GEOPOLITICĂ -PROIECT COLOCVIUTEMA: PROTESTELE DIN EGIPT 2011

Prof.: Carmen BOGHEAN Student: Oana Mihaela DOBREA ECTS, ZI, Anul III, Grupa 2

PROTESTELE DIN EGIPT 2011
După răscoala egipteană din 1977, protestele din Egipt din 2011 sunt considerate a fi cele mai intense demonstrații publice din țară. Odată cu trecerea timpului, lucrurile par să se înrăutățească pentru președintele Hosni Mubarak, a cărui demisie este cerută de protestatari. Străzile din Egipt – o republică în nord- estul Africii, au asistat la demonstrații de mari proporții și revolte care au dus la 140 de decese și a lăsat mai mult de 1000 de răniți. Protestele au început pe 25 ianuarie 2011, cu mii de oameni în marș în capitala Cairo și în alte orașe mari, precum Alexandria și Suez.

Mai mult de 15000 de protestatari s-au adunat în Piața Tahrir – o piață publică majoră în centrul capitalei. Prima zi de proteste din Egipt a fost marcată de conflicte violente care se pare că au dus la moartea unui polițist din Cairo și a doi protestatari din Suez. Aceste conflicte violente au continuat, protestatarii obținând aparent un avantaj asupra autorităților. Cauzele protestelor din Egipt 2011 Cauzele protestelor din Egipt sunt nenumărate, printre care se regăsește și corupția la scară largă. Aceasta a determinat protestatarii să ceară demisia președintelui Hosni Mubarak. Unul dintre principalii factori declanșatori ai acestei revolte este opiziția oamenilor față de Legea de Urgență, Legea nr. 162 din 1958. Această lege oferă mai multă putere poliției și anulează drepturile constituționale ale persoanelor pentru o perioadă nedeterminată, fără nici un motiv concret. Această lege a condus la arestarea a mii de polițiști activi, fără a fi supuși la un proces adecvat. Protestatarii susțin că brutalitatea poliției și tortura au atins apogeul. Situația economică din țară s-a înrăutățit, mai mult de 40% dintre cetățeni trăind dintr-un venit slab, de doar 2$ pe zi. Guvernul vs. Mohamed ElBaradei Omul de știință și politicianul egiptean Mohamed ElBaradei – care este pe cale de a deveni președintele interimar al Egiptului, i-a cerut lui Hosni Mubarak să părăsească țara. Un laureat al Premiului Nobel pentru Pace, ElBaradei este încrezător că Forțele Armate Egiptene vor
1

sprijini protestatarii în dorința de eliminare a regimului actual din Egipt, astfel încât forțele armate să aibă o reputație mai bună în ochii oamenilor decât guvernul.

Hosni Mubarak

Mohamed ElBaradei

Președintele Mubarak a refuzat să dea curs acestei cereri a protestatarilor și a oferit o soluție pașnică, recurgând la un dialog. El a promis de asemenea că va insista asupra reformelor economice, sociale și politice în viitorul apropiat. Protestatarii, cu toate acestea, nu par a fi prea impresionați. „Marșul de milioane” Toate drumurile și mijloacele de transport public au fost închise în timp ce protestatarii sau pregătit pentru un „marș de milioane”, programat pentru 2 februarie 2011. În noaptea dinaintea marșului, purtătorul de cuvânt al Forțelor Armate Egiptene – Ismail Etman, a declarat că armata nu are și nu va folosi forța împotriva publicului. După menținerea „tăcerii” timp de aproximativ o săptămână, grupul islamist interzis Frăția Musulmană și-a arătat în cele din urmă interesul. Frăția este preconizată să-l sprijine pe ElBaradei în această tiradă împotriva regimului lui Hosni Mubarak. În același timp, Mubarak a fost supus la presiuni internaționale cu primul ministru al Turciei, Tayyip Erdogan, fiind îndemnat să satisfacă „dorința de schimbare” a poporului său. Mubarak mobilizează armata Președintele – care și-a petrecut dimineața vizitând trupele, potrivit televiziunii de stat – și-a remaniat cabinetul. Printre numirile importante se numără cea a fostului șef al serviciilor de informații, Omar Suleiman, în funcția de vicepreședinte – un post vacant de aproape trei decenii – dar mulți dintre protestatari au spus că această masură nu este suficientă. “Mubarak este rupt de poporul egiptean și trebuie să plece”, a declarat Ahmed Fathi, un proprietar de magazin din Cairo. “Oricine este mai bun decât el”, a adăugat manifestantul. În unele zone ale orașelor importante nu mai există forțe de securitate, după o noapte lungă în care s-au înregistrat numeroase jafuri și acte violente, inclusiv atacuri asupra unor clinici și inchisori.

