 - 18) * 300 = 600,00 lei TVA neexigibila aferenta plusului de inventar: 300 * 19 :119 = 96,00 lei Adaosul comercial aferent marfurilor in plus: ( 600 - 96) x 20% = 100,80 lei Costul de achizitie al marfurilor in plus: 600 - 96 -100,80 = 403,20 lei 371 Marfuri 371 Marfuri 371 Marfuri 607 Cheltuieli privind marfurile = 378 Diferente de pret privind marfurile = 4427 TVA nexigibila = 403,20 lei 100,80 lei 96,00 lei

23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenta contabila Cu ocazia inventarierii gestiunii de marfuria societatii Alfa s-au constatat ca exista marfuri expirate, deteriorate care nu mai pot fi vandute. Sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii: a) bunurile nu sunt imputabile; b) degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente; c) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. In situatia in care nu sunt indeplinite aceste conditii scoaterea din gestiune a marfurilor expirate este asimilata unei livrari de bunuri, in sensul TVA.

43

Inregistrarile contabile in acest caz, sunt urmatoarele: - inregistrarea scoaterii din gestiune a marfurilor expirate 607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri

-inregistrarea TVA nedeductbila pentru marfurile expirate la nivelul TVA -ului dedus: 635 Cheltuieli cu alte taxe, impozite si varsaminte asimilate = 4427 TVA colectata In acest caz, suma inregistrata pe cheltuiala in contul 607 Cheltuieli privind marfurile este nedeductibila la calculul impozitului pe profit intrucat nu se incadreaza in limitele perisabilitatilor admise conform HG 831/2004. Totodata este nedeductibila si suma integistrata in contul 635 Cheltuieli cu alte taxe, impozite si varsaminte asimilate.

24. Studiu de caz privind tranzactiile privind stocurile produse ca urmare a unor cauze de forta majora. Un incendiu a distrus marfuri in valoare de 20.000 lei. Inregistrarea in contabilitate va fi urmatoarea: 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare = 371 Marfuri 20.000

25.Studiu de caz privind tranzactiilor privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa O societate comerciala achizitioneaza tichete de masa in valoare de 5000 de lei in vederea acordarii lor catre salariati. 1. Inregistrarea facturii pentru achizitia tichetelor: % 5328 “Alte valori” 628 “Alte ch. cu serv. executate de terti” 4426 “TVA deductibila” = 401 “Furnizori” 6262 5000 50 1212
44

2. Inregistrarea cheltuielii cu tichete distribuite: 642 “Cheltuieli cu tichetele de masa” = 5328 “Alte valori” 3. Achitarea facturii la furnizor: 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la banci in lei” 6262 5000

In cazul in care punctele acumulate in urma achizitionarii tichetelor de masa sunt transformate in tichete de masa putem avea linie separata de discount pe aceeasi factura cu tichetele comandate sau factura separata cu valoare zero. % 5328 “Alte valori” 667 “Chelt. privind sconturile acordate” acumulate si, 642 “Cheltuieli cu tichetele de masa” = 5328 “Alte valori” in momentul distribuirii acestor tichete. In cazul in care punctele acumulate in urma achizitionarii tichetelor de masa sunt transformate in bani, o societate va avea linie separata de discount pe factura de tichete, valoare care va diminua suma de plata catre furnizorul de tichete de masa. % 5328 “Alte valori” 628 “Alte ch. cu serv. executate de terti” 4426 “TVA deductibila” 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate” Evidenta punctelor acumulate in urma achizitionarii tichetelor de masa se poate efectua extracontabil. 26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii. S.C. ALFA SRL încasează prin virament bancar de la S.C. BETA SRL un avans în sumă de 49.600 lei (TVA 24% inclus) pentru care emite în prealabil o factură de avans. SC ALFA SRL livrează S.C. BETA SRL mărfuri, preţ de vânzare de 160.000 lei, TVA 24%, cost de achiziţie 100.000 lei. Decontarea = 401 “Furnizori” = 401 “Furnizori” 0

cu valoarea tichetelor din puncte acumulate cu minus val. tichetelor din puncte

45

restului de plată se realizează prin virament bancar . Să se efectueze înregistrarea în contabilitatea ambelor societăţii. Rezolvare: -în contabilitatea clientului - facturare avans % = 401 409 4426 -achitare avans 401 = 5121 -receptia marfurilor % = 371 49600 40000 9600 49600 401 160000 38400 -regularizarea avansului % = 401 409 4426 -plata datoriei 401 = 5121 -in contabilitatea furnizorului -facturarea avansului 4111 = % 419 49600 40000 198400 4426 -

-49600 -40000 -9600 148800

4427 9600 -incasare avans 5121 = 4111 49600 --livrarea marfurilor 4111 = % 198400 707 160000 4427 38400 -scoaterea din gestiune a marfurilor vandute 607 = -regularizare avans 4111 371 = % 419 4427 100000 -49600 -40000 -9600

46

-incasarea creantei 5121

=

4111

148800

27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit. O societate „A” (plătitoare de TVA) livrează unei alte societăţi „B” (plătitoare de TVA) produse finite evaluate la preţ de vânzare de 50.000 lei, TVA 24%, costul lor de producţie fiind de 44.000 lei (în contabilitatea societăţii „B” bunurile respective sunt considerate mărfuri). Societatea „B” livrează la rândul ei mărfuri unei alte societăţi „C” (plătitoare de TVA) cu preţ de vânzare de 50.000 lei, TVA 24%, costul lor de achiziţie fiind de 46.000 lei (în contabilitatea societăţii „C” bunurile respective sunt considerate tot mărfuri). Pentru decontare, cu acceptul societăţilor „A” şi „C”, societatea „B” emite o cambie cu o valoare nominală de 62.000 lei prin care dă un ordin societăţii „C” să plătească suma direct societăţii „A”, la scadenţă. La scadenţă contravaloarea cambiei este achitată de societatea „C” societăţii „A”.

a)in contabilitatea societatii A -vanzarea produselor 4111 = % 62000 701 50000 4427 12000

-descarcarea din gestiune a produselor vandute 711 = 345 44000 -acceptarea cambiei 413 = 4111 62000 -primirea cambiei 5113 = 413 -incasarea cambiei 5121 b) in contabilitatea societatii B -achizitia marfurilor % = 371 401 62000

62000 = 5113 62000

50000 4427 12000 -vanzarea marfurilor
47

4111

=

%

62000 707 50000 4427 12000 -scoaterea din evidenta a marfurilor 607 = 371 -emiterea cambiei 401

46000 =

4111 62000 d) in contabilitatea societatii C -achizitia marfurilor % = 371 401 62000

403

=

50000 4427 12000 -acceptarea cambiei 401 = 403 62000 -achitarea datoriei privind efectul comercial la scadenta 5121 62000

28.Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datoriilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului financiar. 1.Entitatea SC STARWARS SRL a facturat societăţii SC ET SRL, în luna ianuarie 2010, mărfuri în valoare de 248.000 lei (TVA inclus), (cost de achiziţie 150.000 lei) din care a încasat prin bancă suma de 218.000 lei. La 31.12.2010, cu ocazia inventarierii creanţelor, SC STARWARS SRL, constată că este posibil ca suma restantă de la SC ET SRL, să nu se mai încaseze în viitorul apropiat deoarece această societate a intrat în incapacitate de plată. În anul 2011, se pronunţă falimentul SC ET SRL, iar lichidatorii virează entităţii SC STARWARS SRL suma de 6.000 lei. -vanzarea produselor finite 4111 % 248000 701 200000 4427 48000 -scoaterea din evidenta a produselor finite 711 = 345 150000 =

-incasarea partiala a creantei 5121 = 4111 218000

-inregistrarea creantei incerte 4118 = 4111 30000
48

-constituirea ajustarii pentru deprecierea creantei la sfarsitul anului 6814 = 491 30000 -incasarea partiala a sumei restante, din lichidare 5121 = 4118 6000 -anularea creantei incerte 654 = 4118 24000 -anularea ajustarii pentru deprecierea creantei 491 = 7814

2.Se primeşte de la un client extern, la 12 decembrie 2010, un avans în valoare de 10.000 euro, cursul valutar fiind de 4,2000 lei/euro, pentru care s-a emis în prealabil o factură de avans. La 31 decembrie 2010 cursul valutar este de 4,1500 lei/euro. La 12 ianuarie 2011 se livrează clientului extern produse finite în condiţia de livrare FOB, în valoare de 40.000 euro, cursul valutar la data facturării fiind de 4,2500 lei/euro. Costul mărfurilor vândute este de 50.000 lei. La 30 ianuarie 2011 se emite o factură pentru regularizarea avansului şi se încasează contravaloarea produselor vândute (mai puţin avansul primit), cursul valutar fiind de 4,2700 lei/euro.

-12.12.2010 facturare avans 4111 = 419 42000

-12.12.2010 primirea avansului 5124 = 419 42000 -31.12.2010 reevaluarea datoriei la sfarsitul exercitiului (curs 4.15lei/euro) 419 = 765 500 -12.01.2011 livrarea produselor finite curs (4.2500lei/euro) 4111 = 701 170000 -12.01.2011 descarcarea gestiunii produselor finite 711 = 345 50000 -30.01.2011 regularizarea avansului (curs 4.2700lei/euro) % = 4111 42700 419 41500 665 1200 -30.01.2011 incasarea creantei (curs 4.2700lei/euro) (30000euro x(4.2700-4.2500)

49

5124

=

% 4111 765

128100 127500 600

29.Studiu de caz privind impozitul pe profit. Să se calculeze şi să se înregistreze în contabilitate impozitul pe profit (și plata acestuia) pentru 2010, ţinând cont de datele de mai jos şi de faptul că cifra de afaceri a fost de 100.000 lei:

50

Trimestrul I Pimp I = Vtot-Chtot+Chned-Vneimp = 22.000-11.000+1.000-2000=10.000 Imp dat I=16% x 10.000=1.600 -31.03. 691 -31.03. 121 -25.04 4411 inregistrare impozit pe profit trim 1 = 4411 1600 inchiderea contului 691 = 691 1600 plata impozitului pe profit = 5121 1600

Trimestrul II: Pimp I+II = Vcum – Chcum + Chned – Vneimp = = 52.000 – 23.840 + (1.600+1.000+1.240) – 2.000 = 30.000 Imp datorat I+II = 16% x 30.000 = 4.800 Imp achitat I = 1.600 => Imp dat II = 4.800 – 1.600 = 3.200 -30.06 691 inregistrare impozit pe profit trim 2 = 4411 3200

51

-30.06. 121 -25.07 4411

inchiderea contului 691 = 691 3200 plata impozitului pe profit = 5121 3200

Trimestrul III: P imp I+II+III = Vcum – Chcum + Chned – Vneimp = = 72.000 – 37.040 + (4.800+1.000+1.240) – 2.000 = 40.000 Imp dat I+II+III = 16% x 40.000 = 6.400 Imp achit I+II = 4.800 => Imp datorat III = 6.400-4.800 = 1.600 -30.09. 691 -30.09. 121 -25.10 4411 inregistrare impozit pe profit trim 3 = 4411 1600 inchiderea contului 691 = 691 1600 plata impozitului pe profit = 5121 1600

Trimestrul IV: Ch de protocol deductibile = 2% x (Vcumul – Chcumul + Chimp I->III + Chprotoc - Vneimp) = 2% x (116.000 – 53.640 + 6.400 + 2.000 – 6.000) = 2% x 64.760 = 1.295 Ch de protocol nedeductibile = 2.000 – 1.295 = 705 P imp I+II+III+IV = Vcum – Chcum + Chned – Vneimp = = 116.000 – 53.640 + (6.400+1.000+1.240+705+3.000) - 6.000 = 68.705 Imp dat I+II+III+IV = 16% x 68.705 = 10.993 Reducere imp aferentă ch de sponsorizare = min (ch spons; 3/1.000 x CA; 20% x Imp I->IV) 3/1.000 x CA = 0,003 x 100.000 = 300 20% x Imp =20% x 10.993 = 2.197 => reducere impozit 300 lei Imp net dat I-> IV = 10.993 – 300 = 10.693 Imp achit I->III = 6.400 => Imp dat IV = 10.693 – 6.400 = 4.293 -31.12. 691 -31.12. 121 -25.03 inregistrare impozit pe profit trim 4 = 4411 4293 inchiderea contului 691 = 691 4293 plata impozitului pe profit 5121 4293

4411 =

52

30.Studiu de caz privind cheltuielile de protocol. S.C. EVA S.R.L., platitor de impozit pe profit, a efectuat pe parcursul exercitiului financiar 2007, activitati de protocol atat in baza bonurilor fiscale, cat si a facturilor. Pe parcursul anului 2007, au fost inregistrate in contabilitate si autofacturi reprezentand c/val bauturilor alcoolice achizitionate de companie. a) inregistrare protocol in baza bonurilor fiscale: 623 "Cheltuieli privind protocolul" b) inregistrarea protocol facturi: % = 623 "Cheltuieli privind protocolul" 4426 "TVA deductibila" 401 "Furnizori" = 5311 "Casa in lei"

c) presupunem o autofacturare bauturi alcoolice, TVA 19%: 635 = "Cheltuieli privind alte impozite si taxe" 4427 "TVA colectata"

In baza autofacturii din data depunerii situatiilor financiare, inregistrarea contabila corespunzatoare este: 635 = "Cheltuieli privind alte Impozite si taxe" 4427 "TVA colectata"

53