2

În mijlocul acestui haos ce înconjoară protestele egiptene, diferite guverne naționale ale lumii au început evacuarea cetățenilor lor din Egipt. În același timp, starea economică din țară a dus la oprirea completă a activităților din Egipt, companiile fiind închise pentru o perioadă nedeterminată, până la noi înștiințări. Știrile și site-urile de rețele de socializare sunt blocate în Egipt, internetul fiind accesat de către utilizatori prin intermediul gateway-uri proxy pentru a păstra legătura cu evenimentele actuale. Chiar dacă lumea continuă să vadă știri despre protestele violente din Egipt, canalele de știri au de înfruntat greul acestui haos cu unii jurnaliști insistenți, pe motiv că echipamentul lor de radiodifuziune a fost confiscat de autorități. Nu pare să existe nici o soluție posibilă, decât demisia lui Mubarak, și în cazul în care protestatarii sunt luați în considerare este de așteptat ca acest lucru să se întâmple într-o perioadă apropiată. „Ziua plecării” În cea de-a 11-a zi de proteste, un milion de egipteni erau așteptați în centrul capitalei Cairo, pentru a forța demisia președintelui Mubarak. Numele simbolic ales pentru această manifestație este acela de „Ziua plecării”, nume ales de manifestanții anti-Mubarak. Sute de mii de oameni s-au adunat în Piața Tahrir, scenă a unui adevărat război pro și anti-Mubarak, în ultimele zile. După cele două săptămâni de furie, violență și luptă pentru schimbarea puterii, „Revoluția de pe Nil” a avut rezultatul scontat: libertate prin alungarea de la putere a președintelui egiptean Hosni Mubarak. Acesta a plecat în final, lăsând țara pe mâna armatei, însă nimeni nu putea afirma în acel moment cu precizie ce va fi după el în „țara piramidelor”. Înlăturarea acestuia de la putere a avut loc după mai multe proteste violente în urma cărora au murit 840 demonstranți. Fostul președinte egiptean a fost interogat cu privire la rolul pe care l-a jucat ăn aceste proteste, cât și cu privire la acuzațiile de corupție. Dacă va fi acuzat de crimă cu premeditare, Mubarak ar putea primi pedeapsa cu moartea. Cei doi fii ai săi, Alaa și Gamal și Hussein Salem – confident al fostului președinte, acuzat că este implicat în afaceri cu gaze, vor fi judecați în același timp. Judecătorul Sayed Abdel – Azim a anunțat că procesul va începe pe 3 august 2011, întrun tribunal penal din Cairo. Apele s-au mai liniștit după două săptămâni, cel puțin în aparență, dar s-au făcut tot felul de speculații în legătură cu dispariția bruscă a președintelui: ba că este în comă, ca este în Germania, că ar fi fugit în Emiratele Arabe Unite, că are conturi în Vest sau în alte țări arabe, etc.

3

Ceea ce s-a dorit de la început, s-a împlinit în mare, dar adevăratul greu abia acum are să înceapă pentru egiptenii care își doresc o democrație ca în țările din lumea arabă, dar nu se știe dacă acest lucru este tocmai potrivit Egiptului, mai ales după o „domnie” de 30 de ani a unui om forte, al cărui merit necontestat a fost acela că a reușit să mențină echilibrul într-o lume arabă dificilă și adesea, imprevizibilă. Armatei egiptene îi revine acum, în perioada interimară, rolul cel mai important, acela de garant al unei tranziții pașnice la un sistem democratic de guvernare a Egiptului. Un alt garant al tranziției spre democrație în Egipt ar putea fi Statele Unite, primul dintre aliații occidentali ai Egiptului. Chiar dacă atitudinea președintelui Barack Obama față de situația din Egipt până la răsturnarea lui față de situația din Egipt, până la răsturnarea lui Mubarak, era ambiguă, vocea SUA, exprimată prin cea a vicepreședintelui Joe Biden, a fost mai hotărâtă acum, spunând că Egiptul trebuie să fie ireversibil către democrație, deși vor fi mai multe obstacole. Situația economică Oficialii egipteni avertizează apariția crizei economice după schimbarea regimului. Investițiile străine au scăzut cu 500 de milioane de dolari în primul cvartat al anului 2011, iar în sectorul turismului s-au înregistrat pierderi de miliarde de dolari. Potrivit Autorităților Generale pentru investiții, investițiile străine directe au scăzut foarte mult, de la 1,7 miliarde de dolari la 1,2 miliarde de dolari. Egiptul a încheiat așadar un acord de împrumut în valoare de trei miliarde de dolari cu FMI, după opinia celor de la FMI. „Programul financiar al autorităților este un prim pas pentru a pune fundațiile unei creșteri economice bazate mai mult pe sectorul privat”, se arată într-un comunicat FMI. Politicile monetare și de curs valutar vor viza menținerea stabilității macroeconomice, inclusiv păstrarea unui nivel confortabil al rezervelor pentru a asigura Egiptului protecție împotriva unor șocuri neașteptate, a adăugat instituția. Egiptul a încercat în ultima perioadă să obțină fonduri pentru a acoperi un deficit de 1012 miliarfe de dolari a balanței de plăți, în contextul transformărilor politice care au condus la răsturnarea guvernului în februarie. Manifestările au speriat turiștii, iar viitorul financiar al țării este pus sub semnul întrebării. O misiune a FMI aflată pentru două săptămâni la Cairo, s-a încheiat duminică, 5. 06. 2011. Acordul trebuie supus aprobării board-ului FMI, Guvernului egiptean și a unui Consiliu militar implicat în conducerea țării, înainte de a intra iar în vigoare, conform BBC.
4

FMI a lăudat încercările guvernului egiptean de a stabiliza economia puternic afectată de revoltele care au dus la înlăturarea președintelui Hosni Mubarak. Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat bugetul pentru 2011-2012, și a convenit să suplimenteze suma destinată cheltuielilor cu un sfert față de cât era programat. O mare parte din creșterea cheltuielilor va fi destinată unor programe de asistență pentru familiile defavorizate. Și asta pentru că discrepanțele dintre bogați și săraci au fost unul dintre factorii care a declanșat proteste în luna februarie 2011. FMI a lăudat și modul în care Egiptul a împărțit bugetul, spunând că „țara merge în direcția potrivită pentru a sprijini redresarea economică, generatoare de locuri de muncă, și pentru a sprijini familiile cu venituri reduse, concomitent cu menținerea stabilității macroeconomice”.

5

Bibliografie

www.ziare.com www.gândul.info www.mediafax.ro www.exclusivnews.ro http://stiri-financiare.publicare.ro www.adevarul.ro www.roportal.ro www.fmi.ro

6

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful